Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 275
Cronica Vãii Jiului Vineri, 14 decembrie 2012
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Istorie vie,
Fiul unui erou din 43 a trãit ”explozia perfectã”
Bugete rectificate ºi aprobate
B
uget rectificat pentru CNH. Guvernul a aprobat o serie de hotãrâri prin care a rectificat bugetele de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012, pentru mai multe companii ºi societãþi naþionale, regii autonome ºi societãþi comerciale ale statului. >>> PAGINA A 3-A
R
I-a copleºit zãpada la Vulcan
esponsabilii din Vulcan se cãznesc de duminicã sã îndepãrteze zãpada din oraº. ªi încã nu au reuºit. Asta, deºi zeci de oameni, ajutaþi ºi de utilaje au ieºit în stradã. >>> PAGINA A 3-A
Parlamentarii penali ai Hunedoarei
„B
londa lui Bãsescu”, cum a fost numitã atât în presã, cât ºi în mediul politic Elena Udrea, a avut recent o rãbufnire de orgoliu ºi a remarcat cã în parlament au fost votaþi „toþi penalii”. >>> PAGINILE 8-9
Veterinarii au gãsit porci ºi urºi cu boli grave
C
arnea unui urs a fost trimisã la analize în Italia, pentru cã veterinarii din Valea Jiului au gãsit o ucrând aici, am prins ”explozia perfectã”. Vã daþi seama! 68 de oameni, din care 14 militari, s-au specie rarã de trichinelozã, iar doi porci tãiaþi avea prãpãdit. Am scos cadavre… Doamne, ce era! Îngrozitor! Am scãpat ºi de acolo ca prin urechile trichinelozã ºi au fost incinacului. ?i acum mã întreb cum de am putut supravieþui?” – Cornel Jurj, fiul lui Giurgiu Gavrilã mort eraþi. în explozia din 1943, de la Mina Petrila. >>> PAGINA A 11-A >>> PAGINILE 6-7
”L
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Prinþul Persiei 23:00 Antiglonþ 1:00 X Factor (r)
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:45 15:00 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dorinþe de adolescent (r) 13:00 ªtirile Pro TV 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Vocea României 0:30 Explore Midnight 1:00 Asediu la Mall (r)
Prima TV 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:30 NCIS 16:00 Mama, antrenoare de
Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Dragoste dulceDragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite
fotbal 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business 11:30 Concert aniversar Benone Sinulescu 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 15:30 Arborii lumii 16:00 Tezaur folcloric 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
Bugete rectificate ºi aprobate
B
uget rectificat pentru CNH. Guvernul a aprobat o serie de hotãrâri prin care a rectificat bugetele de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012, pentru mai multe companii ºi societãþi naþionale, regii autonome ºi societãþi comerciale ale statului. Monika BACIU Astfel, în cadrul ºedinþei de Guvern de miercuri s-a adoptat o hotãrâre pentru modificarea anexei la HG nr.920/2012 pentru modificarea anexei la HG
nr.99/2012 privind aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 pentru Compania Naþionalã a Huilei S.A., Petroºani. Pentru Compania Naþionalã a Huilei S.A., Petroºani, bugetul rectificat prevede
venituri de 1,388 miliarde lei ºi cheltuieli de 1,555 miliarde lei. Pânã la rectificarea bugetului pentru CNH exista posibilitatea ca societatea huilei sã intre în incapacitate de platã, astfel în luna ianuarie minerii fiind în imposibilitatea de a nu-ºi primii salariile aferente pe luna decembrie. În momentul de faþã CNH cuprinde doar minele viabile, adicã Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Minele neviabile fac parte din Societatea Naþionalã de
Municipiul Vulcan va rãsuna de colinde
A
dministraþia localã din Vulcan organizeazã în premierã o acþiune cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Este vorba de Crãciunul vulcãnenilor, eveniment aflat la prima ediþie. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, în cadrul evenimentului vor fi organizate mai multe acþiuni. Monika BACIU ”Organizãm Crãciunul vulcãnenilor prima ediþie în parcul Avram Iancu. Am luat legãtura ºi cu comercianþi care au fost foarte deschiºi la aceastã iniþiativã. O sã avem comercianþi, o sã avem colinde interpretate de tinerii din Vulcan. Este o acþiune pe care o facem împreunã cu toate ºcolile genrale ºi cu Colegiul Tehnic Mihai Viteazu unde am gãsit foarte multã înþelegere ºi colaborare în sensul cã neau ajutat sã facem pentru
iesle costumele pentru magi, pentru Iosf, pentru Fecioara Maria ºi fiecãrei ºcoli i-am alocat câte o zi pentru a face fiecare ce vor dori. Vor cânta, vor spune colinde, îi vor spune poezii lui Moº Crãciun, tot ce vor dori în acea zi”, a declarat viceprimarul municipiului Vulcan, Cristi Meriºanu. În sâmbãta premergãtoare Crãciunului în aceeaºi locaþie vor fi organizate mai multe spectacole de col-
Închideri Mine Valea Jiului. Guvernul a aprobat ºi pentru aceastã societate nou înfiinþatã bugetul de venituri ºi cheltuieli. Bugetul de venituri ºi
inde, însã cei care le vor cânta vor fi cei din corul bisericilor din localitate. ”În sâmbãta dinainte de Crãciun avem o acþiune cu bisericile de pe raza municipiului Vulcan, biserici care de asemenea au rãspuns pozitiv. Fiecare vor interpreta colinde de Crãciun”, a mai precizat viceprimarul municipiului Vulcan. Acþiunea denumitã generic ”Sãrbãtorii Naºterii Mântuitorului” se va derula în parcul copiilor Avram Iancu din Vulcan în perioada 15 decembrie – 23 decembrie.
Guvernul a predat cetãþile de la Sarmizegetusa Consiliului Judeþean Hunedoara
C
etãþile de la Sarmizegetusa Regia, în administrarea CJH. Guvernul a adoptat, miercuri, o hotãrâre privind înscrierea unui monument istoric, cuprins în Lista patrimoniului mondial UNESCO, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ºi în administrarea Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional, precum ºi transmiterea acestuia din administrarea Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU Astfel, Sarmisegetuza Regia - Grãdiºtea de Munte ajunge în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, care are în vedere accesarea de fonduri europene pentru punerea în valoare a monumentului istoric, precum ºi executarea de lucrãri specifice de conservare ºi restaurare.
Cetatea Sarmizegetusa a ajuns în zilele noastre un regat devastat de nepãsare ºi cãutãtori de aur, un loc al nimãnui, din cauza legislaþiei proaste ºi autoritãþilor incompetente sau nepãsãtoare. Fosta capitalã a Daciei preromane, cetatea dacicã , inclusã pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO în 1999, este situatã în satul
Grãdiºtea Muncelului, judeþul Hunedoara. Cetatea de pe Dealul Grãdiºtei este cea mai mare dintre fortifi-
cheltuieli pentru anul 2012 al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA, aflatã sub autoritatea Ministerului Economiei,
Comerþului ºi Mediului de Afaceri, a fost aprobat, þinând cont cã operatorul economic desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul prospecþiunii, explorãrii ºi exploatãrii zãcãmintelor miniere. Este un prim buget al acestei nou înfiinþate societãþi, pe un nivel estimat al producþiei, pe o parte a lunii noiembrie ºi pe luna decembrie. Astfel, veniturile totale ale societãþii sunt în sumã de 34.690 mii lei pentru bugetul pe anul 2012, iar cheltuielile totale aferente sunt, de asemenea, de 34.690 mii lei.
I-a copleºit zãpada la Vulcan
R
esponsabilii din Vulcan se cãznesc de duminicã sã îndepãrteze zãpada din oraº. ªi încã nu au reuºit. Asta, deºi zeci de oameni, ajutaþi ºi de utilaje au ieºit în stradã. Diana MITRACHE
cã nu fãceam faþã.Nimeni nu se
Asta au fãcut pânã joi, dar troienele sunt încã de netrecut. Munþi de zãpadã stau pe marginea drumului ºi traficul se desfãºoarã extrem de greu Responsabilii din primãrie spun, însã, cã a nins prea mult ºi cã nu se aºteptau. „De sâmbãtã seara, de când a început sã cadã prima ninsoare, am avut peste 100 de oameni scoºi de la Pregoterm, plus cei de la ajutorul social. Am avut ºi utilaje, am luat ºi în chirie, cã am vãzut
aºtepta sã vinã atât de multã zãpadã dintrodatã”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul din Vulcan. Mai mult, Meriºanu a declarat cã atâta timp cât nu au fost ºcoli închise, caþiile dacice. Aflatã pe vârtotul s-a ful unei stânci, la 1.200 de desfãºurat normetri înãlþime, fortãreaþa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munþii Orãºtiei ºi cuprindea ºase citadele. Fortãreaþa reprezintã un patrulater alcãtuit din blocuri masive de piatrã ºi a fost construitã pe cinci terase, pe o suprafaþã de aproximativ
30.000 m pãtraþi. Sarmizegetusa avea, de asemenea, o zonã sacrã.
mal. „Eu zic cã ne-am descurcat bine, cu mici excepþii care au mai fost. Se circulãîn condiþii de iarnã,dar nu am avut ºcoli închise, iar alimentarea la centrele alimentare s-a desfãºurat corespunzã-
tor, dar se circulã în condiþii de iarnã”, a mai precizat Meriºanu. Munþii de zãpadã încurcã greu circulaþia ºi pe trotuare sunt doar mici poteci. Traficul rutier se desfãºoarã cu dificultate ºi navetiºtii stau minute bune sã aºtepte un mijloc de tranport.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
A
proape în fiecare an, în Valea Jiului, îºi fac apariþia grupuri de colindãtori din zone îndepãrtate ale þãrii. Majoritatea celor care vin cu colindul o fac pentru a câºtiga câþiva bani, dar ºi pentru a duce tradiþia mai departe, datinã lãsatã de la moºi ºi strãmoºi. Colindãtorii se opresc în fiecare an pentru o sãptãmânã ºi în cele ºase localitãþi ale Vãii, în ciuda faptului cã oamenii de aici sunt sãraci. Perioada din preajma Crãciunului a dat naºtere la o nouã ocupaþie ºi anume cea de colindãtor profesionist.
Au venit colindãtorii!
Grupuri de tineri, înainte cu aproximativ douã sãptãmâni de sãrbãtoarea Crãciunului ajung cu „Capra”, „Pluguºorul”, „Ursul” sau „Steaua” în Valea Jiului, la Petroºani, în speranþa
cã îºi vor rotunji veniturile. Dorm pe unde apucã ºi colindã cât e ziua de lungã strãzile oraºelor pe unde ajung. Danseazã, cântã ºi recitã cu patos colinde, de multe ori modificate ºi adaptate la zona în care se gãsesc, îndemnându-i pe trecãtori sã le lase un bãnuþ în cutie „pentru a avea noroc ºi fericire”. Colindãtorii prin centrul oraºului în zonele aglomerate, printre blocuri sau pe la firme ºi bat din tobe, costumaþi þipãtor. Costumele nu sunt altceva decât niºte pelerine din pânzã colorate strident, de care au prins tot felul de ciucuri, iar
„Capra” este o bucatã de lemn cioplitã. ªi chiar dacã este o amestecãturã totuºi, acest „spectacol” a prins.
S
Pe strãzile din Petroºani îºi fac apariþia în fiecare an douã echipe de colindãtori. Ambele sunt din zona Olteniei ºi încearcã sã câºtige un ban de pe urma colindului. „Venim în fiecare an ºi ne oprim câte o sãptãmânã ºi aici în Valea Jiului. Nu merge grozav pentru cã oamenii sunt sãraci, dar ne bucurãm când îi vedem cã se opresc ºi ne aplaudã. Cine are
Gata cu fiþele de afarã P
ânã anul acesta, fiþele din afarã erau cele care dictau tonul în materie nu doar de modã, ci ºi de ceea ce se purta, preta sau potrivea chiar ºi la sãrbãtori importante din viaþa noastrã.
De Crãciun, spre exemplu, pânã acum un an, doi, brazii albi aduºi din Finlanda, Suedia sau chiar din Rusia, erau la mare cãutare, iar comercianþii vindeau mai bine pomii de import decât cei româneºti. Pe când cei albi, strãini, se vindeau toþi, ai noºtri, verzi ºi falnici, ajungeau la ghena de gunoi. Dar, iatã cã de anul acesta se poartã din nou brazii verzi de soi românesc, autentic 100%. Comercianþii au venit deja în Valea Jiului ºi au
U
unt mai sãraci
ºi avut vânzãri, chiar dacã mai sunt cam douã
ºi ne poate da ceva ne dã. Nu facem cine ºtie cât de pe stradã, bani buni ies seara când colindãm pe la patroni. Vin dupã noi, s-au ne spun ziua unde sã mergem ºi sã colindãm. ªi sunt destui oameni bogaþi în Valea Jiului care ne cheamã sã le colindãm”, povesteºte Mihai Rãducanu. O parte din bani se duc pe hotel sau pe camera închiriatã pe timpul nopþii, dar nu foarte mulþi bani pentru cã este suficient o camerã cu un pat pentru trei persoane. Colindãtorii regretã cã lumea e din ce în ce mai sãracã, iar în Valea Jiului acest lucru se vede cu ochiul liber. „Mulþi ar vrea sã ne dea ceva, dar când duc mâna la portofel vãd cã nu prea au ce. Oamenii nu mai pot renunþa la 10 lei, aºa de uºor. Acum, cu banii ãºtia îºi cumpãrã o pâine . Minerii sunt bucuroºi sã ne vadã ºi sã ne primeascã în casele lor”, spune Mihai, un alt colindãtor. Tradiþia spune cã fiecare familie care primeºte colindãtori în casã va avea parte în noul an de sãnãtate, rod bogat ºi împlinirea dorinþelor, iar acesta este un motiv suficient de puternic pentru mulþi sã-ºi doreascã în casã colindãtori. Maximilian GÂNJU
sãptãmâni pânã la Crãciun. “Aceºti brazi sunt din pepinierã proprie, au rãdãcini ºi da, sunt verzi,
româneºti. Se poartã din nou ”, ne-a spus Mariana Butnariu, comerciant de brazi. La Petroºani, în Piaþa Centralã, cel puþini, brazii se vor vinde pânã în ajunul Crãciunului. Oamenii, dacã nu cumpãrã încã un pom, vin mãcar ºi întreabã de preþuri. “ Preþul unui brad diferã în funcþie de înãlþime. Unul de 1, 20 – 1, 50 m, costã undeva la 45 de lei, iar unul la 2 metri sau 2, 10 m, costã cam 75 de lei ”, a mai spus acelaºi vânzãtor de brazi. Luiza ANDRONACHE
Hoþi de brazi prinºi la Hunedoara
n hoþ de brazi a fost prins de poliþiºti cu maºina burduºitã de brazi de Crãciun.Omul s-a ales cu amendã ºi fãrã brazii pe care a declarat cã i-a gãsit. Poliþiºtii au oprit în trafic o maºinã ºi nu micã le-a fost uimirea, când au gãsit înãuntru 20 de brazi de Crãciun. Proprietarul maºinii a susþinut, însã, cã i-a gãsit. „Poliþiºtii din cadrul Secþiei de Poliþie Ruralã Haþeg, în urma activitãþilor desfãºurate pe linia supravegherii ºi controlului traficului rutier pe DJ 686, a fost oprit în trafic autoturismul condus de un bãrbat de 64 de ani, din comuna Toteºti, care se deplasa pe razã comunei Rîu de Mori. Bãrbatul
transporta în interiorul autoturismului 20 de pomi de Crãciun, pentru care nu deþinea documentele legale, declarând cã i-a gãsit în zona Barajului Gura Apei. Persoana în cauzã a fost condusã la sediul Postului de Poliþie Rîu de Mori, unde a fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare
de 2000 de lei, iar brazii au fost ridicaþi în vederea confiscãrii”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii spun cã aceste acþiuni vor continua. ªi asta pentru cã acum e sezonul în care hoþii dau atac în pãduri. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
Dupã Parâng ur meazã Dobraia D
upã ce a reuºit sã obþinã fondurile pentru continuarea lucrãrilor în staþiunea Parâng, deputatul din Colegiul de Est va încerca la fel ºi pentru Petrila. Aici se vorbeºte de ani de zile de crearea unei staþiuni pe muntele Dobraia.
Dupã Petroºani, urmeazã ºi Petrila. Deputatul Monica Iacob Ridzi afirmã cã în perioada urmãtoare îºi va îndrepta atenþia ºi spre proiectul care viseazã construcþia unei staþiuni montane la Petrila, în zona Dobraia,
mai exact. “Una din prioritãþile mele va fi ºi aceea de a încerca sã demarãm lucrãrile pentru staþiunea Dobraia din Petrila. Aºa cum am declarat întotdeauna, este important ca în toatã Valea Jiului sã dezvoltãm turismul, nu
doar în Straja, Vulcan, Parâng, ci ºi în Dobraia. De altfel, va trebui sã finalizãm drumul Petroºani - Voineasa ºi mai avem puþin de lucru ºi la drumul Uricani – Herculane. Toate aceste lucrãri, fie pentru dezvoltarea infrastructurii, fie pentru dezvoltarea turismului, iar Dobraia trebuie sã fie o prioritate, sunt cele care ne ajutã sã dezvoltãm Valea Jiului”, ne-a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PPDD Colegiul Est Valea Jiului. Cele mai lungi pârtii de Europa ºi un peisaj de vis. Acestea sunt douã din cele mai bune argumente pentru care edilii de la Petrila
vor atât de mult construcþia staþiunii Dobraia. Acest proiect sfideazã criza, deºi situaþia economicã a oraºului este una dificilã. În staþiunea care ar urma sã fie construitã în estul Vãii Jiului se ajunge pe traseul Cheile Tãii Lunca Florii. O parte a proiectului integrat vizeazã ºi construcþia unui drum care sã treacã Munþii ªureanu ºi care ar ajunge direct în judeþul Alba. Doar construcþia drumului ar costa, însã, la o primã estimare, peste 70 de miliarde de lei vechi, iar proiectul general atinge sume fabuloase pentru criza pe care o traversãm în ultimi ani. Luiza ANDRONACHE
Moº Crãciun a venit tocmai din Germania Matematica, eprezentanþii la simulare R Crucii Roºii
Î
n ziua de 13 decembrie, elevii din clasele a VIII-a din judeþul Hunedoara au susþinut simularea Evaluãrii Naþionale la proba de matematicã. Rezultatele la examenul de astãzi sunt aºteptate cu speranþe de cãtre reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt hunedorene deºi, în alte judeþe în care simularea s-a încheiat deja rezultatele au fost modeste. “Examenul s-a desfãºurat pe durata a douã ore ºi sper cã vor fi înregistrate rezultate foarte bune. Dupã ce vom vedea notele vom ºtii ºi ce mãsuri trebuie sã luãm pe viitor pentru ca la examenul real din varã sã obþinem rezultatele pe care le aºteptãm cu toþii. Cel puþin în ceea ce-i priveºte pe elevii noºtri, care fac parte din Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani, o unitate care în ultimii ani a obþinut rezultate de prim plan, situându-se pe primele locuri în rândul instituþiilor de învãþãmânt hunedorene, fapt de care suntem mândri, sunt sigur cã notele vor fi foarte bune”, a declarat Robert Hummel, director ªcoala Generalã “Avram Stanca” Petroºani. Toate lucrãrile elevilor din Valea Jiului, de la simularea Evaluãrii Naþionale la matematicã, vor fi corectate la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” – sediul gimnazial, din Petroºani. (M.N.)
din Bad Sackingen – Germania au venit, din nou, încãrcaþi de daruri în Petroºani.
Aceºtia au adus pachete cu dulciuri care (au fost) sau vor fi distribuite unui numãr de 450 de copii care locuiesc, în special, în cartierele sãrace. De exemplu, Dãrãneºti ºi Aeroport.
“Am reuºit sã venim ºi în acest an deºi drumul a fost foarte greu ºi obositor. Am fãcut aproape 24 de ore din Germania ºi pânã în Valea Jiului, am ajuns rupþi de obosealã, dar trebuia sã venim pentru cã ºtiu cã aici sunt foarte mulþi oameni care au nevoie de ajutorul nostru. Am adus câteva sute de pachete care conþin, în special, dulciuri ºi care sunt fãcute de cãtre copiii din Germania pentru
Secole de istorie cuprinse în Muzeul Satului Hunedorean
P
entru prima oarã în istoria sa, judeþul Hunedoara va avea un Muzeu al Satului, aºa cum existã deja în mari oraºe ale þãrii, cum ar fi Bucureºtiul sau Sibiul. Noua instituþie va fi înfiinþatã, în aer liber, de Consiliul Judeþean Hunedoara. Muzeul Satului în Hunedoara, dupã modelul altor instituþii similare care funcþioneazã deja la nivel naþional. Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a explicat cã, încã din anii 60, în România a fost creata o importanta reþea de muzee în aer liber, pentru salvarea patrimoniului tradiþional naþional. Deºi, iniþial se obiºnuia conservarea in situ a monumentului, tocmai pentru a nu interveni asupra cadrului natural iniþial, în prezent se practicã transferarea acestora în muzee, amena-
copiii din Valea Jiului. Cred cã eu personal voi mai veni ºi anul viitor dar, dupã aceea, voi lãsa un Moº Crãciun
jate în aer liber, pentru salvarea monumentelor în sine. „Astfel a fost gãsitã o metodã practicã de salvare efectivã a unor exemplare de gospodãrii reprezentative pentru fiecare zonã socio-culturalã a þãrii. În acest context se înscrie ºi Muzeul Satului Hunedorean, care va oferi imagini culturale adunate laolaltã despre lumea de odinioarã a satului hunedorean. Plimbarea de la o gospodãrie þãrãneascã la alta, prin mintea ºi inima þãranului hunedorean va dezvãlui, prin lucrurile pe care le-a fãurit cu mana sa sau le-a avut la îndemâna, dovezi ale lucrului bine fãcut si atât de plãcut ochiului. Gospodãria în care a trãit ºi muncit, lucrurile pe care le-a folosit ca sã-ºi asigure nevoile de zi cu zi, ºi-au pierdut utilitatea iniþialã devenind prin expunere în contextul muzeal, obiecte cu semnificaþii si mesaje peste timpuri”, a subliniat preºedintele CJ Hunedoara. Moloþ a mai spus cã, prin parcurgerea acestui spaþiu expoziþional, vizitatorul va trece prin câteva secole de istorie, tradiþie ºi obiceiuri hunedorene. Deocamdatã proiectule ste la stadiul elaborãrii unei documentaþii tehnico-economice, ce trebuie întocmitã, iar procedura de achiziþie a acestei documentaþii va fi efectuatã în conformitate cu prevederile legislaþiei privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Elaborarea ei av fi suportatã din bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara. Car men COSMAN
mai tânãr sã se ocupe de aceastã acþiune”, a declarat Fred Thelen, preºedintele Crucii Roºii din Bad Sackingen. În cinstea oaspeþilor sosiþi din Germania un grup de copii de la ªcoala Generalã Nr. 7 a prezentat un scurt program de colinde. Componenþii grupului de colindãtori au fost, bineînþeles, recompensaþi cu daruri chiar de cãtre Moº Crãciun. Tot ieri, câteva zeci de pensionari cu veni-
turi modeste au primit ºi ei, din partea Crucii Roºii din Petroºani, pachete cu alimente. “Pachetele conþin alimente de bazã, sunt fãcute de cãtre noi, au valoarea de câte 90 de lei ºi au fost acordate mai multor persoane în vârstã care au venituri mici”, a precizat Felicia Necºa, directorul subfilialei de Crucea Roºie din Petroºani. În zilele urmãtoare, alte 200 de persoane nevoiaºe sau pensionari care au pensii de pânã la 700 de lei vor primi, la sediul Crucii Roºii, pachete cu alimente. Acestea au fost “sponsorizate” de cãtre reprezentanþii Crucii Roºii din Petroºani ºi Bad Sackingen, în colaborare cu primãria din Petroºani. Mir cea NISTOR
6 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
”L
ucrând aici, am prins ”explozia perfectã”. Vã daþi seama! 68 de oameni, din care 14 militari, s-au prãpãdit. Am scos cadavre… Doamne, ce era! Îngrozitor! Am scãpat ºi de acolo ca prin urechile acului. ?i acum mã întreb cum de am putut supravieþui?” – Cornel Jurj, fiul lui Giurgiu Gavrilã mort în explozia din 1943, de la Mina Petrila. Ileana FIRÞULESCU
Odatã cu restaurarea ºi resfinþirea Troiþei din Cimitirul Petrila, troiþã ridicatã în 1943 la cãpãtâiul minerilor morþi în cea mai mai mare explozie din perioada interbelicã, am cunoscut un fiul al unuia dintre minerii cãzuþi la datorie, chiar în ajunul Paºtelui din acel an. Pentru cã presa vremii nu a scris prea multe despre acea nenorocire, deºi autoritãþile locale i-a acordat atenþia cuvenitã, ca locuitori ai acestor meleguri cu tradiþie în minerit ºi, evident, ºi în
durere, am aºternut mãrturisirile lui Cornel Jurj, mãrturisiri cutremurãtoare. Jurj este omul care a fost prins în cele mai cumplite explozii ale mineritului din Vale – cea de la Uricani, din 1972, cu 51 de morþi, ºi ”explozia perfectã”, cum o numeºte domnia sa, cea de la Livezeni, din 1980, cu 68 de morþi…
P
etrila, 1943 - Cei de la galeria de cap au fost terminaþi ”Pe mine mã cheamã Cornel Jurj, deºi tata este Giurgiu Gavrilã, pentru cã
Istorie vie,
Fiul unui erou din 43 a trãit ”explozia perfectã” atunci la Primãrie ne-a înregistrat ”Jurj”. Fiind pe vremea austro-ungarã, era un curent de ungurizare a populaþiei. Noi am fost patru gemeni ºi pe doi dintre noi ne cheamã Jurj, iar sora mea ºi cu celãlalt frate sunt Giurgiu. Când a murit tata, în explozia din 1943, de la mina Petrila, în ajun de Paºte, au murit 24 de mineri. Aici, în cimitirul din Petrila au fost înmormântaþi 18 dintre ei, iar restul au fost duºi în altã parte. În 1948, au murit alþi 18, tot în explozie. Le-am vãzut sicriele la fosta ºcoalã micã, din spatele casei lui Haidu. În 1943, când a murit tata, eu eram la Abrud, la Bucium. În general toþi sunt moþi ºi maghiari. Aici sunt înmormântaþi tatã, soþie, fiu, norã… Iar aici e artificierul Tat Sabin. Ce s-a întâmplat: el lucra în figuri, în trepte rãsturnate, nu ºtiu la care dintre trepte, dintre fiºturi, a fost mult metan ºi trebuia sã puºte. Dar Sabin nu controla cu lampa cum trebuie ºi s-o declanºat... Unii s-au dus sus, în galeria de cap, alþii s-au dus jos, în galeria de bazã.
Cei care au fost la galeria de cap, au fost terminaþi, omorâþi. Au fost mai mulþi, cã figura a doua ºi a treia ºi a patra erau sus în galeria de cap. Ei nu au coborât. Era pe stratul 13, dupã câte ºtiu eu. Cei care au fost în galeria de cap – mno, cã aºa-i în minã, zice cã-i bine, când acolo… nu te poþi aºtepta – au murit, au fost arºi toþi. Plus Dan Sabin, fostul arti-
ficier, el e primul ºi tata al doilea. Unii spun cã aici a fost o groapã comunã… Da, între cei 12, peste câþiva, s-au mai îngropat alþii. Sunt poze cu sicriele ºi cum au fost înmormântaþi. Am poze în care se vede cã a venit ºi prefectul care a þinut o prelegere.
L e r u - i l e r, l a A p a S e r v iscuþiile între salariaþii SC Apa Serv D Petroºani sunt aprinse. Tema este iniþiativa directorului societãþii, Costel Avram de a oferi, de sãrbãtori, o acþiune ineditã de socializare ºi sudare a colectivului pe principiul ”viaþa este frumoasã dacã vrei”. Ileana FIRÞULESCU În curtea Apa Serv a fost adus un brad mare, în jurul cãruia salariaþii ºi copiii acestora vor avea parte de o petrecere, cu colinde, cu Moº Crãciun care va aduce daruri copiilor, iar pãrinþilor – fasole cu cârnaþi ºi un pahar cu vin fiert.
”Conform Contractului colectiv de muncã, copiii salariaþilor beneficiazã
l înstelat Sus pe ceru s-a arãtat Mândrã stea na e mãr în mâ ªi cu flori d peste stânã Se coboarã Lerui ler…. la Apa Serv!
de pachete de Crãciun. Am discutat cu sindicatul ºi am convenit ca în data de 19 decembrie, la ora 16,00, sã invitãm toþi salariaþii ºi copiii acestora cãrora Moº Crãciun le va oferi dulciuri, iar salariaþilor, câte o porþie
· În 2008, când a fost accidentul de la Petrila, am plâns când am vãzut atâþia bãrbaþi… morþi.
U
ricani – 51 de morþi… M-am sculat ºi am trecut la adunat oameni Am lucrat în minã. Noi suntem oameni ai pãmântului. Prin 1967 m-am cãsãtorit cu o fatã din Aninoasa, dar n-a durat decât vreo cinci de fasole cu cârnaþi ºi un pahar de vin fiert. Voi da noroc cu fiecare, vom povesti ºi vom asculta colinde ale pompierilor ºi ale copiilor. Am considerat cã astfel de acþiuni sudeazã colectivul ºi înfrumuseþeazã viaþa având în vedere cã o mare parte din ea ne-o petrecem împreunã, la serviciu” – a declarat Costel
ani. Directorul de la Petrila nu mi-a dat apartament ºi ma transferat la Aninoasa. Am lucrat ºi la topografie. Aveau ºi un laborator de analize. Conducând o parte a acestui laborator, am fost contactat de un inginer, Tarcea. Acest inginer m-a adus la Combinat pentru cã se înfiinþase institutul de cercetãri de boli profesionale. Era acolo, în spatele gãrii. Noi umblam cu o caravanã pe la toate minele ºi îi puneam pe muncitorii care lucrau în condiþii deosebit de grele sãºi facã radiografiile. Eu mã ocupam ºi de recoltarea prafului silicogen de la locurile de muncã unde lucrau. Dupã asta, cã era unu care îmi purta sâmbetele, eu cunoscând bine toate minele din Valea Jiului, m-am dus la Uricani, ca maistru minier. Aproape opt ani am lucrat acolo. Am întâmpinat ºi explozia din 1972 de la Uricani… 51 de morþi… Atunci trebuia sã fie doliu naþional… Împrejurarea a fost cã a trebuit sã salvez ºi eu pe careva. I-au dus la puþ, la spital. Erau arºi… ªi pe mine m-a prins, dar nu m-a ars. Suflul acela a fost îngrozitor. Ca o panã de gãinã, de gâscã, aºa am fost în faþa acelui suflu. Noroc cã mi-am pus mâna pe cap ºi nu am ajuns într-o þevã, cã eram mort. M-am sculat de jos ºi am trecut la adunat oameni. Trebuia sã-mi salvez ortacii, pentru cã acolo, eu cu ei lucram. Dupã explozie – atunci nu era pardon, nu mai
Reportaj 7 vreau sã intru în minã – trebuia sã intrãm în minã sã reparãm, sã deschidem galeriile pentru aeraj.
xplozia perfectã” ”E – 68 de morþi… Doamne, ce era acolo! Dupã 7 ani am venit la mina Livezeni, repartizat, pentru cã eu am lucrat ºi în investiþii – sãpãri de puþuri, de galerii, de adânciri de puþuri, case de pompe – deci lucrãri speciale, unde trebuia sã ai cunoºtinþe în domeniu. Mi-a fost greu la început, cã era un colectiv nou, iar la Uricani a fost un colectiv deosebit ºi era un sistem de organizare excelent. ?i Petrila ºi Lupeniul aveau sisteme bune de organizare. În 1980, lucrând aici, am prins ”explozia perfectã”. Vã daþi seama! 68 de oameni, din care 14 militari s-au prãpãdit. Am scos cadavre… Doamne, ce era! Îngrozitor! Am scãpat ºi de acolo ca prin urechile acului. ªi acum mã întreb cum de am putut supravieþui?
Î
Avram, directorul SC Apa Serv Petroºani. Lucrãtorii spun cã aºa ceva nu s-a întâmplat niciodatã la firma lor ºi s-au arãtat încântaþi de idee.
ngropat de viu
ªi la Petrila am fost într-o surupare, pe figuri, am trecut printr-o falie ºi falia aceea s-a prãbuºit. De la figura a patra, pânã jos la a-ntâia, tot s-a rupt. Am fost patru, care eram sub o lespede de piatrã la figura întâi. Am avut norocul cã aveam pikamerul. Aerul de la pikamer ne-a salvat. Rolurile toate s-au înfundat, nu puteam ieºi. Era pe la unu noaptea ºi pe la 11,00 ziua, ne-au scos afarã.
Norocul cã atunci cînd am plecat în jos, am luat bluza, bidonul de apã ºi mâncarea. Apa a fost importantã, nu mâncarea”. Ca medicament al sufletului pentru toate cele trãite, Cornel Jurj a ales sã se bucure cât mai mult de soare, de cetina bradului, de minunile naturii ºi a ºi-a fãcut o stupinã. Numãrul stupilor a
scãzut dupã ce soþia sa a trecut în eternitate. Singurãtatea este grea. Cornel Jurj nu are copii, pentru cã n-a fost sã fie… Atunci când doctorul te pune sã alegi între viaþa soþiei ºi dorinþa de a avea prunc, renunþi. A vrut sã recondiþioneze, cu ani în urmã, marea troiþã de la Petrila, ºi fratele sãu de asemenea, dar nu ºi-au permis. A mulþumit, plin de recunoºtinþã, grupului de foºti mineri, coordonaþi de Sorin Hollinger, pentru omagiul adus…
6 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
”L
ucrând aici, am prins ”explozia perfectã”. Vã daþi seama! 68 de oameni, din care 14 militari, s-au prãpãdit. Am scos cadavre… Doamne, ce era! Îngrozitor! Am scãpat ºi de acolo ca prin urechile acului. ?i acum mã întreb cum de am putut supravieþui?” – Cornel Jurj, fiul lui Giurgiu Gavrilã mort în explozia din 1943, de la Mina Petrila. Ileana FIRÞULESCU
Odatã cu restaurarea ºi resfinþirea Troiþei din Cimitirul Petrila, troiþã ridicatã în 1943 la cãpãtâiul minerilor morþi în cea mai mai mare explozie din perioada interbelicã, am cunoscut un fiul al unuia dintre minerii cãzuþi la datorie, chiar în ajunul Paºtelui din acel an. Pentru cã presa vremii nu a scris prea multe despre acea nenorocire, deºi autoritãþile locale i-a acordat atenþia cuvenitã, ca locuitori ai acestor meleguri cu tradiþie în minerit ºi, evident, ºi în
durere, am aºternut mãrturisirile lui Cornel Jurj, mãrturisiri cutremurãtoare. Jurj este omul care a fost prins în cele mai cumplite explozii ale mineritului din Vale – cea de la Uricani, din 1972, cu 51 de morþi, ºi ”explozia perfectã”, cum o numeºte domnia sa, cea de la Livezeni, din 1980, cu 68 de morþi…
P
etrila, 1943 - Cei de la galeria de cap au fost terminaþi ”Pe mine mã cheamã Cornel Jurj, deºi tata este Giurgiu Gavrilã, pentru cã
Istorie vie,
Fiul unui erou din 43 a trãit ”explozia perfectã” atunci la Primãrie ne-a înregistrat ”Jurj”. Fiind pe vremea austro-ungarã, era un curent de ungurizare a populaþiei. Noi am fost patru gemeni ºi pe doi dintre noi ne cheamã Jurj, iar sora mea ºi cu celãlalt frate sunt Giurgiu. Când a murit tata, în explozia din 1943, de la mina Petrila, în ajun de Paºte, au murit 24 de mineri. Aici, în cimitirul din Petrila au fost înmormântaþi 18 dintre ei, iar restul au fost duºi în altã parte. În 1948, au murit alþi 18, tot în explozie. Le-am vãzut sicriele la fosta ºcoalã micã, din spatele casei lui Haidu. În 1943, când a murit tata, eu eram la Abrud, la Bucium. În general toþi sunt moþi ºi maghiari. Aici sunt înmormântaþi tatã, soþie, fiu, norã… Iar aici e artificierul Tat Sabin. Ce s-a întâmplat: el lucra în figuri, în trepte rãsturnate, nu ºtiu la care dintre trepte, dintre fiºturi, a fost mult metan ºi trebuia sã puºte. Dar Sabin nu controla cu lampa cum trebuie ºi s-o declanºat... Unii s-au dus sus, în galeria de cap, alþii s-au dus jos, în galeria de bazã.
Cei care au fost la galeria de cap, au fost terminaþi, omorâþi. Au fost mai mulþi, cã figura a doua ºi a treia ºi a patra erau sus în galeria de cap. Ei nu au coborât. Era pe stratul 13, dupã câte ºtiu eu. Cei care au fost în galeria de cap – mno, cã aºa-i în minã, zice cã-i bine, când acolo… nu te poþi aºtepta – au murit, au fost arºi toþi. Plus Dan Sabin, fostul arti-
ficier, el e primul ºi tata al doilea. Unii spun cã aici a fost o groapã comunã… Da, între cei 12, peste câþiva, s-au mai îngropat alþii. Sunt poze cu sicriele ºi cum au fost înmormântaþi. Am poze în care se vede cã a venit ºi prefectul care a þinut o prelegere.
L e r u - i l e r, l a A p a S e r v iscuþiile între salariaþii SC Apa Serv D Petroºani sunt aprinse. Tema este iniþiativa directorului societãþii, Costel Avram de a oferi, de sãrbãtori, o acþiune ineditã de socializare ºi sudare a colectivului pe principiul ”viaþa este frumoasã dacã vrei”. Ileana FIRÞULESCU În curtea Apa Serv a fost adus un brad mare, în jurul cãruia salariaþii ºi copiii acestora vor avea parte de o petrecere, cu colinde, cu Moº Crãciun care va aduce daruri copiilor, iar pãrinþilor – fasole cu cârnaþi ºi un pahar cu vin fiert.
”Conform Contractului colectiv de muncã, copiii salariaþilor beneficiazã
l înstelat Sus pe ceru s-a arãtat Mândrã stea na e mãr în mâ ªi cu flori d peste stânã Se coboarã Lerui ler…. la Apa Serv!
de pachete de Crãciun. Am discutat cu sindicatul ºi am convenit ca în data de 19 decembrie, la ora 16,00, sã invitãm toþi salariaþii ºi copiii acestora cãrora Moº Crãciun le va oferi dulciuri, iar salariaþilor, câte o porþie
· În 2008, când a fost accidentul de la Petrila, am plâns când am vãzut atâþia bãrbaþi… morþi.
U
ricani – 51 de morþi… M-am sculat ºi am trecut la adunat oameni Am lucrat în minã. Noi suntem oameni ai pãmântului. Prin 1967 m-am cãsãtorit cu o fatã din Aninoasa, dar n-a durat decât vreo cinci de fasole cu cârnaþi ºi un pahar de vin fiert. Voi da noroc cu fiecare, vom povesti ºi vom asculta colinde ale pompierilor ºi ale copiilor. Am considerat cã astfel de acþiuni sudeazã colectivul ºi înfrumuseþeazã viaþa având în vedere cã o mare parte din ea ne-o petrecem împreunã, la serviciu” – a declarat Costel
ani. Directorul de la Petrila nu mi-a dat apartament ºi ma transferat la Aninoasa. Am lucrat ºi la topografie. Aveau ºi un laborator de analize. Conducând o parte a acestui laborator, am fost contactat de un inginer, Tarcea. Acest inginer m-a adus la Combinat pentru cã se înfiinþase institutul de cercetãri de boli profesionale. Era acolo, în spatele gãrii. Noi umblam cu o caravanã pe la toate minele ºi îi puneam pe muncitorii care lucrau în condiþii deosebit de grele sãºi facã radiografiile. Eu mã ocupam ºi de recoltarea prafului silicogen de la locurile de muncã unde lucrau. Dupã asta, cã era unu care îmi purta sâmbetele, eu cunoscând bine toate minele din Valea Jiului, m-am dus la Uricani, ca maistru minier. Aproape opt ani am lucrat acolo. Am întâmpinat ºi explozia din 1972 de la Uricani… 51 de morþi… Atunci trebuia sã fie doliu naþional… Împrejurarea a fost cã a trebuit sã salvez ºi eu pe careva. I-au dus la puþ, la spital. Erau arºi… ªi pe mine m-a prins, dar nu m-a ars. Suflul acela a fost îngrozitor. Ca o panã de gãinã, de gâscã, aºa am fost în faþa acelui suflu. Noroc cã mi-am pus mâna pe cap ºi nu am ajuns într-o þevã, cã eram mort. M-am sculat de jos ºi am trecut la adunat oameni. Trebuia sã-mi salvez ortacii, pentru cã acolo, eu cu ei lucram. Dupã explozie – atunci nu era pardon, nu mai
Reportaj 7 vreau sã intru în minã – trebuia sã intrãm în minã sã reparãm, sã deschidem galeriile pentru aeraj.
xplozia perfectã” ”E – 68 de morþi… Doamne, ce era acolo! Dupã 7 ani am venit la mina Livezeni, repartizat, pentru cã eu am lucrat ºi în investiþii – sãpãri de puþuri, de galerii, de adânciri de puþuri, case de pompe – deci lucrãri speciale, unde trebuia sã ai cunoºtinþe în domeniu. Mi-a fost greu la început, cã era un colectiv nou, iar la Uricani a fost un colectiv deosebit ºi era un sistem de organizare excelent. ?i Petrila ºi Lupeniul aveau sisteme bune de organizare. În 1980, lucrând aici, am prins ”explozia perfectã”. Vã daþi seama! 68 de oameni, din care 14 militari s-au prãpãdit. Am scos cadavre… Doamne, ce era! Îngrozitor! Am scãpat ºi de acolo ca prin urechile acului. ªi acum mã întreb cum de am putut supravieþui?
Î
Avram, directorul SC Apa Serv Petroºani. Lucrãtorii spun cã aºa ceva nu s-a întâmplat niciodatã la firma lor ºi s-au arãtat încântaþi de idee.
ngropat de viu
ªi la Petrila am fost într-o surupare, pe figuri, am trecut printr-o falie ºi falia aceea s-a prãbuºit. De la figura a patra, pânã jos la a-ntâia, tot s-a rupt. Am fost patru, care eram sub o lespede de piatrã la figura întâi. Am avut norocul cã aveam pikamerul. Aerul de la pikamer ne-a salvat. Rolurile toate s-au înfundat, nu puteam ieºi. Era pe la unu noaptea ºi pe la 11,00 ziua, ne-au scos afarã.
Norocul cã atunci cînd am plecat în jos, am luat bluza, bidonul de apã ºi mâncarea. Apa a fost importantã, nu mâncarea”. Ca medicament al sufletului pentru toate cele trãite, Cornel Jurj a ales sã se bucure cât mai mult de soare, de cetina bradului, de minunile naturii ºi a ºi-a fãcut o stupinã. Numãrul stupilor a
scãzut dupã ce soþia sa a trecut în eternitate. Singurãtatea este grea. Cornel Jurj nu are copii, pentru cã n-a fost sã fie… Atunci când doctorul te pune sã alegi între viaþa soþiei ºi dorinþa de a avea prunc, renunþi. A vrut sã recondiþioneze, cu ani în urmã, marea troiþã de la Petrila, ºi fratele sãu de asemenea, dar nu ºi-au permis. A mulþumit, plin de recunoºtinþã, grupului de foºti mineri, coordonaþi de Sorin Hollinger, pentru omagiul adus…
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
Parlamentarii penali ai Hunedoarei
„B
londa lui Bãsescu”, cum a fost numitã atât în presã, cât ºi în mediul politic Elena Udrea, a avut recent o rãbufnire de orgoliu ºi a remarcat cã în parlament au fost votaþi „toþi penalii”. Iar unii dintre aleºii judeþului Hunedoara, trimiºi în Parlament dupã votul de duminicã, nu fac excepþie. Carmen COSMAN
Elena Udrea a declarat, marþi searã, în contextul în care vorbea despre necesitatea ca, prin lege, campaniile electorale sã fie finanþate din bani publici, cã “au fost votaþi toþi penalii în Parlament”. Dincolo de faptul cã unii dintre aceºti „penali” sunt chiar colegii ei de partid, Udrea are pânã la urmã dreptate ºi avem ºi noi exemplele noastre de rãsunet. Ca sã rãmânem în curtea PDL, sã ne referim la fostul primar al Devei, Mircia Muntean, care va fi coleg de Camerã cu liderul
PDL. Muntean a ajuns la redistribuire deputat, chiar dacã a pierdut la scor în faþa liberalului Bogdan Þîmpãu. ªi tot Muntean face obiectul unuia dintre cele mai longevive procese judecate vreodatã în România, care se aflã ºi acum pe rolul Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureºti. În acest dosar, alãturi de alþi patru inculpaþi, deputatul Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal. Procurorii au încheiat cercetãrile în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005 a fost
reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti unde se aflã ºi acum. Proaspãt ajuns senator - tot prin redistribuire, cã ºi el a pier-
Prefectura Hunedoara a dispus mãsuri urgente pentru perioada geroasã
S
trãzile din judeþul Hunedoara sunt periate de echipe mixte, care sã strângã toate persoanele fãrã locuinþe ºi sã le ducã în adãposturile special amenajate. Carmen COSMAN
Aceasta este una dintre mãsurile dispuse de Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, dupã ºedinþa Comandamentului Judeþean de Iarnã Hunedoara. Astfel, luând în considerare avertizarea emisã de meteorologi, cu privire la faptul cã urmeazã o perioadã cu temperaturi foarte scãzute, au fost luate mãsuri privind înºtiinþarea
furnizorilor de energie electricã, termicã ºi de gaze naturale pentru a lua toate mãsurile în vederea asigurãrii furnizãrii de curent, gaze, respectiv agent termic în parametri normali, atât consumatorilor casnici, cât ºi economici din judeþul nostru. De asemenea, s-au constituit echipe mixte care vor patrula pen-
ªi consilier ºi senator ochiþoiu ”trage mâþa de coadã” la V Consiliul Judeþean Hunedoara Haralambie Vochiþoiu rãmâne deocamdatã consilier judeþean. Monika BACIU Ieri (joi) a sediul
Consiliului Judeþean Hunedoara a avut loc ºedinþa ordinarã pentru luna decembrie, ocazia cu care au fost convocaþi consilierii judeþeni pentru aprobarea proiectelor de hotãrâre. Haralambie Vochiþoiu a fost ºi el prezent la ºedinþã, însã nu ºi-a înaintat deocamdatã demisia
tru identificarea ºi transportarea persoanelor fãrã adãpost în locaþii special amenajate sau la spitalele din judeþ. “Þinând cont cã în urmãtoarele 24 - 48 de ore sunt anunþate temperaturi foarte scãzute atât nocturne cât ºi diurne este necesar ca toþi membrii
dut alegerile pe colegiul Valea Jiului! – liderul PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, se îndreaptã cu paºi repezi spre DNA, care ar urma sã instrumenteze un dosar refe-
Comandamentului de iarnã sã fie în alertã ºi sã întreprindã mãsurile ce se impun pentru a se evita situaþii în care sã se întrerupã furnizarea agentului termic a curentului sau a gazelor naturale. Totodatã, solicit echipelor care vor patrula pe timpul nopþii sã verifice locurile cunoscute ca fiind frecventate de persoanele fãrã adãpost ºi de a le conduce pe acestea în spaþiile speciale organi-
ritor la posibile fraude cu fonduri europene. Conform surselor noastre, organele de cercetare penalã au finalizat un dosar ce îl vizeazã pe Vochiþoiu, în care au fost audiaþi sute de martori. Dosarul urmeazã sã ajungã pe masa procurorilor DNA deoarece prejudiciul este de câteva milioane de euro ºi s-a aºteptat doar finalizarea campaniei electorale, pentru a nu se interpreta cã ar fi vreo rãfuialã politicã, pentru remiterea cauzei la DNA. Iar Haralambie Vochiþoiu, nu este la prima întâlnire cu organele de urmãrire penalã, el având la activ numeroase dosare penale finalizate cu sancþiuni. ªi fosta colegã de partid a Elenei Udrea, Monica Iacob – Ridzi are probleme cu justiþia, demnitarul însã îºi susþine nevinovãþia ºi a adus o serie de documente prin care sã facã dovada în acest sens.
Actualitate 9
Investiþii de 130 de milioane de euro pentru acordarea de certificate verzi
R
eprezentanþii Hidroelectrica efectueazã, vineri, recepþia finalã a Centralei Hidroelectrice Plopi din judeþul Hunedoara, una dintre cele mai importante investiþii din ultima perioadã, care dã startul unei noi strategii hidroenergetice pe Strei. Carmen COSMAN Compania aflatã în insolvenþã va investi în urmãtorii ani 130 milioane de euro, pentru a putea beneficia se schema de sprijin prin certificate verzi acordatã de cãtre
stat producãtorilor de energie din surse alternative. Recepþia lucrãrilor la centrala care are o putere instalatã de 11,9 MW are loc în prezenþa administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus
Borza, a reprezentanþilor executivului societãþii, precum ºi a oficialitãþilor locale, iar acest eveniment marcheazã, de fapt, schimbarea strategiei de valorificare a potenþialului hidroenergetic de care dispune râul Strei. Conform celor de la Hidroelectrica, în aval de CHE Plopi se vor finaliza, pânã în 2016, atât centrala hidroelectricã Bretea, cu o putere de 9,9 MW, precum ºi alte 4 microhidrocentrale cu puteri instalate mai mici de 10 MW. Toate aceste lucrãri sunt cuprinse în cadrul unui proiect de investiþii în va-
loare de aproximativ 130 milioane euro, care va genera venituri suplimentare de 14,2 milioane euro anual, prin accesarea schemei de sprijin cu
ducþie, care sã se califice pentru acordarea de certificate verzi, reprezintã o prioritate pentru Hidroelectrica pânã în 2016, deoarece
Certificate Verzi. „Promovarea unor proiecte de investiþii optimizate pe criterii de eficienþã energeticã, la capacitãþi noi de pro-
finalizarea lor va aduce venituri suplimentare de 165 euro pe fiecare MW de energie regenerabilã produs ºi va permite amortizarea acceleratã a
Drumuri blocate de zãpadã
Z
ãpada a blocat trei drumuri judeþene din Hunedoara, iar drumarii acþioneazã pentru degajarea lor. Carmen COSMAN
zate la nivelul localitãþilor”, a precizat prefec-
Cele trei sectoare de drum afectate de cãderile
tract pentru deszãpezirea acestor cãi de acces au intrat cu utilajele pentru reluarea traficului rutier.
masive de zãpadã sunt în zone montane, greu accesibile, dar cei care au con-
Astfel, în urma cãderilor masive de zãpadã traficul rutier s-a blocat, joi
tul judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu.
dimineaþa, pe DJ 687E Vadu Dobrii - Bunila, DJ 708D Feregi – Poiana Rãchiþelii, ambele din Þinutul Pãdurenilor, respectiv pe DJ667A Câlnic – Nucºoara, al poalele Retezatului. De asemenea, potrivit reprezentanþilor Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) pe mai multe sectoare de drum naþional care strãbat judeþul Hunedoara se circulã cu dificultate, în condiþii de iarnã. Pe DN 66 Petroºani – Târgu Jiu, pe Defileul Jiului, persistã pericolul producerii de avalanºe, din cauza stratului mare de zãpadã de pe versanþi. ªi pe DN 7, la limita cu judeþul Arad
investiþiilor”, a declarat, într-un comunicat, administratorul judiciar al companiei de stat, Remus Borza. Sistemul de certificate verzi este forma de ajutor acordatã de cãtre stat companiilor care investesc în unitãþi de producþie a energiei din surse regenerabile, respectiv vânt, soare, apã ºi biomasã. Certificatele verzi sunt acordate gratuit de cãtre stat producãtorilor de energie din surse regenerabile, care apoi le vând furnizorilor de energie. Astfel, un producãtor de energie din surse alternative câºtigã atât din vânzarea electricitãþii pe care o produce, cât ºi din comercializarea certificatelor verzi. zãpada de pe carosabil îngreuneazã circulaþia, la fel ca pe DN 7A, Petroºani – Obârºia Lotrului. Probleme sunt ºi pe DN 66, pe porþiunea Petroºani – Haþeg, unde pe carosabil este un strat de câþiva centimetri de zãpadã frãmântatã care îngreuneazã traficul auto, la fel ca ºi pe DN 66 A Iscroni – Valea Cernei, sau DN 68 Haþeg – Caransebeº, ori DN 68 A Lugoj – Sãcãmaº, DN 74 Brad – Buceº ºi DN 76 Deva – Groºi (Arad). Cei de la CNADNR au acþionat, în judeþul Hunedoara, cu 20 de autoutilaje ºi au împrãºtiat 148 de tone de material antiderapant pe DN 7, DN 66A, DN 66, DN 68A, DN 74 ºi DN 76.
Ansamblu pentru promovarea tradiþiilor, la CJH
C
din forul judeþean. El va trebui sã renunþe la funcþia de consilier judeþean datoritã faptului cã a ajuns sentator de Valea Jiului în urma alegerilor parlamentare din luna decembrie, asta dupã ce la nivel judeþean au fost redistribuite voturile. Locul sãu în Consiliul Judeþean va fi preluat de Nicolae Ivãnuº, fostul director de la ApaServ ºi fost candidat la fotoliul de primar din municipiul Lupeni la alegerile locale din 10 iunie, anul curent. Haralambie Vochiþoiu nu a putut fi contactat pentru a oferi informaþii despre data la care îºi va înainta demisia.
ultura tradiþionalã din Hunedoara, promovatã tradiþional. Consiliul Judeþean Hunedoara a decis înfiinþarea unui Ansamblu profesionist pentru promovarea culturii tradiþionale. În domeniul cultural, de informare ºi educaþie permanentã îºi desfãºoarã activitatea ºi aºezãmintele culturale, ca persoane juridice de drept public sau privat, indiferent de forma de organizare ºi finanþare, reprezentând servicii culturale de utilitate publicã, cu rol în asigurarea coeziunii sociale ºi a accesului la informaþie. Monika BACIU Ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiþionale din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara are drept scop cercetarea, pãstrarea, promovarea ºi valorificarea culturii tradiþionale ºi a creaþiei populare aparþinând atât comunitãþii locale ºi judeþene, cât ºi din alte zone ale þãrii. Instituþia se înfiinþeazã în baza prevederilor art. 2 ºi ale art.5 din Ordonanþa de
Urgenþã a Guvernului României nr. 118/2006 privind înfiinþarea, organizarea ºi desfãºurarea activitãþii asezãmintelor culturale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
A
nsamblu pentru tineri ºi nu numai
Prin activitãþile ce se vor desfãºura, ansamblul îºi propune creºterea gradului de acces al tinerilor ºi satisfacerea nevoilor
culturale ale acestora, precum ºi o mai bunã cunoaºtere a dansului ºi cântecului popular de pe aceste meleaguri. Judeþul Hunedoara dispune deja de un bogat potenþial artistic, datorat în primul rând tradiþiilor muzicale folclorice ºi celor de artã popularã, potenþial argumentat de prezenþa absolvenþilor unor forme de învãþãmânt bazate pe muzicã ºi/sau teatru. ”În contextul prezentat mai sus, considerãm cã, este oportun înfiinþarea unui Ansamblu profesionist pentru promovarea culturii tradiþionale, fiind cel mai potrivit mijloc de includere în circuitul naþional a tot ceea ce este mai reprezentativ ºi valoros ca manifestare artisticã din arealul judeþului Hunedoara, precum ºi o modalitate de profesionalizare, de creare a
unor posibilitãþi de ordin economic pentru persoane sau colective artistice”, se aratã în nota de fundamentare de la CJH. În multe localitãþi din judeþ, muzica popularã ºi cea uºoarã sunt cultivate de numeroase per-
soane talentate, dar lipsite de o pregãtire profesionalã, fãrã cunoaºterea elementelor esenþiale ale domeniului cultural, ºi în consecinþã, neavând documente care sã le ateste calitãþile ºi care sã le permitã încadrarea într-un colectiv artistic.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
Parlamentarii penali ai Hunedoarei
„B
londa lui Bãsescu”, cum a fost numitã atât în presã, cât ºi în mediul politic Elena Udrea, a avut recent o rãbufnire de orgoliu ºi a remarcat cã în parlament au fost votaþi „toþi penalii”. Iar unii dintre aleºii judeþului Hunedoara, trimiºi în Parlament dupã votul de duminicã, nu fac excepþie. Carmen COSMAN
Elena Udrea a declarat, marþi searã, în contextul în care vorbea despre necesitatea ca, prin lege, campaniile electorale sã fie finanþate din bani publici, cã “au fost votaþi toþi penalii în Parlament”. Dincolo de faptul cã unii dintre aceºti „penali” sunt chiar colegii ei de partid, Udrea are pânã la urmã dreptate ºi avem ºi noi exemplele noastre de rãsunet. Ca sã rãmânem în curtea PDL, sã ne referim la fostul primar al Devei, Mircia Muntean, care va fi coleg de Camerã cu liderul
PDL. Muntean a ajuns la redistribuire deputat, chiar dacã a pierdut la scor în faþa liberalului Bogdan Þîmpãu. ªi tot Muntean face obiectul unuia dintre cele mai longevive procese judecate vreodatã în România, care se aflã ºi acum pe rolul Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureºti. În acest dosar, alãturi de alþi patru inculpaþi, deputatul Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal. Procurorii au încheiat cercetãrile în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005 a fost
reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti unde se aflã ºi acum. Proaspãt ajuns senator - tot prin redistribuire, cã ºi el a pier-
Prefectura Hunedoara a dispus mãsuri urgente pentru perioada geroasã
S
trãzile din judeþul Hunedoara sunt periate de echipe mixte, care sã strângã toate persoanele fãrã locuinþe ºi sã le ducã în adãposturile special amenajate. Carmen COSMAN
Aceasta este una dintre mãsurile dispuse de Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, dupã ºedinþa Comandamentului Judeþean de Iarnã Hunedoara. Astfel, luând în considerare avertizarea emisã de meteorologi, cu privire la faptul cã urmeazã o perioadã cu temperaturi foarte scãzute, au fost luate mãsuri privind înºtiinþarea
furnizorilor de energie electricã, termicã ºi de gaze naturale pentru a lua toate mãsurile în vederea asigurãrii furnizãrii de curent, gaze, respectiv agent termic în parametri normali, atât consumatorilor casnici, cât ºi economici din judeþul nostru. De asemenea, s-au constituit echipe mixte care vor patrula pen-
ªi consilier ºi senator ochiþoiu ”trage mâþa de coadã” la V Consiliul Judeþean Hunedoara Haralambie Vochiþoiu rãmâne deocamdatã consilier judeþean. Monika BACIU Ieri (joi) a sediul
Consiliului Judeþean Hunedoara a avut loc ºedinþa ordinarã pentru luna decembrie, ocazia cu care au fost convocaþi consilierii judeþeni pentru aprobarea proiectelor de hotãrâre. Haralambie Vochiþoiu a fost ºi el prezent la ºedinþã, însã nu ºi-a înaintat deocamdatã demisia
tru identificarea ºi transportarea persoanelor fãrã adãpost în locaþii special amenajate sau la spitalele din judeþ. “Þinând cont cã în urmãtoarele 24 - 48 de ore sunt anunþate temperaturi foarte scãzute atât nocturne cât ºi diurne este necesar ca toþi membrii
dut alegerile pe colegiul Valea Jiului! – liderul PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, se îndreaptã cu paºi repezi spre DNA, care ar urma sã instrumenteze un dosar refe-
Comandamentului de iarnã sã fie în alertã ºi sã întreprindã mãsurile ce se impun pentru a se evita situaþii în care sã se întrerupã furnizarea agentului termic a curentului sau a gazelor naturale. Totodatã, solicit echipelor care vor patrula pe timpul nopþii sã verifice locurile cunoscute ca fiind frecventate de persoanele fãrã adãpost ºi de a le conduce pe acestea în spaþiile speciale organi-
ritor la posibile fraude cu fonduri europene. Conform surselor noastre, organele de cercetare penalã au finalizat un dosar ce îl vizeazã pe Vochiþoiu, în care au fost audiaþi sute de martori. Dosarul urmeazã sã ajungã pe masa procurorilor DNA deoarece prejudiciul este de câteva milioane de euro ºi s-a aºteptat doar finalizarea campaniei electorale, pentru a nu se interpreta cã ar fi vreo rãfuialã politicã, pentru remiterea cauzei la DNA. Iar Haralambie Vochiþoiu, nu este la prima întâlnire cu organele de urmãrire penalã, el având la activ numeroase dosare penale finalizate cu sancþiuni. ªi fosta colegã de partid a Elenei Udrea, Monica Iacob – Ridzi are probleme cu justiþia, demnitarul însã îºi susþine nevinovãþia ºi a adus o serie de documente prin care sã facã dovada în acest sens.
Actualitate 9
Investiþii de 130 de milioane de euro pentru acordarea de certificate verzi
R
eprezentanþii Hidroelectrica efectueazã, vineri, recepþia finalã a Centralei Hidroelectrice Plopi din judeþul Hunedoara, una dintre cele mai importante investiþii din ultima perioadã, care dã startul unei noi strategii hidroenergetice pe Strei. Carmen COSMAN Compania aflatã în insolvenþã va investi în urmãtorii ani 130 milioane de euro, pentru a putea beneficia se schema de sprijin prin certificate verzi acordatã de cãtre
stat producãtorilor de energie din surse alternative. Recepþia lucrãrilor la centrala care are o putere instalatã de 11,9 MW are loc în prezenþa administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus
Borza, a reprezentanþilor executivului societãþii, precum ºi a oficialitãþilor locale, iar acest eveniment marcheazã, de fapt, schimbarea strategiei de valorificare a potenþialului hidroenergetic de care dispune râul Strei. Conform celor de la Hidroelectrica, în aval de CHE Plopi se vor finaliza, pânã în 2016, atât centrala hidroelectricã Bretea, cu o putere de 9,9 MW, precum ºi alte 4 microhidrocentrale cu puteri instalate mai mici de 10 MW. Toate aceste lucrãri sunt cuprinse în cadrul unui proiect de investiþii în va-
loare de aproximativ 130 milioane euro, care va genera venituri suplimentare de 14,2 milioane euro anual, prin accesarea schemei de sprijin cu
ducþie, care sã se califice pentru acordarea de certificate verzi, reprezintã o prioritate pentru Hidroelectrica pânã în 2016, deoarece
Certificate Verzi. „Promovarea unor proiecte de investiþii optimizate pe criterii de eficienþã energeticã, la capacitãþi noi de pro-
finalizarea lor va aduce venituri suplimentare de 165 euro pe fiecare MW de energie regenerabilã produs ºi va permite amortizarea acceleratã a
Drumuri blocate de zãpadã
Z
ãpada a blocat trei drumuri judeþene din Hunedoara, iar drumarii acþioneazã pentru degajarea lor. Carmen COSMAN
zate la nivelul localitãþilor”, a precizat prefec-
Cele trei sectoare de drum afectate de cãderile
tract pentru deszãpezirea acestor cãi de acces au intrat cu utilajele pentru reluarea traficului rutier.
masive de zãpadã sunt în zone montane, greu accesibile, dar cei care au con-
Astfel, în urma cãderilor masive de zãpadã traficul rutier s-a blocat, joi
tul judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu.
dimineaþa, pe DJ 687E Vadu Dobrii - Bunila, DJ 708D Feregi – Poiana Rãchiþelii, ambele din Þinutul Pãdurenilor, respectiv pe DJ667A Câlnic – Nucºoara, al poalele Retezatului. De asemenea, potrivit reprezentanþilor Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) pe mai multe sectoare de drum naþional care strãbat judeþul Hunedoara se circulã cu dificultate, în condiþii de iarnã. Pe DN 66 Petroºani – Târgu Jiu, pe Defileul Jiului, persistã pericolul producerii de avalanºe, din cauza stratului mare de zãpadã de pe versanþi. ªi pe DN 7, la limita cu judeþul Arad
investiþiilor”, a declarat, într-un comunicat, administratorul judiciar al companiei de stat, Remus Borza. Sistemul de certificate verzi este forma de ajutor acordatã de cãtre stat companiilor care investesc în unitãþi de producþie a energiei din surse regenerabile, respectiv vânt, soare, apã ºi biomasã. Certificatele verzi sunt acordate gratuit de cãtre stat producãtorilor de energie din surse regenerabile, care apoi le vând furnizorilor de energie. Astfel, un producãtor de energie din surse alternative câºtigã atât din vânzarea electricitãþii pe care o produce, cât ºi din comercializarea certificatelor verzi. zãpada de pe carosabil îngreuneazã circulaþia, la fel ca pe DN 7A, Petroºani – Obârºia Lotrului. Probleme sunt ºi pe DN 66, pe porþiunea Petroºani – Haþeg, unde pe carosabil este un strat de câþiva centimetri de zãpadã frãmântatã care îngreuneazã traficul auto, la fel ca ºi pe DN 66 A Iscroni – Valea Cernei, sau DN 68 Haþeg – Caransebeº, ori DN 68 A Lugoj – Sãcãmaº, DN 74 Brad – Buceº ºi DN 76 Deva – Groºi (Arad). Cei de la CNADNR au acþionat, în judeþul Hunedoara, cu 20 de autoutilaje ºi au împrãºtiat 148 de tone de material antiderapant pe DN 7, DN 66A, DN 66, DN 68A, DN 74 ºi DN 76.
Ansamblu pentru promovarea tradiþiilor, la CJH
C
din forul judeþean. El va trebui sã renunþe la funcþia de consilier judeþean datoritã faptului cã a ajuns sentator de Valea Jiului în urma alegerilor parlamentare din luna decembrie, asta dupã ce la nivel judeþean au fost redistribuite voturile. Locul sãu în Consiliul Judeþean va fi preluat de Nicolae Ivãnuº, fostul director de la ApaServ ºi fost candidat la fotoliul de primar din municipiul Lupeni la alegerile locale din 10 iunie, anul curent. Haralambie Vochiþoiu nu a putut fi contactat pentru a oferi informaþii despre data la care îºi va înainta demisia.
ultura tradiþionalã din Hunedoara, promovatã tradiþional. Consiliul Judeþean Hunedoara a decis înfiinþarea unui Ansamblu profesionist pentru promovarea culturii tradiþionale. În domeniul cultural, de informare ºi educaþie permanentã îºi desfãºoarã activitatea ºi aºezãmintele culturale, ca persoane juridice de drept public sau privat, indiferent de forma de organizare ºi finanþare, reprezentând servicii culturale de utilitate publicã, cu rol în asigurarea coeziunii sociale ºi a accesului la informaþie. Monika BACIU Ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiþionale din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara are drept scop cercetarea, pãstrarea, promovarea ºi valorificarea culturii tradiþionale ºi a creaþiei populare aparþinând atât comunitãþii locale ºi judeþene, cât ºi din alte zone ale þãrii. Instituþia se înfiinþeazã în baza prevederilor art. 2 ºi ale art.5 din Ordonanþa de
Urgenþã a Guvernului României nr. 118/2006 privind înfiinþarea, organizarea ºi desfãºurarea activitãþii asezãmintelor culturale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
A
nsamblu pentru tineri ºi nu numai
Prin activitãþile ce se vor desfãºura, ansamblul îºi propune creºterea gradului de acces al tinerilor ºi satisfacerea nevoilor
culturale ale acestora, precum ºi o mai bunã cunoaºtere a dansului ºi cântecului popular de pe aceste meleaguri. Judeþul Hunedoara dispune deja de un bogat potenþial artistic, datorat în primul rând tradiþiilor muzicale folclorice ºi celor de artã popularã, potenþial argumentat de prezenþa absolvenþilor unor forme de învãþãmânt bazate pe muzicã ºi/sau teatru. ”În contextul prezentat mai sus, considerãm cã, este oportun înfiinþarea unui Ansamblu profesionist pentru promovarea culturii tradiþionale, fiind cel mai potrivit mijloc de includere în circuitul naþional a tot ceea ce este mai reprezentativ ºi valoros ca manifestare artisticã din arealul judeþului Hunedoara, precum ºi o modalitate de profesionalizare, de creare a
unor posibilitãþi de ordin economic pentru persoane sau colective artistice”, se aratã în nota de fundamentare de la CJH. În multe localitãþi din judeþ, muzica popularã ºi cea uºoarã sunt cultivate de numeroase per-
soane talentate, dar lipsite de o pregãtire profesionalã, fãrã cunoaºterea elementelor esenþiale ale domeniului cultural, ºi în consecinþã, neavând documente care sã le ateste calitãþile ºi care sã le permitã încadrarea într-un colectiv artistic.
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
SICILIANUL de J. B. P. Moliere
T
eatrul de Artã Deva prezintã vineri, 14 decembrie, o a doua reprezentaþie a spectacolului Sicilianul, în regia lui Mihai Panaitescu. Este o comedie clasicã într-un act, care ilustreazã o întâmplare petrecutã în secolul al XVII-lea în Sicilia, undeva într-o localitate de pe malul Mãrii Mediterane. Don Pedro, un nobil sicilian, rudimentar ºi extrem de gelos, se îndrãgosteºte de o sclavã de origine greacã, pe care o elibereazã pentru a se cãsãtori cu ea. Nurii acestei sclave, pe
nume Isidora, au atras atenþia întregului þinut ºi mai ales lui Adrast - un nobil francez, care cautã prin orice mijloc sã-i câºtige inima. Dupã mai multe încercãri nereuºite de a pãtrunde în casa lui Don Pedro, Adrast se deghizeazã în pictor ºi astfel reuºeºte sã-ºi rãpeascã iubita. Ideea spectacolului ºi sursa de bazã a umorului este cã „nimeni nu este ceea ce vrea sã parã a fi’’. Preþul unui bilet este de 16 lei si 10 lei cu reducere.
Intrãm în vacanþã! upã un început de stagiune în forþã, D actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” iau o pauzã, pânã în luna ianuarie.
Stagiunea 2012-2013 s-a deschis pe 9 septembrie, cu premiera naþionalã „Foºnetul Frunzelor”, în regia lui Alexander Hausvater. Oana TUÞU S-a continuat apoi cu o poveste clasicã, „Moara cu noroc”, în regia lui Andrei Mihalache, cel care a regizat ºi „Titanic Vals”, premierã care a umplut sala de spectacole pânã la refuz, obligând conducerea teatrului sã suplimenteze locurile pentru spectatori. A urmat apoi „Mici crime conjugale”, o poveste sensibilã, în regia lui Horaþiu Ioan Apan. Spectacolul „Floricica purpurie”, în regia lui Adrian Gãzdaru a deschis stagiunea pentru copii, urmat de „Mary Poppins”, spectacol semnat de acelaºi regizor. One woman show-ul Haricleei Nicolau, „Cele cinci feþe ale Evei” a trecut publicul prin cinci stãri
diferite în aceeaºi searã, iar „Slugã la doi stãpâni” a inpresionat prin decor, costume ºi interpretarea actorilor. Andrei Mihalache a continuat seria spectacolelor pentru copii, cu premiera „Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte”, într-un decor superb.
F
inal de sezon
entata actriþã, vine cu spectacolul „Tata a fost actor... eu, cine ºtie?”, spectacol prezentat în cadrul festivalului „Gala Star”, la Bacãu, în 2012. Reprezentaþia va avea loc sâmbãtã, 15 decembrie, ora 18. De partea cealaltã, ultima premierã pentru copii, „Mica vrãjitoare zglobie”, în regia lui Adrian Gãzdaru, va avea loc duminicã, 16 decembrie, ora 12. Aºadar, aºteptãm luna ianuarie 2013, pentru noi spectacole care sã umple sala de spectatori, la fel cum au fãcut-o pânã acum.
Week-end-ul 15 16 decembrie marcheazã finalul reprezentaþiilor din anul 2012. Într-o perioadã în care tinerii aleg cãi tot mai uºoare ºi mai neortodoxe de a face bani sau de a se afirma, Bianca Holobuþ aratã cã se poate ºi altfel. Tânãra ºi tal-
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
14 decembrie 2012
Starea ta generalã se îmbunãtãþeºte constant ºi chiar dacã nu ai prea multã energie , reuºeºti sã faci faþã tuturor provocãrilor. Încearcã sã finalizezi cât mai multe trebuiri, cãci îndemânarea te va ajuta sã faci totul într-un timp record.
În gospodãrie te vei confrunta cu situaþii de tot felul, dar felul în care vei rezolva problemele apãrute va face o bunã impresie. Capacitatea de comunicare atinge limita superioarã ºi îþi permite sã obþii o aprobare sau o promisiune la care sperai.
Vei avea ocazia sã te implici întro activitate mai deosebitã, ceea ce îþi va aduce o creºtere a popularitatãþii tale în rândul celor din anturajul apropiat. Cineva încearcã sã îþi facã rau, fi atent ºi mai ales nu te încrede în orice zâmbet amabil.
Pe acasã va fi multã agitaþie ºi nu vei putea sã te relaxezi aºa cum þi-ai propus. Nu este cazul sã încerci discuþii lãmuritoare cu rudele apropiate, cãci nu vei reuºi decât sã tensionezi atmosfera. Eºti implicat în chestiuni mult prea importante.
Ai nevoie de ceva bani, dar ºansa nu te va ajuta într-o prea mare mãsurã. Ar fi bine sã fii mai chibzuit cu cheltuielile ºi mai ales sã nu te implici în activitãþi financiare riscante. Nu de alta, dar riºti sã rãmâi lefter. Profitã de orice ora liberã.
Reuºeºti sã fii mai eficient în toate mediile în care îþi desfãºori activitatea, ceea ce te face mai încrezãtor dar ºi mai optimist. Vei face o bunã impresie unor persoane care îþi vor fi de un real folos într-o situaþie ce va apãrea nu peste mult timp.
Vei avea de fãcut faþã unei întâlniri cu oameni importanþi. Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã ºi vor face o impresie foarte bunã celor din anturajul de la serviciu. Se pare cã vei putea sã-i convingi de valabilitatea pãrerilor tale, pe toþi.
Speculaþiile te avantajeazã astãzi, aºa încât ai sã te relaxezi la jocurile de noroc. În rest doreºti sã faci foarte multe daruri, contrar obiceiului, ideile îþi sunt cam împrãºtiate ºi ai putea greºi cu uºurinþã. Relaþia cu partenerul de viaþã va fi cam tensionatã.
Ai unele controverse cu rudele apropiate, dar acestea se vor rezolva cu rapiditate. O discuþie cu partenerii de afaceri îþi va aduce la cunoºtinþã detalii interesante, care þi-ar putea fi de un real folos în viitorul apropiat. Fii prudent.
Este foarte posibil sã pleci la drum, ceea ce va fi o bunã ocazie pentru aþi da ocazia sã foloseºti în mod eficient surplusul de energie de care dispui. Þi se va face o propunere pentru o colaborare deosebit de interesantã.
Traversezi o perioadã agitatã, în care trebuie sã rezolvi o mulþime de nimicuri. Cineva va interveni în planurile tale ºi acest lucru te va deranja; nu este însã, cazul sã îþi manifeºti supãrarea. Încearcã sã discuþi nemulþumirile care te apasã ºi sã rezolvi totul.
Ai nevoie de ceva bani, dar ºansa nu te va ajuta într-o prea mare mãsurã. Ar fi bine sã fii mai chibzuit cu cheltuielile ºi mai ales sã nu te implici în activitãþi financiare riscante. Nu de alta, dar riºti sã rãmâi lefter. Profitã de orice ora liberã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
Veterinarii au gãsit porci ºi urºi cu boli grave
C
arnea unui urs a fost trimisã la analize în Italia, pentru cã veterinarii din Valea Jiului au gãsit o specie rarã de trichinelozã, iar doi porci tãiaþi avea trichinelozã ºi au fost incineraþi. E sezonul de tãiat ºi veterinarii ne îndeamnã la prudenþã. Veterinarii din Valea Jiului au retras de la consumul uman cantitãþi importante de carne de porc, dar ºi de urs. Asta dupã ce au constatat cã
aliA profitat M agazinele mentare luate la de inspectorii de neatenþia puricat sanitar veterinari. În perioada sãrbãtorilor de bunicuþei iarnã inspectorii Direcþiei
U
n adolescent de 14 ani din municipiul Lupeni este cercetat de poliþiºti pentru furt dupã ce a reuºit performanþa de a-ºi scoate din ureche un cercel unei bãtrâne de 92 de ani. Minorul se cunoºtea cu bunicuþa ºi a convins-o cã nu-i stã bine baticul iar el vrea sã i-l aranjeze. „Copilul este vecin cu bãtrâna ºi-i mai ducea gunoiul, îi fãcea cumpãrãturi, o mai ajuta. Ieri- (nr. miercuri) a mers la ea în casã ºi a luat-o cu: “tanti Maria, hai cã nu-þi stã bine baticul, dã sa-l aranjez” ºi i-a desfãcut bãtrânei cercelul. Abia mai târziu ºi-a dat seama femeia cã-i lipseºte ºi ne-a sesizat”, a declarat comisarul Dan Mocanu, ºeful Poliþiei Lupeni. Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Lupeni îl cerceteazã pe adolescent pentru furt calificat. Cercelul furat de adolescent a fost recuperat de poliþiºti ºi înapoiat bãtrânei. Femeia, chiar dacã are 92 de ani încã se þine bine spun vecinii ºi este tare agerã. „Ieri s-a cinstit cu un bidon de bere ºi aºa a putut profita bãiatul. Altfel nu cred cã îi putea fura cercelul din ureche. Bãutura a cam doborât-o, la 92 de ani… Când au mers poliþiºtii la ea, miercuri seara, sã mai vorbeascã cu ea adormise”, a spus un vecin al femeii. Maximilian GÂNJU
Sanitar Veterinare Hunedoara efectueazã controale în magazinele alimentare pentru a identifica anumite nereguli.
animalele sacrificate aveau diferite afecþiuni. Nu mai puþin de 600 de porci au fost examinaþi, dar nu toþi au fost buni de mâncat. În plus, nici ursul rezultat în urma unei vânãtori autorizate nu este tocmai comestibil, iar veterinarii au dus analizele la expertizare în Italia, pentru cã s-a depistat o specie nouã de trichinelozã. „Numai în ultima lunã s-au verificat 620 de porci. S-au identificat doi porci pozitivi cu trichinelozã, un urs infestat cu trichinela. O formã
deosebitã. Am recoltat probele ºi le-am trimis, pentru omologare la Centrul Internaþional de depistare a speciilor din Italia”, a declarat dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar,ºeful DSVSA Valea Jiului. Practic, ursul vânat în munþii din Valea Jiului avea o formã nouã de boalã, iar veterinarii vor sã vadã cât de gravã este. Pânã atunci, carnea a fost retrasã de la consum, sau proprietarilor li s-a recomandat cum sã o mãnânce. „Carnea infestatã cu
trichinela a fost retrasã s-a predat la firmele de incinerare, iar cãrnurile infestate cu diferiþi paraziþi s-au dat condiþionat, prin fierbere la peste 100 de grade Celsius”, a mai adãugat dr. Cristea. Luna decembrie este luna în care foarte mulþioameni îºi sacrificã porcii în gospodãrie, tocmai de aceea, veterinarii le recomandã acestora sã nu mãnânce carnea, pânã nu fac examenul medical al acesteia. Diana MITRACHE
Cu ochii pe alimente ”În aceastã perioadã efectuãm controale la magazinele alimentare care comercializeazã carne ºi produse din carne, la mãcelãrii, la carmangerii precum ºi la unitãþile de alimentaþie publicã care vor organiza revelioane sau mese cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Suntem în plin proces de efectuare a acestor controale atât pentru verificarea produselor care se depoziteazã, comercializeazã în aceste unitãþi precum ºi starea de igienã ºi starea personalului pentru a evita orice neconformitate care ar pune în pericol sãnãtatea omului”, a declarat medicul coordonator CSVSA Valea Jiului, Gheorghe Cristea.
Li s-a fãcut milã de Aninoasa
E
dilii din Petroºani au deszãpezit micuþa localitate minierã aflatã de câþiva ani în pragul falimentului. Anul acesta, tot Petroºaniul a fãcut curat ºi în cimitirul din Aninoasa. Un singur IFRON pentru deszãpezirea întregii localitãþi, atât aveau la dispoziþie edilii din Aninoasa. ªi pentru utilajul acela, combustibilul era limitat dat fiind faptul cã nu sunt bani la bugetul localitãþii. Imediat dupã prima nin-
În urma verificãrilor au fost identificate nereguli, însã acestea au fost remediate. ”Pânã la aceastã datã au fost identificate mici nereguli care s-au corectat în timpul controlului ºi au fost aplicate trei avertismente”, a mai precizat Cristea. Dacã pânã acum în discuþie s-a luat calitatea ouãlor, acum acest lucru nu mai este primordial, pe motiv cã afarã este frig. ”În aceastã perioadã la ouã nu
soare, ºeful poliþiei din localitate a fãcut apel la agenþii economici pentru a sãri în sprijinul autoritãþilor locale, însã greul trebuia fãcut cu utilaje de deszãpezire. Aºa cã, edilii din Aninoasa au apelat la vecinii din Petroºani pentru a le „împrumuta” maºinile de deszãpezire. „S-a lucrat o noapte ºi s-a deszãpezit ºi Aninoasa. Ce era sã facem, trebuie sã ne ajutãm. Ne-au rugat sã-i ajutãm pentru cã riscau sã rãmânã blocaþi”, a recunoscut un angajat al municipalitãþii Petroºani. În toamnã, edilii din localitatea Aninoasa au cerut sprijin la vecinii din Petroºani pentru a face curãþenie în cimitirul localitãþii, iar celor din Vulcan pentru a ridica deºeurile mari de pe raza localitãþii. Aninoasa are probleme financiare mari din cauzã cã a rãmas fãrã principalul agent economic ce alimenta bugetul localitãþii. În aceste condiþii, edilii abia reuºesc sã achite facturile pentru serviciile de strictã necesitate.
existã probleme întrucât temperaturile sunt foarte scãzute”, a finalizat medicul coordonator CSVSA Valea Jiului. Produsele trebuie sã aibã avizul medicului veterinar, iar locul de unde acestea sunt achiziþionate, fie cã sunt de la magazin, fie cã sunt direct din curtea gospodarului, trebuie sa fie igienice. Inspectorii DSV au început controalele în pieþe ºi în marile supermarketuri, pentru a vedea daca sunt respectate normele igienico-sanitare. Monika BACIU
12 Actualitate
D
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 decembrie 2012
Pârtiile aºteaptã birocraþia
eºi zeci de turiºti cautãsã vinã în staþiunile din Valea Jiului, acum cãa nins, autoritãþile locale sunt încã indecise. Nu au bãtut pârtiile, nu au pregãtit instalaþiile, sau încã se mai gândesc, deºi zãpada e numai bunã pentru schi.
Pârtii nebãtute, instalaþii neomologate ºi multã zãpadã, plus turiºti cu sutele care întreabã ce pot face la munte. Aºa stau lucrurile în Valea Jiului în staþiunile de munte, unde a nins de o sãptãmânã ºi doar câteva pârtii sunt funcþionale în Straja. Problema este cã încã nu funcþioneazã telegondola. „Nu e dat avizul ISCIR ºi mi-e
groazã cã vine week-endul ºi oamenii vor vrea sã urce cumva”, spun cei din Straja. Un drum în Straja cu telegondola, dacã va fi pusã în fucþiune pânã sâmbãtã va fi 10 lei dus, iar pentru cei care plãtesc biletul dus-întors, maxim 15 lei. ªi teleschiurile costã 3 ºi 4 lei, în funcþie de lungimea pârtiei, dar deocamdatã nu toate sunt amenajate. În Parâng, merge telescaunul, dar nu sunt încã bãtute pârtiile. Salvamontiºtii spun cã pânã miercuri niciun ratrac nu a trecut ºi sperã ca în week-end sã fie altfel,pentru cã vor
veni sute de turiºti. „Nu a venit nimeni, nu e nicio pârtie bãtutã.Poate pânã în week-end va fi mai bine”, spun cei din Parâng. Mai mult, la primãria Petroºani va avea loc o ºedinþã ºi apoi se va decide când începe sezonul de schi.
„Vineri la Primãria Petroºani va fi o ºedinþã ºi se va stabili ce pârtii vor fi bãtute. Deocamdatã nu s-a stabilit nimic.ªtim doar cã drumul cu telescaunul va costa 10 lei dus ºi cursa dus-întors va fi de 15 lei”,a adãugat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. În Straja, toatã lumea aºteaptã responsabilii de la ISCIR. Asta pentru cã
telegondola, deºi a fost montatã, încã se învîrte în gol ºi fãrã cabine. Aceºtia se pare cã au reuºit sã ajungã la instalaþie ºi încep probele, aºa încât pânã sâmbãtã sã poatã sã ºi funcþioneze. Cert este cã în Straja sunt bãtute deja cel puþin 3 pârtii ºi cã domeniul schiabil Transalpina de la Vidra va fi inaugurat sãptãmâna viitoare. Diana MITRACHE
Magazin cu produse tradiþionale în complexul comercial Jiul Shopping Center Petroºani
U
n nou market cu alimente produse în mod tradiþional se deschide astãzi, la ora 12.00, la parterul complexul comercial Jiul Shopping Center Petroºani. Pe o suprafaþã de peste 800 de metri pãtraþi cumpãrãtorii au la dispoziþie standuri cu produse naturale româneºti sutã la sutã. Potrivit reprezentanþilor complexului comercial Jiul Shopping Center, deschiderea acestui market reprezintã prima iniþiativã din Valea Jiului care încurajeazã micii producãtori ºi comerþul de produse proaspete sã-ºi vândã produsele într-un complex comercial.
“Cred cã magazinele de tipul târgurilor tradiþionale sunt binevenite în cadrul centrelor comerciale. Pe lângã faptul cã sunt o excelentã oportunitate pentru micii producãtori, cumpãrãtorii îºi asigurã o viaþã sãnãtoasã, iar produsele româneºti sunt promovate. Aici, atât producãtorii cât ºi cumpãrãtorii au parte de un comerþ civilizat, de produse proaspete ºi suntem convinºi cã ºi alþi producãtori vor ocupa în viitor spaþii comerciale”, declarã Ramona Fodor, reprezentant complex comercial Jiul Shopping Center Petroºani. În cadrul marketului din incinta Jiul Shopping Center cumpãrãtorii vor gãsit o gamã variatã de produse din carne de porc ºi vitã, mezeluri proaspete ºi afumate, brânzeturi, produse din carne de pui, fructe proaspete, ori produse de panificaþie. Marius MITRACHE