Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 273
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 decembrie 2012
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Parlamentari vechi ºi noi
Averile celor 12 aleºi din Hunedoara
Avocaþii lui Sucilã cer retrimiterea dosarului la Parchet
D
osarul poliþistului Sucilã de la Vulcan ar putea fi retrimis la Parchet. Asta au cerut avocaþii lui Adrian Sucilã ºi ai Mihaelei Stoica, ambii cercetaþi pentru implicarea în act sexual cu un minor.
>>> PAGINA A 3-A
Judecãtorul, acuzat cã s-a antepronunþat
Avocaþii incendiatorului maºinii lui Ile au cerut recuzarea instanþei
A
vocaþii lui Geany Simulea, tânãrul care a incendiat maºina fiului primarului din Vulcan, au cerut recuzarea instanþei de judecatã.
>>> PAGINA A 3-A
Lipsa banilor ºi a voinþei politice deprofesionalizeazã Valea Jiului
”L
C
are sunt averile aleºilor hunedorenilor. În 9 decembrie, în urma alegerilor parlamentare, hunedorenii au trimis în parlamentul României politicieni deja obiºnuiþi cu scena politicã, dar ºi alþii noi. Averile parlamentarilor care au câºtigat alegerile în judeþul Hunedoara se ”mãsoarã” în case, depozite bancare, dar ºi alte bunuri din care ei înregistreazã venituri. Puþini sunt cei care au datorii. >>> PAGINILE 8-9
a noi, situaþia mi se pare mai deosebitã prin faptul cã mineritul este un sistem în care nu existã intrãri, ci doar ieºiri de atâþia ani” - dr. ing. Artur Gãman, ºeful Departamentului Securitate Industrialã din cadrul INSEMEX Petroºani. >>> PAGINILE 6-7
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 decembrie 2012
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul
meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30
Observator Acces Direct Observator Observator special Te pui cu blondele?
National TV 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)
12:15 13:45 15:00 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30
Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul Iubire interzisã (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cursa pentru fermã 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Îngerul - pereche 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 Spitalul de demenþã
Prima TV 9:30 Viaþa la fermã 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 NCIS: Anchetã militarã (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
Avocaþii lui Sucilã cer retrimiterea dosarului la Parchet
D
osarul poliþistului Sucilã de la Vulcan ar putea fi retrimis la Parchet. Asta au cerut avocaþii lui Adrian Sucilã ºi ai Mihaelei Stoica, ambii cercetaþi pentru implicarea în act sexual cu un minor.
solicitat, eu ºi apãrãtorul lui Stoica Mihaela restituirea cauzei la Parchet, pentru cã
Potrivit apãrãtorilor, retrimiterea la Parchet a dosarului se cere din cauza unor omisiuni din dosar, dar Sucilã a cerut ºi anularea pobelor obþinute ilegal. „La termenul de azi (n.r 11 decembrie), am invocat o serie de excepþii prin care am
rechizitoriul nu este întocmit cu respectarea formelor legale. Mai precis, o serie de fapte menþinute în sarcina celor doi inculpaþi pur ºi simplu nu sunt descrise în rechizitoriu”, aprecizat Daniel Tomescu, avocatul apãrãrii. Mai mult, avocaþii au cerut ca procesul sã fie judecat la Tribunalul Hunedoara, datã fiind poziþia inculpatului arestat. „Inculpatul Sucilã are calitatea de organ de poliþie judiciarã existând o serie de
Pâine coaptã la negru în cuptoarele evazioniºtilor
persoane, pentru care nu a întocmit forme legale de angajare. În schimb, la un alt angajator au fost depistat
Aproape 60 de sancþiuni au fost aplicate pentru 30 ed angajatori, ca urmare a neregulilor descoperite de inspectorii de muncã ºi judeþul Hunedoara în urma controalelor efectuate.
14 persoane care lucrau fãrã forme legale de angajare. „Analizând pontajele existente la sediul unui angajator ce activa în domeniul panificaþiei s-a descoperit cã acesta a folosit la muncã, în perioada iulie-noiembrie a.c., 14 persoane fãrã a le fi întocmit
D
osare penale pentru munca la negru. Angajatorii nu se liniºtesc, în ciuda amenzilor drastice aplocate de inspectorii de muncã ºi încearcã, în continuare, sã eludeze legea.
În doar o sãptãmânã, au fost verificaþi 50 de agenþi economici de pe raza judeþului Hunedoara, iar la acþiune au participat 14 inspector de muncã. La 30 dintre angajatorii verificaþi s-au descoperit nereguli, unele dintre ele foarte grave. Astfel, patronul unei firme din Satu Mare, dar cu punct de lucru organizat în localitatea Strei, a fost amendat pentru munca la negru cu suma de 30.000 lei. Practic, acesta a primit la muncã trei
A
vocaþii lui Geany Simulea, tânãrul care a incendiat maºina fiului primarului din Vulcan, au cerut recuzarea instanþei de judecatã. Apãrãtorii „incendiatorului din Vulcan” spun cã judecãtorul de caz s-a antepronunþat în privinþa cererii de probe depuse de ei. Procesul lui Geany Simulea, tânãrul care a incendiat bolidul de lux al fiului primarului din Vulcan, Gheorghe Ile, se judecã în continuare la Petroºani. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a respins cererea depusã de apãrãtorii lui Simulea privind strãmutarea cauzei. Avocaþii acestuia nu au fost mai norocoºi nici în ceea ce priveºte cererea de probe depusã la dosar, respectiv efectuarea unei expertize tehnice care sã stabileascã valoarea maºinii ºi, în consecinþã, cea a daunelor. În timp ce ei susþin cã bolidul de lux incendiat nu ar mai fi valorat 73.000 de euro la momentul comiterii faptei, pe motiv cã ar interveni uzura, procurorul ºi apãrãtorii familiei
sentinþe irevocabile în acest sens ºi am apreciat cã de competenþã în acest caz este Tribunalul Hunedoara ºi nu Judecãtoria Petroºani. Instanþa a rãmas în prononþare cu privire la aceste cauze”, a mai spus Tomescu. Urmãtorul termen în proces a fost stabilit pentru 8 ianuarie. Adrian Sucilã a fost acuzat de sex cu fiul minor al fostului viceprimar de la Vulcan ºi fiica Angelei Stoica este cercetatã în acelaºi dosar pentru complicitate. Sucilã, însã, a fost arestat în 4 iulie ºi încã nu a început audierea martorilor. Diana MITRACHE
forme legale de angajare. Datoritã faptului cã numãrul persoanelor gãsite depãºea cifra cinci, s-a fãcut o plângere penalã angajatorului respectiv, ce a fost înaintatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva. Inspectorii de muncã vor monitoriza acest angajator pentru a preîntâmpina recidiva”, a declarat Sorin Istrate, consilier în cadrul ITM Hunedoara. Acþiunile de verificare au scos la ivealã ºi neregulile obiºnuite deja, respectiv neîntocmirea pontajelor sau neevidenþierea timpului de muncã a salariaþilor; neîntocmirea
M
ai multe locuinþe ale unor suspecþi din Bucureºti au fost pecheziþionate de mascaþi marþi dimineaþã. Aceºtia sunt acuzaþi de trafic cu obiecte de patrimoniu, respecitiv icoane furate din mai multe judeþe, printre care ºi Hunedoara.
Pecheziþiile au fost fãcute de poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale din cadrul IGPR ºi cei ai contractelor de muncã în Serviciului de Investigaþii Criminale formã scrisã, neresai IPJ Hunedoara. pectarea timpului de O parte a grupãrii a fost anihimuncã ºi de odihnã sau laztã anul trecut, când poliþiºtii au necompensarea orelor reuºit identificarea principalilor sussuplimentare cu timp pecþi ºi ai complicilor lor. Cinci liber. dintre aceºtia au fost atunci arestaþi. „Cuantumul sancþiuIcoanele furate au fost recuperate nilor s-a ridicat doar în în mare parte, astfel cã aproape 70 aceastã sãptãmânã la suma de 35.300 lei, din de obiecte au fost deja restituite bisericilor de care aparþineau. care 30.000 lei doar Ele au fost vândute de membrii pentru muncã nedegrupãrii la colecþionari. 19 astfel de claratã. Un numãr de colecþionari au cumpãrat icoanele, 320 de mãsuri au fost dispuse în vederea reme- a cãror valoare se ridicã la dierii tot atâtor deficienþe 150.000 de euro, însã, valoarea lor constatate de inspectorii este cu mult mai mare ºi asta pentru localnicii ce le adãposteau de muncã”, a mai declarat Sorin Istrate. în biserici. ªi în perioada urmãCel puþin 102 ioane din lemn ºi toare, ITM Hunedoara sticlã au fost furate în urma a 6 va continua controalele spargeri pe care hoþii le-au dat în 8 la agenþii economici de biserici din Hunedoara, Mureº ºi pe raza judeþului. Vâlcea în anul 2011. Carmen Carmen COSMAN Diana MITRACHE
Judecãtorul, acuzat cã s-a antepronunþat
Avocaþii incendiatorului maºinii lui Ile au cerut recuzarea instanþei
primarului spun cã valoarea nu poate fi alta decât cea stabilitã prin contract cu firma de leasing prin care s-a cumpãrat autoturismul. Iar judecãtorul de caz a deliberat asupra cererii de efectuare a expertizei solicitate în cauzã ºi a respins-o. Dupã ce a ascultat toate pãrþile implicate, instanþa a apreciat cã autoturismul a fost achiziþionat în leasing de partea vãtãmatã Alexandru Ile, iar valoarea acestuia a fost clar stabilitã prin
contractul încheiat între pãrþi. Vãdit nemulþumiþi, dupã ce li s-a refuzat ºi sã se consulte în sala de judecatã cu clientul lor pentru administrarea unor noi probe, apãrãtorii bãrbatului acuzat de distrugere ºi ºantaj au cerut recuzarea instanþei, cerere care va fi dezbãtutã pânã la viitorul termen, stabilit pentru data de 18 decembrie. Tot atunci se va stabili, probabil, ºi dacã se instituie sechestru asigurãtor pe bunurile inculpatului, cerere formulatã
Percheziþii în Bucureºti pentru hoþii de icoane
ed avocaþii familiei Ile, dar ºi dacã instanþa este de acord cu schimbarea încadrãrii juridice a faptei pentru care Geany Simulea este judecat, iar aici este de fapt „cuiul” în ceea ce priveºte valoarea autoturismului incendiat. Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai, Simulea a încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de al ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare. În faþa judecãtoru-
lui de caz, Giany Simulea, care riscã sã primeascã 20 de ani de închisoare, ºi-a recunoscut faptele, dar a precizat cã nu ºtie de ce a fãcut-o. Existã suspiciuni cã nu ar fi acþionat singur, iar unele surse susþin cã nu poate sã îºi divulge eventualii complici pentru cã ar fi fost ameninþat cu moartea dacã spune ceva. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
Porcul se taie în bãtãturã ºi nu la abator Staþiile de amenii din asomator într-un O Valea Jiului punct de sacrificare maxi-taxi, sacrificã porcii tot amenajat anul treca ºi pânã acum, cut, nimeni nu ºi-a curãþate pentru cã deºi la manifesta intenþia Petroºani existã un de a-l utiliza. de zãpadã
S
Achiziþie de peste 3 milioane la CEH
C
EH, o nouã achiziþie. Nou înfiinþata societate a energiei, Complexul Energetic Hunedoara face o nouã achiziþie. Societatea achizioneazã serviciile unui transportator. Astfel, reprezentanþii CEH cautã ”Servicii transport public de persoane prin curse regulate speciale (transport salariati), pentru Punctul de lucru Mintia, pentru perioada 01.01.2013 - 31.12.2015, pe urmatoarele rute grupate în doua loturi, si
“Punctul de sacrificare este pregãtit ºi poate sã funcþioneze oricând. Este dotat cu tot ceea ce trebuie”,a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Porcii se vând în special la mica înþelegere ºi nu în târguri în aceastã perioadã. Mulþi oameni preferã sã meargã în
gospodãria proprietarului, pentru cã aºa pot negocia mai bine la preþ. Foarte puþini proprietari aduc purceii la vânzare în pieþe ºi chiar mai puþini aleg sã-i sacrifice în abatoare, pentru care mai trebuie sã Este vorba de ºi scoatã bani în plus înlãturarea zãpezii din buzunare. Luiza care s-a acumulat ANDRONACHE în ultimele zile.
Locuitorii din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa au votat
pentru continuitate, pentru încredere ºi pentru viitor
D
esemnatã pentru un al treilea mandat de deputat în Parlamentul României, deputatul Monica Iacob-Ridzi se declarã onoratã de acest lucru ºi mulþumeºte locuitorilor din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa pentru susþinerea oferitã în data de 9 decembrie. ”În primul rând vreau sã le mulþumesc tuturor oamenilor care au fost alãturi de mine, care au crezut în mine ºi care mi-au acordat un vot de încredere. Mãrturisesc cu sinceritate, cã nu a fost o bãtãlie electoralã foarte uºoarã. Am avut curajul sã înfrunt o perioadã foarte grea pentru mine ºi familia mea, iar dum-
anume: Lotul 1: Rutele Deva – Termocentrala Mintia , tur- retur , numarul de curse si traseele de circulatie vor fi detaliate in Anexei nr.1 la prezentul caiet de sarcini. Lotul 2: Rutele Hunedoara Termocentrala Mintia , tur- retur si BradTermocentrala Mintia , tur - retur , numarul de curse si traseele de circulatie vor fi detaliate în Anexa nr 2 la prezentul caiet de sarcini”, se aratã în anunþul celor de la Complexul Energetic Hunedoara. Valoarea contractului este estimatã la suma de 2,841,402 RON, fãrã TVA. Durata de derulare a serviciului de transport are o valabilitate de doi ani, cu începere din 1 ianuarie 2013 ?i cu finalitate 31 decembrie 2015. Monika BACIU
taþiile de autobuz din Petroºani, deblocate. Ieri (marþi dupã-amiazã) muncitorii din cadrul Serviciului Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani lucrau intens la eliberarea zonelor din apropierea staþiilor de autobuz.
Dupã deszãpezirea strãzilor s-a trecut la deblocarea acestor zone intens folosite de toþi locuitorii din Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor SPADPP Petroºani acþiunile de deszãpezire vor continua pe tot parcursul zilelor pânã când va fi restabilitã ordinea din acest punct de vedere. Mai mult decât atât, utilajele vor acþiona pe toate strãzile din petroºani 24 din 24 de ore pe atâta timp cât va ninge. Monika BACIU
neavoastrã mi-aþi demonstrat, încã o datã cã sunteþi alãturi de mine. Tocmai de aceea, am obligaþia de a promite cã nu vã voi dezamãgi, aºa cum simt cã am datoria, faþã de toþi cetãþenii din Valea Jiului, sã rãmân acelaºi susþinãtor al continuãrii proiectelor de dezvoltare a Vãii Jiului. Vã mulþumesc cã aþi ales sã putem continua împreunã toate proiectele începute pentru Valea Jiului”, a declarat doamna deputat Monica Iacob-Ridzi. Deputatul Monica
Iacob Ridzi îi asigurã totodatã pe locuitorii din Colegiul 5 ºi din întreaga Vale a Jiului cã urmãtorii 4 ani vor însemna o continuare a proiectelor începute, dar ºi iniþierea unui program amplu de consolidare economicã a Vãii Jiului. ”Aºa cum am spus de fiecare datã, rãmân la convingerea cã Valea Jiului înseamnã, în primul rând, oamenii acestor locuri. Cu aceastã convingere, dublatã acum de votul de încredere pe care l-am primit din partea cetãþe-
nilor, pot promite cã voi milita pentru a continua reconstrucþia ºi modernizarea Vãii Jiului. Voi rãmâne acelaºi parlamentar dedicat problemelor minerilor Vãii Jiului, suþinerii turismului, acelaºi partener al primarilor ºi acelaºi susþinãtor al tuturor cetãþenilor din Petrila, Petroºani, Aninoasa ºi din întreaga Vale a Jiului. Vã asigur cã voi reprezenta cu cinste comunitatea noastrã în Parlament ºi voi susþine toate proiectele menite sã ne confere o dezvoltare ºi un viitor pe mãsura calitãþii oamenilor de aici”, apreciazã deputatul Monica Iacob Ridzi. Potrivit repartizãrii mandatelor de parlamentari, Colegiul 5 Valea Jiului va fi reprezentat, ºi în urmãtorii 4 ani, de cãtre deputatul Monica Iacob-Ridzi.
Politic 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
Din suflet pentru suflet
Î
n aceastã perioadã, cu toþii ar trebui sã fim mai buni, mai darnici ºi mai receptivi la nevoile celorlalþi. La Petroºani a avut loc un eveniment caritabil, în urmã cãruia, un azil de bãtrâni va fi ajutat. Luiza ANDRONACHE
Din suflet pentru suflet. Luni dupã-amiazã, la Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã din Petroºani, a avut loc un concert de colinde cu scop umanitar, susþinut de mai multe ansambluri de colindãtori. “În parteneriat cu ªcoala IG Duca, primãria Municipiului Petroºani, Biserica Sfântul Proroc Ilie, Biserica nr. 3
Petroºani ºi Biserica Philadelphia, s-a organizat un concert de colinde, numit “Colind pentru bunicii nimãnui”. S-au achiziþionat bilete de la Administraþia Financiarã de cãtre cei doritori, spre a sprijini Centrul de Îngrijire pe care noi dorim sã-l deschidem la fosta ºcoalã nr. 3 din Dãnãneºti. Am înþeles cã sau dat peste 100 de bilete, iar suma strânsã va fi centralizatã,
Cadouri de la Caritas
G
ermanii de la asociaþia „Round table” au venit, ºi în acest an, cu ajutoare în Petroºani. Cadourile, constând în jucãrii, au fost împãrþite, prin intermediul filialei locale a Caritas, cãtre copiii de grãdiniþã ºi de la ºcolile generale. Mircea NISTOR „Au adus 11.000 de
pachete de Crãciun pe care le-am repartizat, în primul rând, copiilor care provin din familii cu probleme sociale dar ºi celor de la alte unitãþi ºcolare din Valea Jiului. În plus, în acest an, au adus ºi echipament sportiv care le-a fost acordat handbalistelor de la Clubul Sportiv ªcolar
iar cu banii se va cumpãra o maºinã de spãlat, care este necesarã pentru curãþenie ºi spãlarea lenjeriei de la centrul de îngrijiri pentru bãtrâni”, nea declarat preot Gabriel Bulf, partener al evenimentului.
din Petroºani”, a declarat Alexandru Kelemen, coordonator „Caritas” Petroºani. Pe de altã parte, în cursul zilelor viitoare, urmeazã a fi împãrþite ºi jucãriile colectate în cadrul acþiunii intitulate „Fabrica lui Moº Crãciun”. „În prezent lucrãm la confecþionarea pachetelor care vor conþine îmbrãcãminte ºi jucãrii ºi care vor ajunge la un centru social din cartierul Colonie ºi la Casa Pollicino, amele din Petroºani”, a mai spus Alexandru Kelemen. Înainte de sfânta sãrbãtoare a Crãciunului reprezentanþii Caritas urmeazã sã organizeze ºi „Festivalul brazilor de Crãciun”. Pomii care vor fi donaþi de cãtre Ocolul Silvic vor fi împodobiþi ºi apoi împãrþiþi unor familii nevoiaºe din Petroºani.
Dupã redistribuire, Haralambie Vochiþoiu merge în Senat
P
P-DD a obþinut încã un mandat de senator pe judeþul Hunedoara, mai exact pentru Colegiu Valea Jiului. În colegiul respectiv, în urma votului din 9 decembrie, a ieºit senator cu un procent de 61 la sutã parlamentarul USL, Cosmin Nicula. Maximilian GÂNJU Liderul PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu va merge alãturi de Nicula în Senatul României dupã ce a
obþinut mandatul suplimentar de senator la redistribuire. Vochiþoiu sa clasat pe poziþia a doua în urma scrutinului din 9 decembrie cu 12.633 de voturi.
„Da, aºa este, am obþinut la redistribuire
încã un mandat de senator pentru judeþul Hunedoara. Încã nu au
De asemenea, în aceastã perioadã, cei cu inima mare ºi care au posibilitatea sã îi ajute ºi pe cei care nu au, sunt îndemnaþi de oamenii bisericii sã fie deschiºi ºi buni la suflet. “Mi-aº dori din tot sufletul ca
toþi cei care dorim sã fim mai buni, ca în acest Praznic al Naºterii Mântuitorului, un praznic al iubirii dumnezeieºti, sã ne implicãm mai mult. Noi, împreunã cu cei de la Crucea Roºie, vom duce ºi pachete la grãdiniþã, pentru cã acolo sunt 25 de copilaºi din cartierul Bosnea. Noi am mai dus acolo 20 de pachete ºi vom duce ºi la bãtrânii din parohia noastrã, dar ar fi bine ca toþi cei ce se numesc creºtini ºi sunt botezaþi în numele Sfintei Treimi, sãºi demonstreze credinþa prin aceste fapte ale milei trupeºti, care pânã la urmã sunt cele care conteazã cel mai mult, nu doar în aceastã perioadã, ci în toatã viaþa noastrã”, a mai spus preotul Gabriel Bulf.
Atenþie, vine vremea rea !
D
acã acum vi se pare frig, ei bine, pregãtiþi-vã pentru temperaturi ºi mai scãzute. Începând de ieri, ºi pânã la sfârºitul sãptãmânii, vremea va fi mai rece decât în mod normal pentru aceasta perioada a anului. Noaptea, mercurul din termometre va scãdea chiar ºi pânã la - 20 de grade Celsius ºi se vor înregistra ninsori. Luiza ANDRONACHE “Pânã mâine (astãzi) la 12 o sã avem ninsori în zona noastrã, dupã care vom avea temperaturi foarte, foarte scãzute, mai ales în data de 13 spre 14 ºi chiar în 15 decembrie”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. De asemenea, pe principalele cursuri de apã din Valea Jiului deja se înregistreazã fenomenul de gheaþã la mal, iar pe Jiul de Est, cel puþin, sunt ºi sloiuri de gheaþã în albie. Însã, de departe, în partea de Vest, situaþia venit hârtiile, dar nu se mai poate schimba nimic. Eu chiar mi-am câºtigat mandatul cu muncã ºi nu cu sigla”, a declarat ieri, Haralambie Vochiþoiu. La nivel naþional, PP-DD Hunedoara se situeazã pe locul doi ca rezultate obþinute la alegerile din 10 decembrie 2012. Cel care va prelua funcþia lui Vochiþoiu în cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara este lupeanul Nicolae Ivãnuº.
este mai gravã, pentru cã aici, apele sunt îngheþate cu totul. “ Stratul de zãpadã la Barajul Valea de Peºti este de 60 de cm, iar principalele cursuri de apã au deja gheaþã la mal. În partea de vest, pârâul Rostovanu a îngheþat complet” ,
a mai spus Sorin Corici. Medicii ºi autoritãþile recomandã prudenþã tuturor în perioada urmãtoare, mai ales cã riscul de hipotermie este ridicat. La Serviciile de Urgenþã din Valea Jiului au venit deja victime ale frigului, care au stat afarã mai mult decât trebuia.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
Lipsa banilor ºi a voinþei politice deprofesionalizeazã Valea Jiului ”L
a noi, situaþia mi se pare mai deosebitã prin faptul cã mineritul este un sistem în care nu existã intrãri, ci doar ieºiri de atâþia ani” dr. ing. Artur Gãman, ºeful Departamentului Securitate Industrialã din cadrul INSEMEX Petroºani. Deprofesionalizarea Vãii Jiului ºi a þãrii, în general, a pus pe butuci majoritatea palierelor de activitate. Politicul ºi-a bãgat nasul în sãnãtate, învãþãmânt, sectoare vitale ale economiei, servicii, administraþii publice etc., numind în funcþii de la directori pânã la femei de serviciu pe un singur criteriu, cel al carnetului de partid. Dacã sistemele au rezistat, s-a datorat unor aºa-ziºi eroi care au þinut în spate 3-7 angajaþi care nu ºtiau prea multe despre activitatea pe care ar fi trebuit s-o presteze. Sunt de notorietate cazuri ca acela al
ginecologului care conduce ingineri sau al profesorului de sport care conduce un sector al energeticii. Valea Jiului nu face notã discordantã, dezechilibrul profesional fiind profund, soluþiile stau, fireºte, tot la mâna voinþei politice, pe principiul ”dacã vrei, poþi!”. Dr. ing. Artur Gãman, ºeful Departamentului Securitate Industrialã din cadrul INSEMEX Petroºani, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor de Suprafaþã ºi Subteran din România, precizeazã cã aceastã deprofesionalizare, mai ales în minerit, are la bazã lipsa banilor, dar ºi un sistem aiurea, în care existã doar ieºiri, fãrã ca alþi calificaþi sã mai intre. ”Valea Jiului, în contextul naþional, nu poate sã facã o figurã aparte faþã de economia naþionalã. La noi, situaþia mi se pare mai deosebitã prin faptul cã este un sistem în care nu existã intrãri,
M
are parte a tinerilor din Valea Jiului au fost îndreptaþi spre licee tehnice, de meserii, dupã care au fost ”aruncaþi în stradã”. Fãrã cadre didactice calificate, fãrã dotãri ale laboratoarelor ºi atelierelor de circa 20 de ani, liceele de masã trebuie tratate cu mare atenþie. Cum nu pot fi toþi românii de elitã sau toþi muncitori calificaþi, fiecare palier al învãþãmântului trebuie tratat cu atenþia cuvenitã. Mare parte a tinerilor au fost îndreptaþi spre licee tehnice, de meserii, dupã care au fost ”aruncaþi în stradã” pentru cã bacalaureatul a fost conceput pentru licee care pregãtesc viitori studenþi ºi nu pentru viitori maistri sau tehnicieni. Cu ce se confruntã acest gen de liceu de masã ºi care este soarta absolvenþilor am aflat de la directorul Liceului Tehnic ”Dimitrie Leonida” Petroºani, Zina Galeº. ”Problemele sunt diverse.
ci doar ieºiri de atâþia ani. Aºa stând lucrurile, e normal cã bazinul din care sunt selectaþi specialiºtii se micºoreazã ºi atunci e la fel de normal ca acest sistem sã se dezechilibreze. Pe de altã parte este vorba ºi de, principala problemã, lipsa resurselor financiare care conduce ºi la deprofesionalizare ºi la detehnologizarea exploatãrilor miniere. Spun asta fãrã sã mã erijez într-un cunoascãtor absolut al acestui fenomen, ci ca un spectator avizat pe plan local ºi cât de cât ºi profesional. Rezolvarea? În primul rând printr-un aport de fluxuri financiare, dar în contextul actual, înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara mi se pare soluþia cea mai oportunã ºi viabilã. Reprezintã o gurã de oxigen pentru mineritul din Valea Jiului. Dupã asta, urmeazã o gurã mai mare de oxigen, adicã trebuie privit în jur ºi trebuie fãcutã o strategie, ceea ce, consider eu, pânã acum a lipsit
Actualitate 7
mineritului ºi în special mineritului de huilã. Nu am avut strategii pe termen lung. S-a lucrat mult timp pompieristic. Situaþia a fost suplinitã, ca sã spun aºa în ghilimele, prin eroismul oamenilor care s-au luptat sã menþinã la suprafaþã acest sistem. Existã ºi alternative, dar dupã umila mea pãrere acestea pot fi doar complementare. Mineritul reprezintã principala activitate în Valea Jiului, o zonã monoindustrialã, ºi o conversie totalã ºi subitã nu cred cã poate fi fãcutã pe termen scurt sau pe termen mediu spre lung” – declarã ”tatãl” salvatorilor de la INSEMEX Petroºani. z Ca om aveþi speranþe cã în viitorul apropiat va începe o reconstrucþie, cu o nouã viziune asupra Vãii Jiului? ”Ce am fi ºi unde am fi fãrã speranþe. Bineînþeles cã da. Sunt nãscut ºi crescut aici ºi aici vreau sã trãiascã în continuare ºi familia mea ºi bãnuiesc cã prin eforturi comune ºi conjugate, printr-o voinþã politicã, care pare sã existe ºi asta este necesar în primul rând, dar ºi o viziune, Valea Jiului are viitor” – a precizat Artur Gãman.
Primarul Ile nu deszãpezeºte ca sã nu-ºi strice asfaltul
P
lugurile fac doar act de prezenþã în Vulcan pentru cã circulã cu lama la 20 de centimetri de asfalt.
În ceea ce priveºte împrãºtierea materialului antiderapant nici nu poate fi vorba pentru cã sarea atacã asfaltul.
Ileana FIRÞULESCU
ªeful Poliþiei a fãcut apel pentru deszãpezirea Aninoasei
P
entru cã micuþa localitate minierã risca sã rãmânã izolatã din cauza zãpezii, poliþiºtii au sãrit în ajutorul edililor. ªeful Poliþiei Aninoasa a fãcut apel la firmele de pe raza localitãþii sã dea o mânã de ajutor edililor pentru deszãpezirea drumurilor, în condiþiile în care Primãria nu avea nici utilaje ºi nici oamenii necesari.
„Nu este nimic de ascuns, am fãcut apel la agenþii economici sã ne ajute, sã ajute administraþia localã pentru a deszãpezi localitatea”, a spus comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. Ninsoarea abundentã a prins descoperitã administraþia din Aninoasa în condiþiile în care abia are fonduri pentru a þine funcþionale cele câteva servicii de strictã necesitate. Spre mirarea edililor oraºului dar ºi a ºefului de
poliþie, imediat dupã ce s-a cerut sprijin, mai mulþi afaceriºtii din localitate au
Pentru liceele de masã
Bacalaureatul este ca ºi cum a-i obliga un strungar sã vindece oameni
Atât de naturã educaþionalã, cât ºi de încadrare a cadrelor didactice. Numãrul de cadre didactice titulare pe diferite specializãri, mai ales la disciplinele tehnice, sunt deficitare. Reuºim sã gãsim, în general, destul de greu aceste cadre calificate, mai ales cã noi
funcþionãm la forma de învãþãmânt liceal ºi este categoric interzis, din punctul meu de vedere, sã mergem cu cadre didactice necalificate. Sunt anumite specializãri cerute pe piaþa muncii, dar absolvenþi cu studii superioare, nefiind atractiv din punct de
Aºa cã primarul din Vulcan doar se face cã deszãpezeºte spre nemulþumirea localnicilor. Edilul are ºi un motiv pentru care nu s-a pus serios pe treabã, nu vrea sã-ºi strice asfaltul de pe nou bulevard, spun ºoferii dar mai ales cei care fac deszãpezire. Aceºtia recunosc cã
vedere salarial învãþãmântul, vin mult mai puþini. Ne confruntãm de asemenea cu lipsa dotãrilor. Pot sã vã spun cã noi, ca grup tehnic, nu am mai primit dotãri pe laboratoare ºi ateliere de aproape 20 de ani. Cele care au mai existat, au fost pe proiecte. Dar acum aceste proiecte nu pot fi depuse de noi, ci doar de primãrie. Noi, ca ºcoalã avem depus la primãrie un studiu de fezabilitate pentru fonduri europene, dar pentru cã numãrul de proiecte acceptate este foarte mic, fonduri guvernamentale pentru dotare nu existã, se doreºte realizarea practicii la agenþii economici. Agenþii economici sunt destul de puþin interesaþi, pentru cã nu sunt nici ei stimulaþi material în realizarea acestei activitãþi suplimentare ºi ca urmare avem probleme la instruirea
practicã. Noi nu suntem un liceu de elitã, noi suntem un liceu de masã ºi cred cã realitatea aici este. O parte importantã a tinerilor din þarã sunt cam la nivelul acesta. Majoritatea doresc sã facã o calificare. Ei au ajuns pe ruta progresivã, cu medii foarte mici. Au fost selectaþi chiar cu medii de patru nivel de pregãtire, chiar dacã noi am reuºit sã-i ridicãm la nota cinci, nu este suficient, mai ales cã bacalaureatul cere media ºase. A fost extraordinar de dificil sã ajungem la aceste rezultate ºi de aceea rezultatele ca procente, la liceele tehnologice au fost foarte, foarte scãzute. Am vãzut propunerea ministrului cu acest bacalaureat profesional. Discuþiile sunt împãrþite. Eu cred cã dacã va fi eºalonat, întâi acest bacalaureat profesional ºi apoi celãlalt
tip de bacalaureat, este binevenitã soluþia, cu un amendament. Sã fie o condiþie de admitere în ºcolile postliceale, ºcolile de maiºtri pentru absolvenþii actuali. De asemenea, la agenþii economici cred cã ar trebui sã fie cu mult mai mare atenþia la selectarea viitorilor angajaþi ºi sã þinã cu adevãrat seama de acest bacalaureat profesional pentru cã altfel nu vãd de ce mai dãm o diplomã în plus. Sunt în general o optimistã ca toþi cei ce lucreazã cu tineri ºi am speranþe cã vom pune educaþia ca prioritatea numãrul unu, nu doar pe hârtie, nu doar ca sloganuri. Dacã nu
venit cu utilaje pentru a da o mânã de ajutor. Maximilian GÂNJU
lãsãm în urmã oameni bine pregãtiþi pentru viaþã, pentru piaþa muncii, va fi o mare, mare dezamãgire pentru noi toþi” – a declarat Zina Galeº, director Liceul Tehnic ”Dimitrie Leonida” Petroºani. Prin desfiinþarea ºcolilor de meserii ºi trecerea lor la statutul de liceu fãrã a gândi mai departe, a fost ca o aruncare la lada de gunoi a tinerilor cu aptitudini practice. Actualul bacalaureat este ca ºi cum a-i obliga un strungar sã vindece oameni. Ileana FIRÞULESCU
aºa au primit instrucþiuni „sã nu dãm cu lama în asfalt”. ªoferii au de suferit pentru cã tranzitarea municipiului este un act de curaj pentru mulþi dar ºi o grea încercare pentru maºini. Gabriela RIZEA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
Lipsa banilor ºi a voinþei politice deprofesionalizeazã Valea Jiului ”L
a noi, situaþia mi se pare mai deosebitã prin faptul cã mineritul este un sistem în care nu existã intrãri, ci doar ieºiri de atâþia ani” dr. ing. Artur Gãman, ºeful Departamentului Securitate Industrialã din cadrul INSEMEX Petroºani. Deprofesionalizarea Vãii Jiului ºi a þãrii, în general, a pus pe butuci majoritatea palierelor de activitate. Politicul ºi-a bãgat nasul în sãnãtate, învãþãmânt, sectoare vitale ale economiei, servicii, administraþii publice etc., numind în funcþii de la directori pânã la femei de serviciu pe un singur criteriu, cel al carnetului de partid. Dacã sistemele au rezistat, s-a datorat unor aºa-ziºi eroi care au þinut în spate 3-7 angajaþi care nu ºtiau prea multe despre activitatea pe care ar fi trebuit s-o presteze. Sunt de notorietate cazuri ca acela al
ginecologului care conduce ingineri sau al profesorului de sport care conduce un sector al energeticii. Valea Jiului nu face notã discordantã, dezechilibrul profesional fiind profund, soluþiile stau, fireºte, tot la mâna voinþei politice, pe principiul ”dacã vrei, poþi!”. Dr. ing. Artur Gãman, ºeful Departamentului Securitate Industrialã din cadrul INSEMEX Petroºani, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor de Suprafaþã ºi Subteran din România, precizeazã cã aceastã deprofesionalizare, mai ales în minerit, are la bazã lipsa banilor, dar ºi un sistem aiurea, în care existã doar ieºiri, fãrã ca alþi calificaþi sã mai intre. ”Valea Jiului, în contextul naþional, nu poate sã facã o figurã aparte faþã de economia naþionalã. La noi, situaþia mi se pare mai deosebitã prin faptul cã este un sistem în care nu existã intrãri,
M
are parte a tinerilor din Valea Jiului au fost îndreptaþi spre licee tehnice, de meserii, dupã care au fost ”aruncaþi în stradã”. Fãrã cadre didactice calificate, fãrã dotãri ale laboratoarelor ºi atelierelor de circa 20 de ani, liceele de masã trebuie tratate cu mare atenþie. Cum nu pot fi toþi românii de elitã sau toþi muncitori calificaþi, fiecare palier al învãþãmântului trebuie tratat cu atenþia cuvenitã. Mare parte a tinerilor au fost îndreptaþi spre licee tehnice, de meserii, dupã care au fost ”aruncaþi în stradã” pentru cã bacalaureatul a fost conceput pentru licee care pregãtesc viitori studenþi ºi nu pentru viitori maistri sau tehnicieni. Cu ce se confruntã acest gen de liceu de masã ºi care este soarta absolvenþilor am aflat de la directorul Liceului Tehnic ”Dimitrie Leonida” Petroºani, Zina Galeº. ”Problemele sunt diverse.
ci doar ieºiri de atâþia ani. Aºa stând lucrurile, e normal cã bazinul din care sunt selectaþi specialiºtii se micºoreazã ºi atunci e la fel de normal ca acest sistem sã se dezechilibreze. Pe de altã parte este vorba ºi de, principala problemã, lipsa resurselor financiare care conduce ºi la deprofesionalizare ºi la detehnologizarea exploatãrilor miniere. Spun asta fãrã sã mã erijez într-un cunoascãtor absolut al acestui fenomen, ci ca un spectator avizat pe plan local ºi cât de cât ºi profesional. Rezolvarea? În primul rând printr-un aport de fluxuri financiare, dar în contextul actual, înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara mi se pare soluþia cea mai oportunã ºi viabilã. Reprezintã o gurã de oxigen pentru mineritul din Valea Jiului. Dupã asta, urmeazã o gurã mai mare de oxigen, adicã trebuie privit în jur ºi trebuie fãcutã o strategie, ceea ce, consider eu, pânã acum a lipsit
Actualitate 7
mineritului ºi în special mineritului de huilã. Nu am avut strategii pe termen lung. S-a lucrat mult timp pompieristic. Situaþia a fost suplinitã, ca sã spun aºa în ghilimele, prin eroismul oamenilor care s-au luptat sã menþinã la suprafaþã acest sistem. Existã ºi alternative, dar dupã umila mea pãrere acestea pot fi doar complementare. Mineritul reprezintã principala activitate în Valea Jiului, o zonã monoindustrialã, ºi o conversie totalã ºi subitã nu cred cã poate fi fãcutã pe termen scurt sau pe termen mediu spre lung” – declarã ”tatãl” salvatorilor de la INSEMEX Petroºani. z Ca om aveþi speranþe cã în viitorul apropiat va începe o reconstrucþie, cu o nouã viziune asupra Vãii Jiului? ”Ce am fi ºi unde am fi fãrã speranþe. Bineînþeles cã da. Sunt nãscut ºi crescut aici ºi aici vreau sã trãiascã în continuare ºi familia mea ºi bãnuiesc cã prin eforturi comune ºi conjugate, printr-o voinþã politicã, care pare sã existe ºi asta este necesar în primul rând, dar ºi o viziune, Valea Jiului are viitor” – a precizat Artur Gãman.
Primarul Ile nu deszãpezeºte ca sã nu-ºi strice asfaltul
P
lugurile fac doar act de prezenþã în Vulcan pentru cã circulã cu lama la 20 de centimetri de asfalt.
În ceea ce priveºte împrãºtierea materialului antiderapant nici nu poate fi vorba pentru cã sarea atacã asfaltul.
Ileana FIRÞULESCU
ªeful Poliþiei a fãcut apel pentru deszãpezirea Aninoasei
P
entru cã micuþa localitate minierã risca sã rãmânã izolatã din cauza zãpezii, poliþiºtii au sãrit în ajutorul edililor. ªeful Poliþiei Aninoasa a fãcut apel la firmele de pe raza localitãþii sã dea o mânã de ajutor edililor pentru deszãpezirea drumurilor, în condiþiile în care Primãria nu avea nici utilaje ºi nici oamenii necesari.
„Nu este nimic de ascuns, am fãcut apel la agenþii economici sã ne ajute, sã ajute administraþia localã pentru a deszãpezi localitatea”, a spus comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. Ninsoarea abundentã a prins descoperitã administraþia din Aninoasa în condiþiile în care abia are fonduri pentru a þine funcþionale cele câteva servicii de strictã necesitate. Spre mirarea edililor oraºului dar ºi a ºefului de
poliþie, imediat dupã ce s-a cerut sprijin, mai mulþi afaceriºtii din localitate au
Pentru liceele de masã
Bacalaureatul este ca ºi cum a-i obliga un strungar sã vindece oameni
Atât de naturã educaþionalã, cât ºi de încadrare a cadrelor didactice. Numãrul de cadre didactice titulare pe diferite specializãri, mai ales la disciplinele tehnice, sunt deficitare. Reuºim sã gãsim, în general, destul de greu aceste cadre calificate, mai ales cã noi
funcþionãm la forma de învãþãmânt liceal ºi este categoric interzis, din punctul meu de vedere, sã mergem cu cadre didactice necalificate. Sunt anumite specializãri cerute pe piaþa muncii, dar absolvenþi cu studii superioare, nefiind atractiv din punct de
Aºa cã primarul din Vulcan doar se face cã deszãpezeºte spre nemulþumirea localnicilor. Edilul are ºi un motiv pentru care nu s-a pus serios pe treabã, nu vrea sã-ºi strice asfaltul de pe nou bulevard, spun ºoferii dar mai ales cei care fac deszãpezire. Aceºtia recunosc cã
vedere salarial învãþãmântul, vin mult mai puþini. Ne confruntãm de asemenea cu lipsa dotãrilor. Pot sã vã spun cã noi, ca grup tehnic, nu am mai primit dotãri pe laboratoare ºi ateliere de aproape 20 de ani. Cele care au mai existat, au fost pe proiecte. Dar acum aceste proiecte nu pot fi depuse de noi, ci doar de primãrie. Noi, ca ºcoalã avem depus la primãrie un studiu de fezabilitate pentru fonduri europene, dar pentru cã numãrul de proiecte acceptate este foarte mic, fonduri guvernamentale pentru dotare nu existã, se doreºte realizarea practicii la agenþii economici. Agenþii economici sunt destul de puþin interesaþi, pentru cã nu sunt nici ei stimulaþi material în realizarea acestei activitãþi suplimentare ºi ca urmare avem probleme la instruirea
practicã. Noi nu suntem un liceu de elitã, noi suntem un liceu de masã ºi cred cã realitatea aici este. O parte importantã a tinerilor din þarã sunt cam la nivelul acesta. Majoritatea doresc sã facã o calificare. Ei au ajuns pe ruta progresivã, cu medii foarte mici. Au fost selectaþi chiar cu medii de patru nivel de pregãtire, chiar dacã noi am reuºit sã-i ridicãm la nota cinci, nu este suficient, mai ales cã bacalaureatul cere media ºase. A fost extraordinar de dificil sã ajungem la aceste rezultate ºi de aceea rezultatele ca procente, la liceele tehnologice au fost foarte, foarte scãzute. Am vãzut propunerea ministrului cu acest bacalaureat profesional. Discuþiile sunt împãrþite. Eu cred cã dacã va fi eºalonat, întâi acest bacalaureat profesional ºi apoi celãlalt
tip de bacalaureat, este binevenitã soluþia, cu un amendament. Sã fie o condiþie de admitere în ºcolile postliceale, ºcolile de maiºtri pentru absolvenþii actuali. De asemenea, la agenþii economici cred cã ar trebui sã fie cu mult mai mare atenþia la selectarea viitorilor angajaþi ºi sã þinã cu adevãrat seama de acest bacalaureat profesional pentru cã altfel nu vãd de ce mai dãm o diplomã în plus. Sunt în general o optimistã ca toþi cei ce lucreazã cu tineri ºi am speranþe cã vom pune educaþia ca prioritatea numãrul unu, nu doar pe hârtie, nu doar ca sloganuri. Dacã nu
venit cu utilaje pentru a da o mânã de ajutor. Maximilian GÂNJU
lãsãm în urmã oameni bine pregãtiþi pentru viaþã, pentru piaþa muncii, va fi o mare, mare dezamãgire pentru noi toþi” – a declarat Zina Galeº, director Liceul Tehnic ”Dimitrie Leonida” Petroºani. Prin desfiinþarea ºcolilor de meserii ºi trecerea lor la statutul de liceu fãrã a gândi mai departe, a fost ca o aruncare la lada de gunoi a tinerilor cu aptitudini practice. Actualul bacalaureat este ca ºi cum a-i obliga un strungar sã vindece oameni. Ileana FIRÞULESCU
aºa au primit instrucþiuni „sã nu dãm cu lama în asfalt”. ªoferii au de suferit pentru cã tranzitarea municipiului este un act de curaj pentru mulþi dar ºi o grea încercare pentru maºini. Gabriela RIZEA
8 Politicã
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
C
are sunt averile aleºilor hunedorenilor. În 9 decembrie, în urma alegerilor parlamentare, hunedorenii au trimis în parlamentul României politicieni deja obiºnuiþi cu scena politicã, dar ºi alþii noi. Averile parlamentarilor care au câºtigat alegerile în judeþul Hunedoara se ”mãsoarã” în case, depozite bancare, dar ºi alte bunuri din care ei înregistreazã venituri. Puþini sunt cei care au datorii.
P
atru senatori hunedoreni
În senatul României au ajuns patru persoane în urma alegerilor din data de 9 decembrie. Iniþial, au fost doar trei, dar în urma redistribuirii voturilor din judeþul Hunedoara, un fotoliu de senator este ocupat ºi de Haralambie Vochiþoiu, cel care a candidat din partea PP-DD. Dar sã vedem care sunt averile senatorilor.
C
osmin Nicula, un senator cu datorii
Cosmin Nicula a obþinut încã un mandat de senator. Averile lui sunt împãrþite între avuþii ºi datorii. Astfel,
Nicula deþine un teren intravilan în Deva în suprafaþã de peste o mie de metri pãtraþi. Tot Nicula a moºtenit douã terenuri în anul 2002, unul forestier în suprafaþã de 2904 metri pãtraþi ºi unul agricol în suprafaþã de ãeste 15 hectare. Nici în ceea ce priveºte imobilele Nicula nu stã rãu. Senatorul de Valea Jiului deþine un apartament în Deva achiziþionat în anul 1990 ºi douã case de locuit. Una dintre case a moºtenit-o în anul 2002, iar una se aflã în curs de construcþie. La imobile se adaugã ºi un automobil, marca BMW, achiziþionat în anul 2003. Senatorul de Valea Jiului se poate lãuda ºi cu mai multe active financiare unul în valoare de 16500 de lei, iar altul în sumã de 3650 de euro. Nicula nu este atât de norocos pe cât pare. El este unul dintre parlamentarii hunedoreni care au grija zilei de mâine, asta pentru cã senatorul are ºi datorii, majoritatea scadente anul viitor. Astfel, pânã în anul 2013, Nicula trebuie sã achite rate în valoare de 280 de mii de lei, adicã
aproape 3 miliarde de lei vechi. Cel mai longeviv credit al lui Nicula are scadenþa în anul 2027. El a contractat un credit în anul 2007 în valoare de 36.825 de euro.
inistrul M Muncii, Mariana Câmpeanu, latifundiar
Mariana Câmpeanu, actualul ministru al Muncii a obþinut ºi ea un post de
senator în Parlamentul României. Mariana Câmpeanu a fost în mandatul trecut deputat, iar ea se poate lãduda cu o avere impresionantã. La fel ca ºi Nicula a dobândit câteva imobile prin moºtenire.
Politicã 9
Parlamentari vechi ºi noi
Averile celor 12 aleºi din Hunedoara Astfel, Mariana Câmpeanu deþine un teren intravilan la Buzãu, un teren agricol la Brãila, acesta fiind moºtenit în anul 2000. Ministrul Muncii are trei apartamente în capitala þãrii, adicã la Bucureºti, unul dintre acestea fiind moºtenire. La Buzãu, Mariana Câmpeanu mai deþine o casã de vacanþã care este în curs de construcþie. Ca ºi Nicula, Mariana Câmpeanu se poate lãuda cu active financiare, doar cã diferã sumele. Astfel, Câmpeanu are douã conturi curente în valoare de peste 73 de mii de lei ºi mai multe depozite bancare a cãror valoare depãºeºte suma de 74 de mii de lei. Aceasta mai are ºi un fond de investiþii în valoare de 7300 de lei. Mariana Câmpeanu, vechiul deputat ºi noul senator are plasamente în valoare de peste 2200 de lei, dar a împrumutat ºi o persoanã fizicã cu 15 mii de lei.
D
orin Pãran, venituri de peste 30 de mii de lei din chirii
Dorin Pãran a fost trimis ºi el de alegãtori în Parlamentul României, în funcþia de senator. Parlamentarul deþine mai multe terenuri de mai multe categorii a cãror suprafaþã totalã depãºeºte 11 hectare. Senatorul deþine douã case de locuit, una în suprafaþã de 90 de metri pãtraþi, iar alta n suprafaþã de 150 de metri pãtraþi. Pãran are ºi trei apartamente în reºedinþa judeþului Hunedoara, adicã la Deva. Ultimul, în suprafaþã de 24 de metri pãtraþi a fost achiziþionat în anul 2011. Din apaartamente se pare cã senatorul îºi amplificã bugetul. Conform declaraþiei de avere, Pãran încaseazã anual 35 de mii de lei în urma închirieii unui imobil. Senatorul mai are ºi un spaþiu comercial în Deva.
Pãran este posesorul unei autoutilitare ºi a douã autoturisme. Anul acesta, Pãran ºi-a transferat activele financiare de la o unitate bancarã la mai multe. Valoare activelor financiare este dupã cum urmeazã, 10 mii de dolari, 5000 de euro ºi 20 de mii de lei.
U
ltimul mohican...
Haralambie Vochiþoiu a avut noroc chior. Asta în condiþiile în care el a intrat în Parlamentul României în urma redistribuirii voturilor la nivel judeþean. Mai nou, candidatul PP-DD ocupã un post de senator timp de patru ani. Vochiþoiu nu se poate lãuda cu foarte multe averi. El are un apartament în municipiul Petroºani. Vochiþoiu a împrumutat cu peste 700 de mii de lei, douã societãþi care îi ºi aparþin. Este vorba de Art Forest Company ºi de Eurojobs. Senatorul are datorii în valoare de 34.740 de euro a cãror scadenþã este în anul 2037.
8
deputaþi
Alegãtorii din judeþul Hunedoara au propulsat în Parlamentul României opt persoane care îi vor reprezenta urmãtorii patru ani din postura de deputaþi.
prin D eputat redistribuire
Monica Iacob Ridzi a mai obþinut un mandat de deputat chiar dacã alegãtorii din colegiul de est din Valea Jiului l-au preferat pe Ioan Rus în detrimentul acesteia. În urma redistribuirii voturilor la nivelul judeþului Hunedoara, Monica Iacob Ridzi a fost propulsatã în Parlament, în funcþia de deputat din partea PP-DD. Ridzi nu deþine o avere impresionantã. Aceasta are împreunã cu fratele ei un teren în judeþul Olt ºi o casã de locuit. Monica Iacob
Ridzi deþine la Petroºani un imobil achiziþionat în anul 2000. Deputatul nu are nici active financiare, datorii sau bijuterii.
N
atalia Intotero, ”febleþea” lui Ponta
Natalia Intotero este una din figurile noi în Parlamentul României, dar una din figurile vechi de pe scena politicã Româneascã. Premierul Victor Ponta a numit-o în luna mai a acestui an pe Natalia Intotero în funcþia de secretar de stat la
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Natalia Intotero a intrat în atenþia opiniei publice, dupã ce premierul Emil Boc a numit-o în funcþia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, în martie 2009. Intotero deþine patru terenuri intravilane în Brad acestea fiind achiziþionate între naii 2001 – 2010. Natalia intotero mai are un teren agricol în satul hunedorean Criºan în suprafaþã de peste 14 hectare. Tânãra deputatã deþine împreunã cu soþul ei patru spaþii comerciale în Brad, dar ºi o casã de locuit pe care au achizþionat-o cei doi în anul 2010. Fosta secretarã de stat are ºi douã autoturisme. Ea se numãrã printre parlamentarii care au datorii la bãnci. Natalia Intotero are douã credite, unul scadent în anul 2015 în valoare de 23.200 de euro, iar celãlalt în anul 2020 în sumã de 22 de mii
de lei. Soþul acesteia încaseazã o chirie anualã în valoare de 87.252 de lei.
L
aurenþiu Nistor, un deputat bogat
Laurenþiu Nistor se poate lãuda ca fiind unul dintre cei mai bogaþi parlamentari hunedoreni. Preºedintele PSD Hunedoara a mai obþinut un mandat de deputat în Parlamentul României. Nistor are mai multe terenuri agricole în judeþul Hunedoara, douã dintre ele fiind moºtenite în urmã cu trei ani. Suprafaþa totalã a a terenurilor deþinute de Laurenþiu Nistor depãºeºte 10 hectare. El mai are un aparament în Deva, dar ºi douã case în satul hunedorean Bejan, pe care le-a moºtenit în anul 2009. Nistor deþine douã autoturisme, unul de fabricaþie nemþeascã ºi una francezã.
Jiului pentru a-i reprezenta în Parlamentul României în urmãtorii patru ani. El a obþinut cel de+al doilea mandat de deputat. Ca ºi colegii sãi din Valea Jiului, deputatul Cristian Resmeriþã nu se poate lãuda cu averi impresionante, însã din declaraþia sa de avere existã un lucru care atrage atenþia. El deþine un ATV, dar a împrumutat ºi o sumã de bani de la controversatul politician Marian Ghiveciu. În urmã cu doi ani, deputatul hunedorean a împrumutat suma de 30 de mii de euro de la Ghiveciu. Resmeriþã deþine un apartament în municipiul Lupeni în suprafaþã de puþin de peste 67 de metri pãtraþi. El mai are o maºinã de fabricaþie româneascã. În timp ce acesta a împrumutat o sumã de bani, conform declaraþiei sale de avere, Resmeriþã are douã conturi curente în sumã de 20100 de lei.
D
În ceea ce priveºte activele financiare, Nistor este unul dintre cei mai bogaþi parlamentari hunedoreni. El a deschis între anii 2006-2012 opt conturi a cãror valoare depãºeºte suma de 390 de mii de lei. Laurenþiu Nistor se dovedeºte a fi ºi un bun producãtor, asta în condiþiile în care deþine atâtea terenuri. Nistor încaseazã anual suma de 1700 de lei din dividende ca producãtor. El mai are dividente a cãror valoare este calculatã la 98 de mii de lei anual.
arlamentar P hunedorean cu ATV
Cristian Resmeriþã a fost ales ºi el de cetãþenii din Colegiul de evst din Valea
eputat bijutier
Bogdan Radu Þîmpãu face parte din grupul parlamentarilor cu vechime în legislativul naþional. Acesta deþine un teren intravilan în Deva în suprafaþã de 211 metri pãtraþi, un apartament în Deva, acesta fiind trecut în declaraþia sa de avere ca fiind dobândit prin moºtenire/donaþie între anii 2005-2009. Tot în Deva, Þîmpãu mai are ºi un spaþiu comercial. El încaseazã din închierea unui spaþiu suma de 9600 de lei anual. Tânãrul deputat în vârstã de 35 de ani detine bijuterii în sumã de 18 mii de euro. Acestea au fost achizitionate între anii 1992-2010.
D
irector ºi parlamentar
Carmen Eleonora Hãrãu cunoscutã ca om de afaceri din municipiul Hunedoara a reuºit sã obþinã un post de deputat. Ca om de afaceri, Eleonora Hãrãu încaseazã
Hãrãu deþin o colecþie de picturi contemporane estimate la suma de 200 de mii de euro. Colecþia a fost ”reîntregitã” între anii 1992-2012. Carmen Hãrãu conduce mai multe societãþi cu capital privat, societãþi care însã deruleazã contracte cu statul.
F
ost primar, consilier judeþean, actual deputat
suma de 39.200 de lei din postura de director general a douã societãþi. Deputatul care a intrat în mandatul acesta în Parlamentul României mai încaseazã peste 440 de mii de lei din acþiunile pe care le deþine la una din societãþi ºi înca 3700 de lei din calitatea de membru în Consiliul de administraþie a Recom HD. Noul deputat deþine ºi funcþia de conferenþiar universitar la Facultatea de Inginerie din Hunedoara de unde primeºte anual suma de 31.219 de lei. Businesswoman-ul hunedorean are un cont de credit în valoare de 400 de mii de lei. Aceasta ºi-achiziþioan anul acesta un tern intravilan în cincis ºi un apartament în Hunedoara. Elenora Hãrãu mai are douã case de locuit, una fiind primitã ca moºtenire în anul 1995 ºi una fiind achiziþionatã în anul 1995. Din închirierea unui apartament, deputatul încaseazã anual suma de 9000 de lei. Carmen Hãrãu detine atât bijuterii cât ºi tablouri. Conform declaraþiei sale de avere postatã pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate, Carmen Hãrãu, posedã împreunã cu soþul sãu bijuterii ºi ceasuri în sumã de 50 de mii de euro. Acestea au fost cumpãrate de cei doi încã din perioada comunistã, adicã în perioada 1982-2012. Mai mult, cei doi sunt ºi colecþionari. Soþii
Mircia Muntean se pare cã le-a încercat pe toate. El a fost primarul municipiului Deva. Apoi, Mircia a fost consilier judeþean, însã a demisionat din funcþie. Acum, la a treia încercare, Mircia Muntean a reuºit sã obþinã un post de deputat în urma redistribuirii voturilor. Mircia este posesorul a douã terenuri intravilane de peste 2000 de metri pãtraþi, douã terenuri extravilane de peste 1 hectar. Mircia are ºi douã apartamente în Deva. Fostul primar al Devei are active financiare în sumã 57 de mii de euro ºi de 55 de mii
de lei. În acelaºi timp, Mircia are ºi datorii care sunt scadente abia în anul 2025, acestea fiind în valoare de 139 de mii de lei. Fostul primar al reºedinþei de judeþ a beneficiat ºi de o deplasare pe care a trecut-o în declaraþia de avere. El a fost la Bruxelles ca delegat din partea aleºilor locali. Mircia mai încaseazã 7200 de lei anual din închirierea unui imobil.
S enator avut
Dan Radu Ruºanu (PNL) este unul dintre senatorii hunedoreni care îºi duc “veacul” în Parlamentul României. Mai nou, senatorul nu mai are domiciul în judeþul Hunedoara, ci în capitalã, în Bucureºti, sectorul 1. Nimic ieºit din comun pânã aici. Senatorul are o declaraþie de avere stufoasã, ºi sur-
prinzãtor majoritatea bunurilor pe care le deþine sunt moºtenite, poate de la o “mãtuºã Tamara” (vezi cazul lui Adrian Nastase-n.r.) Senatorul hunedorean este “prinþul moºtenitor” al unei averi fabuloase. În anul 1983 el a primit în dar mai multe obiecte preþioase care sunt evaluate la suma de 55.100 de euro. Echivalentul în lei ar însemna 312630.13 RON, adicã peste 3 miliarde de lei vechi. Astfel, putem spune cã senatorul þinteºte spre “El Dorado”. El deþine bustul din bronz al bunicului Ghica Anastase a cãrui valoare este estimatã la 30 de mii de euro. Ca valoare urmeazã în ordine descrescãtoare cercei de platinã cu diamante evaluate la 10 mii de euro. Apoi, senatorul mai are o statuetã din marmurã a cãrei preþ este de 2000 de euro. Tot 2000 de euro este ºi o picturã marinã, o cruciuliþã cu aur ºi diamante. La 3000 de euro sunt evaluate icoanele ºi tabloruile pe care le deþine prin moºtenire senatorul. Dan Radu Ruºanu mai are o picturã în ulei evaluate la 1500 de euro ºi diverse bijuterii de aur de 14K ºi 18K evaluate la suma de 1600 de euro. Acestea sunt achiziþionate de senator în perioada 1990-2004. Senatorul deþine mai multe terenuri în diverse colturi ale þãrii, însã nu are niciun apartament. Nici el nici soþia sã nu sunt proprietarii vreunui imobil, ci sunt proprietarii mai multor terenuri. Tot prin moºtenire, Dan Radu Ruºanu s-a ales cu 6 terenuri în suprafaþã de aproape 136 de metri pãtraþi. Dacã bijuteriile le-a moºtenit în timpul regimului comunist, terenurile le-a
primit între anii 19972007. De precizat însã este faptul cã terenurile sunt moºtenite de soþia sa Anca Ruºanu. Dintre multitudinea de terenuri pe care le “pãstoreºte”, Dan Radu Ruºanu a achiziþionat douã suprafeþe de teren de 1,9 hectare. Conturile ºi activele financiare ale senatorului sunt estimate la peste 950 de mii de lei, adicã peste 9,5 miliarde de lei vechi. Cel mai mare câstig l-a avut însã ca preºedinte al Eximbank, funcþie deþinutã circa trei ani. Aproximând la 3.000 de dolari venitul lunar în aceastã perioadã, câstigul salarial poate ajunge la aproape 108.000 dolari. Cum de la începutul anului 2001, Ruºanu a devenit deputat, funcþie pe care o ocupã ºi astãzi, veniturile salariale în perioada 20012006 pot fi aproximate la 75.000 dolari. La toate acestea se pot adãuga câºtigurile obþinute de soþia sa, manager, din 2003 la societatea Internaþional SA din Sinaia, ºi care pot fi aproximate la 10.000 de dolari anual, adicã 30.000 de dolari în perioada 20032006. Totalul câºtigurilor salariale în perioada 19902006 poate fi, aºadar, aproximat la cel mult 265.000 de dolari. La acestea, se adãugã câºtigurile obþinute din activitatea didacticã, Ruºanu fiind, din anul 2001, lector la Universitatea „Spiru Haret“, iar din 2004, conferenþiar. Conform declaraþiilor de avere, el a obþinut, în 2004 ºi 2005, din aceastã sursã, câºtiguri anuale de 112 milioane lei vechi. Astfel, la acest capitol se pot adãuga câºtiguri de maximum 15.000 dolari în ultimii cinci ani. Þinând cont de cele prezentate mai sus, veniturile din salarii pot fi aproximate la 280.000 de dolari. În linii mari, acestea sunt declaraþile de avere ale parlamentarilor care ne vor reprezenta pe noi, locuitorii judeþului Hunedoara în Parlamentul României în urmãtorii patru ani. Dupã cum zic chiar ei în campaniile electorale, nu vor în Parlament pentru a se îmbogãþi, ci pentru a-i reprezenta pe alegãtori. Monika BACIU
8 Politicã
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
C
are sunt averile aleºilor hunedorenilor. În 9 decembrie, în urma alegerilor parlamentare, hunedorenii au trimis în parlamentul României politicieni deja obiºnuiþi cu scena politicã, dar ºi alþii noi. Averile parlamentarilor care au câºtigat alegerile în judeþul Hunedoara se ”mãsoarã” în case, depozite bancare, dar ºi alte bunuri din care ei înregistreazã venituri. Puþini sunt cei care au datorii.
P
atru senatori hunedoreni
În senatul României au ajuns patru persoane în urma alegerilor din data de 9 decembrie. Iniþial, au fost doar trei, dar în urma redistribuirii voturilor din judeþul Hunedoara, un fotoliu de senator este ocupat ºi de Haralambie Vochiþoiu, cel care a candidat din partea PP-DD. Dar sã vedem care sunt averile senatorilor.
C
osmin Nicula, un senator cu datorii
Cosmin Nicula a obþinut încã un mandat de senator. Averile lui sunt împãrþite între avuþii ºi datorii. Astfel,
Nicula deþine un teren intravilan în Deva în suprafaþã de peste o mie de metri pãtraþi. Tot Nicula a moºtenit douã terenuri în anul 2002, unul forestier în suprafaþã de 2904 metri pãtraþi ºi unul agricol în suprafaþã de ãeste 15 hectare. Nici în ceea ce priveºte imobilele Nicula nu stã rãu. Senatorul de Valea Jiului deþine un apartament în Deva achiziþionat în anul 1990 ºi douã case de locuit. Una dintre case a moºtenit-o în anul 2002, iar una se aflã în curs de construcþie. La imobile se adaugã ºi un automobil, marca BMW, achiziþionat în anul 2003. Senatorul de Valea Jiului se poate lãuda ºi cu mai multe active financiare unul în valoare de 16500 de lei, iar altul în sumã de 3650 de euro. Nicula nu este atât de norocos pe cât pare. El este unul dintre parlamentarii hunedoreni care au grija zilei de mâine, asta pentru cã senatorul are ºi datorii, majoritatea scadente anul viitor. Astfel, pânã în anul 2013, Nicula trebuie sã achite rate în valoare de 280 de mii de lei, adicã
aproape 3 miliarde de lei vechi. Cel mai longeviv credit al lui Nicula are scadenþa în anul 2027. El a contractat un credit în anul 2007 în valoare de 36.825 de euro.
inistrul M Muncii, Mariana Câmpeanu, latifundiar
Mariana Câmpeanu, actualul ministru al Muncii a obþinut ºi ea un post de
senator în Parlamentul României. Mariana Câmpeanu a fost în mandatul trecut deputat, iar ea se poate lãduda cu o avere impresionantã. La fel ca ºi Nicula a dobândit câteva imobile prin moºtenire.
Politicã 9
Parlamentari vechi ºi noi
Averile celor 12 aleºi din Hunedoara Astfel, Mariana Câmpeanu deþine un teren intravilan la Buzãu, un teren agricol la Brãila, acesta fiind moºtenit în anul 2000. Ministrul Muncii are trei apartamente în capitala þãrii, adicã la Bucureºti, unul dintre acestea fiind moºtenire. La Buzãu, Mariana Câmpeanu mai deþine o casã de vacanþã care este în curs de construcþie. Ca ºi Nicula, Mariana Câmpeanu se poate lãuda cu active financiare, doar cã diferã sumele. Astfel, Câmpeanu are douã conturi curente în valoare de peste 73 de mii de lei ºi mai multe depozite bancare a cãror valoare depãºeºte suma de 74 de mii de lei. Aceasta mai are ºi un fond de investiþii în valoare de 7300 de lei. Mariana Câmpeanu, vechiul deputat ºi noul senator are plasamente în valoare de peste 2200 de lei, dar a împrumutat ºi o persoanã fizicã cu 15 mii de lei.
D
orin Pãran, venituri de peste 30 de mii de lei din chirii
Dorin Pãran a fost trimis ºi el de alegãtori în Parlamentul României, în funcþia de senator. Parlamentarul deþine mai multe terenuri de mai multe categorii a cãror suprafaþã totalã depãºeºte 11 hectare. Senatorul deþine douã case de locuit, una în suprafaþã de 90 de metri pãtraþi, iar alta n suprafaþã de 150 de metri pãtraþi. Pãran are ºi trei apartamente în reºedinþa judeþului Hunedoara, adicã la Deva. Ultimul, în suprafaþã de 24 de metri pãtraþi a fost achiziþionat în anul 2011. Din apaartamente se pare cã senatorul îºi amplificã bugetul. Conform declaraþiei de avere, Pãran încaseazã anual 35 de mii de lei în urma închirieii unui imobil. Senatorul mai are ºi un spaþiu comercial în Deva.
Pãran este posesorul unei autoutilitare ºi a douã autoturisme. Anul acesta, Pãran ºi-a transferat activele financiare de la o unitate bancarã la mai multe. Valoare activelor financiare este dupã cum urmeazã, 10 mii de dolari, 5000 de euro ºi 20 de mii de lei.
U
ltimul mohican...
Haralambie Vochiþoiu a avut noroc chior. Asta în condiþiile în care el a intrat în Parlamentul României în urma redistribuirii voturilor la nivel judeþean. Mai nou, candidatul PP-DD ocupã un post de senator timp de patru ani. Vochiþoiu nu se poate lãuda cu foarte multe averi. El are un apartament în municipiul Petroºani. Vochiþoiu a împrumutat cu peste 700 de mii de lei, douã societãþi care îi ºi aparþin. Este vorba de Art Forest Company ºi de Eurojobs. Senatorul are datorii în valoare de 34.740 de euro a cãror scadenþã este în anul 2037.
8
deputaþi
Alegãtorii din judeþul Hunedoara au propulsat în Parlamentul României opt persoane care îi vor reprezenta urmãtorii patru ani din postura de deputaþi.
prin D eputat redistribuire
Monica Iacob Ridzi a mai obþinut un mandat de deputat chiar dacã alegãtorii din colegiul de est din Valea Jiului l-au preferat pe Ioan Rus în detrimentul acesteia. În urma redistribuirii voturilor la nivelul judeþului Hunedoara, Monica Iacob Ridzi a fost propulsatã în Parlament, în funcþia de deputat din partea PP-DD. Ridzi nu deþine o avere impresionantã. Aceasta are împreunã cu fratele ei un teren în judeþul Olt ºi o casã de locuit. Monica Iacob
Ridzi deþine la Petroºani un imobil achiziþionat în anul 2000. Deputatul nu are nici active financiare, datorii sau bijuterii.
N
atalia Intotero, ”febleþea” lui Ponta
Natalia Intotero este una din figurile noi în Parlamentul României, dar una din figurile vechi de pe scena politicã Româneascã. Premierul Victor Ponta a numit-o în luna mai a acestui an pe Natalia Intotero în funcþia de secretar de stat la
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Natalia Intotero a intrat în atenþia opiniei publice, dupã ce premierul Emil Boc a numit-o în funcþia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, în martie 2009. Intotero deþine patru terenuri intravilane în Brad acestea fiind achiziþionate între naii 2001 – 2010. Natalia intotero mai are un teren agricol în satul hunedorean Criºan în suprafaþã de peste 14 hectare. Tânãra deputatã deþine împreunã cu soþul ei patru spaþii comerciale în Brad, dar ºi o casã de locuit pe care au achizþionat-o cei doi în anul 2010. Fosta secretarã de stat are ºi douã autoturisme. Ea se numãrã printre parlamentarii care au datorii la bãnci. Natalia Intotero are douã credite, unul scadent în anul 2015 în valoare de 23.200 de euro, iar celãlalt în anul 2020 în sumã de 22 de mii
de lei. Soþul acesteia încaseazã o chirie anualã în valoare de 87.252 de lei.
L
aurenþiu Nistor, un deputat bogat
Laurenþiu Nistor se poate lãuda ca fiind unul dintre cei mai bogaþi parlamentari hunedoreni. Preºedintele PSD Hunedoara a mai obþinut un mandat de deputat în Parlamentul României. Nistor are mai multe terenuri agricole în judeþul Hunedoara, douã dintre ele fiind moºtenite în urmã cu trei ani. Suprafaþa totalã a a terenurilor deþinute de Laurenþiu Nistor depãºeºte 10 hectare. El mai are un aparament în Deva, dar ºi douã case în satul hunedorean Bejan, pe care le-a moºtenit în anul 2009. Nistor deþine douã autoturisme, unul de fabricaþie nemþeascã ºi una francezã.
Jiului pentru a-i reprezenta în Parlamentul României în urmãtorii patru ani. El a obþinut cel de+al doilea mandat de deputat. Ca ºi colegii sãi din Valea Jiului, deputatul Cristian Resmeriþã nu se poate lãuda cu averi impresionante, însã din declaraþia sa de avere existã un lucru care atrage atenþia. El deþine un ATV, dar a împrumutat ºi o sumã de bani de la controversatul politician Marian Ghiveciu. În urmã cu doi ani, deputatul hunedorean a împrumutat suma de 30 de mii de euro de la Ghiveciu. Resmeriþã deþine un apartament în municipiul Lupeni în suprafaþã de puþin de peste 67 de metri pãtraþi. El mai are o maºinã de fabricaþie româneascã. În timp ce acesta a împrumutat o sumã de bani, conform declaraþiei sale de avere, Resmeriþã are douã conturi curente în sumã de 20100 de lei.
D
În ceea ce priveºte activele financiare, Nistor este unul dintre cei mai bogaþi parlamentari hunedoreni. El a deschis între anii 2006-2012 opt conturi a cãror valoare depãºeºte suma de 390 de mii de lei. Laurenþiu Nistor se dovedeºte a fi ºi un bun producãtor, asta în condiþiile în care deþine atâtea terenuri. Nistor încaseazã anual suma de 1700 de lei din dividende ca producãtor. El mai are dividente a cãror valoare este calculatã la 98 de mii de lei anual.
arlamentar P hunedorean cu ATV
Cristian Resmeriþã a fost ales ºi el de cetãþenii din Colegiul de evst din Valea
eputat bijutier
Bogdan Radu Þîmpãu face parte din grupul parlamentarilor cu vechime în legislativul naþional. Acesta deþine un teren intravilan în Deva în suprafaþã de 211 metri pãtraþi, un apartament în Deva, acesta fiind trecut în declaraþia sa de avere ca fiind dobândit prin moºtenire/donaþie între anii 2005-2009. Tot în Deva, Þîmpãu mai are ºi un spaþiu comercial. El încaseazã din închierea unui spaþiu suma de 9600 de lei anual. Tânãrul deputat în vârstã de 35 de ani detine bijuterii în sumã de 18 mii de euro. Acestea au fost achizitionate între anii 1992-2010.
D
irector ºi parlamentar
Carmen Eleonora Hãrãu cunoscutã ca om de afaceri din municipiul Hunedoara a reuºit sã obþinã un post de deputat. Ca om de afaceri, Eleonora Hãrãu încaseazã
Hãrãu deþin o colecþie de picturi contemporane estimate la suma de 200 de mii de euro. Colecþia a fost ”reîntregitã” între anii 1992-2012. Carmen Hãrãu conduce mai multe societãþi cu capital privat, societãþi care însã deruleazã contracte cu statul.
F
ost primar, consilier judeþean, actual deputat
suma de 39.200 de lei din postura de director general a douã societãþi. Deputatul care a intrat în mandatul acesta în Parlamentul României mai încaseazã peste 440 de mii de lei din acþiunile pe care le deþine la una din societãþi ºi înca 3700 de lei din calitatea de membru în Consiliul de administraþie a Recom HD. Noul deputat deþine ºi funcþia de conferenþiar universitar la Facultatea de Inginerie din Hunedoara de unde primeºte anual suma de 31.219 de lei. Businesswoman-ul hunedorean are un cont de credit în valoare de 400 de mii de lei. Aceasta ºi-achiziþioan anul acesta un tern intravilan în cincis ºi un apartament în Hunedoara. Elenora Hãrãu mai are douã case de locuit, una fiind primitã ca moºtenire în anul 1995 ºi una fiind achiziþionatã în anul 1995. Din închirierea unui apartament, deputatul încaseazã anual suma de 9000 de lei. Carmen Hãrãu detine atât bijuterii cât ºi tablouri. Conform declaraþiei sale de avere postatã pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate, Carmen Hãrãu, posedã împreunã cu soþul sãu bijuterii ºi ceasuri în sumã de 50 de mii de euro. Acestea au fost cumpãrate de cei doi încã din perioada comunistã, adicã în perioada 1982-2012. Mai mult, cei doi sunt ºi colecþionari. Soþii
Mircia Muntean se pare cã le-a încercat pe toate. El a fost primarul municipiului Deva. Apoi, Mircia a fost consilier judeþean, însã a demisionat din funcþie. Acum, la a treia încercare, Mircia Muntean a reuºit sã obþinã un post de deputat în urma redistribuirii voturilor. Mircia este posesorul a douã terenuri intravilane de peste 2000 de metri pãtraþi, douã terenuri extravilane de peste 1 hectar. Mircia are ºi douã apartamente în Deva. Fostul primar al Devei are active financiare în sumã 57 de mii de euro ºi de 55 de mii
de lei. În acelaºi timp, Mircia are ºi datorii care sunt scadente abia în anul 2025, acestea fiind în valoare de 139 de mii de lei. Fostul primar al reºedinþei de judeþ a beneficiat ºi de o deplasare pe care a trecut-o în declaraþia de avere. El a fost la Bruxelles ca delegat din partea aleºilor locali. Mircia mai încaseazã 7200 de lei anual din închirierea unui imobil.
S enator avut
Dan Radu Ruºanu (PNL) este unul dintre senatorii hunedoreni care îºi duc “veacul” în Parlamentul României. Mai nou, senatorul nu mai are domiciul în judeþul Hunedoara, ci în capitalã, în Bucureºti, sectorul 1. Nimic ieºit din comun pânã aici. Senatorul are o declaraþie de avere stufoasã, ºi sur-
prinzãtor majoritatea bunurilor pe care le deþine sunt moºtenite, poate de la o “mãtuºã Tamara” (vezi cazul lui Adrian Nastase-n.r.) Senatorul hunedorean este “prinþul moºtenitor” al unei averi fabuloase. În anul 1983 el a primit în dar mai multe obiecte preþioase care sunt evaluate la suma de 55.100 de euro. Echivalentul în lei ar însemna 312630.13 RON, adicã peste 3 miliarde de lei vechi. Astfel, putem spune cã senatorul þinteºte spre “El Dorado”. El deþine bustul din bronz al bunicului Ghica Anastase a cãrui valoare este estimatã la 30 de mii de euro. Ca valoare urmeazã în ordine descrescãtoare cercei de platinã cu diamante evaluate la 10 mii de euro. Apoi, senatorul mai are o statuetã din marmurã a cãrei preþ este de 2000 de euro. Tot 2000 de euro este ºi o picturã marinã, o cruciuliþã cu aur ºi diamante. La 3000 de euro sunt evaluate icoanele ºi tabloruile pe care le deþine prin moºtenire senatorul. Dan Radu Ruºanu mai are o picturã în ulei evaluate la 1500 de euro ºi diverse bijuterii de aur de 14K ºi 18K evaluate la suma de 1600 de euro. Acestea sunt achiziþionate de senator în perioada 1990-2004. Senatorul deþine mai multe terenuri în diverse colturi ale þãrii, însã nu are niciun apartament. Nici el nici soþia sã nu sunt proprietarii vreunui imobil, ci sunt proprietarii mai multor terenuri. Tot prin moºtenire, Dan Radu Ruºanu s-a ales cu 6 terenuri în suprafaþã de aproape 136 de metri pãtraþi. Dacã bijuteriile le-a moºtenit în timpul regimului comunist, terenurile le-a
primit între anii 19972007. De precizat însã este faptul cã terenurile sunt moºtenite de soþia sa Anca Ruºanu. Dintre multitudinea de terenuri pe care le “pãstoreºte”, Dan Radu Ruºanu a achiziþionat douã suprafeþe de teren de 1,9 hectare. Conturile ºi activele financiare ale senatorului sunt estimate la peste 950 de mii de lei, adicã peste 9,5 miliarde de lei vechi. Cel mai mare câstig l-a avut însã ca preºedinte al Eximbank, funcþie deþinutã circa trei ani. Aproximând la 3.000 de dolari venitul lunar în aceastã perioadã, câstigul salarial poate ajunge la aproape 108.000 dolari. Cum de la începutul anului 2001, Ruºanu a devenit deputat, funcþie pe care o ocupã ºi astãzi, veniturile salariale în perioada 20012006 pot fi aproximate la 75.000 dolari. La toate acestea se pot adãuga câºtigurile obþinute de soþia sa, manager, din 2003 la societatea Internaþional SA din Sinaia, ºi care pot fi aproximate la 10.000 de dolari anual, adicã 30.000 de dolari în perioada 20032006. Totalul câºtigurilor salariale în perioada 19902006 poate fi, aºadar, aproximat la cel mult 265.000 de dolari. La acestea, se adãugã câºtigurile obþinute din activitatea didacticã, Ruºanu fiind, din anul 2001, lector la Universitatea „Spiru Haret“, iar din 2004, conferenþiar. Conform declaraþiilor de avere, el a obþinut, în 2004 ºi 2005, din aceastã sursã, câºtiguri anuale de 112 milioane lei vechi. Astfel, la acest capitol se pot adãuga câºtiguri de maximum 15.000 dolari în ultimii cinci ani. Þinând cont de cele prezentate mai sus, veniturile din salarii pot fi aproximate la 280.000 de dolari. În linii mari, acestea sunt declaraþile de avere ale parlamentarilor care ne vor reprezenta pe noi, locuitorii judeþului Hunedoara în Parlamentul României în urmãtorii patru ani. Dupã cum zic chiar ei în campaniile electorale, nu vor în Parlament pentru a se îmbogãþi, ci pentru a-i reprezenta pe alegãtori. Monika BACIU
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
Din ce în ce mai multe viroze respiratorii Rata ºomajului în Hunedoara
V
irozele respiratorii în creºtere. Tot mai multe persoane se adreseazã servicilor de urgenþã din cauza bolilor respiratorii cauzate de condiþiile meteo nefavorabile. Potrivit medicilor de la Seriviciul UPU-SMURD Petroºani, cei main mulþi pacienþi cu viroze respiratorii sunt copiii ºi vârstnicii. Monika BACIU ”În ultima perioadã datoritã condiþiilor meteo nefavorabile adresabilitatea în serviciul UPUSMURD a spitalului nostru a crescut atât în rân-
dul copiilor cât ºi în rândul persoanelor adulte. La copii ntâlnim infecþii de tract respirator, chiar pneumonii acute interstiþiale. La persoanele adulte, pneumoniile sunt pe primul loc, apoi sunt virozele respiratorii”, a declarat Liliana Dumitru, medic de gardã UPU-SMURD Petroºani. Medicii vin cu o serie de reco-
mandãri, în special pentru persoanele vârstnice, acestea fiind mai predispuse la mbolnãviri în aceastã perioadã. ”Persoanelor vârstnice le recomandãm ca sã îºi ia medicaþia care o au aferentã bolilor pe care dumnealor le au, sã evite expãunerile, plimbãrile în aer liber, în aerul rece, în aerul umed de afarã sau cel cu ceaþã. Sã se deplaseze doar dacã este strict necesar”, a mai precizat medicul petroºãnean. În urmãtoarea perioadã se aºteaptã ca numãrul persoanelor care se adreseazã serviciilor de urgenþã cu viroze respiratorii sã creascã. Asta în condiþiile în care meteorologii anunþã un val de ger.
a depãºit 6 procente
T
ot mai mulþi hunedoreni au rãmas fãrã un loc de muncã în prag de sfârºit de an. Rata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut la 6,28 la sutã, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara fiind înregistraþi 2.890 de ºomeri, dintre care 691 provin din disponibilizãri curente de personal. Marius MITRACHE La finele lunii noiembrie, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.755, din care 5.901 ºomeri indemnizaþi ºi 5.854 ºomeri neindemnizaþi. “Din numãrul total de 5.854 ºomeri neindemnizaþi, la un numãr de 3.094 de persoane s-au eliberat adeverinþe, fiind
beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim
garantat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, femeile sunt în numãr de
5.882”, declarã Vasile Iorgovan Velichi, director executiv AJOFM. Cei mai mulþi ºomeri au fost înregistraþi la Deva, 1501 persoane, Brad, 1481, Hunedoara, 1452 de persoane ºi Petroºani, 1442 persoane. În acelaºi timp, în decursul lunii noiembrie, 1820 de persoane au ieºit din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã, dupã ce li s-a terminat perioada legalã de acordare a ajutorului de ºomaj. Pe de altã parte, în cursul lunii noiembrie, un numãr de 1.112 de persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 326 persoane pe duratã determinatã, iar 786 persoane, pe duratã nedeterminatã.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
12 decembrie 2012
Vei fi mai cufundat în propriile probleme, dar cum ºansele ca totul sã se rezolve în favoarea ta sunt mari, nu ai motive sã fii îngrijorat. La slujbã vei putea finaliza un proiect mai complicat, la care vei avea de colaborat cu mai mulþi colegi.
Activitãþile sociale vor fi prioritare pentru tine în aceastã perioadã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþi considerabil ºi nu vor lipsi ocaziile de a petrece clipe excelente în compania acestora. Energia este sub nivelul obiºnuit.
Persoana iubitã va fi mai sensibilã, mai suspicioasã ºi va trebui sã fi foarte atent, cãci orice vorbã spusã la întâmplare ar putea-o rãni. În rest vei avea parte de tot felul de evenimente, care te vor þine în prizã.
În aceastã zi vei face cheltuieli peste aºteptãri în compania persoanei iubite. Contractul cu strãinãtatea te va favoriza din toate punctele de vedere. Ai putea primi o sumã de bani sau o propunere de colaborare avantajoasã de pe alte meleaguri.
Activitãþile intelectuale îþi vor permite sã-þi pui în valoare capacitãþile; în cazul în care vei avea de dat un examen, rezultatele vor fi cel puþin mulþumitoare. La serviciu va fi mare agitaþie, cãci va fi nevoie sã finalizezi unele lucrãri.
Capacitatea ta de concentrare va atinge un maxim, iar deciziile pe care le vei lua în aceste zile îºi vor demonstra în scurt timp eficienþa. Colegii te vor susþine în tot ce doreºti sã întreprinzi ºi acest lucru îþi va da un plus de încredere.
Va trebui sã depui un efort susþinut dacã doreºti ca rezultatele sã te satisfacã pe deplin. Chestiunile profesionale vor fi prioritare ºi pentru tine, cãci este posibil sã aibã loc schimbãri în cadrul instituþiei la care lucrezi.
Capacitãþile tale mentale vor atinge un maxim, astfel încât vei reuºi sã gãseºti soluþii la cele mai dificile dintre problemele cu care te confrunþi. La serviciu doreºti sã te afirmi cu orice preþ ºi acest lucru îþi poate crea mici neînþelegeri cu colegii.
Vei manifesta o tendinþã spre impulsivitate, ceea ce te poate aduce în situaþia de a avea conflicte cu cei apropiaþi. Va fi mare agitaþie în familie pentru cã vor fi de pus la punct unele chestiuni de interes comun. Ar fi bine sã nu încerci sã-þi impui ideiile.
În plan profesional vei avea unele mici realizãri, care îþi vor demonstra cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp. Sfaturile rudelor apropiate se vor dovedi inspirate ºi ar fi bine sã þii cont de ele. În aceastã perioadã vei avea de fãcut drumuri.
Situaþia ta financiarã va înregistra o îmbunãtãþire, ceea ce te va face mai optimist. Cãminul va reprezenta un domeniu spre care se va îndrepta în mod special interesul ºi energia ta. Momentele petrecute în compania celor apropiaþi te vor remonta.
Ai putea cunoaºte o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Cei cãsãtoriþi vor avea de lãmurit chestiuni importante, dar pânã la urmã vor reuºi sã ajungã la un consens. În a doua jumatate a zilei vei reuºi sã te relaxezi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012
Utilaje de împrumut pentru deszãpezirea oraºelor
P
rimarii din Valea Jiului cautã ajutorul firmelor private ca sã scape de nãmeþii care îngreuneazã ºi acum circulaþia. Carmen COSMAN Primãria Vulcan lucreazã cu angajaþii firmei din subordinea Consiliului Local, SC Pregoterm SA, pentru deszãpezirea drumurilor. Numai cã aceºtia nu au fãcut faþã nãmeþilor de zãpadã ºi, mai mult, au încurcat ºi mai tare lucrurile când au decis sã dea cu sare pe drumurile necurãþate. „Un deºtept a dat cu sare. S-a gândit el cã aºa se face ºi a stricat tot ce am fãcut pânã
atunci. Am adus vreo 10 utilaje din altã parte”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorge Ile. Practic, cei de la Pregoterm au împrãºtiat sare, dar peste stratul de zãpadã de pe drumuri, iar arterele de circulaþie au devenit impracticabile. Iar edilii au fost nevoiþi sã cearã
mediul unui post de radio ºi au cerut ajutorul tuturor celor care dispun de utilaje de deszãpezire dupã ce au vãzut cã ale lor nu fac faþã. ªi, spune primarul Dãnuþ Buhãescu, la câteva minute dupã ce au fãcut
apelul public, au ºi primit sprijinul necesar. Autoritãþile de la Uricani dispun de douã utilaje, dar numãrul lor a fost insuficient comparativ cu cantitatea mare de zãpadã înregistratã în doar câteva ore.
Mãsuri pentru prevenirea cazurilor de hipotermie
ajutorul firmelor private, de unde au închiriat utilaje, pe care le plãtesc din bugetul local. La Vulcan,
ninoasarea a creat probleme foarte mari ºi încã se acþioneazã în forþã. Gheorgeh Ile nu este singurul edil care cautã sprijin la agenþii economici. Autoritãþile de la Uricani au fãcut apel prin inter-
Pensionarii, invitaþi la Revelion i în acest an Primãria municipiuª lui Petroºani va organiza tradiþionalul Revelion al pensionarilor.
eoarece meteorologii au anunþat D scãderea dramaticã a temperaturii în perioada urmãtoare, Ins-
pectoratul pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara a dispus o serie de mãsuri pentru prevenirea cazurilor de hipotermie, în special în rândul persoanelor defavorizate. Potrivit inspectorului ºef ISU Hunedoara, Viorel Demean, echipajele paramedicale care intervin zilnic, în medie, la 20 de solicitãri, deci
sunt în pericol de a deveni victime ale hipotermiei. În funcþie de starea pacienþilor aceºtia vor fi transportaþi fie la Unitatea de
sunt foarte prezente în comunitãþi, la întoarcerea de la cazuri vor acorda o atenþie deosebitã persoanelor care se aflã pe stradã ºi
Primiri Urgenþe a Spitalului din Deva, fie la centrele special destinate, în aceastã perioadã, cazãrii persoanelor defavorizate.
Acþiunea se va desfãºura în mai multe locaþii, în zile diferite. Mircea NISTOR
Cei care doresc sã ia parte la Revelionul celor de vârsta a III-a au de plãtit câte 10 lei, biletele
putând fi ridicate de la sediul primãriei. Pe de altã parte, în cursul urmãtoarelor zile, primãria urmeazã a recompensa cu diplome de
fidelitate ºi alte cadouri cuplurile care au atins, în
2012, pragul a 50 de ani de cãsnicie.
Victimele gheþii
G
heaþa face primele victime. Tot mai mulþi petroºãneni au cãzut victimele iernii. Ei au ajuns la spital cu fracturi la membre din cauza gheþii. Medicii o pun pe seama neatenþiei, dar ºi a deficienþelor în ceea ce priveºte procesul de deszãpezire a trotuarelor. Monika BACIU ”Într-adevãr în ultimele zile ne-am confruntat cu un numãr mai mare de persoane care prezentau entorse, fracturi, luxaþii datoritã cãderilor accidentale pe gheaþã fie datoritã condiþiilor nefavorabile ºi a faptului cã nu au fost curãþate trotuarele, fie din cauza neatenþiei dumnealor la coborârul pe scãri. Pânã în prezent
nu au existat cazuri grave”, a precizat medicul UPUSMURD Petroºani, Liliana Dumitru. Nici nu a venit bine sezonul rece, cã zeci de persoane s-au ales cu fracturi. Cei mai afectaþi sunt bãtrânii, dar ºi copiii, care din joacã ajung direct pe patul de spital, dupã ce cad pe gheaþã.
ªecþia de ortopedie a fost asaltatã de copii care ºi-au fracturat fie unul dintre membre, fie bazinul sau chiar clavicula. Medicii recomandã petroºãnenilor, în special persoanelor în vârstã, ca în aceste zile
Sala GEROM
sã evite pe cât posibil ieºirile din casã, sã foloseascã încãlþãminte adecvatã sau sã fie însoþiþi. Românii care au ajuns la spital cu fracturi în urma cãzãturilor pe gheaþã pot cere despagubiri în instanþã, dacã firmele sau cetãþenii nu curaþã trotuarele de gheaþã ºi zãpadã. Amenzile sunt de 1.500 la 2.500 de lei pentru firme ºi între 500 ºi 1.000 de lei pentru persoanele fizice care nu curaþã trotuarele de gheaþã ºi zãpadã. Cu toate acestea, în fiecare an sute de persoane ajung la spital pentru cã au alunecat pe gheaþã.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 decembrie 2012 (n.r. astãzi) vor veni cei de la ISCIR în Straja ºi ne vom reînnoi ºi noi autorizaþiile astfel cã vom fi pregãtiþi pentru a urca turiºtii în Parâng”, a declarat Gigi Pogan, operatorul Telescaunului Parâng. În staþiunea de deasupra municipiului Petroºani se fac pregãtiri pen-
tru deschiderea oficialã a sezonului de schi dupã ninsorile abundente. Stratul de zãpadã este suficient pentru amenajarea pârtiilor, iar în acest sfârºit de sãptãmânã sunt aºteptaþi ºi primii iubitori ai sportului alb.
Bãtrânul telescaun din Parâng - gata sã ducã greul încã un sezon
I
nstalaþia de transport pe cablu, singurul mijloc de a ajunge în Staþiunea Parâng, este avizatã pentru a funcþiona ºi în acest sezon. Maximilian GÂNJU
Telescaunul vechi de circa 40 de ani, ar fi trebuit din acest
sezon sã devinã o alternativã la TS 3, telescaunul modern care ar fi pornit acum dacã guvernul USL nu tãia finanþarea la
proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. „Telescaunul Parâng stã bine chiar dacã este vechi, a fost avizat de ISCIR ºi funcþioneazã fãrã probleme ºi în acest sezon. Miercuri
Zãpada pune probleme în Aninoasa
Autoritãþile stau cu ochii pe acoperiºurile clãdirilor vechi
E
dilii din Aninoasa sunt cu ochii pe blocurile din colonia unde, la începutul acestui an, acoperiºul unui imobil s-a prãbuºit sub greutatea zãpezii, iar altele au fost la un pas sã se rupã. Carmen COSMAN Sunt probleme la douã imobile de colonie, vechi de mai bine de 100 de ani, iar autoritãþile vor sã vadã cât de ºubrede sunt acoperiºurile. În mare parte, acestea au fost refãcute, unele de cãtre locatari, însã nu se ºtie cât de bine a fost executatã lucrarea. „În aceastã dimineaþã am fost în zonã, sã vedem care este situaþia. Acum nu sunt probleme majore, însã nu ºtim ce se poate întâmpla dacã mai ninge”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Edilul este decis sã cearã sprijinul unor experþi. Astfel, acesta a apelat la Inspectoratul de Stat în Construcþii, instituþie ai cãrei specialiºti sã analizeze situaþia ºi sã vadã dacã existã sau nu pericol ca acoperiºurile sã se dãrâme
sub greutatea zãpezii. „Dacã cei de la
dintr-un bloc de pe strada Libertãþii din Aninoasa, din cauzã cã acoperiºul dãdea semne cã se va dãrâma sub greutatea stratului de zãpadã. La faþa locului au intervenit 15 subofiþeri ºi doi ofiþeri de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani,
Se dau pensiile!
P
oºtaºii vin mai devreme în aceastã lunã. În decembrie aceºtia aduc pensiile ºi alocaþiile pentru copii cu o sãptãmânã mai devreme. Diana MITRACHE
Inspectoratul de Stat în Construcþii vor constata cã este pericol, avem complexul sportiv de al Anena unde sã-i adãpostim pe oamenii care locuiesc în acele imobile”, a mai spus primarul Dunca. În luna februarie a acestui an, mai multe familii au fost evacuate de urgenþã
pentru îndepãrtarea zãpezii de pe blocul construit în 1901, dar chiar ºi aºa acoperiºul acestuia a cedat. Atunci nu au fost victime, însã locatarii au trãit o spaimã sorã cu moartea. Ca sã nu se repete situaþia de la începutul acestui an, edilii vor acum sã preîntâmpine orice neplãcere.
De marþi, 11 decembrie, poºtaºii din Valea Jiului au început sã împartã veniturile pensionarilor ºi potrivit responsabililor de la Poºtã, toþi oamenii vor primi sumele aferente lunii decembrie pânã în data de 21 decembrie, aºa încât sãrbãtorile sã poatã veni cum se cuvine.
Mai mult, oficalii de la poºtã spun cã programul de sãrbãtori va fi unul obiºnuit ºi cã doar în data de 25 ºi 26 decembrie va fi închis, iar în ianuarie, în zilele de 1 ºi 2.