CVJ, Nr. 280, Vineri 21 decembrie 2012

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 280

Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 decembrie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

A venit APOCALIPSA!

URMÃTORUL NUMÃR AL COTIDIANULUI NOSTRU APARE

JOI, 27 decembrie 2012

SÃRBÃTORI FERICITE!

PAGINA A 3-A

Nicolae DRÃGOI - director general CNH S A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan 9:00 Destine împlinite ºi Dani 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator

11:00 12:00 13:45 15:00 14:00 Mireasã pentru fiul 17:20 18:30 meu 19:15 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 20:15 19:00 Observator 21:15 20:00 Observator special

Culoarea fericirii Grupul Vouã (r) Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Condamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 De pazã de Crãciun - Un câine pus pe treabã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 O lume uitatã în timp 2 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Joc în doi 22:30 Sub anestezie 0:15 Joc în doi (r)

Prima TV

TVR 1

9:30 Ultimul templier (r) 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 11:30 Teleshopping 10:10 Aºa-i românul! 12:00 Vipo 10:20 Lumea modei 12:15 Vipo 10:30 Ora de business (r) 13:00 Teleshopping 11:30 Concert aniversar 13:30 Flash Gordon Benone Sinulescu 14:30 Teleshopping 12:30 Oameni care au 15:30 NCIS schimbat lumea 16:00 Viaþa la fermã 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 18:00 Focus 18 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 15:30 Comorile din insule 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2012 “ªi mulþi proroci mincinoºi se vor scula ºi vor amãgi pe mulþi. Iar din pricina înmulþirii fãrãdelegii, iubirea multora se va rãci. Dar cel ce va rãbda pânã sfârºit, acela se va mântui. ªi se va propovãdui aceastã Evanghelie a împãrãþiei în toatã lumea spre mãrturie la toate neamurile; ªi atunci va veni sfârºitul…..” ( Evanghelia dupã Matei, capitolul 24) Flãcãri, o mare de foc ºi gheaþã la un loc, ziduri de apã ºi întuneric -21 decembrie 2012. Sfârºitul lumii prevestit de scrierile mayaºe se întâmplã astãzi, chiar dacã pânã acum, aceste semne nu s-au arãtat. De acum câteva luni mediile virtuale s-au umplut de mesaje ºi postãri care fac referire la ziua de astãzi. “Vine sfârºitul lumii, nu vine?!”, aceastã

S

osirea Apocalipsei sau a sfârºitului lumii prevãzut de calendarul mayaº, aztec, toltec, olemec sau care o mai fi el, i-a determinat ºi pe artiºtii plastici din Valea Jiului sã ia atitudine. Mai exact, în 21 decembrie, cu începere de la ora 13, (o orã fatidicã pentru “unii” dintre actualii coabitanþi ai planetei numite Terra) aceºtia au decis sã se întâlneascã pentru ultima oarã. În acest an. Întâlnirea finalã va avea un caracter preponderant artistic dar nu va lipsi ºi factorul “degustativo-culinar”. “Sfârºitul lumii, în data de 21 decembrie, ne macinã ºi pe noi, artiºtii plastici. Prin urmare, m-am gândit sã organizãm un eveniment de final, în cadrul cãruia vom efectua un schimb de experienþã. Între pictori, sculp-

A venit Apocalipsa!

întrebare s-a transformat în laitmotivul anului. Chiar ºi cei mai pragmatici sau sceptici din fire, parcã totuºi ºi-au pus un semn

de întrebare mãcar o datã: Ne sfârºim cu toþii astãzi, or ba?! În aceastã dimineaþã, la ora 11 ºi 11 minute va avea loc alinierea perfectã a planetei Terra cu centrul galaxiei noastre, Calea Lactee ºi soarele. Pe site-urile de specialitate, încã de acum câteva luni au apãrut teorii pro ºi contra ale posibilelor consecinþe ale acestei alinieri care are loc la circa 26.000 de ani. Cea mai importantã schimbare ar fi, în opinia unor experþi, o inversare a polilor magnetici. Însã, alþi experþi, de cealaltã parte a baricadei, infir-

mã acest scenariu. Specialiºtii de la NASA au postat în urmã cu câteva luni un video informativ realizat de omul de ºtiinþã american Don Yeomans, în care se contrazice ideea cã scrierile mayaºe s-ar putea adeveri într-un fel sau altul. Ideea sfârºitului s-a rãspândit rapid în toatã lumea, iar unii s-au grãbit sã-ºi facã provizii ºi chiar sã-ºi asigure un loc într-unul din buncãrele construite special pentru aceastã datã, a cãror locaþie este strict secretã. Rapid, aceastã temere s-a rãspândit ºi în Valea Jiului, pentru cã în ultimul timp, mai mulþi oameni ºi-au cumpãrat provizii de “supravieþuire”, care nu au legãturã cu Crãciunul, respectiv conserve, lanterne sau pãturi groase. Însã, Sfârºitul lumii prevestit pentru a nenumãrata oarã în ultimii 20 de ani, cel puþin, este ºi luat în derâdere de o mare parte a utilizatorilor site-ului Facebook, cel puþin. “Wow, vine sfârºitul lumii ºi nu ºtiu cum sã mã îmbrac”, se aratã într-o postare de acum trei zile. O alta aratã cam aºa: Anunþ important: Datoritã proastei organizãri din

Un sfârºit “artistic”

Cu toþii, buluc, spre sfârºitul lumii!

tori, artiºti fotografi, reprezentanþi ai presei ºi ai autoritãþilor locale. Ceea ce pot sã spun este cã un astfel de eveniment este organizat în premierã, nu numai în Valea Jiului, ci în întreaga þarã”, a precizat Robert Hummel, organizatorul manifestãrii de “sfârºit”.

Deºi nu crede în finalul prevãzut de unii pentru data de 21 decembrie, organizatorul manifestãrii culturale a precizat cã totuºi, va fi vorba despre un sfârºit. Mai exact, cel al anului ºi al manifestãrilor organizate de cãtre Casa de Culturã a

Studenþilor din Petroºani. “Dacã ar fi sã cred în sfârºitul lumii nu aº mai proceda astfel. Ne dorim sã marcãm sfârºitul anului artistic care, pentru noi, reprezintã un bun prilej de reîntâlnire, pentru ultima datã, în acest an. În acelaºi timp, dorim sã stabilim ºi programul pentru anul 2013, dacã vom mai trãi pânã atunci”, a mai spus Robert Hummel. Ultima manifestare va reuni artiºti plastici, fotografi sau sculptori care au expus lucrãri, de-a lungul anului 2012, la Casa de Culturã a Studenþilor. Mir cea NISTOR

Actualitate 3 România, s-a amânat sfârºitul lumii”. Cu toate acestea, în lume ºi în Valea Jiului sunt ºi oameni care cred în acest sfârºit ºi care au fãcut tot posibilul ca pânã astãzi sã-ºi clarifice situaþiile lumeºti, aici, pe pãmânt. De altfel, cele mai multe afirmaþii despre anul 2012 sunt parte a unei colecþii necodificate de credinþe New Age despre înþelepciunea ºi spiritualitatea mayaºilor antici. Adepþii acestui cult cred în ideea de “echilibru cosmosic”, iar nebunia vizavi de un sfârºit apocaliptic a început sã ia proporþii tot mai mari odatã cu apropierea lunii decembrie. Însã, dincolo de aceste aspecte, oamenii bisericii ne îndeamnã sã fim crezãtori în Dumnezeu ºi întãreºte ideea cã sfârºitul nu ne este cunoscut nouã, oamenilor. Odatã cu acest sfârºit nu se terminã totul, ci de-abia trecem dincolo, în veºnicie. Aºa cã, dragi cititori, gata sau nu de Apocalipsã, iat-o! A venit! “Ne vedem pe 22 sau poate… în viaþa de apoi. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2012

Invitaþi sã se revadã, dupã 23 de ani

R

evoluþionarii din Petroºani au fost invitaþi, la sediul primãriei din localitate, pentru a rememora evenimentele la care au fost pãrtaºi în urmã cu 23 de ani. Reîntâlnirea celor care au semnat, la început din stradã, actul de deces al regimului comunist a avut loc joi, 21 decembrie la ora 11:00. Mircea NISTOR „Este vorba despre un moment de reamintire a evenimentelor derulate în urmã cu 23 de ani la Petroºani. Ne-am revãzut, am discutat despre Decembrie 1989 ºi despre ceea ce s-a întâmplat în Petroºani ºi am ciocnit o cupã de ºampanie”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

T

uriºtii sovietici ºi Revoluþia din Decembrie 1989 din Petroºani În urmã cu vreo câþiva ani, cu ocazia unei întâlniri similare, foºtii revoluþionari ºi-au amintit, pentru prima oarã, ºi de

faptul cã în zilele Revoluþiei, numãrul turiºtilor veniþi din fosta Uniune Sovieticã era neobiºnuit de mare. Unii dintre aceºtia fuseserã cazaþi la hotelurile din localitate, alþii hãlãduiau prin munþi, iar unii se aflau doar în tranzit, cu toþii fiind preocupaþi se pare, de vizitarea frumuseþilor naturale ale Vãii Jiului. De atunci, însã, peste amintirile “revoluþionarilor“ s-a aºternut liniºtea ºi tãcerea. “În zilele Revoluþiei, la Hotel Petroºani, aflat la doar câteva zeci de metri de primãria pe care o ocupaserãm noi, erau cazaþi numeroºi cetãþeni sovietici, care veniserã cu mai multe maºini marca Lada. Între timp însã, actele lor de înregistrare au dispãrut fãrã urmã ºi aceºtia

nu mai figurau în registrul hotelului. Fiecare dintre noi ºtie mai multe treburi pe care, însã, nu le putem spune. Eu, poate, voi vorbi despre misterele Revoluþiei, doar dupã ce voi trece de vârsta de 75 de ani”, spunea, în urmã cu câþiva ani, V. P. “ªi eu mam întâlnit în zilele acelea cu mai mulþi cetãþeni sovietici. Unii dintre ei s-au oprit în parcarea de la UMIROM ºi îºi încãlzeau cu un primus mâncarea. Erau aproape 20, unii vorbeau perfect româneºte, alþii deloc. Numerele de înmatriculare ale maºinilor erau scrise cu litere ºi cifre albe pe fond negru. Noi iam rugat sã plece pentru cã se aflau în parcarea unei întreprinderi ºi aceºtia au plecat spre defileul Jiului. Pe unde au trecut maºinile alea au apãrut dezinformãri ºi alarme false. Mã întreb de ce, ºi acum dupã atâþia ani, încã nu se spune adevãrul despre Revoluþie. Eu nu am fost un revoluþionar adevãrat,

ci mi-am fãcut doar datoria, pentru cã am fost consemnat la uzinã”, declara ºi G. B. “Am vãzut ºi eu prin zona Polatiºte niºte persoane îmbrãcate în combinezoane de camuflaj, cam cum sunt îmbrãcaþi,

astãzi, soldaþii noºtri din Afganistan sau Irak. Unii spuneau despre ei cã sunt ruºi”, preciza ºi un alt participant la evenimentele din Decembrie 1989 din Petroºani.

“C

ase closed”, ar spune americanii Cât este adevãr ºi cât nu, ar fi trebuit sã verifice “unele” organe competente la timpul

Depresiile cresc în preajma sãrbãtorilor

S

ãrbãtorile cresc numãrul depresiilor. În perioada sãrbãtorilor de iarnã, în special, numãrul persoanelor care intrã în depresie creºte faþã de celelalte perioade ale anului. Cel puþin asta au constata medicii. Monika BACIU “În preajma sãrbãtorilor factorul de emotivitate e mai mare evident ºi sãrbãtorile induc anumiþi factori emoþionali pacienþilor cu boli cronice sau afecþiuni psihiatrice. Evident se mai dezechilibreazã ºi e posibil sã mai creascã ºi numãrul cazurilor de depresie. Cel mai indicat este sã îºi pãstreze echilibrul sentimental, emoþional ºi sã-ºi continue tratamentul recomandat de medicul psiholog, psihiatru ºi neurolog”, a declarat medicul de la UPU SMURD Petroºani, Ioan Ienea. Cu ocazia sãrbãtorilor, persoanele mai slabve din punct de vedere psihic pot avea cãderi emoþionale din cauza unor anumiþi factori. „Factorul emoþional e indus de perioada respectivã. Aici vorbim de Crãciun, revelion sãrbãtori care induc anumite stãri, amintiri, refugii, refulãri nºi unii echilibreazã mai bine situaþia, alþii mai puþin bine ºi apar dezechilibre care la rândul lor cresc adresabilitatea”, mai

precizeazã Ienea. Nici tinerii nu sunt excluºi din categoria pacienþilor care se prezintã la serviciile de urgneþã cu depresii. „Evident cã sunt ºi tineri cu astfel de simptome. Tinerii nu sunt excluºi, mai ales vorbind de factorul emoþional ºi asta nu se exclude clar, vin ºi tinerii”, a încheiat medicul de gardã de la UPU SMURD Petroºani. Mai mult, persoane care in timpul anului nu resimt niciun fel de discomfort psihic, pot incerca depresii pe timpul sarbatorilor de iarna. Acest lucru se intampla, in primul rand celor care au pierdut pe cineva drag in timpul anului iar sarbatorile de iarna, cand familia si prietenii se aduna ca sa sarbatoreasca, le readuc in minte in mod dureros aceasta

pierdere. De asemenea, sarbatorile de iarna vin cu un stres suplimentar: mai multe sarcini, mai multe responsabilitati, decoratiuni, cadouri. Iar la familiile care au si copii, stresul se agraveaza si mai mult. A planifica o petrecere de Craciun pentru mai multe persoane, a decora un spatiu potrivit, a cumpara cadouri pentru fiecare, toate aceste activitati pot deveni foarte stresante.

potrivit dar, dupã cum au precizat revoluþionarii din Petroºani, acest subiect nu a “interesat” pe nimeni dintre cei cu care au stat “de vorbã” în anii care au urmat revoltei “decem-

briste”. Una peste alta, deºi de la brambureala din decembrie 1989

au trecut 23 de ani, unora dintre revoluþionari le este încã fricã sã vorbeascã despre evenimentele la care au fost martori direcþi. Pe de altã parte, principalul este cã în Petroºani, în zilele Revoluþiei, au fost înregistrate doar câteva focuri de armã rãzleþe ºi nu a fost contabilizat nici un mort. “Cel mai important este cã nu am avut morþi. În rest, rãmân misterele Revoluþiei, cum sunt ºi cele legate de asasinarea preºedintelui american J.F. Kennedy”, spunea, acum câþiva ani, unul dintre cei care au “pus umãrul” la instaurarea democraþiei în România.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2012 Crãciunul ca la strãbuni

Cãluºarii sau piþãrãii, vestitorii Naºterii Mântuitorului radiþiile de Crãciun din satele hunedorene sunt T pãstrate cu sfinþenie din moºi –

strãmoºi. În zilele de Crãciun, adicã în 25, 26 ºi 27 decembrie majoritatea satelor hunedorene abundã în obiceiuri folclorice tradiþionale. Carmen COSMAN Cãluºarii – reprezintã un dans popular fecioresc, cu origine pre-romanã, fiind cel mai vechi ºi mai spectaculos dintre dansurile tradiþionale româneºti. Ceata de cãluºari este formatã din 8 pânã la 20 de feciori, în funcþie de tradiþia localã ºi de numãrul feciorilor din sat, care colindã din casã în casã îmbrãcaþi în costum popular tradiþional. Irozii sau craii, de asemenea un obicei folcloric tradiþional de Crãciun, vechi de 2000 de ani, ce interpreteazã “sceneta” în care este vorba de Naºterea lui Iisus, venirea Magilor urmãrind steaua cãlãuzitoare ºi întâlnirea lor cu Irod. Ceata de irozi sau de crai este formatã din 4-8 bãieþi (în funcþie de tradiþia fiecãrui sat) cu vârste cuprinse între 12 ºi 14 ani, îmbrãcaþi în costum popular tradiþional. Un alt obicei îl reprezintã Stelarii, vechi de 2000 de ani, ce vesteºte Naºterea Mântuitorului. Ceata de stelari este formatã din 7-10 copii cu vârste cuprinse între 7 ºi 10 ani. Au ca semn particular steaua împodobitã, în unele sate copii fiind îmbrãcaþi în costum popular tradiþional. Cetele de cãluºari, irozi ºi stelari merg în zilele de Crãciun în satele hunedorene de la o casã la alta ºi colindã atât în stradã, cât ºi în gospodãriile oamenilor. Acest eveniment face ca atât locuitorii satului cât ºi invitaþii aflaþi în sat sã urmeze cetele. În casele unde sunt fete de vârste apropiate bãieþilor din cete, aceºtia le “joacã”, formând perechi mixte. În satele din Valea Jiului la loc de cinste stã obiceiul piþãrãilor, denumit astfel dupã colãcelul primit de la gazde, care se pierde în negura timpului. Se spune cã piþãrãii dateazã chiar de pe vremea dacilor, iar steagurile purtate de cete ar putea fi inspirate din cele ale legiunilor romane. În fiecare an, în Ajun de Crãciun, feciorii satului, care sau pregãtit din timp, ridica steagurile anume aranjate dupã datina ºi pornesc la colindat încã din zorii zilei. Steagurile

sunt minuþios împodobite cu mãrgele, ciucuri, coroniþe de flori ºi basmale, ca sã arate cât de mândru este cel care îl poartã, iar colindãtorii sunt îmbrãcaþi în mod obligatoriu în costume populare tradiþionale. Colindul piþãrãilor pleacã de la bisericã, unde preotul îi binecuvânteazã, ºi se opreºte seara târziu la o casã aleasã din vreme, unde tinerii petrec cu gazda pânã dimineaþa. Pe lângã colacii tradiþionali, piþãrãii primesc nuci, mere, dulciuri, dar sunt întâmpinaþi ºi cu sticle de þuicã împodobite ºi ele de sãrbãtoare, pentru ca astfel colindul sã fie rãsplãtit de gazdele primitoare. Localnicii cred cã, dacã nu primesc colindãtorii, risca sã îºi atragã tot rãul ºi blestemele asupra gospodãriilor lor, iar în anul care vine nu vor avea parte nici de animale ºi nici de roadele pãmântului. Obiceiul piþãrãilor din Valea Jiului pare mai degrabã un rât al fertilitãþii, iar despre colindãtori se crede cã aduc prosperitate ºi noroc gazdelor, astfel ca cetele sunt primite cu strigãte de bucurie ºi cu daruri. În curtea casei se încing horele, în acompaniament de fluiere ºi strigãturi tradiþionale. Localitatea Jiet este una în care colindul piþãrãilor se pãstreazã nealterat de sute de ani, la fel ca ºi strigãturile ce însoþesc “învârtita jieneasca”: “Cat îi Soarele de sus / Piþãrãi ca-n Jiet nu-s / Cu feciori inalti-frumosi / ºi la minte sãnãtoºi / Cat îi Soarele de mare / La Jiet întâi rãsare”, striga cetele de piþãrãi versurile învãþate de la cei mai în vârstã, care la rândul lor au fãcut parte din aceste cete de colindãtori. ªi, pentru ca anul care vine sã le meargã ºi mai bine, gospodarii ascund în podul casei sau în grajduri seminþe legate într-un batic, iar dacã piþãrãii le gãsesc înseamnã cã gazdã va avea noroc ºi belºug. În rândul piþãrãilor disciplina este foarte severã ºi nici unul dintre colindãtori nu are voie sã cearã mai mult decât dãruieºte gazda. Dupã ce stãpâna casei le da darurile, piþãrãii ºi le împart în mod egal ºi apoi se strâng în mijlocul curþii, unde învârt o horã strãbunã.

Pericol de pe acoperiºuri

A

nins mult, dar în ultimele zile s-a încãlzit. Aºa se face cã acum am scãpat de þurþuri, cu sau fãrã ajutorul pompierilor ºi a soarelui, dar pericolul rãmâne. Diana MITRACHE Zeci de construcþii ce au acoperiºuri în ºarpantã au devenit acum ameninþãri reale ºi cei care trec pe sub acestea riscã enorm. Tone de zãpadã s-au înclinat de pe acoperiºuri ºi au alunecat mult în exterior, aºa încât sunt pericole. Cei care trec pe sub aceste blocuri sunt ºi cei care riscã cel mai mult, Autoritãþile locale ne sfãtuiesc, însã, sã fim

prudenþi, pentru cã e singura soluþie. „E o problemã cu zãpada de pe acoperiºuri. Vremea s-a încãlzit puþin ºi existã acest risc. Din pãcate, e greu de intervenit la blocurile ce au 4 sau 8 etaje ºi atunci singura soluþie e sã circulãm pe cât se poate, puþin mai departe dce streºini. Asta pentru cã zãpada nu poate fi împiedicatã sã cadã ºi e destul de grea, pentru cã s-a îngreunat

de la încãlzirea vremii. Acesata este singura soluþie ºi ne trebuie prudenþã maximã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Aproape în fiecare loc existã câte un bloc de pe care zãpada o ia la vale de sus. Se aud zgomote grele ºi numai o minune face ca oamenii sã nu ajungã în situaþia de a fi accidentaþi. În urmãtoarele zile va mai ninge câte puþin, iar temperaturile se vor încadra între – 2 ºi – 8 C, iar avalanºe de pe acoeriºuri se vor mai putea produce la orele amiezii.

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2011

C

rãciunul a devenit sãrbãtoare legalã în multe þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna. Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung. Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã - de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun - ºi imaginea contemporanã - de personaj iubit de copii - existã mari diferenþe. Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat. Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea. La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã. Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul calendaristic. Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

P

ovestea lui Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut

Un Crãciun Fericit!

adãpost lui Moº Ajun. Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos"). Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri. Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri. Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul. Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã. Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor. Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului. Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea. Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti. Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb. Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindãtorii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în

brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

milioane de persoane.

O

piriduºii nu au S fost mereu prietenii Moºului

Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele. Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de

Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau. Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se cuvine. Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun. Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun. Unii spun cã sunt 13 spiriduºi,

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun

alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase. Dar unde locuiesc?

um a furat C Grinch Crãciunul Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului. Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieste într-o peºterã cu Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul. Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej. Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi - zgomot pe care îl ura foarte tare. Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte. Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului. Când Max nimereºte în zãpadã ºi pare a

fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el. Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº. Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate decoraþiunile de brad ºi cadourile. Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile. Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei. Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel. Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia. Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinându-se de mânã, chiar dacã nu aveau cadouri. Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura. Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2011

C

rãciunul a devenit sãrbãtoare legalã în multe þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna. Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung. Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã - de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun - ºi imaginea contemporanã - de personaj iubit de copii - existã mari diferenþe. Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat. Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea. La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã. Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul calendaristic. Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

P

ovestea lui Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut

Un Crãciun Fericit!

adãpost lui Moº Ajun. Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos"). Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri. Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri. Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul. Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã. Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor. Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului. Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea. Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti. Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb. Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindãtorii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în

brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

milioane de persoane.

O

piriduºii nu au S fost mereu prietenii Moºului

Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele. Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de

Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau. Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se cuvine. Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun. Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun. Unii spun cã sunt 13 spiriduºi,

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun

alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase. Dar unde locuiesc?

um a furat C Grinch Crãciunul Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului. Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieste într-o peºterã cu Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul. Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej. Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi - zgomot pe care îl ura foarte tare. Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte. Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului. Când Max nimereºte în zãpadã ºi pare a

fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el. Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº. Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate decoraþiunile de brad ºi cadourile. Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile. Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei. Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel. Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia. Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinându-se de mânã, chiar dacã nu aveau cadouri. Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura. Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2012

Înghesuialã la împrumuturi CAR, de sãrbãtori e mai bine de douã sãptãmâni se acordã D împrumuturi la foc automat de cãtre CAR Pensionari Petrila. Cum românul acordã o impor-

tanþã deosebitã sãrbãtorilor tradiþionale, ºi cei mai nevoiaºi vor sã-ºi pãstreze demnitatea ºi sã-ºi hrãnescã trupul ºi sufletul acordând atenþia cuvenitã Naºterii Domnului – Crãciunul, cererile au curs necontenit. În majoritatea situaþiilor celor ce au cerut împrumuturi nu pare a fi vorba de ghiftuire, de exces de hranã ºi bãuturã pentru cã cã sumele solicitate sunt mici, respectiv între 300 ºi 500 ron, funcþie de câþi membri are familia respectivã. Ileana FIRÞULESCU ”Am o pensie de 640 lei, dar am plãtit facturile ºi am rãmas cu mai nimic. Vine Crãciunul ºi de când mã ºtiu am avut un cozonac cu nucã fãcut în casã, dar nu mi-am permis din pensie

sã cumpãr nuci pentru cã-s tare, tare scumpe.

Vreau sã fac ºi bere de casã, dar costã ºi aceea. Trebuie sã cumpãr hamei, malþ, drojdie ºi zahãr. Sã fac vreo câteva sarmale… Oare îi prea mult pentru un om 300 lei? Am muncit toatã viaþa. Eu ºi copiii mi i-am învãþat sã cinsteascã cum se cuvine fiecare sãrbãtoare dupã bunul obicei al bunilor ºi strãbunilor noºtri ºi al Bisericii”- a spus, parcã scuzându-se, Veronica Boca, 69 de ani din Petrila. ”Am avut ºi încã mai avem cereri destule pentru împrumuturi mici. Acum,

de sãrbãtori, cererile sunt mai multe, dar sumele sunt mici. Tocmai datoritã nevoii de întrajutorare, anul acesta s-au mai înscris la noi încã vreo 250 de persoane. Ne ajutãm reciproc, ei pe noi, noi pe ei ºi împreunã ne spãlãm obrazul” – a declarat Martin Borºa, preºedinte CAR

Pensionari Petrila. Dacã tot este vorba de ajutor reciproc, conducerea ºi colectivul CAR Pensionari au cerut ca la rândul lor sã fie ajutaþi de copii ºi tineri de la Organizaþia ”Salvaþi copiii” din Petrila, solicitându-i sã le cânte colinde. Cei mai vitregiþi de soartã dintre copiii organizaþiei vor colinda, iar ”gãzdoiul”, respectiv CAR îi va rãsplãti cu cadouri,

pachete cu dulciuri ºi o îmbrãþiºare. ”Urãm, eu ºi Consiliul de Coordonare al CAR Pensionari Petrila, membrilor noºtri ºi familiilor lor, colectivului nostru ºi tuturor locuitorilor Petrilei ca lumina Crãciunului sã le aducã sãnãtate, bucurii, suflet senin cu împliniri ºi belºug” – a precizat Martin Borºa.

Mii de români îºi vor pierde viaþa în 2013

P

reºedintele Secþiei de Predicþie a Comisiei Europene de Seismologie, George Purcaru, avertizeazã cã în anul 2013 un cutremur de cel puþin 7 grade pe scara Richter va lovi România. Se aºteaptã ca mii de români sã-ºi piardã viaþa ºi tot atâtea imobile sã fie afectate. Ileana FIRÞULESCU

În ultimii ani seismologii s-au aºteptat ca un mare cutremur sã loveascã România. Acest fenomen natural

întârzie sã aparã pentru nu se ºtie care motive.

P

entru 2013 se pune punct ºi se ia de la capãt! De data aceasta, Preºedintele Secþiei de Predicþie a Comisiei Europene de Seismologie, George Purcaru, este cel care trage sem-

nalul de alarmã cu privire la producerea unui seism de mare amplitudine în România. Seismologul avertizeazã cã în anul 2013 un cutremur de cel puþin 7 grade pe scara Richter va lovi România. În acest sens se aºteaptã ca mii de români sã-ºi piardã viaþa ºi tot atât de imobile sã fie afectate, fie prãbuºite sau avariate. Specialiºtii în prevenirea catastrofelor din cadrul Primãriei Bucureºti previzioneazã ca la un

cutremur major, peste ºase mii de bucureºteni vor muri. Peste 300 de blocuri stau sã cadã pentru cã autoritãþile locale nu s-au sinchisit sã le consolideze. Cele mai periculoase zone din Bucureºti, în cazul producerii unui seism de peste 7 grade pe scara Richter sunt: Piaþa Romanã, Unirii, Tineretului, Fundeni ºi Tei. Zona Carpaþilor Meridionali, deci ºi Valea Jiului va resimþi acest cutremur de cel mult 5,5 grade pe scara Richter, ceea ce nu presupune daune majore, dar unele clãdiri vechi vor avea de suferit. Atenþia este atrasã în special pentru blocurile vechi din Aninoasa.

Actualitate 9

”Îngerii” SARS Vulcan vin ºi de Crãciun la cei nevoiaºi

”V

ineri, vom face cumpãrãturile pentru a completa pachetele pentru masa de Crãciun a celor aflaþi în nevoie, iar sâmbãtã, 22 decembrie, vom avea acþiunea de distribuire în toate localitãþile Vãii Jiului” – a declarat dr. Cãtãlin Popa, ofiþer coordonator al SARS România, Vulcan. Ileana FIRÞULESCU

Search and Rescue Service (SARS) România,

cu sediul în Vulcan, este prima organizaþie nonguvernamentalã din þarã care are drept obiectiv acþiunile

de cãutare-salvare ºi intervenþii în caz de dezastre ºi calamitãþi. Organizaþia a fost înfiinþatã în 2088 de dr. Cãtãlin Popa, ”tatãl” spiritual al SMURD Hunedoara, ºi funcþioneazã precum vestita INSARAG, din SUA, înfiinþatã de Organizaþia Naþiunilor Unite, dar nu la fel de apreciatã în România, unde SARS este o ”creaþie” de pionierat

Înainte minerii, acum bãtrânii...

L

a începutul anilor 90, când populaþia municipiului Petroºani era de aproape 50.000 de locuitori, în zilele de iarnã, numãrul celor care ajungeau la spital dupã ce cãzuserã pe gheaþã era de circa 180 de oameni pe zi. Mircea NISTOR Acum, odatã cu scãderea numãrului locuitorilor, ºi numãrul fracturilor de mâini sau picioare a scãzut sensibil. Totuºi, nu puþini sunt cei care trec, în aceste zile, pragul secþiei de urgenþe a spitalului din localitate pentru a le fi tratate oasele rupte pe strãzi. Cei mai mulþi dintre ei sunt, ºi în prezent, bãtrânii. „Eu sunt, în prezent, pen-

sionarã dar îmi amintesc cã în urmã cu 15-20 de ani numãrul celor care apelau la serviciile noastre era deosebit de mare. Mai exact,

Pe lângã complexitatea activitãþii unei asemenea organizaþii, SARS Vulcan

zilnic, aveam de rezolvat câteva zeci de cazuri. Numãrul fracturilor creºtea direct proporþional cu intrarea în sezonul rece. Acum, din câte am înþeles, populaþia s-a redus cu vreo 10.000 de locuitori, astfel cã ºi numãrul de cazuri de fracturi este ceva mai mic. Era ºi normal sã se întâmple aºa ceva! Totuºi, cei mai expuºi fracturilor

salveazã ºi suflete. Mai precis, le aduce bucurii celor mai puþin rãsfãþaþi de soartã, în special de Paºte ºi de Crãciun. Dosarele sociale ale celor aflaþi în nevoie sunt adunate din de membre au rãmas toate cele tot cei în vârstã care riscã sã se accidenteze ºase localitãþi ale Vãii grav în cazul în care nu sunt atenþi pe unde Jiului. Pânã luni, se umblã”, a spus dr. adunaserã Carmen Vlãduþiu, vreo 75 de medic specialist dosare ale ortoped.

În vremurile „bune” numai Carmen Vlãduþiu trata, anual, nu mai puþin de 1516.000 de oase rupte într-un singur an... „Ce-i drept, înainte de 1989, cele mai multe cazuri de fracturi veneau de la unitãþile miniere componente ale actualei, Companii Naþionale a Huilei, nu de la cãderile din stradã. Acum, nu mai avem nici mineri dar, se pare, nici locuitori, atâþia cât erau în urmã cu 20 de ani”, a mai precizat aceasta.

persoanale de adulþi ºi copii, dar pânã vineri, numãrul lor va creºte.

”Vineri, vom face cumpãrãturile pentru a completa pachetele pentru masa de Crãciun a celor aflaþi în nevoie, iar sâmbãtã, 22 decembrie, vom avea acþiunea de distribuire în toate localitãþile Vãii Jiului” – a declarat dr. Cãtãlin Popa, ofiþer coordonator al SARS România. SARS este o organizatie ºtiintifica, profesionalã, nonguvernamentalã ºi apoliticã ºi nu se inter-

secteazã cu activitatea serviciilor ISU, SMURD, Salvamont, ci este unul complementar, de salvare urbanã, care existã ºi functioneazã ca un ceas elvetian în lume. Ca specialitãþi, SAR are salvarea de la înãlþime, din subteran, din apã, din medii toxice sau din medii cu temperaturi extreme. SARS poate interveni în situaþii speciale, având în vedere cã personalul cuprinde cadre medicale specializate în prim ajutor ºi asistenþã medicalã de urgenþã, persoane abilitate pentru a executa intervenþii la înãlþime - alpiniºti, atât în mediul urban cât ºi în cel montan, subteran speologi), scafandri, precum ºi persoane care au absolvit ºcoala de escaladã pe gheaþã din Chamonix, Franþa.