CVJ, NR. 276 LUNI 17 DECEMBRIE 2012

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 276

Cronica Vãii Jiului Luni, 17 decembrie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Au trecut 23 de ani...

DEGEABA!

„Scrisorile nigeriene” sub altã formã

ªarlatani în numele Primului Ministru al Marii Britanii

P

remierul UK David Cameron este numele cel mai nou vehiculat în ultima perioadã de ºarlatanii care acþioneazã pe Internet ºi profitã de naivitatea credulilor.

>>> PAGINA A 5-A

Martor al douã lumi – Deschideri ºi Închideri de Mine

Constantin este Ijat lalieomul care a fost angaE.D.M.N. –

Exploaratea Deschideri de Mine Noi – cu marca nr. 60, iar acum asistã cu tristeþe la punerea în funcþiune a Societãþii Naþionale de Închideri Mine. >>> PAGINILE 6-7

D

“Sã nu ne rãzbunaþi”

rama românilor din Basarabia deportaþi în Siberia sau coºmarul deþinuþilor politici din regimul comunist, au fost douã dintre subiectele unei conferinþe extraordinare care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Petroºani. >>> PAGINILE 8-9

A cãzut neaua, au început hãlãduirile prin munþi

A

D

upã „momentul Decembrie 1989” cu toþii am sperat cã România va reintra pe fãgaºul normal ºi vom redeveni ce am fost în perioada interbelicã. Nimic mai fals! Cameleonii politici s-au colorat din roºii în toate culorile curcubeului dar nãravurile au rãmas aceleaºi. >>> PAGINA A 4-A

bia ce cãzu primul fulg de nea ºi vãijienii (de fapt, nu doar ei) luarã calea codrului, munþilor ºi pârtiilor.

>>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:00 Baronii (r) Dani 9:30 Baronii (r) 10:00 Teleshopping 10:00 Suflete pereche (r) 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cenuºãreasa II 22:15 Hoþii de nuci 22:30 Un Show Pãcãtos

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 ªarada (r) 14:30 Prietenie, dragoste ºi urã (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Câmp de luptã 22:30 Stan Helsing 0:30 Culoarea fericirii (r)

PRO TV

Prima TV

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Heidi 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 Tanti Florica (r) 1:00 Heidi (r)

9:30 Ironia sorþii 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 Mondenii (r) 15:30 Mondenii (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Meseria, brãþarã de aur 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 decembrie 2012

Monica Iacob – Ridzi, dezamãgitã de colegii din PDL

P

rezentã la Braºov, la formarea grupurilor parlamentare ale PP-DD, Monica Iacob Ridzi s-a declarat total dezamãgitã de atitudinea foºtilor ei colegi din PDL faþã de ea. Carmen COSMAN Monica Ridzi spune cã foºtii ei colegi se poartã cu ea rece, deºi PDL a greºit faþã de ea ºi nu invers, ºi ºi-a manifestat dezamãgirea. „Relaþia mea cu foºtii colegi din PDL este rece. Sunt dezamãgitã de atitudinea foºtilor mei colegi de partid faþã de mine. Eu spun cã s-a

greºit faþã de mine, au acþionat cu dublã mãsurã în ceea ce mã priveºte, tot ce sa întâmplat a fost incorect. Dupã 16

ani în care am muncit ºi am dat totul pentru acel partid, nu meritam un asemenea tratament. Mã bucur cã electoratul ºi-a dat seama unde este adevãrul ºi mi-a acordat încrederea de a continua în Parlament“, a declarat Monica Iacob Ridzi. Monica Iacob – Ridzi a fost realeasã deputat în Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa ºi spune cã vrea sã susþinã în continuare proiectele în care s–a implicat, dar ºi altele noi, de interes pentru

În trei luni,

Numãrul executaþilor silit s-a dublat Monika BACIU Numãrul executãrilor silite s-a dublat în decembrie. Executorii judecãtoreºti scot la licitaþie bunurile debitorilor care figureazã cu restanþe la bãnci. Este vorba atât de persoane fizice care nu ºi-au mai putut plãti datoriile cât ºi de persoane juridice. Preþurile bunurilor licitate de executorii judecãtoreºti sunt chiar ºi cu 50% mai mici

faþã de valoarea realã. Potrivit siteului de executãri silite, executari.com, în judetul Hunedoara sunt 65 de bunuri vândute de executori, de douã ori mai multe decât în luna septembrie a acestui an. Cele mai multe bunuri executate sunt apartamentele. Spre exemplu un apartament cu douã

camere, boxã ºi anexe în plin centrul municipiului Petroºani poate fi cumpãrat cu puþin peste 35 de mii de lei, în timp ce valoarea realã este de 52 de mii de lei. În Petrila, o garsonierã poate fi

oameni ºi, mai ales, pentru copii. “În primul rând, voi susþine un proiect de lege care se aflã deja pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor, anume acela de a înlocui programul «cornul ºi laptele» cu acordarea unei mese calde fiecãrui elev, ori, acolo unde nu se poate acest lucru cu acordarea unui pachet cu alimente. Trebuie sã avem grijã de felul în care cresc copiii noºtri, alimentaþia sãnãtoasã fiind foarte importantã pentru ei. De asemenea, voi mai susþine un alt proiect de lege pe care tot eu l-am iniþiat, care se referã la acordarea de tratament stomatologic gratuit pentru copii”, a mai spus deputatul PP-DD. cumpãratã cu 12 mii de lei, adicã 120 de milioane de lei vechi, în timp ce la Lupeni un apartament amplasat pe strada Pãcii este 58 de mii de lei. Preþurile sunt mai mari la imobilele executate silit la Deva. Acestea pot ajunge ºi la câþiva zeci de mii de euro. Nu doar imobilele sunt scoase la licitaþie de executorii judecãtoreºti, ci ºi autoturismele. În ciuda faptului cã multe dintre aceste autoturisme sunt aproape noi, preþurile cu care sunt scoase la licitaþie sunt mult mai mici decât cele ale unui autovehicul la mâna a doua.

Au curãþat rochia pânã au distrus-o!

O

femeie din Petroºani a avut o surprizã total neplãcutã, când ºi-a luat de la curãþãtorie rochia distrusã. O prietenã a acesteia este cea care a avut ideea de a duce la curãþãtorie rochia brodatã manual, care a costat peste 1.500 de lire. Carmen COSMAN La spãlat, rochia de ocazie a scãpat ca prin minune întreagã, dar la cãlcat sa întâmplat dezastrul. Angajatele singurei curãþãtorii din Petroºani au reuºit sã o distrugã complet, dupã ce au pus fierul încins direct pe material, dupã cum povesteºte chiar pãgubita.

Femeia s-ar fi resemnat, poate, cã rochia adusã din Anglia nu mai poate fi folositã în nici un caz, mai ales cã nu ea a afost cea care a dus obiectul vestimentar la curãþãtorie ºi nici nu avea bonul acre sã ateste acest lucru. Nu a înþeles, însã, de ce s-a mers pe principiul „cea mai bunã apãrare e atacul” ºi, în loc

de eventuale scuze, regrete, reprezentanþii curãþãtoriei iau vorbit foarte urât. Poate – poate o vor dezarma ºi nu va protesta, chiar dacã rochia i-a fost iremediabil distrusã. Oricum, spun sursele noastre, nu ar fi prima datã nici când angajaþii curãþãtoriei vorbesc urât

Minerii iau prime de Crãciun

M

inerii din Valea Jiului primesc tichete cadou de Crãciun. Adaosurile vin în completarea venitului aferent lunii decembrie, dupã ce, la început de lunã, au primit adaosuri de Sfânta Varvara. Diana MITRACHE Conducerea Companiei Naþionale a Huilei ºi sindicaliºtii din mineritul Vãii Jiului au stabilit cuantumul primelor de Crãciun ale angajaþilor de la minele din Valea Jiului. În urma negocierilor, fiecare angajat al C N H va primi de Crãciun tichete cadou în valoare totalã de 350 lei. Tichetele cadou vor ajunge în posesia angajaþilor CNH

pânã la finele sãptãmânii. În plus, ortacii au luat ºi prime de Sfânta Varvara. În 4 decembrie când a fost cele-

bratã aceastã sfântã, consideratã ocrotitoarea celor ce trudesc sub pãmânt, ortacii au primit, conform Contractului Colectiv de Muncã un adaos salarial. Astfel, cei de la suprafaþã au luat atunci 200 de lei ºi 300 de lei au luat cei care muncesc în subteran. Acum, prima de Crãciun vine în completarea veniturilor ortacilor din Valea Jiului.

Panourile solare, testate de administraþia din Vulcan

D

acã în urmã cu un an de zile, administraþia localã din Vulcan era premiatã pentru proiecte inovatoare, acum aceºtia încã au dificultãþi în ceea ce priveºte înþelegerea tehnologiei. Monika BACIU Pe raza municipiului Vulcan au fost montate panouri solare, investiþia fiind gânditã atunci pe baza unor raþiuni economice care ar fi dus la reducerea facturilor la energia electricã. La mai bine de un an de zile de la finalizarea proiectului, cei din administraþie încã fac teste la panourile solare. ”Zilele acestea am avut o discuþie cu domnul director Alin Fara, vrem sã oprim alimentarea de la reþea sã vedem cum funcþioneazã ºi dacã sunt eficiente sau nu”, a declarat viceprimarul cu clienþii, dar nici când distrug un obiect de îmbrãcãminte adus la curãþat, aºa cã aviz amatorilor.

municipiului Vulca, Cristi Meriºanu. Municipiul Vulcan este iluminat cu becuri alimentate de panouri solare, sistemul fiind o premierã pentru România. Reabilitarea ºi modernizarea infrastructurii rutiere a bulevardului Mihai Viteazu a fost demaratã la sfârºitul lunii ianuarie 2011 ºi se ridicã la valoarea de 30,3 milioane de lei.

4 Actualitate

D

upã „momentul Decembrie 1989” cu toþii am sperat cã România va reintra pe fãgaºul normal ºi vom redeveni ce am fost în perioada interbelicã. Nimic mai fals! Cameleonii politici s-au colorat din roºii în toate culorile curcubeului dar nãravurile au rãmas aceleaºi. La fel ºi nepriceperea sau mai bine zis dezinteresul (în afarã, bineînþeles, de interesul propriu) în conducerea destinelor naþiei române. În acest timp, Þara a mers din rãu în mai rãu, devenind o simplã piaþã de desfacere pentru firmele din vest. Singurul lucru cu care ne-am putea lãuda ar fi intrarea în NATO ºi UE, dar acesta ar fi venit de la sine pentru cã a fost motivul pentru care românii au fost „revoluþionaþi”. Nu de alta, dar, vesticii aveau nevoie de resursele materiale sau minerale ºi forþa de muncã din Est dar ºi de mutarea gardului de protecþie cât mai departe de ei... Douã simple cifre pot fi dovada a ceea ce s-a petrecut

T

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 decembrie 2012

Au trecut 23 de ani...

DEGEABA!

în Valea Jiului în ultimii 23 de ani. Acestea sunt 55.000 ºi 7.000. Adicã numãrul celor care munceau în minerit în 1990, respectiv în 2012. Iar viitorul nu se anunþã deloc mai roz pentru cã se pregãtesc noi disponibilizãri ºi închideri de mine. Dupã primele disponibilizãri minereºti, de la debutul cãrora s-au împlinit, în luna septembrie, 15 ani ºi în urma cãrora aproape 20.000 de mineri au renunþat la un serviciu sigur, Guvernul României a promis lansarea unui numãr impresionant de „oportunitãþi” pentru miile de proaspeþi ºomeri (în

1997) din Valea Jiului. Pentru început, „Valea Plângerii” a fost declaratã „zonã specialã”, ocazie cu care micii afaceriºti locali s-au transformat în marii oameni de afaceri de astãzi, prin unele afaceri mai mult sau mai puþin legale. Mai apoi, pentru a-i ajuta (tot pe foºtii mineri) ºi a le gãsi un loc de muncã, cineva „de sus” a venit cu o altã idee strãlucitã ºi anume aceea de a construi prin Valea Jiului autostrãzi peste autostrãzi sau hidrocentrale peste hidrocentrale, lucrãri care ar fi trebuit sã „absoarbe” între 5.000 ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-a realizat din

toate aceste proiecte „faraonice” ºtie astãzi toatã lumea. Adicã nimic! Dupã ce toate celelalte proiecte au cãzut unul dupã altul, prin luna august a anului 1999 cuiva i-a venit ideea sã transforme Valea Jiului într-un paradis turistic, odatã cu demararea unui Program de Dezvoltare Localã prin Integrare Europeanã, etapa I, proiect „Valea Jiului - Zonã turisticã”, proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Astfel, în urmã cu vreo 13 ani, Fundaþia „România - Generaþia Urmãtoare” lansa în colaborare

Brad de 15 metri ºi mâncare tradiþionalã

ârg de iarnã la Deva. În centrul vechi al municipiului Deva pe tot parcusul lunii decembrie doritorii pot gãsi produse alimentare tradiþionale, dar ºi obiecte decorative specifice Crãciunului. La Deva vor avea loc diferite manifestãri în luna cadourilor. În zilele premergãtoare Crãciunului, pe centrul vechi al municipiului Deva vor avea loc mai multe spectacole de colinde

susþinute de elevii deveni ºi de mai multe ansambluri. În Piata Unirii din Deva a fost amplasat si împodobit un brad de 15 metri înãltime, iar în jurul statuii lui Traian din aceeasi piatã a fost amenajat un staul care sã aminteascã de momentul Nasterii Domnului. Cei care au vizitat târgul au avut posibilitatea sã cumpere diferite produse manufacturate si sã guste preparate ale bucãtãriei traditionale românesti. În ultima zi a anului 2012, la Deva, începând cu ora 23.30, organizatorii pregãtesc un eveniment sub denumirea ”Întâmpinã Anul Nou cu noi”. Trecerea dintre ani va fi întâmpinatã cu muzicã, ºampanie ºi focuri de artificii. Evenimentele din luna cadourilor sunt organizate de administraþia localã a municipiului Deva

în colaborare cu Centrul Cultural Drãgan Muntean ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Monika BACIU

cu alte instituþii mai mult sau mai puþin centrale, un proiect de constituire a Companiei de Turism „Valea Jiului”. Printre co-fondatori se aflau „reprezentanþii autorizaþi ai comunitãþii locale ºi investitori reali în domeniu”. Cât de autorizaþi ºi cât de reali au fost toþi aceºtia se vede bine acum, la împlinirea a 13 ani de la demararea proiectului care a adus tot atâtea locuri de muncã pentru foºtii mineri, cât ºi celelalte iniþiative ale guvernanþilor de ieri ºi de azi. Nici Valea nu s-a transformat în „paradis turistic” ºi nici disponibilizaþii nu s-au ales cu un loc de muncã în sectorul turistic. Una peste alta, dupã 23 ani de „proiecte futuriste”, zona a rãmas într-adevãr una defavorizatã (aveau ceva dreptate guvernanþii în anul 1997 când i-au pus aceastã pecete), iar foºtii mineri, sãtui sã mai aºtepte mult-promisele locuri de muncã au ales calea exilului, ajungând în prezent sã lucreze prin Italia sau Spania. Mãrturie stã reducerea numãrului populaþiei din Valea Jiului cu aproape 25.000 de locuitori în, doar, ultimii 10 ani... Mir cea NISTOR

Tarzan a fost arestat o lunã de poliþiºti

C

a sã se rãcoreascã, dupã ce a tâlhãrit un tânãr în toaleta unui bar, judecãtorii din Haþeg au decis arestarea lui Tarzan Z., de 40 de ani. Poliþiºtii Formaþiunii Investigaþii Criminale Haþeg, care au administrat probatoriul în aceastã cauzã, spun cã Tarzan s-a folosit de violenþã ºi a deposedat un de un telefon mobil ºi suma de 400 lei un alt bãrbat aflat în localul respectiv. Bãrbatul a fost prezentat Judecãtoriei Haþeg cu propunere de arestare preventivã, instanþa dispunând arestarea preventivã a lui pentru 30 de zile. (C.C.)

Luna cadourilor – cea mai profitabilã pentru cerºetori

L

a Petroºani, în aceste zile premergãtoare sãrbãtorilor de iarnã, cerºetorii s-au înmulþit ca ºi ciupercile dupã ploaie. Îºi fac de lucru prin faþa magazinelor din centrul oraºului, dar mai ales pe lângã Biserica “Sf. Treime” agãþând oamenii, exersându-ºi “meseria”, pentru cã a fi cerºetor este o “artã”. Un cerºetor adunã banc-

notã dupã bancnotã dupã ce se poziþioneazã strategic în faþa unei bãnci din centrul oraºului ºi-ºi aratã infirmitatea. Autoritãþile locale sunt neputincioase în faþa acestui fenomen. De curând a apãrut o nouã generaþie de cerºetori care i-a bãgat în faliment pe cerºetorii cu vechime în “câmpul muncii”. Cerºetorii “vechi” sunt nemulþumiþi de

“mucoºii” care au apãrut cu “tehnici noi de înduplecat trecãtorii”. Metoda cu “n-am mamã,

n-am tatã, eu sunt de la cãmin” a spart “piaþa cerºitului” aducând în peisaj metode menite sã smulgã lacrimi, dar mai ales bani din buzunarul oamenilor. M. GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 decembrie 2012

„Scrisorile nigeriene” sub altã formã

Actualitate 5

ªarlatani în numele Primului Ministru al Marii Britanii P

remierul UK David Cameron este numele cel mai nou vehiculat în ultima perioadã de ºarlatanii care acþioneazã pe Internet ºi profitã de naivitatea credulilor. Câºtigurile sunt fabuloase, iar ºarlatanii greu de gãsit pentru cã opereazã cu date de identificare false.

E-mailuri care amintesc de mult mai celebrele „scrisori nigeriene” ºi traduse, probabil, în englezã cu acelaºi „google translate” ca ºi surorile lor mai vechi împânzesc cãsuþele poºtale virtuale ale multor utilizatori de internet ºi anunþã câºtiguri fabuloase în numele „adevãratului” Prim ministru al UK, David Cameron. Pentru cei mai mulþi dintre

noi este clar cã banii nu cad din cer ºi cu atât mai mult acele sume fabuloase promise cu generozitate prin aceste scrisori, însã naivi sunt în continuare suficienþi,. Mai ales cã se acþioneazã în întreaga lume, nu doar în România. Statistici oficiale relevã faptul cã 45.000 de dolari pe lunã sunt veniturile pe care le obþine un escroc cibernetic nigerian, iar 1,5 miliarde de dolari este valoarea pagubelor produse prin acele „scrisori nigeriene” care au circulat cam de când Internetul a luat amploare.

N

igerienii, înlocuiþi cu ofi-

cialii britanici Acum oamenii de afaceri nigerieni ori oficialii care vor sã-ºi ascundã averea în Europa, contra unui comision generos,

desigur – aºa sunã una dintre poveºtile vândute în spaþiul virtual – a cam trecut, dar se gãsesc noi forme de înºelãtorie. Una dintre ele ºi cea mai uzitatã în ultima perioadã se foloseºte de numele lui David Cameron, primul ministru al Marii Britanii, care ne anunþã cã „scopul acestei scrisori este de a vã notifica în mod oficial cã”….eºti un norocos. Numãrul cardului tãu este câºtigãtor ºi vei primi un premiu de 500.000,00 de lire sterline! Ca sã beneficiezi de aceºti bani trebuie, însã, sã comunici o serie de date personale, multe cu caracter confidenþial!, ºi, evident, o sumã de bani infimã în comparaþie cu cea câºtigatã!

Conversaþiile prin “scrisoarea nigerianã” – indiferent de formele ei pot dura luni de zile, escrocii fiind extrem de persuasiv. Nu þi se cer banii de la început, iar dacã ai apucat sã trimiþi ceva þi se cer alte ºi alte sume pentru cã între timp

V

ineri dimineaþã, la Petroºani, a avut loc deschiderea a douã magazine, în cadrul Complexului Comercial Jiul Shopping Center.

P

Incredibil, dar adevãrat

Suntem un grup de tineri din oraºul Petrila care, cu dezamãgire ºi indignare faþã de dl. Primar ºi Consiliul Local al Oraºului Petrila, vã relatãm urmãtoarele: Se pare cã dl Pãducel nu mai este primarul tuturor, ci a unui grup de interese, în care mai nou este ºi fiica dânsului aceas-

ta fãcându-ºi simþitã prezenþa din ce în ce mai mult la diferite manifestãri ale Oraºului Petrila. Dar noi ºtim deja de ce este acolo. Pentru cã fiul doamnei Pãducel se pare cã a devenit mare vedetã de când este membru al aºa-zisului ansamblu Tradiþii Petrilene. Se spune cã dl. Doda este în fruntea acestui ansamblu. Pãi sã ne fie cu iertare, dar acest domn este un escroc care de ani de zile nu face altceva decât sã înºele copiii de la dansuri. ªtie oare dl. Primar cã acest domn pentru cât face repetiþii cu copii la sc. Nr. 5 le cere bani, câte 40 de lei în fiecare lunã? Cã din spectacolele de pe ici pe colo banii merg în buzunarul lui, spunându-le dansatorilor cã nu s-a plãtit? Nici cei de la ansamblu nu îl mai vor,

tocmai pentru cã i-a înºelat cu banii de la Zilele Petrilene ºi de la Jieþ, împreunã cu fiica primarului cã, deh, ºi la aceasta îi trebuiesc bani din ce în ce mai mulþi. Cã drãguþu de Moian se întreþine greu. E tânãr ce sã-i faci... e cam mare diferenþa nu???, dar lasã cã ºi Moian munceºte, din greu, sãracul. Sã nu înþelegeþi greºit, încearcã sã îl înveþe muzicã pe Vlad atât cât ºtie ºi Moian. Apropo, doamna nu vede cã fiul ei drag nu are nimic în comun cu muzica? Mai bine ar merge sã studieze împreunã la ºcoalã, cã apariþiile lor pe posturile de televiziune ne-au lãsat un gust amar. Sã ºtiþi dl. Primar cã sunt copii mult mai talentaþi în oraºul Petrila, dar probabil nu cunoaºteþi. Sau ar trebui sã fie rudã cu dumneavoastrã ca sã fie promovaþi. Dar mai avem o întrebare... Ce face Comisia de Culturã???... Îl lasã pe primar sã hotãrascã totul? Pãi de fapt cred cã acesta va distruge ºi va elimina puþinii oameni care au încercat sã facã ceva pentru noi copii ºi tineretul din oraºul Petrila, aºa cum în primul mandat a distrus echipa de tenis, apoi le-a luat la rând, în fiecare mandat a mai eliminat câte ceva, pe cei de la popice, de la fot-

financiar. Înºelãtoria speculeazã tocmai naivitatea ºi lãcomia unora ºi puþini sunt cei care anunþã poliþia chiar dupã ce ºi-au dat seama cã au fost înºelaþi. Car men COSMAN

Douã magazine noi la Jiul Shopping Center

Primim la redacþie rimarul Ilie Pãducel a cedat... nu în faþa Executivului sau a Consiliului Local, ci în faþa odraslei lui adicã fiica dânsului, pe care dragii noºtrii concitadini au pus-o pe post de dictator la Casa de Culturã Ladislau Schmidt Petrila sub umbrela unui excroc numit profesor Doda.

apar tot felul de evenimente neprevãzute, exact ca în filmele de acþiune. Pãgubiþii continuã corespondenþa, chiar ºi dupã ce sunt înºelaþi, pentru cã se iluzioneazã cã vor reuºi sã recupereze ceva chiar dacã în acest fel continuã sã se afunde în hãul

bal iar anul acesta s-a ocupat strict de partea artisticã. Se vede treaba cã, Comisia de Culturã nici nu existã, l-au pus preºedinte pe dl. Preda, dar ce face preºedintele? Cãþelul primarului stã la uºã ºi aºteaptã sã-i mai arunce câte ceva din când în când, sau i-a bãgat pumnul în gurã sau chiar sunt mânã în mânã cu toþii, cine ºtie? De ce nu ieºiþi în faþã dl. Preda ca atunci înainte de alegeri, când îi fãceaþi campanie lui Pãducel ºi ne promiteaþi o mulþime de lucruri. Comisia de Culturã ar trebui sã îºi facã treaba nu sã se lase mânjitã de Pãducel sau, mai rãu, sã îºi urmãreascã propriile interese. Era doamna Mihalache, care de vreo trei ani a fãcut în oraºul Petrila culturã în adevãratul sens al cuvântului, ce nu a mai fost de vreo 20 de ani, dar acum nici dânsa nu se mai vede, se pare cã nu v-a fãcut jocul, ori aþi mazilit-o ori nu o mai intereseazã nici pe dânsa. Sã vã fie ruºine la toþi, ºi oricum noi cei tineri nu vã vom mai da votul la urmãtoarele alegeri, pentru cã ne-aþi înºelat aºteptãrile ºi vom continua sã ne spunem punctul de vedere. Nu ne veþi bãga pumnul în gurã domnilor!

Primul este magazinul EVG, care faþã de produsele obiºnuite cu care fost prezent pe piaþã, acum a lansat ºi altele, din game diferite. „În afarã de cum ne ºtiaþi pe piaþã, cu mobilã de la Casa Rusu, acum ne gãsiþi ºi pe partea de fashion. Avem o gamã foarte variatã ºi mergem mai mult pe unicate. Ceea ce este bine de reþinut, este cã la noi, clienþii pot gãsi toate mãrimile, de la cea mai micã pânã la cea mai mare. Din ianuarie-februarie o sã ne puteþi gãsi ºi pe partea de rochii de mireasã cu toate accesoriile. Dacã este ceva de retuºat, nu va fi nicio problemã, pentru cã putem modifica”, a declarat Adelaida Mãncicã, reprezentant vânzãri EVG. Pe lângã haine aduse la vânzare în model unicat sau încãlþãminte din piele la preþuri accesibile, tot vineri, EVG Mobila a lansat ºi o linie de vânzare a covoarelor, create de firme renumite pe plan naþional. “Avem covoare de la Carpeta, care este o firmã cunoscutã, într-o paletã de culori variatã. Materiale sunt foarte bune, iar preþurile la fel”, a mai spus Adelaida Mãncicã. La magazinul EVG situat la etajul al doilea al Complexului Comercial Jiul Shopping Center, clienþii pot gãsi o gamã largã de mobilier atât standard, cât ºi fãcut la comandã, conform ultimelor tendinþe de pe piaþã. ªi, de asemenea, tot vineri, la ora prânzului, la parterul centrului comercial s-a deschis un alt magazin cu produse alimentare. Aici au fost ocupate ºase stand-uri de cãtre comercianþi ºi producãtori din Valea Jiului, care scot la vânzare produse bio. (Luiza ANDRONACHE) ANDRONACHE)

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 decembrie 2012

lie Constantin este omul IE.D.M.N. care a fost angajat la – Exploaratea

Deschideri de Mine Noi – cu marca nr. 60, iar acum asistã cu tristeþe la punerea în funcþiune a Societãþii Naþionale de Închideri Mine. Ileana FIRÞULESCU Ilie Constantin are 76 de ani, dar nu-ºi aratã vârsta. Este plin de spirit, cu un umor sãnãtos condimentat cu ironie, o adevãratã enciclopedie… Are 51 de ani vechime în minerit. A lucrat 11 ani la mina de uraniu Ciudanoviþa, zonã numitã acum de unii ”iadul pe pãmânt”, unde oamenii mor de tineri din cauza radioactivitãþii. Ilie Constantin pare a-i contrazice prin vigoarea rar întâlnitã la vârsta sa. ”ªtiþi de ce arãt aºa? De atunci, din 1955, m-am obiºnuit sã beau mult lapte. ªi astãzi fac acelaºi lucru zilnic”- spune nea Ilie, cel care a fost multã vreme ºef staþie salvare minierã.

Martor al douã lumi – Deschideri ºi Închideri de Mine

M

arca 60, la Deschideri de Mine

Ilie Constantin este omul care a fost angajat la E.D.M.N. – Exploaratea Deschideri de Mine Noi – cu marca nr. 60, iar acum asistã cu tristeþe la punerea în funcþiune a Societãþii Naþionale de Închideri Mine. Povesteºte cu frenezie, cum a fost mutat Jiul din loc pentru a extinde mina Livezeni, cum a redeschis mina Dâlja, Paroºeni, Petrila Sud ºi Iscroni… Când mina Dâlja a fost rasã de pe faþa pãmântului, a trãit o mâhnire profundã sorã cu depresia. ”Existã un program de distrugere a industriei româneºti. Nu þi-ar ajunge caietul pentru a scrie câte s-au distrus…”

mutat Jiul din loc de A udouã ori!! ”Am venit aici, în Valea Jiului, în 1965. Am venit dupã ce ruºii, care administrau mina de Uraniu din Ciudanoviþa, au plecat ºi începuse stilul de lucru specific romînesc (haldele de steril nu mai erau izolate ”ca la carte” – n.n.). Am venit la o întreprindere numitã EDMN, care înseamnã Exploatarea Deschideri de Mine Noi, cu sediul la Casa Galbenã, lângã actualul sediu al CNH. În 1965 s-a redeschis mina Dâlja, care era a lui Dâlja. Pe doamna Coca Dâlja am apucat sã o cunosc. Dupã ce s-a stabilizat mina. EDMN s-a mutat la Paroºeni, director era atunci Mircea Felea. Dupã aproximativ doi ani, mina Paroºeni s-a dat pentru producþie. Dupã asta, EDMN s-a împãrþit în douã. Nu a mai fost nevoie de lucrãri de

o asemenea amploare. Jumãtate din EDMN funcþiona la Livezeni, iar cealaltã jumãtate la Bãrbãteni. Eu am ales Livezeniul, deºi stãteam la Coroeºti, în ideea cã era oraº, centrul Vãii. Apar ºi în cartea lui Marian Boboc cu numãrul matricol 60. Adicã eram al 60-lea angajat la EDMN Livezeni. Pe vremea aia, pe lângã clãdirea administrativã de la mina Livezeni curgea Jiul. Pe mãsurã ce mina s-a dezvoltat – a trebuit fãcut triajul pentru manevra vagoanelor Separaþiei , Jiul a fost împins cãtre deal. N-a fost suficient. A trebuit fãcutã Preparaþia ºi silozurile ºi Jiul a fost împins pânã la limitã, sub deal. S-au fãcut lucrãri de excepþie, impresionante prin TCMM – Trustul de Construcþii Miniere – care avea sediul unde este acum Peny.

A

redeschis ºi Petrila-Sud ºi Iscroni…

Deci EDMN avea în atribuþii lucrãri de deschideri, de extindere pentru producþie. Dupã ce fiecare minã ºi-a creat sectoare proprii de investiþii-deschidere, EDMN s-a desfiinþat. În cadrul Exploatãrii Deschideri eu eram ºeful Staþiei de Salvare. Pânã când a rãmas mina Livezeni de sine stãtãtoare, cu sectorul ei de deschideri, s-a lucrat simultan la redeschiderea minei Petrila-Sud ºi Iscroni. Era atunci foamea aceea pentru cãrbune. Tot în perioada aia au fost acþiunile ”Valea Jiului – 5000”, 8000, 3000, care dupã pãrerea mea au fost o greºealã, pentru cã au fost aduºi toþi cei disponibili din agriculturã, sau din alte zone unde nu era nevoie de ei. Erau aºteptaþi în garã, cu mâncare, cazare, cei aduºi de delegaþi speciali din toatã þara. O parte din ei au rãmas în Vale. O parte dintre ei sunt oameni serioºi, stabilizaþi aici, dar mai este o parte dintre cei care dau de lucru ºi astãzi autoritãþilor.

Inedit

Revelion în stil army, lângã Orãºtie

C

D

ei care s-au sãturat de revelioanele tradiþionale, ori amatorii de miºcare care nu mai vor sã întâmpine Anul Nou pe pârtii pot sã aleagã o ofertã ineditã: Revelionul în stil army!

âlja, tutore al Livezeniului ºi ruºii Când s-a închis mina Dâlja am trãit o tristeþe profundã… Vã daþi seama, era munca noastrã, o muncã

remarcabilã pentru cã acolo erau lacuri, smârcuri, bãlãrii ºi ajunsese apoi sã fie un loc cu clãdiri, o întreprindere bine organizatã, de sine stãtãtoare. Dâlja a fost un fel de tutore al minei Livezeni pentru deschideri, la fel cum Livezeniul a fost pentru PetrilaSud ºi Iscroni. Era axul pe care se construia mineritul… Dupã aceeaºi reþetã, zic, eu, se va închide ºi Paroºeniul. Este posibil ca ºi celelalte sã se închidã, sã se stingã ca o lumânare care se consumã. Fãrã construcþia de puþuri de aeraj, de deschideri, minele mor.Toate aceste mine ar fi putut fi aproape de rentabilitate printr-o administrare strictã. Într-o vreme era prea mare risipa de materiale ºi personal”. L-am întrebat pe Ilie Constantin dacã poate face o paralelã între stilul de organizare ºi de lucru al ruºilor, de la mina Ciudanoviþa, ºi stilul de exploatare din Valea Jiului. ”Nu se poate face aºa ceva. Ruºii nu se uitau la nimic pentru a-ºi atinge scopul. Nici la efortul financiar, nici de la consumul de materiale. Scopul era altul – uraniul. ªi când se puºca, se întindea folie pentru nu se pierde nimic, iar oamenii erau bine plãtiþi ºi corect trataþi, conform muncii prestate”.

au distrus S”campionii români” ai lumii Ilie Constatin este acum martor al douã lumi. Una trãitã, de boom în minerit prin EDMN – Exploatarea Deschideri de Mine, iar acum asistã la agonia mineritului din Valea Jiului prin SNÎM – Societatea Naþionalã

Reportaj 7

Carmen COSMAN

Închideri de Mine. ”Înfiinºarea ceastei Societãþi de Închideri de Mine este o justificare a închiderilor de mine cu orice preþ. Existã un program de distrugere a industriei româneºti la modul general, pentru cã nu numai minele au fost vizate. Am avut întreprinderi vestite în lume, pe primele locuri în Europa ºi pe glob, deci campioni în domeniile respective. Unde sunt Titanul, Semãnãtoarea, Timpuri Noi, Unio Satu Mare, Braºovul, Nodrag, Cãlan, Oþelul Roºu, partial Reºiþa… Ooo, nu þi-ar ajunge, doamnã, caietul ãla pentru a scrie câte nu mai sunt”.

de inimã” spulberat ”Colþul de tren

Pentru câteva sute de euro, timp de 4 zile puteþi deveni soldat de vacanþã, cu misiuni specifice, care trebuie duse musai la îndeplinire. Cam scump, dar meritã, spun cei care au încercat sã sãrbãtoreacsã trecerea dintre ani altfel. Cei de al Arsenal Park, resortul militar de lângã Orãºtie, organizeazã Revelionul în stil army. La preþuri cuprinse între 335 de euro de persoanã ºi 275 de euro/ persoanã doritorii au parte de 4 zile ºi trei nopþi de distracþie garantatã, asezonatã din plin cu militãria datã jos din pod! Pentru cei care decid sã aºtepte altfel anul 2013 totule ste pregãtit, adicã un impresionant foc de tabãrã cu barbeque, Army disco, cinema de

vacanþã, grãdiniþã de vacanþã. Iar surprizele nus e opresc aici. „Opþional, poþi închiria

buggy cars, golf cars.... ºi poþi solicita participarea într-o lupta de Airsoft sau Paintball. Pe durata sejurului, te vei bucura si de activitãþile pe care le poþi face în mod gratuit: acces la terenurile de sport terenuri cu tartan pentru baschet, fotbal, volei, badminton, tenis - plimbãri cu sãniuþe, fitness în aer liber, activitãþi indoor: darts, table, ºah, ping-pong si biliard”, spun rweprezentanþii Arsenal Park. Nu vã imaginaþi, însã, cã pro-

gramul este lãsat la voia întâmplãrii. Totul se face în regim cazon, evident pe ritmuri de vacanþã. Astfel, pentru cei care vin în resortul militar de la Orãºtie în data de 30 decembrie, se va organiza o petrecere de înrolare, iar participanþii vor primi gradul de soldat de vacanþã. Se continuã cu o cinã ºi multã muzicã de petrecere. În 1 decembrie, programul începe la ora 9 dimineaþa, cu un brunch, iar între 13 ºi 20.00 au loc misiunile Arsenal Park. Pentru soldaþii de vacanþã au fost pregãtite concursuri de trageri la þintã cu arcul, cu arme de paintball ºi de sãniuþe, cu premii atractive. La 20.30 începe Revelionul de Campanie, cu un meniu extrem de diversificat, cu delicatese ale bucãtãriei internaþionale. „Nu poate fi vorba de Revelion daca nu facem Army Party cu DJ, cu tombolã,

”Vreau spaþii largi, sã rãsune Petrila”

L

Prin locurile unde trãieºti ºi munceºti, laºi câte o parte din inima, din sufletul tãu, spune Ilie Constantin. Ca urmare, ºi-a luat fiul ºi a mers la Ciudanoviþa, locul unde s-a nãscut ºi a fãcut primii paºi, unde el, tatãl, s-a plimbat, în seri calde, de mânã cu soþia, pe calea feratã care strãbãtea o zonã mai frumoasã decât centrul localitãþii… ”Mi-a rãmas un colþ de inimã acolo ºi, ca orice om, am vrut sã revãd locul unde mi-am trãit o parte din viaþã, acolo la <Cula lui Mihai/E un colþiºor de Rai>, cum îi spuneau localnicii” – povesteºte Ilie C. Aºa a fãcut ºi un prieten al sãu, Adrian Manciu, maistru principal la mina Livezeni. În tinereþe, acesta a participat la construirea Defileului Jiului, Bumbeºti-Livezeni. Dupã pensionare, sa dus sã vadã locurile ºi rodul munci sale, acolo unde i-a rãmas ”un colþ de inimã”, de-a lungul Jiului ce taie munþii. În timp ce privea construcþia cãii ferate ce-i trezea amintiri, un tren l-a lovit din plin spulberându-l…

iberalii din Petrila vor oferi locuitorilor oraºului un concert de colinde, interpretate de rapsozi cunoscuþi, în Parcul Central. Ileana FIRÞULESCU De când este preºedinte interimar, numit, la PNL Petrila, Costel Avram nu mai are stare. A renovat ºi mobilat sediul partidului, a adunat liberalii petrileni - lãsaþi de izbeliºte - precum o cloºcã puii în jurul sãu ºi nu vrea sã se opreascã aici. Este hotãrât, spune Avram, ca

”Petrila Sîrbului” sã devinã locul unde se întâmplã lucruri… ”În data de 20 decembrie, în Parcul din Centrul Petrilei va avea loc un concert de colinde interpretate de Florentina ºi Petre Giurgi, de Valentin Crainic ºi alþi interpreþi cunoscuþi. Prefer spaþii largi, deschise, pentru ca locuitorii sã audã, sã vadã, sã simtã cu adevãrat spiritul sãrbãtorilor. Îmi doresc sã rãsune Petrila de colidele rapsozilor ºi sã bucure oameni” – a declarat Costel Avram, preºedinte interimar PNL Petrila. ”Sã-l ajute Dumnezeu ºi sã-i dea gânduri bune mult timp, nu doar trei zile ca orice minune” – a exclamat Elena Ianc, din Petrila. ”La noi, doar Zilele Oraºului are spectacol afarã. Numai sã fie vreme bunã, sã nu plouã, sã pot veni cu copiii”- a declarat Costel Pinte, miner la E.M.Petrila. ªi primarul Ilie Pãducel organizeazã un spectacol asemãnãtor, în sala Clubului Cultural ”Ladislau Schmidt” Petrila, cu interpreþi locali.

cu multe surprize plãcute ºi cu un foc de artificii impresionant”, mai spun cei de al Arsenal Park. Dupã o petrecere îmbelºugatã în noaptea dintre ani, soldaþii de vacanþã sunt aºteptaþi în ziua a treia la popotã sã se dreagã, pentru cã de la ora 14.00 încep din nou misiunile Arsenal

Park, care de care mai inedite ºi neapãrat cu specific militar: Concursuri cu drezina, Plimbare cu transportorul ºenilat ºi treasure hunt. Ziua se încheie cu Arsenal Traditional Party, pentru cã, în cea de a patra zi toatã lumea îºi ia la revedere de al mini-tabãra de iarnã.

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 decembrie 2012

lie Constantin este omul IE.D.M.N. care a fost angajat la – Exploaratea

Deschideri de Mine Noi – cu marca nr. 60, iar acum asistã cu tristeþe la punerea în funcþiune a Societãþii Naþionale de Închideri Mine. Ileana FIRÞULESCU Ilie Constantin are 76 de ani, dar nu-ºi aratã vârsta. Este plin de spirit, cu un umor sãnãtos condimentat cu ironie, o adevãratã enciclopedie… Are 51 de ani vechime în minerit. A lucrat 11 ani la mina de uraniu Ciudanoviþa, zonã numitã acum de unii ”iadul pe pãmânt”, unde oamenii mor de tineri din cauza radioactivitãþii. Ilie Constantin pare a-i contrazice prin vigoarea rar întâlnitã la vârsta sa. ”ªtiþi de ce arãt aºa? De atunci, din 1955, m-am obiºnuit sã beau mult lapte. ªi astãzi fac acelaºi lucru zilnic”- spune nea Ilie, cel care a fost multã vreme ºef staþie salvare minierã.

Martor al douã lumi – Deschideri ºi Închideri de Mine

M

arca 60, la Deschideri de Mine

Ilie Constantin este omul care a fost angajat la E.D.M.N. – Exploaratea Deschideri de Mine Noi – cu marca nr. 60, iar acum asistã cu tristeþe la punerea în funcþiune a Societãþii Naþionale de Închideri Mine. Povesteºte cu frenezie, cum a fost mutat Jiul din loc pentru a extinde mina Livezeni, cum a redeschis mina Dâlja, Paroºeni, Petrila Sud ºi Iscroni… Când mina Dâlja a fost rasã de pe faþa pãmântului, a trãit o mâhnire profundã sorã cu depresia. ”Existã un program de distrugere a industriei româneºti. Nu þi-ar ajunge caietul pentru a scrie câte s-au distrus…”

mutat Jiul din loc de A udouã ori!! ”Am venit aici, în Valea Jiului, în 1965. Am venit dupã ce ruºii, care administrau mina de Uraniu din Ciudanoviþa, au plecat ºi începuse stilul de lucru specific romînesc (haldele de steril nu mai erau izolate ”ca la carte” – n.n.). Am venit la o întreprindere numitã EDMN, care înseamnã Exploatarea Deschideri de Mine Noi, cu sediul la Casa Galbenã, lângã actualul sediu al CNH. În 1965 s-a redeschis mina Dâlja, care era a lui Dâlja. Pe doamna Coca Dâlja am apucat sã o cunosc. Dupã ce s-a stabilizat mina. EDMN s-a mutat la Paroºeni, director era atunci Mircea Felea. Dupã aproximativ doi ani, mina Paroºeni s-a dat pentru producþie. Dupã asta, EDMN s-a împãrþit în douã. Nu a mai fost nevoie de lucrãri de

o asemenea amploare. Jumãtate din EDMN funcþiona la Livezeni, iar cealaltã jumãtate la Bãrbãteni. Eu am ales Livezeniul, deºi stãteam la Coroeºti, în ideea cã era oraº, centrul Vãii. Apar ºi în cartea lui Marian Boboc cu numãrul matricol 60. Adicã eram al 60-lea angajat la EDMN Livezeni. Pe vremea aia, pe lângã clãdirea administrativã de la mina Livezeni curgea Jiul. Pe mãsurã ce mina s-a dezvoltat – a trebuit fãcut triajul pentru manevra vagoanelor Separaþiei , Jiul a fost împins cãtre deal. N-a fost suficient. A trebuit fãcutã Preparaþia ºi silozurile ºi Jiul a fost împins pânã la limitã, sub deal. S-au fãcut lucrãri de excepþie, impresionante prin TCMM – Trustul de Construcþii Miniere – care avea sediul unde este acum Peny.

A

redeschis ºi Petrila-Sud ºi Iscroni…

Deci EDMN avea în atribuþii lucrãri de deschideri, de extindere pentru producþie. Dupã ce fiecare minã ºi-a creat sectoare proprii de investiþii-deschidere, EDMN s-a desfiinþat. În cadrul Exploatãrii Deschideri eu eram ºeful Staþiei de Salvare. Pânã când a rãmas mina Livezeni de sine stãtãtoare, cu sectorul ei de deschideri, s-a lucrat simultan la redeschiderea minei Petrila-Sud ºi Iscroni. Era atunci foamea aceea pentru cãrbune. Tot în perioada aia au fost acþiunile ”Valea Jiului – 5000”, 8000, 3000, care dupã pãrerea mea au fost o greºealã, pentru cã au fost aduºi toþi cei disponibili din agriculturã, sau din alte zone unde nu era nevoie de ei. Erau aºteptaþi în garã, cu mâncare, cazare, cei aduºi de delegaþi speciali din toatã þara. O parte din ei au rãmas în Vale. O parte dintre ei sunt oameni serioºi, stabilizaþi aici, dar mai este o parte dintre cei care dau de lucru ºi astãzi autoritãþilor.

Inedit

Revelion în stil army, lângã Orãºtie

C

D

ei care s-au sãturat de revelioanele tradiþionale, ori amatorii de miºcare care nu mai vor sã întâmpine Anul Nou pe pârtii pot sã aleagã o ofertã ineditã: Revelionul în stil army!

âlja, tutore al Livezeniului ºi ruºii Când s-a închis mina Dâlja am trãit o tristeþe profundã… Vã daþi seama, era munca noastrã, o muncã

remarcabilã pentru cã acolo erau lacuri, smârcuri, bãlãrii ºi ajunsese apoi sã fie un loc cu clãdiri, o întreprindere bine organizatã, de sine stãtãtoare. Dâlja a fost un fel de tutore al minei Livezeni pentru deschideri, la fel cum Livezeniul a fost pentru PetrilaSud ºi Iscroni. Era axul pe care se construia mineritul… Dupã aceeaºi reþetã, zic, eu, se va închide ºi Paroºeniul. Este posibil ca ºi celelalte sã se închidã, sã se stingã ca o lumânare care se consumã. Fãrã construcþia de puþuri de aeraj, de deschideri, minele mor.Toate aceste mine ar fi putut fi aproape de rentabilitate printr-o administrare strictã. Într-o vreme era prea mare risipa de materiale ºi personal”. L-am întrebat pe Ilie Constantin dacã poate face o paralelã între stilul de organizare ºi de lucru al ruºilor, de la mina Ciudanoviþa, ºi stilul de exploatare din Valea Jiului. ”Nu se poate face aºa ceva. Ruºii nu se uitau la nimic pentru a-ºi atinge scopul. Nici la efortul financiar, nici de la consumul de materiale. Scopul era altul – uraniul. ªi când se puºca, se întindea folie pentru nu se pierde nimic, iar oamenii erau bine plãtiþi ºi corect trataþi, conform muncii prestate”.

au distrus S”campionii români” ai lumii Ilie Constatin este acum martor al douã lumi. Una trãitã, de boom în minerit prin EDMN – Exploatarea Deschideri de Mine, iar acum asistã la agonia mineritului din Valea Jiului prin SNÎM – Societatea Naþionalã

Reportaj 7

Carmen COSMAN

Închideri de Mine. ”Înfiinºarea ceastei Societãþi de Închideri de Mine este o justificare a închiderilor de mine cu orice preþ. Existã un program de distrugere a industriei româneºti la modul general, pentru cã nu numai minele au fost vizate. Am avut întreprinderi vestite în lume, pe primele locuri în Europa ºi pe glob, deci campioni în domeniile respective. Unde sunt Titanul, Semãnãtoarea, Timpuri Noi, Unio Satu Mare, Braºovul, Nodrag, Cãlan, Oþelul Roºu, partial Reºiþa… Ooo, nu þi-ar ajunge, doamnã, caietul ãla pentru a scrie câte nu mai sunt”.

de inimã” spulberat ”Colþul de tren

Pentru câteva sute de euro, timp de 4 zile puteþi deveni soldat de vacanþã, cu misiuni specifice, care trebuie duse musai la îndeplinire. Cam scump, dar meritã, spun cei care au încercat sã sãrbãtoreacsã trecerea dintre ani altfel. Cei de al Arsenal Park, resortul militar de lângã Orãºtie, organizeazã Revelionul în stil army. La preþuri cuprinse între 335 de euro de persoanã ºi 275 de euro/ persoanã doritorii au parte de 4 zile ºi trei nopþi de distracþie garantatã, asezonatã din plin cu militãria datã jos din pod! Pentru cei care decid sã aºtepte altfel anul 2013 totule ste pregãtit, adicã un impresionant foc de tabãrã cu barbeque, Army disco, cinema de

vacanþã, grãdiniþã de vacanþã. Iar surprizele nus e opresc aici. „Opþional, poþi închiria

buggy cars, golf cars.... ºi poþi solicita participarea într-o lupta de Airsoft sau Paintball. Pe durata sejurului, te vei bucura si de activitãþile pe care le poþi face în mod gratuit: acces la terenurile de sport terenuri cu tartan pentru baschet, fotbal, volei, badminton, tenis - plimbãri cu sãniuþe, fitness în aer liber, activitãþi indoor: darts, table, ºah, ping-pong si biliard”, spun rweprezentanþii Arsenal Park. Nu vã imaginaþi, însã, cã pro-

gramul este lãsat la voia întâmplãrii. Totul se face în regim cazon, evident pe ritmuri de vacanþã. Astfel, pentru cei care vin în resortul militar de la Orãºtie în data de 30 decembrie, se va organiza o petrecere de înrolare, iar participanþii vor primi gradul de soldat de vacanþã. Se continuã cu o cinã ºi multã muzicã de petrecere. În 1 decembrie, programul începe la ora 9 dimineaþa, cu un brunch, iar între 13 ºi 20.00 au loc misiunile Arsenal Park. Pentru soldaþii de vacanþã au fost pregãtite concursuri de trageri la þintã cu arcul, cu arme de paintball ºi de sãniuþe, cu premii atractive. La 20.30 începe Revelionul de Campanie, cu un meniu extrem de diversificat, cu delicatese ale bucãtãriei internaþionale. „Nu poate fi vorba de Revelion daca nu facem Army Party cu DJ, cu tombolã,

”Vreau spaþii largi, sã rãsune Petrila”

L

Prin locurile unde trãieºti ºi munceºti, laºi câte o parte din inima, din sufletul tãu, spune Ilie Constantin. Ca urmare, ºi-a luat fiul ºi a mers la Ciudanoviþa, locul unde s-a nãscut ºi a fãcut primii paºi, unde el, tatãl, s-a plimbat, în seri calde, de mânã cu soþia, pe calea feratã care strãbãtea o zonã mai frumoasã decât centrul localitãþii… ”Mi-a rãmas un colþ de inimã acolo ºi, ca orice om, am vrut sã revãd locul unde mi-am trãit o parte din viaþã, acolo la <Cula lui Mihai/E un colþiºor de Rai>, cum îi spuneau localnicii” – povesteºte Ilie C. Aºa a fãcut ºi un prieten al sãu, Adrian Manciu, maistru principal la mina Livezeni. În tinereþe, acesta a participat la construirea Defileului Jiului, Bumbeºti-Livezeni. Dupã pensionare, sa dus sã vadã locurile ºi rodul munci sale, acolo unde i-a rãmas ”un colþ de inimã”, de-a lungul Jiului ce taie munþii. În timp ce privea construcþia cãii ferate ce-i trezea amintiri, un tren l-a lovit din plin spulberându-l…

iberalii din Petrila vor oferi locuitorilor oraºului un concert de colinde, interpretate de rapsozi cunoscuþi, în Parcul Central. Ileana FIRÞULESCU De când este preºedinte interimar, numit, la PNL Petrila, Costel Avram nu mai are stare. A renovat ºi mobilat sediul partidului, a adunat liberalii petrileni - lãsaþi de izbeliºte - precum o cloºcã puii în jurul sãu ºi nu vrea sã se opreascã aici. Este hotãrât, spune Avram, ca

”Petrila Sîrbului” sã devinã locul unde se întâmplã lucruri… ”În data de 20 decembrie, în Parcul din Centrul Petrilei va avea loc un concert de colinde interpretate de Florentina ºi Petre Giurgi, de Valentin Crainic ºi alþi interpreþi cunoscuþi. Prefer spaþii largi, deschise, pentru ca locuitorii sã audã, sã vadã, sã simtã cu adevãrat spiritul sãrbãtorilor. Îmi doresc sã rãsune Petrila de colidele rapsozilor ºi sã bucure oameni” – a declarat Costel Avram, preºedinte interimar PNL Petrila. ”Sã-l ajute Dumnezeu ºi sã-i dea gânduri bune mult timp, nu doar trei zile ca orice minune” – a exclamat Elena Ianc, din Petrila. ”La noi, doar Zilele Oraºului are spectacol afarã. Numai sã fie vreme bunã, sã nu plouã, sã pot veni cu copiii”- a declarat Costel Pinte, miner la E.M.Petrila. ªi primarul Ilie Pãducel organizeazã un spectacol asemãnãtor, în sala Clubului Cultural ”Ladislau Schmidt” Petrila, cu interpreþi locali.

cu multe surprize plãcute ºi cu un foc de artificii impresionant”, mai spun cei de al Arsenal Park. Dupã o petrecere îmbelºugatã în noaptea dintre ani, soldaþii de vacanþã sunt aºteptaþi în ziua a treia la popotã sã se dreagã, pentru cã de la ora 14.00 încep din nou misiunile Arsenal

Park, care de care mai inedite ºi neapãrat cu specific militar: Concursuri cu drezina, Plimbare cu transportorul ºenilat ºi treasure hunt. Ziua se încheie cu Arsenal Traditional Party, pentru cã, în cea de a patra zi toatã lumea îºi ia la revedere de al mini-tabãra de iarnã.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 decembrie 2012

A lãsat în urmã un proiect de hotãrâre

D

upã ce a prins, la redistribuire, un post de senator, Haralambie Vochiþoiu a precizat cã nu ºi-a uitat promisiunea fãcutã din postura de consilier judeþean.

A cãzut neaua, au început hãlãduirile prin munþi A bia ce cãzu primul fulg de nea ºi vãijienii (de fapt, nu doar ei) luarã calea codrului, munþilor ºi pârtiilor. Cu mic, cu mijlociu, sau cu mai mare, lumea bunã de prin Valea Jiului (ºi nu numai) îºi încãrcã rubedeniile prin gipane ºi urcarã cu toþii pânã în vârful derdeluºului.

În special pe la Straja ºi Parâng, (mai puþin pe la Pasul Vâlcan cã acolo nu prea ai ce face) respectiv în creierii munþilor, unde unii mai cu dare de mâini ºi-au tras ºi câte o „cãbãnuþã” mai mult sau mai puþin modestã ºi adaptatã crizei economice. Pânã în encefalul muntelui nu este prea mult spus pentru cã animalele putere de prin

motoarele maºinilor 16 (adicã 4 ori 4) îi duc pe burdihãnoºii proprietari chiar pânã în buza ºi mustaþa pârtiei. Odatã ajunºi la locul în care se practicã sporturile de iarnã, oamenii ieºiþi la aer curat ºi ozonificat îºi scot de prin port-bagaje sau cabane pungile de plastic, capacele de budã sau în cazurile mai fericite schiurile, skate-board-urile sau snow-mobilele ºi purced sã facã sport. De iarnã. Bineînþeles, ustensilele necesare practicãrii sporturilor sunt însoþite de costumele fiþoase scoase ºi ele la promenadã ca sã vadã lumea ce bazaþi sunt unii dintre vãijieni. Desigur, în sânii mamei naturã nu lipsesc manelele date la maximum ºi bericile sau ºpriþurile, cã doar de aia face omul sport. Pentru cã sportul solicitã un efort supraomenesc ºi bãuturile „energizante” curg precum fluviile.

În acest timp, staþiunile din Vale se transformã în niºte vãi ale gunoaielor ºi aici nu este vorba despre iubitorii de munte, ci despre artefactele pe care le lasã în urmã. Adicã, cutii de bere, sticle de sucuri, ºervete ºi ºerveþele ºi alte chestii „ecologice”. Crizã economicã mondialã? Da de unde... Protipendada Vãii urcã la munte ºi consumã bine, tot ce prinde, nefiind deloc afectatã de crizã. Deci, se poate spune cã criza nu a atins defel cheful de distracþie al oamenilor ºi nici nu a bãgat la naftalinã snobismul. Ba, din contrã! Una peste alta, pânã aici toate sunt bune, pentru cã omul mai are ºi dreptul de a se distra puþin. Chiar dacã pârtiile se umplu de-a valma de celofaniºti, pungiºti, schiori, ATViºti, sãnieri, snow-mobiliºti, sau pur ºi simplu de gurã-cãscãtori care nu au altceva mai bun de

fãcut pe acasã! Partea proastã e cã toþi aceºtia urcã la munte cu maºinuþele proprii ºi fiecare vrea sã ajungã cu automobilul cât mai sus ºi cât mai departe. Ba vor ºi parcãri dar ºi drumuri cât mai libere. ªi dacã nu le au pe astea, atunci se plâng ºi când se plâng, chiar plâng... În parantezã fie spus, pe vremuri, drumul nu era asfaltat, telescaun nu exista, nici teleschiuri, cabanele puteau fi numãrate pe degetele unei singure mâini, dar era mult mai frumos… Atunci chiar fãceai sport pentru cã mergeai pe jos câþiva kilometri buni, urcai în munte tot pe jos (cu schiurile ºi echipamentul în spate) ºi fãceai o singurã coborâre pentru cã se însera ºi trebuia sã mai ajungi ºi pe acasã pentru cã luni începea ºcoala. Pe vremea când ºcoala era ºcoalã... Mir cea NISTOR

Mai exact, aceea de a iniþia un proiect de hotãrâre care sã aibã ca rezultat ieftinirea cu 25% a preþului apei potabile ºi canalizãrii pentru consumatorii casnici din Valea Jiului. “M-am þinut de cuvânt ºi nu am plecat din Consiliul Judeþean pânã nu am promovat acest proiect referitor la ieftinirea preþului apei potabile ºi a serviciilor de canalizare. Rãmâne în sarcina celor 33 de consilieri judeþeni sã aprobe, în luna ianuarie, acest proiect de hotãrâre”, a precizat Haralambie Vochiþoiu. Pe de altã parte, proaspãtul senator a declarat cã mineritul ºi viitorul acestuia vor reprezenta o prioritate pentru el, în urmãtorii 4 ani de zile. Nu de alta dar, în ultimii ani, în industria minierã din Valea Jiului au fost investiþi doar 6 milioane de lei. “Am constatat cu stupoare cã în ultimii 3 ani, în mineritul din Valea Jiului, au fost investiþi doar 6 milioane de lei. Faceþi o comparaþie cu bugetul oricãrui club de fotbal din România ºi veþi avea o surprizã. Ca miner plecat din Valea Jiului vã promit cã voi face orice depinde de mine pentru ca mineritul de aici sã trãiascã ºi pe mai departe”, a mai spus Haralambie Vochiþoiu. Mir cea NISTOR

Concert de colinde, la Teatrul Dramatic “I.D. Sîrbu” Petroºani

M

arþi, 18 decembrie 2012, în sala de spectacole a Teatrului de Stat „Ion D. Sîrbu” din municipiul Petroºani, începând cu ora 16,00 va avea loc un inedit concert de colinde susþinut de Corala „Sacer Dotes”, formatã din preoþi ºi diaconi din cadrul Episcopiei Devei ºi Hunedoarei. Concertul este organizat de Episcopia Devei ºi Hunedoarei în parteneriat cu Primãria municipiului Petroºani. Intrarea

este liberã. „Oferim acest cadou de suflet tuturor cetãþenilor din municipiul nostru, pe care-i invitãþm sã intre în atmosfera Crãciunului în cadrul acestui inedit concert coral de muzicã religioasã ºi colinde. Vã invit sã veniþi alãturi de noi, sã ne bucurãm împreunã de un concert deosebit, organizat în onoarea Sfintelor Sãrbãtori ale naºterii Domnului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tiberiu VINÞAN VINÞAN

D

rama românilor din Basarabia deportaþi în Siberia sau coºmarul deþinuþilor politici din regimul comunist, au fost douã dintre subiectele unei conferinþe extraordinare care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Petroºani. Sute de oameni au participat la acest eveniment care a durat peste patru ore. Eveniment cultural de excepþie la Teatrul Dramatic I.D. Sârbu din Petroºani la sfârºitul sãptãmânii trecute. Fundaþia “Sfinþii Închisorilor” ºi Mondo TV au organizat o conferinþã extraordinarã pe tema mãrturiilor despre

“Sã nu ne rãzbunaþi”

suferinþele românilor din Basarabia, la care a participat chiar Monahul Moise, cãlugãrul care a adunat poveºtile cutremurãtoare descrise în cãrþile care cu aceastã ocazie au ºi fost lansate în Valea Jiului, respectiv “Sã nu ne rãzbunaþi” ºi “Sfântul

Închisorilor”. În afarã de discuþiile pe marginea acestor experienþe, pãrintele Moise a ºi rãspuns întrebãrilor venite din public. “A fost o muncã de câþiva ani, am alergat prin þarã, iar anul trecut am fost ºi prin Basarabia. A fost un lucru pe care nu

trebuia sã-l facã un cãlugãr, pentru cã nu este de datoria lui, dar dupã cum este ºi vorba unul pãrinte “dacã nu un cãlugãr, atunci cine?! ”. Nu pot sã spun cã mi-a fost greu, pentru cã mi-a plãcut foarte mult, iar atunci nu am vãzut greu-

tatea. Având exemplul acelor oameni, în raport cu ceea ce au suferit ei, munca aceasta a fost o plãcere, pentru cã m-a pus în contact cu oameni deosebiþi, pe care altfel nu a-ºi fi avut ocazia sã-i cunosc. Dacã este totuºi sã vorbesc de vreun efort al acestei haiducii a mele prin þarã, pentru cã eu am fost mai mult haiduc decât monah, a fost rãsplãtit de bucuriile sufleteºi ale contactului cu aceºti oameni”, ne-a declarat pãrintele Moise.” “A fost un gând mai vechi al nostru, pe care ni l-am tot propus, respectiv sã aducem ºi în Valea Jiului oameni care vorbesc în acest duh al pãrintelui Moise. Ceea ce s-a întâmplat în aceastã searã este mãrturia cã mai putem

“Nunta de aur”, aniversatã la Primãria Petroºani

T

S

Crãciun ºi Revelion cu bani împrumutaþi

ãrãcia lucie în care se aflã multe familii din Valea Jiului aduc profit CAR-urilor ºi caselor de amanet. Oamenii îºi pun la mezat bunurile sau se împrumutã pentru a avea ce pune pe masa de Crãciun. „Putem spune cã în perioada sãrbãtorilor creºte destul de mult numãrul persoanelor care apeleazã la serviciile noastre. De obicei în timpul anului avem un numãr constant de clienþi dar in aceastã perioadã vine foarte multã lume. Oameni îºi lasã la amanet, bijuterii de aur, cercei, brãþãri lãnþiºoare, dar ºi

aparate electronice cum ar fi telefoane mobile” spun angajaþii caselor de amanet. Nu doar amaneturile sunt luate cu asalt în perioada sãrbãtorilor. Foarte mulþi pensionari preferã sã se îndatoreze pentru lunile care urmeazã la C.A.R doar pentru a îºi permite sã cumpere cele necesare pentru sãrbãtori.”Numãrul per-

soanelor care vin ºi solicitã sã scoatã bani creºte foarte mult în aceastã perioadã. Mai ales persoanele în vârstã vin în aceastã perioadã. Nu scot sume foarte mari, majoritatea scot câteva sute de lei, doar pentru a putea sã cumpere ce au nevoie pentru Crãciun. Aceºti bani pe care îi scot acum trebuie returnaþi

radiþia aniversãrii familiilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie a devenit deja un eveniment remarcabil în calendarul activitãþilor desfãºurate de Primãria ºi Consiliul local al municipiului Petroºani. În acest sens, marþi 18 decembrie 2012, începând cu ora 12,00 va avea loc o nouã în lunile ce vin”, spun reprezentanþii caselor de ajutor reciproc. Din cauza pensiilor foarte mici, majoritatea bãtrânilor vãd C.A.R.-ul drept singura ºansã pentru a avea ºi ei sãrbãtori. „Eu am o pensie de 600, ce pot sã cumpãr de banii ãºti? Situaþia ne obligã sã scoatem bani de la C.A.R pentru a cumpãra mâncare ºi ceva de pus sub brad nepoþilor. Dupã ce trec sãrbãtorile facem economii ºi punem banii ãºtia înapoi, iar la anul facem la fel. E singura noastã soluþie sã simþim ºi noi cã e Crãciunul”, spun bãtrânii. Maximilian GÂNJU

Actualitate 9

scãpa, nu suntem paralizaþi. Oamenii pe care i-aþi vãzut în salã, dar ºi cei precum monahul Moise, sunt „noroiul”, în sens frumos, în care se blocheazã ºenilele modernismului”, ne-a declarat ºi Ionuþ Drãgotesc, producãtorul evenimentului. Pe parcursul a peste 4 ore, sute de oameni prezenþi în salã s-au arãtat de-a dreptul fascinaþi de povestirile pãrintelui Moise, ºi mai mult, pe parcursul serii, ei au ºi putut urmãri un film documentar despre deportãrile în Siberia a românilor din Basarabia. În curând, astfel de evenimente vor avea loc mai des în Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

festivitate de premiere a familiilor care în acest an aniverseazã nunta de aur. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi adreseazã tuturor celor interesaþi invitaþia de a lua parte la acest eveniment de suflet din viaþa comunitãþii noastre locale. Festivitatea va avea loc la Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani.