Skip to main content

Cronica Vaii Jiului, Nr. 63, Miercuri 15 februarie 2012

Page 1

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 63

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 15 februarie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Iubire de primar

Avalanºã pe Defileul Jiului efileul Jiului a fost blocat D toatã dimineaþa de marþi

din cauza mai multor avalanºe de zãpadã. Traficul a fost întrerupt aproape în întregime ºi a fost nevoie de intervenþia echipajelor de la deszãpezire.

>>> PAGINA A 4-A

Complexul energetic, pe lista de prioritãþi a Guvernului nfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara ºi minele din Valea Jiului se aflã pe listele de prioritãþi ale Guvernului României pentru acest an.

Î

>>> PAGINA A 8-A

Valea îi ajutã pe „înzãpeziþi” inistraþii „zãpezii” vor fi ajutaþi ºi de cãtre locuitorii Vãii Jiului. Acþiunea de colectare a alimentelor sau a hainelor de iarnã a fost demaratã, luni, de cãtre primãriile din zonã ºi va continua pânã la finele acestei sãptãmâni. >>> PAGINA A 9-A

S

NEHOTÃRÂRE ... Ce proºti mai suntem amândoi! Comori de plãceri dorm în noi, ªi cum le-ar putea deºtepta O clipã din dragostea ta! E oare-o virute-a rãbda? ... Cu zâmbetul tãu mã-nfiori, Stãpâna atâtor comori: Eu ºtiu cã mi-ai da, dac-aº cere, Tu ºtii c-aº primi, de mi-ai da, ªi totuºi rãbdãm în tãcere, Privind cum viaþa se trece Pustie, ºi tristã, ºi rece. Alexandru VLAHUÞÃ

Cozma ºi Creþan, se ceartã pe morþii de la Stoeneºti eprezentanþii Federaþiei R Naþionale a Muncii, conduºi de Constantin Creþan,

PAGINILE 6-7

vor comemora, sâmbãtã, 18 februarie 2012, 13 ani de la tragicele evenimente din februarie 1999. >>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

Concert 100% Live la Club 3D Stage cu Alex Velea lex Velea îºi ºopteºte iubirea în videclipul, A “Whisper” Dupã o serie de single-uri ce te incitã la dans ºi un videolcip futurist la piesa “One shot”, Alex Velea revine cu un nou clip la cea mai recentã melodie, ce va fi mai ales pe placul admiratoarelor sale. Noul single “Whisper” este o piesã despre care artistul declarã: Whisper debordeazã de senzualitate. Te face pur ºi simplu sã-þi iei în braþe iubitul sau iubita ºi sã-i spui cât de mult o iubeºti. Urmãtorul hit marca HaHaHa Production beneficiazã ºi de un videclip filmat la Palatul Snagov, cunoscut ºi ca reºedinþa de varã a cuplului Ceauºescu. Videoclipul a fost regizat de Iulian Moga cel care a semnat ºi videoclipul de debut al artistului, Yamasha

V

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

fi schimbatã prin iubire ºi prin muzicã. Concertul va avea loc sâmbãtã, 18.02.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage. PR. Manager: Petr onela Cerbu

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

ideclipul piesei One Shot

Clipul a fost filmat într-un decor ºi cu o scenografie cu adevãrat impresionante. Scenariul este plasat într-o lume cu un aer post-apocaliptic, în care omul se confunda cu maºina. Cu un montaj energic ºi o cadenþã a imaginilor ce creºte tensiunea pânã în punctul culminant, clipul te duce cu gândul la un scurt metraj post-modernist. Finalul este unul pozitiv, care confirmã ideea cã lumea poate

Nicolae NICOARÃ

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 12:00 “România - în epoca de gheaþã” 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 18:30 “România - în epoca de gheaþã” 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Micul gangster

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Copii contra pãrinþi 0:30 Conan aventurierul (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Secrete întunecate 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Sunt spion 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter (s) - Avantaj iniþial 0:00 Sunt spion (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Noroc în dragoste 22:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Noroc în dragoste (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Telejurnal 17:30 Fiicã de politician 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo - Ultimul episod 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:44 Dr. House (s) 21:31 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: A.C. Milan Arsenal (live) 23:50 Gol dupã gol (live) 0:20 Agenþia Psych 1:10 Cu ochii’n 4 (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

Surorile medicale de Cruce Roºie nu au voie sã-ºi practice meseria a fel ca salvatorii minieri, care cu câþiva ani în urmã nu existau în Codul Ocupaþiilor din România, meseria de sorã medicalã voluntarã de Cruce Roºie nu existã în Nomenclatorul de Meserii ºi Profesii.

L

Ca urmare, cadrele medicale de Cruce Roºie au luat calea pribegiei, iar þãrile strãine le primesc cu braþele deschise. Din 188 de surori, ºcolite la Crucea Roºie Lupeni, mai mult de jumãtate îngrijesc la domiciliu bãtrînii Europei. Legislaþia românescã nu lasã specialiºtii sã ridice actul medico-social la standarde înalte, de umanitate ºi civilizaþie. Este cazul surorilor medicale ºcolite de filiale al Crucii Roºii Române acreditate în domeniu.

u existã în Nomenclatorul de Meserii

N

Termenul, ce þine de tradiþie, la care a þinut Crucea Roºie de „sorã medicalã voluntarã de Cruce Roºie” nu se regãseºte în Nomenclatorul de Meserii ºi Profesii, drept pentru care filialele organizate pentru asistentã medico-socialã nu pot practica. Este vorba în special de îngrijirile/tratamentul la domiciliu, care ar degreva considerabil spitalele ºi ar scuti persoanele în vârstã bolnave, neputincioase sau singure de cheltuieli pe care nu ºi le permit. Meseria este veche încã din timpul rãzboiului, dar în legile din România nu existã termenul de voluntar. Ca urmare, nu pot practica meseria la nivelul þãrii noastre nici mãcar contracost pentru cã ar fi consideratã muncã la negru. Pentru cã

aceste cursuri, în meseria de sorã medicalã voluntarã de Cruce Roºie, sunt recunoscute în strãinãtate, mare parte dintre cursante au luat calea pribegiei în þãri strãine unde au fost primite cu braþele deschise. Doar în Valea Jiului, respectiv la Subfiliala de Cruce Roºie Lupeni au fost pregãtite 188 de surori medicale, multe pãrãsind aceste meleaguri. De precizat cã Subfiliala Crucii Roºii de la Lupeni este acreditatã sã predea cursuri de prim ajutor Jandarmeriei, Poliþiei, profesorilor de biologie din ºcoli ºi licee ºi lucrãtorilor din administraþia localã.

vem ºi noi bãtrânii

„Anoºtri de care ar trebui sã avem grijã”

„Nu putem acorda îngrijiri medicale la domiciliu, deºi suntem acreditaþi, pentru cã nu

putem încheia contracte cu Casa de Sãnãtate pentru ca aceste servicii sã fie gratuite pentru bolnavi. Casa de Sãnãtate are o paletã extrem de restrânsã a bolilor care fac obiectul acestui serviciu, respectiv atac cerebral ºi oncologie faze terminale. În rest, chiar dacp existã boli grele ºi medicii recomandã tratamente la domiciliu, oamenii în cauzã trebuie sã plãteascã. Noi avem nouã programe, dintre care unul este pentru cursuri de surori medicale voluntare de Cruce Roºie. Din cele 188 de cursante de la noi, multe au plecat în strãinãtate, iar altele noi nu mai doresc sã facã aceste cursuri pentru cã nu le este de folos în condiþiile actuale pentru cã legislaþia nu le dã voie. Încã din 1990-1991 nu s-a dorit ca aceastã meserie, sub

denumirea respecttivã, nu s-a dorit sã se introducã în Nomenclatorul de Meserii. Au fost cazuri în care persoane bolnave ºi singure au murit cu zile, singuri ºi bolnavi pentru cã nu a existat posibilitatea ca cineva sã-i îngrijeascã. Noi am încercat, dar umanitatea costã bani ºi nu-i avem… În plus riscam sã încãlcãm legea, pentru cã dacã nu o facem oficial înseamnã muncã la negru, apoi se poate întâmpla ceva, nu existã contract cu persoana în cauzã, ºi poate interveni culpa medicalã, lucru deosebit de grav. Pãcat cã surorile medicale de Cruce Roºie au plecat sã îngrijeascã persoane la domiciliu în alte þãri când la noi este atâta nevoie! Avem ºi noi bãtrânii noºtri de care ar trebui sã avem grijã. Unele persoane cred cã spitalizarea este cea mai bunã alegere. Greºit! La domiciliu, într-un spaþiu prietenos tratamentul poate avea efecte nebãnuite. Sunt persoane cãrora spitalul le face rãu…” – a povestit Simona Petronela Hîrieaºu, directorul Filialei de Cruce Roºie Lupeni. Aceasta se zbate de 14 ani pentru a putea implementa serviciul de îngrijire medicosocialã la domiciliu. Simona Hîrieºu a mai precizat cã nu va abandona aceastã idee, pentru cã crede cu adevãrat în acest proiect care funcþioneazã atât de bine în þãrile europene ºi chiar din întreaga lume. Ileana FIRÞULESCU

UNPR, filiala judeþeanã, s-a desfiinþat pânã vineri -a desfinþat „SUNPR. Vineri aºteptãm un rãspuns despre ce vom face” - Mircia Muntean, primarul Devei, UNPR Judeþul Hunedoara. Surse din UNPR filiala judeþeanã Hunedoara ºi din Valea Jiului au tot vorbit cu voce tare cã actualul preºedinte al

Uniunii Naþionale pentru Progresul României din judeþul Hunedoara, Mihail Rudeanu, este schimbat cu primarul Devei, Mircia Muntean. Motivul a fost cã Mircia Muntean poate fi o locomotivã pentru partid, având în vedere cã este încã bine cotat în rândul alegãtorilor. Voturile aduse de acesta UNPR-ului nu se comparã cu cele aduse de oricare alt lider al Uniunii. Dorind sã aflãm direct

de la sursã dacã miºcarea s-a produs la vârful judeþului, Mircia Muntean a rãspuns cam iritat. „Astea au fost niºte discuþii. S-a desfiinþat UNPR. Vineri, aºteptãm un rãspuns despre ce vom face. Adicã dacã mergem pe listã comunã cu PDL la Primãria Deva, cu un singur candidat” – a replicat grãbit Mircia Muntean. Cum, fireºte, ne-a surprins vestea desfiinþãrii UNPR Hunedoara, am cerut precizãri pentru a nu greºi, sau poate în grabã s-a exprimat domnia sa greºit. Mircia Muntean a replicat supãrat: „ªi aºa v-am zis prea mult”. ªi a închis telefonul.

Cum suntem cotidian ºi am prins primii informaþia, v-o transmitem în forma primitã pentru cã ceilalþi conducãtori ai

UNPR, ni s-a spus, nu vor da informaþii pânã nu se va limpezi… organizarea în vederea alegerilor locale.

Adicã precizãrile vor veni dupã ziua de vineri. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

efileul Jiului a fost blocat toatã dimineaþa de marþi din cauza mai multor avalanºe de zãpadã. Traficul a fost întrerupt aproape în întregime ºi a fost nevoie de intervenþia echipajelor de la deszãpezire.

D

Avalanºã pe Defileul Jiului

Potrivit drumarilor, traficul pe DN 66, între KM 95+500, în jurul orei 10,00 a fost întrerupt pentru cã acolo a avut loc o avalanºã de zãpadã între localitãþile Bumbeºti Jiu ºi Lainici din judeþul Gorj. În plus, în zona respectivã s-a circulat ore bune pe o jumãtate de cale, pentru cã s-a lucrat cu utilaje la eliberarea pãrþii carosabile. Între Meri ºi Lainci drumarii din Gorj spun cã nu s-a circulat de dimineaþã, în timp ce Petru Mârza, responsabil

Minerii din Valea Jiului îºi doneazã mâncarea inerii de la Compania Huilei din Petroºani nu mai mãnâncã hrana caldã la intrarea în ºut ºi cu banii care se strâng cumpãrã ajutoare pentru oamenii înzãpeziþi.

M

nu vor mânca hrana caldã. „Am vãzut ce se întâmplã în þarã ºi nu putem sta pur ºi simplu. Minerii au fost chestionaþi ºi din 15 februarie îºi vor aduce de acasã mâncare,

supliment ºi nu vor mai mânca acea porþie caldã la intrarea în ºut. Apoi vom pleca cu ajutoare acolo unde alþi oameni au nevoie de noi”, spune Tiberiu Cozma.

Ideea a pornit dintro solidaritate specificã acestei bresle, care a fãcut gesturi similare ºi când au mai fost inundaþii. Reprezentanþii ortacilor spun cã ideea a fost agreatã de toþi minerii din Valea Jiului, iar în zilele de miercuri, joi ºi vineri

Diana MITRACHE

Poºta de Vest strânge donaþii pentru sinistraþi irecþia Regionalã de Poºtã Vest a D demarat o amplã campanie de strângere de ajutoare pentru sinistraþii din zonele afectate de zãpadã, ger ºi viscol, sinistraþii din zonele afectate de zãpadã, ger ºi viscol. Acþiunea se deruleazã în toate cele patru judeþe care aparþin de aceasta, respectiv în Timiº, Arad, Hunedoara ºi Caraº-Severin. “Îi rog pe oameni sã fie buni! Vorbim de semeni de-ai noºtri, femei, copii ºi bãtrâni, care sunt cu casele sub

O porþie costã aproximativ 11 lei ºi cu banii pentru porþiile care nu vor fi preparate timp de 3 zile, sindicaliºtii cumpãrã alimente neperisabile. Convoiul umanitar va pleca imediat ce se fac toate actele necesare. Mâncarea va ajunge la oamenii din judeþele din sudul României, iar minerii fac acest gest din solidaritate. Nu este pentru prima datã când se întâmplã ca minerii sã facã astfel de gesturi, pentru cã aceºti oameni au mai reacþionat la fel ºi la inundaþii.

zãpadã, lipsiþi de alimente, cãldurã sau speranþã. Am decis sã facem un bine, sã fim alãturi de ei, ºi astfel, în toate oficiile noastre se strâng alimente neperisabile – ulei, zahãr, fãinã, apã, dar ºi pãturi”, a declarat Nelu Balaº, directorul Direcþiei Regionale de Poºtã Vest Cei care doresc sã ajute sinistraþii pot dona alimente neperisabile sau pãturi la toate oficiile poºtale din judeþ, iar acestea vor fi încãrcate într-un camion poºtal, care va porni spre judeþul Buzãu. Marius MITRACHE

Alimente pentru TIR-iºtii blocaþi în judeþul Hunedoara andarmii hunedoreni au continuat sã împartã J produse alimentare conducãtorilor autotrenurilor parcate pe raza judeþului Hunedoara. În total, în judeþul Hunedoara au fost blocaþi peste 500 de ºoferi. Cu sprijinul Instituþiei Prefectului, a Consiliului Judeþean, a primãriilor localitãþilor Deva ºi Simeria, dar ºi a douã societãþi comerciale, jandarmii au împãrþit produse alimentare pentru câteva sute de ºoferi, care au autotrenurile parcate pe raza judeþului, ca urmare a instituirii restricþiei de circulaþie pentru autovehiculele cu masa totalã mai mare de 7,5 tone. Acþiunea a continuat ºi ieri, de la ora 12.00, când au fost distribuite pâine, conserve, apã mineralã, cornuri cu ciocolatã ºi ceai. Car men COSMAN

din Valea Jiului cu traficul rutier susþine cã traficul a fost restricþionat doar pentru maºinile de mare tonaj. „A fost o avalanºã pe timpul nopþii, dar s-a acþionat rapid. Pe partea ce aparþine de judeþul Hunedoara nu sunt probleme ºi restricþiile sunt doar pentru maºinile de peste 7,5 tone”, spune Mârza, ºeful Poliþiei Rutiere Valea Jiului. Practic de duminicã dupã amiazã, pe Defileul Jiului nu a mai ajuns nicio maºinã cu masa mai mare de 7,5 tone ºi TIR-urile au fost oprite la Deva, ori. Haþeg. Avalanºele au fost posibile în Defileul Jiului dupã ce pânã luni acolo a nins ,judeþul Gorj fiind sub atenþionare de cod portocaliu de ninsori, iar de marþi, dupã ce vremea s-a mai încãlzit, zãpada a luat-o la vale, iar prima avalanºã s-a produs pe timpul nopþii de luni spre marþi. Diana MITRACHE

Restricþionarea circulaþiei maºinilor de mare tonaj a fost ridicatã estricþionarea circulaþiei pentru autoveR hiculele cu tonaj mai mare de 7,5 tone pe tronsoanele de drum naþional instituitã începând de duminicã 12.02.2012, orele 15.00 a fost ridicatã marþi, au anunþat reprezentanþii Prefecturii Hunedoara. “În prezent la nivelul judeþului Hunedoara nu existã sectoare de drum naþional cu circulaþie blocatã; la nivelul judeþului existã un numãr de 3 sectoare de drum naþional cu circulaþie restricþionatã pentru autovehiculele cu masã totalã admisã mai mare de 7,5 tone ºi anume DN7, DN 66 respectiv DN 76; referitor la drumurile judeþene de pe teritoriul judeþului existã 1 tronson de drum judeþean cu circulaþie blocatã (DJ 667 A Nucºoara - Pietrele) ºi 1 tronson de drum judeþean cu circulaþie îngreunatã (DJ 760 Ribiþa – Criºan – Dumbrava de Jos) unde se circulã pe un sens. Pe acest tronson de drum se

acþioneazã în prezent cu un utilaj de la societatea care administreazã tronsonul de drum”, se aratã într-un comunicat al Prefecturii Hunedoara. Pe perioada în care a fost restricþionatã circulaþia, teritoriul judeþului Hunedoara au fost oprite un numãr de aproximativ 500 de autovehicule. Pe de altã parte, în judeþ 4 unitãþi ºcolare au sistat cursurile din cauza depunerii unui strat consistent de zãpadã . Este vorba despre ªcoala Primarã Ciungu Mare, ºcolile primare din comuna Buceº ºi Bulzeºti (închise pentru data de 14.02.2012), Centru de Pedagogie Curativã Hunedoara – filiala mun Lupeni (defectarea centralei termice). Marius MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

Vis, speranþã, realitate... ceartã, dizolvare sociaþia „Vis, speranþã, realitate” din Petrila, care la un moment dat se adresa bolnavilor de diabet din Valea Jiului, este în curs de dizolvare. Motivul este unul vechi de când lumea: persoanele din conducerea asociaþiei nu se mai înþeleg ºi se acuzã unul pe celãlalt de interese personale. ªi, cum orice ceartã, chiar ºi în familii, începe de la bani, la fel s-a întâmplat ºi în acest caz.

A

Astfel, Cãtãlin Titianu, vicepreºedintele Asociaþiei

„Vis, speranþã, realitate”, o acuzã pe Daniela Naghiu, ce deþine funcþia de preºedinte, de delapidare. În tot acest timp, speranþele diabeticilor din Valea Jiului ºi încrederea într-o asociaþie ce se ocupa de ei s-au spulberat. „Discuþiile dintre noi au început din momentul în care am cerut registrul de casã ºi ea nu mi l-a dat. Eu am impresia cã ea a delapidat bani din asociaþie, cã trebuiau sã intre vreo 40 de milioane din cei 2% ºi nu i-a vãzut nimeni, decât ea. Tot ea a fãcut orice ca sã mã excludã pe mine din asociaþie ºi nu ºtiu de ce. A ameninþat cã o va dizolva ºi i-a ºantajat ºi pe membrii înscriºi ai asociaþiei cu asta”, a declarat Cãtãlin Titianu. De asemenea, bãrbatul mai susþine cã vrea sã îºi recupereze banii investiþi în aceastã

asociaþie, dar ºi reputaþia pãtatã în urma scandalului. „Eu am bãgat în aceastã asociaþie cam 20 de milioane, bani pe care eu vreau sã îi recuperez. Dar este vorba ºi despre imaginea mea, pe care ea a fãcut-o praf, a sunat peste tot unde aveam colaboratori ºi m-a fãcut de tot râsul. Am mai primit glucometre ºi toate sunt la ea, la Turda, nu aici, în Valea Jiului, iar reprezentanþii firmei respective îmi cer mie banii”, mai spune Titianu. Totuºi, Cãtãlin Titianu precizeazã cã speranþa lui este ca lucrurile sã se aranjeze ºi asociaþia sã nu se mai dizolve: „Eu sper ca pânã la urmã lucrurile sã se rezolve ºi judecãtorul sã nu permitã dizolvarea asociaþiei, pentru cã sunt oameni care au muncit aici ºi este pãcat de munca noastrã ºi de

campaniile duse de râpã”. În replica, Daniela Naghiu susþine cã ea a cerut dizolvarea asociaþiei din cauzã cã Titianu s-ar fi folosit de statutul sãu pentru a-ºi rezolva problemele personale. „Eu am cerut în instanþã dizolvarea asociaþiei din cauzã cã domnul Titianu profita de funcþia pe care o avea pentru problemele lui personale. De exemplu, se ducea la apã ºi îºi rezolva problemele, spunând cine e ºi ce face el ºi sã-l pãsuiascã oamenii. El spune cã eu am delapidat... pãi eu mã delapidam pe mine? Eu sunt cea care a bãgat 40 de milioane de lei în asociaþie, în timp ce el a dat numai 50 de lei. Dacã a dat mai mult, sã aducã hârtii doveditoare, pe care nu le are”, declarã

Daniela Naghiu. De asemenea, femeia mai spune cã un alt motiv pentru care a cerut dizolvarea asociaþiei este cã Titianu voia sã-ºi deconteze cheltuielile de acasã pe banii membrilor asociaþiei. „Certurile au început în momentul în care Cãtãlin Titianu a avut pretenþia ca internetul, telefonul ºi curentul sã i le plãteascã asociaþia, de acasã de la el. Mai mult, voiau sã cumpere de la supermarket alimente pentru unul sau douã pachete, iar restul alimentelor, cumpãrate cu bani donaþi, voiau sã ºi le însuºeascã. Toate acestea au ajuns la urechile mele, iar eu nu îl pot lãsa sã-ºi batã joc de oamenii din Valea Jiului”, a precizat Daniela Naghiu. Anamaria NEDELCOFF

Fermierii, laptopul ºi Internetul ermierii hunedoreni au posibilitatea prin intermediul Internetului sã completeze electronic declaraþia de suprafaþã, sã vizualizeze ºi, dupã caz, actualizeze propriile parcele.

F

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazã cã începând de luni, 13.02.2012, pe site-ul oficial , este accesibilã aplicaþia IPA Online. Fermierii îºi pot digitiza parcele noi prin identificarea pe ortofotoplanurile disponibile în baza de date (LPIS) a APIA. Reprezentanþii APIA recomadã fermierilor

COMUNICAT DE PRESÃ În urma constatãrii situaþiei deosebit de tensionate din Valea Jiului, referitoare la plata sumelor compensatorii cãtre minerii disponibilizaþi, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, face un apel Companiei Naþionale a Huilei, Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara, Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, precum ºi

pentru accesarea aplicaþiei IPA Online, sã utilizeze un nume (numãrul unic de identificare a exploataþiei primit în campania/campaniile precedente, existent ºi în deciziile de platã, ex: RO xxxxxxxxx) ºi o parolã care se poate obþine de pe site-ul instituþiei (). “Avantajele utilizãrii IPA Online sunt fermierul nu mai are nevoie de hãrþi pe hârtie; în urma

personal Secretarului General al Guvernului sã se implice în rezolvarea acestei probleme stringente, pentru a se reuºi astfel evitarea posibilelor convulsii sociale

digitizãrii parcelei, sistemul mãsoarã ºi afiºeazã suprafaþa digitizatã; permite localizarea cu precizie mai mare a parcelei; identificarea ºi posibilitatea de avertizare rapidã cu privire la unele erori (diferenþe de suprafaþã, suprapuneri)”, susþin reprezentanþii APIA. În baza invitaþiei primite de la APIA, fermierul trebuie sã se prezintã la Centrul judeþean/

local APIA, unde trebuie sã completeze un formular cu date de identificare ale exploataþiei ºi o anexã în care bifeazã schemele/mãsurile de sprijin solicitate, respectiv parcurgere ºi avizeazã angajamentelor respective. Pentru fermierii care au depus cereri în anii precedenþi, formularul de identificare este pretipãrit, fiind actualizat doar dacã au apãrut

ºi pentru a sprijini în acest fel familiile minerilor, cu scopul de a trece cu bine peste aceastã perioadã de iarnã dificilã pentru întreaga comunitate din Valea Jiului.

modificãri faþã de datele anterioare. Campania de depunere a cererii de platã pentru schemele/mãsurile de sprijin pe suprafaþã 2012 se deruleazã în perioada 1 martie - 15 mai 2012. În perioada 16 mai - 11 iunie 2012, se primesc cereri cu penalizãri de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

6 Monden

Iubire de primar

nde dragoste nu e, nimic nu e! Aºa se spune despre acest sentiment care ne învãluie ºi ne cuprinde în mrejele sale cel puþin o datã în viaþã, dacã nu de mai multe ori, dupã cum ne este ºi norocul. Fiecare dintre noi iubeºte ºi suferã, însã nu în egalã mãsurã. Iubirea vine, pleacã ºi se întoarce dupã bunul plac, indiferent de voinþa noastrã, de cele mai multe ori.

U

Un vechi proverb spune cã dragostea este sentimentul care vine în galop ºi pleacã în vârful picioarelor. Însã, nu cu toþii trec prin aceste trãiri cu aceeaºi profunzime ºi dãruire. Cã iubirea este nelipsitã ºi cã fãrã ea, viaþa nu ar avea sens, este o pãrere generalã, însã sunt ºi oameni care au alte pãreri, în contradicþie cu restul. Pentru cã sunt respectaþi, priviþi îndeaproape

tutindeni în lumea asta. Dragostea înseamnã speranþã, împlinirea vieþii. În fapt, tot ce facem în viaþã asta, facem pentru cã existã sau trebuie sã existe dragoste. Dragostea, dupã pãrearea mea, este începutul ºi sfârºitul lumii”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Primarul de la Uricani se considerã norocos. A trãit acest sentiment ºi l-a oferit, în egalã mãsurã. “Da, mulþumesc bunului Dumnezeu! Am primit, am dãruit, voi mai primi ºi voi mai dãrui dragoste. Unde dragoste nu e, nimic nu e ºi cred cã aceste versuri spun totul. Respectul, iubirea, solidaritatea între parteneri ºi la bine ºi la rãu, toate acestea înmânunchiate, definesc dragostea. Pentru mine, cel puþin”, a mai spus Buhãescu.

existã, se sãrbãtoreºte în fiecare zi, dar parcã în aceste zile ºi mai mult. Ziua îndrãgostiþilor, occidentalã sau nu, nu a putut trece neobservatã printre cei din Valea Jiului.

goanã dupã Î ncadouri Inimioare roz, roºii sau purpurii, ciocolatã în þiplã aurie sau bijuterii cu pietre preþioase, au fost cele mai cãutate cadouri de cãtre îndrãgostiþi, ieri în goana dupã dupã darul perfect. În România, Valentine’s Day sau Sfântul Valentin, este sãrbãtãtoarea occiden-

“O viaþã fãrã dragoste, este una pierdutã”. “O viaþã fãrã dragoste e ca ºi cum nu ai fi trãit. De la bun început iubim pe cineva ºi nu neapãrat pe pãrinþi, bunici sau altcineva apropiat, ci ca bãiat ne îndrãgostim de o fetiþã ºi invers. De multe ori auzim “ mie îmi place sau îl iubesc pe cutare bãieþel sau fetiþã” cu toate cã cei mici nu ºtiu ce înseamnã, dar este plãcut sã auzi aceste lucruri minunate. De aceea, putem spune cã încrederea în om ºi mai ales iubirea, sunt cele mai importante lucruri din viaþã”, a mai spus Resmeriþã.

fãrã dragoste. Nu existã! Un astfel de om este pierdut. Viaþa nu are sens”. Însã, el are viziuni diferite despre un lucru care poate în opinia generalã este acelaºi. Primarul de la Vulcan ne explicã diferenþa dintre dragoste ºi iubire. “Dragostea este deosebitã. Iubirea este între oameni, între cei care lucreazã împreunã, între cei care locuiesc împreunã într-o comunitate. Dragostea, însã este mai aparte, în familie. Nu poþi spune cã eºti îndrãgostit de un popor, ci cã iubeºti tradiþiile ºi obiceiurile. Îndrãgostit eºti de cineva, da, sunt de acord. De iubita ta, de soþia ta, de prietena ta. Acum mai nou, nu vedeþi, se iubesc ºi bãrbaþii între ei. Asta e”, ne-a mai declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

Ajungem ºi la Vulcan în incursiunea noastrã în lumea iubirii vãzutã de un primar. Gheorghe Ile, un bãrbat carismatic ºi cu multã experienþã de viaþã, ne spune cum stã treaba cu dragostea. “Nici nu concep aºa ceva...o viaþã

ºi totuºi cu o viaþã uneori þinutã departe de ochii curioºilor, primarii din Valea Jiului, iubesc. Ne-au mãrturisit chiar ei. Însã, ne întrebãm cum priveºte dragostea fiecare din cei ºase edili din Vale, de la vest la est?!. “Dragostea este ceea ce trebuie sã existe, dacã nu în permanenþã, pre-

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi îºi aduce aminte cã în adolescenþã era timid, iar prima dragoste a întâlnit-o când era în clasa a V-a. “Eram în clasa a V-a când m-am îndrãgostit prima datã. Fata era în clasa a VIII-a. Am suferit mult pentru cã nu mã bãga în seamã. Am iubit în tãcere, ea nu a ºtiut niciodatã. Eram foarte timid. A fost o iubire platonicã. Dupã aceea pânã la soþia mea nu am mai iubit pe nimeni”, spune Tiberiu Iacob Ridzi. Edil de la Aninoasa, Ilie Botgros, pãrea emoþionat atunci când l-am întrebat despre dragoste ºi viziunea lui despre acest sentiment. “Mã gândesc cã vã referiþi la un altfel de dragoste. Da, ºi eu am fost îndrãgostit de multe ori în viaþã. De foarte multe ori. De pe la 15 ani am fost tot îndrãgostit de câte o colegã sau de câte o persoanã din localitate pânã mi-am gãsit petecul. Astfel, eu zic cã la mine, dragostea s-a manifestat foarte corect din punctul meu de vedere. Eu, de când mi-am întemeiat familia, dragostea faþã de soþie ºi copii, a fost întotdeauna pe primul plan”, a afirmat cu emoþie în glas, Ilie Botgros. A fãcut sacrificii în numele iubiri. Nu le regretã, ci crede cã aceste lucruri l-au definit în omul care este astãzi. “În momentul când am terminat

Îl întrebãm ºi pe primarul de la Lupeni ce înseamnã dragostea pentru el. Cornel Resmeriþã, un om trecut prin viaþã, cu experienþã, a concluzionat acest lucru în cuvinte simple. “Dragostea este, indiscutabil, cel mai frumos lucru din viaþã unui om. Este foarte frumos sã þii la cineva ºi, mai mult decât atât, sã fii ºi iubit, pentru cã altfel e mare dezamãgire. Eu cred în continuare cã oamenii se pot iubi

Valentine’s Day la români ragostea, cel D mai frumos sentiment din câte

între ei. Deci, iubirea înseamnã sã avem încredere multã unul în celãlalt, sã fim apropiaþi ºi mai mult, sã încercãm sã nu ne pãcãlim”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. De altfel, primarul Resmeriþã este de acord cu urmãtorul proverb

Monden 7

talã care a pãtruns cel mai bine în rândul obiceiurilor de peste an, aºa cã îndrãgostiþii, negreºit ºi-au spus cuvinte dulci ºi ºi-au aratat preþuirea prin tot felul de lucruri. “Încerc sã-i fac o surprizã iubitului meu. Vreau ca anul acesta sã îi dãruiesc ceva neconvenþional”, a afirmat o fatã. “M-am gândit sã îi cumpãr o carte. Lui îi place sã citeascã, mie la fel, aºa cã putem sã ne bucurãm împreunã de aceastã plãcere”, a afirmat o altã domniºoarã. Comercianþii s-au pregãtit ºi au scos la vânzare tot ce au avut mai bun. Cel mai bine s-au dat inimioarele ºi ursuleþii din pluº, cãnile inscripþionate cu mesaje de dragoste, dar ºi bijuteriile cu cristale Swarovski.

clasa a VIII-a, eram îndrãgostit de o colegã ºi datoritã ei am dat examen la Liceul Economic de la Orãºtie. Am ºi reuºit. Atunci aºa era, cu examen. Dupã aceea, sigur, drumurile noastre s-au despãrþit. Eu am plecat pentru cã vrut sã fac o meserie. Dar, niciodatã nu am avut de gând sã mã spânzur cã am pierdut o iubitã. Nu am avut de gând sã plec în lume cã nu m-a mai iubit... Dar, atâta timp cât am avut o relaþie, am fost statornic. Sigur, aºa este, nu pot sã zic cã gata, m-am cãsãtorit la prima vedere sau cã n-am avut multe drãguþe în viaþã”, a mai spus Ilie Botgros. Luiza ANDRONACHE

La Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi crede cã iubirea în viaþã, este prioritarã. Pentru Tiberiu Iacob Ridzi, Ziua Îndrãgostiþilor, reprezintã încã un bun prilej de a-i arãta soþiei cât de mult o iubeºte. De dimineaþã, chiar la prima orã, acesta spune cã i-a oferit soþiei sale, Monica Iacob Ridzi, un buchet frumos de flori.

foarte bine”, a spus o altã vânzãtoare. De altfel, tot ieri, de Valentine’s Day, mare trecere au avut ºi parfumurile, franþuzeºti, în special. Însã, au fost ºi cupluri care de Ziua Îndrãgostiþilor

“Am vândut foarte multe inimioare ºi ursuleþi de toate mãrimile. De departe, a fost cea mai bine bine vândutã marfã a noastrã”, ne-a declarat reprezentanta unui stand dintr-un centru comercial. “ Am avut tot felul de lucruri de vânzare. Cãni, felicitãri, obiecte de artizanat...Cu toate au mers

au dorit sã facã ceva mai special, care sã le rãmânã în memorie. Ei s-au cãsãtorit pentru o zi. Mariajul lor a expirat noaptea trecutã, la miezul nopþii. Luiza ANDRONACHE

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

6 Monden

Iubire de primar

nde dragoste nu e, nimic nu e! Aºa se spune despre acest sentiment care ne învãluie ºi ne cuprinde în mrejele sale cel puþin o datã în viaþã, dacã nu de mai multe ori, dupã cum ne este ºi norocul. Fiecare dintre noi iubeºte ºi suferã, însã nu în egalã mãsurã. Iubirea vine, pleacã ºi se întoarce dupã bunul plac, indiferent de voinþa noastrã, de cele mai multe ori.

U

Un vechi proverb spune cã dragostea este sentimentul care vine în galop ºi pleacã în vârful picioarelor. Însã, nu cu toþii trec prin aceste trãiri cu aceeaºi profunzime ºi dãruire. Cã iubirea este nelipsitã ºi cã fãrã ea, viaþa nu ar avea sens, este o pãrere generalã, însã sunt ºi oameni care au alte pãreri, în contradicþie cu restul. Pentru cã sunt respectaþi, priviþi îndeaproape

tutindeni în lumea asta. Dragostea înseamnã speranþã, împlinirea vieþii. În fapt, tot ce facem în viaþã asta, facem pentru cã existã sau trebuie sã existe dragoste. Dragostea, dupã pãrearea mea, este începutul ºi sfârºitul lumii”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Primarul de la Uricani se considerã norocos. A trãit acest sentiment ºi l-a oferit, în egalã mãsurã. “Da, mulþumesc bunului Dumnezeu! Am primit, am dãruit, voi mai primi ºi voi mai dãrui dragoste. Unde dragoste nu e, nimic nu e ºi cred cã aceste versuri spun totul. Respectul, iubirea, solidaritatea între parteneri ºi la bine ºi la rãu, toate acestea înmânunchiate, definesc dragostea. Pentru mine, cel puþin”, a mai spus Buhãescu.

existã, se sãrbãtoreºte în fiecare zi, dar parcã în aceste zile ºi mai mult. Ziua îndrãgostiþilor, occidentalã sau nu, nu a putut trece neobservatã printre cei din Valea Jiului.

goanã dupã Î ncadouri Inimioare roz, roºii sau purpurii, ciocolatã în þiplã aurie sau bijuterii cu pietre preþioase, au fost cele mai cãutate cadouri de cãtre îndrãgostiþi, ieri în goana dupã dupã darul perfect. În România, Valentine’s Day sau Sfântul Valentin, este sãrbãtãtoarea occiden-

“O viaþã fãrã dragoste, este una pierdutã”. “O viaþã fãrã dragoste e ca ºi cum nu ai fi trãit. De la bun început iubim pe cineva ºi nu neapãrat pe pãrinþi, bunici sau altcineva apropiat, ci ca bãiat ne îndrãgostim de o fetiþã ºi invers. De multe ori auzim “ mie îmi place sau îl iubesc pe cutare bãieþel sau fetiþã” cu toate cã cei mici nu ºtiu ce înseamnã, dar este plãcut sã auzi aceste lucruri minunate. De aceea, putem spune cã încrederea în om ºi mai ales iubirea, sunt cele mai importante lucruri din viaþã”, a mai spus Resmeriþã.

fãrã dragoste. Nu existã! Un astfel de om este pierdut. Viaþa nu are sens”. Însã, el are viziuni diferite despre un lucru care poate în opinia generalã este acelaºi. Primarul de la Vulcan ne explicã diferenþa dintre dragoste ºi iubire. “Dragostea este deosebitã. Iubirea este între oameni, între cei care lucreazã împreunã, între cei care locuiesc împreunã într-o comunitate. Dragostea, însã este mai aparte, în familie. Nu poþi spune cã eºti îndrãgostit de un popor, ci cã iubeºti tradiþiile ºi obiceiurile. Îndrãgostit eºti de cineva, da, sunt de acord. De iubita ta, de soþia ta, de prietena ta. Acum mai nou, nu vedeþi, se iubesc ºi bãrbaþii între ei. Asta e”, ne-a mai declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

Ajungem ºi la Vulcan în incursiunea noastrã în lumea iubirii vãzutã de un primar. Gheorghe Ile, un bãrbat carismatic ºi cu multã experienþã de viaþã, ne spune cum stã treaba cu dragostea. “Nici nu concep aºa ceva...o viaþã

ºi totuºi cu o viaþã uneori þinutã departe de ochii curioºilor, primarii din Valea Jiului, iubesc. Ne-au mãrturisit chiar ei. Însã, ne întrebãm cum priveºte dragostea fiecare din cei ºase edili din Vale, de la vest la est?!. “Dragostea este ceea ce trebuie sã existe, dacã nu în permanenþã, pre-

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi îºi aduce aminte cã în adolescenþã era timid, iar prima dragoste a întâlnit-o când era în clasa a V-a. “Eram în clasa a V-a când m-am îndrãgostit prima datã. Fata era în clasa a VIII-a. Am suferit mult pentru cã nu mã bãga în seamã. Am iubit în tãcere, ea nu a ºtiut niciodatã. Eram foarte timid. A fost o iubire platonicã. Dupã aceea pânã la soþia mea nu am mai iubit pe nimeni”, spune Tiberiu Iacob Ridzi. Edil de la Aninoasa, Ilie Botgros, pãrea emoþionat atunci când l-am întrebat despre dragoste ºi viziunea lui despre acest sentiment. “Mã gândesc cã vã referiþi la un altfel de dragoste. Da, ºi eu am fost îndrãgostit de multe ori în viaþã. De foarte multe ori. De pe la 15 ani am fost tot îndrãgostit de câte o colegã sau de câte o persoanã din localitate pânã mi-am gãsit petecul. Astfel, eu zic cã la mine, dragostea s-a manifestat foarte corect din punctul meu de vedere. Eu, de când mi-am întemeiat familia, dragostea faþã de soþie ºi copii, a fost întotdeauna pe primul plan”, a afirmat cu emoþie în glas, Ilie Botgros. A fãcut sacrificii în numele iubiri. Nu le regretã, ci crede cã aceste lucruri l-au definit în omul care este astãzi. “În momentul când am terminat

Îl întrebãm ºi pe primarul de la Lupeni ce înseamnã dragostea pentru el. Cornel Resmeriþã, un om trecut prin viaþã, cu experienþã, a concluzionat acest lucru în cuvinte simple. “Dragostea este, indiscutabil, cel mai frumos lucru din viaþã unui om. Este foarte frumos sã þii la cineva ºi, mai mult decât atât, sã fii ºi iubit, pentru cã altfel e mare dezamãgire. Eu cred în continuare cã oamenii se pot iubi

Valentine’s Day la români ragostea, cel D mai frumos sentiment din câte

între ei. Deci, iubirea înseamnã sã avem încredere multã unul în celãlalt, sã fim apropiaþi ºi mai mult, sã încercãm sã nu ne pãcãlim”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. De altfel, primarul Resmeriþã este de acord cu urmãtorul proverb

Monden 7

talã care a pãtruns cel mai bine în rândul obiceiurilor de peste an, aºa cã îndrãgostiþii, negreºit ºi-au spus cuvinte dulci ºi ºi-au aratat preþuirea prin tot felul de lucruri. “Încerc sã-i fac o surprizã iubitului meu. Vreau ca anul acesta sã îi dãruiesc ceva neconvenþional”, a afirmat o fatã. “M-am gândit sã îi cumpãr o carte. Lui îi place sã citeascã, mie la fel, aºa cã putem sã ne bucurãm împreunã de aceastã plãcere”, a afirmat o altã domniºoarã. Comercianþii s-au pregãtit ºi au scos la vânzare tot ce au avut mai bun. Cel mai bine s-au dat inimioarele ºi ursuleþii din pluº, cãnile inscripþionate cu mesaje de dragoste, dar ºi bijuteriile cu cristale Swarovski.

clasa a VIII-a, eram îndrãgostit de o colegã ºi datoritã ei am dat examen la Liceul Economic de la Orãºtie. Am ºi reuºit. Atunci aºa era, cu examen. Dupã aceea, sigur, drumurile noastre s-au despãrþit. Eu am plecat pentru cã vrut sã fac o meserie. Dar, niciodatã nu am avut de gând sã mã spânzur cã am pierdut o iubitã. Nu am avut de gând sã plec în lume cã nu m-a mai iubit... Dar, atâta timp cât am avut o relaþie, am fost statornic. Sigur, aºa este, nu pot sã zic cã gata, m-am cãsãtorit la prima vedere sau cã n-am avut multe drãguþe în viaþã”, a mai spus Ilie Botgros. Luiza ANDRONACHE

La Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi crede cã iubirea în viaþã, este prioritarã. Pentru Tiberiu Iacob Ridzi, Ziua Îndrãgostiþilor, reprezintã încã un bun prilej de a-i arãta soþiei cât de mult o iubeºte. De dimineaþã, chiar la prima orã, acesta spune cã i-a oferit soþiei sale, Monica Iacob Ridzi, un buchet frumos de flori.

foarte bine”, a spus o altã vânzãtoare. De altfel, tot ieri, de Valentine’s Day, mare trecere au avut ºi parfumurile, franþuzeºti, în special. Însã, au fost ºi cupluri care de Ziua Îndrãgostiþilor

“Am vândut foarte multe inimioare ºi ursuleþi de toate mãrimile. De departe, a fost cea mai bine bine vândutã marfã a noastrã”, ne-a declarat reprezentanta unui stand dintr-un centru comercial. “ Am avut tot felul de lucruri de vânzare. Cãni, felicitãri, obiecte de artizanat...Cu toate au mers

au dorit sã facã ceva mai special, care sã le rãmânã în memorie. Ei s-au cãsãtorit pentru o zi. Mariajul lor a expirat noaptea trecutã, la miezul nopþii. Luiza ANDRONACHE

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

Complexul energetic, pe lista de prioritãþi a Guvernului nfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara ºi minele din Valea Jiului se aflã pe listele de prioritãþi ale Guvernului României pentru acest an.

Î

Reprezentanþii Executivului au dat publicitãþii prioritãþile anului 2012, iar la capitolul „Energie” se regãsesc cele douã aspecte semnalate. Astfel, membrii Guvernului au anunþat care sunt direcþiile de acþiune pentru anul în curs ºi vorbesc despre „definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin înfiinþarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia”. Primul pas spre înfiinþarea viitorului Complex Energetic a fost deja

fãcut, dupã ce Consiliul de Administraþie de la SE Paroºeni a avizat proiectul de fuziune cu Electrocentrale Deva. ªi cei de la Mintia urmeazã sã semneze proiectul. „Acum stabilim exact data. In

principiu, sãptãmâna aceasta se va semna, dacã nu se mai întâmplã ceva”, a explicat directorul Electrocentrale Deva, Tiberiu Mircea Borca. Semnarea proiectului era condiþionatã de darea în platã

a acþiunilor de la Ministerul Economiei cãtre Ministerul Finanþelor, în contul datoriilor. Dar, acþiunile deþinute de Termoelectrica la Electrocentrale Deva, Elecocentrale Paroºeni si ELCEN Bucureºti, au fost evaluate ºi date în platã, aºa cã Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni pot acum sã fuzioneze pentru formarea Complexului Energetic Hunedoara, cu acþionar unic statul român prin MEC. Dupã realizarea fuziunii dintre cele douã termocentrale hunedorene, viitorul Complex Energetic Hunedoara va prelua minele viabile ale CNH.

O

nouã companie minierã

ªi minele neviabile din Valea Jiului, aflate pe program de

Preºedintele CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ se implicã în problema disponibilizaþilor eºi nu are nicio legãturã cu Compania Naþionalã a Huilei Petroºani sau cu minerii din Valea Jiului, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, a decis totuºi sã se implice în problema disponibilizaþilor.

D

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fãcut un apel cãtre oficialii Companiei Naþionale a Huilei, Instituþiei Prefectului Hunedoara, Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, precum ºi Secretarului General al Guvernului sã se implice în rezolvarea

Disponibilizaþii încã nu picheteazã hiar dacã au ameninþat cã vor C picheta zilnic sediul CNH pânã ce vor primi tranºa a treia din bani, disponibilizaþii nu au cerut încã acordul de la primãria Petroºani. Oamenii ar putea sã revinã cu protestele sãptãmâna viitoare. Potrivit celor de la primãria din Petroºani, marþi nu a ajuns nicio cerere din partea disponibilizaþilor, dar nimeni nu exclude posibilitatea ca foºtii mineri sã vinã cu o astfel de solicitare. „Nu am primit nicio cerere din parte reprezentanþilor lor cu privire la organizarea vreunui protest, aºa încât deocamdatã nu s-a întrunit comisia pentru validare”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani Foºtii mineri din Valea

Jiului vor totuºi sã vinã zilnic în faþa CNH, pânã ce vor primi banii, dar încã nu au decis când vor începe protestele. Cel mai probabil, oamenii îºi vor cere drepturile sãptãmâna viitoare. „Împreunã vom lua o decizie. Cel mai probabil de luni, sãptãmâna viitoare, vom cere o aprobare sã pichetãm pe termen lung în faþa Companiei Huilei. Vom sta acolo pânã ne primim banii, cã pânã acum am

fost doar minþiþi”, spune Petru Blikling, unul dintre disponibilizaþii care a stat ºi în greva foamei la Petroºani. Foºtii ortaci aºteaptã tranºa a treia din banii promiºi la ieºirea din minerit, în baza unui protocol. Cel mai probabl, ei vor primi sumele restante dupã 22 februarie, când Comisia Europeanã va da aviz favorabil acordãrii subvenþiei pentru CNH. Diana MITRACHE

acestei probleme considerate a fi „stringente”. Este vorba despre cea de a treia tranºã a salariilor compensatorii, pe care cei 900 de disponibilizaþi ar fi trebuit sã o primeascã încã de al finele lunii decembrie, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Moloþ spune cã s-a implicat în „urma constatãrii situaþiei deosebit

închidere, sunt tot pe lista de prioritãþi ai Guvernului pe anul în curs. Astfel, un alt punct prevede chiar „înfiinþarea noii societãþi care va administra minele neviabile din Compania Naþionalã a Huilei ºi accesarea ajutorului de stat”. Asta dupã ce, conform memorandumului încheiat de oficialii MEC cu FMI, actuala CNH va intra în lichidare pânã în luna septembrie a acestui an. În ceea ce privatizãrile ce urmeazã sã fie fãcute, reprezentanþii Executivului au, din nou, în vedere judeþul Hunedoara. Este vorba chiar despre iniþierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice, respectiv Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia. Car men COSMAN

de tensionate din Valea Jiului, referitoare la plata sumelor compensatorii cãtre minerii disponibilizaþi (…) pentru a se reuºi astfel evitarea posibilelor convulsii sociale ºi pentru a sprijini în acest fel familiile minerilor, cu scopul de a trece cu bine peste aceastã perioadã de iarnã dificilã pentru întreaga comunitate din Valea Jiului”. Luni, foºtii mineri ºi-au cerut drepturile în stradã, în faþa CNH Petroºani, unde au organizat un miting de protest. Nemulþumiþi de rãspunsul primit în urma discuþiilor purtate cu oficialii Companiei, oamenii au decis sã picheteze în fiecare zi sediul CNH, pânã la rezolvarea problemei. Car men COSMAN


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

Valea îi ajutã pe „înzãpeziþi” S inistraþii „zãpezii” vor fi ajutaþi ºi de cãtre locuitorii Vãii Jiului. Acþiunea de colectare a alimentelor sau a hainelor de iarnã a fost demaratã, luni, de cãtre primãriile din zonã ºi va continua pânã la finele acestei sãptãmâni.

La primãria din Petroºani, de exemplu, în prima zi au fost aduse deja câteva sute de kilograme de alimente neperisabile

dar ºi haine groase, de iarnã. „Oamenii au adus zahãr, fãinã, mãlai, conserve, paste fãinoase, ulei ºi salam. Astea, în principal dar ºi murãturi, hârtie igienicã sau pâine. În ceea ce priveºte pâinea, îi rugãm pe concetãþenii noºtri sã nu mai aducã pâine pentru cã acest produs este perisabil ºi pânã vor pleca transporturile cu ajutoare aceasta riscã sã se mucegãiascã, stând în pungile de plastic în care a fost ambalatã”, au precizat cei care se ocupã cu colectarea ajutoarelor. În acþiunea de ajutorare a

sinistraþilor s-au implicat asociaþii umanitare, dar, ºi simpli cetãþeni. Chiar dacã au venit cu o plasã cu doar câteva kilograme de fãinã sau mãlai, gestul acestora este unul de lãudat. Cu atât mai mult cu cât, din puþinul lor, au decis sã renunþe la câteva produse pentru a-i ajuta pe cei care, acum, au nevoie, cu adevãrat, de acestea. „Nu puteam rãmâne de piatrã când este vorba sã-i ajutãm pe cei aflaþi în suferinþã. Sunt sigurã cã ºi noi, dacã aveam probleme, am fi fost ajutaþi sã trecem peste ele”, a spus o femeie. „Îmi

pare rãu, dar, nu am putut aduce mai mult. Sunt pensionarã, nu prea am bani dar, când este vorba sã ajut pe cineva, o fac cu cea mai mare plãcere. De la mine un pic, de la alþii încã un pic, ºi, uite aºa, creºte ajutorul”, a declarat o bãtrânicã, în timp ce lãsa la punctul de colectare a ajutoarelor câteva kilograme de fãinã. Începând de astãzi ºi filialele din Valea Jiului ale Poºtei Române primesc ajutoare destinate celor aflaþi în suferinþã. „Nici noi nu puteam rãmâne insensibili la problemele prin care trec, în prezent, unii dintre români. Începând de ieri am demarat o acþiune de

colectare a a alimentelor neperisabile ºi a hainelor groase, la sediile tuturor oficiilor poºtale din Valea Jiului. Este momentul sã înþelegem cã, atunci când unii dintre semenii noºtri au nevoie de ajutor, trebuie sã ne implicãm cu toþii”, a declarat Maria Czane, diriginte Oficiul Poºtal Nr. 1 Petroºani. Pe de altã parte, cu începere de luni, 13 februarie, ºi filialele din Valea Jiului ale Crucii Roºii au demarat o acþiune de colectare a ajutoarelor destinate sinistraþilor din judeþele Buzãu ºi Vrancea. Mir cea NISTOR

Nu au murit din cauza alcoolului eclaraþiile liderului democrat liberal, Mircea Toader cum cã românii morþi de ger erau beþi a stârnit reacþii în toatã þara. Mulþi oameni au reacþionat, în timp ce medicii legiºti contrazic afirmaþia.

D

Corina Opriºiu, repusã în post de Tribunalul Hunedoara orina Opriºiu este, de drept, C administrator public al municipiului Deva, dupã ce Prefectura Hunedoara a câºtigat procesul cu Consiliul Local Deva. Hotãrârea poate constitui un precedent pentru alte situaþii similare, de la nivel local sau naþional. Tribunalul Hunedoara s-a pronunþat în dosarul deschis de Prefectura Hunedoara, dupã ce consilierii USL de la Deva au decis, la finele lunii iulie 2011, sã desfiinþeze postul de administrator

public al municipiului Deva. Instanþa a admis cauza ºi, în consecinþã, Corina Opriºiu revine, de drept, pe postul de city-manager, pe care l-a ocupat de altfel pe tot parcursul derulãrii procesului. „Prefectura Hunedoara a atacat hotãrârea Consiliului Local Deva de desfiinþare a postului ºi a obþinut în instanþã anularea acesteia”, a declarat Corina Opriºiu. Aceasta spune cã, în baza legii, nu are cine sã formuleze apel la sentinþa pronunþatã de prima instanþã, dat fiind faptul cã doar primarul ar putea sã

conteste decizia instanþei. La finele lunii iulie, cu 12 voturi „pentru” ºi 5 abþineri, aleºii locali au decis desfiinþarea postului, pe motiv cã se plãteºte inutil un salariu prea mare. Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara au atras, încã de la acel moment, atenþia cã hotãrârea trebuie sã îndeplineascã anumite criterii de legalitate.În plus, organigrama se poate modifica de primar doar cu avizul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici. Pentru cã aleºii locali nu au revenit asupra deciziei, hotãrârea a fost atacatã în con-

tencios administrativ.

Pªi larecedentul Petrila Petrila consilierii locali din opoziþie au încercat de trei ori sã desfiinþeze postul de administrator public. Consilierii care au constituit majoritatea au votat împotriva organigramei propusã de primarul Ilie Pãducel, dar de fiecare datã hotãrârea a fost atacatã în contencios administrativ, iar administratorul public Dorin Curtean a revenit pe postul pe care îl deþine ºi acum în aparatul administrativ. Car men COSMAN

În Hunedoara au fost 3 oameni care au murit degeraþi, iar doctorul Dan Mãrculescu, ºeful secþiei de Medicinã Legalã Deva, care a efectuat autopsiile susþine cã în toate cele 3 cazuri nu se pune problema cã oamenii ar fi murit din cauza alcoolului. „Doi dintre cei 3

aveau 0, sau 0,7, în timp ce unul, care a ºi ajuns la spital, dar nu a mai putut fi salvat, avea 2,65 la mie. Totuºi, nu alcoolemia a fost cauza morþii celor 3, ci degerãturile. Afirmaþia cum cã ar fi murit de beþi nu se confirmã în niciunul dintre cazuri”, spune dr. Dan Mãrculescu, director Serviciul de Medicinã Legalã Hunedoara. Mircea Toader, liderul democrat-liberal din Camera Deputaþilor, a declarat la postul Realitatea TV cã majoritatea românilor care au murit în ultimele zile din cauza gerului au pãþit-o deoarece “au bãut ºi au adormit acolo”. Diana MITRACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

HOROSCOP

15 februarie 2012

În apartament ai putea face unele mici schimbãri, ceea ce îþi va îmbunãtãþi starea de spirit. Pentru un eventual schimb de locuinþã ar fi bine sã mai aºtepþi. Interesul tãu pentru chestiunile financiare va fi peste nivelul obiºnuit în aceastã perioadã. Vei avea ocazia sã faci o investiþie.

Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã, este posibil ca partenerul sã se confrunte cu situaþii dificile, ceea ce te va afecta ºi pe tine într-o bunã mãsurã. N-ar fi exclus nici sã fie obligat sã plece la un drum. Eºti dornic sã te implici în tot felul de activitãþi, cãci forma fizicã îþi permite.

Vei munci destul de mult ºi te va deranja faptul cã ºefii nu par a-þi observa meritele. Relaþia cu colegii este bunã ºi faptul cã poþi miza pe sprijinul lor te face sã te implici în chestiuni deosebite. Activitãþile intelectuale te favorizeazã. Relaþia cu partenerul de viaþã este în continuare tensionatã.

ªansele de a avea realizãri în domeniul serviciului sunt mari, dar sunt condiþionate de conºtiinciozitate. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã pentru o colaborare ºi ar fi bine sã o analizezi temeinic.

Este posibil sã ai ocazia sã obþii un câºtig bãnesc dintr-o activitate de colaborare sau parteneriat. Un proiect mai vechi ar putea prinde contururi reale. Sentimentele tale vor fi mai profunde ºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti dorinþa de a domina, vei avea ocazia sã-þi consolidezi relaþia.

Entuziasmul afectiv este la limita superioarã, aºa cã petrecerea timpului liber în compania partenerului de suflet va fi o plãcere. Din pãcate programul tãu pentru timpul liber nu va fi cel pe care þi-l doreºti. Relaþia cu colegii va fi cam agitatã ºi veþi avea parte de obstacole neaºteptate.

Colaborãrile þi-ar putea aduce unele satisfacþii în plan material, dar va fi nevoie de eforturi mari. Cãlãtoriile te vor avantaja, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. În aceastã perioadã eºti cam impulsiv ºi riºti sã ai tot felul de neînþelegeri cu cei din jur.

La serviciu va fi mare agitaþie; vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile. Ar fi bine sã eviþi controversele cu superiorii ierarhici. Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar trebui sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Dozeazã-þi eforturile altfel nu vei reuºi sã te descurci.

Tot ceea ce þine de cãlãtorii te favorizeazã din toate punctele de vedere. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie în strãinãtate, ai toate ºansele sã primeºti aprobãrile sau actele necesare. Interesul pentru chestiunile materiale va creºte simþitor astãzi.

La serviciu va fi mare agitaþie; vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile. Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar trebui sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Dozeazã-þi cu grijã eforturile altfel nu vei reuºi sã te descurci la nivelul aºteptãrilor.

Relaþia cu cei din familie va fi cam tensionatã ºi ar fi de dorit sã nu dai curs pornirilor impulsive. Relaþia cu prietenii evolueazã excelent, aceºtia fiind de partea ta în tot ce faci. Nu vor lipsi ocaziile de a participa la diverse activitãþi sociale care îþi vor da posibilitatea de a te relaxa.

Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. De asemenea, în cazul în care doreºti sã îþi schimbi serviciul, ai putea primi o ofertã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Cum poþi sã câºtigi 200 de Euro, pentru douã perechi de palme ã-le, Doamne iartã-mã, de zãpezi! ªi de deszãpeziri... Viaþa asta amãrâtã oricum merge mai departe.

D

Ne zgâim la televizor sã-i vedem pe sinistraþii zãpezii ºi uitãm sã bãgãm de seamã ce se-ntâmplã-n jurul nostru. ªi, slavã Domnului, se întâmplã

destule... Deturnãm întreaga atenþie cãtre întâmplãri globale ºi neglijãm mãtrãguna faptelor simple, cu implicaþii grave, de lângã noi. De curând, o femeie în vârstã, neajutoratã, umbla pe la Judecãtoria Petroºani. Nu cerea mare lucru, decât o copie dupã un document care-i era de folos la oareºce întocmire de alte documente, pentru a

„Moº” Valentin vinde chiloþii comestibili oul Dragobete, adicã Sfântul Valentin, le-a adus unora dintre locuitorii Petroºaniului unele cadouri ceva mai deosebite.

N

pragul magazinului a crescut, biniºor, pe 13 ºi 14 februarie. Nu pot preciza dacã femeile au fost mai numeroase decât bãrbaþii pentru cã, pot sã spun, au venit în

legaliza cu totul alte documente, mai pe scurt, ca la noi, românii, când îþi trebuie o adeverinþã cã ai nevoie de o adeverinþã... Cum copia aceea trebuia fãcutã prin tribunal, a fost “agãþatã” de un avocat. De regulã, pe holurile tuturor tribunalelor existã (sau se nimereºte) câte un avocat voluntar, sau “volintir”, cum se spunea altãdatã. Debusolatã, femeia dã de un

proporþii, aproximativ, egale. Oricum, femeile se pare cã sunt mai dezinhibate de ideile preconcepute, decât bãrbaþii”, a precizat patronul magazinului. Printre produsele destinate adulþilor, câteva, au avut parte de o cerere mai mare.

Mai exact, niºte jucãrii sexuale, achiziþionate de la singurul magazin cu acest profil din Valea Jiului. Printre cumpãrãtori s-au aflat, în proporþii aproximativ egale, atât femeile cât ºi bãrbaþii. „Numãrul celor care ne-au trecut

Printre acestea, la loc de cinste, s-au situat chiloþii comestibili sau vibratoarele. „Aºa, pe repede-înainte, pot sã vã spun cã produsele care s-au bucurat de cel mai mare succes, respectiv cele mai solicitate, au fost chiloþii comestibili, vibratoarele, lubrifianþii ºi lenjeria sexy”, a mai precizat patronul unicului sex-shop din Valea Jiului. Una peste alta, ce-i drept, afacerea cu „jucãriile” destinate adulþilor nu este una deosebit de profitabilã. Din jenã sau, poate din alte cauze, locuitorii Vãii nu se prea înghesuie sã achiziþioneze produsele comercializate în unicul sexshop aflat între Bãniþa ºi Uricani. Solicitãrile cresc, de obicei, doar în perioada sãrbãtorilor. „Ziua Îndrãgostiþilor”, pe rit nou, este una dintre acestea... Mircea Mircea NISTOR

Deszãpezire „secvenþialã” de 720.000 de lei rumul Judeþean 707A, dintre Dobra ºi Tisa, a fost blocat ieri pe o porþiune de cel puþin 2 kilometri.

D

În zonã a nins mult, însã firma care se ocupã de întreþinerea lui pe timp de iarnã nu a intervenit cu autogrederul. Oamenii au sunat la noi ºi ne-au cerut ajutorul. Aºa s-a întâmplat ºi pe DJ 707A, Pojoga – Tisa – Grind, un drum pentru care Consiliul Judeþean Hunedoara a încheiat contract cu SC Trans Construct SRL. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, contactaþi de noi, au precizat cã situaþia

se va reglementa în cel mai scurt timp. „Acolo o sã se intervinã cu autogreder, cu lamã, dar utilajul este plecat, împreunã cu cei de la Direcþia Silvicã, pe drumul care merge spre Bãtrâna. Este o porþiune de circa 2 kilometri pe care nu s-a intrat cu utilajul”, a declarat Cornel Pricãjan, ºef serviciu

tehnic din cadrul CJ Hunedoara. Pentru întreþinerea mai multor drumuri judeþene, SC Trans Construct SRL a încheiat cu oficialii CJ Hunedoara un contract – cadru pe patru ani ºi în fiecare an se încheie unul sau mai multe contracte subsecvente. Car men COSMAN

Frig ºi indolenþã rea frig a fost zilele trecute, când a mai ºi nins ºi nu toþi oamenii au avut chef sã iasã din casã.

P

La fel s-a întâmplat ºi cu locatarul de pe strada 1 decembrie 1918 din Petroºani, care stã vis-a-vis de Casa de Culturã a Studenþilor, în blocul 92. Cã ar trebui sã aruncãm

asemenea “volintir”, care o ia “în primire” ºi-i promite cã rezolvã problema. Amãrâta de femeie “pune botul” ºi, contra unei chitanþe (mama lor de chitanþe!) achitã suma de 200 de Euro, pentru a obþine o nenorocitã de copie duã un document. Pentru un astfel de “serviciu”, suma maximã era de... doi lei. Plãteºte femeia banii, se duce acasã ºi povesteºte fiului sãu ce ispravã a fãcut. Fiul, om normal la cap, vine la barou. Normal, îi trage douã perechi de palme avocatului voluntar, în faþa colegilor. Avocatul “volintir” cheamã poliþia. Poliþia vine. Colegii avocatului nu recunosc nimic. N-au vãzut, n-au auzit,

n-au mâncat usturoi, nici gura nu le miroase... Pleacã Poliþia. Fiul femeii care a plãtit 200 de Euro, pentru un act care costa 2 (doi) lei revine. Îi mai administreazã douã perechi de palme avocatului, dupã care pleacã liniºtit acasã. V-a plãcut povestea? Cine crede cã e “fãcãturã”, sã se intereseze la sursã. Eu n-am vrut decât sã vã spun o poveste, depre cum se face Justiþie în þara asta. Cum, nu ºtiþi cine e Justiþia? Justiþia este aia chioarã, care þine în mânã un cântar. Iar eu v-am dovedit cum se poate face justiþie. Pentru douã perechi de palme, poþi câºtiga uºor 200 de Euro...

Cozma ºi Creþan, se ceartã pe morþii de la Stoeneºti

eprezentanþii Federaþiei Naþionale a Muncii R (FNM), conduºi de Constantin Creþan, vor comemora, sâmbãtã, 18 februarie 2012, 13 ani de la tragicele evenimente din februarie 1999, care au avut loc la Stoeneºti, judeþul Olt. În acest sens, FNM va depune coroane ºi va þine slujbe de pomenire pentreu minerii uciºi de regimul fostului preºedinte Emil Constantinescu. Însã nici de aceastã datã memoria minerilor nu va fi cinstitã aºa cum trebuie, deoarece au ºi apãrut scandalurile. Miron Cozma, fostul lider al minerilor, va organiza ºi el un eveniment similar, dar duminicã, refuzând sã participe le cel de sâmbãtã. ”Nu pot merge la evenimentul de sâmbãtã, pentru cã, Constantin Creþan este un trãdãtor. Creþan nu reprezintã nimic pentru mine, mai ales acum, când a încheiat un protocol cu UNPR. Eu voi face comemorarea duminicã, cu o parte a membrilor din partridul meu. Creþan

gunoiul la ghenã ºi nu oricum, ci sortat, nici nu se mai pune. Eroul nostru are atât tupeu ºi atâta lene, încât ºi-a zvârlit direct de pe geam mizeria. ªi nu o datã, ci de douã ori, aºa ca sã nu se deplaseze el prin frig ºi ninsoare. Aºa se face cã acum douã pungi mari pline de gunoaie menajere stau pe garajul din spatele blocului ºi aºteaptã vremea mai bunã… Ori vremuri mai bune… Diana MITRACHE

se agaþã de evenimentul acesta ºi de mine, ca sã ne vadã lumea alãturi. El vrea sã fie asociat cu imaginea mea. Eu voi fi cel care voi veni la Stoeneºti cu o delegaþie a minerilor din Valea Jiului, nu FNM, care nu existã decât pe hârtie”, a declarat Miron Cozma. Întrebat ce are împotriva lui Creþan, Miron Cozma spune cã este supãrat din cauza trãdãrii: ”Nu este vorba de supãrare, ci de respect. Creþan a trãdat interesele noastre comune, a fãcut protocol cu UNPR-ul, ca sã nu mai spun cât dse tâmpiþi sunt cei de la UNPR. Creþan trebuie sã fie cineva ca sã mã supãr pe el”. În replicã, Constantin Creþan neagã cã ar avea vreun protocol cu UNPR-ul. ”Este treaba lui Cozma ce spune, eu nu am niciun protocol cu UNPR-ul. Trãdãtor este el, nu eu. Deocamdatã toate monumentele de la Stoeneºti au fost fãcute de mine, nu de el. Dacã sa dilit, eu ce sã îi fac? Sã facã ºi el comemorare pe 19”, spune Creþan. Anamaria NEDELCOFF


12 Divers

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 15 februarie 2012

Cupa Vãii Jiului la schi!

Mare întrecere la schi se anunþã la sfârºitul acestei sãptãmâni în staþiunea montanã Straja. Este vorba despre Cupa Vãii Jiului la Schi, o întrecere organizatã de Primãria Municipiului Petroºani, Primãria Municipiului Lupeni, Asociaþia “Mândra” ºi Asociaþia “Pro Straja”. Concursul va avea loc în douã manºe, prima fiind programatã în data de 18 februarie 2012, în Staþiunea Straja, iar cea de-a doua, care va fi ºi finala, va avea loc în data de 25 februarie 2012, în Staþiunea Parâng. Ambele manºe vor începe la orele 11. Competiþia este dotatã cu premii în valoare totalã de 7200 lei.

Preºedintele Senatului UP se alege astãzi Membrii ai noului Senat Universitãþii Petroºani îºi vor desemna astãzi preºedintele. Neoficial, se vorbeºte despre alegerea între actualul prorector conf. Ilie Rãscolean ºi directorul departamentului de matematicã, prof. Wilhem Kecs. Sãptãmâna trecutã au început alegerile noii conduceri de la Universitatea din Petroºani, iar vântul schimbãrii se pare cã bate ºi în Dealul Institutului. Punctul culminant va fi sãptãmâna viitoare când se va decide noul rector al instituþiei superioare de învãþãmânt. Marius MITRACHE

Inimioare pentru cei ce se iubesc I nimioare de pluº, iniþiale ale numelui celui iubit, cãni ºi “cãnuþe de crizã”, brelocuri ºi maimuþoi de pluº, toate sunt acum la mare cãutare pentru Ziua Îndrãgostiþilor.

Obiceiul împrumutat de peste Ocean a prins ºi în Valea Jiului ºi tinerii spun cã e un bun prilej sã sãrbãtoreascã în cuplu. „Am luat o inimioarã, o canã micuþã ºi cred cã la fel trebuie sã facã toþi cei care se

iubesc”, spune o cumpãrãtoare. „Am luat câte ceva simbolic pentru toþi cei din casã cãrora vreau sã le arãt cã îi iubesc. E ziua când ne facem declaraþii de dragoste”, spune un domn. „Mã uit pe aici, dar multe sunt kitschuri ºi nu vãd cum sãrbãtoresc iubirea cu astfel de produse, totuºi, mai caut”, spune un alt domn. În Petroºani existã o singurã tarabã amenajatã din care se vând astfel de produse speci-

fice. Totuºi, vânzãtorii spun cã anul acesta s-a simþit criza, ori poate cã oamenii nu se iubesc atât de mult, din cauza frigului de afarã, pentru cã vânzãrile au fost slabe. „Nu cred cã se mai ºtie de iubire. Toþi sunt cu grija zilei de mâine ºi atât. Puþini vin ºi cumpãrã, dar obiecte simbolice”, spune vânzãtorul din piaþa centralã de la Petroºani. Diana MITRACHE


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Cronica Vaii Jiului, Nr. 63, Miercuri 15 februarie 2012 by Geza Szedlacsek - Issuu