Skip to main content

CVJ, NR. 277 MARTI 18 DECEMBRIE 2012

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 277

Cronica Vãii Jiului Marti, 18 decembrie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Evenimentele din 1989, de la Petroºani, în imagini

Recurs împotriva Tribunalului Gorj

A

vocatii sefilor de la Mina Petrila au contestat decizia Tribunalului Gorj. >>> PAGINA A 3-A

Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan dã ochii cu judecãtorii

G

iany Simulea, bãrbatul care i-a incendiat maºina primarului din Vulcan, aflã marþi dacã va fi sau nu judecat de alt magistrat. Apãrãtorii lui au cerut recuzarea instanþei. >>> PAGINA A 3-A Sãrbãtori dupã gratii

Sucilã rãmâne în arest

P

oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã, acuzat cã l-a corupt sexual pe fiul fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica, va petrece sãrbãtorile de iarnã tot în arest.

>>> PAGINA A 3-A

Creºterea salarialã nu este resimþitã de bugetari

D

R

evoluþia Româna din 1989, conform Wikipedia, a constat într-o serie de proteste, lupte de stradã ºi demonstraþii în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârºitul regimului comunist din România ºi la cãderea lui Nicolae Ceauºescu. Demonstraþiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat ºi execuþia lui Ceauºescu ºi a soþiei sale Elena. >>> PAGINILE 6-7

eschizãtori de drumuri, salarii de nimic. Cei care ne îndrumã paºii în viaþã, spre a ne forma în carierã, respectiv cadrele didactice au veniturile mai mici decât necesitãþile. >>> PAGINA A 5-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:00 Destine împlinite (r) Dani 10:00 Taxi Driver (r) 10:00 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 10:20 Cenuºãreasa II: Viaþa la castel (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Prietenii lui Moº Crãciun

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Crãciunul Familiei

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 În libertate 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Spartanul 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 Spartanul (r)

Prima TV 9:30 Colindã de Crãciun 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 NCIS 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Recurs împotriva Tribunalului Gorj Incendiatorul maºinii primarului din detentie, pentru ucidere Vulcan dã ochii cu judecãtorii vocatii sefilor de la Mina Petrila din culpã, dupã ce 13

A

au contestat decizia Tribunalului Gorj. Cei trei sefi de la Mina Petrila au fost condamnati la sfarsitul saptamanii trecute de Tribunalul Gorj pentru ucidere din culpa. Monika BACIU Dupa aflarea deciziei avocatii celor trei au fost nemultimiti de decizia magistratilor gorjeni motiv pentru care au inaintat recurs la Curta de Apel Craiova. Mai mult decat atat, aparatoarea lui Aurelian Necula a declarat ca va sesiza si Ministerul Justitiei pentru atitudinea judecatorilor de la Tribunalul Gorj. Tribunalul Gorj l-a condamnat pe Aurelian Necula la 6 ani ºi jumãtate de închisoare cu executare, iar pe ªtefan Ungur ºi Gheorghe Roºu la câte patru ani de

închisoare cu executare.

Fostul director al Exploatãrii Miniere Petrila, Aurelian Necula si adjunctii sãi Gheorghe Rosu si Dan Stefan Ungur, au fost condamnati, pe fond, la Judecãtoria Targu Jiu, la sase ani si jumãtate respectiv patru ani de

mineri au murit si alti 12 au fost grav rãniti in douã explozii succesive ce au avut loc in 15 noiembrie 2008. Instanta i-a mai obligat pe cei trei la plata unor daune sub-

stantiale cãtre rudele victimele celor douã explozii. Inculpatii au declarat recurs la Tribunalul Gorj, iar ulterior, procesul s-a mutat la Curtea de Apel Craiova care, in primãvara acestui an, a decis reluarea judecãtii la Tribunalul Gorj.

Pe lângã apã,

ApaServ Valea Jiului vinde ºi energie electricã

A

paServ vinde cel mai ieftin curent din þarã. Societatea de apã din Valea Jiului a recurs la o metodã nouã de a aduge bani la bugetul propriu. Aceasta valorificã energia electricã pe care o produce în cadrul a douã microhidrocentrale. Monika BACIU ”Energia electricã se tranzacþioneazã conform legii este o legislaþie mai nouã care intrã în vigoare

de la 1 ianuarie, se comercializeazã pe o platformã comercialã unde toþi producãtorii de energie din þarã liciteazã ºi cum toatã lumea vinde acum, vindem ºi noi. Sãptãmâna trecutã au fost colegii mei la Bucureºti unde au licitat cantitatea de energie pentru urmãtoarele trei luni, s-a licitat 300 de MW. În urma licitaþiei un furnizor a câºtigat licitaþia ºi urmeazã ca sã se vândã energia cãtre acest furnizor. Preþul de vân-

zare s-a licitat, se vede ºi pe site-ul public, la 231,6 lei pe MW”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Cele douã microhidrocentrale sunt la Staþia de tratare Valea de Peºti iar a doua la Polatiste. Cel mai ieftin curent din România este vândut de compania Apa Serv Valea Jiului, care aparþine Consiliului Judeþean Hunedoara. Preþul este mult sub nivelul la care scoate pe bursã cel mai ieftin producãtor de energie din România, compania de stat Hidroelectrica(circa 190 lei/MWh) astfel încât a fost bãtaie pe curent, pachetul fiind adjudecat de Renovatio Trading care a oferit 231 lei/MWh cu peste 50% mai mult decât ceruse

Apa Serv. Compania din Valea Jiului este la prima ieºire pe bursã, anterior ea livrând energie doar furnizorului implicit Enel. De fapt, producþia de energie nu este activitatea principalã a Apa Serv, firma având ca scop sã asigure serviciile de apã în toatã Valea Jiului.

G

iany Simulea, bãrbatul care i-a incendiat maºina primarului din Vulcan, aflã marþi dacã va fi sau nu judecat de alt magistrat. Apãrãtorii lui au cerut recuzarea instanþei. Carmen COSMAN Solicitarea de recuzare a instanþei de judecatã formulatã de apãrãtorii lui Giany Ioan Simulea – cel care a incendiat autoturismul de lux al familiei primarului Gheorghe Ile – va fi luatã marþi în discuþie, la Judecãtoria Petroºani. Apãrãtorii bãrbatului acuzat de distrugere ºi ºantaj au cerut recuzarea instanþei, cerere care va fi dezbãtutã la termenul de mâine. Avocaþii acestuia au acuzat judecãtorul de caz cã s-a antepronunþat, dupã ce le-a fost respinsã cererea de probe depusã la dosar, respectiv efectuarea unei expertize tehnice care sã stabileascã valoarea maºinii ºi, în consecinþã, cea a daunelor. Ei susþineau cã bolidul de lux incendiat nu ar mai fi valorat 73.000 de euro la momentul comiterii faptei, pe motiv cã ar interveni uzura, însã procurorul ºi apãrãtorii familiei primarului spun cã valoarea nu poate fi alta decât cea stabilitã

Sãrbãtori dupã gratii

Sucilã rãmâne în arest

P

oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã, acuzat cã l-a corupt sexual pe fiul fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica, va petrece sãrbãtorile de iarnã tot în arest. Carmen COSMAN Judecãtorii din Petroºani au fost ed acord cu eliberarea din închisoare a lui Adrian Sucilã, dar magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis recursul formulat de procurori. Potrivit sentinþei pronunþate. Tribunalul Hunedoara “menþine mãsura arestãrii preventive a

inculpatului Sucilã Adrian. Respinge cererea de înlocuire a mãsurii arestãrii preventive cu

prin contract cu firma de leasing prin care s-a

cumpãrat autoturismul. Iar judecãtorul de caz a respins solicitarea efectuãrii acestei expertize. La termenul de marþi se aºteaptã ºi decizia privind instituirea unui sechestru asigurãtor pe bunurile inculpatului, cerere formulatã de avocaþii familiei Ile, dar va fi soluþionatã ºi cererea de schimbare a încadrãrii juridice a faptei pentru care Geany Simulea este judecat. Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã

mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu sau cu mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea sau þara”. Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, acesta fiind fiul fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica. În acelaºi dosar, fiica

infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai, Simulea a încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua

bani de al ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare. În faþa judecãtorului de caz, Giany Simulea, care riscã sã primeascã 20 de ani de închisoare, ºi-a recunoscut faptele, dar a precizat cã nu ºtie de ce a fãcut-o. Existã suspiciuni cã nu ar fi acþionat singur, iar unele surse susþin cã nu poate sã îºi divulge eventualii complici pentru cã ar fi fost ameninþat cu moartea dacã spune ceva.

fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã în libertate pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat în luna

iulie, dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Fostul poliþist se aflã încarcerat la Aiud.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Nivelul taxelor locale rãmâne neschimbat

D

eºi Guvernul dã liber la majorarea taxelor ºi impozitelor locale, Primãria Deva a decis sã le menþinã la acelaºi nivel. ªi în Valea Jiului nivelul dãrilor locale rãmâne neschimbat. Carmen COSMAN Potrivit unui comunicat de presã al municipalitãþii, Primãria

de 93.016.000 RON, iar valoarea impozitelor ºi taxelor pe terenuri ºi clãdiri în bugetul de veni-

Complexul Energetic Hunedoara îºi formeazã parcul auto

C

EH îºi face parc auto. Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã mai multe autovehicule. Este vorba de 11 autoturisme ce vor fi achiziþionate de noua societate. Monika BACIU

M

icrobuze de douã

feluri CEH achiziþioneazã ºase autoturisme pentru transportul persoanelor a câte 5 locuri fiecare ºi alte trei autoturisme care au aceeaºi destinaþie însã acestea cu câte 7 locuri

municipiului Deva doreºte sã nu împovãreze suplimentar cetãþenii în anul 2013, astfel încât propune meþinerea actualului cuantum al impozitelor ºi taxelor locale. Aceastã propunere este materializatã într-un proiect de hotãrâre ce se va supune aprobãrii Consiliului local în ºedinþa de joi, 20 decembrie. Edilii spun cã, în anul 2012 bugetul de venituri proprii al municipiului Deva a fost

turi ºi cheltuieli a fost de 20.885.000 RON, adicã o pondere de 22,45%. Încasãrile de taxe ºi impozite pe terenuri ºi clãdiri au totalizat în anul acesta 18.956.000 RON, respectiv un grad de colectare de 90,76%. Nici în valea Jiului nu vor creºte taxele ºi impozitele locale în anul 2013, decât la Aninoasa. ªi aici, însã, creºterea dãrilor va afecta doar taxele de închiriere a pãºunilor ºi locuinþelor.

fiecare. Noua societate din care fac parte termocentralele Paroºeni ºi Mintia mai cumpãrã un autoturism de teren cu 5 locuri ºi spaþiu pentru transport materiale ºi un microbuz cu pânã la 18 locuri. Conform documentaþiei de achiziþie a autorismelor acestea trebuie sã îndeplineascã mai multe criterii tehnice obligatorii.

Valoarea contractului la care sunt achiziþionate cele 11 autoturisme este de 866.800 de lei fãrã TVA.

loturi, si anume: Lotul 1: Rutele Deva – Termocentrala Mintia , tur- retur , numarul de curse si traseele de circulatie vor fi detaliate in Anexei nr.1 la prezentul caiet de

traseele de circulatie vor fi detaliate în Anexa nr 2 la prezentul caiet de sarcini”, se aratã în anunþul celor de la Complexul Energetic Hunedoara. Valoarea contractului este estimatã la suma de 2,841,402 RON, fãrã TVA. Durata de derulare a servi-

A

chiziþii dupã achiziþii Reprezentanþii CEH cautã ”Servicii transport public de persoane prin curse regulate speciale (transport salariati), pentru Punctul de lucru Mintia, pentru perioada 01.01.2013 31.12.2015, pe urmatoarele rute grupate în doua

sarcini. Lotul 2: Rutele Hunedoara Termocentrala Mintia , tur- retur si BradTermocentrala Mintia , tur - retur , numarul de curse si

ciului de transport are o valabilitate de doi ani, cu începere din 1 ianuarie 2013 ºi cu finalitate 31 decembrie 2015.

Ta x e l e º i i m p o z i t e l e ” i n t r ã ” î n v a c a n þ ã

U

ltimatum pentru plata taxelor ºi a impozitelor. Administraþia localã de la Lupeni, respectiv Serviciul de Taxe ºi Impozite îºi încheie activitatea pe acest an la sfârºitul acestei sãptãmâni. Astfel, cei care nu ºi-au plãtit dãrile cãtre stat o mai pot face pânã vineri 21 decembrie. Monika BACIU Anunþul a fost postat pe site-ul administraþiei locale din Lupeni. ”La primãria municipiului Lupeni, în anul

2012, ultima zi în care se vor face încasãri la casieria serviciului venituri buget local este 21/12/2012. în anul 2013 serviciul venituri buget local (impozite ºi

taxe locale) îºi va incepe activitatea de lucru cu publicul în data de 14/01/2013”, se aratã în anunþul postat de administraþia localã din

Lupeni. Cei care nu îºi vor plãti taxele ºi impozitele aferente pe anul acesta, anul viitor li se vor percepe penalizãri.

Produse momârlãneºti omologate

P

lãcinte, mãmãligã specificã ºi cârnaþi de oaie momârlãneºti vor fi marcã de Valea Jiului. În cel mult douã sãptãmâni, momârlanii din aceste zone se vor putea bucura cã au creat ceva unic, omologat. Diana MITRACHE Medicul veterinar Gheorghe Cristea spune cã actele necesare au fost deja validate ºi s-au parcurs toate etapele, aºaîncât mai e puþin ºi vom avea produsele omologate. Toate sunt create în

gospodãrie ºi sunt unice în lume. „Am efectuat documentaþia pentru pãsatul momârlãnesc, pentru cârnaþul tradiþional afumat de oaie Straja Lupeni ºi pentru cozonacul Jiul de Est, cozonacul Parâng ºi plãcinta jieþeanã. Documentaþia a

trecut de fazele DSVSA – examene de laborator, de comisia de la Direcþia Agricolã ºi dosarele sunt la Ministerul Agriculturii. Sper CA în maxim douãsãptãmâni sã treacã cu bine”, a declarat dr. Gheorghe Cristea. Pãsatul momâr-

lãnesc este specific nedeilor câmpeneºti ale crescãtorilor de oi, care macinã porumbul mare ºi îl fierb la foc de lemn pe pirostrii, cu smântânã, unt

ºibrânzã de oi. Cârnaþii sunt ºi ei fãcuþi dupã o reþeta unicã, din carne de oaie, plãcintele conþin tot brânzã de oi, iar cozonacii au reþete unice, create de gospodinele de pe Jiul de Est.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Creºterea salarialã nu este resimþitã de bugetari

D

eschizãtori de drumuri, salarii de nimic. Cei care ne îndrumã paºii în viaþã, spre a ne forma în carierã, respectiv cadrele didactice au veniturile mai mici decât necesitãþile. În cursul acestui an Guvernul a restituit banii care au fost tãiaþi în urmã cu trei ani, însã nici aºa valoarea salariilor nu este la nivelul anului 2009. Cel puþin asta reiese din calculele matematice care au fost realizate de profesori. ”ªtiþi cã anii trecuþi în învãþãmânt s-au tãiat

salariile cu 25 la sutã, în afarã de salarii s-au mai tãiat mai multe sporuri. În ultimul an am mai primit procente încât cei 25 la sutã au fost acoperiþi, dar de fapt cei 25 la sutã dacã luãm în calcule matematice veniturile noastre sunt cu jumãtate mai mici decât le-am avut în 2009”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Spiru Haret Valea Jiului. Mai mult decât atât, începând de anul viitor

Adãpost pentru nevoiaºi la Vulcan

M

unicipiul Vulcan are cel mai mare adãpost pentru persoanele care nu au o locuinþã. Cele douã pavilioane amenajate special pentru cazarea celor nevoiaºi, funcþioneazã cu sprijinul administraþiei locale ºi al Fundaþiei Raza Speranþei.

salariile bugetarilor vor fi îngheþate la nivelul salariilor din luna decembrie 2012. Cadrele didactice se declarã nemulþumite de aceastã mãsurã. ”Legat de îngheþarea

“De fapt, avem douã centre de adãpost cald, cum se spune, pentru copiii strãzii ºi oamenii fãrã locuinþe, unde sunt adãpostiþi atât pe timpul nopþii, cât ºi pe timpul zile. Lor li se acordã ºi câte o masã caldã în cadrul ONG-ului Raza Speranþei. Adãpostul de la Dincã este organizat pe mai multe etaje ºi avem locuri ºi pentru pensionarii care doresc sã vinã aici sau care nu au pe nimeni. Avem spaþii unde se pot caza ºi avem ºi camere chiar de trei stele în cãmin”, a afirmat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Drama oamenilor fãrã un acoperiº deasupra capului este ºi mai mare în aceastã perioadã, mai ales cã temperaturile sunt extrem de scãzute. În acest adãpost, nevoiaºii

salariilor nu avem cum sã fim mulþumiþi, nu numai cei din judeþul Hunedoara ci din întreaga þarã pentru cã dacã cu ani în urmã se promitea cã vom primi rata inflaþiei, în momentul acesta nici mãcar rata inflaþiei nu o primim”, a mai precizat sursa citatã. În medie, un profesor debutant, are un venit de aproape 1000 de lei, sumele crescând în funcþie de vechimea cadrului didactic. Presedintele Traian Basescu a promulgat, sambata, Legea care prevede inghetarea pensiilor si salariilor. Monika BACIU

au toate condiþiile, iar partea bunã este cã funcþioneazã tot timpul. În celelalte localitãþii ale Vãii Jiului unde existã centre de adãpostire, spaþiile pot fi ocupate doar pe timpul nopþii, iar dimineaþa, oamenii trebuie sã pãrãseascã incinta. Este ºi cazul Petroºaniului, unde la adãpostul de la Poliþia Localã sunt doar trei locuri, care ziua sunt neocupate. Aici, spre deosebire de Vulcan, poliþiºtii locali merg noaptea pe strãzi pentru a-i culege pe boschetarii, pentru a nu îngheþa de frig. ªi cu toate astea, unii dintre aceºti oameni ai strãzii, care îºi fac veacul prin piaþã, garã sau pe la ghenele de gunoi, refuzã sã vinã la cãldurã. Luiza ANDRONACHE

Telegondola din Straja încã nu funcþioneazã! Oare de ce?

D

eºi data de 15 decembrie era programatã ca fiind ziua în care se va inaugura telegondola spre Staþiunea Straja, la care s-a lucrat toatã vara, acest lucru nu s-a întâmplat. Astfel, punerea în funcþiunea a instalaþiei mai întârzie, pânã la mijlocul sãptãmânii, cel puþin. „Am niºte oameni acolo, care încã nu ºtiu cine o sã-i plãteascã. Fiind cu sufletul alãturi de Straja, eu i-am þinut, mai ales cã sunt calificaþi. Am

reuºit sã obþinem pe firma Comexim ISCIR-ul ºi din câte am înþeles, au fost date în custodie sau asociere instalaþiile la Termo Gaz prin ceva hotãrâre de consiliu.

Logic, gondola ar fi putut sã meargã începând de joi, de când s-a luat ISCIR-ul, dar s-a constatat cã ea nu a fost predatã de cãtre constructor, care este Acominul. Am luat legãtura cu acesta, a zis cã vine miercuri la predare, aºa cã dacã totul este în regulã, joi ar trebui ca telegondola sã meargã”, a declarat Emil Pãrãu, investitor în staþiunea Straja. Week-end-ul care a trecut s-a schiat foarte bine în Straja, dar accesul s-a putut face doar cu maºina, ceea ce a fãcut ca turiºtii sã vinã în numãr mai mic. “Drumul a fost nu bun, foarte bun. Au urcat turiºti, dar bineînþe-

les cã toatã lumea aºteaptã sã meargã cu gondola. Ar fi un dezastru pentru Straja ca dupã ce s-a fãcut o investiþie atât de mare, sã nu funcþioneze. Atunci, pe bunã dreptate, cum ziceau ºi turiºtii sâmbãtã, mai bine lãsau scaunul acela vechi, cã mãcar funcþiona”, a mai spus Emil Pãrãu. Contactat telefonic, viceprimarul Municipiului Lupeni, Corneliu Lungan, a zis scurt ºi apãsat “Miercuri dupã ora 11:00”. Poate din aceste cuvinte ar trebui sã înþelegem cã de atunci ar funcþiona telegondola?! Vom trãi ºi vom vedea… Luiza ANDRONACHE

Alternativã. Tractorist în Franþa sau cãpºunar în Spania

V

rei sã munceºti în strãinãtate, dar nu eºti încã decis unde sã mergi? Noi îþi oferim câteva alternative. Totul þine de calificare sau de abilitãþile profesionale. Site-urile de profil abundã de locuri de muncã în strãinãtate, mai mult sau mai puþin bine plãtite. O alternativã pentru a gãsi un loc de muncã epste hotare, cu contract legal încheiat, o puteþi gãsi, de exemplu, pe Tjobs.ro, unde o mulþime de firme îºi fac cunoscutã oferta. De exemplu, dacã vrei sã munceºti ca tractorist sau la viþã de vie în Franþa, poþi câºtiga între 1.000 de euro ºi 1.400 de euro pe lunã. De asemenea, cei care vro sã culeagã citrice sau cãpºuni în Spania câºtigã în jur de 1.100 de euro, iar cei care vor alege sã munceascã în agriculturã în Cipru vor câºtiga între 500 ºi 600 de euro pe lunã. O altã agenþie de recrutare cautã, pe acelaºi site. Nu sunt multe posturi pe fiecare angajator, dar oferta este variatã. Astfel, o agenþie de recrutare cautã în aceastã

perioadã doi români care sã lucreze ca tractoriºti în Franþa ºi, evident, au prioritate la angajare cei care au cunoºtinþe medii de limba francezã ºi care au mai lucrat în Franþa. O altã firmã de recrutare cautã 10 români care sã lucreze în Franþa la curãþirea viþei de vie, iar termenul limitã de depunere a CV-urilor este 14 ianuarie. În Spania, angajatorii cautã 100 de românce, fãrã experienþã, care vor sã culeagã cãpºuni, zmeurã ºi citrice. Durata contractului este de 3-4 luni, cu posibilitate de prelungire, iar salariul este de 37.42 euro net pe zi. Alþi doi români au ºansa sã lucreze la o fermã de pui din Cipru, pentru 600 de euro pe lunã ºi tot în Cipru sunt aºteptaþi 40 de români care sã lucreze în agriculturã în domeniul cultivãrii leguminoaselor, pentru 500 de euro pe lunã. Carmen Carmen COSMAN


6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Evenimentele din 1989, de la Petroºani, în imagini R

evoluþia Româna din 1989, conform Wikipedia, a constat într-o serie de proteste, lupte de stradã ºi demonstraþii în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârºitul regimului comunist din România ºi la cãderea lui Nicolae Ceauºescu. Demonstraþiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat ºi execuþia lui Ceauºescu ºi a soþiei sale Elena.

La 16 decembrie a izbucnit un protest în Timiºoara, ca rãspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tokés. Protestele au continuat în ziua urmãtoare, 17 decembrie. Protestatarii au intrat în Comitetul Judeþean ºi au aruncat pe fereastrã documentele partidului, broºurile de propagandã scrierile lui Ceauºescu ºi alte simboluri ale puterii comuniste. La Petroºani, revoluþia a fost una de “catifea”, dupã care, însã, au apãrut o mulþime de revoluþionari. Cronica Vãii Jiului vã prezintã într-un fotoreportaj imagini document din timpul evenimentelor din 1989, suprinse de fotoreporterul Ovidiu Pârâianu, la Petroºani.

Reportaj 7


6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Evenimentele din 1989, de la Petroºani, în imagini R

evoluþia Româna din 1989, conform Wikipedia, a constat într-o serie de proteste, lupte de stradã ºi demonstraþii în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârºitul regimului comunist din România ºi la cãderea lui Nicolae Ceauºescu. Demonstraþiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat ºi execuþia lui Ceauºescu ºi a soþiei sale Elena.

La 16 decembrie a izbucnit un protest în Timiºoara, ca rãspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tokés. Protestele au continuat în ziua urmãtoare, 17 decembrie. Protestatarii au intrat în Comitetul Judeþean ºi au aruncat pe fereastrã documentele partidului, broºurile de propagandã scrierile lui Ceauºescu ºi alte simboluri ale puterii comuniste. La Petroºani, revoluþia a fost una de “catifea”, dupã care, însã, au apãrut o mulþime de revoluþionari. Cronica Vãii Jiului vã prezintã într-un fotoreportaj imagini document din timpul evenimentelor din 1989, suprinse de fotoreporterul Ovidiu Pârâianu, la Petroºani.

Reportaj 7


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Trei rãniþi în urma unui accident pe DN 7, în localitatea Simeria

T

rei persoane au fost accidentate în urma unui accident rutier produs, luni, dimineaþa, pe DN 7, în localitatea Simeria, în care au fost implicate un microbuz care transporta 9 pasageri ºi 2 autoturisme în care se aflau 3 persoane. Echipajul de descarcerare de la Detaºamentul din Deva ºi echipa de prim ajutor din Simeria ajunse rapid la locul accidentului au descarcerat ºoferul unui autovehicul, iar dupã extragere acesta a fost preluat de paramedicii SMURD, care i-au acordat îngrijiri medicale ºi apoi l-au transportat, în stare stabilã, la

Nu vã jucaþi cu focul

Improvizaþiile inutile la instalaþiile electrice ºi de gaz pot fi fatale!

unitatea de primire a urgenþelor din Deva. Alte douã persoane, un bãrbat ºi o femeie, aflate într-un alt autovehicul implicat în accident au suferit rãni uºoare, acestea fiind transportate, de asemenea, la spital pentru investigaþii suplimentare. Pasagerii microbuzului nu au fost rãniþi, aceºtia continuânduºi cãlãtoria spre destinaþie cu un alt mijloc de transport pus la dispoziþie de transportator. Din cauza accidentului circulaþia pe DN 7 a fost blocatã, timp de câteva zeci de minute, pe ambele sensuri.

Preferã brazii cu rãdãcinã

L

ocuitorii din Petroºani preferã brazii cu rãdãcinã. Asta dupã ce au constatat cã sunt mai frumoºi ºi vânzãrile merg strunã.

Nu riscaþi inutil ºi nu vã puneþi în pericol viaþa prin improvizaþiile fãcute la instalaþiile electrice sau de gaz sau din cauza obturãrii coºurilor de fum. Pompierii hunedoreni trag încã un semnal de alarmã ºi le aratã oamenilor cât de periculoase pot fi aceste improvizaþii. Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã ºi E.ON România au demarat a doua

N

Asomarea este doar o lege neaplicatã ºi care nu poate fi învinsã de metoda tradiþionalã de sacrificare a porcilor. Potrivit cerinþelor europene, românii nu ar mai avea voie sã-ºi sacrifice porcul cum cere datina moºtenitã din strãbuni. Astfel, Europa cere ca porcul, mai înainte de a fi tãiat, sã fie asomat. Asomarea s-a decis a fi, de cãtre specialiºtii în domeniu de douã feluri : cu glonte captiv, respectiv electricã. Prin acest procedeu, mamiferul ar fi anesteziat astfel încât întregul sistem nervos ar fi complet distrus. În principiu, beleaua asomãrii porcinelor a cãzut pe capul medicilor veterinari, dar aceºtia, cel puþin

în Valea Jiului, de-a lungul anilor trecuþi, nu au fost chemaþi sã asomeze nici mãcar un animal. „În principiu, noi ar trebui sã ne ocupãm de problema asta, care se poate face însã doar la solicitarea cetãþenilor. Pânã acum, nu ne-a chemat însã nimeni sã-i asomãm porcul ºi nici nu putem intra de capul nostru în curtea omului. Noi avem dorinþã, dar este neputinþã. Pe de altã parte, ar fi ºi o

merge bine”, spune Mariana Butnariu, vânzãtoare. Cei care vin sã cumpere spun cã preþurile nu sunt mari, dar sunt ºi oameni care preferã sã împodobeascã

Piaþa s-a umplut de brazi, unii cu rãdãcinã, alþii tãiaþi ºi marcaþi corespunzãtor, însã, doar preþurile fac diferenþa. La piaþã, însã, totul pare negociabil ºi lumea parca preferã un anumit tip de pom de Crãciun. Fiecare sperã sã îl poatã folosi anul viitor, iar preþurile sunt pentru toatã lumea. Tocmai din sudul þãrii, de la o pepinierã, vânzãtoarea vine la Petroºani, pentru al doilea an consecutiv ºi recunoaºte cã vânzarea brazilor merge foarte bine aici. „A mers bine campanie comunã de informare ºi conºtientizare a populaþiei, ca urmare a parteneriatului încheiat în luna septembrie a acestui an. Este vorba despre campania naþionalã de informare ºi educaþie preventivã R.I.S.C. „Renunþã. Improvizaþiile sunt catastrofale”, care îºi propune sã avertizeze cetãþenii cu privire la riscurile la care se expun dacã încalcã regulile privind uti-

Asomarea, regula care nu poate trece de tradiþie

ici un porc din gospodãriile familiilor din Valea Jiului nu a fost sacrificat dupã metoda cerutã de Europa.

vânzarea. Toatã lumea a venit, mai ales în week-end-ul care a trecut. Preþurile sunt între 45 ºi 75 de lei în funcþie deînãlþime ºi coroanã. Dar nu ne plângem, am vândut ºi

problemã, pentru cã un medic ar trebui sã þinã asomatorul, altul animalul, unul sã-l electrocuteze, altul sã-l taie, etc. Nici noi nu suntem aºa mulþi ºi ce s-ar întâmpla dacã toþi ºi-ar tãia porcul în aceeaºi zi, de Ignat ? Pânã acum, deºi s-au tãiat destui porci în Valea Jiului, directiva UE a rãmas doar la stadiul de intenþie”, au spus veterinarii. Maximilian GÂNJU

o simplã crenguþã de brad. „Nu e scump, iar faptul cã îl putem replanta mise pare ideal. De aceea încerc sã cumpãr acum unul cu rãdãcinã”, spune un cumpãrãtor. „Am luat ºi anul trecut cu acelaºi gând, sã îl replantãm. Nu s-a prins. Poate reuºim anul acesta”, spune un alt cumpãrãtor. La piaþã, însã, vin ºi oameni care nu îºi permit prea multe, dar ºi pentru ei este ofertã. „Am venit pentru câteva crenguþe de brad. Eu nu am avut copii ºi nu am nici nepoþi ºi de Crãciun îmi ajunge o creangã de brad”, spune o bãtrânã. În Petroºani au apãrut atât brazi cu rãdãcinã, dar ºi fãrã, însã, se pare cã tot mai mulþi vor un brad pe care sã îlpoatã replanta dupã Crãciun Diana MITRACHE

lizarea instalaþiilor electrice ºi a celor alimentate cu gaz. „Ideea campaniei a plecat de la o realitate îngrijorãtoare: în fiecare an sute de oameni devin victime, urmare a unor evenimente care se produc fie din cauza improvizaþiilor fãcute la instalaþiile electrice sau de gaz, fie din cauza obturãrii coºurilor de fum”, a declarat cãpitan Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara.

Inspectori de prevenire din cadrul I.S.U. Hunedoara ºi angajaþi E.ON România au organizat o acþiune de informare a populaþiei, în piaþa centralã a Devei, în cadrul cãreia au distribuit fluturaºi conþinând mesajul campaniei ºi recomandãri privind exploatarea corespunzãtoare a instalaþiilor electrice ºi a celor de gaz. Car men COSMAN

D

Actualitate 9

Vin bani pentru sala polivalentã

upã mai bine de 6 ani de aºteptãri, sala sporturilor din Petroºani ar putea fi reamenajatã, iar sportivii s-ar putea antrena corespunzãtor. Conducerea Clubului ªcolar Sportiv de la Petroºani a fãcut zeci de demersuri ºi acum sperã cã proiectul este pe ultima sutã de metri ºi cã banii vor veni anul viitor. „Noi, deocamdatã, am rãmas tot optimiºti, în sensul cã banii încã nu au intrat în cont. Avem promisiunea ºi rãspuns de la Ministeruzl Educaþiei ºi Inspectoratul ªcolar cã începând cu 2013 vom putea beneficia de fonduri”, a

P

rocese câºtigate pe bandã rulantã. Cadrele didactice au acþionat în judecatã Inspectoratele ªcolare pentru neplata anumitor drepturi obþinute prin legi.

decxlarat Zoltan Toth, directorul Clubului ªcolar Sportiv (CSª) Petroºani. Pânã la bani, însã, mai e cale lungã ºi un ºir de acte birocratice, plus adresele la minister ºi

Inspectoratul ªcolar. Asta dupã ce ani de zile, conducerea CSª a completat cereri de finanþare ºi a fãcut proiecte. „Este a treia adresã sau a patra pe care o trimitem

ministerului, plus vreo douã la ISJ Hunedoara doar în acest an, dar ne-am învãþat în ultimii 6 ani de zile de adrese ºi nu mai e o problemã pentru noi sã mai facem o adresã”, a mai adãugat Zoltan Toth. Construcþia a fost datã în folos-

inþã în 1986 ºi, de atunci, nimeni nu s-a mai ocupat de reamenajarea ei. Astfel s-a ajuns la situaþia jalniucã în care se aflã sala acum. Adicã, într-o stare avansatã de degradare, fãrã încãlzire, iar singurii care suferã sunt sportivii care se antreneazã

fiecare pe unde poate. „În perioada aceasta rece, sportivii îºi desfãºoarã activitatea la ªcoala nr 4. Am gãsit acolo înþelegere ºi handbaliºtii se antreneazã acolo. ªi anhul trecut am fost tot acolo, pentru cã în sala noastrã e mai rece ca afarã ºi nu putem þine copiii în frig”, spune Toth. Proiectul de reamenajare al sãlii sporturilor presupune realizarea unui nou acoperiº, al tribunei ºi al terenului de joc, realizarea termoizolaþiei ºi a sistemului de încãlzire care nu a mai fost funcþional de ani buni. În total, peste 1.500 000 de lei ar urma sã intre în conturile celor de la Petroºani, pentru cã performaþe au, dar nu au sãli de antrenament. Diana MITRACHE

Profesorii au câºtigat procesele cu statul O lege intratã în vigoare în urmã cu ºase ani venea în sprijinul profesorilor,

Mii de profesori din judeþul Hunedoara ºi-au recuperat banii alocaþi pentru cumpãrarea cãrþilor de specialitate, dupã ce au dat Statul în judecatã. Este vorba despre cei 100 de euro care nu au mai fost acordaþi dascãlilor pe motiv cã este nevoie de reducere a cheltuielilor din acest sistem.

Tura cu telegondola, la acelaºi preþ ca ºi cu telescaunul

O

urcare cu telegondola din Staþiunea Straja va costa tot atât cât costã o cãlãtorie cu telescaunul din staþiunea învecinatã, Parâng. Instalaþia modernã de transport îºi va intra în „producþie” de mâine-miercuri, când municipalitatea Lupeni va semna actele de recepþie. Telegondola de la Straja, realizatã în timp record, este gata sã-i ducã pe turiºti în staþiune. A funcþionat jumãtate de lunã în probe ºi inspectorii ISCIR au emis autorizaþiile necesare, astfel cã instalaþia este sigurã pentru a intra în exploatare. Miercuri, constructorul va preda municipalitãþii Lupeni investiþia, iar tot de

oferindu-le anual câte 100 de euro, pentru cumpãrarea unor cãrþi de

specialitate - destul de scumpe, având în vedere cã din salarii, dascãlii abia îºi pot asigura traiul de zi cu zi. Trei ani mai târziu, însã, sumele au fost înjumãtãþite, dupã care sprijinul a fost sistat definitiv. Mii de profesori, însã, apucaserã sã-ºi achiziþioneze cãrþile de care aveau nevoie, ºi s-au trezit ca nimeni nu le mai deconteazã cheltuiala. ”Avem procesele câºtigate pe legea 221 pe acei 50 la sutã care de fapt au mai rãmas 37. Dupã aceste procese am câºtigat

atunci telegondola va funcþiona la capacitate maximã, astfel cã în weekend turiºtii vor ajunge în Straja cu instalaþia modernã de transport pe cablu. „Miercuri la ora zece este stabilitã întâlnirea dintre comisia de recepþie ºi constructor ºi tot atunci se vor semna actele de predare primire. Preþul pentru o cãlãtorie dus-întors a rãmas cel estimat iniþial, adicã de 15 lei”, a declarat ieri, Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Telegondola din Staþiunea Straja poate transporta într-o orã circa 1500 de turiºti, cu mult mai mult faþã de vechiul telescaun. Maximilian GÂNJU

ºi pe legea 330 care spunecã nu putem sã luãm în 2010 mai puþin decât am luat în decembrie 2009. Am câºtigat procesul pe sutã de euro care de fapt sunt 50 de euro pentru cã 50 de euro i-am primit mai demult. Legat de cei 50 de euro s-au dat banii de la Minister ºi s-au cumpãrat cãrþi. Legat de celelalte procese conform Ordonanþei Guvernului datã de Boc prin care în 2012 vom primi 5% din procesel câºtigate, aceºti bani s-au dat anul acesta.

În 2013 vom primi 10% din sumele câºtigate prin procese în aºa fel încât ppânã în 2016 sã primim toate sumele restante”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Spiru Haret Valea Jiului. Considerând cã li s-a fãcut o nedreptate, dascãlii au dat în judecata Inspectoratul ªcolar ºi ministerul de resort. Au câºtigat banii aferenþi anului 2009, iar acum, instanþele de judecatã au început sã dea sentinþe favorabile dascãlilor ºi în procesele intentate pentru recâºtigarea sumelor aferente anului 2010. Monika BACIU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Trei rãniþi în urma unui accident pe DN 7, în localitatea Simeria

T

rei persoane au fost accidentate în urma unui accident rutier produs, luni, dimineaþa, pe DN 7, în localitatea Simeria, în care au fost implicate un microbuz care transporta 9 pasageri ºi 2 autoturisme în care se aflau 3 persoane. Echipajul de descarcerare de la Detaºamentul din Deva ºi echipa de prim ajutor din Simeria ajunse rapid la locul accidentului au descarcerat ºoferul unui autovehicul, iar dupã extragere acesta a fost preluat de paramedicii SMURD, care i-au acordat îngrijiri medicale ºi apoi l-au transportat, în stare stabilã, la

Nu vã jucaþi cu focul

Improvizaþiile inutile la instalaþiile electrice ºi de gaz pot fi fatale!

unitatea de primire a urgenþelor din Deva. Alte douã persoane, un bãrbat ºi o femeie, aflate într-un alt autovehicul implicat în accident au suferit rãni uºoare, acestea fiind transportate, de asemenea, la spital pentru investigaþii suplimentare. Pasagerii microbuzului nu au fost rãniþi, aceºtia continuânduºi cãlãtoria spre destinaþie cu un alt mijloc de transport pus la dispoziþie de transportator. Din cauza accidentului circulaþia pe DN 7 a fost blocatã, timp de câteva zeci de minute, pe ambele sensuri.

Preferã brazii cu rãdãcinã

L

ocuitorii din Petroºani preferã brazii cu rãdãcinã. Asta dupã ce au constatat cã sunt mai frumoºi ºi vânzãrile merg strunã.

Nu riscaþi inutil ºi nu vã puneþi în pericol viaþa prin improvizaþiile fãcute la instalaþiile electrice sau de gaz sau din cauza obturãrii coºurilor de fum. Pompierii hunedoreni trag încã un semnal de alarmã ºi le aratã oamenilor cât de periculoase pot fi aceste improvizaþii. Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã ºi E.ON România au demarat a doua

N

Asomarea este doar o lege neaplicatã ºi care nu poate fi învinsã de metoda tradiþionalã de sacrificare a porcilor. Potrivit cerinþelor europene, românii nu ar mai avea voie sã-ºi sacrifice porcul cum cere datina moºtenitã din strãbuni. Astfel, Europa cere ca porcul, mai înainte de a fi tãiat, sã fie asomat. Asomarea s-a decis a fi, de cãtre specialiºtii în domeniu de douã feluri : cu glonte captiv, respectiv electricã. Prin acest procedeu, mamiferul ar fi anesteziat astfel încât întregul sistem nervos ar fi complet distrus. În principiu, beleaua asomãrii porcinelor a cãzut pe capul medicilor veterinari, dar aceºtia, cel puþin

în Valea Jiului, de-a lungul anilor trecuþi, nu au fost chemaþi sã asomeze nici mãcar un animal. „În principiu, noi ar trebui sã ne ocupãm de problema asta, care se poate face însã doar la solicitarea cetãþenilor. Pânã acum, nu ne-a chemat însã nimeni sã-i asomãm porcul ºi nici nu putem intra de capul nostru în curtea omului. Noi avem dorinþã, dar este neputinþã. Pe de altã parte, ar fi ºi o

merge bine”, spune Mariana Butnariu, vânzãtoare. Cei care vin sã cumpere spun cã preþurile nu sunt mari, dar sunt ºi oameni care preferã sã împodobeascã

Piaþa s-a umplut de brazi, unii cu rãdãcinã, alþii tãiaþi ºi marcaþi corespunzãtor, însã, doar preþurile fac diferenþa. La piaþã, însã, totul pare negociabil ºi lumea parca preferã un anumit tip de pom de Crãciun. Fiecare sperã sã îl poatã folosi anul viitor, iar preþurile sunt pentru toatã lumea. Tocmai din sudul þãrii, de la o pepinierã, vânzãtoarea vine la Petroºani, pentru al doilea an consecutiv ºi recunoaºte cã vânzarea brazilor merge foarte bine aici. „A mers bine campanie comunã de informare ºi conºtientizare a populaþiei, ca urmare a parteneriatului încheiat în luna septembrie a acestui an. Este vorba despre campania naþionalã de informare ºi educaþie preventivã R.I.S.C. „Renunþã. Improvizaþiile sunt catastrofale”, care îºi propune sã avertizeze cetãþenii cu privire la riscurile la care se expun dacã încalcã regulile privind uti-

Asomarea, regula care nu poate trece de tradiþie

ici un porc din gospodãriile familiilor din Valea Jiului nu a fost sacrificat dupã metoda cerutã de Europa.

vânzarea. Toatã lumea a venit, mai ales în week-end-ul care a trecut. Preþurile sunt între 45 ºi 75 de lei în funcþie deînãlþime ºi coroanã. Dar nu ne plângem, am vândut ºi

problemã, pentru cã un medic ar trebui sã þinã asomatorul, altul animalul, unul sã-l electrocuteze, altul sã-l taie, etc. Nici noi nu suntem aºa mulþi ºi ce s-ar întâmpla dacã toþi ºi-ar tãia porcul în aceeaºi zi, de Ignat ? Pânã acum, deºi s-au tãiat destui porci în Valea Jiului, directiva UE a rãmas doar la stadiul de intenþie”, au spus veterinarii. Maximilian GÂNJU

o simplã crenguþã de brad. „Nu e scump, iar faptul cã îl putem replanta mise pare ideal. De aceea încerc sã cumpãr acum unul cu rãdãcinã”, spune un cumpãrãtor. „Am luat ºi anul trecut cu acelaºi gând, sã îl replantãm. Nu s-a prins. Poate reuºim anul acesta”, spune un alt cumpãrãtor. La piaþã, însã, vin ºi oameni care nu îºi permit prea multe, dar ºi pentru ei este ofertã. „Am venit pentru câteva crenguþe de brad. Eu nu am avut copii ºi nu am nici nepoþi ºi de Crãciun îmi ajunge o creangã de brad”, spune o bãtrânã. În Petroºani au apãrut atât brazi cu rãdãcinã, dar ºi fãrã, însã, se pare cã tot mai mulþi vor un brad pe care sã îlpoatã replanta dupã Crãciun Diana MITRACHE

lizarea instalaþiilor electrice ºi a celor alimentate cu gaz. „Ideea campaniei a plecat de la o realitate îngrijorãtoare: în fiecare an sute de oameni devin victime, urmare a unor evenimente care se produc fie din cauza improvizaþiilor fãcute la instalaþiile electrice sau de gaz, fie din cauza obturãrii coºurilor de fum”, a declarat cãpitan Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara.

Inspectori de prevenire din cadrul I.S.U. Hunedoara ºi angajaþi E.ON România au organizat o acþiune de informare a populaþiei, în piaþa centralã a Devei, în cadrul cãreia au distribuit fluturaºi conþinând mesajul campaniei ºi recomandãri privind exploatarea corespunzãtoare a instalaþiilor electrice ºi a celor de gaz. Car men COSMAN

D

Actualitate 9

Vin bani pentru sala polivalentã

upã mai bine de 6 ani de aºteptãri, sala sporturilor din Petroºani ar putea fi reamenajatã, iar sportivii s-ar putea antrena corespunzãtor. Conducerea Clubului ªcolar Sportiv de la Petroºani a fãcut zeci de demersuri ºi acum sperã cã proiectul este pe ultima sutã de metri ºi cã banii vor veni anul viitor. „Noi, deocamdatã, am rãmas tot optimiºti, în sensul cã banii încã nu au intrat în cont. Avem promisiunea ºi rãspuns de la Ministeruzl Educaþiei ºi Inspectoratul ªcolar cã începând cu 2013 vom putea beneficia de fonduri”, a

P

rocese câºtigate pe bandã rulantã. Cadrele didactice au acþionat în judecatã Inspectoratele ªcolare pentru neplata anumitor drepturi obþinute prin legi.

decxlarat Zoltan Toth, directorul Clubului ªcolar Sportiv (CSª) Petroºani. Pânã la bani, însã, mai e cale lungã ºi un ºir de acte birocratice, plus adresele la minister ºi

Inspectoratul ªcolar. Asta dupã ce ani de zile, conducerea CSª a completat cereri de finanþare ºi a fãcut proiecte. „Este a treia adresã sau a patra pe care o trimitem

ministerului, plus vreo douã la ISJ Hunedoara doar în acest an, dar ne-am învãþat în ultimii 6 ani de zile de adrese ºi nu mai e o problemã pentru noi sã mai facem o adresã”, a mai adãugat Zoltan Toth. Construcþia a fost datã în folos-

inþã în 1986 ºi, de atunci, nimeni nu s-a mai ocupat de reamenajarea ei. Astfel s-a ajuns la situaþia jalniucã în care se aflã sala acum. Adicã, într-o stare avansatã de degradare, fãrã încãlzire, iar singurii care suferã sunt sportivii care se antreneazã

fiecare pe unde poate. „În perioada aceasta rece, sportivii îºi desfãºoarã activitatea la ªcoala nr 4. Am gãsit acolo înþelegere ºi handbaliºtii se antreneazã acolo. ªi anhul trecut am fost tot acolo, pentru cã în sala noastrã e mai rece ca afarã ºi nu putem þine copiii în frig”, spune Toth. Proiectul de reamenajare al sãlii sporturilor presupune realizarea unui nou acoperiº, al tribunei ºi al terenului de joc, realizarea termoizolaþiei ºi a sistemului de încãlzire care nu a mai fost funcþional de ani buni. În total, peste 1.500 000 de lei ar urma sã intre în conturile celor de la Petroºani, pentru cã performaþe au, dar nu au sãli de antrenament. Diana MITRACHE

Profesorii au câºtigat procesele cu statul O lege intratã în vigoare în urmã cu ºase ani venea în sprijinul profesorilor,

Mii de profesori din judeþul Hunedoara ºi-au recuperat banii alocaþi pentru cumpãrarea cãrþilor de specialitate, dupã ce au dat Statul în judecatã. Este vorba despre cei 100 de euro care nu au mai fost acordaþi dascãlilor pe motiv cã este nevoie de reducere a cheltuielilor din acest sistem.

Tura cu telegondola, la acelaºi preþ ca ºi cu telescaunul

O

urcare cu telegondola din Staþiunea Straja va costa tot atât cât costã o cãlãtorie cu telescaunul din staþiunea învecinatã, Parâng. Instalaþia modernã de transport îºi va intra în „producþie” de mâine-miercuri, când municipalitatea Lupeni va semna actele de recepþie. Telegondola de la Straja, realizatã în timp record, este gata sã-i ducã pe turiºti în staþiune. A funcþionat jumãtate de lunã în probe ºi inspectorii ISCIR au emis autorizaþiile necesare, astfel cã instalaþia este sigurã pentru a intra în exploatare. Miercuri, constructorul va preda municipalitãþii Lupeni investiþia, iar tot de

oferindu-le anual câte 100 de euro, pentru cumpãrarea unor cãrþi de

specialitate - destul de scumpe, având în vedere cã din salarii, dascãlii abia îºi pot asigura traiul de zi cu zi. Trei ani mai târziu, însã, sumele au fost înjumãtãþite, dupã care sprijinul a fost sistat definitiv. Mii de profesori, însã, apucaserã sã-ºi achiziþioneze cãrþile de care aveau nevoie, ºi s-au trezit ca nimeni nu le mai deconteazã cheltuiala. ”Avem procesele câºtigate pe legea 221 pe acei 50 la sutã care de fapt au mai rãmas 37. Dupã aceste procese am câºtigat

atunci telegondola va funcþiona la capacitate maximã, astfel cã în weekend turiºtii vor ajunge în Straja cu instalaþia modernã de transport pe cablu. „Miercuri la ora zece este stabilitã întâlnirea dintre comisia de recepþie ºi constructor ºi tot atunci se vor semna actele de predare primire. Preþul pentru o cãlãtorie dus-întors a rãmas cel estimat iniþial, adicã de 15 lei”, a declarat ieri, Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Telegondola din Staþiunea Straja poate transporta într-o orã circa 1500 de turiºti, cu mult mai mult faþã de vechiul telescaun. Maximilian GÂNJU

ºi pe legea 330 care spunecã nu putem sã luãm în 2010 mai puþin decât am luat în decembrie 2009. Am câºtigat procesul pe sutã de euro care de fapt sunt 50 de euro pentru cã 50 de euro i-am primit mai demult. Legat de cei 50 de euro s-au dat banii de la Minister ºi s-au cumpãrat cãrþi. Legat de celelalte procese conform Ordonanþei Guvernului datã de Boc prin care în 2012 vom primi 5% din procesel câºtigate, aceºti bani s-au dat anul acesta.

În 2013 vom primi 10% din sumele câºtigate prin procese în aºa fel încât ppânã în 2016 sã primim toate sumele restante”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Spiru Haret Valea Jiului. Considerând cã li s-a fãcut o nedreptate, dascãlii au dat în judecata Inspectoratul ªcolar ºi ministerul de resort. Au câºtigat banii aferenþi anului 2009, iar acum, instanþele de judecatã au început sã dea sentinþe favorabile dascãlilor ºi în procesele intentate pentru recâºtigarea sumelor aferente anului 2010. Monika BACIU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

Traficul auto a fost restabilit pe toate drumurile naþionale

D

upã ce ninsorile s-au mai oprit ºi carosabilul a putut fi curãþat. Niciun drum naþional care strãbate judeþul Hunedoara nu era duminicã blocat. Potrivit celor de al Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi drumuri Naþionale pe nici un segment de drum naþional din judeþul Hunedoara circulaþia nu a fost întreruptã.

carosabil. Pentru preîntâmpinarea oricãror probleme în trafic, SDN Deva, din cadrul CNADNR, a acþionat cu 23 autoutilaje ºi s-au rãspândit 136 de tone de material antiderapant pe DN 66, DN 66A, DN 7, DN 76, DN 74 ºi DN 68A. Poliþiºtii îi atenþioneazã

Carmen COSMAN Se circula cu dificultate pe DN66A în zona Câmpu lui Neag, unde carosabilul era acoperit de zãpadã frãmântatã, pe o porþiune de câþiva centimetri. La fel se întâmplã ºi pe DN 7A, pe porþiunea Petroºani – Obârºia Lotrului, unde de asemenea este zãpadã pe

pe ºoferi cã, cã, din cauza carosabilului ud, a precipitaþiilor sub formã de ploaie ºi a temperaturilor scãzute este posibil sã se formeze polei. În aceste condiþii, ºoferii sunt sfãtuiþi sã reducã mult viteza, sã mãreascã distanþa de siguranþã faþã

de vehiculul dinainte ºi sã adopte o manierã prudentã la volan, pentru a nu cãdea victimã accidentelor rutiere. „Reamintim, de asemenea, obligaþia conducãtorilor de vehicule de a circula cu o vitezã care sã nu depãºeascã 30

km/h, în localitãþi, sau 50 km/h în afara localitãþilor când partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheaþã, zãpadã bãtãtoritã, mâzgã sau piatrã cubicã umedã”, au mai spus poliþiºtii de la Serviciul Rutier.

Lansare de carte

C

u binecuvântarea Preasfinþiei Sale Gurie, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei, marþi, 18 decembrie 2012, de la orele 1800, în sala de festivitãþi a Colegiului Naþional „Decebal” din Deva, va avea loc o nouã manifestare cultural-bisericeascã, închinatã memoriei marelui istoric hunedorean Silviu Dragomir. Cu acest prilej va fi lansat volumul Silviu Dragomir (18881962) – 50 de ani de la trecerea în veºnicie, cuprinzând lucrãrile simpozionului ºtiinþific

cu acelaºi titlu, desfãºurat la Deva, în zilele de 10-11 februarie 2012. Prin urmare, Episcopia Devei ºi Hunedoarei adreseazã tuturor preoþilor, profesorilor ºi pasionaþilor

de istorie din municipiul Deva ºi din judeþ cãlduroasa invitaþie de a participa la

acest eveniment de cuget ºi de simþire româneascã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

18 decembrie 2012

Persoana iubitã îþi va face o propunere interesantã de petrecere a timpului liber. Chiar dacã nu te tenteazã ar fi bine sã o accepþi, cãci ar putea reprezenta o bunã ocazie de a cunoaºte o persoanã ce îþi va fi de un real sprijin în viitorul apropiat.

Fãrã a þi se fi întâmplat nimic rãu, eºti cam pesimist. Finalizãrile pe care le aºtepþi întârzie sã aparã, iar ritmul în care trebuie sã munceºti acum îþi dã toate planurile peste cap. Încearcã o ieºire în societate dupã orele de program.

Ai de dat niºte bani ºi ar fi bine sã nu mai amâni. Nu este momentul sã te lansezi în noi activitãþi; ar fi bine dacã te-ai ocupa mai mult de cele pe care le-ai abandonat în trecut. Un prieten îþi va aduce la cunoºtinþã o realizare recentã.

Ar fi bine sã faci o schimbare de program, cãci astãzi nu ai nici o ºansã sã finalizezi ceea ce þi-ai propus. Lucrurile îþi ies destul de greu, mai ales la serviciu, aºa cã, cel mai bine ar fi sã te ocupi de chestiunile de rutinã. În familie se vor discuta proiecte de interes.

Vei face o investiþie de naturã domesticã, ceea ce îþi va entuziasma întreaga familie. În a doua parte a zilei o durere de cap sau de dinþi îþi va înrãutãþi ºi starea psihicã. O veste bunã de la pãrinþi sau în legãturã cu pãrinþii, te va face sã uiþi de toate relele.

Cineva aºteaptã veºti de la tine ºi este nemulþumit de întârziere. O rudã îndepãrtatã îþi va da niºte informaþii care îþi convin; nu este însã oportun sã le foloseºti acum. Succesul pe care þi-l doreºti este condiþionat de rãbdare ºi perseverenþã.

Eºti cam prost dispus ºi asta te împiedicã sã faci tot ce þi-ai dori. Nu trebuie sã te impacientezi, în definitiv, o zi de odihnã este binevenitã, chiar ºi pentru un om cu posibilitãþile tale. Sugestia unui pãrinte de a pleca la drum nu este dintre cele mai bune.

Eºti neatent ºi riºti sã faci o greºealã care te-ar putea costa mult în viitorul apropiat. Din fericire unul dintre prieteni este de partea ta ºi îþi dã o mânã de ajutor. Pãrintele de sex opus va avea o realizare materialã, de care va profita întreaga familie.

Capacitatea ta de a lua decizii este maximã. ªi totuºi, nu ar fi indicat sã o foloseºti în domeniul tranzacþiilor financiare. Ai putea însã sã te ocupi de relaþiile cu prietenii, cu condiþia sã nu fii prea insistent sau poate prea indiscret.

Te aºteaptã o zi destul de bunã, cãci orice vei încerca, vei reuºi sã rezolvi. Ar fi bine sã nu insiºti sã îþi impuni punctele de vedere, cãci nu vei reuºi altceva decât sã îþi deteriorezi relaþiile cu cei din jur. O plimbare cu persoana iubitã, te-ar ajuta.

O persoanã încearcã sã îþi facã greutãþi, þesând tot felul de intrigi în jurul tãu. Inspiraþia de care dai dovadã te va ajuta sã-l contracarezi. Dacã simþi nevoia sã stai de vorbã cu cineva, apeleazã cu încredere la vechii prieteni.

Nu te poþi plânge de lipsa de energie, dar ai tendinþa sã te implici în prea multe activitãþi ºi nu mai reuºeºti sã le ºi finalizezi. Unele din problemele cu care te confrunþi þi se par greu de depãºit, ceea ce te face mai pesimist.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012 Cultura ia avans

Mai bine ca acum 10 ani pectacolele s-au jucat cu cu casa închisã S ºi sunte de oameni au luat parte la evenimente publice la Petroºani. Casa de Culturã a avut o activitate fulminantã, chiar dacã a fost un an greu. Diana MITRACHE Conducerea Casei de Culturã din Petroºani susþine cã 2012 a fost unul plin de evenimente ºi dacã în urmã cu un an nu reuºea sã vândã bilete deloc, acum sala a fost plinã de fiecare datã. Asta

chiar dacã a venit aici Florin Piersic, dacã pe scenã au urcat talente locale, copii talentaþi, ori chiar maestrul Tudor Gheorghe. „Nu se poate cu de toate” a demonstrat plãcerea oamenilor de a savura un show gândit în prag de alegeri, iar Florin Piersic ºi Medeea

Marinescu au lãsat amintiri pe viaþã celor care au umplut sãlile pânã la refuz. „A fost ºi mai e un an greupentru toatãlumea. În schimb,spre bucuria ºi uimirea mea, în

Rãsplãtiþi pentru rezultate deosebite

C

orneliu Birtok – Bãneasã, inventatorul care a dus numele judeþului Hunedoara peste graniþe, a primit Diploma de „Excelenþã” din partea Consiliului Judeþean Hunedora. De acelaºi titlu beneficiazã ºi Mihai Cristian Martinesc, mezinul Clubului „Heian” din Deva, laureat al mai multor concursuri de carate. Carmen COSMAN Pe lângã Diplomele de Excelenþã, ambii laureaþi au mai primit, din partea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi suma de 1.000 de lei fiecare. Încãp din anul 2008, Corneliu Birtok Bãneasã a obþinut rezultate extraordinare, dar apogeul l-a atins anul acesta, în cadrul Salonului Internaþional Geneva

Elveþia, din perioada 1822.04.2012, unde a prezentat Filtrul Supraaspirant Universal - destinat motoarelor de mare litraj. Pentru invenþia lui a primit medalia de aur, precum ºi Premiul special al delegaþiei Poloniei. A mai obþinut rezultate în cadrul Salonului Internaþional

INNOVA Brussels 1517.11.2012, unde a prezentat Filtrul Supraaspirant Universal destinat autoturismelor ºi a primit Medalia de aur ºi peremiu special al delegaþiei Croaþiei. Dar, cel mai important premiu este “Premiu Special WIPO - Cel mai bun inventator” al Salonului Internaþional TEHNOPOL MOSCO-

2012 au avut loc mai multe evenimente culturale, dintre care cel cu Florin Piersic ºi cel al maestrului Tudor Gheorghe au fost extraordinare. S-au jucat cu sala plinã – lucru pe

VA- Rusia 2010, acest premiu fiind acordat de cãtre Organizaþia Mondialã Pentru Proprietate Intelectualã

Geneva. Problema tehnicã pe care o rezolvã filtrul de aer supraaspirant universal constã în creºterea volumului de

Revoluþia serbatã cu o cupã de ºampanie

D

eºi nu s-au împãcat nici acum cu trecutul ºi sunt mult mai dezbinaþi ca acum 23 de ani, revoluþionarii din Petroºani sunt invitaþi ºi anul acesta la Primãria Municipiului Petroºani, la o cupã de ºampanie. Carmen COSMAN De 23 de ani, de la Revoluþia din 1989, cei care au strigat „Jos Comunismul” pe strãzile din Petroºani sunt invitaþi din nou la Primãria Petroºani sã depene amintiri, la o cupã de ºampanie ºi

sã marcheze, astfel, acel important moment din istoria noastrã recentã. Evenimentul va avea loc în data de 21 decembrie, la orele 11.00, în sala de consiliu a administraþiei publice locale. De la an la an, numãrul celor care au þinut sã fie prezenþi la aceste manifestãri a fost

parcã tot mai mic, iar întâlnirile nu au mai avut nimic din emoþionantele momente din acel decembrie însângerat. La Petroºani nu s-a tras ºi nu a curs sânge, dar totuºi a fost revoluþie, oamenii au ieºit pe strãzi în numãr destul de mare, aºa cã existã ºi revoluþionari. O mânã de oameni care nici acum nu s-au împãcat, parcã, cu trecutul ºi nu se mai chinuiesc sã-ºi mascheze animozitãþile dintre ei. Este, practic, aceeaºi situaþie pe care o regãsim în întreaga þarã, unde revoluþionarii sunt fãrâmiþaþi în diverse asociaþii care de care mai legitime ºi mai reprezentative. În Petroºani cel mult 10 persoane au certificat de revoluþionar.

care nu l-am întâlnit de mult timp. Sunt 5 sau poate chiar 10 ani de când aºa ceva pe scena de la Petroºani nu s-a mai întâmplat. Nu prea vindeam bilete, dar acum am constatat cã oamenii îºi doresc mult acea atmosferã de salã de spectacol ºi de scenã, dincolo de televizor”, a declarat Mia Albescu, directorul Casei de Culturã „Ion Dulãmiþã” din Petroºani. Ultimii care au umplut sala de la Petroºani pânã la refuz au fost în acest sezon au fost cei care au participat la Festivalul-Concurs Klavier Art, dedicat interpreþilor tineri.

aer filtrat disponibil pentru alimentarea motorului cu ardere internã. Acest avantaj conduce la

creºterea puterii motorului cu 8-9% rezultând o reducere a consumului de combustibil (benzina, motorina, GPL) de pânã la 12%. Martinesc MihaiCristian, a obþinþinut la “KARATE CHAMPIONSHIPS FOR CHIL-

DREN, CADETS AND JUNIORS IN NOVI SAD, SERBIA 2012? locul III, deºi este mezinul Clubului Heian Deva precum ºi cea mai tânãrã persoanã cãreia i s-a acordat o diplomã de cãtre consiliul judeþean. Are în palmares ºi alte premii importante, respectiv locul I la proba de kumite (luptã cu adversari reali) la categoria ºapte-opt ani masculin, la concursul internaþional “EUROPEAN KARATE CHAMPIONS CUP- 2012? desfãºurat la Cluj Napoca; locul I la proba de kata baieþi 6-7 ani - concursul KURAHAI KARATE OPEN CUP, Salonta, sau locul I la proba de kata baieþi 67 ani - concursul internaþional EUROPEAN ALLIANCE KARATE CHAMPIONSHIP, Pordenone- Italia.


12 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 decembrie 2012

T

ehnician ºi pugilist de excepþie, nea Eugen nu poate sta departe de ringul de box cãruia i s-a dedicat o viaþa întreagã. Chiar dacã are peste 70 de ani se întoarce în salã ca un adevãrat cãutãtor de talente. Maximilian GÂNJU Eugen Linþa, chiar dacã a muncit la minã, a luptat ºi câºtigat zeci de medalii într-un sport în care curajul ºi onoarea erau principalele calitãþi ale unui sportiv. κi punea mãnuºile într-o vreme în care sã practici un sport însemna doar purã pasiune, dedicare ºi nu avantaje financiare. Campionul european WBO la box, categoria semigrea Alexandru Lãcãtu?, un sportiv recunoscut în lume a fost pregãtit de Eugen Linþa. El i-a pus mãnuºile în mâini la clubul din Vulcan-Valea Jiului. România nu i-a oferit nimic lui Lãcãtuº, a fãcut-

o Spania. Pugilistul lui nea Linþa ºi-a recompensat þara adoptivã cu o mulþime de medalii. Acum vrea sã se întoarcã acasã ºi sã facã echipã cu nea Eugen. Un afacerist din Valea

Jiului vrea sã înfiinþeze o secþie de box ºi l-a convocat pe experimentatul tehnician la o discuþie. „Nu pot spune cine este domnul care vrea sã deschidã sala pentru cã nu este frumos vorbesc înaintea lui. M-a invitat la dânsul ºi m-a întrebat dacã mai vreau sã antrenez. Eu de abia aºtept. De doi ani de zile n-am mai antrenat dacã în Vulcan nu a mai vrut nimeni sã susþinã acest sport”, ne-a spus tehnicianul.

S

ute de doritori

Eugen Linþa spune cã ºi-ar dori sã facã echipã cu elevul sãu ajuns celebru peste hotare, mai ales cã l-a anunþat cã se întoarce acasã. „Acum, de sãrbãtori vine în Vulcan. S-a sãturat de

La aproape 80 de ani se întoarce în ringul de box strãinãtate ºi o sã vinã pe la mine sã mã viziteze. Lam sfãtuit sã devinã antrenor, sã se întoarcã aici ºi sã mã ia ºi pe mine pe lângã el. Acum s-a întors roata, eu voi fi secundul lui”, mai spune Eugen Linþa. Din mâna lui au ieºit multiplii campioni, tineri

care au învãþat de la fostul luptãtor ce înseamnã disciplina ºi sã te dedici unui sport cum este boxul. Sunt campioni naþionali ºi internaþionali cizelaþi de antrenorul din Vulcan, dar ºi arbitri internaþionali. „Din anul 2010 nu am mai antre-

nat. Îmi este dor de salã. Am destui copii care vor, sunt foarte mulþi care au toate calitãþile necesare pentru a deveni boxeri de renume. Am ºi fete care doresc sã facã box ºi dacã va fi bine, în curând vom putea începe antrenamentele”, mai spune tehnicianul.

A

trãit pentru box

Eugen Linþa s-a apucat de box la scurt timp dupã

încheierea celei de-a doua conflagraþii mondiale, la Vulcan în Valea Jiului. Era tânãr, puternic ºi dornic sã lupte. „În toamna lui 49 m-am apucat de box la mina Vulcan. Am boxat 17 ani, pânã în 66. Din 1970 am intrat ca antrenor. Lucram ºi la minã în tot acest timp, am 34 de ani de subteran ºi nu mam dat înapoi de la muncã. Cât timp am fost boxer am fost la multe finale pe þarã, am luat multe medalii. Cam 41 de meciuri ºi medalii am adunat în 14 ani de box. Am ºi pierdut, dar am pierdut onorabil”, spunea nea Eugen.

V

alea pepinierã pentru boxul românesc Era de neconceput ca o minã sã nu þinã pe lângã ea ºi un club de sport. Aºa se face cã existau secþii de box ºi la Lupeni

sau Petroºani. Campionatele între mine erau aprige, iar la ele participau ºi cluburile similare din restul judeþului, mai ales cel al siderurgiºtilor din Hunedoara. Deºi sportivii nu primeau mai nimic pentru victoriile lor, în afarã de recunoaºtere ºi respectul ortacilor, pentru ei era totul. „Nu se ducea

nimeni pentru bani la box. Se ducea pentru sport, pentru plãcere. Adevãrul este cã era dezvoltat pe vremuri acest sport. Valea a dat mulþi campioni, a dat ºi la categoria grea ºi super grea. Pe vremuri ajuta sindicatul, primãrile, toþi sãreau sã dea o mânã pentru ca sportivii sã facã performanþã”, declara tehnicianul.

P

almares

În afara celor peste 40 de medalii câºtigate cu sudoare ºi sânge de cele mai multe ori, Eugen Linþa sa cizelat piese care

astãzi sunt staruri în acest sport. Alexandru Lãcãtu?, campion european WBO la box, categoria semigrea este unul dintre pugiliºtii „ºlefuiþi” de nea Eugen. „Era copil când i-am pus

mânuºile în mâini. Am vãzut în ochii lui dorinþa de a lupta, de a se dedica acestui sport. Dacã nimeni n-a vrut sã-l susþinã, a trebuit sã-ºi caute norocul în Spania”, povestea tehnicianul. Antrenorul a dat boxului naþional ºi internaþional ºi alþi campioni dar ºi arbitrii internaþionali. Toþi, fãrã excepþie au pornit din mâna lui Eugen ºi au ajuns sã pe culmile gloriei în strãinãtate pentru cã la ei în oraº ºi în þarã n-au fost ajutaþi. Mihet Nicolae a ajuns arbitru internaþional de box, Daniel Zdrâncã anternor la un club foarte mare din Italia, însã sunt ºi alþi medaliaþi cu titluri continentale ºi internaþionale care s-au stabilit în Canada ori Germania, numai în România nu.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ, NR. 277 MARTI 18 DECEMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek - Issuu