Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 278

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 19 decembrie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Doar 8 kilometri de pârtii de schii în judeþul Hunedoara

Doar pânã vin jandarmii

Au demarat discuþiile pentru paza cetãþii dacice de al Sarmizegetusa Regia

C

onsiliul Judeþean Hunedoara a dat drumul la discuþii în vederea asigurãrii pazei la cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia, recent preluatã în administrare de cei de al „judeþ”. >>> PAGINA A 5-A

Avalanºã de comenzi la cofetãrii

C

ofetarii din Petroºani lucreazã fãrã încetare pentru sãrbãtori dupã ce au primit comenzi mai mari decât oricând. >>> PAGINA A 5-A

La Petrila, a început tãvãlugul – se scumpeºte gunoiul hoþeºte!

Î

n mapele consilierilor locali ai Petrilei, pentru ultima ºedinþã din acest an, respectiv joi, 20 decembrie, a apãrut un proiect de hotãrâre...

>>> PAGINILE 8-9

Schi gratis în staþiunea Transalpina

P

pârtii de schii omologate în judeþul Hunedoara. Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului a 13 publicat pârtiile omologate la nivel naþional. În judeþul Hunedoara sunt omologate 13 pârtii pentru iubitorii sporturilor de iarnã, 12 dintre ele fiind în Valea Jiului.

rimul sezon de schi în noua staþiune de la Vidra este gratis. Sezonul la Transalpina se deschide la finele acestei sãptãmâni ºi turiºtii vor schia gratuit pânã anul viitor.

>>> PAGINA A 11-A

>>> PAGINA A 12-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 Prietenii lui Moº Crãciun (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un Show Pãcãtos

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15

Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 În libertate (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trei bãieþi isteþi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Tanti Florica 21:30 Agent fãrã voie 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Fringe 1:00 Spitalul de demenþã 1:30 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Detectivul 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 NCIS: Anchetã militarã (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

Gerul opreºte apa la robinete

A

pa nu mai urcã pe þevile ce alimenteazã populaþia Vãii Jiului, din vina gerului. Locatarii se plâng cãnu mai ºtiu ce metocde sã adopte ca sã nu le îngheþe conductele, mai ales cã foarte mulþi, ca sã nu mai plãteascã pierderile, ºi-au fãcut branºamente separate. Diana MITRACHE Monika BACIU „Ca sã nu mai am pierderi, am branºament separat. Dar e scara blocului, la intrarea în bloc, cã aºa ni se cere ºi îngheaþã. Am rãmas de câteva ori fãrã apãdin cauza asta”, spune un locatar. Pe de altã parte, responsabilii de la Ape, care le-au sugerat oamenilor ca sã îºi facã

branºamente separate, dacã vor sã nu mai plãteascã pierderi, vin acum cu sfaturi pentru cei ce au branºamentele în scãri în care riscã sã îngheþe conducta. „Venim cu recomandarea de a închide uºile, de a pune sticlã acolo unde geamurile sunt sparte la intrarea în bloc, pentru cã deja, în ultimele zile când a fost frig, am avut o serie de reclamaþii ºi sesizãri cu apometre

îngheþate. Mai ales la branºamentele separate”, a declarat Florin Donisã, director tehnic Apa Serv.

Z

Responsabilii de la firma care disttribuie apa potabilã în Valea Jiului spun cã ei nu pot face nimic, atât timp cât branºamentele sunt în interiorul blocurilor. „Atâta timp cât

Chiar dacã nu prea au unde sã se antreneze, sportivii din Valea Jiului fac faþã cu succes în lume. Totuºi, conducerea CSª sperã sã aducã ºi în Parâng competiþii.

Diana MITRACHE „Schiorii s-au întors deja din Austria ºi cei mai buni de la sanie se pregãtesc în Austria la pregãtire ºivor avea, la sfârºitul sãptãmânii, campionatul de juniori ºi seniori care se va desfãºura în acea þarã. Dupã asta, în 3 ianuarie, avem un sportiv care se pregãteºte pentru o competiþie mondialã în

SUA”, a spus Zoltan Toth, directorul CSª Petroºani.

Temperaturile au scãzut simþitor în ultima vreme, când în Valea Jiului s-au înregistrat constant minus 10 C pe timpul nopþii, iar oamenii au constatat dimineaþa cã la robinet nu mai curge apã.

R

Sportivi din Vale - la competiþii internaþionale eci de sportivi antrenaþi la Clubul ªcolar Sportiv de la Petroºani ajung sã reprezinte România la concursuri internaþionale ºi naþionale. Schiorii deja au venit ºi se pregãtesc cei de la sanie.

apometrele sunt pe domeniul privat, lor le trebuie asigurat microclimatul cât de cât. Sub nicio formã nu va rezista apometrul când este o

„Putem vorbi de competiþii ºi în Parâng, în

uºã deschisã, lãsatã intenþionat, sau geamuri sparte. Aici, chiar nu putem face nimic, dacã oamenii nu înþeleg sã închidã mãcar uºile”, a mai adãugat Florin Donisã. condiþiile în care pârtiile vor fi amenajate. Noi am adus competiþii de schi, respectiv Campionatul Naþional al Cluburilor Sportive ªcolare, dar acum aºteptãm sã vedem ce se întâmplã cu pârtiile. Am promis cã vom aduce aici campionatul naþional de copii ºi cadeþi ºi campionatele naþionale de sanie. Avem o pârtie de sanie, unicã în România, unde se pot desfãºura antrenamente ºi pregãtiri”, a mai adãugat Toth. Copetiþiile de iarnã sunt în plin sezon ºi rezultatele vor fi culese de sportivi mai spre primãvarã. Pânã atunci, însã, cei de la munte sperã sã fie amenajate ºi pârtiile în mod corespunzãtor.

O parte din vulcãneni vor avea restricþii la alimentarea cu apã potabilã, asta dupã ce în ultimele zile s-au înregistrat temperaturi foarte scãzute în Valea Jiului. Cei din cartierul Micro 3B din Vulcan vor rãmâne fãrã apã potabilã pe timpul nopþii. ”Pânã acum nu sunt problemã la alimentarea cu apã a Vãii Jiului, singura problemã care ar

Pericolul vine de sus

Î

n ultimele douã zile s-a mai încãlzit vremea, aºa cã acum a început sã aparã fenomenul de dezgheþ. Cel mai mare pericol în aceastã perioadã îl reprezintã þurþurii ºi zãpada de pe acoperiºurile clãdirilor, care stau sã cadã din clipã în clipã. Luiza ANDRONACHE “Aici ar trebui sã intervinã ºi spiritul civic, pentru cã unde distanþa o permite, locatarii sau proprietarii spaþiilor trebuie sã-ºi cureþe zãpada pentru a nu provoca accidente trecãtorilor”, a declarat Adrian Avram, comandant Detaºamentul de Pompieri Petroºani. În trecut, pompierii de la Petroºani au intervenit la mai multe

Piromanul din Vulcan îºi aºteaptã pedeapsa

S-

a consumat ultimul termen de judecatã în cazul “piromanului din Vulcan”. Giany Simulea, cel care a incendiat maºina familiei primarului Gheorghe Ile din rãzbunare îºi va afla pedeapsa în curând. Carmen COSMAN Cererea formulatã de apãrãtorii lui Simulea, de recuzare a instanþei de judecatã a fost respinsã, iar reprezentanþii pãrþilor au luat cuvântul pe fond la termenul de judecatã de marþi, de la Judecãtoria Petroºani. Avocaþii celor douã pãrþi nu au cãzut de acord nici

asupra cuantumului daunelor morale, nici pe valoarea prejudiciului, dar ºi pe gravitatea faptei, direct proporþionalã cu valoarea maºinii. Giany Simulea ºi-a recunoscut vina, dar nu a explicat ºi de ce a incendiat maºina sau la ºantajat pe fiul primarului din Vulcan, Alexandru Ile, ori dacã a avut vreun complice, aºa cum se bãnuieºte. Instanþa de la

Petroºani a rãmas în pronunþare în acest caz, în care tânãrul este acuzat de distrugere ºi ºantaj. Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii

estricþii ºi la Vulcan

putea sã aparã ºi la care ne putem aºtepta este în Vulcan la punctul termic 3D acolo sursa de apã este puþin diminuatã ca ºi debit. Este posibil ca ºi în zilele urmãtoare sã fie o presiune mai scãzutã, chiar în unele locuri pentru vreo douã ore se va lua apã dar încercãm cã aceste restricþii sã fie noaptea sã nu sufere locuitorii doar cã atunci când este frig nu putem opri apa noaptea pentru cã îngheaþã”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. În zilele în care temperaturile sunt foarte scãzute reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului nu vor opri furnizarea apei potabile pentru cã existã posibilitatea ca aceasta sã îngheþe în conducte.

mai, Simulea a încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de al ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare.

solicitãri de a îndepãrta þurþurii uriaºi. Cea mai cunoscutã intervenþie în acest sens este cea din Dimitrov, acolo unde echipele au lucrat câteva ore pentru a da jos un þurþure uriaº de pe streaºina unui bloc.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

Asistenþii maternali, instruiþi de ISU ºi E-ON

A

sistenþii maternali au fost instruiþi cu privire la respectarea regulilor de siguranþã în utilizarea energiei. Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara ºi E.ON România au organizat, în ultimele zile, o serie de întâlniri menite sã conºtientizeze populaþia cu privire la respectarea regulilor de utilizare a gazelor naturale ºi energiei electrice. Monika BACIU Astfel, asistenþii maternali din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Hunedoara au participat, vineri, 14 decembrie, la o întâlnire informativã în municipiul Deva, susþinutã de reprezentanþii I.S.U. Hunedoara ºi de cei ai E.ON România. Cu acest prilej, asistenþilor maternali le-au fost prezentate informaþii referitoare la prevenirea situaþiilor de urgenþã ºi au primit materiale informative cu privire la importanþa înlãturãrii pericolelor pe care le prezintã improvizaþiile la instalaþiile de gaze naturale ºi cele electrice. De asemenea, în municipiul Deva a fost organizat ºi un punct mobil de informare preventivã în piaþa agroalimentarã, prin intermediul

cãruia au fost distribuite trecãtorilor pliante informative. Acþiunile sunt organizate ºi susþinute de

reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara ºi de cei ai E.ON România, ºi fac parte din Campania R.I.S.C, “Renunþã. Improvizaþiile sunt catastrofale“. Aceastã campanie naþionalã de informare ºi conºtientizare are scopul este de a reduce incidentele de natura incendiilor, exploziilor, etc., care sunt cauzate de improvizaþii la instalaþiile

de gaze naturale ºi electricitate, precum ºi de coºuri de fum necurãþate. Campania R.I.S.C. se deruleazã în judeþul Hunedoara începând cu luna noiembrie a.c. ºi constã în popularizarea informaþiilor privind riscurile pe care le implicã manevrarea greºitã a aparatelor alimentate cu gaze naturale, respectiv improvizaþiile la instalaþiile electrice ºi de gaze naturale, precum ºi necesitatea efectuãrii intervenþiilor la

acestea numai cu personal autorizat ºi a curãþãrii coºurilor de fum cel puþin de douã ori pe an (o datã obligatoriu la începutul sezonului rece).

Banii existã, proiectul continuã

P

roiectul care prevede reabilitarea ºi modernizarea zonei centrale a municipiului Lupeni, continuã ºi în anul urmãtor. Deputatul din Colegul de Vest, Cristian Resmeriþã, afirmã cã finanþare existã pentru finalizarea tuturor lucrãrilor. „Este vorba de zona centralã, de la primãrie pânã la ºcoala 1, care se reface în totalitate. Luiza ANDRONACHE Ceea ce mã bucurã este faptul cã finanþarea pentru acest proiect este obþinutã în proporþie de 100%. Banii existã în cont ºi aºteptãm doar ca cel care a fost desemnat, sã facã aceastã lucrare. Se fac lucrãri la parcul din faþa primãrie, la cel de la casa pensionarilor, iar Cimitirul Eroilor, de asemenea, se reabiliteazã”,a declarat

Cristian Resmeriþã, deputat USL Colegiul Vest Valea Jiului. Tot în cadrul

acestui proiect se va reabilita ºi Casa de Culturã de la Uricani, cu fonduri de la ARDZI. Dacã totul merge conform planului, în primãvara viitoare, totul ar

Marfã expiratã în supermarketuri

S

upermarketurile, pasibile de amenzi. În preajma sãrbãtorilor de peste an, oamenii se înghesuie în supermarketuri pentru a-ºi achiziþiona alimentele necesare. Reprezentanþii Direcþiilor Sanitar Veterinare atrag atenþia asupra faptului cã în aceastã perioadã mai multe supermarketuri comercializeazã produse alimentare cu termen de valabilitate depãºit. Monika BACIU

”În apropierea Sãrbãtorilor de Crãciun când, în mod tradiþional, creºte consumul de produse alimentare, A.N.S.V.S.A. recomandã cetãþenilor sã cumpere produse alimentare numai din unitãþi sau spaþii autorizate sanitar veterinar ºi pentru siguranþa alimentelor”, se aratã într-un comunicat al ANSVSA. Aceasta înseamnã cã, atât carnea cât þi alte produse de origine animalã sau non-animalã au fost supuse controlului sanitar veterinar ºi pentru siguranþa alimentelor ºi nu constituie un pericol pentru sãnãtatea

publicã. În cazul în care cetãþenii doresc sã achiziþioneze produse alimentare care se comercializeazã în pieþe sau în cadrul unor târguri organizate în aceastã perioadã, trebuie sã fie atenþi la câteva aspecte. ”Se va verifica existenþa avizului sanitarveterinar pentru carne, expus la vedere. În caz contrar, avizul trebuie solicitat vânzãtorului sã îl prezinte. Riscul consumului de carne de porc necontrolatã sanitar veterinar îl reprezintã îmbolnãvirea de trichinelozã, o boalã parazitarã care poate provoca paralizii ºi se poate complica, putând duce la deces. În ceea ce

priveºte organele, nu exista riscul de îmbolnãvirii de trichinelozã, ci al unor toxiinfecþii alimentare, în cazul în care nu au fost controlate de personal specializat”, se mai aratã în informarea emisã de ANSVSA. Pentru preparate,

carnea trebuie tocatã în momentul cumpãrãrii, iar dacã se cumpãrã carne tocatã ambalata, trebuie sã verificatã eticheta, pentru a vedea care este termenul de valabilitate. Peºtele proaspãt trebuie sa aibã ochii lucioºi, limpezi, iar branhiile de culoare roz. Dacã peºtele este alterat, branhiile sunt cãrãmizii, solzii se desprind uºor ºi carnea este moale. Comercializarea brânze-

putea fi gata. Muncitorii au început cu fântâna artezianã de lângã palat, care face parte din acest program, dupã care vor continua cu reabilitarea aleilor ºi trotuarelor din parcurile situate mai sus de primãrie, plus montarea a zeci de stâlpi de iluminat public. Toate aceste lucrãri se deruleazã prin Agenþia de Dezvoltare a

Zonelor Miniere, cu bani de la Banca Mondialã în proporþie de 90 %. Restul de 10 % înseamnã contribuþia primãriei, care a ºi fost depusã deja în cont.

turilor cãtre consumatori trebuie sã se facã în ambalaje de unicã folosinþã (pungi din plastic sau hârtie ceratã de uz alimentar) ºi sã ofere consumatorului date privind identitatea producãtorului, sortimentul de produs, data obþinerii, înscrise pe o etichetã ataºatã pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina

pentru brânzeturi. Este recomandat ca achiziþionarea ouãlor sã se facã din locuri aflate sub supraveghere sanitarã veterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor, ceea ce înseamnã cã provin de la pãsãri sãnãtoase, din ferme autorizate ºi controlate sanitar veterinar. Cetãþenii care cumpãrã alimente din locuri neautorizate se expun pericolului de a-ºi petrece sãrbãtorile la spital.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012 Doar pânã vin jandarmii

Au demarat discuþiile pentru paza cetãþii dacice de al Sarmizegetusa Regia

C

onsiliul Judeþean Hunedoara a dat drumul la discuþii în vederea asigurãrii pazei la cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia, recent preluatã în administrare de cei de al „judeþ”. Pentru început asigurarea pazei se va face cu o firmã privatã, dar asta numai pânã când Ministerul de Interne va debloca posturile pentru jandarmii ce se vor ocupa de aceastã activitate. Carmen COSMAN De 40 de jandarmi este nevoie pentru asigurarea pazei în perimetrul cetãþii dacice de la Sarmizegetusa Regia, deseori rãscolitã de hoþii

de comori. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a precizat cã reprezentanþii jandarmeriei au solicitat deja ministerului de resort deblocarea posturilor,

dar, pânã atunci, se va merge pe contract cu o firmã privatã. „Nu vom face o licitaþie, ci doar o selecþie de oferte, pentru cã este pentru o perioadã scurtã de timp de maximum 6 luni probabil. O sã avem discuþii cu fiecare în parte”, a declarat Moloþ. ªi, potrivita acestuia, încã de marþi au demarat aceste discuþii între oficialii CJ Hunedoara ºi reprezentanþii firmelor de pazã cu care instituþia judeþeanã a mai avut contracte. Printre firmele care ar vrea sã pãzeascã Sarmizegetusa Regia se aflã ºi Axis Corporate

Security, firma reprezentatã de Ionuþ Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga. Implicatã într-o serie de scandaluri legate de exploatarea angajaþilor ºi datoriile la bugetul de stat, Axis este însã un jucãtor redutabil pe piaþa firmelor de profil din judeþul Hunedoara, însã

Avalanºã de comenzi la cofetãrii

C

ofetarii din Petroºani lucreazã fãrã încetare pentru sãrbãtori dupã ce au primit comenzi mai mari decât oricând.

multe laboratoare din Petroºani nici mãcar nu mai primesc comenzi pentru cã nu le-

torizate ºi care nu pot fi controlate. De altfel, reprezentanþii CSVSA Petroºani au

Maximilian GÂNJU Laboratoarele de prãjituri dar ºi brutãriile vor lucra la foc continuu pânã în ajuns de Crãciun dupã ce foarte mulþi localnici au renunþat sã mai stea în faþa cu orele în bucãtãrie. În plus, cofetãriile oferã prãjituri de casã la preþuri considerate bune de multe gospodine. „S-au fãcut comenzi pentru prãjituri asortate încã de la Sf. Nicolae. Începând cu data de 23 ºi pânã în ajunul Crãciunului la

prânz, cei care au dat comandã sunt programaþi sã vinã dupã ele. Preþul ajunge pânã la 30 de lei pe kilogram ºi ceea ce primesc nu diferã deloc cu ceea ce ar face gospodinele în casã”, a spus unul dintre cofetari. Cele mai

ar putea onora. Astfel cã, cererea este acoperitã de laboratoarele clandestine. Inspectorii sanitar-veterinari avertizeazã însã cã oamenii îºi pun sãnãtatea în pericol dacã se aprovizioneazã din locuri neau-

demarat încã de

la începututl lunii decembrie controale în laboratoarele de prãjituri dar ºi la cofetãrii pentru a se constata dacã existã vreun pericol pentru consumatori. ªeful instituþitei din Petroºani, dr. Octavian Popescu spune cã în afara unor mici deficienþe, pânã acum, nu au fost descoperite nereguli care sã punã în pericol sãnãtatea oamenilor.

se spune cã are concurenþã serioasã cel puþin pe acest contract. Oricum, chiar dacã discuþiile au demarat, de paza vechii capitale a Daciei preromane vom vorbi doar de la primãvarã, dupã ce se va topi zãpada, a mai spus Mircea Moloþ

Revelion pentru toate buzunarele în staþiunile din Vale,

O

ferta în staþiunile turistice din Valea Jiului dedicatã celor care vor sã-ºi petreacã noaptea dintre anii 2012 - 2013 în alt loc decât în sânul familiei, este extrem de variatã. Astfel, turiºtii plãtesc între 100 de lei ºi maxim 2000 de lei. Maximilian GÂNJU

Varianta minimã este „pe cont propriu” în Parâng, nu include masã festivã ci doar cazare, în timp ce varianta cea mai scumpã

Moº Crãciun vine de la jandarmi

C

u ocazia sãrbãtorilor de iarnã, jandarmii hunedoreni au înmânat luni, 17 decembrie 2012, cadouri copiilor de la Centrul de Prevenire ºi Intervenþie împotriva abuzului ºi neglijãrii din municipiul Orãºtie. Cu aceastã ocazie copiii din aceastã instituþie leau pregãtit jandarmilor un program de colinde. Încã din anul 1996 s-a creat o tradiþie ca în pragul Sfintelor Sãrbãtori de Iarnã, ºi nu numai, jandarmii sã meargã la aceºti copii pentru a le aduce o micã bucurie. În perioada urmãtoare jandarmii vor trece ºi pe la veteranii de rãzboi–jandarmi pentru a le înmâna

Oficialii CJ Hunedoara au anunþat cã, odatã preluatã în administrare, Sarmizegetusa Regia va fi pusã valoare cu ajutorul fondurilor europene. Prioritarã este, însã, paza cetãþii, pentru stoparea furturile din siturile arheologice.

cadouri în pragul Sfintelor Sãrbãtori. Totodatã, jandarmii hunedoreni vor sprijini cu diverse produse membrii unor familii nevoiaºe, aflate în zona de competenþã a structurilor montane de jandarmi, Râu de Mori ºi Câmpu lui Neag. Astfel, 6 familii, care cumuleazã 26 de membrii – adulþi ºi copii -, vor beneficia de sprijinul jandarmilor hunedoreni.

include totul iar condiþiile de cazare cât ºi masa festivã sunt de lux. Sunt oferte cuprinse ºi între 800 de lei ºi 1000 cu masã festivã ºi patru zile de cazare.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

60 de copii ºi tineri - ”Ceata îngereascã” a preotului Tetileanu

ªi e frig ºi e flãmând Încã-i noapte pe pãmânt. Iatã însã cã din cer Prin ninsoare ºi prin ger Lin coboarã la fereºti Albe cete îngereºti…

Biserica cu hramul “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din Parohia Petrila I, este pãstoritã de doi fraþi, preoþii Leon ºi Octavian Tetileanu. Pr. Leon Tetileanu pare rigid ºi exigent, dar în fapt emanã o cãldurã umanã rar întâlnitã, iar pr. Octavian Tetileanu, mereu senin ºi zâmbitor atrage ca un magnet credicioºii în jurul sãu. De prin anul 2003, pãrintele Octavian se ocupã de copii ºi biserica rãsunã de cântãrile lor. De sfintele sãrbãtori,

L

pãrintele antreneazã tinerii în acþiuni caritabile, de suflet ºi credinþã. Aºa s-a întâmplat cu elevi ai Liceului Teoretic, ai Liceului Industrial, ai ºcolilor generale. ªi cum este vremea colindelor, preotul a adunat vreo 60

de copii ºi tineri cu care va porni spre prieteni, spre oameni singuri, bolnavi, spre familii nevoiaºe cãrora sã le aducã urãri de bine… ”Facem acest lucru de mai mulþi

ani. Anul acesta am dorit sã participe ºi cei de la ”Salvaþi Copiii”, ºi copii ºi tineri din parohie.

Sigur nu vor fi cântate colindele ca la carte, dar la Bisericã am 12 tineri, care vor ridica stacheta calitãþii. Sunt vreo 60 de tineri de diferite vârste, ºi mai mici, ºi mijlocii, dar ºi tineri liceeni. Vrem sã aducem bucurie în casele oamenilor, ale prietenilor ºi în cele ale bolnavilor. Vom colinda ºi la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, vineri de la ora 19,00. Nu, nu vom merge la instituþii având în vedere cã grupul nostru de colindãtori este mare”- a declarat pr. Octavian Tetileanu. Vã imaginaþi 60 de glasuri care vor umple curtea sau scara blocului celor colindaþi?! Ileana FIRÞULESCU

“Lumina Crãciunului” în Peºtera Bolii

umina Crãciunului se va aprinde din nou, în Peºtera Bolii. Mondo TV, în parteneriat cu Episcopia Devei ºi Hunedoarei, Sfânta Mãnãstire Lainici ºi cu sprijinul Asociaþie Ecologicã Petro Aqua, îi cheamã din nou pe oamenii din Valea Jiului sã simtã magia Naºterii Mântuitorului, la cea de-a IV-a ediþie a spectacolului numit “Lumina Crãciunului”. “ LUMINA CRÃCIUNULUI a intrat deja în obiceiul locului în sãptãmâna dinaintea Naºterii Mântuitorului Isus Hristos. Este un eveniment special desfãsurat într-un loc cum nu se poate mai potrivit pentru a ne întoarce cu gândul

M

area bucurie a trecerii peste an se vede, dincolo de orice, la copii. Totodatã, – fiecare dintre noi o ºtie ºi o doreºte, într-o repetabilitate nerostitã – copilul ºi copilãria trãiesc Naºterea Domnului ºi celelalte mari sãrbãtori creºtine în tãrâmul sfânt al adevãratei Bucurii. Noi? Noi trecem… Ne bucurãm întru datini, tradiþii ºi obiceiuri strãmoºeºti, ne bucurãm normal cã a mai trecut un an când, dacã am trata tema trecerii altfel, ar fi pe-acolo ºi puþinã tristeþe, nu-i aºa? Noi? Noi trecem prin viaþã lãsând urme ºi peceþi ( unii !), lãsând totul cum am primit

în timp la minunea din Bethlehem . Dincolo de semnificaþia religioasã a acestui eveniment, “Lumina Crãciunului” este prilej pentru a atrage încã odatã atenþia asupra preþioaselor obiective turistice din Valea Jiului încã nevalorificate. Peºtera Bolii este o minune la câþiva pasi de noi. Trebuie sã deschidem ochii, sã o vedem ºi sã o punem în valoare”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ionuþ Drãgotesc, producãtorul evenimentului. Invitaþii la spectacolul din acest an se anunþã a fi de mare þinutã ºi spiritualitate. Sunetul colindului se va auzi din nou într-o atmosferã aproape irealã… “Alãturi de reprezentanþii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, dar ºi de obºtea Mãnãstirii Lainci, în aceastã searã, în Peºtera Bolii ne vor

fi alãturi vestind minunea Naºterii Mântuitorului Isus Hristos, Corul Facultãþii de Teologie din Alba Iulia, Petre Moise, Corul Protopopiatului din Petroºani, craii din Valea Jiului, dar si Mariana Anghel. Ca de obicei ne-au fost alãturi ºi câþiva oameni de bine, respectiv membrii Petro Aqua, Constantin Jujan, Tiberiu

Iacob Ridzi, Alin Simota, Costel Avram sau Emil Pãrãu. Tuturor le mulþumim”, a mai spus Ionuþ Drãgotesc. Evenimentul devenit o tradiþie în viaþa Vãii Jiului va avea loc astãzi, 19 decembrie începând cu ora 17:00, la Peºtera Bolii, iar intrarea este liberã pentru toatã lumea. Luiza ANDRONACHE

Colinde din zona momârlãneascã

TRECEM, OARE TRECEM ORICUM? (Memento) (alþii), poate îmbogãþind ºi împlinind cu ceva de jur-împrejur, prin timp, prin urmaºi. Noi? Noi ne trezim cu visul aparte al trecerii peste an în sunet de colindã, Bunã dimineaþa la Moº Ajun, Moº Ajun al lui Crãciun, poate cu o urare de An Nou ºoptitã ca la urechea iubitei, cu o sorcovã plinã de speranþa a tot ce e mai de aºteptat în Viitor, cel Bun, cel Frumos, cel Dumnezeiesc, Sã trãiþi, sã înfloriþi, Ca un mãr, ca un pãr… Noi? Între Naºterea Domnului ºi Botezul Lui, neuitând cã ultima clipã e

începutul Marii Veºnicii, noi trecem purtând cel mai mare dar pe care omul l-a primit la naºtere: VIAÞA! Adicã, în sãrbãtori, trebuie sã ne bucurãm de viaþã, lãsând pe mai târziu meditaþia asupra ei. (Ioan Dan Bãlan) COLINDÃ Bunã seara, gospodari, Bunã seara, boieri mari! Am venit sã colindãm În seara Crãciunului La casa românului: Dumnezeu cu Sfântul Pãtru Se luarã ºi s-au dus Pe urmuþa stelelor ªi pe crângul ceriului În mijlocul satului La casa bogatului. -Bunã seara, bogat mare!

Azi e zi de sãrbãtoare. Gata-i cina de cinare? - Cina-i gata pentru noi, Nu pentru sãraci ca voi. Dumnezeu cu Sfântul Pãtru Se luarã ºi s-au dus Pe urmuþa stelelor ªi pe crângul ceriului La marginea satului La casa sãracului. -Bunã seara, sãrac mare! Azi e zi de sãrbãtoare. Gata-i cina de cinare? - Cât avem e puþintel, Dar poftiþi pe lângã el Cã-i din darul Domnului, La masa creºtinului ! Dumnezeu cu Sfântul Pãtru Ospãtarã ºi s-au dus Pe urmuþa stelelor În înaltul ceriului Unde-i tronul Domnului!

Tradiþii pãstrate an de an

B

alul boboceilor. La ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani a devenit deja o tradiþie organizarea balului boboceilor. Este un eveniment organizat de elevii claselor a VIII-a dedicat colegilor lor din clasa a V-a. ”În fiecare an, în luna decembrie, ªcoala Gimnazialã IG Duca organizeazã balul boboceilor pentru a alege miss ºi mister boboc din elevii claselor a V-a, o tradiþie organizatã de elevii claselor a VIII-a, care organizeazã acest spectacol împreunã cu cadrele didactice. Sperãm sã fie un spectacol plãcut atât pentru clasele a V-a cât ºi pentru clasele a VI-a, a VII-a ºi a VIII-a, care sunt ºi ei implicaþi în acest program”, a declarat Elena Contoman, profesor coordonator. În cadrul evenimentului vor avea loc mai multe acþiuni dedicate copiilor ºi bineînþeles celor prezenþi în salã. ”Avem multe dansuri, multe cântece, iar tema acestui bal este disco anii 80. Sper sã se distreze copiii, dar sã ºi acumuleze din tradiþiile anilor trecuþi ºi sã fie un spectacol cât mai plãcut pentru toþi spectatorii, pãrinþi, profesori ºi mai ales pentru copii”, a mai precizat profesorul coordonator. În cadrul evenimentului cei mici vor avea parte de multe surprize ºi distracþie. (Monika BACIU)

Actualitate 7

Moºii sãrbãtorilor creºtine ºi laice de iarnã

Cerul ºi-a deschis soborul!

V

enirea Crãciunului umple inimile oamenilor de sentimente pe care, în restul anului, le þinem cumva ascunse. Naºterea Mântuitorului nostru, Isus Hristos, bucurã sufletele oamenilor. Poezia capãtã alte nuanþe, versurile sunt parcã mai altfel, mai deosebite. Trebuie sã precizãm cã ideea de Moº Crãciun a apãrut în Olanda ºi s-a dezvoltat dupã imaginea Sf. Nicolae, care a fost persoanã realã dar, mai cu pretenþii. Moº Crãciun aduce cadouri tuturor. De la Sf. Nicolae ºi pânã dincolo de Anul Nou oamenii trãiesc ºi convieþuiesc parcã altfel, au plãcerea de a dãrui ºi credinþa cã, de sãrbãtori, totul este posibil. Oamenii simt cã trãiesc credinþa, simt cã se apropie mai mult de Dumnezeu ºi de cei de lângã ei. Bucuria sãrbãtorilor de iarnã se traduce, nu numai prin aranjarea caselor, împodobirea bradului sau mersul pe la coafor. Crãciunul inseamnã mult mai mult de atât. Cum putem noi oamenii sã ne exprimãm mai bine stãrile sufleteºti când Sfânta Maria a dat naºtere Domnului nostru Isus Hristos, dacã nu prin intermediul cântecelor, colindelor ºi poeziei? A cântãrilor în versuri, Cântând iarna, Crãciunul, îngerii ºi viaþa, oamenii se elibereazã, se înnobileazã. Una dintre cele mai frumoase poezii dedicate sãrbãtorilor de iarnã, Naºterea Domnului Isus Hristos, scrisã de poetul Radu Gyra, este „Cerul ºi-a deschis soborul”. Versurile nu sunt doar despre îngeri, sunt ele însele îngereºti: „Cerul si-a deschis soborul Leru-i Doamne, ler Au pornit cu pluguºorul Ingerii prin cer Merg cu plugul de oglinda Si de giuvaer Toti luceferii colinda Leru-i, Doamne, ler. Vantul sufla cu luminã, Leru-i, Doamne, ler, In buhai de lunã plinã, Leganat de ger. Patru heruvimi cu glugã Alba de oier Sub fereºti colinde-ndrugã, Leru-i, Doamne, ler. N-au venit cu grâu la poartã, Ci au rupt din cer, Stele mari ca sã le-mpartã, Leru-i, Doamne, ler.”

Povestea Naºterii Domnului am aflat-o ºi eu, pe când eram copil, de la poeþii români. George Coºbuc a scris una dintre cele mai frumoase poezii dedicate Naºterii Mântuitorului:

„Colindãtorii

Cad fulgii mari încet zburând, ªi-n casã arde focul, Iar noi pe lângã mama stând De mult uitarãm jocul. De mult ºi patul ne-aºtepta, Dar cine sã se culce? Rugatã, mama repeta Cu glasul rar ºi dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea sãracã, ªi boul cum sufla milos Cãldurã ca sã-i facã, Drãguþ un miel cum i-au adus Pãstorii de la stânã ªi îngeri albi cântau pe sus Cu flori de mãr în mânã. ªi-auzi! Rãsar cântãri acum, Frânturi dintr-o colindã, ªi vin mereu, s-opresc în drum; S-aud acum în tindã Noi stãm cu ochii pironiþi ªi fãrã de suflare; Sunt îngerii din cer veniþi Cu Ler, oi Domnul mare! Ei cântã nãlþãtor ºi rar Cântãri de biruinþã, Apoi se-ntorc ºi plâng amar De-a Iudei necredinþã, De spini, de-ostaºi, ºi c-a murit... Dar s-a deschis mormântul ªi El acum e-n cer suit ªi judeca pãmântul. ªi pânã nu tãceau la prag, Noi nu vorbeam nici unul Sãrac ne-a fost, dar cald ºi drag În casã-ne Crãciunul. ªi când târziu ne biruia Pe vatra caldã somnul, Prin vis vedeam tot flori de mãr ªi-n faºe mic pe Domnul.”

Sãrbãtori Fericite!, Petru Bolog - Cimpa


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

60 de copii ºi tineri - ”Ceata îngereascã” a preotului Tetileanu

ªi e frig ºi e flãmând Încã-i noapte pe pãmânt. Iatã însã cã din cer Prin ninsoare ºi prin ger Lin coboarã la fereºti Albe cete îngereºti…

Biserica cu hramul “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din Parohia Petrila I, este pãstoritã de doi fraþi, preoþii Leon ºi Octavian Tetileanu. Pr. Leon Tetileanu pare rigid ºi exigent, dar în fapt emanã o cãldurã umanã rar întâlnitã, iar pr. Octavian Tetileanu, mereu senin ºi zâmbitor atrage ca un magnet credicioºii în jurul sãu. De prin anul 2003, pãrintele Octavian se ocupã de copii ºi biserica rãsunã de cântãrile lor. De sfintele sãrbãtori,

L

pãrintele antreneazã tinerii în acþiuni caritabile, de suflet ºi credinþã. Aºa s-a întâmplat cu elevi ai Liceului Teoretic, ai Liceului Industrial, ai ºcolilor generale. ªi cum este vremea colindelor, preotul a adunat vreo 60

de copii ºi tineri cu care va porni spre prieteni, spre oameni singuri, bolnavi, spre familii nevoiaºe cãrora sã le aducã urãri de bine… ”Facem acest lucru de mai mulþi

ani. Anul acesta am dorit sã participe ºi cei de la ”Salvaþi Copiii”, ºi copii ºi tineri din parohie.

Sigur nu vor fi cântate colindele ca la carte, dar la Bisericã am 12 tineri, care vor ridica stacheta calitãþii. Sunt vreo 60 de tineri de diferite vârste, ºi mai mici, ºi mijlocii, dar ºi tineri liceeni. Vrem sã aducem bucurie în casele oamenilor, ale prietenilor ºi în cele ale bolnavilor. Vom colinda ºi la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, vineri de la ora 19,00. Nu, nu vom merge la instituþii având în vedere cã grupul nostru de colindãtori este mare”- a declarat pr. Octavian Tetileanu. Vã imaginaþi 60 de glasuri care vor umple curtea sau scara blocului celor colindaþi?! Ileana FIRÞULESCU

“Lumina Crãciunului” în Peºtera Bolii

umina Crãciunului se va aprinde din nou, în Peºtera Bolii. Mondo TV, în parteneriat cu Episcopia Devei ºi Hunedoarei, Sfânta Mãnãstire Lainici ºi cu sprijinul Asociaþie Ecologicã Petro Aqua, îi cheamã din nou pe oamenii din Valea Jiului sã simtã magia Naºterii Mântuitorului, la cea de-a IV-a ediþie a spectacolului numit “Lumina Crãciunului”. “ LUMINA CRÃCIUNULUI a intrat deja în obiceiul locului în sãptãmâna dinaintea Naºterii Mântuitorului Isus Hristos. Este un eveniment special desfãsurat într-un loc cum nu se poate mai potrivit pentru a ne întoarce cu gândul

M

area bucurie a trecerii peste an se vede, dincolo de orice, la copii. Totodatã, – fiecare dintre noi o ºtie ºi o doreºte, într-o repetabilitate nerostitã – copilul ºi copilãria trãiesc Naºterea Domnului ºi celelalte mari sãrbãtori creºtine în tãrâmul sfânt al adevãratei Bucurii. Noi? Noi trecem… Ne bucurãm întru datini, tradiþii ºi obiceiuri strãmoºeºti, ne bucurãm normal cã a mai trecut un an când, dacã am trata tema trecerii altfel, ar fi pe-acolo ºi puþinã tristeþe, nu-i aºa? Noi? Noi trecem prin viaþã lãsând urme ºi peceþi ( unii !), lãsând totul cum am primit

în timp la minunea din Bethlehem . Dincolo de semnificaþia religioasã a acestui eveniment, “Lumina Crãciunului” este prilej pentru a atrage încã odatã atenþia asupra preþioaselor obiective turistice din Valea Jiului încã nevalorificate. Peºtera Bolii este o minune la câþiva pasi de noi. Trebuie sã deschidem ochii, sã o vedem ºi sã o punem în valoare”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ionuþ Drãgotesc, producãtorul evenimentului. Invitaþii la spectacolul din acest an se anunþã a fi de mare þinutã ºi spiritualitate. Sunetul colindului se va auzi din nou într-o atmosferã aproape irealã… “Alãturi de reprezentanþii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, dar ºi de obºtea Mãnãstirii Lainci, în aceastã searã, în Peºtera Bolii ne vor

fi alãturi vestind minunea Naºterii Mântuitorului Isus Hristos, Corul Facultãþii de Teologie din Alba Iulia, Petre Moise, Corul Protopopiatului din Petroºani, craii din Valea Jiului, dar si Mariana Anghel. Ca de obicei ne-au fost alãturi ºi câþiva oameni de bine, respectiv membrii Petro Aqua, Constantin Jujan, Tiberiu

Iacob Ridzi, Alin Simota, Costel Avram sau Emil Pãrãu. Tuturor le mulþumim”, a mai spus Ionuþ Drãgotesc. Evenimentul devenit o tradiþie în viaþa Vãii Jiului va avea loc astãzi, 19 decembrie începând cu ora 17:00, la Peºtera Bolii, iar intrarea este liberã pentru toatã lumea. Luiza ANDRONACHE

Colinde din zona momârlãneascã

TRECEM, OARE TRECEM ORICUM? (Memento) (alþii), poate îmbogãþind ºi împlinind cu ceva de jur-împrejur, prin timp, prin urmaºi. Noi? Noi ne trezim cu visul aparte al trecerii peste an în sunet de colindã, Bunã dimineaþa la Moº Ajun, Moº Ajun al lui Crãciun, poate cu o urare de An Nou ºoptitã ca la urechea iubitei, cu o sorcovã plinã de speranþa a tot ce e mai de aºteptat în Viitor, cel Bun, cel Frumos, cel Dumnezeiesc, Sã trãiþi, sã înfloriþi, Ca un mãr, ca un pãr… Noi? Între Naºterea Domnului ºi Botezul Lui, neuitând cã ultima clipã e

începutul Marii Veºnicii, noi trecem purtând cel mai mare dar pe care omul l-a primit la naºtere: VIAÞA! Adicã, în sãrbãtori, trebuie sã ne bucurãm de viaþã, lãsând pe mai târziu meditaþia asupra ei. (Ioan Dan Bãlan) COLINDÃ Bunã seara, gospodari, Bunã seara, boieri mari! Am venit sã colindãm În seara Crãciunului La casa românului: Dumnezeu cu Sfântul Pãtru Se luarã ºi s-au dus Pe urmuþa stelelor ªi pe crângul ceriului În mijlocul satului La casa bogatului. -Bunã seara, bogat mare!

Azi e zi de sãrbãtoare. Gata-i cina de cinare? - Cina-i gata pentru noi, Nu pentru sãraci ca voi. Dumnezeu cu Sfântul Pãtru Se luarã ºi s-au dus Pe urmuþa stelelor ªi pe crângul ceriului La marginea satului La casa sãracului. -Bunã seara, sãrac mare! Azi e zi de sãrbãtoare. Gata-i cina de cinare? - Cât avem e puþintel, Dar poftiþi pe lângã el Cã-i din darul Domnului, La masa creºtinului ! Dumnezeu cu Sfântul Pãtru Ospãtarã ºi s-au dus Pe urmuþa stelelor În înaltul ceriului Unde-i tronul Domnului!

Tradiþii pãstrate an de an

B

alul boboceilor. La ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani a devenit deja o tradiþie organizarea balului boboceilor. Este un eveniment organizat de elevii claselor a VIII-a dedicat colegilor lor din clasa a V-a. ”În fiecare an, în luna decembrie, ªcoala Gimnazialã IG Duca organizeazã balul boboceilor pentru a alege miss ºi mister boboc din elevii claselor a V-a, o tradiþie organizatã de elevii claselor a VIII-a, care organizeazã acest spectacol împreunã cu cadrele didactice. Sperãm sã fie un spectacol plãcut atât pentru clasele a V-a cât ºi pentru clasele a VI-a, a VII-a ºi a VIII-a, care sunt ºi ei implicaþi în acest program”, a declarat Elena Contoman, profesor coordonator. În cadrul evenimentului vor avea loc mai multe acþiuni dedicate copiilor ºi bineînþeles celor prezenþi în salã. ”Avem multe dansuri, multe cântece, iar tema acestui bal este disco anii 80. Sper sã se distreze copiii, dar sã ºi acumuleze din tradiþiile anilor trecuþi ºi sã fie un spectacol cât mai plãcut pentru toþi spectatorii, pãrinþi, profesori ºi mai ales pentru copii”, a mai precizat profesorul coordonator. În cadrul evenimentului cei mici vor avea parte de multe surprize ºi distracþie. (Monika BACIU)

Actualitate 7

Moºii sãrbãtorilor creºtine ºi laice de iarnã

Cerul ºi-a deschis soborul!

V

enirea Crãciunului umple inimile oamenilor de sentimente pe care, în restul anului, le þinem cumva ascunse. Naºterea Mântuitorului nostru, Isus Hristos, bucurã sufletele oamenilor. Poezia capãtã alte nuanþe, versurile sunt parcã mai altfel, mai deosebite. Trebuie sã precizãm cã ideea de Moº Crãciun a apãrut în Olanda ºi s-a dezvoltat dupã imaginea Sf. Nicolae, care a fost persoanã realã dar, mai cu pretenþii. Moº Crãciun aduce cadouri tuturor. De la Sf. Nicolae ºi pânã dincolo de Anul Nou oamenii trãiesc ºi convieþuiesc parcã altfel, au plãcerea de a dãrui ºi credinþa cã, de sãrbãtori, totul este posibil. Oamenii simt cã trãiesc credinþa, simt cã se apropie mai mult de Dumnezeu ºi de cei de lângã ei. Bucuria sãrbãtorilor de iarnã se traduce, nu numai prin aranjarea caselor, împodobirea bradului sau mersul pe la coafor. Crãciunul inseamnã mult mai mult de atât. Cum putem noi oamenii sã ne exprimãm mai bine stãrile sufleteºti când Sfânta Maria a dat naºtere Domnului nostru Isus Hristos, dacã nu prin intermediul cântecelor, colindelor ºi poeziei? A cântãrilor în versuri, Cântând iarna, Crãciunul, îngerii ºi viaþa, oamenii se elibereazã, se înnobileazã. Una dintre cele mai frumoase poezii dedicate sãrbãtorilor de iarnã, Naºterea Domnului Isus Hristos, scrisã de poetul Radu Gyra, este „Cerul ºi-a deschis soborul”. Versurile nu sunt doar despre îngeri, sunt ele însele îngereºti: „Cerul si-a deschis soborul Leru-i Doamne, ler Au pornit cu pluguºorul Ingerii prin cer Merg cu plugul de oglinda Si de giuvaer Toti luceferii colinda Leru-i, Doamne, ler. Vantul sufla cu luminã, Leru-i, Doamne, ler, In buhai de lunã plinã, Leganat de ger. Patru heruvimi cu glugã Alba de oier Sub fereºti colinde-ndrugã, Leru-i, Doamne, ler. N-au venit cu grâu la poartã, Ci au rupt din cer, Stele mari ca sã le-mpartã, Leru-i, Doamne, ler.”

Povestea Naºterii Domnului am aflat-o ºi eu, pe când eram copil, de la poeþii români. George Coºbuc a scris una dintre cele mai frumoase poezii dedicate Naºterii Mântuitorului:

„Colindãtorii

Cad fulgii mari încet zburând, ªi-n casã arde focul, Iar noi pe lângã mama stând De mult uitarãm jocul. De mult ºi patul ne-aºtepta, Dar cine sã se culce? Rugatã, mama repeta Cu glasul rar ºi dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea sãracã, ªi boul cum sufla milos Cãldurã ca sã-i facã, Drãguþ un miel cum i-au adus Pãstorii de la stânã ªi îngeri albi cântau pe sus Cu flori de mãr în mânã. ªi-auzi! Rãsar cântãri acum, Frânturi dintr-o colindã, ªi vin mereu, s-opresc în drum; S-aud acum în tindã Noi stãm cu ochii pironiþi ªi fãrã de suflare; Sunt îngerii din cer veniþi Cu Ler, oi Domnul mare! Ei cântã nãlþãtor ºi rar Cântãri de biruinþã, Apoi se-ntorc ºi plâng amar De-a Iudei necredinþã, De spini, de-ostaºi, ºi c-a murit... Dar s-a deschis mormântul ªi El acum e-n cer suit ªi judeca pãmântul. ªi pânã nu tãceau la prag, Noi nu vorbeam nici unul Sãrac ne-a fost, dar cald ºi drag În casã-ne Crãciunul. ªi când târziu ne biruia Pe vatra caldã somnul, Prin vis vedeam tot flori de mãr ªi-n faºe mic pe Domnul.”

Sãrbãtori Fericite!, Petru Bolog - Cimpa


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

Î Sãrbãtorile aduc doar ”promoþii avantajoase” în magazine A

n mapele consilierilor locali ai Petrilei, pentru ultima ºedinþã din acest an, respectiv joi, 20 decembrie, a apãrut un proiect de hotãrâre, iniþiat de viceprimarul Vasilicã Jurca, susþinut de colegi PSD, care prevede scumpirea gunoiului de la 4,2 lei, la 5,8 lei. ªi va urma ºi a doua etapã, ºi a treia…

vând în vedere cã mai sunt câteva zile pânã la Crãciun, toatã lumea este într-o mare agitaþie în cãutare de cadouri dar ºi pentru a-ºi face cumpãrãturile necesare pentru aceastã sãrbãtoare.

Pieþele ºi supermarketurile sunt pline de produse care aºteaptã sã ajungã pe mesele clienþilor. Suntem foarte obiºnuiþi, cã în fiecare an de altfel, cã în perioada de sãrbãtori preþurile sã creascã la absolut toate produsele, nici mãcar sã rãmânã la fel ca în timpul anului. Mai rãu decât atât putem vedea cã în marea majoritate a supermarketurilor nici produsele nu sunt aceleaºi cu cele existente în pliantele publicitare iar dacã au fost disponibile sau

expuse pe rafturi acestea s-au vândut în prima zi. Acest lucru nu este în totalitate legal pentru cã legislaþia în vigoare impune unele reguli în ceea ce priveºte aceste oferte sau reduceri care existã în pliantele magazinelor. Astfel dacã un produs este la promoþie sau ofertã mai

Meniu de sãrbãtori pentru sãracii din Petroºani

S

ãracii din Petroºani au un meniu mai special de sãrbãtori. Primãria, prin Serviciul de Asistenþã Socialã, va distribui în aceastã sãptãmânã cele 150 porþii cu hranã rece ºi semipreparatã, pentru ca ºi cei mai necãjiþi oameni sã poatã pune ceva pe masa de Crãciun.

avantajoasã pentru client, el trebuie sã existe pe rafturile magazinelor pentru a putea fi cumpãrat de la începerea perioadei de promoþie pânã în ultima zi a acesteia. Putem vedea singuri ºi foarte uºor cã aceste lucruri nu existã ºi nu se respectã chiar dacã reprezentanþii acestor magazine ºtiu de existenþa acestor obligaþii pe care le au, dar e mai uºor sã spui cã nu mai ai un astfel de produs. Pânã la urmã putem spune cã ne meritãm soarta în þara în care trãim ºi mai mult decât atât þãrile învecinate profita de situaþia existanta în fiecare an

de sãrbãtori la noi în þarã ºi îi atrag pe clienþii în magazinele lor foarte bine aprovizionate ºi cu preþuri foarte bune, clienþii putând plãti chiar ºi în lei. Asta înseamnã sã ºti cum sã faci bani pânã la urmã ºi toatã lumea sã fie mulþumitã, nu doar cei care vând. Monika BACIU

Serviciul de Asistenþã Socialã Petroºani – Primãria Petroºani. Anul trecut de Crãciun, meniul de la Cantina Socialã a conþinut pâine, cozonac, salam, costiþã afumatã, slãninã, carne de porc, margarinã, pateuri, cârnãciori cu fasole, conserve de porc, mazãre, pulpe de pui ºi castraveþi. Celelalte primãrii din Valea Jiului vor distribuit pachete pentru beneficiarii venitului minim garantat, care conþin, pe lângã dulciuri pentru copii, ºi câteva alimente ºi conserve. Luiza ANDRONACHE

A

La Petrila, a început tãvãlugul – se scumpeºte gunoiul hoþeºte! loby în defavoarea deponeului. Unii locuitori ai Petrilei, neºtiind despre ce este vorba ºi cu ce ”se mãnâncã” acest deponeu, s-au opus la rândul lor. Unii au invocat poluarea uitând cã groapa de gunoi de la Petrila a împuþit ani de zile oraºul, întinzânduse pe dealuri ºi mustind a resturi fermentate, autoaprinzându-se de zeci de ori în timp de varã ºi fumul înecãcios acoperea oraºul. Deºi groapa de gunoi de la Petrila este închisã de mult de Garda de mediu, aici tot se mai depoziteazã hoþeºte gunoi. Proiectul deponeului a fost iniþiat de consilierii liberali, lucru pentru care

au fost puºi la zid. ”Eu am vãzut un asemenea deponeu ºi nu pot sã accept. Emanã un miros care îþi rupe nasul, pe o razã de mai mulþi kilometri. Iar noi suntem cu casele la 800 de metri distanþã de el“, a declarat Ioan Temneanu, consilier PC. „Nu sunt de acord, pentru cã aceastã construcþie se aflã la sub un kilometru distanþã de casele oamenilor. Noi vrem

Î

întrerupe activitatea, pânã la începutul anului viitor”, a precizat Loredana Piþ, consilier Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Dupã vacanþa de Crãciun va urma vacanþa de sfârºit de an astfel cã repartizarea alimentelor oferite de cãtre Uniunea Europeanã va fi reluatã abia anul viitor. Pânã în prezent, circa 70% dintre

locuitorii municipiului Petroºani (pensionari cu venituri sub 400 de lei, ºomeri, beneficiari ai venitului minim garantat ºi persoane cu handicap grav sau accentuat) ºi-au ridicat cele 9 sortimente de alimente oferite cãtre Uniunea Europeanã. În ceea ce priveºte fãina ºi uleiul acestea urmeazã a sosi, cel mai probabil, la începutul anului viitor. Mir cea NISTOR

G

torul nu este viabilã, pentru cã nu-l aprobã nici dracu. Atunci ce facem? Existã o soluþie! Scumpirea gunoiului pentru cã trebuie cãrat de pe teritoriul Petrilei, acolo unde existã gropi de gunoi autorizate sau deponee ecologice. Pe lângã transport, primãriile, respectiv societãþile de gospodãrie, care deþin astfel de depozitare percep taxe. Consilierii care nu au fost de acord cu aceastã con-

strucþie nu au informat cetãþenii cã îi paºte scumpirea, cã trebuie sã plãteascã pentru pãrerile împãrþite. O campanie de informare a petrilenilor, cu argumente pro ºi contra, ar fi trebuit fãcutã, pentru cã ei vor fi cei care vor scoate bani în plus din buzunare. ªi momentul scumpirii a venit! În mapele consilierilor locali ai Petrilei, pentru ultima ºedinþã din acest an, respectiv joi, 20 decembrie, a apãrut un proiect de hotãrâre, iniþiat

Studenþii nu au îndurat frigul

Deºi cãminele studenþeºti sunt racordate la reþeaua de termoficare, tinerii au scãpat de frig deoarece a intrat în funcþiune instalaþia de încãlzit pe gaz. „Noi nu am înregistrat în cursul nopþii trecute niciun fel de probleme legate de încãlzire. Am trecut din aceastã toamnã la termoficare dar ne-am pãstrat ºi reþeaua de încãlzire pe

Vacanþã „alimentarã” „Singurele alimente care ne lipsesc sunt fãina ºi uleiul. În rest, avem în stoc, toate celelalte 9 sortimente de alimente. Prin urmare, acestea vor fi acordate tuturor categoriilor de beneficiari, fãrã nicio programare pe zile, pânã în data de 20 decembrie. Dupã aceastã datã, þinând cont de faptul cã este Crãciunul, precum ºi alte zile libere, ne vom

zonã turisticã aici, sã dezvoltãm aceastã ramurã, nu sã construim groapa de gunoi“, preciza Gheorghe Bobar, consilier local PSD. Aþi petrileni, oameni care au ocupat funcþii importante pe vremea când industria duduia, s-au întrebat: bine, bine, nu facem deponeul pentru cã nu se doreºte. Nu-i nici o problemã. Dar locuitorii produc gunoi, ca în orice comunitate. Ce facem cu el?? Soluþia cu incinera-

n timp ce locuitorii din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, racordaþi la reþeaua de încãlzire centralizatã, au fost nevoiþi sã stea o noapte în frig, studenþii din capitala Vãii Jiului nu au avut o astfel de problemã.

“Ca în fiecare an se va acorda hranã rece beneficiarilor de la Cantina de Ajutor Social ºi va fi un meniu mai special faþã de restul zilelor din an. Încã nu-l avem, îl vom primi vineri, dar va fi ca de sãrbãtori”, a declarat Cristian Mraz, director

cþiunea de repartizare a alimentelor europene se va încheia joi, 20 decembrie, urmând a fi reluatã în data de 7 ianuarie. În prezent, în stoc, se aflã orezul, mãlaiul, zahãrul, macaroanele, roºiile în bulion, pastele fãinoase, bulionul de tomate, biscuiþii ºi fasolea uscatã.

Scandalul deponeului ecologic de la Petrila dureazã de vreo doi ani. Deºi au fost alocaþi bani frumoºi pentru o asemenea construcþie ecologicã de cãtre Uniunea Europeanã, construcþii existente peste tot în lumea civilizatã, o parte a consilierilor locali au fãcut

Actualitate 9

gaz aºa cã studenþii nu au stat în frig. Am comutat reþeaua pe gaz, astfel cã nimeni nu s-a putut plânge cã a rãmas fãrã cãldurã”, a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ Universitatea din Petroºani. Dupã ce, timp de ani buni de zile, cãminele ºi sãlile de curs ale studenþilor au fost încãlzite pe gaz, din toamna anului 2012, acestea au fost racordate ºi la

Impozitele, mai repede

uvernanþii au decis sã devanseze termenul de platã al impozitelor ºi taxelor locale scadente în data de 25 decembrie. Motivul este legat de faptul cã ziua de Crãciun – 25 decembrie, este una nelucrãtoare. Prin urmare, atât persoanele fizice cât ºi cele juridice sunt obligate sã-ºi depunã declaraþiile ºi sã-ºi achite dãrile pânã, cel mai târziu, în data de 21 decembrie. În Petroºani, pânã în prezent, circa

reþeaua de termoficare. Mãsura a fost adoptatã în vederea reducerii costurilor încãlzirii. Mir cea NISTOR

90% dintre contribuabili ºi-au achitat deja dãrile cãtre bugetul local. Procentul, potrivit reprezentanþilor Biroului de Impozite ºi Taxe Locale, este unul asemãnãtor cu cel înregistrat ºi anul trecut. Cei care nu se încadreazã în noul termen urmeazã a achita majorãri de întârziere. Mir cea NISTOR

de viceprimarul Vasilicã Jurca susþinut de colegi, care prevede scumpirea gunoiului de la 4,2 lei, la 5,8 lei, scumpire datoratã tocmai transportului gunoiului la Vulcan ºi scumpirii carburanþilor. Pare hoþeascã miºcarea introducerii acestui proiect de cãtre PSD chiar în ulti-

ma ºedinþã de consiliu, fãrã o informare prealabilã a populaþiei. ?i asta este doar prima tranºã a scumpirii, pentru cã Edil Terma Vulcan a cerut un preþ mult mai mare. Se ºtie cã rezolvarea gunoiului Petrilei va veni prin scumpiri în cascadã. Sã fie oare atât de siguri social democraþii cã dacã au câºtigat alegerile la nivel naþional nu-i poate trage nimeni de mânecã? ?i petrilenii au votat, deci au pretenþia mãcar sã fie informaþi, pentru cã datoritã lor se aflã consilieri, primar ºi vicerimar în fruntea urbei ºi lor le bãgã aceºtia mâna în buzunar! Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

Î Sãrbãtorile aduc doar ”promoþii avantajoase” în magazine A

n mapele consilierilor locali ai Petrilei, pentru ultima ºedinþã din acest an, respectiv joi, 20 decembrie, a apãrut un proiect de hotãrâre, iniþiat de viceprimarul Vasilicã Jurca, susþinut de colegi PSD, care prevede scumpirea gunoiului de la 4,2 lei, la 5,8 lei. ªi va urma ºi a doua etapã, ºi a treia…

vând în vedere cã mai sunt câteva zile pânã la Crãciun, toatã lumea este într-o mare agitaþie în cãutare de cadouri dar ºi pentru a-ºi face cumpãrãturile necesare pentru aceastã sãrbãtoare.

Pieþele ºi supermarketurile sunt pline de produse care aºteaptã sã ajungã pe mesele clienþilor. Suntem foarte obiºnuiþi, cã în fiecare an de altfel, cã în perioada de sãrbãtori preþurile sã creascã la absolut toate produsele, nici mãcar sã rãmânã la fel ca în timpul anului. Mai rãu decât atât putem vedea cã în marea majoritate a supermarketurilor nici produsele nu sunt aceleaºi cu cele existente în pliantele publicitare iar dacã au fost disponibile sau

expuse pe rafturi acestea s-au vândut în prima zi. Acest lucru nu este în totalitate legal pentru cã legislaþia în vigoare impune unele reguli în ceea ce priveºte aceste oferte sau reduceri care existã în pliantele magazinelor. Astfel dacã un produs este la promoþie sau ofertã mai

Meniu de sãrbãtori pentru sãracii din Petroºani

S

ãracii din Petroºani au un meniu mai special de sãrbãtori. Primãria, prin Serviciul de Asistenþã Socialã, va distribui în aceastã sãptãmânã cele 150 porþii cu hranã rece ºi semipreparatã, pentru ca ºi cei mai necãjiþi oameni sã poatã pune ceva pe masa de Crãciun.

avantajoasã pentru client, el trebuie sã existe pe rafturile magazinelor pentru a putea fi cumpãrat de la începerea perioadei de promoþie pânã în ultima zi a acesteia. Putem vedea singuri ºi foarte uºor cã aceste lucruri nu existã ºi nu se respectã chiar dacã reprezentanþii acestor magazine ºtiu de existenþa acestor obligaþii pe care le au, dar e mai uºor sã spui cã nu mai ai un astfel de produs. Pânã la urmã putem spune cã ne meritãm soarta în þara în care trãim ºi mai mult decât atât þãrile învecinate profita de situaþia existanta în fiecare an

de sãrbãtori la noi în þarã ºi îi atrag pe clienþii în magazinele lor foarte bine aprovizionate ºi cu preþuri foarte bune, clienþii putând plãti chiar ºi în lei. Asta înseamnã sã ºti cum sã faci bani pânã la urmã ºi toatã lumea sã fie mulþumitã, nu doar cei care vând. Monika BACIU

Serviciul de Asistenþã Socialã Petroºani – Primãria Petroºani. Anul trecut de Crãciun, meniul de la Cantina Socialã a conþinut pâine, cozonac, salam, costiþã afumatã, slãninã, carne de porc, margarinã, pateuri, cârnãciori cu fasole, conserve de porc, mazãre, pulpe de pui ºi castraveþi. Celelalte primãrii din Valea Jiului vor distribuit pachete pentru beneficiarii venitului minim garantat, care conþin, pe lângã dulciuri pentru copii, ºi câteva alimente ºi conserve. Luiza ANDRONACHE

A

La Petrila, a început tãvãlugul – se scumpeºte gunoiul hoþeºte! loby în defavoarea deponeului. Unii locuitori ai Petrilei, neºtiind despre ce este vorba ºi cu ce ”se mãnâncã” acest deponeu, s-au opus la rândul lor. Unii au invocat poluarea uitând cã groapa de gunoi de la Petrila a împuþit ani de zile oraºul, întinzânduse pe dealuri ºi mustind a resturi fermentate, autoaprinzându-se de zeci de ori în timp de varã ºi fumul înecãcios acoperea oraºul. Deºi groapa de gunoi de la Petrila este închisã de mult de Garda de mediu, aici tot se mai depoziteazã hoþeºte gunoi. Proiectul deponeului a fost iniþiat de consilierii liberali, lucru pentru care

au fost puºi la zid. ”Eu am vãzut un asemenea deponeu ºi nu pot sã accept. Emanã un miros care îþi rupe nasul, pe o razã de mai mulþi kilometri. Iar noi suntem cu casele la 800 de metri distanþã de el“, a declarat Ioan Temneanu, consilier PC. „Nu sunt de acord, pentru cã aceastã construcþie se aflã la sub un kilometru distanþã de casele oamenilor. Noi vrem

Î

întrerupe activitatea, pânã la începutul anului viitor”, a precizat Loredana Piþ, consilier Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Dupã vacanþa de Crãciun va urma vacanþa de sfârºit de an astfel cã repartizarea alimentelor oferite de cãtre Uniunea Europeanã va fi reluatã abia anul viitor. Pânã în prezent, circa 70% dintre

locuitorii municipiului Petroºani (pensionari cu venituri sub 400 de lei, ºomeri, beneficiari ai venitului minim garantat ºi persoane cu handicap grav sau accentuat) ºi-au ridicat cele 9 sortimente de alimente oferite cãtre Uniunea Europeanã. În ceea ce priveºte fãina ºi uleiul acestea urmeazã a sosi, cel mai probabil, la începutul anului viitor. Mir cea NISTOR

G

torul nu este viabilã, pentru cã nu-l aprobã nici dracu. Atunci ce facem? Existã o soluþie! Scumpirea gunoiului pentru cã trebuie cãrat de pe teritoriul Petrilei, acolo unde existã gropi de gunoi autorizate sau deponee ecologice. Pe lângã transport, primãriile, respectiv societãþile de gospodãrie, care deþin astfel de depozitare percep taxe. Consilierii care nu au fost de acord cu aceastã con-

strucþie nu au informat cetãþenii cã îi paºte scumpirea, cã trebuie sã plãteascã pentru pãrerile împãrþite. O campanie de informare a petrilenilor, cu argumente pro ºi contra, ar fi trebuit fãcutã, pentru cã ei vor fi cei care vor scoate bani în plus din buzunare. ªi momentul scumpirii a venit! În mapele consilierilor locali ai Petrilei, pentru ultima ºedinþã din acest an, respectiv joi, 20 decembrie, a apãrut un proiect de hotãrâre, iniþiat

Studenþii nu au îndurat frigul

Deºi cãminele studenþeºti sunt racordate la reþeaua de termoficare, tinerii au scãpat de frig deoarece a intrat în funcþiune instalaþia de încãlzit pe gaz. „Noi nu am înregistrat în cursul nopþii trecute niciun fel de probleme legate de încãlzire. Am trecut din aceastã toamnã la termoficare dar ne-am pãstrat ºi reþeaua de încãlzire pe

Vacanþã „alimentarã” „Singurele alimente care ne lipsesc sunt fãina ºi uleiul. În rest, avem în stoc, toate celelalte 9 sortimente de alimente. Prin urmare, acestea vor fi acordate tuturor categoriilor de beneficiari, fãrã nicio programare pe zile, pânã în data de 20 decembrie. Dupã aceastã datã, þinând cont de faptul cã este Crãciunul, precum ºi alte zile libere, ne vom

zonã turisticã aici, sã dezvoltãm aceastã ramurã, nu sã construim groapa de gunoi“, preciza Gheorghe Bobar, consilier local PSD. Aþi petrileni, oameni care au ocupat funcþii importante pe vremea când industria duduia, s-au întrebat: bine, bine, nu facem deponeul pentru cã nu se doreºte. Nu-i nici o problemã. Dar locuitorii produc gunoi, ca în orice comunitate. Ce facem cu el?? Soluþia cu incinera-

n timp ce locuitorii din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, racordaþi la reþeaua de încãlzire centralizatã, au fost nevoiþi sã stea o noapte în frig, studenþii din capitala Vãii Jiului nu au avut o astfel de problemã.

“Ca în fiecare an se va acorda hranã rece beneficiarilor de la Cantina de Ajutor Social ºi va fi un meniu mai special faþã de restul zilelor din an. Încã nu-l avem, îl vom primi vineri, dar va fi ca de sãrbãtori”, a declarat Cristian Mraz, director

cþiunea de repartizare a alimentelor europene se va încheia joi, 20 decembrie, urmând a fi reluatã în data de 7 ianuarie. În prezent, în stoc, se aflã orezul, mãlaiul, zahãrul, macaroanele, roºiile în bulion, pastele fãinoase, bulionul de tomate, biscuiþii ºi fasolea uscatã.

Scandalul deponeului ecologic de la Petrila dureazã de vreo doi ani. Deºi au fost alocaþi bani frumoºi pentru o asemenea construcþie ecologicã de cãtre Uniunea Europeanã, construcþii existente peste tot în lumea civilizatã, o parte a consilierilor locali au fãcut

Actualitate 9

gaz aºa cã studenþii nu au stat în frig. Am comutat reþeaua pe gaz, astfel cã nimeni nu s-a putut plânge cã a rãmas fãrã cãldurã”, a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ Universitatea din Petroºani. Dupã ce, timp de ani buni de zile, cãminele ºi sãlile de curs ale studenþilor au fost încãlzite pe gaz, din toamna anului 2012, acestea au fost racordate ºi la

Impozitele, mai repede

uvernanþii au decis sã devanseze termenul de platã al impozitelor ºi taxelor locale scadente în data de 25 decembrie. Motivul este legat de faptul cã ziua de Crãciun – 25 decembrie, este una nelucrãtoare. Prin urmare, atât persoanele fizice cât ºi cele juridice sunt obligate sã-ºi depunã declaraþiile ºi sã-ºi achite dãrile pânã, cel mai târziu, în data de 21 decembrie. În Petroºani, pânã în prezent, circa

reþeaua de termoficare. Mãsura a fost adoptatã în vederea reducerii costurilor încãlzirii. Mir cea NISTOR

90% dintre contribuabili ºi-au achitat deja dãrile cãtre bugetul local. Procentul, potrivit reprezentanþilor Biroului de Impozite ºi Taxe Locale, este unul asemãnãtor cu cel înregistrat ºi anul trecut. Cei care nu se încadreazã în noul termen urmeazã a achita majorãri de întârziere. Mir cea NISTOR

de viceprimarul Vasilicã Jurca susþinut de colegi, care prevede scumpirea gunoiului de la 4,2 lei, la 5,8 lei, scumpire datoratã tocmai transportului gunoiului la Vulcan ºi scumpirii carburanþilor. Pare hoþeascã miºcarea introducerii acestui proiect de cãtre PSD chiar în ulti-

ma ºedinþã de consiliu, fãrã o informare prealabilã a populaþiei. ?i asta este doar prima tranºã a scumpirii, pentru cã Edil Terma Vulcan a cerut un preþ mult mai mare. Se ºtie cã rezolvarea gunoiului Petrilei va veni prin scumpiri în cascadã. Sã fie oare atât de siguri social democraþii cã dacã au câºtigat alegerile la nivel naþional nu-i poate trage nimeni de mânecã? ?i petrilenii au votat, deci au pretenþia mãcar sã fie informaþi, pentru cã datoritã lor se aflã consilieri, primar ºi vicerimar în fruntea urbei ºi lor le bãgã aceºtia mâna în buzunar! Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

Chef pentru pensionari cu numai 10 lei

P

entru numai 10 lei, pensionarii din Petroºani pot petrece ore în ºir ca la carte, cu mâncarem, bãuturã ºi muzicã de petrecere, la „Revelionul Pensionarilor”. Carmen COSMAN ªi în acest an, municipalitatea din Petroºani a pregãtit, pentru 1.500 de persoane, revelionul pensionarilor, o acþiune menitã sã aducã o razã de luminã ºi pe chipul bunicilor noºtri. „Fiecare pensionar plãteºte numai câte 10 lei. Sunt 1.500 de persoane pe care nu noi le-am ales, ci prin asociaþiile de pensionari sau Crucea Roºie”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Diferenþa

dintre costul real al biletului ºi suma plãtitã de vârstnici este suportatã de la bugetul local, la fel ca ºi în anii precedenþi. Petrecerile au loc în 27 – 28 ºi 29

decembrie în mai multe locaþii din Petroºani, aºa încât toþi doritorii sã se poatã distra ca la carte. Dar, cum nu toatã lumea poate fi mulþumitã, anul acesta s-au supãrat cei de la Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, care ar fi vrut sã petreacã toþi la un loc, la acelaºi restaurant din centrul municipiului. Numai cã nu sa putut, pentru cã ei sunt vreo 80, iar capacitatea restaurantului este de 60 de persoane, dupã cum explicã primarul Petroºaniului. ªi, cum în altã pare nu le prea convine, pensionarii minieri rãmâne sã aleagã, probabil prin tragere la sorþi, care unde vor petrece ºi în compania cui!

16:00

Elevii intrã în vacanþã

V

acanþã de iarnã. Elevii din învãþãmântul preuniversitar ºi preºcolarii vor intra în vacanþa de iarnã de vineri, dupã terminarea cursurilor, pânã luni, 14 ianuarie 2013, potrivit ordinului ministrului Educaþiei privind structura anului ºcolar. Monika BACIU Astfel, vineri se încheie primul semestru din acest an ºcolar, iar în semestrul al doilea prima vacanþã va fi cea de primãvarã cuprinsã între 5 ºi 14 aprilie. Potrivit ordinului de ministru, anul ºcolar în curs se va încheia pe data de 21 iunie. Vacanþa de varã va începe pe 22 iunie 2013 ºi se va încheia pe 15 septembrie, urmând ca pe data de 16 septembrie sã înceapã anul ºcolar 2013-2014.

A

ctivitãþi

extracurriculare Sãptãmâna 1-5 aprilie

2013 va fi dedicatã activitãþilor educative extracurriculare ºi extraºcolare, în cadrul programului numit ‘’Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!’’. În aceastã sãptãmânã nu se vor organiza cursuri conform orarului obiºnuit al unitãþii de învãþãmânt, iar programul ‘’Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!’’ se va desfãºura în conformitate cu un orar special. În perioada 2 - 7 aprilie 2013, Ministerul Educaþiei organizeazã etapele naþionale ale olimpiadelor ºcolare pe discipline de învãþãmânt ºi, dupã caz, ale concursurilor ºcolare. Ordinul MECTS mai prevede cã

tezele din semestrul al doilea se vor susþine de regulã pânã la data de 25 mai 2013. În situaþii deosebite, bine fundamentate, în funcþie de condiþiile cli-

materice locale speciale ºi de specificul ºcolii, inspectoratele ºcolare pot aproba, la cererea conducerii unitãþilor de învãþãmânt, modificãri ale structurii anului ºcolar stabilite prin ordinul menþionat. În zilele libere prevãzute de lege nu se vor organiza cursuri. Vor intra în vacanþã ºi studenþii universitãþilor de stat ºi particulare, data fiind stabilitã de conducerile senatelor instituþiilor de învãþãmânt superior.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

19 decembrie 2012

Te simti obosit, nemulþumit, iar starea generalã nu este dintre cele mai bune. Neplãcerile pe care le-ai tot avut pe acasã se vor atenua într-o oarecare mãsurã. Evitã speculaþiile sau orice fel de angrenare în activitãþi financiare.

Problemele de la serviciu te-au obligat la eforturi deosebite, astfel încât ar fi binevenitã o ieºire în afara oraºului. Încearcã ºi un sport în aer liber sau mãcar fã câþiva paºi pe jos; în felul acesta starea de iritare s-ar diminua considerabil.

Nu face eforturi sã gãseºti adepþi pentru proiectele tale, cãci încã nu a sosit timpul. Cu tenacitatea ºi perseverenþa de care eºti capabil, mai poþi aºtepta. Partenerul de suflet are o problemã financiarã ºi aºteaptã sã fii alãturi de el din toate punctele de vedere.

N-ar fi eclus sã câºtigi o sumã de bani dintr-o activitate extraprofesionalã. O veste proastã de la un prieten îþi creeazã o stare de disconfort psihic. Este posibil sã primeºti o informaþie conform cãreia, o investiþie fãcutã de curând se cam clatinã.

Conjunctura generalã te avantajeazã, dar cum mintea îþi este cam împrãºtiatã, nu este momentul pentru a te implica în activitãþi deosebite. Activitãþile de rutinã sunt singurele care nu þi-ar ridica probleme. Realizãrile membrilor sunt mari.

Ai multe activitãþi pe ordinea de zi, dar nu ai nici chef. De energie nu duci lipsã, aºa cã dacã vei face un efort sã te mobilizezi, cu siguranþã nuîþ i va pãrea rãu. La serviciu vei avea o discuþie cu un coleg aprinsã.

Propunerile pe care le vei primi astãzi sunt deosebit de ademenitoare, dar prudenþa te îndeamnã sã nu acþionezi. ªansa este de partea ta, dar orice risc asumat îþi poate aduce ºi unele neplãceri. Acordã mai multã atenþie colaborãrilor.

Ai multe de fãcut ºi eºti hotãrât sã nu rãmâi cu nimic restant pentru mâine. De altfel, energia fizicã este la limita superioarã ºi de accea te simþi în stare de orice. Un coleg te cam invidiazã pentru rezultatele tale, dar nu este cazul sã-l iei în seamã.

Surplusul de energie te determinã sã te implici în prea multe activitãþi, dar ar fi bine sã îþi stabileºti cu atenþie prioritãþile. Evenimentele se succed cu o repeziciune care te oboseºte, dar cum eºti într-o perioadã destul de bunã, reuºeºti sã te descurci.

Incearcã sã acorzi mai multã înþelegere celor din jur ºi mai ales renunþã la încãpãþânarea de care dai dovadã adesea. În a doua parte a zilei ai putea sã te relaxezi într-o vizitã sau ieºind la o plimbare cu prietenii. Mare atenþie la tot ce faci.

Chiar dacã lucrurile îþi ies greu, astãzi situaþia generalã nu te dezavantajeazã, cel puþin în aparenþã. Fii totuºi, foarte atent, cãci cineva încearcã sã îþi facã rãu. Nu va reuºi, cãci poziþia ta la serviciu este deocamdatã stabilã.

Astãzi eºti cam impulsiv ºi din acest motiv, riºti sã te cerþi cu cei din jur. Relaþia cu aceºtia va fi destul de tensionatã ºi cel mai bine ar fi sã te fereºti din calea lor. Evitã sã te ocupi de chestiuni financiar-contabile, cãci nu ai nici o ºansã sã rezolvi ceva.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 decembrie 2012

telescaun de pe Vf. Straja. Astfel, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Strajã, care pleacã din Vf. Straja (1868m) ºi ajunge la staþia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km”, se aratã pe unul dintre site-urile din Straja.

pârtie în cea O mai nouã staþiune din Valea Jiului

Codaºi la turismul de iarnã

Doar 8 kilometri de pârtii de schii în judeþul Hunedoara

13

pârtii de schii omologate în judeþul Hunedoara. Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului a publicat pârtiile omologate la nivel naþional. În judeþul Hunedoara sunt omologate 13 pârtii pentru iubitorii sporturilor de iarnã, 12 dintre ele fiind în Valea Jiului. Monika BACIU

în 5 pârtii Petroºani Conform listei de la MDRT, în Petroºani sunt omologate 5 pârtii de schi. Este vorba de pârtia Poiana, care are 425 de metri aceasta fiind consideratã dificilã , pârtia Telescaun 320 de metri având un grad de dificultate mediu. Urmeazã pârtiile consacrate din masivul Parâng. Pârtia A are 320 de metri aceasta fiind pentru începãtori, pentru cã este încadratã la grad de dificultate uºor, pârtia B 1200 de metri ºi pârtia C 250 de metri, cele douã fiind dificile, adicã pentru experimentaþi. Aceste pârtii sunt în administrarea SC Piatra SÃ. Societatea comercialã Piatra înfiinþatã în anul 2008 cu scopul de a construi o telegondolã în Parâng, dar ºi de a dezvolta domeniul schiabil din zonã, are în sfârºit un administrator care sã rãspundã de patrimoniul firmei. În 2008, consilierii locali din Petroºani aprobau înfiinþarea unei noi societãþi comerciale, care sã funcþioneze în subordinea administraþiei publice locale ºi sã se ocupe de proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Câteva luni mai târziu, reprezentanþii Adunãrii Generale a Acþionarilor au numit ºi un administrator al societãþii, aceas-

ta fiind Monica Ciurea, iar mai apoi, în regim part – time, a fost angajat ºi un contabil. Firma pleca la drum cu proiecte îndrãzneþe, cel puþin la nivel declarativ, iar reprezentanþii AGA spuneau, nici mai mult nici mai puþin, ca cã ºi-

au propus sã facã ordine în munte, în aºa fel încât turiºtii sã fie atraºi ºi nu alungaþi din staþiune. În plus, SC Piatra SÃ ar fi trebuit sã preia în concesiune domeniul schiabil din Masivul Parâng – cu tot ceea ce cuprindea acesta – dupã implementarea proiectului de investiþii intitulat “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Iar pentru toate acestea s-au stabilit ºi salarii pentru cei doi angajaþi, respectiv contabilul plãtit cu ora ºi administratorul firmei, în regim full – time. Numai cã, recent, administraþia publicã localã din Petroºani a decis sã treacã la capitolul istorie firmã din sub-

ordinea sa, pe motiv cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care a fost înfiinþatã. „Între timp, s-a schimbat legislaþia, iar noi nu mai avem voie sã concesionãm domeniul schiabil cãtre o societate din subordinea noastrã. Am decis sã o suspendãm pentru cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care firma a fost înfiinþatã”, a declarat Marian Popescu, administrator public al municipiului Petroºani. Suma alocatã cãtre aceastã societate a fost

de aproximativ 100.000 de lei, dar Popescu spune cã nu sau cheltuit toþi banii. Iar în ceea ce priveºte activitãþile derulate în cei peste 3 ani de activitate, acestea pot fi numãrate pe degetele de la o mânã: o acþiune de ecologizare a staþiunii Parâng, întocmirea actelor necesare pentru autorizarea pârtiilor, ori, împreunã cu reprezentanþii SALVAMONT, întreþinerea ºi marcarea traseelor montane. În Masivul Parâng mai este o pârtie administratã de S.C.Omb Montana 2004, aceasta fiind denumitã pârtia Europarâng care are o lungime de 350 de metri, fiind încadratã la categoria celor dificile. În masivul Parâng se poate schia pe

pârtii în lungime totalã de 2865 metri. În prezent, în Parâng se deruleazã proiectul Schi în România. Proiectul domeniului schiabil din Masivul Parâng are o valoare de aproape 68 de milioane de euro ºi prevede construirea unei telegondole cu care turiºtii vor ajunge din Petroºani în staþiunea Parâng. În staþiune vor fi amenajate

mai multe pârtii de schi care vor însuma o lungime de 30 de kilometri. Pentru schiori vor fi pregãtite încã cinci instalaþii de teleschi, dar ºi facilitãþi pentru petrecerea timpului liber.

pârtie în O Strajã, 4 în Lupeni În staþiunea montanã Straja sunt omologate doar cinci pârtii de schi. Platoul Soarelui în lungime de 465 de metri este administratã de S.C. Vest Week/end Com S.R.L. Urmeazã pârtiile administrate de omul de afaceri lupenean Emil Pãrãu prin Comexim R. Acestea sunt în numãr de patru. Este pârtia Lupului în lungime de 519 metri, Constantinescu 1740 metri, Mutu 540 metri ºi Sfântu Gheorghe 700 metri. Astfel, în Straja se poate schia aproape 4 kilometri de pârtii, mai

exact 3964 de metri. Existã site-uri care însã contrazic Ministerul Turismului ºi oferã informaþii despre numãrul mare al pârtiilor de schii din straja. ” În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceºtia, 20 km vor fi acoperiþi cu zãpadã artificialã din acest sezon (2012-2013). Cele 10 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Noutãþi absolute: înlocuirea telescaunului cu o telegondolã modernã ºi construcþia noului

Staþiunea Montanã din Pasul Vâlcan a luat fiinþã de puþin timp. Mai exact, de turism se vorbeºte în zonã din momentul în care a fost pusã în funcþiune telegondola. Aici însã este doar o pârtie în lungime de 395 de metri, pârtie administratã de Emil Pãrãu. El este primul care a pus bazele pârtiilor din staþiunea montanã Pasul Vâlcan, o staþiune turisticã controversatã la nivel naþional. În Strajã, proiectul vizeazã unirea staþiunii cu Pasul Vâlcan. În judeþul Hunedoara mai este o pârtie omologatã. Cea din Masivul Retezat, ºi anume pârtia Râuºor de 780 de metri lungime, administratã de SC Gardora Travel Srl. Astfel, judeþul Hunedoara are doar 8004 de metri de pârtii, în timp ce în judeþul Prahova, renumitele pârtii de schii însumeazã peste 24 de kilometri. În Prahova sunt omologate în total 24998 de metri de pârtii de schii.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Schi gratis în s t a þ i u n e a Tr a n s a l p i n a

P

rimul sezon de schi în noua staþiune de la Vidra este gratis. Sezonul la Transalpina se deschide la finele acestei sãptãmâni ºi turiºtii vor schia gratuit pânã anul viitor. Diana MITRACHE Pentru prima datã în

aceastã sãptãmânã, pârtiile nou-create ºi amenajate dupã criterii ca în Austria vor

funcþiona la Vidra. La doar 30 de km distanþã de Petroºani, staþiunea îºi va aºtepta turiºtii în cel mai fericit mod posibil, cu pârtii pregãtite, instalaþii funcþionale ºi, cel mai important lucru, gratis. ªapte pârtii de schi, aflate laaltitudini de pânã la 2000 de metri îi

aºteaptã pe iubitorii sportului alb ºi organizatorii mizeazã pe cât mai mulþi schiori. „Inaugurarea pârtiilor de schi de la Voineasa se va face în 22 decembrie în mod oficial ºi pânã la 31 ianuarie 2013 la Transalpina Ski Resort se schiazã GRATIS”, spun organiza-

Primii vestitori ai Naºterii Mântuitorului

Cetele de piþãri vor umple ºi anul acesta Parcul „Carol Schretter”

torii evenimentului. La 2000 de metri altitudine, pe un teren virgin, o mânã de oameni au ridicat unul dintre cele mai mari domenii de schi din România, într-un timp record. Domeniul de Schi Transalpina este un loc din care vezi Fãgãrãºul ºi se aflã la doar 30 de km de Petroºani. A crescut în câteva luni ºi a ajuns ceea ce nici Straja ºi nici Pasul Vâlcan, ori Parângul nu vor fi prea curând. Pârtiile de schi au o lungime totalã de 9 km, prevãzute cu sistem de înzãpezire ºi instalaþii de transport pe cablu care totalizeazã peste 5 km (telescaun - 1800 m, teleschi 733 m ºi o telegondola de 3 km cu staþie intermediarã). Tot în cadrul proiectului au fost realizate spaþii adiacente pentru servicii, o parcare cu minim 350 locuri ºi un refugiu salvamont, precum ºi sediul jandarmeriei la cota 1975 m.

gospodarii cu strigãte de veselie ºi daruri, iar obiceiul spune cã nimeni nu are voie sã cearã mai mult decât primeºte, alt-

P

iþãrãii din satele de lângã Petroºani sunt aºteptaþi, din nou, în Parcul „Carol Schreter”, acolo unde gazde le vor fi, ca de fiecare dtã în ultimii ani, edilii din Petroºani. Carmen COSMAN Parcul „Carol Scheretr” din Petroºani va rãsuna, din nou, de colindul piþãrãilor, primii vestitori ai naºterii lui Isus Hristos. Binecuvântaþi de preot, cetele de colindãtori vor porni petrecerea în parc, acolo unde gazde le vor fi edilii din municipiul Petroºani. „ªi

anul acesta primim colindul piþãrãilor. Evenimentu va avea loc în data de 24 decembrie, la ora 10.00”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Vor veni cete de colindãritori din Slãtinioara, de pe strada Coasta, din Dâlja, Livezeni sau Sãlãtruc. Obiceiul Piþãrãilor este pãstrat în comunitãþile de

momârlani - populaþia bãºtinaºã din Valea Jiului - încã de pe vremea dacilor ºi are ca semnificaþie sacrificiul adus Divinitãþii ca mulþumire pentru rodnicia holdelor ºi a pomilor. Piþãrãilor li s-au adãugat în timp „craii”, care anunþa, printr-o scenetã bine pusã la punct ºi repetatã sãptãmâni în ºir, naºterea

pruncului Iisus Hristos. Adunaþi în cete, copiii ºi tinerii din sat îmbracã straie populare, iar în noaptea de Ajun împodobesc steaguri cu clopoþei, nãframe multicolore, ciucuri ºi coroniþe de flori, pe care le agaþã pe prãjini, iar a doua zi dimineaþã pornesc, cãlare, la colindat. Cetele de piþãrãi sunt primite în

fel risca sã fie exclus din grup. Dupã împãrþirea darurilor, în ogradã se încinge dânsul tradiþional, denumit învârtita jieneasca, în acompaniament de fluiere. Strigãturile care însoþesc jocul sunt învãþate de la cei mai în vârstã, care la rândul lor au fãcut parte din aceste

cete de colindãtori. Potrivit credinþei populare, ei pot umbla liberi prin casele ºi curþile oamenilor pentru cã sunt purtãtori de noroc ºi fericire. Obiceiul s-a pãstrat în timp ºi, pentru frumuseþea tradiþiilor în municipiul Petroºani cetele de piþãrãi din comunitãþile rurale din zona urbei pornesc colindul tradiþional. Caii sunt împãdobiþi de sãrbãtoare, iar colindãtorii merg în cãruþele atent ornate. Pentru ca tradiþia sã nu moarã, de câþiva ani piþãrãii se strâng în curtea bisericii, unde primesc binecuvântarea preotului, iar apoi se urcã în cãruþele împodobite de sãrbãtoare, trase de cai, ºi colindã pe strãzile municipiului Petroºani. Punctul final este Parcul Carol Schreter, din centrul municipiului, acolo unde le colindã pe gazde, dar ºi pe localnicii veniþi mereu în numãr mare sã-i admire.


CVJ, NR. 278, MIERCURI 19 DECEMBRIE 2012