CVJ, NR. 267, MARTI 4 DECEMBRIE 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul II Nr. 267

Cronica Vãii Jiului Marti, 4 decembrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

MINCINOSUL aralambie Vochiþoiu, candidatul PP-DD care are vise cu Senatul, MINTE de îngheaþã apele. Sloganul sãu electoral “ Sunt mic, mic, mic, dar în Senat eu vreau un pic”, pe parcursul campaniei electorale s-a transformat în “Vã mint, mint, mint, cã în Senat eu vreau un pic”.

H

Dragi mineri, Astãzi, când sãrbãtorim praznicul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea tuturor minerilor, vã doresc sã aveþi parte de multã sanatate, de zile liniºtite ºi de bucurii alãturi de cei dragi! NICULA Vasile Cosmin, Senator de Valea Jiului Împreunã pentru o Vale mai bunã!

>>> PAGINA A 5-A Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri o preamãrim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncuri. Cu acest prilej, vã adresez, dragi mineri ai Petroºaniului ºi ai Vãii Jiului, în numele Consiliului local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal, calde mulþumiri ºi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimã ºi preþuire pentru munca plinã de abnegaþie pe care o desfãºuraþi.

Sfânta Varvara sã vã aibã mereu în pazã!

NOROC BUN! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani

Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþea Hunedoara Fie ca binecuvântarea ºi spiritul Sfintei Mari Mucenþe Varvara- ocrotitoarea minerilor, sã vegheze asupra lor ºi sã le cãlãuzeascã paºii în adâncurile pãmântului. În aceastã zi cu semnificaþii deosebite, doresc tuturor celor implicaþi în mineritul hunedorean ºi familiilor lor, multã sãnãtate ºi împliniri.

NOROC BUN ! Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Mesajul directorului general al CNH - SA DRAGI MINERI, Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor, sã vegheze asupra truditorilor adâncurilor, sã ne cãlãuzeascã paºii în subteran, dându-ne putere pentru a regãsi speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Aceastã zi cu înaltã semnificaþie, îmi oferã prilejul sã adresez salariaþilor companiei ºi familiilor acestora, sãnãtate, împliniri ºi bucurii alãturi de cei dragi.

NOROC BUN! ing. Nicolae DRÃGOI - DIRECTOR GENERAL C.N.H. – S.A. PETROªANI

2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Marti, 4 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

Redactor sef:

www.cronicavj.ro

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:15

Observator Acces Direct Observator Observator special Pe cont propriu

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Generaþia LaLa (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Dansez pentru tine 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 CSI: New York 1:00 Apropo TV (r)

Prima TV 9:30 Casa noastrã 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Gala ANST 100 de ani de sport în România (r) 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului |Marti, 4 decembrie 2012

Nu vor sã mãrturiseascã strâmb parte a celor chemaþi în faþa instanþelor de judecatã din Valea Jiului, dar mai ales persoanele în vârstã citate în procese, se codesc sã jure conform procedurii pentru a depune mãrturie, pentru cã se aflã în postul Crãciunului.

O

Maximilian GÂNJU Cei mai mulþi care se aflã în aceastã situaþie sunt vârstnicii trecuþi de 60-70 de ani,

în special locuitori ai cãtunelor din Vale. Oamenii motiveazã refuzul de a jura în faþa judecãtorilor prin faptul cã þin post ºi s-au

Politic 3

spovedit la preotul din parohia de care aparþin, iar în post „este pãcat sã juri”. Surse din rândul magistraþilor spun cã nu existã un anumit gen de cauze în care martorii nu doresc sã jure pe Biblie atunci când sunt chemaþi în faþa instanþei de judecatã, iar numãrul acestor persoane este totuºi mic ºi nu se poate vorbi de un fenomen care sã afecteze în vreun fel activitatea.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 4 decembrie 2012

Caritas Petroºani distribuie 15.000 de pachete copiilor sãraci din Valea Jiului rganizaþia CARITAS Petroºani a primit duminicã, 2 decembrie, un transport important din Germania, care conþine pachete pentru copiii din Valea Jiului. “ Sunt patru TIRuri cu circa 15.000 de pachete de Crãciun pentru copiii nevoiaºi din Valea Jiului.

O

Luiza ANDRONACHE Acestea conþin cadouri, jucãrii, dulciuri ºi haine ºi real-

izate de copii din Germania ºi apoi trimise nouã”, ne-a declarat Alex Kelemen, coordonator Caritas Petroºani.

ªi jucãriile se schimbã odatã cu timpul ucãriile pentru copiii de toate vârstele sunt la mare cãutare în aceastã perioadã. Pe stradã, la vânzãtorii ambulanþi, la magazinul din colþul strãzii sau în marile centre comerciale, peste tot se vinde câte o jucãrie, cel puþin. Însã, de câþiva ani, se vede treaba cã ºi aici s-au stricat lucrurile.

J

Luiza ANDRONACHE Nici jucãriile nu mai sunt ce-au fost odatã. Încântaþi de culorile, formele ºi funcþiile jucãriilor chinezeºti de astãzi, am uitat de farmecul celor simple pe care le aveam în copilãrie. Acum la modã sunt cele mai noi, mai scumpe ºi mai complicate. Atenþie mare, însã! Nu tot ce sclipeºte ºi este de ultimã generaþie, este ºi bun pentru copil. Inspectorii Oficiului Judeþean pentru Protecþia Consumatorului reco-

mandã prudenþã pãrinþilor atunci când aleg darurile pentru cei mici. Jucãriile trebuie neapãrat sã fie adecvate vârstei, sã nu aibã piese detaºabile ºi mai ales, sã conþinã declaraþia de conformitate europeanã. Controalele în pieþe, târguri ºi magazine au început deja. “Se fac controale în pieþe, târguri ºi magazine de profil, pentru a vedea dacã se respec-

Magazinele sunt pline de cadouri, aºa cã, sã vinã Moºul a munte a început sã ningã, strãzile s-au împodobit, magazinele la fel, iar vânzãtorii au scos deja pe tarabe ºi la standuri cadouri care mai de care ! Adevãrule este cã... vine Moº Nicolae!

L

Luiza ANDRONACHE Încã de luna trecutã, magazinele ºi centrele comerciale s-au pregãtiti pentru cea mai împortatã lunã de peste an, în care vânzãrile la aproape orice, cresc. Patronii magazinelor de suveniruri ºi obiecte de artizanat au studiat tendinþele în materie de cadouri anul acesta, iar acum, încã de

tã normele de fabricare ºi comercializare a jucãrilor. Acestea trebuie sã aibã marcajul de conformitate european, care este obligatoriu”, ne-au declarat reprezentanþii OPC Hunedoara. Potrivit patronilor de magazine, cel mai bine, în aceste zile, se dau

roboþeii, maºinuþile cu telecomandã ºi pãpuºile Barbie Rapunzel.

sâmbãtã, 1 decembrie, au ºi scos marfa în vitrine ºi pe tarabe. “ Magazinul este împodobit încã de sãptãmâna trecutã, iar luminile în cascadã de pe clãdire, la fel, le-am montat de marþi seara.

De asemenea, avem ºi multe standuri care s-au orientat spre comercializarea de produse care se cautã în aceastã perioadã, de Moº Nicolae”, ne-a declarat Sorel Duºa, administrator Complexul Comercial Jiul Shopping Center din Municipiul Petroºani. ªi, trecând de la magazine, la piaþã, ºi aici au apãrut vânzãtorii ambulanþi care vând de la jucãrii, cosmetice, haine ºi pânã la nelipsitele beþe împodobite, care se dau în dimineaþa zilei de 6 Decembrie mai ales copiilor care nu au fost cuminþi. Preþul unui astfel de bãþ variazã de la 2 la 5 lei, în funcþie de cum este împodobit ºi colorat.

Aceste pachete la Petroºani au venit cu sprijinul a douã funcþii puternice în Europa, respectiv Ladies Circle ºi Round Table. Organizaþia Caritas

a luat legãtura cu alte ONG-uri partenere precum ºi cu ºcolile din Valea Jiului, iar din data de 3 decembrie s-a ºi început distribuirea. De asemenea, o mare bucurie vor avea în aceastã lunã a cadourilor ºi micuþii sportivi care fac cursuri la Clubul ªcolar Sportiv Petroºani. “ Din calitatea de mediator pe care Caritasul o are, am reuºit anul acesta sã creãm o relaþie între o ºcoalã sportivã din Germania ºi cea de la Petroºani, aºa cã acum am primit ºi câteva sute de echipamente sportive care vor fi date copiilor de aici”, a mai spus Alex Kelemen. Fundaþia Caritas Petroºani distribuie mii de cadouri anual copiilor sãraci din Valea Jiului, în special în perioada sãrbãtorilor de iarnã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 4 decembrie 2012

Mincinosul

aralambie Vochiþoiu, candidatul PP-DD care are vise cu Senatul, MINTE de îngheaþã apele. Sloganul sãu electoral “ Sunt mic, mic, mic, dar în Senat eu vreau un pic”, pe parcursul campaniei electorale s-a transformat în “ Vã mint, mint, mint, cã în Senat eu vreau un pic”.

H

Lãsând însã la o parte tâmpeniile ºi imbecilitãþile pe care le scoate pe gurã acest ipochimen, vezi cei 20.000 de euro, tractoarele gratis, apã ieftinã, hectare de teren, mii de locuri de muncã în minerit, bani în turism, ºamd, Vochiþoiu, în disperarea sa, nu mai judecã lucid. Prezentam zilele trecute cum, ilegal, a folosit maºina Universitãþii Petroºani, cumpãratã în cadrul proiectului european e-Learning, pentru propagandã electoralã. L-a durut în cot cã este ilegal acest lucru ºi, mai grav, cã pune în pericol proiectul european. I-a MINÞIT pe cei de la Universitate cã ar avea nevoie de maºinã pentru activitãþi în cadrul proiec-

tului european. ªefii de la Universitate, de bunã credinþã, i-au dat maºina cu speficarea clarã cã nu are voie sã o foloseascã decât în scopul proiectului. Lui Vochiþoiu nu i-a pãsat! ªi nu este la prima minciunã ºi abatere. ªi nu este prima datã când foloseºte maºina ca pe o proprietate de-a sa. Potrivit unor surse extrem de credibile maºina Universitãþii a fost folositã în deplasarea lui Vochiþoiu la Alba-Vinþu, unde ºeful sãu de partid, Dan Diaconescu s-a crezut un mic Becali ºi s-a urcat chiar pe portierã cu riscul de a o strica pentru a-i saluta pe cei prezenþi. Aceeaºi maºinã, a Universitãþii, Vochiþoiu a folosit-o în deplasarea la mina Lupeni, unde Diaconescu a vrut sã

vadã cum lucreazã ortacii. Aceeaºi maºinã, nu-i aºa Hary?, ai folosit-o în caravana cu care ai defilat în zona teatrului, sau pe la piaþa centralã din Petroºani. Dar tu, în loc sã recunoºti, cã vorba aia româneascã, o greºealã recunoscutã e pe jumãtate iertatã, ai MINÞIT! Ba, mai mult, “cadindatul” violet s-a arãtat extrem de revoltat de dezvãluirea noastrã ºi a negat vehement cã acest lucru s-ar fi întâmplat. Ba chiar a avut tupeul mârºav sã spunã cã maºina îi aparþine ºi cã nu avea niciun motiv sã o solicite celor de la Universitate pentru cã el a gândit ºi a scris proiectul, iar cei de la Universitate nu au decât sã tacã ºi, de ce nu, sã-i pupe mâinile pentru aceastã binefacere. Nimic mai fals! Maºina aparþine Universitãþii Petroºani, instituþie care, de altfel, plãteºte leasingul...

Vochiþoiu, dacã îþi place sã zgârmãni în rahat, vezi cã începe sã putã din ce în ce mai rãu! Dupã cum am mai arãtat, aceste nesãbuinþe ale lui Vochiþoiu ar putea atrage noi probleme mult controversatului proiect cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning” co-finanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Extrem de important este faptul cã acest proiect are o valoare de 3,5 milioane de euro, iar Haralambie Vochiþoiu poate sã-l compromitã. Marius MITRACHE

Remuneraþie, dupã buget, la bugetari rimãriile din Hunedoara nu dau prime de Crãciun, dar sunt bugetari care primesc ceva de la Moº Crãciun. La mineri ºi la cei de la ape, spre exemplu, moºul va veni cu câte ceva în plus.

P

Angajaþii primãriilor nu primesc prime de Crcãciu de ani buni. Asta pentru cã nu au cadru legal ºi nici bani. Nicio administraþie localã nu a putut sã acorde nimic în plus, faþã de salariu.

„Noi de 4 ani nu mai putem da prime ºi e chiar pãcat, pentru cã sunt angajaþi la primãrii care ar merita. Din pãcate, iºi vor lua doar salariul în data de 10 decembrie ºi atât”, a declarat Ilie Pãducel, primarul din oraºul Petrila. Nici la Petroºani nu sunt bani ºi Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã nu va acorda niciun leu cu acest prilej. În schimb, cei de la Consiliul Judeþean, primesc pachete cu cadouri. Asta spune Ioan Mircea Moloþ ºi cei care lucreazã la Consiliul Judeþean vor gãsi ceva

în tolba lui Moº Crãciun. „Nu primesc prime, ci doar pachete pentru copiii lor. Am alocat bani pentru toþi colindãtorii, 85.000 de lei ºi în aceastã sumã intrã ºi pachetele pentru salariaþii noºtri, care, de când sunt eu preºedinte, au beneficiat de acest lucru”, a declarat Ioan Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Nici cei care lucreazã la ape nu sunt uitaþi de Moº Crãciun. Pentru ei, consiliul de administraþie va fixa un adaos salarial. „Vom respecta Contractul Colectiv de Muncã, asta însem-

nând cã se va da o primã minorã, faþã de ce primesc restul angajaþilor de la alte întreprinderi. Luni (ieri) vom stabili cuantumul lor”, a declarat Costel Avram, director SC Apa

Serv Valea Jiului. Prime vor lua ºi angajaþii Companiei Huilei din Petroºani, însã,deocamdatã nu au fost înaintate sumele oficial. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Marti, 4 decembrie 2012

6 Actualitate

Depoul din Petroºani, un secol de existenþã a Petroºani s-a aniversat, ieri, un secol de existenþã al depoului din municipiul Petroºani. Acþiunile dedicate acestei zile au fost deschise în sala de marmurã a primãriei Petroºani în prezenþa a numeroase oficialitãþi.

L

Monika BACIU „Pot sã spun cã astãzi suntem în situaþia în care ne dorim ºi o altã perspectivã pentru Valea Jiului. Noi suntem datori sã repunem în valoare ce mai avem acolo ºi cu sprijinul Consiliul Judeþean Hunedoara ºi a Consiliului Local sper sã reuºim acest lucru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Reprezentanþii judeþului Hunedoara apreciazã importanþa depoului pentru dezvoltarea socio-economicã a Vãii Jiului. “În România postdecembrisã s-au pierdut multe ocazii de a ancora economia în proiecte cu tardiþie de zeci de ani. Aceastã aniversare de o sutã de ani de existenþã ºi funcþionare a depoului din Petroºani este realmente un

strigãt de triumf a activitãþii pe care generaþii de salariaþi au dus-o înainte prin douã conflagraþii mondiale, o epocã comunistã urmatã de o tranziþie spre cxapitalism. Este o recunoaºtere, o

Locomotiva de epocã - atracþie irezistibilã pentru copii ocomotiva cu

L abur amplasatã la intrarea

în Petroºani este locul de joacã preferat al copiilor. Maximilian GÂNJU Zeci de pãrinþi au venit cu micuþii, în cele trei zile de când a fost pusã pe „ºine”, pentru a face poze la locomotivã sau pentru a-ºi urca micuþii în cabina mastodontului de oþel. Oamenii sunt încântaþi de iniþiativa edililor municipiului Petroºani care au decis sã salveze o locomotivã veche ºi sã o amplaseze într-o piaþã a localitãþii, în apropierea Gãrii, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de când a fost construit Depoul CFR Petroºani.

„Aici este mai uºor sã-þi aduci copilul sã se joace. Nu este în drum cum este la avion. Bãiatul meu este înnebunit ºi sâmbãtã am stat toatã ziua cãlare pe locomotivã”, a spus un pãrinte. Edilii au anticipat cã micuþii nu se vor putea abþine sã nu urce la bordul locomotivei ºi au decis sã înlocuiascã toate geamurile mastodontului cu unele dintr-un material care nu este casant ºi astfel sã elimine riscul unor accidente.

P

iesã de muzeu

Locomotiva

cu abur a fost produsã în anul 1906 ºi a fost primitã cu titlul gratuit de la CFR de cãtre Primãria Petroºani. Timp de douã luni de zile angajaþii municipalitãþii ºi cei ai Depoului CFR Petroºani au muncit la restaurarea ei. „Locomotiva este de patrimoniu ºi din câte am înþeles, mai sunt ºapte astfel de locomotive în Europa, care sunt exponate în muzee sau în alte locuri ºi ne bucurãm cã la Petroºani am reuºit sã avem un astfel de exponat”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mesajul directorului general INCD INSEMEX SA Petroºani Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã o pildã pentru orice om cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.

NOROC BUN! Director general al INCD INSEMEX, Ing. Constantin LUPU

realizare greu de adjudecat”, a precizat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara. “Sunteam astãzi aici la un eveniment deosebit pentru Valea Jiulu, împlinirea a o sutã de ani de existenþã a

depoului din Petroºani. ªtim cu toþii cã aceastã infrastructurã a reprezentat un punct de lansare socialã ºi economicã a Vãii Jiului”, a declarat Sorin VAsilescu, prefectul judeþului Hunedoara. La eveniment au fost prezenþi ºi reprezentaþi ai Cãilor Ferate Române. Evenimentul a culminat cu oficierea unei slujbe care a avut loc la depoul din localitate în prezenþa episcopului Devei ºi Hunedoarei, presfinþia sa Gurie, dar ºi a unui sobor de preoþi din Valea Jiului. Apoi, la depou, a fost descoperitã o placã comemorativã, iar cei prezenþi la eveniment au avut posibilitatea de a vizita clãdirea.

Centenarul unei idei unt 100 de ani de când Depoul de Locomotive de la Petroºani a fost dat în funcþiune ºi, cu aceastã ocazie, locomotiva cu aburi a trenului regal ºi cele cinci vagoane ale garniturii au pufãit pentru prima datã în judeþul Hunedoara, în Valea Jiului. Sute de oameni au venit sã aniverseze acest moment împreunã cu oficialii.

S

Carmen COSMAN Depoul de Locomotive CFR din Petroºani este de câþiva ani istorie. Existã o siglã pe o poartã, niºte clãdiri ºi chiar vreo 40 de angajaþi, dar depoul în sine nu mai este. A rãmas o secþie a depoului de la Simeria, dupã reorganizarea CFR ºi douã locomotive cu abur, de patrimoniu, în curte. Centenarul

Machete puse în miºcare la Petroºani renuleþe în garã ºi locomtive acþionate electric. De asta au avut parte cei care au venit în Sala de marmurã a primãriei din Petroºani la centenarul Depoului.

T

Diana MITRACHE Totul face parte din colecþia celor de la CFR, la fel ca ºi fotografiile expuse cu ocazia centenarului scurs de la inaugurarea depoului din Petroºani. Cei care le întreþin, vorbesc despre aceste machete ca despre mici comori ºi fiecare bucãþicã de tren are istoria ei. „Acestea sunt machete modulare construite special pentru expo-

ziþii. Ele sunt proiectate de ingineri ºi existã softuri specializate pentru realizarea lor ºi sunt fãcute profesional. Ele reproduc perfect

Actualitate 7

realitatea chiar ºi la o scarã mai micã decât cea naturalã. Ele respectã reguli europene ºi în fiecare oraº european existã cluburi ale celor pasionaþi de locmotive”, a declarat Mircea Dorobanþu, directorul Muzeului CFR. La expoziþie a fost prezentatã o machetã dintr-o zonã de munte, tocmai pentru cã Petroºaniul este într-o astfel de zonã. În plus, expoziþia a cuprins ºi mai multe fotografii, unele dintre ele realizate chiar în staþia CFR de la Petroºani.

Autorul lor, însã, a recunoscut cã e pasionat de locurile de aici, chiar dacã gara nu e cea mai frumoasã din þarã, ba dimpotrivã. „În timpul liber fac ºi fotografii. Vin aici în Valea Jiului ºi fac fotografii din frumosul peisaj al Vãii. Sunt fotografii color recente ºi cele vechi, sunt din colecþii. Noi avem niºte gânduri mari legate de Petroºani, momentan nu vi le dezvãluim, dar vom face multe pentru depou”, a mai adãugat Mircea Dorobanþu, directorul Muzeului CFR. Celebrarea celor 100 de ani de la darea în folosinþã a depoului de la Petroºani a fost marcatã de autoritãþile locale, care au ales sã expunã la Petroºani piese unicat din colecþii unicat.

Sfânta Mare Munceniþã Varvara reprezintã pentru noi, minerii, o zi aparte, o zi pe care numai truditorii din subteran o pot înþelege. De aceea, poate acum, mai mult decât oricând, mesajul meu pentru ortacii din Valea Jiului este de unitate. Fie ca Sfânta Mare Munceniþã Varvara protectoarea minerilor sã ne lumineze calea de a regãsi liniºtea ºi siguranþa de care noi, minerii, avem acum nevoie, parcã, mai mult decât oricând.

NOROC BUN! Zoltan Lacataº Preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului

sãu a fost însã marcat de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cei ai Primãriei Petroºani, care au depus un efort comun pentru aceastã rotundã aniversare a ideii de depou. Oricum, Consiliul Judeþean Hunedoara, împreunã cu aleºii de la Petroºani, au planuri mari cu acest depou, iar într-o halã vrea sã amenajeze primul muzeu CFR din þarã, aºa încât istoria sã nu se piardã ºi sã meargã mai departe.

A

niversare cu ochii în lacrimi

Cei mai emoþionaþi au fost, cu siguranþã, foºtii CFR-iºti, cei care au lucra în acest domeniu în acele vremuri în

profesionala ne-a autorizat mecanici la aburi. Nu pot sã spun cã a fost greu, pentru cã mi-a plãcut meseria. Am avut ºi fochiºti foarte buni, cã degeaba e un mecanic bun dacã nu are fochist cum trebuie. Doar cã uneori era cãrbune de proastã calitate”, îºi aduce aminte unul dintre cei care a lucrat ani de zile la CFR Petroºani. Constantin Popescu povesteºte cã a venit la depoul din Petroºani la îndemnul unei rude ºi nu regretã nici un moment. Apoi a ascultat ºi el sfaturile celor mai în vârstã ºi aºa a ajuns sã iasã la pensie din CFR. Poartã ºi acum cu mândrie uniforma de ceferist. „Am fost fochist la locomotiva cu abur, am mers la ºcoala de mecanici de locomotivã, dupã aceea am venit mecanic de locomotivã abur. (…) A fost foarte greu în ultima perioadã pe locomotivele cu abur. Nu mai aveam întreþinere, nu s-au acordat bani. Cãrbunele era foarte prost, numai piatrã. Curãþam de 5 – 6 ori pe turã, a fost greu, dar am înfrânt. Am avut putere, cã am fost tânãr”. Avea 28 de ani când s-a dus la Depoul CFR ºi 6 ani a lucrat pe locomotivele cu abur, dupã care a trecut pe cele Diesel.

T

care se spune cã este a doua armatã, când impiegaþii de miºcare aveau mãnuºi albe în mâini, ºi când sã fii ceferist era o mare mândrie. Amintirile s-au împletit cu lacrimile, iar fostele locomotivele cu aburi, acum piese de muzeu, le vor rãmâne mereu în inimã ºi în minte „Dupã un stagiu de trei ani ºi ceva, intercalat cu armata, am dat examen la ºcoala de mecanici de la Timiºoara, am fãcut cursuri timp de 7 luni, dupã care practicã ºi apoi autorizarea. Pe toþi care aveam

renul regal a poposit la Petroºani

La Petroºani, într-o garã tristã, despre a cãrei reabilitare se tot vorbeºte de ani de zile dar nu se face nimic concret a poposit în premierã trenul regal. A fost, probabil, cel mai aºteptat moment al programului dedicat aniversãrii a 100 de ani de funcþionare a Depoului de Locomotive CFR. Un tren cu cinci vagoane, cu finisaje de lux, construit în anul 1928, tras de o locomotivã cu abur. O locomotivã cel puþin la fel de interesantã ca ºi trenul în sine, de care îºi leagã numele doi regi – Carol al II-lea ºi Mihai – ºi doi ºefi de stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi

Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi ºi pentru a ne înclina în faþa celor care ºi-au pierdut viaþa în subteran. Îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete niciodatã ºi transmit minerilor Vãii Jiului, sãnãtate, bucurie ºi “Noroc bun!” Monica Iacob Ridzi Deputatul dumneavoastrã

Nicolae Ceauºescu. Este fabricatã la Uzinele Reºiþa ºi aparþine acum Societãþii Feroviare de Turism. Un fochist ºi un mecanic au grijã ca locomotiva cu abur sã funcþioneze ca ºi cum ar fi prima ei zi pe ºinele de cale feratã. „Este o meserie foarte plãcutã, dacã o practici cu drag. E frumos ºi distractiv, în acelaºi timp ºi e plãcerea. Sunt fochist din 1985 ºi sunt autorizat la toate tipurile de locomotivã”, a declarat fochistul de pe locomotiva care trage vagoanele trenului regal, Adrian Ciobãnescu. Gheorghe Fuierean este mecanic de zeci de ani ºi locomotiva cu abur este prima lui dragoste, la care s-a întors. „Cariera am început-o în 1973, la locomotivele cu abur, vreo 10 – 12 ani, dupã care am trecut la locomotive

Diesel, hidraulice, electrice, motoare. În 2004 am revenit la vechea funcþie. Aici e adevãrata meserie de mecanic. Dacã nu ºtii sã mânui aburul, sã foloseºti aburul în cilindrii, ai rãmas cu trenul pe loc. E o meserie pe care, dacã îþi place o faci cu drag. Dacã nu îºi place…”. Pentru cei care s-au plimbat pentru prima datã cu trenul regal, aºteptat cu fanfara în Depou, momentul a fost cu adevãrat unic. Nu vor uita niciodatã cã au fost printre privilegiaþii care au putut sã punã piciorul în acelaºi tren cu regele Carol al II-lea ºi regele Mihai. Doar Gara mai aºteaptã ºi altceva decât proiecte, dar veºtile nu sunt, cel puþin pânã acum, îmbucurãtoare.

Cu ocazia sãrbãtoririi zilei Sfintei Muceniþe Varvara, doresc salariaþilor Companiei Naþionale a Huilei ºi familiilor lor, precum ºi locuitorilor Vãii Jiului, multã sãnãtate ºi împliniri. Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului.

NOROC BUN ºi LA MULÞI ANI! PREFECTUL JUDEÞULUI HUNEDOARA Sorin Adrian VASILESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 4 decembrie 2012

6 Actualitate

Depoul din Petroºani, un secol de existenþã a Petroºani s-a aniversat, ieri, un secol de existenþã al depoului din municipiul Petroºani. Acþiunile dedicate acestei zile au fost deschise în sala de marmurã a primãriei Petroºani în prezenþa a numeroase oficialitãþi.

L

Monika BACIU „Pot sã spun cã astãzi suntem în situaþia în care ne dorim ºi o altã perspectivã pentru Valea Jiului. Noi suntem datori sã repunem în valoare ce mai avem acolo ºi cu sprijinul Consiliul Judeþean Hunedoara ºi a Consiliului Local sper sã reuºim acest lucru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Reprezentanþii judeþului Hunedoara apreciazã importanþa depoului pentru dezvoltarea socio-economicã a Vãii Jiului. “În România postdecembrisã s-au pierdut multe ocazii de a ancora economia în proiecte cu tardiþie de zeci de ani. Aceastã aniversare de o sutã de ani de existenþã ºi funcþionare a depoului din Petroºani este realmente un

strigãt de triumf a activitãþii pe care generaþii de salariaþi au dus-o înainte prin douã conflagraþii mondiale, o epocã comunistã urmatã de o tranziþie spre cxapitalism. Este o recunoaºtere, o

Locomotiva de epocã - atracþie irezistibilã pentru copii ocomotiva cu

L abur amplasatã la intrarea

în Petroºani este locul de joacã preferat al copiilor. Maximilian GÂNJU Zeci de pãrinþi au venit cu micuþii, în cele trei zile de când a fost pusã pe „ºine”, pentru a face poze la locomotivã sau pentru a-ºi urca micuþii în cabina mastodontului de oþel. Oamenii sunt încântaþi de iniþiativa edililor municipiului Petroºani care au decis sã salveze o locomotivã veche ºi sã o amplaseze într-o piaþã a localitãþii, în apropierea Gãrii, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de când a fost construit Depoul CFR Petroºani.

„Aici este mai uºor sã-þi aduci copilul sã se joace. Nu este în drum cum este la avion. Bãiatul meu este înnebunit ºi sâmbãtã am stat toatã ziua cãlare pe locomotivã”, a spus un pãrinte. Edilii au anticipat cã micuþii nu se vor putea abþine sã nu urce la bordul locomotivei ºi au decis sã înlocuiascã toate geamurile mastodontului cu unele dintr-un material care nu este casant ºi astfel sã elimine riscul unor accidente.

P

iesã de muzeu

Locomotiva

cu abur a fost produsã în anul 1906 ºi a fost primitã cu titlul gratuit de la CFR de cãtre Primãria Petroºani. Timp de douã luni de zile angajaþii municipalitãþii ºi cei ai Depoului CFR Petroºani au muncit la restaurarea ei. „Locomotiva este de patrimoniu ºi din câte am înþeles, mai sunt ºapte astfel de locomotive în Europa, care sunt exponate în muzee sau în alte locuri ºi ne bucurãm cã la Petroºani am reuºit sã avem un astfel de exponat”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mesajul directorului general INCD INSEMEX SA Petroºani Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã o pildã pentru orice om cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.

NOROC BUN! Director general al INCD INSEMEX, Ing. Constantin LUPU

realizare greu de adjudecat”, a precizat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara. “Sunteam astãzi aici la un eveniment deosebit pentru Valea Jiulu, împlinirea a o sutã de ani de existenþã a

depoului din Petroºani. ªtim cu toþii cã aceastã infrastructurã a reprezentat un punct de lansare socialã ºi economicã a Vãii Jiului”, a declarat Sorin VAsilescu, prefectul judeþului Hunedoara. La eveniment au fost prezenþi ºi reprezentaþi ai Cãilor Ferate Române. Evenimentul a culminat cu oficierea unei slujbe care a avut loc la depoul din localitate în prezenþa episcopului Devei ºi Hunedoarei, presfinþia sa Gurie, dar ºi a unui sobor de preoþi din Valea Jiului. Apoi, la depou, a fost descoperitã o placã comemorativã, iar cei prezenþi la eveniment au avut posibilitatea de a vizita clãdirea.

Centenarul unei idei unt 100 de ani de când Depoul de Locomotive de la Petroºani a fost dat în funcþiune ºi, cu aceastã ocazie, locomotiva cu aburi a trenului regal ºi cele cinci vagoane ale garniturii au pufãit pentru prima datã în judeþul Hunedoara, în Valea Jiului. Sute de oameni au venit sã aniverseze acest moment împreunã cu oficialii.

S

Carmen COSMAN Depoul de Locomotive CFR din Petroºani este de câþiva ani istorie. Existã o siglã pe o poartã, niºte clãdiri ºi chiar vreo 40 de angajaþi, dar depoul în sine nu mai este. A rãmas o secþie a depoului de la Simeria, dupã reorganizarea CFR ºi douã locomotive cu abur, de patrimoniu, în curte. Centenarul

Machete puse în miºcare la Petroºani renuleþe în garã ºi locomtive acþionate electric. De asta au avut parte cei care au venit în Sala de marmurã a primãriei din Petroºani la centenarul Depoului.

T

Diana MITRACHE Totul face parte din colecþia celor de la CFR, la fel ca ºi fotografiile expuse cu ocazia centenarului scurs de la inaugurarea depoului din Petroºani. Cei care le întreþin, vorbesc despre aceste machete ca despre mici comori ºi fiecare bucãþicã de tren are istoria ei. „Acestea sunt machete modulare construite special pentru expo-

ziþii. Ele sunt proiectate de ingineri ºi existã softuri specializate pentru realizarea lor ºi sunt fãcute profesional. Ele reproduc perfect

Actualitate 7

realitatea chiar ºi la o scarã mai micã decât cea naturalã. Ele respectã reguli europene ºi în fiecare oraº european existã cluburi ale celor pasionaþi de locmotive”, a declarat Mircea Dorobanþu, directorul Muzeului CFR. La expoziþie a fost prezentatã o machetã dintr-o zonã de munte, tocmai pentru cã Petroºaniul este într-o astfel de zonã. În plus, expoziþia a cuprins ºi mai multe fotografii, unele dintre ele realizate chiar în staþia CFR de la Petroºani.

Autorul lor, însã, a recunoscut cã e pasionat de locurile de aici, chiar dacã gara nu e cea mai frumoasã din þarã, ba dimpotrivã. „În timpul liber fac ºi fotografii. Vin aici în Valea Jiului ºi fac fotografii din frumosul peisaj al Vãii. Sunt fotografii color recente ºi cele vechi, sunt din colecþii. Noi avem niºte gânduri mari legate de Petroºani, momentan nu vi le dezvãluim, dar vom face multe pentru depou”, a mai adãugat Mircea Dorobanþu, directorul Muzeului CFR. Celebrarea celor 100 de ani de la darea în folosinþã a depoului de la Petroºani a fost marcatã de autoritãþile locale, care au ales sã expunã la Petroºani piese unicat din colecþii unicat.

Sfânta Mare Munceniþã Varvara reprezintã pentru noi, minerii, o zi aparte, o zi pe care numai truditorii din subteran o pot înþelege. De aceea, poate acum, mai mult decât oricând, mesajul meu pentru ortacii din Valea Jiului este de unitate. Fie ca Sfânta Mare Munceniþã Varvara protectoarea minerilor sã ne lumineze calea de a regãsi liniºtea ºi siguranþa de care noi, minerii, avem acum nevoie, parcã, mai mult decât oricând.

NOROC BUN! Zoltan Lacataº Preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului

sãu a fost însã marcat de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cei ai Primãriei Petroºani, care au depus un efort comun pentru aceastã rotundã aniversare a ideii de depou. Oricum, Consiliul Judeþean Hunedoara, împreunã cu aleºii de la Petroºani, au planuri mari cu acest depou, iar într-o halã vrea sã amenajeze primul muzeu CFR din þarã, aºa încât istoria sã nu se piardã ºi sã meargã mai departe.

A

niversare cu ochii în lacrimi

Cei mai emoþionaþi au fost, cu siguranþã, foºtii CFR-iºti, cei care au lucra în acest domeniu în acele vremuri în

profesionala ne-a autorizat mecanici la aburi. Nu pot sã spun cã a fost greu, pentru cã mi-a plãcut meseria. Am avut ºi fochiºti foarte buni, cã degeaba e un mecanic bun dacã nu are fochist cum trebuie. Doar cã uneori era cãrbune de proastã calitate”, îºi aduce aminte unul dintre cei care a lucrat ani de zile la CFR Petroºani. Constantin Popescu povesteºte cã a venit la depoul din Petroºani la îndemnul unei rude ºi nu regretã nici un moment. Apoi a ascultat ºi el sfaturile celor mai în vârstã ºi aºa a ajuns sã iasã la pensie din CFR. Poartã ºi acum cu mândrie uniforma de ceferist. „Am fost fochist la locomotiva cu abur, am mers la ºcoala de mecanici de locomotivã, dupã aceea am venit mecanic de locomotivã abur. (…) A fost foarte greu în ultima perioadã pe locomotivele cu abur. Nu mai aveam întreþinere, nu s-au acordat bani. Cãrbunele era foarte prost, numai piatrã. Curãþam de 5 – 6 ori pe turã, a fost greu, dar am înfrânt. Am avut putere, cã am fost tânãr”. Avea 28 de ani când s-a dus la Depoul CFR ºi 6 ani a lucrat pe locomotivele cu abur, dupã care a trecut pe cele Diesel.

T

care se spune cã este a doua armatã, când impiegaþii de miºcare aveau mãnuºi albe în mâini, ºi când sã fii ceferist era o mare mândrie. Amintirile s-au împletit cu lacrimile, iar fostele locomotivele cu aburi, acum piese de muzeu, le vor rãmâne mereu în inimã ºi în minte „Dupã un stagiu de trei ani ºi ceva, intercalat cu armata, am dat examen la ºcoala de mecanici de la Timiºoara, am fãcut cursuri timp de 7 luni, dupã care practicã ºi apoi autorizarea. Pe toþi care aveam

renul regal a poposit la Petroºani

La Petroºani, într-o garã tristã, despre a cãrei reabilitare se tot vorbeºte de ani de zile dar nu se face nimic concret a poposit în premierã trenul regal. A fost, probabil, cel mai aºteptat moment al programului dedicat aniversãrii a 100 de ani de funcþionare a Depoului de Locomotive CFR. Un tren cu cinci vagoane, cu finisaje de lux, construit în anul 1928, tras de o locomotivã cu abur. O locomotivã cel puþin la fel de interesantã ca ºi trenul în sine, de care îºi leagã numele doi regi – Carol al II-lea ºi Mihai – ºi doi ºefi de stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi

Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi ºi pentru a ne înclina în faþa celor care ºi-au pierdut viaþa în subteran. Îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete niciodatã ºi transmit minerilor Vãii Jiului, sãnãtate, bucurie ºi “Noroc bun!” Monica Iacob Ridzi Deputatul dumneavoastrã

Nicolae Ceauºescu. Este fabricatã la Uzinele Reºiþa ºi aparþine acum Societãþii Feroviare de Turism. Un fochist ºi un mecanic au grijã ca locomotiva cu abur sã funcþioneze ca ºi cum ar fi prima ei zi pe ºinele de cale feratã. „Este o meserie foarte plãcutã, dacã o practici cu drag. E frumos ºi distractiv, în acelaºi timp ºi e plãcerea. Sunt fochist din 1985 ºi sunt autorizat la toate tipurile de locomotivã”, a declarat fochistul de pe locomotiva care trage vagoanele trenului regal, Adrian Ciobãnescu. Gheorghe Fuierean este mecanic de zeci de ani ºi locomotiva cu abur este prima lui dragoste, la care s-a întors. „Cariera am început-o în 1973, la locomotivele cu abur, vreo 10 – 12 ani, dupã care am trecut la locomotive

Diesel, hidraulice, electrice, motoare. În 2004 am revenit la vechea funcþie. Aici e adevãrata meserie de mecanic. Dacã nu ºtii sã mânui aburul, sã foloseºti aburul în cilindrii, ai rãmas cu trenul pe loc. E o meserie pe care, dacã îþi place o faci cu drag. Dacã nu îºi place…”. Pentru cei care s-au plimbat pentru prima datã cu trenul regal, aºteptat cu fanfara în Depou, momentul a fost cu adevãrat unic. Nu vor uita niciodatã cã au fost printre privilegiaþii care au putut sã punã piciorul în acelaºi tren cu regele Carol al II-lea ºi regele Mihai. Doar Gara mai aºteaptã ºi altceva decât proiecte, dar veºtile nu sunt, cel puþin pânã acum, îmbucurãtoare.

Cu ocazia sãrbãtoririi zilei Sfintei Muceniþe Varvara, doresc salariaþilor Companiei Naþionale a Huilei ºi familiilor lor, precum ºi locuitorilor Vãii Jiului, multã sãnãtate ºi împliniri. Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului.

NOROC BUN ºi LA MULÞI ANI! PREFECTUL JUDEÞULUI HUNEDOARA Sorin Adrian VASILESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 4 decembrie 2012

8 Actualitate reºedintele PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu se dã sãrac ºi cinstit. Susþine în declaraþia de avere depusã dupã ce a decis sã candideze la Senat pe Colegiul Valea Jiului cã nu are nici un autoturism, deºi parcul lui auto geme de maºini de lux.

P

Întrebarea este unde îºi ascunde Haralambie Vochiþoiu averea? Rãspunsul este simplu: în deconturile depuse la Uniunea Europeanã. Practic, a luat o cãruþã de bani – pentru care se spune prin târg cã ar fi deja cercetat de poliþiºtii din Petroºani – ºi primul lucru pe care l-a fãcut a fost sã-ºi angajeze toþi prietenii, rudele sau adunãtorii de scame de pe sacou cãrora le-a dat funcþii importante. Ai putea crede cã este vorba

Unde îºi ascunde Vochiþoiu averea? În deconturile depuse la UE patã. Dar ia uite ce declarã Vochiþoiu în declaraþia de avere datã pe propria rãspundere: are o jumãtate dintr-un apartament în Petroºani ºi niciun autoturism. Nu are bani în bancã ºi preferã, din câte se pare, sã îºi þinã „economiile” în firmele pe care le controleazã, sub formã de împrumuturi acordate cu generozitate în nume personal.

bãtut joc de ª i-aangajaþi

despre o înþelegere financiarã la mijloc, adicã eu te angajez pe un salariu bun, dar nu iei tu toþi banii, cã ºi eu – ca ºef – am nevoie. Dar, cum nu existã nicio

probã în acest sens, iar zicala spune cã hoþul neprins e negustor cinstit – ºi preºedintele – candidat al PPDD Hunedoara rãmâne deocamdatã fãrã

Acum sã nu vã imaginaþi, însã, cã Haralambie Vochiþoiu bate judeþul ºi þara asta la pas sau cu trenul. Nu... are maºini ºi încã luxoase, atâta doar cã nu sunt luate pe banii lui de buzunar. Altfel spus, dupã ce ºi-a angajat

apropiaþii la firmele prin care deruleazã fonduri europene, a dat fuga ºi a cumpãrat niºte maºini. În anul 2008, una dintre aceste achiziþii a stârnit un imens scandal, pentru cã, în timp ce angajaþii firmei lui reclamau cã nu ºi-au primit salariile ºi de Crãciun au fost lãsaþi sã facã foamea, Vochiþoiu îºi lua un jeep de peste 1,2 miliarde de lei vechi (adicã mai bine de 30.000 de euro). Este vorba despre autoturismul Mazda CX-7, a cãrui valoare de catalog depãºeºte 30.000 de euro. Spuneau atunci cârcotaºii cã autoturismul Logan (tot roºu), i-a rãmas cam strâmt lui Vochiþoiu care a trecut la un „nivel superior” în ceea ce priveºte achiziþiile auto. Dar, în timp ce

Haralambie Vochiþoiu îºi îmbogãþea parcul auto, angajaþii lui de la firma de amenajãri interioare protestau, nemulþumiþi de faptul cã au fost þepuiþi de acesta. Oamenii au reclamat faptul cã au stat în deplasare aproape trei luni, într-o salã de sport în care au fost puse mai multe saltele, ºi au fost obligaþi sã trãiascã cu 15 lei pe zi. În plus, angajaþii susþineau cã, în momentul în care trebuiau sã îºi primeascã salariile li s-a spus cã lipsesc scule ºi le-a fost reþinutã câte o sumã de bani, iar în preajma Crãciunului au fost umiliþi efectiv de conducerea societãþii cu care aveau contract. Acum suntem tot în preajma Crãciunului ºi, din câte ne-au ºoptit niºte vrãbiuþe, Harry sperã din toatã inima la imunitatea pe acre i-ar da-o statutul de senatopr. ªi se pare cã ºtie el de ce… Gabriela RIZEA

În apropierea sãrbãtorilor,

Petroºaniul se umple de cerºetori ai mulþi copii din Valea Jiului sunt exploataþi prin cerºit de proprii pãrinþi care, pentru a-ºi asigura banii de þigãri ºi bãuturã, sunt gata sã le punã micuþilor viaþa în pericol

M

Biserici în sãrbãtoare de Sfânta Varvara ouã biserici, una ortodoxã ºi una romano-catolicã, au marþi hramul. De Sfânta Muceniþã Varvara au loc slujbe pentru pentru cei care trudesc în subteran.

D

La Biserica ortodoxã Sfânta Varvara din Cartierul Aeroport, slujba începe dimineaþã ºi credincioºii sunt aºteptaþi în 4 decembrie

sãparticipe în numãr cât mai mare. „Biserica noastrã poartã hramul ºi cu ocazia aceasta avem mare sãrbãtoare lanoi. Încã de luni seara e slujba de priveghere ºi vecernia ºi mâine dimineaþã de la 9,30 vom fi aici. Avem bucuria ca în mijlocul nostru sã fie marþi preasfinþitul pãrinte Andrei Fãgãrãºanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, delegat de episcopul nostru

Chiar dacã este frig mai mulþi copii, singuri sau pãziþi de la distanþã de pãrinþi, încercã sã-i înduplece pe trecãtori sã le dea un bãnuþ. Unii dintre ei de-abia au învãþat sã

vorbeascã, sã spunã primele cuvinte, iar în loc de mamã ºtiu perfect sã spunã: „mã ajuþi ºi pe mine!” Micuþii sunt puºi la colþurile strãzii, în intersecþii, la porþile bisericilor ºi lãsaþi sã tremure de frig, sã plângã, în speranþa cã trecãtorii sunt înduplecaþi, iar ziua respectivã este mai bãnoasã decât cea anterioarã. Un caz cutremurãtor este cel al unui copil de 15 ani. Spune cã se numeºte Marcel ºi locuieºte în cartierul Colonie din Petroºani. Stã aºezat pe

Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoara”, a declarat Iulian Selaje, preot Biserica Ortodoxã Sfânta Varvara. ªi catolicii o sãrbãtoresc marþi pe Sfânta Varvara. Biserica Romano-catolicã de la Petroºani poartã hramul Sfintei Varvara ºi aici sunt aºteptaþi credincioºii la slujbã încã de dimineaþã. „Va fi hram. Ambele vor avea slujbe la Biserica romano-catolicã slujba

treptele din beton ale unei alimentãri din Piaþa Centralã Petroºani. Când nu merge în piaþã, stã în preajma unui supermarket ºi-ºi câºtigã bãnuþii de pe urma localnicilor care îi dau câte un bãnuþ pentru a le duce coºul cu cumpãrãturi. Recunoaºte cã cerºeºte de mic ºi cã o parte din bani îi este luatã de pãrinþi, iar dacã nu a reuºit sã strângã suficient este mustrat sau chiar bãtut. „Trebuie sã le dau ºi lor cã nu mã primesc sã dorm acasã dacã n-am

începe în limba românã de la 11,30, iar de la 17,00 în limba maghiarã. Sluijbele vor fi fãcute de cãtre episcopul de Alba Iulia”, declarã Eduard Wersanski, credincios catolic. Sfânta Varvara este ocrotitoarea celor ce trudesc în subteran ºi minerii se numãrã printre ei. Astfel cã slujbele din cele douã lãcaºuri de cult sunt dedicate, cu precãdere, minerilor. Diana MITRACHE

Actualitate 9

“Trebuie reintrodus sentimentul onoarei ºi profesionalismului” · Trebuie sã luãm atitudine, pentru cã de acasã din faþa televizorului nu se rezolvã lucrurile. Atunci când medicii pleacã din þarã, când deficitul de cadre medicale este îngrijorãtor, astfel actul medical suferind calitativ, nu poþi sta de-o parte. Apoi le mai tai ºi salariile… Nici Ceauºescu nu a fãcut aºa ceva. Doctorul este o profesie liberalã dar în acelaºi timp una socialã… - dr. Cãtãlin Popa, medic coordonator SMURD, ºef Urgenþa Spital Vulcan.

· Învãþãmântul ºi Sãnãtatea sunt cei doi piloni principali ai unei þãri. Aceºti doi piloni au fost subminaþi de mãsuri aberante ºi dacã nu vor fi repede consolidaþi, vor exista mari probleme – prof. univ. dr. ing. matematician Emil Pop, fost rector al Universitãþii

Petroºani. · Dupã aceºti ultimi patru ani s-a consolidat tot mai mult ideea ca nimic nu mai poate funcþiona! S-a distrus, în mare mãsurã, spiritul comunitar, s-a demonetizat ideea de patriotism, se ajunsese la faza când oamenii credeau, cred cã nu existã nici speranþã, nici proiecte, nici proiecþii bazate pe certi-

tudini. Nu existã compasiune, sau dacã existã ea nu se manifestã la nivel instituþional. De aici trebuie pornit. Trebuie ca statul sã reînceapã sã funcþioneze ºi sã-ºi merite taxele pe care le încaseazã. Ca urmare, fiecare regiune va avea sistem de urgenþã, cu pompieri, ambulanþã ºi poliþie, un sistem naþional integrat

de urgenþã puternic. Pânã la finalul anului 2014 se vor mai deschide 3 baze aeriene de salvare SMURD, astfel acoperind fiecare regiune de dezvoltare cu un elicopter SMURD. Se vor construi ºi dota la standarde europene 8 spitale ºi se vor dezvolta spitalele judeþene de urgenþã de interes strategic ºi creºterea compe-

tenþei lor. Se va aplica un SISTEM DE DEDUCERI FISCALE PENTRU MEDICI ºi CADRE DIDACTICE, în vederea stimularii ramânerii în sistem a resursei umane de calitate. Se va asigura FINANÞAREA MULTIANUALÃ corespunzãtoare PENTRU INSTITUÞIILE DE

Miniºtri ocupaþi cu campania electoralã deºi de la data depunerii interpelãrii au trecut mai bine de 30 de zile. Asta în condiþiile în care miniºtrii au termen legal de 30 de zile pentru a rãspune anumitor solicitãri venite din partea parlamentarilor.

roblemele oamenilor pot aºtepta pânã dupã alegeri. În timp ce oamenii protesteazã, miniºtrii sunt în campanie electoralã. Zilele trecute, la Deva, în faþa Consiliului Judeþean Hunedoara, locuitorii mai multor sate de lângã Deva au protestat din cauza faptului cã la Bârcea se va construi un deponeu ecologic.

P bani”, spune minorul. Cazul nu este unul singular, iar în aceste zile strãzile sunt pline de cerºetori. În preajma sãrbãtorilor se câºtigã mai bine ºi nimeni nu-ºi permite sã piardã ocazia. Maximilian GÂNJU

Nemulþimirea localnicilor a fost fãcutã cunoscutã ministrului Mediului, Rovana Plumb, de unul dintre deputaþii hunedoreni. Este vorba de Iosif Blaga Veniamin, care în urmã cu mai bine de o lunã de zile i-a specificat ministrului Rovana Plumb faptul cã oamenii din

controverC onstrucþii sate

zonã sunt nemulþumiþi de construcþia viitorului deponeu ecologic. “O parte importantã a comunitãþii locale este neliniºtitã, nemulþumitã ºi revoltatã de modul în care decurg lucrurile. (…) O întrebare pe care

cetãþenii o pun, ºi caere cunosc problemele ce le poate ridica o asemenea investiþie pe teritoriul lor, este de ce un astfel de deponeu nu se face lângã oraºele mari Deva ºi Hunedoara, oraºe care produc de fapt sic ea mai mare cantitate de gunoi”, mai specificã senatorul hunedorean. Nici pânã astãzi, deputatul nu a primit vreun rãspuns de la ministrul Mediului, Rovana Plumb,

Deponeul ecologic va fi construit în localitatea Barcea Mare dup ace consilierii locali de la Petrila au respins o asemenea investiþie ce urma sã fie realizatã pe raza localitãþii. Acum o nouã opoziþie este depusã de senatorul migrator. Reprezentanþii Consiliului judeþean Hunedoara au rezolvat problema deponeului, însã nu vor putea rezolva problema preþului din Valea Jiului. Astfel, o staþie de colectare a deºeurilor se va realiza la Barcea Mare. “Am primit prin fax o solicitare de la MAI prin care solicita o hotãrâre de Consiliu Judeþean pentru obþinerea unitãþii militare de la Barcea sã construim deponeul ecologic, unicul deponeu ecologic din judeþul Hunedoara. E nevoie de aceastã unitate militarã de la Barcea Mare pentru a reuºi sã

ÎNVÃÞÃMÂNT SUPERIOR. S-au gãsit mãsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universitaþile Româneºti. Stoparea procesului de pensionare acceleratã ºi abuzivã a personalitãþilor academice. Conduita noastrã trebuie sã reintroducã sentimentul onoarei ºi profesionalismului în toate domeniile de activitate, dar mai ales în politicã. La ocuparea posturilor din instituþii ºi firme va fi eliminat nepotismul, relaþiile ºi vor fi stabilite criterii clare pentru a reda valoarea pe toate palierele de activitate. Sigur acest lucru va cere timp, ca într-o casã mare în care trebuie sã faci curãþenie – Ioan Rus, candidatul USL pentru Camera Deputaþilor.

facem aces tunic deponeu. Dupã cum ºtiþi, consilierii de la Petrila au respins proiectul de hotãrâre prin care solicitãm un teren pe raza localitãþii unde sã construim deponeul”, afirma Mircea Ioan Molot, preºedintele CJH. Mai mult, Molot este cu gândul ºi la locuitorii din Valea Jiului. “Îmi pare foarte rãu pentru locuitorii din Valea Jiului. Ei vor plãti mai mult pentru gunoiul menajer, dar nu am ce face”, a mai spus Molot. Mai mult, potrivit unor surse din cadrul CJH, locuitorii Vãii Jiului nu vor putea suporta preþul transportului gunoiului menajer la Barcea. “Gunoiul din Valea Jiului nu se va putea trasnporta la Barcea pentru cã proiectul nu permite ca acestea sã fie transportate mai mult de 70 de kilometri”, spun surse din cadrul CJH. Consilierii locali de la Petrila nu au votat proiectul de hotãrâre pentru construirea deponeului ecologic pe raza localitãþii pe motivul de a nu transforma oraºul într-o groapã de gunoi. La mijloc sunt însã, potrivit unor surse, unele interese de grup în spatele cãrora se afla chiar edilul de la Petrila, Ilie Pãducel. Monika BACIU