Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 66
Cronica Vãii Jiului Luni, 20 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
LA STOENEªTI
„Cozma a comemorat minerii morþi care nu existã”
PAGINA A 9-A Plãþile compensatorii ale Sindicaliºtii din Gorj – disponibilizaþilor, verififãrã banii din fondul de cate de Corpul de Control salarii al minerilor iderii Naþionale a Muncii al Primului Ministru L (FNM)Federaþiei condiþioneazã înfiinþarea
emulþumirile disponibilizaþilor din minerit ajung direct pe masa Corpului de Control al Primului Ministru, dar ºi la Ministerul Economiei.
N
>>> PAGINA A 4-A
Complexului Energetic Oltenia (CEO) de aplicarea unor mãsuri drastice împotriva altor sindicaliºti, menite sã stopeze milioanele de euro ce curg anual în conturile FNME, condusã de Marin Condescu. >>> PAGINA A 5-A
Elena Udrea a rãmas fãrã cheia de aur a turismului ostul ministru al Dezvoltãrii FUdrea Regionale ºi Turismului, Elena nu a mai primit cheia de aur a turismului, simbol realizat de artistul Ovidiu Pârãianu.
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
Riscã puºcãria dupã ce ºi-a lãsat iubita insãrcinatã n bãrbat de 27 de ani, din Lupeni, este cercetat de poliþiºti dupã ce ºi-a lãsat iubita însãrcinatã. Problema în acest caz este cã fata are numai 14 ani ºi este pe cale sã nascã.
U
Poliþiºtii au fost sesizaþi de reprezentanþii Spitalului Municipal Lupeni, la care s-a prezentat copila de 14 ani cu semne vizibile de sarcinã. Aºa au aflat ºi
poliþiºtii de iubirea dintre cei doi, dar nu au apreciat-o. Aºa cã, Andrei Szabo, iubitul fetei, este cercetat penal pentru comiterea infracþiunii de întreþinere de relaþii sexuale cu un minor. Interesant este cã pãrinþii copilei, care are domiciliul într-o comunã din judeþul Mureº, ºtiu de dragostea lor ºi nu par a avea nimic împotrivã. „Poliþiºtii au început cercetãri faþã de suspect ºi au stabilit cã acesta are o relaþie de concubinaj cu minora ºi cã din luna mai 2011 ºi pânã în prezent au locuit la domiciliul
minorei, într-o comunã din judeþul Mureº”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Fetiþa ce urmeazã sã
devinã mamã este internatã la Spitalul Municipal Lupeni ºi, dupã ce va naºte, va primi consiliere psihologicã. Car men COSMAN
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Al treilea glonþ 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Diamantul blestemat 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Obsesia trecutului
National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:00 Din toatã inima! (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Joker (r) 0:30 ªocant TV (r) 1:00 În cãutarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Oscar 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Luna de miere (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter - Totul este iluminat 0:00 Oscar (r) 1:45 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 8:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete - Iani ºi Tauru se mutã în casã nouã 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã Redifuzare 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus 18 (r) 1:30 Teo - Redifuzare
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 13:20 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Fiicã de politician 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
Încep sã cedeze acoperiºurile sub greutatea zãpezii arna continuã sã creeze probleme în judeþul Hunedoara. 11 persoane din Aninoasa au fost evacuate, de urgenþã sâmbãtã dupã-amiaza, dupã ce acoperiºul blocului în care locuiesc risca sã se prãbuºeascã peste ei, sub greutatea stratului de zãpadã.
I
Oamenii au auzit cum trosneºte lemnul acoperiºului ºi au sunat la 112, îngroziþi cã s-ar putea prãbuºi peste ei.
Imobilul de pe strada Libertãþii a fost construit în 1901 ºi este destul de ºubred, în ciuda consolidãrilor fãcute de-a lungul vremii. „Aud demult cã trosneºte acoperiºul ºi oricum ne aºteptam la treaba asta. Astãzi am luat hotãrârea sã întreb cine ne poate ajuta ºi am sunat la 112”, a declarat, sâmbãtã, Ioan Codrea, cel care a anunþat autoritãþile. Pompierii au evaluat situaþia ºi ºi-au dat seama cã este extrem de gravã, aºa cã s-a decis intervenþia de urgenþã. În ajutorul oamenilor au venit 15 pompieri ai detaºamentului de la Petroºani, care au acþionat cu o autospecialã cu scarã.
„Am deplasat la faþa locului, în prima fazã, un echipaj pentru evaluarea situaþiei de la faþa locului. Dupã aceea, s-a luat legãtura cu autoritãþile locale pentru evacuarea întregului imobil, deoarece existã riscul ca o porþiune din acest acoperiº sã se prãbuºeascã. Imobilele sunt foarte vechi, nu existã planºee de beton, ci numai planºee din scândurã tencuitã. Am deplasat la faþa locului au autocamion de primã intervenþie, cu 15 subofiþeri, ºi o autoscarã mecanicã pentru a încerca sã îndepãrtãm zãpada”, a precizat comandatul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram.
Salvat din satul izolat de zãpadã
n bãrbat de 55 de ani din Grãdiºtea de Munte, judeþul Hunedoara a fost salvat de paramedici ºi jandarmi, dupã ce aceºtia au
U
urcat pe jos pânã la casa omului. Satul este izolat de zãpada cãzutã ºi salvarea nu a putut ajunge decât pânã la 3 kilometri de casa omului.
Acþiunea de salvare a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute ºi intervenþia le-a aparþinut paramedicilor SMURD Orãºtie. “ Am fost alertaþi în urma unui apel la
Î
ncepe reparaþia acoperiºurilor
Autoritãþile locale au luat decizia ca, de astãzi, sã facã o evaluare a întregii situaþii ºi sã înceapã consolidarea acoperiºurilor pentru imobilele de colonie, împreunã cu Inspecþia de Stat în Construcþii ºi o firmã de specialitate. „Datoritã cãderilor abundente de zãpadã din ultimele 48 de ore, s-a depus foarte multã zãpadã pe acoperiº, peste cea îngheþatã de la ninsorile precedente. Din cauza presiunii prea mari pe acoperiº, dar ºi a faptului cã aceste clãdiri sunt vechi, acoperiºul a început sã cedeze.
112, care semnala existenþa unui pacient aflat în stare gravã în localitatea Grãdiºtea de Munte. Salvatorii au înaintat cu ambulanþa pe un drum dificil pe care se circulã în condiþii de iarnã, iar ultimii 3 kilometri i-au parcurs pe jos prin zãpada care ajungea chiar ºi la un metru”, spune maior Viorel Demean, reprezentant ISU Hunedoara. Dupã ce au ajuns la locuinþa indicatã, echipele de intervenþie au constatat cã pacientul, în
vârstã de 55 de ani, suferise o complicaþie pulmonarã, în urma cãreia pierdea ºi sânge. Paramedicii au stabilizat pacientul, l-au învelit în pãturi ºi folie termoizolantã, pentru a preveni hipotermia, ºi apoi, ajutaþi de pompieri, l-au transportat pe o targã, cu ajutorul unei sãnii trase de un cal, pânã la ambulanþã. „Drumul pânã la autospecialã a fost deosebit de dificil, fiind parcurs în aproximativ douã ore, din
Iarnã istoricã în Valea Jiului irculaþie în condiþii de iarnã ºi troiene uriaºe sunt în aceste zile la ordinea zilei în Valea Jiului. Aici a nins atât de mult cã doar cei mai în vârstã îºi amintesc de o astfel de iarnã, ºi aia a fost în copilãria lor.
C
Traficul rutier în Valea Jiului s-a desfãºurat cu dificultate din cauza ninsorilor abundente. A nins,
pe strãzi s-a aºternut un strat de zãpadã frãmântatã, iar dedesubt gheaþã. Aºa se face cã maºinile circulã cu dificultate, în timp ce pe trotuare oamenii ºi-au fãcut loc printre nãmeþi. În parcuri bãncile sunt acoperite ºi oamenii spun cã aºa ceva nu au mai vãzut de zeci de ani. „Sunt pensionar, dar eu din copilãria mea nu am vãzut aºa troiene. E frumos afarã ºi alb totul, dar a nins enorm de mult ºi bine cã avem mici poteci printre zãpezi”, spune un bãtrân. „De 40 de ani eu nu am vãzut aºa ceva ºi
atunci parcã a fost dar nu ºi în stradã. E ceva ce noi trãim pentru prima datã ºi se vede cã în toatã þara
Sperãm ca de luni sã putem face o situaþie, ca sã consolidãm nu numai acest acoperiº, ci toate acoperiºurile. Dupã cum se poate observa, toate acoperiºurile din aceastã zonã sunt în aceeaºi situaþie. Dacã mai continuã aºa, este posibil ca ºi celelalte sã cedeze, pentru cã este foarte multã zãpadã”, a subliniat Ilie Botgros, primarul oraºului, care spune cã din 1967 în Aninoasa iarna nu a mai fost atât de grea. Oamenii s-au adãpostit de unde au putut, pe la rude sau prieteni ºi nu se pot întoarce acasã pânã nu se eliminã pericolul. Car men COSMAN
suntem nepregãtiþi”, spune un alt om din Petroºani. Diana MITRACHE
cauza terenului accidentat ºi a zãpezii mari. Pacientul, în stare stabilã, a fost transportat cu ambulanþa SMURD la spitalul din Orãºtie unde se aflã acum sub supravegherea medicilor”, a mai adãugat Demean. ªi la Câmpu lui Neag, sãptãmâna trecutã, o echipã de jandarmi montani au dat o mânã de ajutor unor bãtrâni care nu mai reuºeau sã ajungã la animale. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
Plãþile compensatorii ale disponibilizaþilor, Disponibilizaþii reîncep verificate de Corpul de Control al Primului Ministru protestele
emulþumirile disponibilizaþilor din minerit ajung direct pe masa Corpului de Control al Primului Ministru, dar ºi la Ministerul Economiei.
N
Nu mai puþin de 250 de foºti mineri, disponibilizaþi din minerit în luna octombrie a anului trecut, au semnat un memoriu, care va fi înaintat reprezentanþilor Corpului de Control al Premierului, dar ºi celor de la Corpul de Control al Ministerului Economiei. Memoriul a ajuns la senatorul Cosmin Nicula, cel care s-a întâlnit cu o delegaþie a disponibilizaþilor, care ºi-au expus problemele. „Disponibilizaþii sunt foarte tracasaþi ºi convinºi de faptul cã au fost minþiþi. Voi face toate demersurile pentru a încerca rezolvarea solicitãrile lor ºi voi sesiza toate organele statului, începând cu
isponibilizaþii din Valea Jiului îºi reiau D protestele de astãzi în faþa CNH. Foºtii ortaci vor sã picheteze sediul Companiei Huilei din Petroºani în fiecare zi, pânã li se va aproba tranºa a treia din banii promiºi la disponibilizare.
Corpul de Control al Primului Ministru ºi cel al Ministerului Economiei”, a declarat Cosmin Nicula. Practic, foºtii ortaci reclamã faptul cã o prevedere a protocolului semnat în momentul în care au pãrãsit sistemul a fost modificatã ulterior, de administraþia minierã ºi unii reprezentanþi ai sindicatelor. Este vorba despre propo-
ziþia conform cãreia plãþile compensatorii se acordã în trei tranºe consecutive, care ar fi fost ºtearsã complet. De asemenea, existã informaþii conform cãrora o parte a banilor alocaþi în acest sens ar fi fost cheltuiþi în alte scopuri, iar membrii Corpului de Control vor trebui sã facã luminã în acest caz. În luna octombrie 2011,
900 de angajaþi ai CNH au fost disponibilizaþi, în baza programului de restructurare al Companiei. Plãþile compensatorii convenite urmau sã fie plãtite în lunie octombrie noiembrie ºi decembrie, dar nici acum oamenii nu au primit ultima tranºã, în ciuda numeroaselor proteste organizate. Car men COSMAN
Petru Blikling, unul dintre disponibilizaþii care a stat ºi în greva foamei la CNH pentru a primi tranºa a treia din banii promiºi, spune cã s-au fãcut toate demersurile necesare ºi oamenii aºteaptã sã primeascã aviz pentru protest. “S-au fãcut demersuri ºi sondaje în rândul nostru ºi am ajuns la concluzia cã de luni suntem în stradã. Ne cerem dreptul promis de ei. Vom sta zilnic începând cu ora 10,00 la poartã la CNH, pânã ne primim banii”, spune Petru Blikling.
CNH asigurã, în continuare, transportul minerilor ompania Huilei din Petroºani a atribuit un contract de aproape un milion de lei pentru transportul minerilor cãtre locurile de muncã, pe o perioadã de patru luni, deºi compania se descurcã de mai bine de un an doar cu venituri proprii, fãrã ajutor din partea statului.
C
Contractul este divizat în ºase loturi ºi a fost adjudecat de trei societãþi locale de transport. General Trans Petroºani ºi-a adjudecat patru dintre cele ºase loturi pentru transportul ortacilor la ºi de la locul de muncã. Mai exact, autobuzele care aparþin de General Trans vor face transportul de la unitãþile miniere din Uricani, Paroºeni, Lonea ºi Livezeni. Valoarea totalã a celor patru loturi este de 510 mii de lei, fãrã TVA. Super Trans Com ºi-a adjudecat douã contracte de la Companie. Societatea va efectua transportul minerilor de la Mina Vulcan ºi de la Exploatarea de
Preparare a Cãrbunelui Valea Jiului. Cele douã contracte au fost câºtigate de societatea din Petroºani la suma de 204.000 de lei. La Lupeni, transportul angajaþilor va fi realizat de Comexim R Lupeni care ºi-a adjudecat contractul pentru transportul celor de la Mina Lupeni contra sumei de 266.667 de lei, fãrã TVA. Reprezentanþii Companiei Naþionale a
900 de foºti mineri aºteaptã fiecare câte aproximativ 7.000 de lei, bani pe care trebuiau sã-i primeascã pânã în luna decembrie a anului trecut, însã, deocamdatã nu s-a gãsit posibilitatea. Diana MITRACHE Huilei afirmã cã serviciile se achiziþioneazã pe perioade scurte din cauza resurselor financiare limitate. „Din cauza lipsei banilor nu putem încheia astfel de contracte pe o perioadã mai lungã”, declarã reprezentanþii Companiei. Raul IRINOVICI
Singuranþa minerilor, pe primul loc în atenþia CNH ompania Naþionalã a Huilei Petroºani a atribuit un contract de aproape 260 de mii de lei pentru verificarea ºi repararea unor gazanalizoare portabile.
C
Contractul, în valoare de 258 de mii de lei, a fost câºtigat de societatea Drager Safety România. Aceste aparate utilizate la unitãþile miniere pentru controlul parametrilor de
mediu din subteran au ca scop principal furnizarea de date, informaþii, înregistrãri, alarmãri optice ºi acustice care servesc la protecþia (protejarea) fiinþei umane. Compania a încheiat, în decursul timpului, mai multe contracte cu diferite societãþi care au ca obiect de activitate verificarea aparatelor de mãsurã a parametrilor din adâncurile
minelor de huilã. Dupã cum se ºtie, Compania Naþionalã a Huilei se confruntã cu dificultãþi financiare din cauza neacordãrii avizului pentru subvenþie de cãtre Comisia Europeanã. În prezent, toate tranzacþiile financiare care se fac la CNH se realizeazã din bugetul propriu, buget care este format doar din vânzarea huilei. Raul IRINOVICI
Dezvãluiri 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012 iderii Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM) condiþioneazã înfiinþarea Complexului Energetic Oltenia (CEO) de aplicarea unor mãsuri drastice împotriva altor sindicaliºti, menite sã stopeze milioanele de euro ce curg anual în conturile Federaþiei Naþionale Mine ºi Energie (FNME), condusã de Marin Condescu.
L
La sfârºitul lunii ianuarie, Constantin Creþan, liderul FNM, a înaintat o listã de revendicãri ministrului Economiei, Ion Ariton, care cuprind, printre altele, tãierea fondului de 6,5-7,4 la mie, care este plãtit din fondurile de salarii de cãtre administraþiile complexurilor energetice ºi Societãþii Naþionale a Lignitului din Oltenia sindicatelor aflate sub oblãduirea lui Marin Condescu.
onstantin Creþan: ”7,5 la mie este ilegal”
C
Tot în respectiva listã cu revendicãri se mai cer eliminarea decontãrii cheltuielilor pentru mijloace de transport ºi deplasãri în beneficiul sindicatelor, ”respectiv anularea Ordinelor MEC nr. 879/17.12.2004, care permite asocierea cu ONG Energia Rovinai ºi nr. 386/06.07. 2005, care a permis asocierea cu ONG Pandurii Tg-Jiu. Ambele ONG-uri sunt înfiinþate în baza Legii nr. 26/2000, entitãþile neavând control asupra modului cum au fost cheltuite sumelor plãtite”, dar ºi eliminarea posturilor de inspectori sociali, posturi înfiinþate anume pentru sindicaliºti, care sunt plãtiþi inutil cu 3-4.000 de euro pe lunã. Constantin Creþan a declarat, pentru Ziarul de Investigaþii, cã administraþiile complexurilor energetice învârt sume astronomice pentru Condescu, bazându-se pe ordine date de diverºi miniºtri ai Economiei în anii trecuþi.
Sindicaliºtii din Gorj – fãrã banii din fondul de salarii al minerilor ”7,5 la mie din fondul de salarii al minerilor acordat sindicatelor din punctul meu de vedere este ilegal. Acest fond care la un moment dat era doar de 0,1 la mie era pentru urmãrirea contractului colectiv de muncã. Cu vreo 4-5 ani de zile înainte de arestarea liderilor de sindicat, Marin Condescu a ajuns la astronomica sumã de 7,5 la mie din fondul de salarii lunar sã fie virat în fondul sindicatelor. Pe lângã aceºti bani, mai sunt vreo douã firme ale sindicatelor care primesc lucrãri de reparaþii
sã aibã ca obiect de activitate ºi tãierea pãdurilor în zonele în care se deschid cariere noi. Deci firmele sindicatelor lui Condescu au toate profilele imposibile ºi posibile care lucreazã fãrã nici un fel de licitaþii ºi lucreazã pe tarife stabilite între ei ºi administraþie”, precizeazã Creþan.
M
milioane de euro merg cãtre echipele din celelalte eºaloane. Cei mai mari vinovaþi sunt miniºtrii care au dat aceste ordine ce permit astfel de asocieri, administraþiile complexu-
dente. Se pot retehnologiza ºi moderniza fluxurile tehnologice ºi cele energetice pentru cã pânã la urmã suntem în pericol ca termocentrala Rovinari sã se închidã, deoarece nu
ilioane de euro pentru
fotbal Liderul sindical mai susþine cã milioane de euro se duc anual cãtre echipele de fot-
e sindicate ,4 la mie cãtr -7 ,5 6 de e el ot E Rovinari E Turceni ºi C C de te da or ac iliarde de lei pânã la 15 m de 25 ajunge, anual, nu mai puþin te eº ãt pl O L N iar S l de salariu al vechi fiecare, chi din fondu ve i le de de ar mele acordate de mili mplu calcul, su si un a L r. ilo ne de euro. miner g la 1,1 milioa un aj r lo te ca sindi
C
rilor energetice ºi în primul rând ministrul Ariton, cãruia i-au fost aduse aceste lucruri la cunoºtinþã ºi le permite în continuare”, este de pãrere Constantin Creþan.
u banii din fotbal se poate moderniza termocentrala Rovinari
C
de role ºi alte componente prin încredinþare directã, fac centrale termice pe care mai apoi tot ei le folosesc ºi acum au ajuns
bal, un ordin al fostului ministru Mircea Dan Popescu permiþând acest lucru. ”Sunt finanþate ºapte echipe de fotbal cu mulþi bani, aici nu mai fac referire la echipa de handbal, de baschet. Toate aceste echipe funcþioneazã sub niºte organizaþii nonguvernamentale, în care sunt asociaþi trei-patru lideri de sindicat. De exemplu, Pandurii Târgu Jiu este singura echipã din divizia naþionalã care este finanþatã de stat. Numai anul trecut a primit trei milioane de euro din sistemul minerit, energie ºi activitãþi conexe. Alte trei
Ce s-ar putea face cu ºase milioane de euro pentru o industrie care în Gorj înregistreazã un numãr mare de accidente ºi disponibilizãri an de an? ”Se poate moderniza linia tehnologicã pentru mineri, deoarece minerii lucreazã în condiþii foarte periculoase ºi nu se respectã protecþia muncii. De aceea au loc ºi foarte multe acci-
este modernizatã conform cerinþelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, anul trecut, la pandurii Târgu Jiu, unde Marin Condescu este acþionar, CE Rovinari a dat 68 de miliarde numai sponsorizãri, fãrã sã vorbim de alte cheltuieli cu primele de performanþã ºi efort ale fotbaliºtilor. Este bãtaie de joc la adresa minerilor”, mai spune liderul FNM.
iron Cozma: ”Marin Condescu, cel mai mare corupt al Olteniei”
M
Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, este de pãrere cã cei peste un milion de euro daþi anual sindicatelor ar ajuta 3.000 de oameni
din sistem sã aibã un trai decent. ”3.000 de oameni ar avea salarii mai mult decât decente, dacã nu s-ar da cãtre fotbalul lui Marin Condescu. Consider cã li s-au fãcut mari nedreptãþi minerilor din Compania Naþionalã a Lignitului, celor din sistemul energetic li s-au fãcut mari deservicii prin disponibilizãri ºi prin reducerea salariilor cu 25%. Dar toate astea se datoreazã lui Marin Condescu, cel mai mare corupt al Olteniei. Sindicatele au rolul de a proteja oamenii, nu de a le lua veniturile ºi a le folosi în tot felul de scopuri dubioase. Dar eu cred cã toþi miniºtrii ºi Marin Condescu au fost ºi sunt parteneri în aceste afaceri ºi sunt sigur cã îºi împart banii între ei”, declarã Miron Cozma.
A
coperiþi de acte
Surse din cadrul CE Turceni ºi CE Rovinari spun cã sumele acordate sindicatelor lui Condescu sunt uriaºe, dar cã întotdeauna liderii sindicali se vor acoperi cu acte, în timp ce administraþiile complexurilor energetice nu se vor omorî prea tare sã verifice realitatea: ”Din fiecare complex energetic pornesc zeci de miliarde de lei anual, iar suma totalã ajunge la peste un milion de euro. Suma aceasta nu este în avantajul sindicatelor ca organizaþie, ci numai în avantajul câtorva de acolo, în frunte cu Marin Condescu. Pentru aceºti bani întotdeauna existã o justificare, cel puþin în acte. Dar aducerea de documente justificative conducerii nu este grea, eu nu ºtiu cum îºi deconteazã acolo, în firmele lor interioare cu privire la banii ãltia. Pun într-un dosar actele, iar administraþia le aprobã, nu stã nimeni sã verifice dacã într-adevãr au cumpãrat mobilier, ºi-au ºcolit oamenii pe linie sindicalã sau au cumpãrat cât combustibil au declarat”. Marin Condescu ºi niciunul dintre ºefii societãþilor de stat menþionate nu au putut fi contactaþi, deoarece, conform declaraþiilor secretarelor ”sunt ieºiþi din birou”. Articol preluat din Ziarul de Investigaþii Autor: Anamaria NEDELCOFF
n Valea Jiului, Compania Naþionalã a Huilei a renunþat sã mai acorde 5,8 la mie din fondul de salariu sindicatelor în anul 2010, care foloseau banii pentru partide de pescuit ºi cãlãtorii în strãinãtate ale liderilor sindicali. La numai un an de la renunþarea acordãrii banilor din fondul de salarii, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului nu mai existã decât pe hârtie, înregistrând datorii de 1 milion de euro.
Î
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
6 Actualitate
Elena Udrea a rãmas fãrã cheia de aur a turismului
Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, în preajma zilei de 19 februarie, când s-a nãscut Brâncuºi. “Nu ºtiu deocamdatã cui am sã o înmânez, deoarece discuþiile le-am purtat cu reprezentanþii de atunci ai ministerului. Oricum cheia este un simbol de þarã ºi poate pânã la urmã o voi da la minister”, a precizat Ovidiu Pârâianu, artist plastic. Cel care a creat cheia din aur de 14 karate ºi încrustatã cu safire ºi rubine, intenþioneazã ca aceasta sã devinã simbolul turismului romanesc. “Am creat o cheie cu simbolurile brancuºiene, la care am adaugat ºi “frunza” ministrului Elena Udrea. Eu cred cã aceastã lucrare ar putea deveni simbolul turismului românesc, având în vedere cã are ºi
opere ale lui Brancuºi”, a precizat Ovidiu Pârâianu, care acum locuieºte în Târgu Jiu. Cheia are pe ea harta României, iar capitala este simbolizatã cu un mic diamant. Harta este înconjuratã de cele 12 scaune ale Mesei Tãcerii, care se continuã cu tija cheii, simbolizatã de Coloana Infinitului. Partea care intrã în yalã este simbolizatã de Poarta Sãrutului. Pentru ca aceasta sã fie o dedicaþie pentruturismul românesc, Pârâianu a pus ºi frunza verde a turismului, pe Coloana fãrã sfârºit. De-a lungul anilor, Ovidiu Pârâianu a oferit astfel de chei din aur unor politicieni români ºi strãini, reginei Angliei, Patriarhului Teoctist, sau unor vedete din lumea sportului, ori din divertisment. Diana MITRACHE
Cornel Ciobanu a învãþat metoda tãiatului sub limbã de la tatãl sãu, despre care spune cã a folosit aceastã tehnicã de peste 30 de ani. De altfel, pentru a evita tot felul de speculaþii, a absolvit cursurile unei ºcoli de profil ºi a ajuns asistent medical generalist. ”Într-o zi a venit un bãrbat la noi acasã pentru ca tatãl meu sã-l trateze. Era bolnav de hepatitã. Tata era plecat ºi m-am oferit eu sã-l tai. Operaþia a decurs excelent, omul a scãpat de hepatitã ºi de atunci s-a dus vorba din om în om cã în afarã de tatãl meu ºi eu pot face aceastã micã intervenþie”, spune Cornel Ciobanu. Rezultatele sale, mãrturisite de cei care i-au trecut pragul, i-au adus faimã atât pe plan local, cât ºi naþional, dar ºi în strãinãtate.
Viaþã de noapte incendiarã în Petr oºani B Sãptãmâna trecutã în cele douã locaþii concurenþa a fost eliminatã datoritã vedetelor care au poposit în Petroºani. Pentru cei care au dorit sã o vadã în carne ºi oase pe senzuala Alessia locul potrivit a fost 3D Stage, în timp ce ascultãtorii de hip-hop au fost în clubul concurent petrecând alãturi de Paraziþii.
e când s-a deschis un nou club în Petroºani fiecare weekend reprezintã un “maraton” pentru proprietarii acestora.
D
Din dorinþa de a atrage cât mai mulþi petrecãreþi fiecare dintre reprezentanþii cluburilor fac tot posibilul de a aduce în faþa publicului nume consacrate.
Stage versus 3 DKeops
De la inaugurarea noului club 3D Stage viaþa de noapte din Petroºani a devenit una agitatã. Pentru cã nimeni sã nu îºi piardã clienþii, nume sonore au concertat în cele douã cluburi, cel puþin în ultimele sãptãmâni. Spre exemplu, în acest weekend bãtãlia s-a dat între Smiley care a concertat la Keops ºi Alex Velea care a atras asupra lui toate privirile fanelor din 3D Stage.
guale. Noroc cã bietul copil a scãpat de traumã cã avea pãrinþi care nu erau duºi cu capul ºi care i-au acordat timpul necesar sã înveþe corect pronunþia fãrã sã fie necesarã aceastã intervenþie. Terminaþi cu prostiile, cu vindecãrile miraculoase care sunt þepe ºi nimic mai mult”, spune Elena, de 22 de ani.
a aproape 40 de ani, CornelAugustin Ciobanu, din Lupeni, este supranumit ultimul tãietor sub limbã din Europa. Sute de oameni care au ajuns la dr. Ciobanu laudã calitãþile unui astfel de tratament, pe care alþii însã îl considerã barbar.
F
intenþiona sã o înmâneze Elenei Udrea, fostul ministru al
Cornel Ciobanu – ultimul tãietor sub limbã din Europa L
ostul ministru al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea nu a mai primit cheia de aur a turismului, simbol realizat de artistul Ovidiu Pârãianu. Înmânarea distincþiei ar fi trebuit sã aibã loc de ziua de naºtere a lui Brâncuºi, dar nu sa mai întâmplat din cauzã cã între timp s-a schimbat Guvernului. Ovidiu Pârâianu spune cã a creat aceastã cheie cu gândul de a reprezenta România ºi turismul acestei þãri ºi
Actualitate 7
Cum gusturile nu se discutã, fiecare îºi alege locaþia unde se simte cel mai bine. ªi, de altfel, concurenþa nu face decât sã îmbunãtãþeascã viaþa de noapte din Petroºani. Reprezentanþii celor douã cluburi ne promit o varã incendiarã din punct de vedere al apariþiilor, chiar dacã încã nici nu a trecut iarna. Raul IRINOVICI
oli de vindecat
Dr. Ciobanu spune cã prin tãierea sub limbã se pot vindeca diabetul, hepatita de orice fel, ciroza, infecþiile în sânge, leucemia, colesterolul mãrit, disfuncþiile sexuale, problemele de menstruaþie, hipertensiunea, anemia, migrenele, acneea, psoriazis, varice, spondilozã ºi altele. ”Existã oameni care se simt tot timpul obosiþi ºi acuzã stãri de epuizare, oameni care nu au poftã de mâncare ºi, dupã ce mãnâncã, le vine mereu sã verse. Aceºtia, dacã se taie sub limbã, capãtã dintr-o datã, ca printr-un miracol, voiciune ºi poftã de viaþã. A nu se crede, totuºi, cã tãierea sub limbã vindecã toate bolile pãmântului… Un alt aspect ar fi cã, dupã felul în care aratã viniºoarele, pot recunoaºte dacã boala din organism este recentã sau mai veche. Un om
bolnav are viniºoare îngroºate, cu ramificaþii vizibile. Dupã tãiere, în funcþie de culoarea ºi vâscozitatea sângelui, cunosc ce organe sunt afectate ºi le spun oamenilor de ce sã se trateze”, spune dr. Ciobanu. Mai mult, poþi face o astfel de operaþie ºi dacã nu ai nimic. ”Se poate face ºi preventiv. Nu doare ºi nu face rãu nimãnui. Eu sunt tãiat sub limbã de aproape 30 de ori. Nu am fost niciodatã bolnav, nu am avut probleme cu ficatul, cu inima, absolut nimic. Am deja oameni care vin în fiecare an. Este o detoxifiere a sângelui ºi a întregului organism. Operaþia dureazã 15-20 de minute, pânã când sângerarea se opreºte de la sine, fãrã sã lase vreo urmã. Saliva ºi apa rece cicatrizeazã imediat”, precizeazã Cornel Ciobanu.
P
Sã zic cã te þine aºa vreo cinci minute, dupã care te clãteºti în gurã cu apã, îi dai 50 de lei ºi eºti gata. Auzisem cã este vine sã te tai sub limbã dacã ai hepatitã ºi multe alte boli, încercarea moarte n-are. Venele alea au fost curate vreo lunã dupã care s-au fãcut la fel. M-am tãiat de douã ori. Nu îi fac
la sate, când copilul are ceva ºi nu-i gãseºte doctorul comunal leac ºi atunci vine câte un vraci local ºi face pe deºteptul. ªi eu am fost luatã în vizor pentru acest tratament halucinant, am avut hepatitã ºi bunicãmea aducea tot mai des în discuþie subiectul acesta. Mi se pare o practicã barbarã, o ºarlatanie de doi lei. ªi cred cã sunt ºi
ãreri împãrþite
Opiniile referitoare la aceastã metodã sunt împãrþite. În timp ce unii le recomandã din tot sufletul, alþii le catalogheazã ca fiind barbare. ”Mi-am fãcut ºi eu aceastã operaþie pentru a scãpa de acnee, în Lupeni. ªi nu, nu mi-a trecut. Dar nu zic cã nu e bunã metoda asta. Igienã avea, ia o lamã ºi secþioneazã puþin cele douã vene de sub limbã. Apoi puþin aplecat îþi ”bãlãngãni” limba întrun bol de unicã folosinþã, unde curge sângele. Nu doare mai mult decât o înþepãturã de insectã.
reclamã dr. Ciobanu, nici nu îl laud, pur ºi simplu aºa a fost, aºa s-a întâmplat cu mine”, scrie un tânãr pe un forum medical. ”Asta cu tãiatul sub limbã e o ºarlatanie de fãcut bani de pe urma naivilor! Se practicã pe
câþiva doctori care practicã aceastã barbarie, banul e ochiul dracului ºi dacã clientul cere, doctorul executã. Aveam un nepot care este dislexic, nu putea sã pronunþe litera R, spunea L. dar era mic, avea 4-5 ani ºi bunica a venit cu ideea tãierii acelor douã vene sublin-
Vanda Duþã, din Lupeni, susþine însã aceastã practicã, deºi nu a apelat niciodatã la ea: ”Practica e foarte veche, cred cã are rãdãcini prin India dacã mi-aduc bine aminte. Nu mi-am fãcut niciodatã ºi sper sã nu fie nevoie, sunt, dã Doamne, sãnãtoasã. Tãiatul sub limbã este de fapt o curãþare. Acolo se adunã multe toxine, deoarece limba este foarte vascularizatã. Este o explicaþie pur ºtiinþificã, dar eu cred cã existã oameni care pot face ºi mai mult, prin diferite acumulãri de energie ºi alte practici. Eu spun cã mai bine sã nu judecãm. Legat de aceastã tãiere, soþul meu a apelat la domnul Ciobanu o singurã datã. Domnul Ciobanu lucreazã igienic, cu mãnuºi, lamã scoasã atunci din þiplã, totul e steril. Soþul meu avea hepatitã cronicã colecisticã, dar de fapt nu se ºtia ce are. Internarea în spital timp de o lunã ºi ceva l-a fãcut sã slãbeascã 25 de kg, plus stãri de vomã zilnice ºi icter. Dupã ieºirea din spital, nu într-o stare foarte bunã, a rãspuns mediu la tratament, a luat în greutate în jur de 5 kg, dar tot avea încã stãri de vomã, nu mai erau aºa dese, dar avea reflux esofagian. Am apelat la acest domn – sincer, nu e nimic barbar – care într-un minut a rezolvat aceastã discuþie. Ca rezultate… într-o sãptãmânã, maxim douã, i-a dispãrut total gãlbeneala, iar stãrile de vomã, refluxul, au încetat. Într-o lunã soþul meu a pus înapoi 15 kg, în douã luni alte 15 ºi a revenit la greutatea normalã, de 80 de kilograme. Domnul Ciobanu l-a fãcut bine, asta este concluzia mea”. Anamaria NEDELCOFF
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
6 Actualitate
Elena Udrea a rãmas fãrã cheia de aur a turismului
Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, în preajma zilei de 19 februarie, când s-a nãscut Brâncuºi. “Nu ºtiu deocamdatã cui am sã o înmânez, deoarece discuþiile le-am purtat cu reprezentanþii de atunci ai ministerului. Oricum cheia este un simbol de þarã ºi poate pânã la urmã o voi da la minister”, a precizat Ovidiu Pârâianu, artist plastic. Cel care a creat cheia din aur de 14 karate ºi încrustatã cu safire ºi rubine, intenþioneazã ca aceasta sã devinã simbolul turismului romanesc. “Am creat o cheie cu simbolurile brancuºiene, la care am adaugat ºi “frunza” ministrului Elena Udrea. Eu cred cã aceastã lucrare ar putea deveni simbolul turismului românesc, având în vedere cã are ºi
opere ale lui Brancuºi”, a precizat Ovidiu Pârâianu, care acum locuieºte în Târgu Jiu. Cheia are pe ea harta României, iar capitala este simbolizatã cu un mic diamant. Harta este înconjuratã de cele 12 scaune ale Mesei Tãcerii, care se continuã cu tija cheii, simbolizatã de Coloana Infinitului. Partea care intrã în yalã este simbolizatã de Poarta Sãrutului. Pentru ca aceasta sã fie o dedicaþie pentruturismul românesc, Pârâianu a pus ºi frunza verde a turismului, pe Coloana fãrã sfârºit. De-a lungul anilor, Ovidiu Pârâianu a oferit astfel de chei din aur unor politicieni români ºi strãini, reginei Angliei, Patriarhului Teoctist, sau unor vedete din lumea sportului, ori din divertisment. Diana MITRACHE
Cornel Ciobanu a învãþat metoda tãiatului sub limbã de la tatãl sãu, despre care spune cã a folosit aceastã tehnicã de peste 30 de ani. De altfel, pentru a evita tot felul de speculaþii, a absolvit cursurile unei ºcoli de profil ºi a ajuns asistent medical generalist. ”Într-o zi a venit un bãrbat la noi acasã pentru ca tatãl meu sã-l trateze. Era bolnav de hepatitã. Tata era plecat ºi m-am oferit eu sã-l tai. Operaþia a decurs excelent, omul a scãpat de hepatitã ºi de atunci s-a dus vorba din om în om cã în afarã de tatãl meu ºi eu pot face aceastã micã intervenþie”, spune Cornel Ciobanu. Rezultatele sale, mãrturisite de cei care i-au trecut pragul, i-au adus faimã atât pe plan local, cât ºi naþional, dar ºi în strãinãtate.
Viaþã de noapte incendiarã în Petr oºani B Sãptãmâna trecutã în cele douã locaþii concurenþa a fost eliminatã datoritã vedetelor care au poposit în Petroºani. Pentru cei care au dorit sã o vadã în carne ºi oase pe senzuala Alessia locul potrivit a fost 3D Stage, în timp ce ascultãtorii de hip-hop au fost în clubul concurent petrecând alãturi de Paraziþii.
e când s-a deschis un nou club în Petroºani fiecare weekend reprezintã un “maraton” pentru proprietarii acestora.
D
Din dorinþa de a atrage cât mai mulþi petrecãreþi fiecare dintre reprezentanþii cluburilor fac tot posibilul de a aduce în faþa publicului nume consacrate.
Stage versus 3 DKeops
De la inaugurarea noului club 3D Stage viaþa de noapte din Petroºani a devenit una agitatã. Pentru cã nimeni sã nu îºi piardã clienþii, nume sonore au concertat în cele douã cluburi, cel puþin în ultimele sãptãmâni. Spre exemplu, în acest weekend bãtãlia s-a dat între Smiley care a concertat la Keops ºi Alex Velea care a atras asupra lui toate privirile fanelor din 3D Stage.
guale. Noroc cã bietul copil a scãpat de traumã cã avea pãrinþi care nu erau duºi cu capul ºi care i-au acordat timpul necesar sã înveþe corect pronunþia fãrã sã fie necesarã aceastã intervenþie. Terminaþi cu prostiile, cu vindecãrile miraculoase care sunt þepe ºi nimic mai mult”, spune Elena, de 22 de ani.
a aproape 40 de ani, CornelAugustin Ciobanu, din Lupeni, este supranumit ultimul tãietor sub limbã din Europa. Sute de oameni care au ajuns la dr. Ciobanu laudã calitãþile unui astfel de tratament, pe care alþii însã îl considerã barbar.
F
intenþiona sã o înmâneze Elenei Udrea, fostul ministru al
Cornel Ciobanu – ultimul tãietor sub limbã din Europa L
ostul ministru al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea nu a mai primit cheia de aur a turismului, simbol realizat de artistul Ovidiu Pârãianu. Înmânarea distincþiei ar fi trebuit sã aibã loc de ziua de naºtere a lui Brâncuºi, dar nu sa mai întâmplat din cauzã cã între timp s-a schimbat Guvernului. Ovidiu Pârâianu spune cã a creat aceastã cheie cu gândul de a reprezenta România ºi turismul acestei þãri ºi
Actualitate 7
Cum gusturile nu se discutã, fiecare îºi alege locaþia unde se simte cel mai bine. ªi, de altfel, concurenþa nu face decât sã îmbunãtãþeascã viaþa de noapte din Petroºani. Reprezentanþii celor douã cluburi ne promit o varã incendiarã din punct de vedere al apariþiilor, chiar dacã încã nici nu a trecut iarna. Raul IRINOVICI
oli de vindecat
Dr. Ciobanu spune cã prin tãierea sub limbã se pot vindeca diabetul, hepatita de orice fel, ciroza, infecþiile în sânge, leucemia, colesterolul mãrit, disfuncþiile sexuale, problemele de menstruaþie, hipertensiunea, anemia, migrenele, acneea, psoriazis, varice, spondilozã ºi altele. ”Existã oameni care se simt tot timpul obosiþi ºi acuzã stãri de epuizare, oameni care nu au poftã de mâncare ºi, dupã ce mãnâncã, le vine mereu sã verse. Aceºtia, dacã se taie sub limbã, capãtã dintr-o datã, ca printr-un miracol, voiciune ºi poftã de viaþã. A nu se crede, totuºi, cã tãierea sub limbã vindecã toate bolile pãmântului… Un alt aspect ar fi cã, dupã felul în care aratã viniºoarele, pot recunoaºte dacã boala din organism este recentã sau mai veche. Un om
bolnav are viniºoare îngroºate, cu ramificaþii vizibile. Dupã tãiere, în funcþie de culoarea ºi vâscozitatea sângelui, cunosc ce organe sunt afectate ºi le spun oamenilor de ce sã se trateze”, spune dr. Ciobanu. Mai mult, poþi face o astfel de operaþie ºi dacã nu ai nimic. ”Se poate face ºi preventiv. Nu doare ºi nu face rãu nimãnui. Eu sunt tãiat sub limbã de aproape 30 de ori. Nu am fost niciodatã bolnav, nu am avut probleme cu ficatul, cu inima, absolut nimic. Am deja oameni care vin în fiecare an. Este o detoxifiere a sângelui ºi a întregului organism. Operaþia dureazã 15-20 de minute, pânã când sângerarea se opreºte de la sine, fãrã sã lase vreo urmã. Saliva ºi apa rece cicatrizeazã imediat”, precizeazã Cornel Ciobanu.
P
Sã zic cã te þine aºa vreo cinci minute, dupã care te clãteºti în gurã cu apã, îi dai 50 de lei ºi eºti gata. Auzisem cã este vine sã te tai sub limbã dacã ai hepatitã ºi multe alte boli, încercarea moarte n-are. Venele alea au fost curate vreo lunã dupã care s-au fãcut la fel. M-am tãiat de douã ori. Nu îi fac
la sate, când copilul are ceva ºi nu-i gãseºte doctorul comunal leac ºi atunci vine câte un vraci local ºi face pe deºteptul. ªi eu am fost luatã în vizor pentru acest tratament halucinant, am avut hepatitã ºi bunicãmea aducea tot mai des în discuþie subiectul acesta. Mi se pare o practicã barbarã, o ºarlatanie de doi lei. ªi cred cã sunt ºi
ãreri împãrþite
Opiniile referitoare la aceastã metodã sunt împãrþite. În timp ce unii le recomandã din tot sufletul, alþii le catalogheazã ca fiind barbare. ”Mi-am fãcut ºi eu aceastã operaþie pentru a scãpa de acnee, în Lupeni. ªi nu, nu mi-a trecut. Dar nu zic cã nu e bunã metoda asta. Igienã avea, ia o lamã ºi secþioneazã puþin cele douã vene de sub limbã. Apoi puþin aplecat îþi ”bãlãngãni” limba întrun bol de unicã folosinþã, unde curge sângele. Nu doare mai mult decât o înþepãturã de insectã.
reclamã dr. Ciobanu, nici nu îl laud, pur ºi simplu aºa a fost, aºa s-a întâmplat cu mine”, scrie un tânãr pe un forum medical. ”Asta cu tãiatul sub limbã e o ºarlatanie de fãcut bani de pe urma naivilor! Se practicã pe
câþiva doctori care practicã aceastã barbarie, banul e ochiul dracului ºi dacã clientul cere, doctorul executã. Aveam un nepot care este dislexic, nu putea sã pronunþe litera R, spunea L. dar era mic, avea 4-5 ani ºi bunica a venit cu ideea tãierii acelor douã vene sublin-
Vanda Duþã, din Lupeni, susþine însã aceastã practicã, deºi nu a apelat niciodatã la ea: ”Practica e foarte veche, cred cã are rãdãcini prin India dacã mi-aduc bine aminte. Nu mi-am fãcut niciodatã ºi sper sã nu fie nevoie, sunt, dã Doamne, sãnãtoasã. Tãiatul sub limbã este de fapt o curãþare. Acolo se adunã multe toxine, deoarece limba este foarte vascularizatã. Este o explicaþie pur ºtiinþificã, dar eu cred cã existã oameni care pot face ºi mai mult, prin diferite acumulãri de energie ºi alte practici. Eu spun cã mai bine sã nu judecãm. Legat de aceastã tãiere, soþul meu a apelat la domnul Ciobanu o singurã datã. Domnul Ciobanu lucreazã igienic, cu mãnuºi, lamã scoasã atunci din þiplã, totul e steril. Soþul meu avea hepatitã cronicã colecisticã, dar de fapt nu se ºtia ce are. Internarea în spital timp de o lunã ºi ceva l-a fãcut sã slãbeascã 25 de kg, plus stãri de vomã zilnice ºi icter. Dupã ieºirea din spital, nu într-o stare foarte bunã, a rãspuns mediu la tratament, a luat în greutate în jur de 5 kg, dar tot avea încã stãri de vomã, nu mai erau aºa dese, dar avea reflux esofagian. Am apelat la acest domn – sincer, nu e nimic barbar – care într-un minut a rezolvat aceastã discuþie. Ca rezultate… într-o sãptãmânã, maxim douã, i-a dispãrut total gãlbeneala, iar stãrile de vomã, refluxul, au încetat. Într-o lunã soþul meu a pus înapoi 15 kg, în douã luni alte 15 ºi a revenit la greutatea normalã, de 80 de kilograme. Domnul Ciobanu l-a fãcut bine, asta este concluzia mea”. Anamaria NEDELCOFF
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
Forumul „Pro Urbis”, a II-a întâlnire eprezentanþii societãþii civile ºi ai autoritãþilor locale din Petroºani care au pus bazele Forumului „Pro Urbis” au avut, vineri, 17 februarie, cea de-a doua întâlnire.
R
La întâlnirea de lucru au luat parte peste 100 de reprezentanþi ai societãþii civile, ai instituþiilor de învãþãmânt, ai bisericii, ai organizaþiilor nonguvernamentale, practic,
din toate domeniile de activitate din municipiul Petroºani. La întâlnire a luat parte ºi deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob-Ridzi. Cu aceastã ocazie a fost aleasã ºi conducerea asociaþiei, respectiv preºedintele onorific, comitetul consultativ ºi componenþii secretariatului. Pentru funcþia de preºedinte unicul candidat propus a fost ºi ales, în unanimitate, acesta fiind primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Cu ocazia celei de-a doua întâlniri
a componenþilor Forumului s-a stabilit ºi organizarea unor Zile dedicate protejãrii zonelor verzi (Ziua Verde) sau familiei (Ziua Familiei), fiind decisã ºi realizarea unui site propriu al Asociaþiei. De asemenea, s-a decis organizarea unui Seminar Ecumenic, în preajma sãrbãtorilor de Paºte. În cuvântul lor, participanþii la întâlnire ºi-au manifestat disponibilitatea de a contribui, fiecare dupã forþele sale, la coagularea activitãþilor comunitare, puse în slujba
Pieþari îngheþaþi de frig ulte mese din pieþe în aceste zile sunt goale, nu pentru cã nu ar fi marfã de vânzare, ci pentru cã precupeþii vin mai rar. Cei mai mulþi þãrani care vin cu fructe ºi legume la vânzare la Petroºani, spre exemplu, nu mai pot îndura frigul.
M
Pieþarii îngheaþã de frig la mese, fie cã stau afarã, fie în interiorul halei. La Petroºani, pe platoul extern al Pieþei centrale sunt în fiecare zi tot mai puþini comercianþi, pentru cã mulþi dintre ei au luat o pauzã din cauza frigului ºi a zãpezii. Chiar dacã anul trecut, locaþia a fost închisã cu panouri, fiind transformatã într-o halã de-a dreptul, în interior este tot frig, iar zãpada ºi gerul au îngheþat pur ºi simplu geamurile. Vânzãtorii care mai sunt aici, stau îmbrãcaþi cu mai multe haine groase ºi intrã pe rând în hala mare pentru a se mai încãlzi. „ Este frig, dar ne descurcãm cumva. Bem un ceai, câte o cafea, asta este, ce sã facem?!
Astea sunt condiþiile pe care ni le oferã piaþa”, a afirmat un comerciant din Piaþa Centralã Petroºani. “Ce sã facem, ne este tare frig, dar unde sã mergem, ce sã facem? Eu vin la piaþã de când eram copil mic ºi acum sunt bãtrânã. Nu ºtiu unde sã mã duc. Dupã ce muncesc la câmp, vin ºi vând marfa aici. Da’ suntem bocnã, sã ºtiþi. Frig ca asta parca n-a mai fost de mulþi ani”, ne-a spus ºi o vânzãtoare în vârstã. Administraþia pieþelor este conºtientã de situaþie ºi recunoaºte faptul cã în ultimul timp, la vânzare cu marfã au venit tot mai puþini producãtori ºi vânzãtori. “Þãrani sunt în piaþã, însã ponderea lor a scãzut. A scãzut drastic din cauza transportului, pentru cã la noi, majoritatea produselor din Piaþa agroalimentarã este din partea de sud a þãrii ºi dupã cum ºtim, în Gorj a nins mai mult ºi a fost o situaþie mai deosebitã. De asemenea, temperaturile scãzut au contribuit la acest fapt, dar sperãm cã într-un viitor nu foarte îndepãrtat, lucrurile se vor redresa ºi vor intra pe fãgaºul normal, iar piaþa sã fie plinã de þãrani ºi cu abundenþã de produse ”, ne-a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. De asemenea, ºi Piaþa Agroalimentarã de la Dacia, din cartierul Aeroport, este goalã în aceste zile, din aceleaºi cauze. Aici, comercianþii care vin cu marfã nu au condiþii nici mãcar cât ceilalþi din Piaþa centralã, aºa cã frigul este mai greu de suportat. De fapt, aici de-abia dacã zãreºti cel mult un vânzãtor, doi, care nu stau mai mult de douã, trei ore, cât sã-ºi dea marfa puþinã. Luiza ANDRONACHE
cetãþenilor municipiului Petroºani. Bazele Forumului „Pro Urbis”, un proiect al societãþii civile, au fost puse în luna ianuarie, cu ocazia manifestãrilor dedicate Unirii de la 1859. Obiectivul principal al
acestuia îl reprezintã „consolidarea spiritului comunitar printr-o cât mai bunã identificare, cuantificare ºi promovare a potenþialului uman creator al comunitãþii locale”. Mir cea NISTOR
În perioada urmãtoare s-a stabilit constituire grupurilor de lucru ale forumului pe categoriile de activitate: Tradiþii ºi Obiceiuri, Administraþie & Protecþia Mediului, Economic, Comunicare, Sãnãtate, Social, Educaþie ºi Învãþãmânt, Sport, Tineret, Culturã, Spiritualitate. De asemenea se va stabili modul în care se vor pune în aplicare primele iniþiative care s-au cristalizat cu ocazia întâlnirilor de lucru.
Milioane de euro îngropate în asfalt.
Rãmâne pericolul de deasupra ompania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a iniþiat un contract pentru reabilitarea sectorului de drum ce face legãtura între municipiul Petroºani ºi localitatea gorjeanã Bumbesti Jiu.
C
Valoarea contractului este estimatã între 215.243.035 ºi 258.291.642 de lei, adicã aproape 60 de milioane de euro. În baza contractului vor fi reabilitaþi 33 de kilometri de drum.
ouã milioane de euro un kilometru de drum reabilitat
D
Conform calculelor reabilitarea ºi modernizarea unui kilometru de drum dintre cei 33 cuprinºi în contract este evaluatã la o valoarea de aproape 2 milioane de euro. În baza contractului vor fi efectuate lucrãri de ranforsare a sistemului rutier existent între Petroºani ºi Bumbesti Jiu. Reabilitarea are scopul aducerii sectorului de drum la parametri corespunzãtori astfel încât sã se încadreze în normele europene. În general, acesta este amplasat pe malurile râului Jiu, înscriindu-se în
zona de luncã. Contractul este finanþat de la Bugetul de Stat ºi Banca Europeanã de Investiþii. Durata de finalizare a lucrãrilor este de 24 de luni de la data atribuirii contractului.
D
eficienþe pe Defileu
Conducãtorii auto se confruntã cu mai multe obstacole pe Defileul Jiului. În primul rând este starea drumului, iar apoi se pot trezi pe autoturisme cu stâncile care se desprind din cauza infiltraþiilor. Traficul rutier prin Defileul Jiului este îngreunat ºi poate deveni chiar periculos pentru ºoferi. Drumul naþional care leagã oraºul Petroºani de Târgu Jiu (DN 66) este grav afectat din cauza lucrãrilor începute la infrastructura rutierã ºi din cauza stâncilor care cad. Astfel, starea avansatã de degradare a ºoselei ºi lucrãrile la infrastructura rutierã le provoacã neplãceri conducãtorilor auto care
tranziteazã zona. Conform informaþiilor de pe site-ul Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale România (CNADNR), conducãtorii auto mai pot întâmpina probleme în trafic din cauza alunecãrilor zidurilor de sprijin ºi a parapeþilor de pe marginea carosabilului. Pe anumite segmente de drum circulaþia se desfãºoarã doar pe un singur sens de mers. Conform CNADNR, lucrãrile de reabilitare a carosabilului pe DN 66, Petroºani - Târgu Jiu, vor fi demarate în funcþie de fondurile alocate. Cei de la CNADNR au pregãtit proiectul pentru reabilitare drumului, acesta fiind în faza de iniþiere a licitaþiei. Lucrãrile de reabilitare vor fi executate pe o porþiune de aproximativ 34 de kilometri. Fondurile de finanþare vor fi suportate în proporþie de 50 de procente de Banca Europeanã de Investiþii, iar cealaltã jumãtate de Guvern. Raul IRINOVICI
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 2012
La Stoeneºti
„Cozma a comemorat minerii morþi care nu existã”
„U
n singur mort am gãsit, când am fost sã ne cãutãm minerii cerând ajutorul autoritãþilor ºi cu aprobarea ministrului de Interne, Constantin Dudu Ionescu. Acel mort era un angajat, tractorist, al lui Ionel Calotã – Momo. Avea capul despicat… Rãniþi au fost mulþi” - Costel Postolache, fost preºedinte executiv al LSMVJ. La Stoeneºti, Miron Cozma, a participat la ceremonia de comemorare a 12 ani de la evenimentele din 17-20 februarie 1999, când a avut loc ciocnirea durã dintre minerii plecaþi spre Bucureºti ºi trupele de ordine. A fost o adevãratã luptã în care, ºi de o parte ºi de cealaltã, au fost mulþi rãniþi ºi chiar morþi. Doar cã numãrul minerilor morþi reclamaþi de preºedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, ulterior de Miron Cozma, membru PRM atunci, nu a fost niciodatã confirmat ºi nici nu au existat familii sau apropiaþi care sã reclame moartea vreunui miner, dacã cineva ar fi vrut sã ascundã numãrul celor decedaþi la Stoeneºti. Nici la pontajele fãcute la exploatãrile miniere, dupã mineriadã, nu s-au constatat mineri dispãruþi, ci doar rãniþi.
T risteþea liderului La Stoeneºti, Miron Cozma a suþinut în continuare cã i-au murit ortacii, deºi stie adevãrul.
“Sunt un om trist pentru cã sunt în locul în care la acele tragice evenimente, în perioada 17-20 februarie, mi-au murit ortacii. Aici se cunoaºte doar de un singur caz, despre Harag Constantin din Petrila, care este înmormântat aici, dar eu ºtiu cã lângã Harag mai este înmormântat un ortac ºi sunt ºi alþii care au fost aruncaþi în Olt. Sunt alþii care au murit ºi care au fost înmormântaþi prin diverse zone ale þãrii. Sunt trist ºi pentru cã iatã, dupã 12 ani de zile, încã nu se ºtiu vinovaþii pentru morþii de aici. Nici mãcar nu s-a început o anchetã preliminarã pentru acest lucru. O rog pe doamna procuror general al României sã demareze o astfel de anchetã. Oamenii politici sunt trecãtori, istoria însã rãmâne”, a spus Cozma. Liderii care au fost la vremea respectivã sã-ºi caute ortacii, împreunã cu autoritãþile de aici ºi din localitãþile pe unde au trecut minerii, înainte ºi dupã tragicul eveniment, susþin cã nu existã alþi morþi în afarã de cei ºtiuþi, iar lista prezentatã de C.V.Tudor nu s-a confirmat. Aceasta a fost verificatã om cu om ºi în ea s-au regãsit oameni morþi din cauze naturale, mai vechi decât momentul Stoeneºti sau în acest rãstimp de 4-5 zile.
D
oar un mort: angajatul lui Momo
În cãutarea minerilor morþi ºi rãniþi au plecat preºedintele executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Costel Postolache ºi Gheorghe Emil, vicepreºedintele Confederaþiei Sindicatelor Miniere. “Dupã Stoeneºti, Valea Jiului
era închisã ºi nu puteam pleca. Am obþinut aprobare de la ministrul de Interne, Constantin Dudu Ionescu, ºi am plecat cu douã maºini. Eu cu ºoferul ºi Gheorghe Emil cu ºoferul lui. Am vorbit ºi cu d.na doctor Petronela ªodolescu, care era directorul Spitalului de la Petroºani, ca în cazul în care este nevoie de salvãri, sã ne trimitã, sã recuperãm oamenii. Am pornit pe itinerariul minerilor. Prima oprire a fost la Spitalul din Craiova. Acolo am gãsit un jandarm rãnit. Apoi am ajuns la Caracal. Acolo, stând de vorbã cu directorul spitalului, am primit o listã cu minerii internaþi ºi contuziile cu care au fost internaþi. La morgã, dupã aprobarea primitã de comandantul Poliþiei Caracal, am gãsit un singur decedat, dar nu era din rândul minerilor. Era angajatul lui Ionel Calotã zis Momo, era tractorist. Omul avea capul efectiv despicat… Seara am ajuns la Slatina, unde am fost cazaþi în apartamentul lui Constatin Bitu, iar dimineaþa am plecat împreunã
spre spital. Aici am gãsit cinci rãniþi de-ai noºtri, dintre care unul chiar atunci se afla în sala de operaþii pentru a i se scoate din mânã bile de cauciuc. Minerul era de la Mina Lupeni. Mai departe, la Drãgãneºti-Olt am mai gãsit doi rãniþi, dintre care unul era ºofer la General Trans. La întoarcere am recuperat rãniþii care puteau fi transportaþi ºi pe cinci dintre ei i-am adus în Valea Jiului. În concluzie am gãsit doar un singur mort, angajatul lui Momo.
ista lui Vadim Tudor, cu morþi L naturali
Sã spunem cã cineva dorea sã ascundã numãrul morþilor, dar nimeni nu a reclamat, nu a venit la Ligã sau la minã, la CNH, sã spunã cã minerii din familiile lor nu s-au mai întors. Imposibil sã nu fi avut pe cineva, familii, apropiaþi care sã nu se intereseze de ei. Când am verificat lista, vehiculatã de Corneliu Vadim
Tudor, împreunã cu comandantul Poliþiei Lupeni, Comãnoiu, s-a constatat cã erau morþi naturali. De exemplu, Batariu – un mort de pe acea listã – era tatãl unui lider de sindicat de la Lupeni, care a declarat cã tatãl sãu a murit de moarte bunã, cã era pensionar ºi cã nu a participat la mineriadã. ªi pe mine m-a sunat Miron sã mã cheme la comemorare, dar nu voi merge” – a povestit, sâmbãtã, Costel Postolache, preºedinte executiv al LSMVJ de la vremea respectivã. Acesta ne-a prezentat ºi înscrisurile cu constatãrile cãutãrilor morþilor ºi rãniþilor de la acel moment. Considerat “partea tehnicã” a acelor vremuri, Costel Postolache a pãrãsit LSMVJ la puþin timp dupã ultima mineriadã. Mulþi se întreabã de ce foºtii lideri ai minerilor trec peste momentul Costeºti, de parcã nu ar fi existat. Sã fie acest moment unul de care sã se ruºineze? Ileana FIRÞULESCU
Gerul stimuleazã furturile de cãrbune
A
utoritãþile nu mai ºtiu ce sã facã pentru a lichida furturile de cãrbune din trenurile de marfã sau din perimetrele miniere. Deºi poliþiºtii reuºesc sã mai prindã din hoþi, locul celor capturaþi este ocupat, imediat, de alþii. Numai în ultimele zile au fost prinºi în flagrant mai mulþi hoþi care ºi-au riscat libertatea pentru câteva sute de kilograme de cãrbune. Din Colonia Vulcan, polul furtului de huilã, datoritã proximitãþii uzinei de preparare a cãrbunelui, hoþii au urcat cãtre mina din localitate, dar ºi alte unitãþi miniere sunt din ce în ce mai des cãlcate de cãtre cãutãtorii de huilã. Printre acestea se numãrã ºi cele douã mine din estul Vãii Jiului unde furturile de huilã, atât de la Petrila cât ºi de la Lonea, sunt la ordinea zilei. Mai grav este cã, de multe ori, cei care ar trebui sã intervinã nu o pot face ori o fac întârziat. Un paznic de la EM Petrila confirmã cele de mai sus. Omul a cerut sã fie citat fãrã a-ºi da numele pentru cã îi este teamã cã va fi luat în vizor atât de hoþi cât ºi de oamenii legi. „Nu te poþi da la ei cã sunt prea mulþi ºi când chemi poliþia vine dupã ce fug toþi. Nu au nici oameni suficienþi ºi uneori nici chef. În plus, sunt ºi unii poliþiºti care parcã i-ar proteja”, spune paznicul. Hoþii se adunã, plãnuiesc atacul, iar prada este imediat
vândutã. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani înregistreazã pierderi mari din cauza acestor furturi, însã nu-ºi permite sã-ºi asigure mai bine bunurile. Aºa cã hoþii au liber. „Pot sustrage câteva tone din vagoane odatã”, spun oamenii legii care monitorizeazã fenomenul. Uneori au ºi sprijinul unor paznici cãrora le „plãtesc” accesul în incinta minelor de unde adunã huila ce cade în timpul procesului de încãrcare în vagoane. Pe lângã aceºti hoþi mai sunt ºi cei din interiorul subunitãþilor. Aceºtia opereazã direct cu camioanele, lucru dovedit de anchetele derulate în anii trecuþi. Furturile de huilã, lemn sau fier sunt un fenomen social, iar autoritãþile le catalogheazã ca „furturi ale foamei” ce nu pot fi stopate intr-un timp scurt. Totodatã, cei mai mulþi dintre hoþii prinºi nu ajung dupã gratii pentru cã sunt „furturi ale foamei”. Sunt cercetaþi în libertate ºi condamnaþi la pedepse cu suspendare. Imediat cum sunt eliberaþi din anchetã se întorc la „locul de muncã”. De pierdut are însã minerul care se chinuie în front cu lopata pentru a scoate cãrbunele preþios... Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr. 215/ 2001, republicatã privind Administraþia publicã localã, se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 23 februarie 2012, ora 1500, în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea ORDINE DE ZI 1 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea noului preþ local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei Municipiului Lupeni prin sisteme centralizate începând cu anul 2012. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii unui parteneriat cu “Subfiliala de Cruce Roºie Românã Lupeni”. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea alocãrii sumei de 3.000 lei din bugetul local, Capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”, paragraful 67.02.05.01 – Sport, alin. 20.30.30 în vederea participãrii domnului Petru Ambruº atlet selecþionat ºi legitimat în lotul de atleþi veterani din cadrul Federaþiei Române de Atletism la competiþiile de atletism naþionale ºi internaþionale în anul 2012. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 3.000 lei, din bugetul local, capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie” subcap. 67.02.50 – „Alte cheltuieli în domeniul culturii, recreerii ºi religiei” alin.20.30.30 – „Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” pentru participarea în calitate de coorganizator al balului de caritate “Avem nevoie de sãnãtate pentru a putea oferi iubire!”. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea înfiinþarea unei societãþi comerciale cu rãspun-
dere limitatã. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru funcþionarea Pieþei “BÃRBÃTENI”. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 28/ 2009 privind transmiterea în folosinþã gratuitã a unei pãrþi din imobilul situat în municipiul Lupeni, Str. Stadionului nr. 2 (fosta Maternitate) cãtre Centrul de Pedagogie Curativã Hunedoara. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local nr. 72 / 13 iunie 2006 privind constituirea unei Comisii de analizã ºi renegociere a clauzelor cuprinse în contractele de concesiune încheiate pentru concesionarea de parcele de teren în Masivul “Straja” Lupeni (Staþiunea Turisticã “Straja” Lupeni). Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 9 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea prelungirii contractului nr. 3730/ 31.05.2004 pentru închirierea unui teren în suprafaþã de 40 m2 aflat în domeniul public al Municipiului Lupeni înscris în CF nr. 60304 Lupeni, situat în Municipiul Lupeni strada Pãdurarilor nr. 1. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 10 – Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 97/ 2011 privind adoptarea unor propuneri de reconstituire a dreptului de proprietate conform prevederilor Legii nr. 18/ 1991 privind fondul funciar. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 11 – Diverse. Lupeni 17 februarie 2012 PRIMAR CORNEL RESMERIÞÃ RESMERIÞÃ
HOROSCOP
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
20 februarie 2012
Eºti mai sensibil la problemele partenerului ºi acest lucru te poate ajuta sã-þi îmbunãtãþeºti relaþia cu acesta. Vei avea ocazia sã petreci clipe plãcute, care îþi vor permite sã vezi cu alþi ochi evenimentele ce þin de domeniul trecutului. Capacitatea ta de concentrare va fi scãzutã.
Un proiect de mai mare anvergurã ar putea fi demarat astãzi, cu condiþia sã nu vizeze investiþii deosebite. Efortul pe care îl vei depune va trebui sã fie constant. Nu încerca un ritm alert, deoarece nu vei obþine mare lucru ºi apoi existã riscul de a avea divergenþe majore.
Implicarea în chestiunile sentimentale va fi peste nivelul obiºnuit. Dacã ai de luat decizii, ar fi bine sã o faci la începutul zilei, când vei da dovadã de o inspiraþie deosebitã. Este posibil sã þi se facã o ofertã pentru o colaborare. Dacã ai de semnat un document oficial, ºansa va fi de partea ta.
Din punct de vedere sentimental eºti mai sensibil, dar ºi mai suspicios. Vei dori sã-þi petreci cât mai mult timp în compania fiinþei iubite. Pe cât posibil, evitã manifestãrile de gelozie, care pot determina o adevãratã furtunã în viaþa ta sentimentalã. Te vei bucura de un bun echilibru energetic.
Unele nemulþumiri mai vechi ar putea reveni în atenþia ta, dar nu este cazul sã le discuþi acum cu fiinþa iubitã. Este posibil ca aceasta sã-þi propunã unele schimbãri în ceea ce priveºte proiectele pentru timpul liber. Încearcã sã-i oferi partenerului mai multã înþelegere!
Mare atenþie deoarece colaborãrile þiar putea crea probleme serioase. Poate n-ar fi rãu sã încerci sã faci totul de unul singur. Prietenii te vor susþine în ceea ce priveºte iniþiativele în plan social. Nu este un moment favorabil pentru a discuta chestiuni financiare cu prietenii.
Va trebui sã munceºti destul de mult, dar ºi rezultatele te vor satisface. Este posibil sã primeºti sprijinul unei mai vechi cunoºtinþe. Prietenii vor fi de partea ta, dar vor fi multe pe care va trebui sã le faci de unul singur. Fii prudent dacã doreºti sã te implici în activitãþi de colaborare.
Energia fizicã nu va fi punctul tãu forte. O mai veche problemã de sãnãtate s-ar putea accentua dacã nu îi vei acorda atenþia cuvenitã. Interesul pentru relaþia cu persoanele de sex opus este mare. Cu ocazia unui drum scurt ai putea cunoaºte o persoanã.
În programul tãu pentru timpul liber vor interveni unele schimbãri majore, la care ar fi bine sã încerci sã te adaptezi. Dacã îi vei face prea multe reproºuri fiinþei iubite, riºti o discuþie obositoare cu aceasta. Ideile tale vor fi sclipitoare, mai ales la începutul intervalului.
Este o perioadã bunã pentru tine din punct de vedere sentimental. Relaþia cu persoanele de sex opus va evolua cât se poate de bine. Vei face o bunã impresie oriunde te vei duce, þi se vor face complimente ºi propuneri interesante de petrecere a timpului liber.
Doreºti cu tot dinadinsul sã-þi impui punctele de vedere, dar acest lucru nu este de naturã sã-þi îmbunãtãþeascã relaþia cu familia. Atmosfera la serviciu va fi plãcutã, aºa cã eforturile pe care le vei face nu te vor obosi. Cineva va încerca sã-þi punã beþe-n roate.
Nu îþi va fi prea uºor sã te mobilizezi, cãci gândul îþi zboarã la probleme care sunt deja de domeniul trecutului. Ai putea totuºi, sã finalizezi o lucrare pentru care ai depus eforturi mari pânã acum. N-ar fi exclus ca partenerul de suflet sã se confrunte cu o problemã de sãnãtate.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
De la “Românii au talent”, la “Vedea-te-aº pe copac” e þi-e ºi cu lumea asta! Penduleazã, una-ntr-una, între cele douã extreme viaþa ºi moartea. Restul, ce e între cele douã a devenit deja banal, un meniu asezonat cu dulceamãrui, cu bucurii simple ºi rare, cu necazuri inevitabile.
C
Dacã nu m-ar fi fericit (sau m-a blestemat?) Dumnezeu cu o gaºcã de prieteni mai tineri, care mai de care mai ºmecher
ºi mai doct, mai citit, mai erudit ºi mai priceput la toate, aproape cã n-aº mai fi în stare sã fac deosebirea între cele douã noþiuni. La urma-urmei, ºi viaþa ºi moartea nu sunt decât niºte componente ale existenþei. Continui sã cred cã moartea face parte din viaþã. Exact la asta mã gândeam în zilele astea de dezgheþ ºi, în felul ãsta, mi-am structurat articolaºul pe cele douã teme.
la “Românii V iaþa au talent”
Nu mã uit la show-ul ãsta, fiindcã îmi dau seama cã e
fãcut “la plesnealã”, pentru rating. Sunt de acord cã þara geme de talente, cã în fiecare român zace un poet, un cântãreþ, un dansator, un scamator sau mai ºtiu eu ce. Dar, când am vãzut ce concurenþi cerºesc mila arogantului ãluia, parcã Mihai Petre îl cheamã, mi s-a cam fãcut lehamite. Tineri crescuþi la casa de copii, bãtrâne decrepite ºi cam duse de acasã, pensionari trimiºi acolo de vecinii de scarã, papiþoaice care se vor Withney Houston se înghesuie
la preselecþii, mai dau ºi câte-o ºpagã, doar sã se vadã la televizor. Drept e cã, din câteva mii, pot sã “rãsarã” 10-20 care, cultivaþi, ar putea sã rãzbeascã, însã e puþin probabil. Ca la 6 din 49. Uitându-mã la spectacolul (grotesc uneori) îmi vine sã vã spun cã m-apucã nostalgia Festivalului “Cântarea României” ºi a Cenaclului “Flacãra”, care, oricum au lansat mai mult talente decât închipuitul ãsta de Mihai Petre...
pe V edea-te-aº copac!
Mi-a venit un prieten gazetar la Radio România - Actualitãþi. A lãudat oraºul, m-a înjurat pe mine cã l-am îmbãtat, în fine, ca între prieteni. Cum umblam prin târg,
când încolo, când încolo, la un moment dat ia o minã sobrã ºi-mi zice. “Bã, frate, am vãzut grupuri de oameni care se opresc ciorchine pe lângã câteun copac ºi citesc hârtiile lipite pe trunchi. Ce e mã, asta la voi?”. I-am explicat cã, pe copaci, ai noºtri lipesc afiºe mortuare. De acolo se aflã cine-a mai murit, câþi ani avea, dacã a decedat dupã o suferinþã scurtã sau mai lungã. Amicul meu a fãcut ochii mari ºi, fire de poet, s-a întristat. Ca sã-l scot din starea asta, i-am spus cã, mai ales între prieteni, în glumã ãºtia se mai “aduleazã”, la o bere cu urarea “Hai noroc, vedea-te-aº pe copac!” Adevãrul e cã nici nu-i lipsit de sens, fiindcã, în viaþa asta “Ori eºti om, ori nu eºti om / tot o sã ajungi pe pom!”
ªi sãracul ºi bogatul s-au unit în omenie jutoarele care au plecat din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, spre judeþul Vrancea, au fost impresionante mai ales prin poveºtile de viaþã ale donatorilor. De la doi lei ºi o legãturã de ceapã, la tone de carne, fãinã, ulei, detergenþi etc, de la sãraci lipiþi pãmântului, la oameni de faceri ºi politicieni (de data aceasta discreþi), toþi s-au unit în omenie.
acest prim transport cu 1,5 tone de alimente. Vrâncenii sunt copleºiþi de generozitatea celor din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, care au transmis mulþumirile lor.
A
Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara s-au mobilizat exemplar pentru a ajuta oamenii izolaþi de zãpezi, flãmînzi ºi bolnavi din zonele afectate ale þãrii. Judeþul vizat a fost Vrancea. Solidaritatea a funcþionat aproape instinctiv ºi mâna de ajutor a venit din toate mediile.
oi lei si doua legaturi de ceapa…
D
Impresionante au fost cazurile în care oameni, care la rândul lor nu prea au ce pune pe masã, care au nenumãrate seri în care nu se culcã sãtui, au venit sã dea din puþinul lor impresionaþi fiind de cazurile extreme vãzute la televizor. În campania “Noi topim zãpezile” primul donator de alimente a fost un asistat social, care ºi-a rupt de la gurã pentru a da o mânã de ajutor. I-au urmat ºi alþii.
rancea V este recunoscãtoare “Mulþumirile noastre se îndreaptã cãtre locuitorii din Valea Jiului, mineri, instituþii, întreprinzãtori particulari, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi preºedintele sãu, domnul Mircea Moloþ, care au adus pentru locuitorii din “Nu mã mai plâng ºi nici nu m-aº plânge dacã nu aº avea copiii. Dar îi mulþumesc bunului Dumnezeu cã nu am pãþit ce au pãþit oamenii ãia, sã fii îngropat de viu, sã nu mai ºtii dacã trãieºti sau nu, dacã copiii nu îþi înebunesc de fricã” – a declarat Gheorghe S. din Lupeni. La acþiunea cu acelaºi scop iniþiatã de PSD Petroºani, primul care a apãrut a fost un puºti firav din Colonia Petroºani. A întins timid doi lei volutarilor spunându-le cã îi pare rãu cã nu poate dona mai mult, dar nu are... Gestul copilului familiei Herþan i-a pus în dificultate pe voluntarii social democraþilor. Au vrut sã-i returneze banii, dar se temeau sã nu-l jigneascã, sã nu îi umbreascã bucuria de a dãrui, de a se implica. Pe de altã parte, surpriza celor de la PSD, care iniþiase acþiunea doar pentru membri sãi, a venit de la UPSRUEEM ºi de la SC Diamant care au fãcut donaþii importante.
Ca urmare, imediat dupã ajutorul de amploare numit “Noi topim zãpezile”, sâmbãtã dimineaþa mai a luat drumul Vrancei prima tranºã de ºapte tone cu ajutoare, iar luni dimineaþa alte ºapte tone de alimente ºi produse industriale adunate de o parte a organizaþiilor din judeþ. “Sâmbãtã a plecat primul transport de ºapte tone, luni dimineaþa al doilea, tot de ºapte tone cu produse alimentare ºi nealimentare foarte diverse. De la carne, zarzavat, carftofi, fasole, fãinã, ulei, zacuscã, dulceaþã la biscuiþi, ciocolatã ºi detergenþi etc. Românii sunt de admirat… O femeie foarte sãrmanã a venit cu douã legãturi de ceapã uscatã. Atât a avut ºi ea, dar a participat cu tot sufletul la ajutorarea celor aflaþi la mare necaz. ªi au mai fost ca ea… Impresionant!” – a declarat Ioan ªtaier, trezorierul PSD Hunedoara ºi directorul ACR . Social democraþii de la Petroºani au contribuit la
zonele cele mai izolate ale judeþului Vrancea, aproape 35 de tone de alimente. Coordonatorul acestei acþiuni a fost domnul Emil Pãrãu, care s-a ocupat atât de colectarea alimentelor în Valea Jiului, alãturi de „Mondo Tv” Petroºani, cât ºi de împãrþirea acestora în judeþul Vrancea, împreunã cu 59 de voluntari echipaþi cu atv-uri pe ºenile, snowmobile precum ºi schiori de fond de la Salvamont-urile Lupeni ºi Uricani. Urmeazã sã soseascã alt transport considerabil din Hunedoara, coordonat de dl. ªtaier de la ACR. Suntem recunoscãtori cetãþenilor, instituþiilor ºi tuturor celor care au sprijinit în orice fel aducerea la normalitate a vieþii în judeþul nostru” – se spune într-o scrisoare deschisã de multumire a autoritãþilor ºi aleºilor din judeþul Vrancea. Se spune cã viaþa ºi credinþa are la bazã omenia. Ileana FIRÞULESCU
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
Refugiul alpiniºtilor, þinta hoþilor efugiul alpiniºtilor, situat pe Cheile Tãii – Petrila, a devenit þinta hoþilor. Din fericire, accesul la cãbãnuþa din vârful stâncii este posibil doar prin cãþãrare, dar ºi aºa „magneþii” au furat balustrada de la podeþul de peste apã.
R
„Magneþii” nu au nicio jenã nici atunci când vine vorba despre obiectivele care pot constitui puncte de atracþie turisticã.
Pentru câþiva lei, tot ce este fier se taie ºi se vinde la centrele de fier vechi. Aºa s-a întâmplat ºi cu balustrada podeþului ce duce la peºterile din zona Cheilor Tãii, dar ºi spre Refugiul alpiniºtilor, construit pe un colþ de stâncã. „Au furat ºi balustrada de la pod, dar am reuºit sã o înlocuim. Am vopsit ºi monumentul, dar ºi podul ºi bãncile din zonã”, a declarat Dorin Curtean, administrator public al oraºului Petrila. Iar când va veni primãvara, vine ºi
rândul peºterilor de pe Cheile Tãii, de asemenea puncte de interes turistic. Acestea vor fi curãþate de deºeurile lãsate, mormane, de o parte a celor care trec prin zonã ºi pentru care tomberoanele amplasate aici nu au nicio utilitate. Refugiul alpiniºtilor este o cãbãnuþã din lemn ºi piatrã, construitã în buza stâncii chiar de alpiniºti, care stârneºte interesul, dar la ea pot ajunge doar iniþiaþii în ale cãþãrãrii. Car men COSMAN
Parâng, destinaþia de vis pentru iubitorii sporturilor de iarnã ãpadã cât vezi cu ochii, pârtii excelente, vreme bunã ºi chef de distracþie... Atât a trebuit pentru un week-end perfect la munte, condiþii care au fost îndeplinite.
Z
Turiºtii au venit cu sutele în Valea Jiului, în ambele staþiuni montane. În Parâng, spre exemplu, mai tot week-end-ul, începând de vineri dimineaþa, a
fost coadã la Telescaun. Cei care au venit la schi sau sãniuº au fost din toate zonele þãrii. “Staþiunea Parâng este cea mai tare pentru noi, cei care practicãm snowboardul. Pârtiile sunt foarte bune ºi chiar dacã este frig, nu conteazã. Ne încãlzim ºi mergem mai departe”, a afirmat un turist. “Eu sunt din Tulcea ºi vin aici pentru prima datã. Nu regret. Pot sã spun, cu sinceritate, cã aceastã staþiune se poate compara
chiar cu cele mai mari din þarã, cum ar fi Sinaia, Predealul... Cu siguranþã am sã mai vin aici”, a spus un alt turist. “Mi-am pus casca în
Proiectul din Parâng continuã ºi anul acesta rimãria Petroºani aºteaptã banii de la Ministerul Dezvoltãrii P Regionale ºi Turismului pentru lucrãrile care urmeazã sã fie întreprinse anul acesta în staþiunea Parâng. Proiectul de Amenajare a Domeniului Schiabil va continua cu o parte importantã a acestui plan de
cap, iar pe cascã am ataºat o camerã video pe care o pornesc atunci când merg la vale. Dupã-masa, când ne încãlzim la un ceai sau vin fiert, ne
extindere ºi dezvoltare. “În momentul de faþã, în Parâng nu lucrãm pentru cã nu ne permite vremea, dar proiectul merge în continuare. Aºteptãm banii de la Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului pe anul acesta. Sã vedem ce fonduri ne alocã… Noi vrem ºi ne-am programat sã finalizãm Telescaunul TS3, sã realizãm bazinul de apã care va fi la Cãsuþa din Poveºti ºi instalaþia de zãpadã artificialã de pe celelalte pârtii pe care le avem în Parâng”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Suma pe care administraþia de la Petroºani o solicitã ministerului este
uitãm la imagini ºi atunci vãd ce trebuie sã mai fac, unde sã mai lucrez. Ne distrãm copios când ajungem la cãzãturi...”, a declarat un tânãr din Deva. Drumul cãtre staþiunea Parâng a fost practicabil, iar utilajele au încercat pe tot parcursul sfârºitului de sãptãmânã sã cureþe carosabilul. Ca de obicei, în zona telescaunului s-au format uneori mici ambuteiaje din cauza locurilor de parcare puþine ºi a numãrului mare de maºini Luiza ANDRONACHE
una destul de mare, dar necesarã lucrãrilor propuse. „Noi am fãcut o solicitare de aproximativ 20 de milioane de euro, dar cu siguranþã nu vom putea primi atât, pentru cã fondurile Ministerului sunt destul de mici pentru anul în curs, însã dacã reuºim sã finalizãm TS3 ºi sã facem bazinul de apã, cred cã e o realizare importantã ”, a mai precizat primarul Petroºaniului. La sfârºitul anului trecut, aici s-a dat în folosinþã o pârtie nouã, amenajatã pe sub telescaun, care acum este locul preferat al turiºtilor. Luiza ANDRONACHE