Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 64
Cronica Vãii Jiului Joi, 16 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Inginerii financiare de lideri de sindicat:
Adrian Jurca
Juristul ITM Hunedoara arestat pentru luare de mitã agistraþii Tribunalului Hunedoara au decis arestarea preventivã pentru 29 de zile a consilierului juridic de la Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara, Cãlin Ioan Ivan. Acesta este acuzat de procurori de luare de mitã ºi abuz în serviciu.
M
>>> PAGINA A 5-A
Neluþu Pantelimon de la CS Vulcan, spaima consilierilor locali >>> PAGINA A 5-A
Soarta copiilor la mâna instanþei de judecatã niºoara Iordache, mamã asistentã, a crescut mulþi copii cãrora le-a dãruit o parte din sufletul sãu ºi iubire necondiþionatã.
A
>>> PAGINA A 8-A
Convoaie umanitare din Valea Jiului este 20 de tone de alimente ºi apã mineralã ºi conserve au plecat miercuri dimineaþã din Valea Jiului spre Focºani.
P
PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 9-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
Concert 100% Live la Club 3D Stage cu Alex Velea el mai tare club din Valea Jiului, Club 3D Stage din Petroºani va fi sâmbãtã seara polul distracþiei din Valea Jiului.
C
Atmosfera va fi întreþinutã de unul dintre cei mai în vogã cântãreþi ai momentului, Alex Velea, care va susþine un concert live începând cu orele 22.00, iar organizatorii pregãtesc surprize ºi bãuturi la preþ’uri promoþionale. Cu sound-ul original, carisma, miºcãrile sale ºi forma fizicã de invidiat, Alex Velea a cucerit rapid publicul român, ajungând în momentul de faþã unul dintre cei mai iubiþi artiºti ai momentului. Cu vocea inconfundabilã, sound-ul dinamic, miºcãrile ºi forma fizicã de invidiat, a cucerit rapid publicul român. Albumul de debut “Yamasha”, lansat în 2006, i-a adus discul de platinã ºi premiile pentru “Best show”, “Best male” si “Best new artist”. 5 lucruri pe care nu le ºtiaþi despre Alex Velea 1: Ceea ce fac nu este o întâmplare, cânt de mic. Duc stilul ãsta de viaþã de multã vreme, am fost obiºnuit de la 9 ani sã mã adaptez repede. La 9 ani, în urma unui concurs, am fost inclus într-o trupã de copii. Concursul se numea “Trupe cu ghiozdan”.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
2: Am vândut haine ca sã mã întreþin. 3: Am avut doar 3 relaþii oficiale, a 3-a materializându-se în cãsãtorie. 4: Gãtesc cea mai bunã omletã de dietã din România! 5: 90 % din ceea ce îmi doresc/aspir se întamplã! “Trãiesc un vis!”. PR. Manager: PETRONELA
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃ
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 K-9: Câinele detectiv 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 K-9: Câinele detectiv (r)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:45 Conan aventurierul (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Secrete întunecate (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Mania grandorii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Obligat sã ucidã 22:00 Fotbal: Steaua - Twente 0:00 ªantaj în reþea
Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) Ultimul episod 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:30 Akzente (magazin cult.) 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române: Rãzboi pe calea undelor 23:20 Aventura urbanã (r) 0:20 Profesioniºtii... (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
Inginerii financiare de lideri de sindicat: Adrian Jurca drian Jurca, vicepreºedinte al controversatului sindicat Muntele, dar cunoscut în timpul liber sub numele de cod „Sãrman Asfalte”, vrea sã îºi desfiinþeze sindicatul de la Livezeni (Sindicatul Liber EM Livezeni – n.r.), pentru a evita astfel plata datoriilor cãtre zecile de oameni care-i cer socotealã în instanþã.
A
Numele lui Jurca este legat de nu mai puþin de 24 de dosare, înregistrate de-a lungul timpului la Judecãtoria Petroºani, Tribunalul Hunedoara ºi Curtea de Apel Alba-Iulia. În cele mai multe dintre ele, lui Jurca i se cer bani pe care îi datoreazã foºtilor membri de sindicat ºi nu numai, instanþa dându-le acestora câºtig de cauzã. De altfel, pe numele lui Jurca au
pornit ºi executorii judecãtoreºti, care cu greu reuºesc sã recupereze banii pe care sindicalistul de succes le datoreazã. Radu Voina, vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), îl catalogheazã pe Jurca ca fiind un „ciocoi pseudocapitalist”. „Datoritã „bunei administrãri” a managerului de sindicat Jurca Adrian ºi ªtefan, acest sindicat a ajuns în incapacitate de platã, având conturile sub sechestru ºi blocate. Soluþia finalã este desfiinþarea Sindicatului Liber EM Livezeni. Curiozitatea acestei situaþii constã în faptul cã deºi de o bunã perioadã de timp are conturile blocate, preºedintele Adrian Jurca încaseazã lunar cotizaþia de sindicat într-un cont ºtiut doar de el ºi de ºefii sucursalelor care semneazã prin alternanþã dispoziþiile de platã ale sumelor care se reþin din salariul angajaþilor. În motivul cererii de desfiinþare a sindicatului, acesta se declarã preºedinte al Sindicatului Liber
EM Livezeni, asta în timp ce în procesul verbal din 26 mai 2011, sindicatul Muntele îl recunoaºte ca vicepreºedinte. Nu trebuie uitat cã ambele sindicate sunt sindicate funcþionale la acelaºi angajator – CNH SA Petroºani – lucru total interzis de Legea 62 din 2011. Ca memru fondator al acestui sindicat, sunt profund mâhnit de proasta administrare a acestui individ, care a confundat calitatea de preºedinte de sindicat cu cea de ciocoi pseudocapitalist, falimentând total chiar ºi ideea de lider sindical”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Radu Voina. Daniel Sandu, liderul Sindicatului Libertatea 2008 de la EM Livezeni,spune cã datoriile sunt cele care îl determinã pe Jurca sã-ºi desfiinþeze sindicatul: „Atât ºtim ºi noi, cã Jurca îºi desfiinþeazã sindicatul din cauza datoriilor. Este singura modalitate de a nu mai plãti ceea ce le datoreazã oamenilor. Numai cãtre oamenii de la Livezeni datoriile se ridicã la
douã miliarde de lei. Este bãgat urât de tot în datorii, dar sunt sigur cã oamenii vor face o întâmpinare sã-l împiedice sã dizolve sindicatul înainte de a le plãti datoriile”. Cei care au bani de recuperat de la Jurca spun cã nici mãcar la aproape doi ani de la învestirea cu formulã executorie a unei sentinþe judecãtoreºti nu ºi-au recuperat banii. „Mie are sã-mi dea 59 de milioane, iar soþului meu are sã-i dea vreo 300 de milioane, bani pe care nu i-am recuperat pânã acum, deºi sentinþa
Solidaritate de lider de sindicat... mâncare timp de inerii au dovedit, încã trei zile pentru a-i M ajuta de sinistraþii o datã, cã sunt oameni ºi cã le pasã de semenii lor. Pentru gestul lor de a renunþa la
îngropaþi sub nãmeþi nu existã cuvinte de apreciere.
Ei ºtiu cel mai bine ce înseamnã sã nu vezi lumina ºi de accea solidaritatea dintre ortaci este puternicã. Din nefericire, minerii nu au avut parte niciodatã de lideri de sindicat care sã-i reprezinte aºa cum meritã. În
schimb, toþi cei care s-au perindat prin fruntea sindicatelor, cã s-au numit Cozma, Savu, ori Nica, Temneanu sau Jurca, au profitat de sudoarea care curgea pe “feþele negre” care trudesc în subteran. Au
judecãtoreascã s-a dat în vara lui 2009. Nu ºtiu ce vrea el sã facã legat de desfiinþarea sindicatului, cã dacã aº ºti, mi-aº da seama ºi eu ce am de fãcut”, a declarat Gabriela Sipeþan, o fostã angajatã a lui Jurca. Adrian Jurca nu a putut fi contactat, întrucât, în opinia lui, ziaristele care nu-i sãrutã lung ºi apãsat tãlpile, sunt trecute la categoria „piþipoance”, termen pe care nu-l acordã bãrbãteºte, ci ascunzându-se sub fuste ºi pseudonime. Anamaria NEDELCOFF
profitat în toate felurile posibile, material, financiar ori ca ºi imagine. Cabane, maºini, excursii, firme, conturi.... De unde? Din cotizaþiile voastre, ortaci! Ce este însã revoltãtor, aceºti aºa ziºi lideri de sindicat ies în presã sã vorbeascã despre solidaritatea minereascã, dar nu am
auzit niciun lider de sindicat sã spunã cã ºi-a donat pentru sinistraþi indemnizaþia de la sindicat, care indemnizaþie, fie vorba între noi, o încaseazã nejustificat. Ei, liderii, continuã însã sã îºi facã imagine tot pe spatele minerilor. Aºa ºtiu ei sã fie solidari! Marius MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
n cea mai friguroasã noapte din aceastã iarnã 5 persoane au dormit la adãpostul amenajat de primãria din Petroºani.
Î
Cei 5 au fost culeºi de pe strãzi sau din clãdirile dezafectate de cãtre poliþiºtii locali. Alte douã persoane, tot fãrã casã, au fost gãsite cãzute în zãpadã ºi transportate la spital pentru a primi îngrijiri. Printre cei care au ajuns la adãpost s-a numãrat ºi Silviu Snigur care susþine cã imobilul în care locuia, în cartierul Colonie, s-a prãbuºit ºi de aceea a ajuns sã doarmã pe
Adãpost ºi hranã pentru “homeleºi” strãzi. “Pe mine m-au adus aici dintr-o clãdire de la garã. Eu am casã dar s-a prãbuºit aºa cã de aia am ajuns sã dorm pe
unde pot. O sã încerc la primãvarã sã mai fac ceva la ea ca sã pot locui acolo. Pânã atunci, însã, rãmân aici”, a declarat Silviu Snigur.
Un alt om al strãzii care a ajuns la adãpost este Deneº Sas care a declarat cã rudele sunt cele care l-au lãsat fãrã casã. Acesta s-a nãscut în
Ambulatoriul de la Petrila a primit avizul pentru modernizare mbulatoriul de la Petrila intrã într-o nouã fazã. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au primit avizul pentru proiectul care prevede modernizarea ºi dotarea ambulatoriului din localitate.
A
240 de angajaþi de la Paroºeni beneficiazã de transport gratuit ermocentrala Paroºeni achiziþioneazã servicii de transport pentru angajaþi. Conform documentelor, transportul angajaþilor se face pe rutele SC ELECTROCENTRALE PAROªENI SA - Lupeni (Bãrbãteni) ºi retur ºi SC ELECTROCENTRALE PAROªENI SA Vulcan (Coroieºti) ºi retur.
T
Proiectul a fost amânat în perioada în care vechea entitate medicalã, respectiv Spitalul de Boli Cronice s-a desfiinþat. Reprezentanþii locali de la Petrila vor putea implementa acest program dat fiind faptul cã în localitate s-a înfiinþat un nou centru de sãnãtate. “Am primit avizul de la Comisia tehnicã ºi economicã de la Ministerul Sãnãtãþii pentru modernizarea ºi dotarea ambulatoriului. Am avut întârzieri pentru cã spitalul s-a desfiinþat ºi am fãcut
modificarea pentru Centrul de sãnãtate multifuncþional”, a spus primarul petrilean, Ilie Pãducel. Pentru a primi finanþare cei de la Petrila vor depune proiectul la ADRV Vest Timiºoara. “Chiar astãzi vom depune proiectul la ADRVEST Timiºoara ca sã obþinem finanþare”, mai spun primarul. Proiectul prevede dotarea cabinetelor cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie ºi modernizarea vechii clãdiri. Raul IRINOVICI
Mai multe posturi vacante pot fi ocupate la Vulcan dministraþia localã de la Vulcan organizeazã concurs, în perioada urmãtoare, pentru ocuparea mai multor posturi vacante.
A
Mai multe posturi au fost deblocate în cadrul administraþiilor publice locale din Valea Jiului. Dupã Petrila ºi Petroºani a venit rândul celor de la Vulcan sã organizeze Durata serviciilor care urmeazã a fi concurs pentru ocuparea achiziþionate este de 12 luni de la data unor funcþii vacante în intrãrii în vigoare a contractului. cadrul unor compartiValoarea acestuia este de 131.400 lei. mente. Prestatorul va asigura numãrul ºi tipul de “Avem concurs penmijloace de transport necesare realizãrii tru ocuparea unor posprogramului de circulaþie pentru transturi vacante, cum ar fi portul personalului din staþiile stabilite, asistenþi sociali ºi la pe rutele stabilite. În cadrul contractului 240 de angajaþi de la Termocetrala Paroºeni vor beneficia de transport. Pe ruta Paroºeni – Sohodol – Lupeni (Bãrbãteni) transportul angajaþilor se va realiza în trei curse tur – retur pe zi, iar pe ruta Paroºeni – Vulcan la fel. Numãrul total de kilometri care vor fi parcurºi zilnic este de 72. Din Vulcan 112 persoane angajate la Paroºeni, Sohodol 99 ºi Lupeni 29. Raul IRINOVICI
Poliþia Localã. La asistenþii sociali, unul dintre cei pe care îi aveam este în concediu de maternitate, ºi portul este vacant pe o perioadã determinatã”, spune Gheorghe Ile, edilul din Vulcan. Cea mai dificilã probã este cea pentru ocuparea funcþiei de poliþist local, cel puþin asta crede edilul þinând cont de faptul cã pentru acest post s-a mai organizat un concurs în urma cãruia nu s-a fãcut nicio angajare. „Dacã vor ºtii bibliografia vor lua examenul. Am mai organizat examen pentru un asemenea post însã nu
a fost ocupat de niciunul dintre candidaþi”, mai spune Ile. Chiar ºi în urma concursurilor numãrul angajaþilor de la diferite servicii este insuficient. La Vulcan au mai fost scoase la concurs douã posturi ºi anume unul de ºofer în cadrul Serviciului de Administrare a Domeniului Public ºi Privat – Compartimentul Iluminat Public ºi unul de electrician în acelaºi sector. Raul IRINOVICI
Lupeni dar, dupã un periplu prin Braºov, a ajuns sã doarmã în clãdirile dezafectate din Petroºani. “M-au fraierit rudele ºi m-au lãsat fãrã casã. Bani sã mã judec nu am aºa cã am ajuns pe strãzi. Ieri m-au dus la spital, mi-au fãcut analizele ºi apoi am fost adus aici la adãpost, unde este foarte bine, mai ales cã primim ºi mâncare”, a spus Deneº Sas. Dacã la debutul iernii oamenii strãzii care ajungeau la adãpostul din Petroºani nu primeau hranã, acum ºi aceastã problemã a fost rezolvatã. Mâncarea, caldã, vine de la Cantina Minei Petrila, via Cantina de Ajutor Social. Mir cea NISTOR
Atac la grãdiniþã n cele doar 5 luni de când funcþioneazã grãdiniþa de pe strada Constructorul a trecut prin douã tentative de spargere.
Î
Cei care au forþat uºile, pe timp de noapte, nu aveau nici cea mai micã intenþie sã urmeze cursurile ci doreau cu totul altceva. Pentru a-i descuraja pe viitorii atentatori, a fost luatã decizia de a fi instalate camere de supraveghere video. Ieri noapte, cineva a forþat ºi distrus încuietoarea uneia dintre uºi. O tentativã similarã a mai fost înregistratã ºi anul trecut când ne-a fost distrusã o altã uºã, cu o rangã. Hoþii nu au reuºit, însã, sã intre. Pentru a scãpa de aceste atacuri am decis sã instalãm un sistem de supraveghere video”, a declarat Mariana Epure, profesor la grãdiniþa de pe strada Constructorul. În afarã de sistemul de video – supraveghere grãdiniþa va beneficia, în viitorul apropiat, ºi de racordarea la internet. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
Juristul ITM Hunedoara arestat pentru luare de mitã agistraþii TribunaM lului Hunedoara au decis arestarea preventivã pentru 29 de zile a consilierului juridic de la Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara, Cãlin Ioan Ivan. Acesta este acuzat de procurori de luare de mitã ºi abuz în serviciu. În urma unei acþiuni comune a procurorilor de la Parchetul de pe lângã
Tribunalul Hunedoara ºi ofiþerilor DGA, consilierul juridic al ITM Hunedoara, Cãlin Ivan a fost reþinut. S-a mânjit pentru doar 800 de lei, pretinºi de la o societate comercialã, dar în timp a mai protejat ºi alte firme, spun anchetatorii. „Consilierul juridic al Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara a pretins administratorului unei societãþi comerciale suma de 800 de lei. Este cercetat
pentru luare de mitã ºi abuz în serviciu contra intereselor publice”, a declarat Prim – procurorul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, Nicolae Paºtiu. Din probatoriul administrat s-a mai stabilit cã în luna ianuarie 2012, în baza unei înþelegeri prealabile cu administratorul unei societãþi comerciale care fusese amendatã de cãtre acelaºi inspectorat, bãrbatul a „instruit” 3 martori cu privire la cele ce vor
declara în faþa instanþei de judecatã. În aceastã cauzã s-au efectuat percheziþii la Biroul juridic din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, precum ºi la domiciliul lui Ivan, de unde au fost ridicate mai multe calculatoare. În urma percheziþiei informatice, s-a constatat faptul cã redactase mai multe acþiuni în instanþa civilã în vederea anulãrii proceselor verbale de contravenþie încheiate de cãtre inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara. Totodatã, au fost ridicate, în original, mai multe procese verbale de contravenþie aplicate de cãtre Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara unor societãþi comerciale, care nu fuseserã transmise la administraþiile financiare în vederea executãrii acestora. Procurorii au dispus reþinerea acestuia pentru 24 de ore, iar apoi consilierul juridic al ITM a fost prezentat magistraþilor de la Tribunalul Hunedoara, cu propunere de arestare pre-
ventivã. „Instanþa a admis cererea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara ºi a dispus arestarea preventivã a inculpatului, pe o duratã de 29 de zile, respectiv din 14 februarie, pânã în 13 martie. Împotriva hotãrârii Tribunalului poate fi declarat recurs, în termen de 24 de ore”, a precizat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Iar Cãlin Ivan a ºi formulat recursul, care va fi soluþionat de Curtea de Apel Alba Iulia.
A
ngajat de 10 ani la ITM
Cãlin Ioan Ivan este de mai bine de 10 ani angajat al ITM Hunedoara. Horia Iacob Raþiu, ºeful ITM Hunedoara, a declarat cã Ivan este consilier juridic al instituþiei din anul 2001 ºi pânã acum nu au fost probleme în ceea ce-l priveºte. Raþiu a mai spus cã procurorii au solicitat deja sã li se punã la dispoziþie fiºa postului ocupat de Cãlin Ivan, dar ºi date despre debitele cãtre bugetul de stat ale
unei firme, probabil cea de la care juristul a cerut cei 800 de lei, În 2010, un alt angajat al ITM Hunedoara a fost trimis în judecatã pentru luare de mitã, de data aceasta de cãtre procurorii DNA. În rechizitoriul de trimitere în judecatã procurorii DNA – Alba Iulia au precizat cã Puiu Diºa, în calitate de inspector de muncã în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, a pretins ºi a primit de la administratorul unei societãþi comerciale din judeþul Hunedoara (denunþãtor în cauzã) suma de 1000 lei pentru a nu aplica sancþiuni contravenþionale pentru încãlcarea dispoziþiilor legale privind securitatea ºi sãnãtatea în muncã. Diºa a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la trei ani de închisoare cu suspendare, însã procurorii au formulat recurs, care a fost admis de Curtea de Apel, în urma cãruia instanþa a aplicat o pedeapsã complementarã, dar a pãstrat suspendarea executãrii. Car men COSMAN
Neluþu Pantelimon de la CS Vulcan, spaima consilierilor locali reºedintele CS Vulcan, Neluþu Pantelimon a dovedit cã este cel mai tare din “ parcare”, pardon, municipiu. Mai tare chiar ºi decât primarul Gheorghe Ile ºi viceprimarul Angela Stoica la un loc. Un adevãrat Jackie Chan local!
P
Neluþu Pantelimon a reuºit performanþa de a-i aduna la un loc pe consilierii USL plus rãzvrãtitul-singuratic al PRM ºi sã-i aprobe bugetul la club, la o zi dupã ce onor consilierii, întruniþi în ºedinþã, au respins proiectul care-l viza. Cum a reuºit? Pãi, surse demne de încredere susþin cã prin “mijloace specifice” adicã intimidare, ameninþare ºi ºantaj. Alo, Poliþia aþi auzit ceva? Domnule comandant Liviu Dumitru v-au raportat subordonaþii dumneavoastrã despre nebunia de marþi seara de la Consiliul Local?
CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.4 ºi 5 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se convoacã de îndatã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã, la sediul acestuia, pentru data de 16 februarie 2012, ora 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2012 cu sume provenite din donaþii ºi sponsorizãri. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ
Cred cã discuþiile de acolo aveau ºi oareºce aspecte de naturã penalã cu actori principali precum consilierii ªchiopu, Dragu, Nica, Simion, Petculescu ori Rosmenteniuc. Surprinzãtoare ºi atitudinea colegului de breaslã Gheorghe Olteanu, care cu o zi înainte, adicã luni, dupã ºedinþa
Consiliului Local a fost fãcut “ca la nufãrul” de acest Neluþu Pantelimon. Gheorghe Olteanu a confirmat incidentul despre care a spus cã este învãþat ca anumite persoane sã aibe un astfel de comportament. Jackie Chan-ul din Vulcan, Neluþu Pantelimon a reuºit ca marþi, în
decurs de câteva ore sã stabileascã o ºedinþã “ fulgerãtoare” a Consiliului Local, sã-i adune pe consilieri ºi sã treacã un proiect de hotãrâre. ªi unde? ...tocmai în Vulcan, unde consilierilor trebuie sã le faci slujbe ca sã-i aduni la ºedinþele de consiliu, iar ca sã aprobe un proiect trebuie sã fie sãrbãtoare. Oare, dacã primarul Ile ºi viceprimarul Angela ar fi fost la rândul lor niºte “jackie chan” sau mãcar “chuck norris”, ar fi reuºit sã-i adune pe consilieri la ºedinþele de consiliu ºi sã-i facã docili tot la fel de rapid ca ºi Neluþu Pantelimon? Domnule Pantelimon daþile un sfat edililor de la Vulcan? Ar fi bune ºi niºte informaþii legate de banii care i-aþi dat lui ªchiopu pentru secþia lui de ºah, ori lui Dragu pentru karatiºtii lui, ºi, de ce nu?, despre actele suspecte ale lui Nica, care ar fi constituit ºi subiectul unui dosar penal pe la serviciul economic, dosar despre care se spune cã s-ar fi încheiat suspect. Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
6 Monden n perioadã de crizã, dar nu numai, un mod uºor de a face bani este acela de a te dezbrãca în faþa unei camere video, în timp ce, dincolo de camerã, un bãrbat, mai mult sau mai puþin satisfãcut de viaþa lui personalã, plãteºte. ªi nu bani puþini. Internetul abundã de anunþuri adresate fetelor din toate judeþele þãrii, îndemnate sã lucreze la videochat.
Î
Câºtigurile anunþate depãºesc de multe ori salariile unui director de multinaþionalã, însã munca, dupã cum susþin cele care practicã deja aceastã meserie, este mult mai puþinã. ªi mai plãcutã, spune ele... nu trebuie decât sã te dezbraci ºi sã ºtii puþinã englezã. „Cãutãm fete ºi bãieþi pentru secþiuni de non-adult sau adult, dar ºi cupluri. Nu existã condiþii impuse, veþi lucra de acasã, deci discreþia este asiguratã. Este necesar sã cunoaºteþi limba englezã la nivel minim. Se oferã bonusuri lunare, ajutor pentru orice problemã legatã de acest job ºi seriozitate maximã. Se oferã un bonus de colaborare de 300 de euro, iar câºtigurile pot depãºi 2.000 de euro”, se aratã într-unul din anunþurile unor asemenea firme. Pe site-ul unei alte firme de videochat se vorbeºte despre câºtiguri, plãþile fiind fãcute
VIDEOCHATUL,
modelelor noastre, toate siteurile cu care colaboreazã acest studio videochat au România banatã, deci nimeni necunoscut nu va putea sã vã vadã pe site-uri”. Însã, dincolo de faptul cã o astfel de afacere este perfect legalã, rãmâne problema moralã. În timp ce unii spun cã nu e nimic rãu în a te dezbrãca pe internet ºi sã iei ºi bani pentru asta, alþii susþin cã videochatul reprezintã o formã clarã de prostituþie. „În cei cinci ani de când lucrez la videochat s-au schimbat multe în viaþa mea. La început eram timidã, dar acum iubesc ceea ce fac ºi câºtig foarte mulþi bani, îmi pot permite tot ce vreau. Nu consider cã este prostituþie, trebuie sã trãiesc din ceva ºi pânã îmi voi termina facultatea, este un mod onorabil. Nimeni nu m-a obligat sã mã culc cu nimeni, stau acasã ºi primesc bani”, ne spune Amalia, de 23 de ani.
„Este o sursã frumuºicã de venit din câte am auzit, dar asta pentru cei care ºtiu ºi limbi strãine. Totul depinde de cum a fost educat fiecare ºi de situ-
aþia în care se aflã. Dacã nu are de ales ºi nu ºtie sã facã altceva, dacã ceea ce face îi oferã satisfacþie materialã sau de altã naturã... este alegerea fiecãruia pânã la urmã. Dacã ies bãnuþi ºi nu trebuie sã faci nimic practic nu mi se pare
prostituþie pe internet? bilunar. Modelele pot lucra de acasã sau de la studio, însã cele care opteazã pentru slujba aceasta de acasã, trebuie sã îndeplineascã niºte condiþii minime: sã aibã un calculator
destul de performant, sã aibã o camerã în care sã poatã lucra fãrã a fi deranjate, cu un decor frumos ºi o canapea confortabilã, sã aibã o camerã web bunã sau o
camerã video montatã pe trepied, dar ºi o conexiune bunã la internet. Acelaºi site garanteazã maximã discreþie: „Pentru siguranþa ºi confidenþialitatea
Monden 7
ceva atât de rãu. Fiecare are posibilitatea de a alege ce vrea sã facã în viaþã”, este de pãrere ºi Andreea, de 20 de ani.
„Este o formã de prostituþie, cred cã este destul de clar. ªi doar nu credeþi cã le pune sã se dezbrace ºi atât... Videochatul e prostituþie pe internet. E posibil ca în viitor sã îþi dãuneze o astfel de escapadã din trecut, pentru simpla motivaþie a banilor. Banii vin ºi pleacã, dar trecutul ºi petele din trecut rãmân. Sunt bani câºtigaþi uºor, dar mai bine îþi câºtigi banii din greu, dar te simþi mândrã de ceea ce eºti ºi de educaþia ºi principiile pãstrate intacte cu care ai crescut”, spune Camelia, de 30 de ani. Pe lângã fete, sunt ºi bãieþi care agreeazã o astfel de slujbã. „Eu
cu aºa ceva mã ocup ºi pe toþi cei carea sunt împotrivã îi invit la mine acasã, sã vadã ce casã fainã mi-am fãcut. E miºto cã într-adevãr se câºtigã bani frumoºi, dar ca bãiat e mai greu, fetele fac bani mulþi de ãe urma strãinilor ºi nu e mare brânzã sã faci aºa ceva. Cã dacã ar fi sã spun despre câteva site-uri ºi sã dau detalii cum stã treaba în domeniu, sunt sigur cã mai mult de jumãtate din fete s-ar apuca de treabã, mai ales când e vorba de 1.000-2.000 de dolari pe lunã fãcuþi acasã. Dar asta e, fiecare cu pãrerea lui: unii
muncesc pe brânci pentru 10 milioane pe lunã ºi alþii o freacã la rece acasã. Într-ade-
vãr, uneori e ruºinos, dar bãnos ºi alteori amuzant”, spune ºi Iulian, de 26 de ani, din Petroºani. „Eu mã gândesc cã nu e mare lucru sã faci sex virtual pentru suma frumoasã de bani, mai ales cu oameni pe care nu îi vei cunoaºte vreodatã... doar vorbeºti ºi simulez. Atât! Ce mare chestie... problema e de mentalitate”, crede Rodica, de 26 de ani. „Videochat... cãutaþi voi pe net ce înseamnã. Sau mai bine încercaþi. Nimeni nu vã obligã sã vã dezbrãcaþi ºi sincer nu este o crimã sã faci asta. Sunt de acord cã nu e deloc decent, însã este o lume virtualã... poþi lua totul ca pe un joc. Depinde de ceea ce simþi pentru asta. Suntem diferiþi ºi avem viziuni diferite asupra acestui subiect. Unora li se pare o prostie, unora ceva bãnos, altora un joc sau chiar ceva amuzant ºi distractiv. Fiecare alege ce vrea sã creadã despre asta ºi cât de aspru poate judeca un om care este foarte posibil sã fie de treabã, bun, blând, cu un suflet mare”, spune ºi Luisa, de 30 de ani. Anamaria NEDELCOFF
“Dansez pentru tine” i-a schimbat viaþa in momentul în care a ales sã participe la „Dansez pentru tine”, viaþa lui Ionuþ Tãnase, din Vulcan, s-a schimbat mult în bine. Dupã ce a devenit marele câºtigãtor al concursului, viaþa tânãrului de 24 de ani s-a schimbat radical peste noapte. Dintr-o datã, s-a trezit cu mulþi prieteni, care îl apreciazã pentru ceea ce este acum, dar foarte puþini ºtiu detalii despre viaþa lui de dinainte de celebritate.
D
Însã Ionuþ îºi aminteºte totul... κi aminteºte de nopþile lungi ºi geroase de iarnã, când, copil fiind, ºi le petrecea prin scãrile de bloc. Cu greu ne putem imagina un trup firav de copil, tremurând de frig din toate încheieturile, dar mai ales din cauza spaimei faþã de adulþii care l-au exploatat ºi abuzat. Ionuþ Tãnase a îndurat umilinþe groaznice, a fost obligat sã cerºeascã, sã fure, a fost bãtut
crunt, atât de tatãl lui alcoolic, cât ºi de alþii care îi spuneau cã-i vor binele ºi prigonit de o mamã cu o sãnãtate mintalã precarã. Succesul nu i s-a urcat la cap, a rãmas acelaºi copil modest, cu bun simþ, care vorbeºte frumos cu oricine. Acum Ionuþ este coregraf la o ºcoalã prestigioasã de dans din Bucureºti ºi participã la multe concursuri ºi spectacole de dans. „Acum sunt foarte bine, viaþa de dupã „Dansez pentru tine” este fenomenal de frumoasã. Sunt coregraf la o ºcoalã de dans cunoscutã ºi am multe proiecte, concursuri, spectacole. Câºtig mulþi bãnuþi, nu pot spune câþi, dar important e cã îmi pot permite ce vreau. Acum stau în chirie cu iubita mea. Aºtept sã vinã vara, sã termine fratele meu Bogdan liceul ºi sã vinã ºi el la Bucureºti. Cristian nu ºtiu ce va face, e cam indecis, dar sper sã vinã ºi el, sã fim o familie”, spune Ionuþ. Tânãrul spune cã dupã ce a câºtigat „Dansez pentru tine” „s-a umplut” de prieteni. „Sunt mulþi care mã abordeazã, care
vor sã ieºim la un suc, în oraº. Mã ºtie toatã lumea, dar eu am învãþat cã prietenii sunt ca ºi iarna. Când þi-e bine, se aºtern mulþi. Vin tot felul de oameni pe care nu i-am vãzut în viaþa mea, dar eu ºtiu sã curãþ când trebuie ºi pe cine trebuie. Sunt multe posibilitãþi când eºti câºtigãtorul de la „Dansez pentru tine”. ªi la primãrie se poartã altfel cu tine”, povesteºte râzând Ionuþ. Cât despre planurile de viitor, Ionuþ Tãnase spune cã ar vrea sã înfiinþeze o ºcoalã de dans în Valea Jiului: „Eu aº vrea sã înfi-
inþez o ºcoalã de dans în Valea Jiului, fiindcã am primit foarte multe cereri, dar urmeazã sã mã decid ce ºi cum. La viitor mã gândesc cu optimism, voi fi ºi mai sus, mereu am cãutat sã vânez, cã dacã nu o fãceam, probabil rãmâneam la stadiul de acum câþiva ani. Uite, la „Românii au talent” credeam cã e ultima mea ºansã ºi am suferit foarte mult. Sã particip la „Dansez” m-am decis de pe o zi pe alta, nu aveam nici un ban ºi nu am crezut sã se schimbe totul de pe o zi pe alta”.
COLÞUL LUI DENIS Întrebat despre viaþa personalã, Ionuþ zâmbeºte: „Nu mã lua aºa tare, nu mã însor încã. Acum sunt logodit cu iubita mea, pe care am cunoscut-o la „Dansez”, dar mã urmãresc cei de la Cancan peste tot. Au scris tot felul de lucruri despre mine, dar asta este, îmi fac reclamã”. Dar tânãrul îºi aminteºte ºi despre trecutul lui... însã vorbeºte despre toate greutãþile cu seninãtate. Sunt lucruri urâte, peste care a trecut. ªi e mândru cã toate greutãþile l-au cãlit: „Aº putea scrie o carte despre viaþa mea... Cel mai greu a fost când dormeam în scãri de bloc pe la nouã sau 10 ani ºi era un frig îngrozitor. Am fugit la ºapte ani de acasã ºi am dat peste niºte oameni care mã puneau sã cerºesc, sã fur... Am fugit de acasã, cã tata ne bãtea, iar mama suferea de schizofrenie.
Noi nu a fost orfani, am avut pãrinþi, acum doi ani a murit tata, iar mama a rãmas. Dar probabil spuneau cã suntem orfani cã nu am crescut alãturi de ei”. Cu toate suferinþele provocate de pãrinþi în copilãrie, Ionuþ spune cã vrea sã-ºi facã datoria faþã de mama lui. „Ce a fost, a fost, ea ne-a crescut cum a putut, aºa a ºtiut ea sã fie mamã. Eu nu sunt în mãsurã sã-mi judec mama, singurul care poate face asta este Dumnezeu. Eu vreau ca luna viitoare sã o duc la un spital special, este groaznic unde stã acum, nu are geamuri, uºã, curent sau apã. Eu am mai ajutat-o, îi mai duce Bogdan bani, mâncare. Vreau sã îmi fac datoria de copil faþã de ea. E mama mea ºi nu vreau sã mã simt vinovat cu ceva”. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
6 Monden n perioadã de crizã, dar nu numai, un mod uºor de a face bani este acela de a te dezbrãca în faþa unei camere video, în timp ce, dincolo de camerã, un bãrbat, mai mult sau mai puþin satisfãcut de viaþa lui personalã, plãteºte. ªi nu bani puþini. Internetul abundã de anunþuri adresate fetelor din toate judeþele þãrii, îndemnate sã lucreze la videochat.
Î
Câºtigurile anunþate depãºesc de multe ori salariile unui director de multinaþionalã, însã munca, dupã cum susþin cele care practicã deja aceastã meserie, este mult mai puþinã. ªi mai plãcutã, spune ele... nu trebuie decât sã te dezbraci ºi sã ºtii puþinã englezã. „Cãutãm fete ºi bãieþi pentru secþiuni de non-adult sau adult, dar ºi cupluri. Nu existã condiþii impuse, veþi lucra de acasã, deci discreþia este asiguratã. Este necesar sã cunoaºteþi limba englezã la nivel minim. Se oferã bonusuri lunare, ajutor pentru orice problemã legatã de acest job ºi seriozitate maximã. Se oferã un bonus de colaborare de 300 de euro, iar câºtigurile pot depãºi 2.000 de euro”, se aratã într-unul din anunþurile unor asemenea firme. Pe site-ul unei alte firme de videochat se vorbeºte despre câºtiguri, plãþile fiind fãcute
VIDEOCHATUL,
modelelor noastre, toate siteurile cu care colaboreazã acest studio videochat au România banatã, deci nimeni necunoscut nu va putea sã vã vadã pe site-uri”. Însã, dincolo de faptul cã o astfel de afacere este perfect legalã, rãmâne problema moralã. În timp ce unii spun cã nu e nimic rãu în a te dezbrãca pe internet ºi sã iei ºi bani pentru asta, alþii susþin cã videochatul reprezintã o formã clarã de prostituþie. „În cei cinci ani de când lucrez la videochat s-au schimbat multe în viaþa mea. La început eram timidã, dar acum iubesc ceea ce fac ºi câºtig foarte mulþi bani, îmi pot permite tot ce vreau. Nu consider cã este prostituþie, trebuie sã trãiesc din ceva ºi pânã îmi voi termina facultatea, este un mod onorabil. Nimeni nu m-a obligat sã mã culc cu nimeni, stau acasã ºi primesc bani”, ne spune Amalia, de 23 de ani.
„Este o sursã frumuºicã de venit din câte am auzit, dar asta pentru cei care ºtiu ºi limbi strãine. Totul depinde de cum a fost educat fiecare ºi de situ-
aþia în care se aflã. Dacã nu are de ales ºi nu ºtie sã facã altceva, dacã ceea ce face îi oferã satisfacþie materialã sau de altã naturã... este alegerea fiecãruia pânã la urmã. Dacã ies bãnuþi ºi nu trebuie sã faci nimic practic nu mi se pare
prostituþie pe internet? bilunar. Modelele pot lucra de acasã sau de la studio, însã cele care opteazã pentru slujba aceasta de acasã, trebuie sã îndeplineascã niºte condiþii minime: sã aibã un calculator
destul de performant, sã aibã o camerã în care sã poatã lucra fãrã a fi deranjate, cu un decor frumos ºi o canapea confortabilã, sã aibã o camerã web bunã sau o
camerã video montatã pe trepied, dar ºi o conexiune bunã la internet. Acelaºi site garanteazã maximã discreþie: „Pentru siguranþa ºi confidenþialitatea
Monden 7
ceva atât de rãu. Fiecare are posibilitatea de a alege ce vrea sã facã în viaþã”, este de pãrere ºi Andreea, de 20 de ani.
„Este o formã de prostituþie, cred cã este destul de clar. ªi doar nu credeþi cã le pune sã se dezbrace ºi atât... Videochatul e prostituþie pe internet. E posibil ca în viitor sã îþi dãuneze o astfel de escapadã din trecut, pentru simpla motivaþie a banilor. Banii vin ºi pleacã, dar trecutul ºi petele din trecut rãmân. Sunt bani câºtigaþi uºor, dar mai bine îþi câºtigi banii din greu, dar te simþi mândrã de ceea ce eºti ºi de educaþia ºi principiile pãstrate intacte cu care ai crescut”, spune Camelia, de 30 de ani. Pe lângã fete, sunt ºi bãieþi care agreeazã o astfel de slujbã. „Eu
cu aºa ceva mã ocup ºi pe toþi cei carea sunt împotrivã îi invit la mine acasã, sã vadã ce casã fainã mi-am fãcut. E miºto cã într-adevãr se câºtigã bani frumoºi, dar ca bãiat e mai greu, fetele fac bani mulþi de ãe urma strãinilor ºi nu e mare brânzã sã faci aºa ceva. Cã dacã ar fi sã spun despre câteva site-uri ºi sã dau detalii cum stã treaba în domeniu, sunt sigur cã mai mult de jumãtate din fete s-ar apuca de treabã, mai ales când e vorba de 1.000-2.000 de dolari pe lunã fãcuþi acasã. Dar asta e, fiecare cu pãrerea lui: unii
muncesc pe brânci pentru 10 milioane pe lunã ºi alþii o freacã la rece acasã. Într-ade-
vãr, uneori e ruºinos, dar bãnos ºi alteori amuzant”, spune ºi Iulian, de 26 de ani, din Petroºani. „Eu mã gândesc cã nu e mare lucru sã faci sex virtual pentru suma frumoasã de bani, mai ales cu oameni pe care nu îi vei cunoaºte vreodatã... doar vorbeºti ºi simulez. Atât! Ce mare chestie... problema e de mentalitate”, crede Rodica, de 26 de ani. „Videochat... cãutaþi voi pe net ce înseamnã. Sau mai bine încercaþi. Nimeni nu vã obligã sã vã dezbrãcaþi ºi sincer nu este o crimã sã faci asta. Sunt de acord cã nu e deloc decent, însã este o lume virtualã... poþi lua totul ca pe un joc. Depinde de ceea ce simþi pentru asta. Suntem diferiþi ºi avem viziuni diferite asupra acestui subiect. Unora li se pare o prostie, unora ceva bãnos, altora un joc sau chiar ceva amuzant ºi distractiv. Fiecare alege ce vrea sã creadã despre asta ºi cât de aspru poate judeca un om care este foarte posibil sã fie de treabã, bun, blând, cu un suflet mare”, spune ºi Luisa, de 30 de ani. Anamaria NEDELCOFF
“Dansez pentru tine” i-a schimbat viaþa in momentul în care a ales sã participe la „Dansez pentru tine”, viaþa lui Ionuþ Tãnase, din Vulcan, s-a schimbat mult în bine. Dupã ce a devenit marele câºtigãtor al concursului, viaþa tânãrului de 24 de ani s-a schimbat radical peste noapte. Dintr-o datã, s-a trezit cu mulþi prieteni, care îl apreciazã pentru ceea ce este acum, dar foarte puþini ºtiu detalii despre viaþa lui de dinainte de celebritate.
D
Însã Ionuþ îºi aminteºte totul... κi aminteºte de nopþile lungi ºi geroase de iarnã, când, copil fiind, ºi le petrecea prin scãrile de bloc. Cu greu ne putem imagina un trup firav de copil, tremurând de frig din toate încheieturile, dar mai ales din cauza spaimei faþã de adulþii care l-au exploatat ºi abuzat. Ionuþ Tãnase a îndurat umilinþe groaznice, a fost obligat sã cerºeascã, sã fure, a fost bãtut
crunt, atât de tatãl lui alcoolic, cât ºi de alþii care îi spuneau cã-i vor binele ºi prigonit de o mamã cu o sãnãtate mintalã precarã. Succesul nu i s-a urcat la cap, a rãmas acelaºi copil modest, cu bun simþ, care vorbeºte frumos cu oricine. Acum Ionuþ este coregraf la o ºcoalã prestigioasã de dans din Bucureºti ºi participã la multe concursuri ºi spectacole de dans. „Acum sunt foarte bine, viaþa de dupã „Dansez pentru tine” este fenomenal de frumoasã. Sunt coregraf la o ºcoalã de dans cunoscutã ºi am multe proiecte, concursuri, spectacole. Câºtig mulþi bãnuþi, nu pot spune câþi, dar important e cã îmi pot permite ce vreau. Acum stau în chirie cu iubita mea. Aºtept sã vinã vara, sã termine fratele meu Bogdan liceul ºi sã vinã ºi el la Bucureºti. Cristian nu ºtiu ce va face, e cam indecis, dar sper sã vinã ºi el, sã fim o familie”, spune Ionuþ. Tânãrul spune cã dupã ce a câºtigat „Dansez pentru tine” „s-a umplut” de prieteni. „Sunt mulþi care mã abordeazã, care
vor sã ieºim la un suc, în oraº. Mã ºtie toatã lumea, dar eu am învãþat cã prietenii sunt ca ºi iarna. Când þi-e bine, se aºtern mulþi. Vin tot felul de oameni pe care nu i-am vãzut în viaþa mea, dar eu ºtiu sã curãþ când trebuie ºi pe cine trebuie. Sunt multe posibilitãþi când eºti câºtigãtorul de la „Dansez pentru tine”. ªi la primãrie se poartã altfel cu tine”, povesteºte râzând Ionuþ. Cât despre planurile de viitor, Ionuþ Tãnase spune cã ar vrea sã înfiinþeze o ºcoalã de dans în Valea Jiului: „Eu aº vrea sã înfi-
inþez o ºcoalã de dans în Valea Jiului, fiindcã am primit foarte multe cereri, dar urmeazã sã mã decid ce ºi cum. La viitor mã gândesc cu optimism, voi fi ºi mai sus, mereu am cãutat sã vânez, cã dacã nu o fãceam, probabil rãmâneam la stadiul de acum câþiva ani. Uite, la „Românii au talent” credeam cã e ultima mea ºansã ºi am suferit foarte mult. Sã particip la „Dansez” m-am decis de pe o zi pe alta, nu aveam nici un ban ºi nu am crezut sã se schimbe totul de pe o zi pe alta”.
COLÞUL LUI DENIS Întrebat despre viaþa personalã, Ionuþ zâmbeºte: „Nu mã lua aºa tare, nu mã însor încã. Acum sunt logodit cu iubita mea, pe care am cunoscut-o la „Dansez”, dar mã urmãresc cei de la Cancan peste tot. Au scris tot felul de lucruri despre mine, dar asta este, îmi fac reclamã”. Dar tânãrul îºi aminteºte ºi despre trecutul lui... însã vorbeºte despre toate greutãþile cu seninãtate. Sunt lucruri urâte, peste care a trecut. ªi e mândru cã toate greutãþile l-au cãlit: „Aº putea scrie o carte despre viaþa mea... Cel mai greu a fost când dormeam în scãri de bloc pe la nouã sau 10 ani ºi era un frig îngrozitor. Am fugit la ºapte ani de acasã ºi am dat peste niºte oameni care mã puneau sã cerºesc, sã fur... Am fugit de acasã, cã tata ne bãtea, iar mama suferea de schizofrenie.
Noi nu a fost orfani, am avut pãrinþi, acum doi ani a murit tata, iar mama a rãmas. Dar probabil spuneau cã suntem orfani cã nu am crescut alãturi de ei”. Cu toate suferinþele provocate de pãrinþi în copilãrie, Ionuþ spune cã vrea sã-ºi facã datoria faþã de mama lui. „Ce a fost, a fost, ea ne-a crescut cum a putut, aºa a ºtiut ea sã fie mamã. Eu nu sunt în mãsurã sã-mi judec mama, singurul care poate face asta este Dumnezeu. Eu vreau ca luna viitoare sã o duc la un spital special, este groaznic unde stã acum, nu are geamuri, uºã, curent sau apã. Eu am mai ajutat-o, îi mai duce Bogdan bani, mâncare. Vreau sã îmi fac datoria de copil faþã de ea. E mama mea ºi nu vreau sã mã simt vinovat cu ceva”. Anamaria NEDELCOFF
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
a n â m a l r o l i i Soarta cop ã t a c e d u j e d i e þ n insta niºoara Iordache, mamã asistentã, a crescut mulþi copii cãrora le-a dãruit o parte din sufletul sãu ºi iubire necondiþionatã. Ieri, se afla la Tribunal pentru decizia ca fetiþa de doi ani sã-i fie datã în îngrijire. În prezent are patru copii… De ce Tribunalul ºi nu Protecþia Copilului plaseazã copiii?
A
La Tribunalul Hunedoara am întâlnit un asistent maternal din Petroºani, cu vechi state în domeniu ºi cu experienþã pe mãsurã. Aniºoara Iordache aºtepta decizia judecãtoreascã pentru a deveni mamã pentru o perioadã, în calitatea sa de asistent maternal, a unei fetiþe de 2 ani. În prezent, este al patrulea copil care îl are în grijã. Ceilalþi au vârste cuprinse între 9 ºi 12 ani.
M
ai pãrinþi decât pãrinþii
Aniºoara Iordache era fericitã cã instanþa a fost de acord sã-i încredinþeze fetiþa, fericire care se adãuga alteia. Fãnuþa, micuþa adoptatã de familia Iordache cu ani ºi ani în urmã, terminase facultatea ºi luase cu brio licenþa. „Sunt o mamã fericitã”- spune Aniºoara I., care mai are o fatã adoptatã, Ioana, elevã la Liceul de Informaticã Petroºani. Am dorit sã aflãm dacã familiei Iordache nu îi este greu în actualele condiþii - de reducere drasticã a veniturilor - sã-ºi asume responsabilitatea uriaºã de a creºte atâþia copii ºi de a-i
modela pentru a deveni oameni pregãtiþi pentru viaþã. „Mã simt foarte bine avându-i în prejmã, iar satisfacþiile sunt uriaºe. Am avut ºi doi copii pe care i-am crescut de la un an. Atât de frumos îi poþi forma ºi educa… Poate pentru cã iubesc atât de mult oamenii, pentru mine fiind toþi precum fraþii, de aceea nu consider ca fiind grea aceastã muncã. Dimpotrivã” – a precizat mama maternalã. Aniºoara Iordache este o femeie optimistã, cu floarea zâmbetului permanent pe buze, un om cald ºi mereu gata sã dea o mânã de ajutor. Ne-a povestit cu entuziasm cã pentru unul dintre bãieþii sãi, cum numeºte copii aflaþi în grijã, a gãsit la Bucureºti o familie deosebitã care îl va adopta. Un altul s-a reîntors la familia sa biologicã, iar altul ºi-a regãsit cãminul prin reîntregirea familiei. Aniºoara s-a ataºat de fiecare, îi iubeºte ºi îi va iubi mereu, drept pentru care nu regretã plecãrile copiilor din casa sa considerând cã fericirea lor este ºi fericirea ei, a familiei Iordache.
S
inguri ºi pãrãsiþi
Nu am cerut prea multe amãnunte familiei Iordache de ce trebuie sã hotãrascã instanþa de judecatã soarta unui copil în asemenea situaþii. Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara ne-a explicat de ce se ajunge ca un judecãtor sã hotãrascã dacã un copil trebuie plasat unui asistent maternal sau nu. „Conform legislaþiei, existã douã modalitãþi de decizie în ce priveºte plasamentul copiilor. Una este decizia Comisiei de Protecþie a Copilului,
atunci când existã acordul pãrinþilor ºi a copilului cu vârsta de peste 10 ani. Cea de a doua modalitate este plasarea prin decizia instanþei atunci când nu existã acordul pãrinþilor, obligatoriu amândoi, sau sunt de negãsit, respectiv sunt plecaþi în strãinãtate ºi copiii sunt lãsaþi la bunici, rude sau vecini. Noi facem în ambele cazuri evaluarea, întocmim toatã documentaþia ºi facem o propunere conform acestei evaluãri ce este mai bine pentru copil” – a precizat Ionela Lazãr, purtãtor de cuvânt la Direcþia Generalã de Asistenþã
Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. Cazurile copiilor mai ajung în instanþele de judecatã ºi ca urmare a unor reclamaþii între asistenþi. Unii considerã cã pot creºte ºi îngriji mai mulþi copii decât li se plaseazã ºi ca urmare intervine judecãtorul pentru a decide dacã se îndeplinesc condiþiile obligatorii în asemenea situaþii. De precizat cã numãrul asisteþilor maternali a scãzut de la an la an, începând cu 2009, ºi fireºte ºi a copiilor daþi în plasament. Astfel, datoritã crizei ºi a mãsurilor de austeritate extremã, mulþi asistenþi au renunþat pentru cã salariile în sistemul de stat au scãzut cu 25 la sutã într-un moment când parte dintre aceºtia contractaserã credite, rate etc. Astfel asistenþii s-au îndreptat spre locuri de muncã mai bine plãtite, chiar luând calea strãinãtãþii. Din 223 de asistenþi maternali, câþi practicau în 2009, la sfârºitul anului 2011 rãmãseserã doar 166 în tot judeþul. Evident ºi numãrul copiilor asistaþi sub aceastã formã a scãzut de la 384- în 2009, la 299 în 2011. Ileana FIRÞULESCU
Fostul prorector al Universitãþii, noul preºedinte al Senatului upã mai multe jocuri de D culise ºi lupte interne prorectorul Ilie Rãscolean a fost ales preºedinte al Senatului de la Universitatea Petroºani. Lupta pentru preºedinþia Senatului Universitãþii Petroºani s-a dat între Ilie Rãscolean ºi profesorul Wilhelm Kecs ºi a fost câºtigatã de Rãscolean. Pentru el au votat 27 de membri ai Senatului, iar pentru Kecs 14. La vot au participat 30 de cadre universitare, care au fost alese în urmã cu o sãp-
tãmânã în Senatul Universitãþii, ºi 11 studenþi. Surse din interior spun cã balanþa a fost înclinatã de studenþii participanþi la vot, apropiaþi de fosta conducere a Universitãþii, cum de altfel este considerat ºi fostul prorector al instituþiei de învãþãmânt superior. Alegerile de la Universitatea Petroºani au stârnit multe dispute, iar atacurile ºi acuzele nu au contenit. Startul campaniei a fost dat de pensionarea actualului rector, prof. Emil Pop. Car men COSMAN
Social 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
Convoaie umanitare din Valea Jiului este 20 de tone de alimente ºi apã mineralã ºi conserve au plecat miercuri dimineaþã din Valea Jiului spre Focºani. Acolo vor fi ajutaþi sã supravieþuiascã oamenii din câteva sate la care nu a ajuns încã nimeni.
P
Convoiul a strâns toate donaþiile care au ajuns la punctele de colectare din Lupeni, Vulcan ºi Petroºani. Sunt donaþii ale oamenilor din Valea Jiului, care au simþit cã pot face ceva. Ca sã nu întâmpine probleme, cei care însoþesc convoiul spun cã s-au pregãtit chiar ºi pentru eventualitatea în care ar fi nevoiþi sã deszãpezeascã drumurile. „Am luat legãtura cu Prefectura din zona respectivã ºi ne-am informat unde ar fi problemele cele mai mari. Am luat cu noi o maºinã cu lamã ºi câteva snowmobile ca sã putem ajunge la acei
oameni în orice condiþii”, spune Emil Pãrãu, coordonator al acþiunii de ajutorare. Ajutoarele au plecat din Petroºani. Aici a fost punctul de întâlnire al tuturor convoaielor ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã solidaritatea oamenilor este de apreci-
at. „Sunt pur ºi simplu uimit sã vãd cât de mulþi oameni au venit ºi au adus câte ceva pentru cei din judeþele izolate de vremea rea. Toate alimentele ºi apa mineralã vor ajunge la oamenii care acum au mare nevoie de ele. Ne-am alãturat ºi noi
spiritului de solidaritate care a cuprins România în aceste zile pentru a veni în sprijinul românilor afectaþi de ninsorile abundente. Acþiunea de strângere de alimente pentru sinistraþii din Vrancea organizatã la Primãria Municipiului Petroºani a
Deszãpezire la foc continuu eci de oameni din Petroºani lucreazã la deszãpezirea arterelor principale,în timp ce pe rutele secundare abia poþi trece cu maºina.
Z
De vinã sunt troienele imense adunate în urma ninsorilor de la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar ninsorile revin în forþã. Judeþul Hunedoara este sub atenþionare de cod galben de ninsori de miercuri searã, iar oamenii de la societatea de gospodãrie fac eforturi zi de zi
sã redea traficul rutier ºi peitonal. Totuºi, munca drumarilor este rãu încurcatã de cei care ºi-au abandonat maºinile, ca de obicei pe artera centralã. Aici se circulã acum cu dificultate din cauzã cã drumul s-a îngustat. Maºinile sunt îngropate în zãpadã ºi nici cei de la deszãpezire nu au putut face mare lucru. Totuºi, pânã acum, deºi situaþia se repetã sãptãmânal, nici un proprietar de autovehicul abandonat nu a fost sancþionat. „Am spart pe
lângã maºini zãpada îngheþatã, dar nu au venit mãcar sã ºi le cureþe de zãpadã pânã acu, cã au trecut atâtea zile”, se plângea unul dintre cei care lucreazã la deszãpezirea arterei din Petroºani. Administraþia Naþionalã de Meteorolgie a anunþat cã dupã ninsori ºi viscol vine din nou gerul. Cele mai mici temperaturi au fost înregistrate marþi noaptea în nordul Moldovei cu -20 de grade ºi -10 grade pe litoral. ªi miercuri dimineaþã a fost ger, iar maximele termice au fost cuprinse între -10 grade celsius ºi zero grade. De miercuri, vor reveni ºi ninsorile în vestul, nordul ºi centrul þãrii, iar vântul se va intensifica. Astfel în Valea Jiului ne aºteaptã un nou val de ninsori ºi pânã sâmbãtã va ninge în fiecare zi. Responsabilii de la ANM au emis cod galben de ninsori în zonã. În plus, de sãptãmâna viitoare, ninsorile se înteþesc. Diana MITRACHE
fost susþinutã de sute de persoane fizice ºi firme din Petroºani, cãrora doresc sã le mulþumesc pentru contribuþia la aceastã expresie a compasiunii colective, faþã de semeni ai noºtri încercaþi de stihiile naturii. Convoiul care a plecat astãzi cu toate
donaþiile din Valea Jiului va ajunge la destinatari tot astãzi ºi mâine. Aceastã acþiune mie îmi mai spune ceva: faptul cã avem disponibilitate sufleteascã la nivel de colectivitate, cã putem sã simþim suferinþele celorlalþi ºi sã ne implicãm pentru îndulcirea momentelor de tristeþe care s-au aºternut peste satele ºi cãtunele acoperite de zãpezi. Personal sper ca topirea zãpezilor sã se facã fãrã alte drame colective. Sã ne-ajute Dumnezeu tuturor sã ieºim cu bine din iarnã! Mai este puþin ºi o sã aparã ghioceii! Mãcar la nivel de intenþie, primãvara este pe undeva peaproape.”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sute de oameni din Valea Jiului au ajuns la punctele de colectare a ajutoarelor, mânaþi de sentimentul de solidaritate, atunci când au vãzut la televizor cum au ajuns oamenii din judeþele înzãpezite. Diana MITRACHE
Colectarea ajutoarelor continuã rimele maºini cu ajutoare destinate sinistraþilor zãpezii au plecat, în aceastã dimineaþã, din Valea Jiului. Destinaþia – judeþele Vrancea ºi Buzãu.
P
În acest timp, însã, acþiunea de colectare a ajutoarelor continuã atât la primãrii, cât ºi la oficiile poºtale sau sediile Crucii Roºii. În primul rând, pot fi donate alimente neperisabile – ca de exemplu fãinã, zahãr, mãlai sau conserve, dar ºi haine de iarnã. Donaþiile în bani, cel puþin
deocamdatã, nu au fost acceptate. Maºinile care au plecat în aceastã datã de la primãria din Petroºani cãtre zonele sinistrate au plecat încãrcate cu câteva sute de kilograme de zahãr, fãinã, orez sau mãlai, peste 100 de litri de apã mineralã, apã platã sau ulei, conserve de carne ºi pateuri, precum ºi alte produse nealimentare. Dupã cum au precizat reprezentanþii primãriei, la Petroºani, acþiunea de colectare a ajutoarelor va continua pânã vineri, 17 februarie. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
HOROSCOP
16 februarie 2012
Faceþi impresie cu seriozitatea de care daþi dovadã ºi sunteþi cãutat pentru sfaturi. Puteþi sã vã faceþi planuri pe termen lung ºi sã vã gândiþi la investiþii. Profitaþi de contextul favorabil de astãzi pentru a vã rezolva problemele importante! Nu neglijaþi viaþa de familie.
Aveþi un succes deosebit în afaceri. Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente oficiale. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune. Aveþi rãbdare. Nu alergaþi dupã rezultate imediate, ca sã nu aveþi surprize! E mai recomandat sã fiþi chibzuit în ceea ce faceþi.
Puteþi avea succes în afaceri. Sunt favorizate întâlnirile cu prietenii ºi cãlãtoriile în interes personal. S-ar putea sã vã reîntâlniþi cu un prieten vechi, care vã propune o colaborare avantajoasã. Renunþaþi la orgoliu ºi ascultaþi sfaturile celor apropiaþi. Intenþiile lor sunt benefice.
Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri nesperate. Sunt favorizate ºi cãlãtoriile în interes personal. Aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe riscuri. Fiþi mai prudent. Ascultaþi sfaturile partenerului de viaþã! E mai bine sã evitaþi situaþii compromiþãtoare din care sã nu puteþi ieºi.
Astãzi sunt favorizate planurile de viitor ºi investiþiile financiare. Este posibil sã încasaþi banii pentru o lucrare încheiatã recent. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult. Ascultaþi sfaturile persoanei iubite! Nu o sã aveþi nimic de pierdut fiindcã cei apropiaþi vã sprijinã.
Aveþi un program foarte încãrcat. La serviciu, este posibil sã preluaþi o parte din sarcinile unui coleg. Nu este cazul sã vã faceþi griji. Puteþi sã faceþi faþã cu succes tuturor problemelor. S-ar putea ca lipsa banilor sã vã deranjeze mai mult ca de obicei.
Aveþi succes în activitãþile intelectuale ºi reuºiþi sã depãºiþi toate dificultãþile. Este o zi bunã pentru examene. Pe plan sentimental, totul este în ordine. Acordaþi mai multã atenþie familiei, care aºteaptã mai mult de la dumneavoastrã. Este timpul sã faceþi ceva concret pentru ei.
O persoanã mai în vârstã vã propune o colaborare de pe urma cãreia puteþi câºtiga foarte bine. Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie, nu ezitaþi. Puteþi cunoaºte viitori parteneri de afaceri. Nu luaþi decizii în grabã ºi evitaþi speculaþiile! Oricear fi este bine sã fiþi spontan.
Vi se implineºte dorinþa de a schimba ceva în relaþiile parteneriale. Aveþi încredere în forþele proprii ºi voinþa de a acþiona. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine la o întîlnire cu prietenii. Nu monopolizaþi discuþia. Pãstraþi-vã locul ºi exprimaþi-vã opiniile doar atunci când este nevoie.
Sunteþi hotãrât sã puneþi capãt unei situaþii neplãcute de la serviciu, care dureazã de câteva zile. Fiþi atent cum vorbiþi, pentru cã sunteþi nervos ºi riscaþi sã fiþi înþeles greºit. Dacã vã pãstraþi calmul, veþi avea numai de câºtigat. Încercaþi sã nu îi judecaþi pe cei din jur!
S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme financiare. Chiar dacã, în rest, simþiþi cã vã merge excelent, gândiþivã bine înainte de a trece la acþiune. Spre searã, este posibil sã primiþi o veste neplãcutã în legãturã cu o schimbare la locul de muncã. Nu este cazul sã vã pierdeþi cu firea.
Sunteþi nevoit sã vã ocupaþi de probleme financiare mai vechi. Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi. Vã poate schimba viaþa. Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu partenerul de viaþã. Pãstrând echilibrul în ceea ce faceþi o sã aveþi rezultate satisfãcãtoare în activitãþi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
Raj Tunaru – noul preºedinte al PP Petroºani rima datã sã facem „ botezul partidului la aceste alegeri locale. . Eu nu þin la aceastã funcþie, dar trebuie sã existe cineva pentru o bunã organizare, cu experienþã, pentru cã aceste alegeri locale sunt foarte importante pentru viitorul PP”- Raj Tunaru, preºedinte PP Petroºani.
P
Partidul Poporului, al cãrui preºedinte este Dan Diaconescu, se pregãteºte intens pentru alegerile locale, spun lideri ai PP. Dupã etapele de înfiinþare ºi dezvoltare a organizaþiilor locale, PP a hãtãrât sã numeascã în fruntea organizaþiilor oameni-locomotivã, care sã coordoneze activitatea în vederea obþinerii unui rezultat bun la alegerile locale. Aceste alegeri, spun noii lideri, constituie un test foarte important pentru viitorul PP pe scena politicã ºi de aceea i se acordã atenþie maximã. Astfel, la Organizaþia Judeþeanã Hunedoara a Partidului Poporului a fost
numit de la centru un preºedinte interimar, care a activat la UNPR– cu oarecare tensiuni – Rãzvan Mareº. Au urmat schimbãri în linia întâi ºi la organizaþiile locale importante. Rãzvan Mareº a apreciat munca celor doi preºedinþi care s-au aflat în fruntea judeþului înaintea sa, precizând cã fiecare a consolidat câte o etapã, respectiv primul a înfiinþat filiala judeþeanã, al doilea a desfãºurat o muncã titanicã înfiinþând 42 de filiale locale în tot judeþul, iar acum a venit momentul unui bun management a acestei munci. „Misiunea mea este de a manageria ºi de a conduce partidul la un scor bun la alegeri” – a declarat Rãzvan Mareº, preºedinte interimar PP Hunedoara. ªi la Petroºani s-a produs o schimbare, cu acelaºi scop – scor bun la alegerile locale. Noul preºedinte interimar al organizaþiei municipale Petroºani este fostul deputat din partea PRM ºi fondatorul Partidului Tineretului Democrat, Raj Tunaru. Am aflat cã aceastã schimbare s-a produs marþi, 14 februarie, ºi a fost confirmatã de Raj
Tunaru. „Da, dar sunt preºedinte interimar. Cu ceilaþi din conducere, ºi care au muncit, cu toþii vom face echipã. Doamna Mia Albescu este vicepreºedinte, dl. Toma Ioan este prim vicepreºedinte, iar tânãrul nostru este de asemenea vicepreºedinte la PP Petroºani. Eu ºi doamna Mia Albescu suntem ºi vicepreºedinþi la organizaþia judeþeanã a partidului. Noi trebuie, prima datã sã facem botezul partidului la aceste alegeri locale. Eu merg pe principiul cã, dupã aceste alegeri, care se dovedeºte a fi cel mai bun, va fi preºedinte. De fapt adevãratul sondaj de opinie, real ºi palpabil, este numãrul voturilor câºtigate. Eu nu þin la aceastã funcþie, dar trebuie sã existe cineva pentru o bunã organizare, cu experienþã, pentru cã aceste alegeri locale sunt foarte importante pentru viitorul PP”- a declarat Raj Tunaru, preºedinte PP Petroºani. La trecutele sale campanii electorale, Raj Tunaru a fost o patã de culoare, foarte dinamic, care a atras atenþia întregii þãri. Ileana FIRÞULESCU
Cod roºu de incendii alea Jiului se aflã sub cod roºu de incendii. Mai multe incidente de asemenea fel au avut loc în Valea Jiului în
V
ultimele zile. ªi ieri (miercuri) un puternic incendiu mistuit o casã la Aninoasa. În urma incidentului nu au existat victime.
Imobilul a ars în totalitate, acesta fiind construit din lemn. Pentru lichidarea incendiului au fost solicitaþi pompierii de la Detaºamentul de Pompieri din Petroºani care au acþionat peste o orã. “Încã nu s-a stabilit cauza de la care a pornit incendiului. Dupã lichidarea acestuia în totalitate vom stabili exact cauzele care au dus la producerea acestuia”, spun pompierii petroºãneni. Cei de la faþa locului spun cã incendiul ar fi izbucnit de la o improvizaþie. Pompierii recomandã oamenilor sã îºi ia anumite mãsuri de siguranþã pentru a preveni astfel de incidente neplãcute. Raul IRINOVICI
Deblocare de uºã cu surprize.
O femeie a fost gãsitã moartã în casã la Petrila femeie de peste 70 de ani din Petrila a fost gãsitã, marþi seara, decedatã în propria locuinþã.
O
Cei care au fãcut descoperirea au fost pompierii de la Detaºamentul de Pompieri din Petroºani care au fost solicitaþi sã
intervinã pentru deblocarea unei uºi. În spatele uºilor, pompierii au descoperit trupul neînsufleþit al unei femei de peste 70 de ani. La faþa locului au fost ºi cei de la Poliþia din Petrila care au stabilit cã nu existã suspiciuni de comiterea unei infracþiuni. “Noi am fost solicitaþi la faþa locului. În urma
verificãrilor s-a stabilit faptul cã nu existã suspiciuni de comiterea vreunei infracþiuni, drept pentru care cazul aparþine medicului de familie”, spun reprezentanþii Poliþiei Petrila. Încã nu s-a stabilit perioada de când femeia zãcea moartã în casã. Raul IRINOVICI
Dezamãgire în rândul sindicatelor preuniversitare indicaliºtii din S învãþãmântul preuniversitar hunedorean îºi încaseazã, încã, pe bazã de chitanþã cotizaþiile de la membrii de sindicat. Reprezentanþii SIP Hunedoara spreua cã instanþa va face luminã în acest caz, dar speranþele lor sunt acum diminuate. Sindicaliºtii din învãþãmânt au sperat cã situaþia va reveni
la normal, iar cotizaþiile vor putea fi reþinute de nou pe statul de platã, dupã ce Federaþia ,,Spiru Haret’’ a câºtigat la Curtea de Apel Timiº un proces în acest sens. Dar, aceeaºi acþiune privind suspendarea Ordinului comun Ministerul Educaþiei – Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor a fost respinsã de Curtea de Apel Bucureºti ca nefondatã. În consecinþã, ºi în aceastã lunã, cotizaþiile cadrelor didactice – membre de sindicat vor
trebui colectate tot pe baza unui borderou, spun reprezentanþii SIP Hunedoara. În luna noiembrie a anului trecut, în urma unui ordin semnat de fostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, liderii de sindicat din învãþãmântul hunedorean s-au trezit nevoiþi sã umble din om în om pentru a strânge cotizaþiile. Asta dupã ce s-a interzis reþinerea ei pe statele de platã. Cotizaþia este de 1% din salariul brut ºi era deductibilã din baza impozabilã. Car men COSMAN
12 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 februarie 2012
Atac la cabanele arse din Straja enorocirea care s-a abãtut asupra cabanierilor din Straja, ale cãror imobile au ars în noaptea de duminicã spre luni, le-a dat idei unor bãrbaþi puºi pe cãpãtuialã. Au scotocit printre bunurile arse ºi au furat tot ce mai putea fi folosit.
Cei doi, ambii din Vulcan, s-au gândit cã, dacã incendiul tot a mistuit aproape totul în interiorul cabanelor, dacã furã ºi ei ceva nu se mai cunoaºte. Ghinion, însã, pentru cã au dat nas în nas cu jandarmii montani din staþiunea hunedoreanã chiar dupã ce au sustras mai multe bunuri de uz casnic dintr-o cabanã arsã. Jandarmilor nu le-a fost greu sã îºi dea seama ce carã bãr-
Un nou cod galben pentru Hunedoara
judeþe din vestul, nord-vestul ºi centrul þãrii, printre care ºi Hunedoara. Potrivit meteorologilor, startul nou de zãpadã depus va depãºi 10 - 15 centimetri ºi izolat, în zona montanã, va ajunge ºi la 25 centimetri. ªi vântul ne va da bãtãi de cap. Reprezentanþii ANM atrag atenþia cã în Banat, Criºana, Maramureº, vestul ºi nordul Transilvaniei, precum ºi la munte vântul va prezenta intensificãri, rafalele depãºind 50 - 60 de kilometri pe orã ºi va viscoli zãpada. Car men COSMAN
N
upã doar câteva ore de repaus, judeþul Hunedoara a intrat din nou în codul galben de ninsori.
D
Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o nouã avertizare cod galben de ninsori, valabilã de ieri searã, de la ora 18:00, pânã astãzi la ora 18:00, pentru unsprezece
baþii în cele trei genþi pe care le aveau asupra lor, mai ales cã aveau urme de funingine pe mâini ºi haine. „Jandarmii montani au recuperat bunurile sustrase ºi au întocmit acte de constatare cu privire la sãvârºirea faptei de furt calificat”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Car men COSMAN
Doar paza bunã îi salveazã pe cabanieri abanierii din Parâng riscã sã ardã ca ºobolanii, sau sã rãmânã fãrã construcþiile ridicate în munte, dacã acolo izbucneºte un incendiu ca ºi cel care a ars 4 cabane în Straja, sãptãmâna trecutã.
C
Acest fapt îl recunosc ºi cei din administraþia localã, care spun cã iarna nu existã nicio soluþie, cu atât mai mult cu cât anul acesta a fost ºi secetã. Nici vara nu e mai bine, dar acum e ºi mai grav pentru cã în munte se ajunge abia dupã aproape o orã. “Din pãcate e grav ºi ºtim asta. Nu au ºanse niciun cabanier, decât sã se descurce cu mijloacele din cabanã. Dacã se întâmplã aºa ca în Straja, ºi acolo au ajuns pompierii cu maºinile, atunci e de rãu. Noi nu
avem nici surse de alimentare cu apã ºi nici maºinile nu pot urca”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Duminica trecutã patru cabane din Straja au ars din temelii ºi pompierii abia au ajuns în munte, dupã ce au dat la lopatã sã deszãpezeascã drumul. În schimb, în Parâng, pe calea auto nu se
poate ajunge cu nicio autospecialã, iar pompierii ar fi nevoiþi sã urce cu extinctoarele în braþe pe telescaun. Pompierii fac instructaje periodic cu cabanierii ºi aceºtia sunt obligaþi sã-ºi verifice instalaþiile de încãlzire de iluminat, însã, în zona de munte, totul e lãsat la voia sorþii. Diana MITRACHE