Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul II Nr. 249
Cronica Vãii Jiului Joi, 8 noimbrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Stâlcit în bãtaie de doi poliþiºti
La mulþi ani de Sf. Mihail ºi Gavril! Sã aveþi parte de multã sãnãtate, bucurii ºi împliniri! Fie ca sfinþii ce vã protejeazã sã vã aducã mult noroc!
Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Sãrbãtoarea de astãzi, a Sfinþilor Mihail ºi Gavril, sã aducã în sufletele tuturor celor care poartã aceste nume, ºi familiilor lor, pace în suflet, bunãstare ºi multe bucurii !
LA MUL I ANI! Ioan Rus, preºedinte PSD Petroºani De Sf. Mihail ºi Gavriil, fie ca cei dragi sã vã înconjoare cu cãldura sufletelor lor într-o searã magicã, iar fericirea sã vã ia în braþele ei în acest moment special.
LA MULÞI ANI! Senator, Cosmin Nicula
La mulþi ani celor care poartã sfântul nume de Mihail, Mihai, Gabriel, Gavril, Mihaela ºi Gabriela! Sãnãtate, împliniri, înþelepciune ºi bucurii! Sã aveþi o viaþã frumoasã, plinã de luminã ºi dragoste. Deputat, Monica Iacob-Ridzi
azul bãrbatului de 31 de ani din Uricani, bãtut pânã a fost desfigurat de doi poliþiºti din localitate s-a repetat ºi la Vulcan. Un bãrbat de 58 de ani a fost stâlcit în bãtaie de oamenii legii, susþine acesta. Deja în Valea Jiului, doar în acest an, au fost înregistrate numeroase cazuri în care poliþiºtii sunt acuzaþi de abuz ºi violenþã. Pânã acum nici unul n-a plãtit, anchetele fiind în desfãºurare.
C
Arhanghelii Mihail ºi Gavriil, îngeri ai adevãrului ºi dreptãþii, sã vã stea alãturi mereu, la bine ºi la greu, sã vã lumineze calea ºi sã vã arate destinul.
La mulþi ani! Tiberiu Iacob-Ridzi
>>> PAGINA A 3-A Primarul municipiului Petroºani
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Radare
DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Motorinã 6,54 Lei
Motorinã 6,08 Lei
Benzinã 6,18 Lei
Benzinã 5,93 Lei
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Motorinã 5,93 Lei
Motorinã 6,09 Lei
Benzinã 5,77 Lei
Benzinã 5,84 Lei
Lupeni
Motorinã 6,31 Lei
Motorinã 6,14 Lei
Benzinã 5,81 Lei
Benzinã 5,75 Lei
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Ziua
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687
www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
20:00 Observator special 20:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Grupul Vouã (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r) 0:30 Împãrãteasa de fier
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Secretul vecinilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Afaceri pe masa de operaþie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 22:00 Spitalul de demenþã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Curierul morþii 1:00 Pro Motor (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 9:30 Cãrãrile iubirii 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 19:30 20:30 22:15 23:15
Focus Sport Cireaºa de pe tort O mânã câºtigãtoare Trãsniþii Focus Monden
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
Stâlcit în bãtaie de doi poliþiºti azul bãrbatului de 31 de ani din Uricani, bãtut pânã a fost desfigurat de doi poliþiºti din localitate s-a repetat ºi la Vulcan. Un bãrbat de 58 de ani a fost stâlcit în bãtaie de oamenii legii, susþine acesta. Deja în Valea Jiului, doar în acest an, au fost înregistrate numeroase cazuri în care poliþiºtii sunt acuzaþi de abuz ºi violenþã. Pânã acum nici unul n-a plãtit, anchetele fiind în desfãºurare.
C
Maximilian GÂNJU Incidentul revoltãtor a avut loc sãptãmâna trecutã pe un drum izolat dintr-un cãtun ce aparþine de Vulcan, iar bãrbatul de 58 de ani a ajuns pe patul de spital cu mâinile rupte în urma corecþiei aplicate de oamenii legii. Omul a mai avut certuri prin sat, însã acest lucru nu justificã în nici un fel violenþa poliþiºtilor. Ilie Bâldea spune cã, de aceastã datã, nu a avut nici un conflict cu nimeni ºi pur ºi simplu a fost flancat cu o maºinã de doi poliþiºti iar apoi bãtut cu un levier pânã na mai ºtiut de el. A avut o ceartã în trecut cu familia unuia dintre poliþiºtii agresori ºi acum au prins momentul pentru a se rãzbuna crede victima bãtãuºilor. „Am trecut pe lângã bar ºi m-am dus spre casã, mai avea trei kilometri. Din Vulcan pânã în Dealul Babei sunt 10 kilometri ºi barul e la vreo ºapte kilometri. Pe drum a venit o maºinã de teren ºi a trecut de mine apoi s-a pus în faþa mea. Era un poliþist din
Vulcan ºi un poliþist local de la noi din sat împreunã cu fratele lui. Au coborât poliþistul local ºi fratele lui ºi mi-a dat doi pumni în piept ºi apoi în cap. Eu am
cãzut jos. A ieºit ºi domnul poliþist de la Poliþia Vulcan cu un levier ºi mi-a dat peste mâini ºi peste genunchi pânã m-a nenorocit. Apoi mi-au dat cu pumnii în cap ºi când nu mai ºtiam de mine, apoi au sunat la politia localã. Mi-au pus cãtuºele la mâini ºi m-au bãgat în spate. M-au mai bãtut
ºi mã þineau cu cãtuºele în maºinã pânã am fãcut pe mine. L-a Poliþia Vulcan spuneau cã nu pot sã-mi dea cãtuºele jos, cã nu gãsesc cheile. Ziceau sã dau declaraþie, eu nu puteam cã eram legat ºi aveam mâinile rupte”, spune Ilie Bâldea, bãrbatul care susþine cã a fost nenorocit de un poliþist local împreunã cu un poliþist de la Poliþia Vulcan.
A
re ambele mâini rupte
Omul este internat la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu operaþii la ambele mâini. „Sunt operat, la stânga am avut fractura ºi mi-a bãgat placa ºi la dreapta tijã. La picior am fost bãtut de la genunchi, tot cu levierul, sã-mi spargã rotula. N-am reuºit sã depun plângere pentru cã am mâinile fracturate. Dar pentru
Incendiatorul din Uricani are mustrãri de conºtiinþã ãsturnare de situaþie în cazul incendiatorului din Uricani. Acesta n-a vrut sã-ºi omoare concubina cu care avea trei copii ºi cu care trãise 25 de ani.
R
Maximilian GÂNJU Carmen COSMAN S-a supãrat cã femeia i-a luat toate bunurile din casã ºi i-a zis înainte de a-ºi pune la cale planul de rãzbunare cã „dacã eu nu mã mai folosesc de munca mea de 25 de ani, nici tu sã nu te foloseºti”. Laurenþiu Palco (68 de ani) a stropit toate bunurile lui cu benzinã ºi apoi a pus foc. „N-a avut nici o intenþie de a o vãtãma, putea sã o stropeascã
cu benzinã ºi ºansele de a scãpa cu viaþã erau mici cred eu. El doar bunurile pe care concubina i se luase ºi care-i aparþineau a vrut sã le
distrugã. Aceasta este ºi explicaþia pentru care nu a ajuns direct dupã gratii”, a explicat unul dintre anchetatorii care au participat la audieri. Palco le-a spus poliþiºtilor cã-ºi regretã fapta ºi cã nu ºi-a imaginat cã s-ar produce o tragedie care sã afecteze întreg blocul. Practic mai multe familii au rãmas fãrã un acoperiº deasupra capului din cauza exploziei provocate de bãrbat. „Îi pare rãu acum ºi a spus cã nu credea cã o sã provoace o explozie”, mai spun anchetatorii.
de zile în arest
29
Magistraþii Judecãtoriei au confirmat cererea de arestare preventivã pentru 29 de zile la
cã m-au distrus, o sã-i dau în judecatã”, mai spune victima. Atât poliþiºtii de la Poliþia Vulcan cât ºi ºefii poliþiºtilor locali au o altã versiune în care Ilie Bâldea nu apare ca agresat. Noul viceprimar din Vulcan era aproape convins de faptul cã victima nare vreo problemã atât timp cât nu a depus o plângere. I-ar fi imposibil credem noi, dat fiind faptul cã omul este pe patul de spital cu mâinile rupte. „Nu a apãrut nici o reclamaþie în acest sens. Un cetãþean, Bâldea Ilie, dupã ce a consumat bãuturi alcoolice la birtul satului, a început o altercaþie cu alþi doi cetãþeni. A fost chematã Politia Localã, au vrut sã-l aducã la sediu, s-a opus ºi a fost chematã Poliþia Vulcan fiind predat pentru cercetãri”, este aproape sigur viceprimarul Cristian Meriºanu. Acesta admite însã cã, dacã totuºi se va dovedi cã omul a fost bãtut ºi de subordonatul lui, îl va sancþiona drastic. „La Poliþia Vulcan, în data de 31 octombrie, au fost douã sesizãri. Una în jurul prânzului în care mai mulþi cetãþeni din
formulatã de procurorii de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani pe numele lui Laurenþiu Palco. Bãrbatul este cercetat pentru distrugere prin incendiere, iar prejudiciul este colosal. Nu mai puþin de 12 locuinþe au fost afectate de explozia urmatã de incendiu produsã intenþionat de pensionarul gelos. „Sunt afectate 12 pãrþi vãtãmate. Avariile care le-a produs în urma incendiului care s-a extins la mai multe locuinþe ºi a exploziei, prejudiciul a fost evaluat la circa 127.000 de lei”, a declarat procuror Dumitru Ilinca, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Dupã audierea piromanului îndrãgostit, procurorii au formulat propunere de arestare preventivã pe numele lui Laurenþiu Palco,
iar judecãtorii de la Petroºani au confirmat propunerea ºi au emis mandatul. Bãrbatul susþine cã ºi-a ieºit din minþi în momentul în care a ajuns acasã ºi a vãzut cã iubita lui, cu care avea o relaþie de vreo 25 de ani, a zidit uºa construitã între locuinþele lor. ªi-a dat
zona Dealul Babei au anunþat cã un individ ameninþã cu arme albe ºi alte obiecte, iar în jurul orei 18, fiica individului ne-a sesizat cã a fost agresat de niºte vecini. În cauzã au fost întocmite dosare penale privind cele sesizate ºi vom face verificãri. În urma identificãrii autorilor faptei îi vom trage la rãspundere. Noi am demarat acþiunile pentru lovire, agresiune ºi alte violente”, a declarat, inspectorul Iosif Arcana, ºeful Biroului Investigaþii Criminale de la Politia Vulcan. Bãrbatul este disperat pentru cã muncea cu ziua pentru a-ºi asigura traiul zilnic. Are doi copii, un bãiat care e încã la ºcoalã ºi nu ºtie cum va reuºi sã-i ofere cele necesare pentru cã nu mai poate munci.
seama cã femeia vrea sã punã capãt relaþiei ºi, orbit de gelozie, a dãrâmat zidul, a stropit cu benzinã bunurile din casa femeii ºi apoi le-a dat foc. A apucat sã iasã din casã înainte ca locuinþa sã explodeze, dar va trebui sã rãspundã în faþa legii pentru faptele lui.
4 Actualitate eprezentanþii Institutului Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã din Petroºani au fost recompensaþi, pentru profesionalismul lor, cu o nouã medalie de aur.
R
Cu ocazia participãrii la „Salonul Internaþional Idei – Invenþii – Noi produse”, derulat în localitatea germanã Nurenberg, aparatul de limitare a suprafeþelor tranzitorii generate de comutaþia în vid, destinat circuitelor electrice de joasã tensiune inventat de cãtre cercetãtorii de la INSEMEX a fost recompensat cu o medalie de aur. Autorii invenþiei sunt dr.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noimebrie 2012
O nouã medalie pentru INSEMEX
ing. Samoil Martin Friedmann (cercetãtor ºtiinþific gradul I – INCD INSEMEX), dr. ing. Carol Laurenþiu Zoller (profesor universitar – Universitatea din Petroºani), dr. ing. Remus Dobra (asistent universitar – Universitatea din Petroºani) ºi dr. ing. Iosif Lucian Moldovan (cercetãtor ºtiinþific gradul III – INCD INSEMEX). Invenþia se referã la un aparat de protecþie automatã împotriva supratensiunilor tranzitorii de comutaþie care apar în circuitele electrice de putere joasã – tensiune în care comutaþia se realizeazã prin intermediul contactoarelor sau întrerupãtoarelor cu vid avansat.
„În total, la salonul din Germania au fost acordate 5 medalii de aur, una dintre acestea fiind obþinutã de cãtre cercetãtorii din Petroºani. Institutul nostru a fost, ºi este, reprezentat la numeroase saloane de inventicã, derulate atât pe plan naþional cât ºi
internaþional ºi, de fiecare datã, am obþinut numeroase medalii datorate invenþiilor propuse de cãtre specialiºtii care activeazã în cadrul institutului. Mã aºteptam sã obþinem, ºi la Nurenberg, o medalie dar, faptul cã este una de aur, mã bucurã nespus ºi mã determinã
Salvatorii minieri vor sã devinã tot mai competitivi diþia din acest an a competiþiei adresate salvatorilor minieri ºi de suprafaþã va aduce câteva probe noi.
E
Dealeri de etnobotanice, reþinuþi de procurorii DIICOT upã audieri – maraton, care au durat pânã noaptea târziu, procurorii DIICOT au decis reþinerea pentru 24 de ore a 18 dintre cei 28 de dealeri de etnobotanice ridicaþi în urma percheziþiilor desfãºurate marþi în mai multe judeþe ale þãrii.
D
Aceºtia au fost prezentaþi, miercuri, Judecãtoriei Deva cu propunere de arestare preventivã pe 29 de zile. Cele 18 persoane sunt cercetate pentru trafic ºi consum de droguri ºi au fost aduse la DIICOT Deva în urma unei acþiuni a procurorilor DIICOT ºi a poliþiºtilor Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate (BCCO) Alba care viza destructurarea unei grupãri infracþionale organizate care introducea în þarã ºi trafica substanþe etnobotanice. Au fost fãcute 25 de percheziþii al domiciliile suspecþilor, precum ºi al douã magazine „de vise”. Suspecþii sunt din judeþele Hunedoara Bucureºti, Timiº, Cluj ºi Alba, iar membrii grupãrii sunt acuzaþi cã au aprovizionat piaþa neagrã cu 80 de kilograme de substanþe, principalii clienþi fiind elevi. ªeful BCCO Alba Iulia, comisarul-ºef Traian Berbeceanu, a declarat cã drogurile erau aduse din Spania, fiind trimise prin intermediul unor firme de curierat, ºi se
plãtea circa 3.000 de euro pe kilogram. Dintr-un kilogram de substanþã erau porþionate circa 4.000 de doze ambalate în plicuri personalizate cu diverse denumiri comerciale, respectiv “Ninja”, “Pure by Magic”, “Ninja Ultra Strong”, “Special Edition”, “DNB Electric Herbal Incese”, “Bonzai Plant Growth Regulator Winter Boost”. Cei mai mulþi dintre consumatori erau elevi de ºcoalã generalã sau liceu. Car men COSMAN
Acestea au fost introduse în concurs, în urma experienþei câºtigate de cãtre salvatorii români în urma participãrii la o competiþie similarã, derulatã recent în Ucraina. Cea de-a VI-a ediþie a concursului va debuta vineri la Salvamin, cu faza localã ºi se va încheia sâmbãtã, la INSEMEX, atunci când este programatã faza naþionalã a competiþiei. „Ne dorim sã devenim tot mai buni în activitatea pe care o desfãºurãm ºi, de asemenea, sã ne perfecþionãm în ceea ce priveºte acþiunile pe care le derulãm. Din acest motiv, în urma participãrii la concursul din Ucraina, am decis sã adoptãm o serie de probe noi, în comparaþie cu anii anteriori”, a declarat Artur Gãman, preºedinte Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România. La faza localã a competiþiei organizate de cãtre Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România (proba subteran) s-au înscris 7 echipaje care reprezintã filialele staþiilor de salvare de la unitãþile miniere din Valea Jiului. Câºtigãtorii vor participa, a doua zi, la faza naþionalã acolo unde se vor confrunta cu reprezentanþii minelor din Motru, Tehomir ºi Crucea. În cea ce priveºte proba de „suprafaþã”, la aceasta vor fi prezente echipe care reprezintã Sucursala Electrocentrale Craiova, Metrorex ºi Lukoil. Mir cea NISTOR
sã fiu recunoscãtor colectivului de cercetãtori care au particpat la realizarea acestei invenþii”, a declarat Costel Lupu, director general INCD INSEMEX Petroºani. Pe de altã parte, Ziua Cercetãtorului va fi marcatã ºi în acest an, la institutul din Valea Jiului. „Vom marca ºi în acest an Ziua Cercetãtorului, o zi celebratã pe plan naþional, prin acordarea unor prime în bani cãtre toþi angajaþii noºtri. Nu este importantã valoarea primelor ci faptul cã adaosurile salariale se datoreazã rezultatelor deosebite obþinute de cãtre cercetãtorii noºtri pe plan naþional ºi, mai ales, internaþional”, a mai precizat Costel Lupu. Ziua Cercetãtorului este celebratã, în România, pe 19 noiembrie. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noimebrie 2012
V i z i t ã d e l u c r u î n P a s u l Vâ l c a n pentru parcelarea terenului eprezentanþii primãriei Vulcan au fost la începutul acestei sãptãmâni în Pasul Vâlcan, unde preþ de câteva ore au încercat sã identifice ºi sã parceleze terenul care urmeazã sã se liciteze în vederea concesionãrii pânã la sfârºitul anului.
R
Luiza ANDRONACHE Dupã ore întregi de mãsurãtori ºi de luat muntele la pas, în cele din urmã s-a reuºit porþionarea a 98 de parcele cu dimensiuni între 250 ºi 600 de metri pãtraþi. Cele mai mult vor avea suprafaþa de puþin peste 250- 300, iar cele mai mari, de circa 600 de metri, vor fi licitate pentru construcþii speciale, mai mari ºi de larg interes, cum ar fi restaurante
sau pensiuni cu un numãr mai are de locuri. De asemenea, aici va fi construit ºi celebrul Castel din Carpaþi cu dimensiuni considerabile, care va fi în centrul staþiunii. “Acesta va fi un complex turistic cu destinaþia clarã, iar scoaterea la licitaþie va fi pe un proiect bine întocmit. În acest sens se va face un parteneriat public - privat ”, ne-a declarat Alin Fara, director tehnic la Primãria Municipiului Vulcan. Dupã
Creºa de la Vulcan, doar la stadiul de vorbe inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului avea în plan la începutul acestui an sã construiascã o creºã cu program prelungit ºi la Vulcan. Reprezentanþii administraþiei locale au fost înºtiinþaþi de acest lucru în luna martie, ei s-au apucat de toate actele, însã mai apoi, pauzã.
M
Luiza ANDRONACHE De luni bune nu se mai ºtie nimic de aceastã intenþie, timp în care nevoia unei creºe în Vulcan devine din ce în ce mai stringentã. “S-au fãcut toate documentaþiile ºi la nivel de Inspectorat,însã nici de creºã
Vulcan existã doar o singurã grãdiniþã cu program prelungit, drept pentru care, tot mai mulþi pãrinþi au solicitat construirea uneia cât mai curând. Locaþia, în prima fazã, a fost discutatã pentru zona blocurilor D, chiar la intrarea în oraº, însã ulterior s-a luat
identificarea parcelelor, pasul imediat urmãtor este întocmirea documentaþiei ºi implicit a unui proiect de hotãrâre care va fi supus spre aprobare aleºilor locali în ºedinþa ordinarã de consiliul din luna noiembrie. Tot în ºedinþã, consilierii urmeazã sã stabileascã ºi preþul de pornire pe metru pãtrat, urmând ca mai apoi, în luna decembrie, sã se
treacã în fapt la licitaþie. La acest moment nu existã niciun preþ estimativ, nici mãcar speculativ pentru aceste terenuri, dar modalitatea de calcul va fi aceea prin care se poate face recuperarea valorii de piaþa la preþul actual de referinþã în termen de 25 de ani. Concesiunea se va realiza pe o perioadã de 49 de ani ºi fiecare proprietar are obligaþia
Cabinete stomatologice mobile pentru zonele izolate opulaþia din zonele izolate va putea beneficia de asistenþã medicalã stomatologicã fãrã ca oamenii sã fie nevoiþi sã strãbatã zeci de kilometri pânã în cel mai apropiat oraº.
P
Carmen COSMAN Un proiect de ordin al Ministerului Sãnãtãþii prevede ca dentiºtii sã aibã posibilitatea de a avea cabinete mobile pentru intervenþii simple în zonele izolate. Proiectul vine pe fondul scãderii numãrului de consultaþii stomatologice, de la 1,62 pe
locuitor în 1998, la 0,35 în 2008. Cabinetele mobile vor fi dotate cu truse ce pot fi sterilizate ºi cu rampe de acces pentru persoanele cu handicap, se precizeazã în proiectul lansat de Ministerul Sãnãtãþii in dezbatere publicã. De asemene, proiectul de
Ziua Porþilor Deschise la Spitalul din Deva ei care sunt interesaþi de activitatea dintr-un spital ºi doresc sã viziteze o instituþie medicalã sunt aºteptaþi joi la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva.
C
ºi nici de cele douã grãdiniþe pe care aveam în plan sã le construim la Vulcan, nu mai ºtim nimic”, ne-a declarat Alin Fara, director tehnic la primãria Vulcan. În prezent, în Municipiul
în calcul ºi zona cartierului Cocoºvar. De altfel, reprezentanþii municipalitãþii sperã ca fondurile de la centru sã fie deblocate cât mai curând, în caz contrar, situaþia poate intra într-o adevãratã crizã.
de a-ºi pune la punct documentele ºi avizele pentru parcela licitatã în termen de 1 an de zile. Partea bunã este cã la aceastã licitaþie nu vor exista contestaþi, pentru cã va fi cu strigare, iar doritorii “se vor lupta” pe loc pentru pãmânt, oferind preþul cel mai bun. Aici, administraþia localã de la Vulcan s-a unit cu cea de la Lupeni, pentru a lega cele douã staþiuni, Pasul Vâlcan de Straja, printr-o altã telegondolã. Acest proiect, chiar dacã acum este în stand by, dupã ce fondurile de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului se vor debloca, aºa cum s-a promis, va fi unul din cele mai de anvergurã din domeniului turismului din întreaga þarã.
Carmen COSMAN Instituþia medicalã organizeazã, în intervalul orar 10.00 -14.00, acþiunea “Ziua Porþilor Deschise”. Manifestarea este adresatã tuturor celor ce doresc sã
cunoascã activitatea secþiilor ºi a cadrelor medicale din spital. Intrarea se va face pe la secretariat, iar grupurile de vizitatori vor fi însoþite de persoane special nominalizate pentru aceasta acþiune.
ordin reglementeazã organizarea ºi funcþionarea cabinetelor de medicinã dentarã, inclusiv a celor mobile. Pentru judeþul Hunedoara, localnicii din Þinutul Pãdurenilor sau momârlanii din cãtunele Vãii Jiului ar fi avantajaþi de adoptarea acestui act normativ. Pentru ei, asistenþa medicalã este, de multe ori, doar un vis frumos, dupã ce cabinetele medicale comunale sau închis, iar de stomatologie nici nu poate fi vorba.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
6 Actualitate Românie îngenuncheatã de Îcrizã,ntr-o sunt afaceri care nu au fost afectate, ori criza le-a atins într-o prea micã mãsurã. Una dintre ele este comerþul cu trufe, acele „diamante negre“, cum mai sunt denumite, care cresc în pãmânt. O mânã de oameni din judeþul Hunedoara a pus pe picioare o afacere prosperã, respectiv comerþul cu trufe. Sunt o categorie oarecum privilegiatã, aproape o castã, care ºtie secretul trufelor, ce pot sã aducã milioane bune în cont „vânãtorilor de trufe“. Trufele sunt acele ciuperci cu gust deosebit, aromat, care cresc în pãmânt ºi pe care puþini ºtiu sã le gãseascã. Pentru cã nu pot fi reperate vizual, în
Actualitate 7
Trufele, „diamantele negre” ale pãdurilor rufele albe sunt T aur curat
cãutarea trufelor se utilizeazã de regulã câini, care le gãsesc cu ajutorul mirosului lor dezvoltat. Cel mai mult, se folosesc câinii din rasa Lagotto Romagnolo, singura
recunoscutã internaþional ca având abilitatea de a gãsi trufe. Un câine de acest gen costã mii de euro, aºa cã unii ºi-au luat ca ajutoare alte rase cu miros dez-
iaþa de cuplu este frumoasã la început, plecând de la primele semne ale unei relaþii ºi pânã la înâlnirile de la început care se lasã cu “fluturi în stomac” de emoþii.
V
COLÞUL LUI DENIS
Aceste lucruri sunt cele de care toþi ne amintim cu mare drag, iar în decursul anilor poate chiar facem glume pe seama acestora ºi cât de timizi ºi naivi eram. Odatã cu trecerea timpului orice relaþie de lungã duratã trece la etapa urmãtoare ºi anume când cele douã suflete se hotãrãsc sã-ºi uneasca destinele ºi sã devinã o familie. Este cel mai important moment pentru orice persoanã. Însã cel mai greu este sã poþi pãstra aceastã familie. Putem vedea bucuria ºi entuziasmul tinerilor cãsãtoriþi încã din ziua nunþii care poate mulþi dintre ei nu au ºtiut pânã atunci ce înseamnã sã-þi întemeiezi o familie ºi nici cum sã faci sã þi o familie unitã. Tot timpul greutãþi au fost ºi vor fi, cele mai multe discuþii în viaþa de familie pornind de la neajunsurile de zi
voltat, pe care i-au antrenat în acest sens. Între „vânãtorii de trufe“ sunt ºi câþiva hunedoreni, care, chiar ºi fãrã ajutorul câinilro specializaþi, au „mirosit” afacerea cu trufe.
Pentru cãutãtorii de trufe, câºtigul este substanþial, dar ºi munca este pe mãsurã. Trufarii de meserie nu sunt mulþi ºi se cunosc între ei ºi, mai mult, existã o regulã nescrisã, prin care nici unul nu încalcã traseul celuilalt. Deºi spun cã sunt suficiente trufe pentru oricine, cãutãtorii þin secrete locurile unde cresc aceste ciuperci ºi nu le divulgã nici mãcar apropiaþilor. Se deplaseazã oriunde în þarã, în funcþie de sezon, în pãdurile unde ºtiu cã vor gãsi preþioasele ciuperci, care le asigurã existenþa. Dupã cum spun unii cãutãtori de trufe, în pãdurile din judeþul
Din fete inocente, proaspete mãmici
Hunedoara, sezonul lor se terminã în august, dar munca propriu-zisã se finalizeazã în decembrie ºi începe din nou în aprilie, anul viitor. Unii cãutãtori de trufe recunosc cã se poate câºtiga foarte bine, dar asta depinde de noroc ºi de soiul descoperit. Cele mai scumpe sunt trufele albe, extrem de
datã cu trecerea anilor fiecare generaþie este tot mai emancipatã ºi tinerii au alte idei faþã de cele preconcepute pe care le aveau pãrinþii sau bunicii pe vremuri.
O
rare, care se vând – conform site-urilor de specialitate – la preþuri care oscileazã între 2.000 ºi 4.000 de euro/ kilogram. Trufele obiºnuite se vând, în schimb cu câteva zeci de euro. Foarte importantã este piaþa de desfacere, pentru cã, dupã recoltare, o trufã poate fi consumatã doar în primele trei-patru zile. Car men COSMAN
Viaþa de familie nãruitã de fiþe, fete frumoase ºi maºini tari cu zi. Dar peste toate acestea nu se poate trece decât în doi, fiecare trebuie sã tragã în aceeaºi direcþie ºi pentru un singur scop, familia. Din pãcate în ultima vreme din cauza a tot mai mulþi factori, multe cupluri renunþa la familile pe care poate ºi le-au întemeiat de foarte puþin timp. În cele mai multe
cazuri din lipsa banilor ºi a comunicãrii se fac greºeli care de cele mai multe ori duc la divorþ. Una din cea mai des întâlnitã cauzã, poate ºi din punctul de vedere cã la televizor ne sunt prezentate tot mai multe vedete care recurg la varianta infidelitãþii, ºi în viaþa noastrã de zi cu zi se întâmpla acelaºi lucru. Aspectele menþionate sunt valabile,
normal, pentru ambii parteneri nu doar pentru bãrbaþi. Sunt din ce în ce mai multe doamne care au o
viaþã bunã ºi liniºtitã acasã dar care preferã sã aibã ºi o relaþie extraconjugalã gândindu-se cã pot avea
Drumul spre Voievodu va fi reabilitat egia Naþionalã a R Pãdurilor – ROMSILVA, a demarat procedurile pentru reabilitarea drumului spre Voievodu. Este vorba de un drum forestier care face legãtura între oraºul Petrila ºi zona denumitã Voievodu. Drumul este alcãtuit din douã tronsoane. Tronsonul I, L = 0,78 km, din punctul iniþial pânã la ieºirea din satul Tirici, preluat neoficial de
unele beneficii nu doar materiale ci ºi o poartã pentru a avansa în carierã. Unele tinere soþii
administraþia localã ca drum comunal asfaltat, reabilitat ºi întreþinut de aceasta, iar tronsonul II, L = 9,72 km de la ieºirea din satul Tirici pânã la punctual final. Lucrãrile de reabilitare, cu excepþia lucrãrilor accesorii ºi pentru siguranþa circulaþiei, se desfãºoarã pe tronsonul II. Valoarea estimativã a contractului este de peste 2 milioane de RON. În urmã cu un an, administraþia localã de la Petrila a primit de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului suma de 130 de mii de lei pentru reparaþia drumului ce face legãtura între Cimpa ºi Voievodu. În cadrul proiectului se vor
chiar se gândesc cã este un lucru la modã ºi cã persoanã pe care o au acasã este bunã dar parcã totuºi nu este destul de “cool” ºi interesantã faþã de aºa ziºi bãieþaºi de bani cu maºini care toatã ziua colinda oraºul în cãutarea unei noi cuceriri în palmares. Normal cã nu trebuie sã-i uitãm ºi pe bãrbaþi care poate de multe ori cauta altceva doar din plãcere, fãrã sã aibã poate un motiv anume sã facã aceste lucruri. Trãim într-o lume în care principile morale nu mai existã ºi toatã lumea îºi doreºte cei mai bun doar pentru el, uitând de persoanã care a fost alãturi atunci când a spus DA. Raul IRINOVICI
face mai multe lucrãri de curãþare a ºanþurilor, asigurarea malurilor, desfundarea tuburilor subtraversale ºi alte lucrãri”, a declarat Ilie Pãducel. Administraþia localã de la Petrila a depus un memoriu tehnic la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în urmã cu mai mult timp. Abia în aceastã sãptãmânã au primit finanþarea cerutã. Astfel, aproximativ 10 kilometri de drum vor fi modernizaþi de la Cimpa la Voievodu. Finanþarea a venit prin Consiliul Judeþean Hunedoara, instituþie în a cãrei administrare se aflã drumurile judeþene ºi comunale. Raul IRINOVICI
Acest lucru este în cele mai multe cazuri foarte bun. Fiecare tânãr trebuie sã aibã o proprie personalitate ºi sã se poatã face afirmat aºa cum este ºi cum gândeºte el. Însã, problema cea mai mare este faptul cã, emancipându-se aºa repede ºi dezvoltându-se mult mai mult din punct de vedere fiziologic încã de la o vârstã fragedã, mulþi dintre tineri doresc sã experimenteze lucruri noi pentru vârsta lor ne mai þinând cont de faptul cã sunt minori sau cã ºi-ar putea rata viitorul din cauza asta. ªi aici facem referire în primul rând la adolescentele care din dorinþa de a fi afirmate sau poate chiar pentru a se lãuda în cercul lor de prietene fac lucruri care poate mai târziu le regreta dar care le afecteazã viaþa irecuperabil. Multe dintre acestea aleg sã-ºi înceapã viaþa sexualã încã de la vârste fragede când poate la multe dintre ele de abia s-a uscat cerneala pe buletin, dacã putem spune aºa. Este normal cã la vârsta adolescenþei apar schimbãri majore din punct de vedere fiziologic ºi poate cã dorinþa ºi tentaþiile sunt foarte mari, dar efectele pot fi catastrofale. Putem vedea prin oraº foarte multe minore de acest fel care la o vârstã fargeda de cinsprezece ani deja sunt însãrcinate sau mai rãu de atât deja au un copil. Cele mai multe dintre acestea au cãzut pradã naivitãþii sau dorinþei de afirmare ºi s-au trezit în situaþia de a nu mai putea face nimic din acest punct de vedere. Doar atunci au realizat cã poate dintr-o prostie viaþa lor s-a schimbat radical, nu mai pot merge la ºcoalã, nu mai pot ieºii cu prietenii ºi alte activitãþi specifice vârstei. Un mare semn de întrebare ni-l punem ºi doar aflând cã poate mulþi dintre aceºti copii care la rândul lor au copii, nu provin din familii dezorganizate sau cu o condiþie socialã sau intelectualã mai precarã, ci vin din familii bune unde au tot ce le trebuie. Ne gândim totuºi oare acei pãrinþi care peste noapte au devenit bunici, ce pãrere au sau ce educaþie au dat acestor tinere, de au putut sã ajungã pe aceste cãi greºite... Pânã la urmã ajungem la concluzia cã fiecare copil îl avem aºa cum îl creºtem ºi îl educam. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
6 Actualitate Românie îngenuncheatã de Îcrizã,ntr-o sunt afaceri care nu au fost afectate, ori criza le-a atins într-o prea micã mãsurã. Una dintre ele este comerþul cu trufe, acele „diamante negre“, cum mai sunt denumite, care cresc în pãmânt. O mânã de oameni din judeþul Hunedoara a pus pe picioare o afacere prosperã, respectiv comerþul cu trufe. Sunt o categorie oarecum privilegiatã, aproape o castã, care ºtie secretul trufelor, ce pot sã aducã milioane bune în cont „vânãtorilor de trufe“. Trufele sunt acele ciuperci cu gust deosebit, aromat, care cresc în pãmânt ºi pe care puþini ºtiu sã le gãseascã. Pentru cã nu pot fi reperate vizual, în
Actualitate 7
Trufele, „diamantele negre” ale pãdurilor rufele albe sunt T aur curat
cãutarea trufelor se utilizeazã de regulã câini, care le gãsesc cu ajutorul mirosului lor dezvoltat. Cel mai mult, se folosesc câinii din rasa Lagotto Romagnolo, singura
recunoscutã internaþional ca având abilitatea de a gãsi trufe. Un câine de acest gen costã mii de euro, aºa cã unii ºi-au luat ca ajutoare alte rase cu miros dez-
iaþa de cuplu este frumoasã la început, plecând de la primele semne ale unei relaþii ºi pânã la înâlnirile de la început care se lasã cu “fluturi în stomac” de emoþii.
V
COLÞUL LUI DENIS
Aceste lucruri sunt cele de care toþi ne amintim cu mare drag, iar în decursul anilor poate chiar facem glume pe seama acestora ºi cât de timizi ºi naivi eram. Odatã cu trecerea timpului orice relaþie de lungã duratã trece la etapa urmãtoare ºi anume când cele douã suflete se hotãrãsc sã-ºi uneasca destinele ºi sã devinã o familie. Este cel mai important moment pentru orice persoanã. Însã cel mai greu este sã poþi pãstra aceastã familie. Putem vedea bucuria ºi entuziasmul tinerilor cãsãtoriþi încã din ziua nunþii care poate mulþi dintre ei nu au ºtiut pânã atunci ce înseamnã sã-þi întemeiezi o familie ºi nici cum sã faci sã þi o familie unitã. Tot timpul greutãþi au fost ºi vor fi, cele mai multe discuþii în viaþa de familie pornind de la neajunsurile de zi
voltat, pe care i-au antrenat în acest sens. Între „vânãtorii de trufe“ sunt ºi câþiva hunedoreni, care, chiar ºi fãrã ajutorul câinilro specializaþi, au „mirosit” afacerea cu trufe.
Pentru cãutãtorii de trufe, câºtigul este substanþial, dar ºi munca este pe mãsurã. Trufarii de meserie nu sunt mulþi ºi se cunosc între ei ºi, mai mult, existã o regulã nescrisã, prin care nici unul nu încalcã traseul celuilalt. Deºi spun cã sunt suficiente trufe pentru oricine, cãutãtorii þin secrete locurile unde cresc aceste ciuperci ºi nu le divulgã nici mãcar apropiaþilor. Se deplaseazã oriunde în þarã, în funcþie de sezon, în pãdurile unde ºtiu cã vor gãsi preþioasele ciuperci, care le asigurã existenþa. Dupã cum spun unii cãutãtori de trufe, în pãdurile din judeþul
Din fete inocente, proaspete mãmici
Hunedoara, sezonul lor se terminã în august, dar munca propriu-zisã se finalizeazã în decembrie ºi începe din nou în aprilie, anul viitor. Unii cãutãtori de trufe recunosc cã se poate câºtiga foarte bine, dar asta depinde de noroc ºi de soiul descoperit. Cele mai scumpe sunt trufele albe, extrem de
datã cu trecerea anilor fiecare generaþie este tot mai emancipatã ºi tinerii au alte idei faþã de cele preconcepute pe care le aveau pãrinþii sau bunicii pe vremuri.
O
rare, care se vând – conform site-urilor de specialitate – la preþuri care oscileazã între 2.000 ºi 4.000 de euro/ kilogram. Trufele obiºnuite se vând, în schimb cu câteva zeci de euro. Foarte importantã este piaþa de desfacere, pentru cã, dupã recoltare, o trufã poate fi consumatã doar în primele trei-patru zile. Car men COSMAN
Viaþa de familie nãruitã de fiþe, fete frumoase ºi maºini tari cu zi. Dar peste toate acestea nu se poate trece decât în doi, fiecare trebuie sã tragã în aceeaºi direcþie ºi pentru un singur scop, familia. Din pãcate în ultima vreme din cauza a tot mai mulþi factori, multe cupluri renunþa la familile pe care poate ºi le-au întemeiat de foarte puþin timp. În cele mai multe
cazuri din lipsa banilor ºi a comunicãrii se fac greºeli care de cele mai multe ori duc la divorþ. Una din cea mai des întâlnitã cauzã, poate ºi din punctul de vedere cã la televizor ne sunt prezentate tot mai multe vedete care recurg la varianta infidelitãþii, ºi în viaþa noastrã de zi cu zi se întâmpla acelaºi lucru. Aspectele menþionate sunt valabile,
normal, pentru ambii parteneri nu doar pentru bãrbaþi. Sunt din ce în ce mai multe doamne care au o
viaþã bunã ºi liniºtitã acasã dar care preferã sã aibã ºi o relaþie extraconjugalã gândindu-se cã pot avea
Drumul spre Voievodu va fi reabilitat egia Naþionalã a R Pãdurilor – ROMSILVA, a demarat procedurile pentru reabilitarea drumului spre Voievodu. Este vorba de un drum forestier care face legãtura între oraºul Petrila ºi zona denumitã Voievodu. Drumul este alcãtuit din douã tronsoane. Tronsonul I, L = 0,78 km, din punctul iniþial pânã la ieºirea din satul Tirici, preluat neoficial de
unele beneficii nu doar materiale ci ºi o poartã pentru a avansa în carierã. Unele tinere soþii
administraþia localã ca drum comunal asfaltat, reabilitat ºi întreþinut de aceasta, iar tronsonul II, L = 9,72 km de la ieºirea din satul Tirici pânã la punctual final. Lucrãrile de reabilitare, cu excepþia lucrãrilor accesorii ºi pentru siguranþa circulaþiei, se desfãºoarã pe tronsonul II. Valoarea estimativã a contractului este de peste 2 milioane de RON. În urmã cu un an, administraþia localã de la Petrila a primit de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului suma de 130 de mii de lei pentru reparaþia drumului ce face legãtura între Cimpa ºi Voievodu. În cadrul proiectului se vor
chiar se gândesc cã este un lucru la modã ºi cã persoanã pe care o au acasã este bunã dar parcã totuºi nu este destul de “cool” ºi interesantã faþã de aºa ziºi bãieþaºi de bani cu maºini care toatã ziua colinda oraºul în cãutarea unei noi cuceriri în palmares. Normal cã nu trebuie sã-i uitãm ºi pe bãrbaþi care poate de multe ori cauta altceva doar din plãcere, fãrã sã aibã poate un motiv anume sã facã aceste lucruri. Trãim într-o lume în care principile morale nu mai existã ºi toatã lumea îºi doreºte cei mai bun doar pentru el, uitând de persoanã care a fost alãturi atunci când a spus DA. Raul IRINOVICI
face mai multe lucrãri de curãþare a ºanþurilor, asigurarea malurilor, desfundarea tuburilor subtraversale ºi alte lucrãri”, a declarat Ilie Pãducel. Administraþia localã de la Petrila a depus un memoriu tehnic la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în urmã cu mai mult timp. Abia în aceastã sãptãmânã au primit finanþarea cerutã. Astfel, aproximativ 10 kilometri de drum vor fi modernizaþi de la Cimpa la Voievodu. Finanþarea a venit prin Consiliul Judeþean Hunedoara, instituþie în a cãrei administrare se aflã drumurile judeþene ºi comunale. Raul IRINOVICI
Acest lucru este în cele mai multe cazuri foarte bun. Fiecare tânãr trebuie sã aibã o proprie personalitate ºi sã se poatã face afirmat aºa cum este ºi cum gândeºte el. Însã, problema cea mai mare este faptul cã, emancipându-se aºa repede ºi dezvoltându-se mult mai mult din punct de vedere fiziologic încã de la o vârstã fragedã, mulþi dintre tineri doresc sã experimenteze lucruri noi pentru vârsta lor ne mai þinând cont de faptul cã sunt minori sau cã ºi-ar putea rata viitorul din cauza asta. ªi aici facem referire în primul rând la adolescentele care din dorinþa de a fi afirmate sau poate chiar pentru a se lãuda în cercul lor de prietene fac lucruri care poate mai târziu le regreta dar care le afecteazã viaþa irecuperabil. Multe dintre acestea aleg sã-ºi înceapã viaþa sexualã încã de la vârste fragede când poate la multe dintre ele de abia s-a uscat cerneala pe buletin, dacã putem spune aºa. Este normal cã la vârsta adolescenþei apar schimbãri majore din punct de vedere fiziologic ºi poate cã dorinþa ºi tentaþiile sunt foarte mari, dar efectele pot fi catastrofale. Putem vedea prin oraº foarte multe minore de acest fel care la o vârstã fargeda de cinsprezece ani deja sunt însãrcinate sau mai rãu de atât deja au un copil. Cele mai multe dintre acestea au cãzut pradã naivitãþii sau dorinþei de afirmare ºi s-au trezit în situaþia de a nu mai putea face nimic din acest punct de vedere. Doar atunci au realizat cã poate dintr-o prostie viaþa lor s-a schimbat radical, nu mai pot merge la ºcoalã, nu mai pot ieºii cu prietenii ºi alte activitãþi specifice vârstei. Un mare semn de întrebare ni-l punem ºi doar aflând cã poate mulþi dintre aceºti copii care la rândul lor au copii, nu provin din familii dezorganizate sau cu o condiþie socialã sau intelectualã mai precarã, ci vin din familii bune unde au tot ce le trebuie. Ne gândim totuºi oare acei pãrinþi care peste noapte au devenit bunici, ce pãrere au sau ce educaþie au dat acestor tinere, de au putut sã ajungã pe aceste cãi greºite... Pânã la urmã ajungem la concluzia cã fiecare copil îl avem aºa cum îl creºtem ºi îl educam. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
8 Actualitate
ªomeri mai mulþi în Hunedoara ai mulþi ºomeri trãiesc lunãde lunã în Hunedoara. Statisticile vorbesc despre o creºtere a ratei ºomajului în acest judeþ, dar ºi despre noi disponibilizãri de personal.
M
Faþã de luna septembrie a acestui an, rata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut cu 0,29 puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii octombrie nivelul de 5,70 %. Totuºi, raportându-ne la rata ºomajului înregistratã la finele lunii octombrie din 2011, existã totuºi o scãdere cu 0,09 %. Reprezentanþii AJOFM în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.792 de ºomeri, dintre care 578 provin din
disponibilizãri curente de personal. „La finele lunii trecute, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 10.685, din care 5.365 ºomeri indemnizaþi ºi 5.320 ºomeri neindemnizaþi. Din numãrul total de 5.320 ºomeri neindemnizaþi, la un numãr de 2.911 de persoane s-au eliberat adeverinþe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, femeile sunt în numãr de 5.373”, se aratã într-un comunicat remispresei de conducerea AJOFM Hunedoara. Cei mai mulþi ºomeri sunt în Hunedoara, unde peste 1.400 de oameni nu au un loc de muncã, în timp ce la Deva sunt peste 1.300, iar la Petroºani 1.200. În acelaºi timp, în octombrie, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.236 de persoane, iar alte 1.418 persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 435 persoane pe duratã determinatã, iar 983 persoane, pe duratã nedeterminatã. Mitrache DIANA
P-DD-istul Haralmbie Vochiþoiu a mai defilat ºi în trecut cu proiecte ºi propuneri populiste, iar acum nu mai este o surprizã pentru nimeni când spune cã a Valea Jiului poate fi centrul universului.
P
Iarna aduce tot mai puþine locuri de muncã n apropierea sezonului de iarnã când marea majoritate a populaþiei pe gândeºte la sãrbãtorile de iarnã ºi la mini vacanþã de revelion, sunt foarte multe alte persoane care se gândesc cu tristeþe cã nu vor avea ce sã punã pe masã din cauzã cã nu au un loc de muncã, fie cã posturile în care lucrau au fost desfiintate, fie cã au fost daþi afarã.
Î
Poate cã în perioada de varã sau primãvara este ceva mai uºor în a gãsi un loc de muncã pentru cã ºi vremea este de aºa naturã ºi permite lucrul în construcþii ºi agriculturã, dar odatã cu venirea sezonului rece toate aceste activitãþi se reduc drastic ºi mulþi dintre angajatori prefera sã trimitã oamenii în ºomaj din lipsã contrantelor pentru aceste servicii.
A început numãrãtoarea inversã epunerea candidaturilor pentru alegerile parlamentare s-a încheiat. 5 formaþiuni politice ºi-au desemnat candidaþii care vor intra, începând de vineri, în campania electoralã.
D
La Prefectura judeþului Hunedoara s-au depus miercuri ultimele candidaturi pentru alegerile parlamentare care vor avea loc în data de 9 decembrie. În urmãtoarea perioadã se va trece ºi la tipãrirea buletinelor de vot. «Pânã astãzi (n.r. miercuri) s-au depus toate candidaturile care au rãmas definitive chiar dacã au fost douã contestaþii. În aceastã perioadã urmeazã sã închei contractul pentru tipãrirea buletinelor de vot, iar în perioada urmãtoare urmeazã ca Biroul Electoral Judeþean sã se completeze ºi cu reprezentanþii partidelor, urmând ca sã verifice candidaþii care se înscriu pe buletinele de vot ca sã putem da drumul la tipãrire. De maine de la
ora 24 începe campania electoralã”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara.
Tot astãzi, reprezentanþii Ministerului Administraþiei ºi Internelor au trimis o înºtiinþare cãtre prefecturile din þarã prin care se reglementeazã oferirea de «cadouri electorale» “Am avut azi o video conferinþã cu Ministrul Administraþiei ºi Internelor
în care ni s-a precizat ce pot oferii candidaþii în campania electoralã ºi anume acele obiecte promoþionale ºi ceea ce nu pot, bãuturi, alimente, þigãri. Avem un plan împreunã cu MAI pentru a putea asigura paza ºi ordinea publicã astfel încât alegerile sã se desfãºoare în bune condiþii iar Prefectura s-a aprovizionat cu tot ce este
necesar pentru a se desfãºura în condiþii normale. Pe baza identificãrii acele persoane vor fi deferite organelor competente pentru verificãri, sã vadã în ce mãsurã s-a încãlcat legea. Dacã e vorba de infracþiune se va întocmi dosar penal care va fi trimis cãtre parchet pentr cercetãri”, a mai precizat sursa citatã. Începând de vineri, candidaþii pentru Camera Deputaþilor ºi Senatul României vor intra, oficial, în campanie electoralã. Aceasta se va încheia în dimineaþa zilei de 8 decembrie. Hunedorenii îºi vor putea exercita dreptul de alegãtor în peste 500 de secþii de votare. Raul IRINOVICI
Acctualitate 9
În virtutea dreptului la replica, rog sã publicaþi poziþia consilierilor locali PSD Petroºani faþã de afirmaþiile primarului Tiberiu Iacob Ridzi, redate în articolul apãrut în data de 7 noiembrie 2012, în Cronica Vãii Jiului, cu titlul ”Scandal pe salubritatea Petroºaniului”.
entru a-ºi P ajuta soþia, primarul Ridzi acuzã Primãria Slatina cã emite acte false Primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, lucreazã pentru soþia sa aducând acuzaþii contracandidatului acesteia, Ioan Rus, care este consilier local, cã a prezentat acte false emise de Primãria Slatina pentru a induce în eroare consilierii de la Petroºani în vederea concesionãrii serviciului de salubritate. Atacul vine în precampanie, mult dupã adoptarea hotãrârii cu pricina, în formula doritã
Spre deosebire de anii anteriori când se putea gãsi uºor un loc de muncã în strãinãtate în construcþii sau agricultura chiar ºi în afara sezonului, în ultima vreme din cauza crizei ce a afectat toatã Europa aceste locuri de muncã sunt un lux pentru oamenii de la noi. Pentru aceºti oameni singurele speranþe vin din partea celor de la forþele de muncã, dar ºi aºa sunt foarte puþine firme care mai cauta sã angajeze oameni în acesata perioadã a anului. Singurele venituri pentru aceºti oropsiþi care au rãmas fãrã loc de muncã rãmân ajutoarele sociale din care trãiesc, alocaþiile copiilor pe care îi au ºi alimentele pe care la o perioadã de timp le primesc din partea primãriei. Raul IRINOVICI
Proiectul sãu de ieftinire a apei este unul lãudabil dacã ar fi dus pânã la capãt. În varã când a cerut ºi votul locuitorilor Vãii Jiului pentru a ajunge preºedinte la Consiliul Judeþean Hunedoara, PPDD-istul Vochiþoiu a promis cã se va þine cu dinþii de toþi cei care sunt în mãsurã sã ne ieftineascã apa. Nu s-a întâmplat acest lucru ºi acum ne promite o ieftinire ºi mai mare. Chiar ne cere sã semnãm „adeziunea” adicã o petiþie prin care vrem apã ieftinã cu 25 la sutã. În schimb ne cere votul pentru a ajunge senator de Valea Jiului, chiar dacã nu-ºi condiþioneazã promisiunea de acest aspect. Dar iatã cã Vochiþoiu nu este la prima promisiune neonoratã, fapt care ne face pe mulþi dintre noi, alegãtori simpli, sã ne gândim de douã ori dacã sã avem sau nu încredere într-un politician provenit dintr-un partid cu mult iz populist.
De ce nu pot sã-l cred pe Haralambie Vochiþoiu A nul 2007
PSD Petroºani împreunã cu pensionarii din localitate au întocmit un proiect de hotãrâre prin care familiile cu venituri sub salariul mediu brut pe economie sã fie scutite parþial sau total de la plata impozitului pe clãdire ºi teren. Proiectul era supus dezbaterii Consiliului local
Petroºani, iar dacã primea girul aleºilor, urma sã-ºi facã efectele din 1 ianuarie 2008. Liderii PSD, adicã nimeni altul decât Haralambie Vochiþoiu, spuneau cã au fost mandataþi de peste 6000 de pensionari ºi oameni sãraci din municipiul Petroºani, sã elaboreze un proiect prin care familiile cu venituri reduse sã fie scutite parþial sau total de
la plata taxelor locale, þinând cont de faptul cã bugetul oraºului se ridica la circa 50 milioane de lei, iar scutirea acestei categorii sociale nu-l va destabiliza. „De acest proiect ar urma sã
beneficieze circa 5000 de persoane, iar suma cu care se reduce bugetul local s-ar ridica la aproximativ 600 de mii de lei. La un buget anual de 50-60 de milioane de lei, cum are municipiul Petroºani, scutirea nu va avea efecte, dar pentru categoriile sociale defavorizate înseamnã mult. Un milion de lei vechi în plus pentru un pensionar care îºi cheltuieºte toþi banii pe medicamente, se cunoaºte imediat”, declara actualul PP-DD-ist, pe atunci liderul PSD Petroºani. Totodatã ºi familiile care erau în asistenþã socialã sau în ºomaj nu mai plãteau impozit pe imobilul în care locuiau. Ce s-a întâmplat? Exact nimic, Vochiþoiu a aruncat “petarda” ºi apoi a fugit. În urmã au rãmas speranþele nãruite ale ceor 6000 de oameni nevoiaºi cu care se lãuda liderul de atunci al PSD, actualul candidat Haralambie Vochiþoiu. Gabriela RIZEA
Replicã la ”Scandal pe salubritatea Petroºaniului” de primar. Concesionarea serviciului de salubritate a municipiului Petroºani a fost subiect de dezbatere în ºedinþele Consiliului Local avându-se în vedere cã proiectul de hotãrâre iniþiat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, stabilea un contract pe 10 ani, cu o redevenþã 1,5% pe an din cifra de afaceri. Consilierii PSD au pus întrebãri, au fãcut propuneri, dând exemple comparative din alte localitãþi în ideea ca acest serviciu sã aducã beneficii comunitãþii de la Petroºani. Rezultatul a fost cã Ioan Rus, consilier local ºi contracandidat al Monicãi Iacob Ridzi, a fost acuzat într-o conferinþã de presã cã a prezentat acte false în dezbaterea proiectului pentru a induce în eroare Consiliului Local Petroºani. Este vorba de un studiu de oportunitate al Primãriei Slatina. Doar cã primarul Ridzi atacã dupã ce hotãrârea în
cauzã a fost adoptatã de consilierii de la Petroºani, cu scop clar de a-ºi ajuta soþia PPDDistã – Monica Iacob Ridzi – în cursa pentru deputãþie, Ioan Rus fiind principalul sãu contracadidat. ”Documentul prezentat de mine este real, original. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi probabil cã a fãcut aceste declaraþii acum, pentru a ataca contracandidatul soþiei sale pe colegiul acesta. Spun asta, pentru cã în ºedinþa Consiliului Local a fost o dezbatere, cu date comparative, pentru a vedea ce este mai bine pentru Petroºani, ceea ce este normal într-o ºedinþã cu asemenea mizã. În ºedinta respectivã am prezentat un studiu de oportinate de la Slatina în care redevenþa era de 2,3 milioane de euro. Era un studiu care a premers hotãrârea Consiliului nr. 57/2007 de la Slatina. Sigur cã hotãrârea acelui Consiliu a fost adoptatã de 2,4 mil-
ioane euro pe întreg contractul, ceea ce este mult mai avantajos decât ceea ce propunea Tiberiu Iacob Ridzi – redevenþã de 1,5% pe an din cifra de afaceri, pe 10 ani. Adicã Slatina încaseazã 408.000 euro pe an ºi 2,4 milioane euro pe 5 ani ºi nu atât de puþin ca la Petroºani - de 30.000 de euro pe an. Nu înþeleg de ce este aºa de supãrat primarul atunci când consilierii vor ca Primãria sã câºtige bani. Am cerut doar ca redevenþa sã fie de 5% din cifra de afaceri ºi nu 1,5%, iar contractul sã fie pe 5 ani ºi nu pe 10, dar cu posibilitatea de prelungire dacã firma respectivã se dovedeºte a fi serioasã. Domnul Claudiu Cornea, consilier PDL, care a prins ceva din acel studiu, peste umãr, nu a ºi-a informat corect primarul din neºtiinþã sau din rea intenþie. Putea sã-l cearã, nu era nici o problemã. De fapt existã înregistrãrile ºedinþei, sau procesul ver-
bal. Este clar cã lui Tiberiu Iacob Ridzi are ca scop sã ajute prin atacuri pe Minica Iacob Ridzi, pentru cã iese la atac dupã ce hotãrârea de consiliu de la Petroºani a fost adoptatã” – a declarat Ioan Rus, consilier local PSD, candidat la Camera Deputaþilor pe colegiul Valea Jiului-Est. ”Am discutat acest proiect de hotãrâre în mai multe rânduri, pentru cã este o hotãrâre importantã pentru Petroºani. Ioan Rus a prezentat un studiu de oportunitate ca la carte, cu fiecare metru pãtrat al localitãþii pe care trebuie lucrat. În acel studiu erau prinse ºi zonele verzi, de la plantarea de flori ºi arbuºti pânã la extinderea acestor zone verzi. Redevenþa rezultatã din acel studiu era de 2,3 milioane euro pe an, din care salubrizarea era 108.000 euro pe an. În acea ºedinþã domnul Cornea a stat lângã mine ºi a citit ce
a vrut ºi a transmis ce a crezut. Nu s-a afirmat o clipã cã este vorba de un contract. În plus este posibil ca aceastã hotãrâre sã nu fie validatã pentru cã Primãria Petroºani are utilaje achiziþionate pe fonduri europene, ceea ce ar însemna cã nu a fost gânditã serios. De fapt existã, probabil, înregistrarea ºedinþei ºi procesul verbal. De ce face Tiberiu Iacob Ridzi acest lucru? Este posibil ca dumnealui sã lucreze pentru soþia sa Monica, contracandidatul lui Rus pe acest colegiu”Costel Postolache, consilier local PSD. ”Din ce spune domnul primar, Primãria Slatina emite documente false! Ceea ce a prezentat PSD, respectiv Ioan Rus, în acea ºedinþã, a fost un studiu de
oportunitate din anul 2006, dupã care consilierii de la Slatina, în 2007, au adoptat o hotãrâre – 57/2007 – ºi un contract de salubrizare foarte avantajos ºi benefic pentru ei. La Petroºani, am dorit o dezbatere constructivã, în beneficiul municipiului. Nu putem ridica mâna fãrã sã ne implicãm, sã analizãm, sã discutãm… ªi dumnealor au prezentat câteva contracte care le susþineau ideea, doar cã nouã ni s-au pãrut pãguboase pentru comunitãþile respective ºi
majoritate erau ale PDL. Noi avem documentele prezentate ºi cine doreºte cunoascã realitatea poate sã le consulte, cu verificare la primãria Slatina” – a precizat Leodor Sipeþan, consilier local. Atacul vine ºi dupã ce, la Petroºani, s-a ”spart” obiceiul de a adopta hotãrâri importante în regim de urgenþã, pe genunchi, în detrimentul comunitãþii din Petroºani. Ileana Firþulescu, Birou comunicare USL Petroºani
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
8 Actualitate
ªomeri mai mulþi în Hunedoara ai mulþi ºomeri trãiesc lunãde lunã în Hunedoara. Statisticile vorbesc despre o creºtere a ratei ºomajului în acest judeþ, dar ºi despre noi disponibilizãri de personal.
M
Faþã de luna septembrie a acestui an, rata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut cu 0,29 puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii octombrie nivelul de 5,70 %. Totuºi, raportându-ne la rata ºomajului înregistratã la finele lunii octombrie din 2011, existã totuºi o scãdere cu 0,09 %. Reprezentanþii AJOFM în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.792 de ºomeri, dintre care 578 provin din
disponibilizãri curente de personal. „La finele lunii trecute, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 10.685, din care 5.365 ºomeri indemnizaþi ºi 5.320 ºomeri neindemnizaþi. Din numãrul total de 5.320 ºomeri neindemnizaþi, la un numãr de 2.911 de persoane s-au eliberat adeverinþe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, femeile sunt în numãr de 5.373”, se aratã într-un comunicat remispresei de conducerea AJOFM Hunedoara. Cei mai mulþi ºomeri sunt în Hunedoara, unde peste 1.400 de oameni nu au un loc de muncã, în timp ce la Deva sunt peste 1.300, iar la Petroºani 1.200. În acelaºi timp, în octombrie, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.236 de persoane, iar alte 1.418 persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 435 persoane pe duratã determinatã, iar 983 persoane, pe duratã nedeterminatã. Mitrache DIANA
P-DD-istul Haralmbie Vochiþoiu a mai defilat ºi în trecut cu proiecte ºi propuneri populiste, iar acum nu mai este o surprizã pentru nimeni când spune cã a Valea Jiului poate fi centrul universului.
P
Iarna aduce tot mai puþine locuri de muncã n apropierea sezonului de iarnã când marea majoritate a populaþiei pe gândeºte la sãrbãtorile de iarnã ºi la mini vacanþã de revelion, sunt foarte multe alte persoane care se gândesc cu tristeþe cã nu vor avea ce sã punã pe masã din cauzã cã nu au un loc de muncã, fie cã posturile în care lucrau au fost desfiintate, fie cã au fost daþi afarã.
Î
Poate cã în perioada de varã sau primãvara este ceva mai uºor în a gãsi un loc de muncã pentru cã ºi vremea este de aºa naturã ºi permite lucrul în construcþii ºi agriculturã, dar odatã cu venirea sezonului rece toate aceste activitãþi se reduc drastic ºi mulþi dintre angajatori prefera sã trimitã oamenii în ºomaj din lipsã contrantelor pentru aceste servicii.
A început numãrãtoarea inversã epunerea candidaturilor pentru alegerile parlamentare s-a încheiat. 5 formaþiuni politice ºi-au desemnat candidaþii care vor intra, începând de vineri, în campania electoralã.
D
La Prefectura judeþului Hunedoara s-au depus miercuri ultimele candidaturi pentru alegerile parlamentare care vor avea loc în data de 9 decembrie. În urmãtoarea perioadã se va trece ºi la tipãrirea buletinelor de vot. «Pânã astãzi (n.r. miercuri) s-au depus toate candidaturile care au rãmas definitive chiar dacã au fost douã contestaþii. În aceastã perioadã urmeazã sã închei contractul pentru tipãrirea buletinelor de vot, iar în perioada urmãtoare urmeazã ca Biroul Electoral Judeþean sã se completeze ºi cu reprezentanþii partidelor, urmând ca sã verifice candidaþii care se înscriu pe buletinele de vot ca sã putem da drumul la tipãrire. De maine de la
ora 24 începe campania electoralã”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara.
Tot astãzi, reprezentanþii Ministerului Administraþiei ºi Internelor au trimis o înºtiinþare cãtre prefecturile din þarã prin care se reglementeazã oferirea de «cadouri electorale» “Am avut azi o video conferinþã cu Ministrul Administraþiei ºi Internelor
în care ni s-a precizat ce pot oferii candidaþii în campania electoralã ºi anume acele obiecte promoþionale ºi ceea ce nu pot, bãuturi, alimente, þigãri. Avem un plan împreunã cu MAI pentru a putea asigura paza ºi ordinea publicã astfel încât alegerile sã se desfãºoare în bune condiþii iar Prefectura s-a aprovizionat cu tot ce este
necesar pentru a se desfãºura în condiþii normale. Pe baza identificãrii acele persoane vor fi deferite organelor competente pentru verificãri, sã vadã în ce mãsurã s-a încãlcat legea. Dacã e vorba de infracþiune se va întocmi dosar penal care va fi trimis cãtre parchet pentr cercetãri”, a mai precizat sursa citatã. Începând de vineri, candidaþii pentru Camera Deputaþilor ºi Senatul României vor intra, oficial, în campanie electoralã. Aceasta se va încheia în dimineaþa zilei de 8 decembrie. Hunedorenii îºi vor putea exercita dreptul de alegãtor în peste 500 de secþii de votare. Raul IRINOVICI
Acctualitate 9
În virtutea dreptului la replica, rog sã publicaþi poziþia consilierilor locali PSD Petroºani faþã de afirmaþiile primarului Tiberiu Iacob Ridzi, redate în articolul apãrut în data de 7 noiembrie 2012, în Cronica Vãii Jiului, cu titlul ”Scandal pe salubritatea Petroºaniului”.
entru a-ºi P ajuta soþia, primarul Ridzi acuzã Primãria Slatina cã emite acte false Primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, lucreazã pentru soþia sa aducând acuzaþii contracandidatului acesteia, Ioan Rus, care este consilier local, cã a prezentat acte false emise de Primãria Slatina pentru a induce în eroare consilierii de la Petroºani în vederea concesionãrii serviciului de salubritate. Atacul vine în precampanie, mult dupã adoptarea hotãrârii cu pricina, în formula doritã
Spre deosebire de anii anteriori când se putea gãsi uºor un loc de muncã în strãinãtate în construcþii sau agricultura chiar ºi în afara sezonului, în ultima vreme din cauza crizei ce a afectat toatã Europa aceste locuri de muncã sunt un lux pentru oamenii de la noi. Pentru aceºti oameni singurele speranþe vin din partea celor de la forþele de muncã, dar ºi aºa sunt foarte puþine firme care mai cauta sã angajeze oameni în acesata perioadã a anului. Singurele venituri pentru aceºti oropsiþi care au rãmas fãrã loc de muncã rãmân ajutoarele sociale din care trãiesc, alocaþiile copiilor pe care îi au ºi alimentele pe care la o perioadã de timp le primesc din partea primãriei. Raul IRINOVICI
Proiectul sãu de ieftinire a apei este unul lãudabil dacã ar fi dus pânã la capãt. În varã când a cerut ºi votul locuitorilor Vãii Jiului pentru a ajunge preºedinte la Consiliul Judeþean Hunedoara, PPDD-istul Vochiþoiu a promis cã se va þine cu dinþii de toþi cei care sunt în mãsurã sã ne ieftineascã apa. Nu s-a întâmplat acest lucru ºi acum ne promite o ieftinire ºi mai mare. Chiar ne cere sã semnãm „adeziunea” adicã o petiþie prin care vrem apã ieftinã cu 25 la sutã. În schimb ne cere votul pentru a ajunge senator de Valea Jiului, chiar dacã nu-ºi condiþioneazã promisiunea de acest aspect. Dar iatã cã Vochiþoiu nu este la prima promisiune neonoratã, fapt care ne face pe mulþi dintre noi, alegãtori simpli, sã ne gândim de douã ori dacã sã avem sau nu încredere într-un politician provenit dintr-un partid cu mult iz populist.
De ce nu pot sã-l cred pe Haralambie Vochiþoiu A nul 2007
PSD Petroºani împreunã cu pensionarii din localitate au întocmit un proiect de hotãrâre prin care familiile cu venituri sub salariul mediu brut pe economie sã fie scutite parþial sau total de la plata impozitului pe clãdire ºi teren. Proiectul era supus dezbaterii Consiliului local
Petroºani, iar dacã primea girul aleºilor, urma sã-ºi facã efectele din 1 ianuarie 2008. Liderii PSD, adicã nimeni altul decât Haralambie Vochiþoiu, spuneau cã au fost mandataþi de peste 6000 de pensionari ºi oameni sãraci din municipiul Petroºani, sã elaboreze un proiect prin care familiile cu venituri reduse sã fie scutite parþial sau total de
la plata taxelor locale, þinând cont de faptul cã bugetul oraºului se ridica la circa 50 milioane de lei, iar scutirea acestei categorii sociale nu-l va destabiliza. „De acest proiect ar urma sã
beneficieze circa 5000 de persoane, iar suma cu care se reduce bugetul local s-ar ridica la aproximativ 600 de mii de lei. La un buget anual de 50-60 de milioane de lei, cum are municipiul Petroºani, scutirea nu va avea efecte, dar pentru categoriile sociale defavorizate înseamnã mult. Un milion de lei vechi în plus pentru un pensionar care îºi cheltuieºte toþi banii pe medicamente, se cunoaºte imediat”, declara actualul PP-DD-ist, pe atunci liderul PSD Petroºani. Totodatã ºi familiile care erau în asistenþã socialã sau în ºomaj nu mai plãteau impozit pe imobilul în care locuiau. Ce s-a întâmplat? Exact nimic, Vochiþoiu a aruncat “petarda” ºi apoi a fugit. În urmã au rãmas speranþele nãruite ale ceor 6000 de oameni nevoiaºi cu care se lãuda liderul de atunci al PSD, actualul candidat Haralambie Vochiþoiu. Gabriela RIZEA
Replicã la ”Scandal pe salubritatea Petroºaniului” de primar. Concesionarea serviciului de salubritate a municipiului Petroºani a fost subiect de dezbatere în ºedinþele Consiliului Local avându-se în vedere cã proiectul de hotãrâre iniþiat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, stabilea un contract pe 10 ani, cu o redevenþã 1,5% pe an din cifra de afaceri. Consilierii PSD au pus întrebãri, au fãcut propuneri, dând exemple comparative din alte localitãþi în ideea ca acest serviciu sã aducã beneficii comunitãþii de la Petroºani. Rezultatul a fost cã Ioan Rus, consilier local ºi contracandidat al Monicãi Iacob Ridzi, a fost acuzat într-o conferinþã de presã cã a prezentat acte false în dezbaterea proiectului pentru a induce în eroare Consiliului Local Petroºani. Este vorba de un studiu de oportunitate al Primãriei Slatina. Doar cã primarul Ridzi atacã dupã ce hotãrârea în
cauzã a fost adoptatã de consilierii de la Petroºani, cu scop clar de a-ºi ajuta soþia PPDDistã – Monica Iacob Ridzi – în cursa pentru deputãþie, Ioan Rus fiind principalul sãu contracadidat. ”Documentul prezentat de mine este real, original. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi probabil cã a fãcut aceste declaraþii acum, pentru a ataca contracandidatul soþiei sale pe colegiul acesta. Spun asta, pentru cã în ºedinþa Consiliului Local a fost o dezbatere, cu date comparative, pentru a vedea ce este mai bine pentru Petroºani, ceea ce este normal într-o ºedinþã cu asemenea mizã. În ºedinta respectivã am prezentat un studiu de oportinate de la Slatina în care redevenþa era de 2,3 milioane de euro. Era un studiu care a premers hotãrârea Consiliului nr. 57/2007 de la Slatina. Sigur cã hotãrârea acelui Consiliu a fost adoptatã de 2,4 mil-
ioane euro pe întreg contractul, ceea ce este mult mai avantajos decât ceea ce propunea Tiberiu Iacob Ridzi – redevenþã de 1,5% pe an din cifra de afaceri, pe 10 ani. Adicã Slatina încaseazã 408.000 euro pe an ºi 2,4 milioane euro pe 5 ani ºi nu atât de puþin ca la Petroºani - de 30.000 de euro pe an. Nu înþeleg de ce este aºa de supãrat primarul atunci când consilierii vor ca Primãria sã câºtige bani. Am cerut doar ca redevenþa sã fie de 5% din cifra de afaceri ºi nu 1,5%, iar contractul sã fie pe 5 ani ºi nu pe 10, dar cu posibilitatea de prelungire dacã firma respectivã se dovedeºte a fi serioasã. Domnul Claudiu Cornea, consilier PDL, care a prins ceva din acel studiu, peste umãr, nu a ºi-a informat corect primarul din neºtiinþã sau din rea intenþie. Putea sã-l cearã, nu era nici o problemã. De fapt existã înregistrãrile ºedinþei, sau procesul ver-
bal. Este clar cã lui Tiberiu Iacob Ridzi are ca scop sã ajute prin atacuri pe Minica Iacob Ridzi, pentru cã iese la atac dupã ce hotãrârea de consiliu de la Petroºani a fost adoptatã” – a declarat Ioan Rus, consilier local PSD, candidat la Camera Deputaþilor pe colegiul Valea Jiului-Est. ”Am discutat acest proiect de hotãrâre în mai multe rânduri, pentru cã este o hotãrâre importantã pentru Petroºani. Ioan Rus a prezentat un studiu de oportunitate ca la carte, cu fiecare metru pãtrat al localitãþii pe care trebuie lucrat. În acel studiu erau prinse ºi zonele verzi, de la plantarea de flori ºi arbuºti pânã la extinderea acestor zone verzi. Redevenþa rezultatã din acel studiu era de 2,3 milioane euro pe an, din care salubrizarea era 108.000 euro pe an. În acea ºedinþã domnul Cornea a stat lângã mine ºi a citit ce
a vrut ºi a transmis ce a crezut. Nu s-a afirmat o clipã cã este vorba de un contract. În plus este posibil ca aceastã hotãrâre sã nu fie validatã pentru cã Primãria Petroºani are utilaje achiziþionate pe fonduri europene, ceea ce ar însemna cã nu a fost gânditã serios. De fapt existã, probabil, înregistrarea ºedinþei ºi procesul verbal. De ce face Tiberiu Iacob Ridzi acest lucru? Este posibil ca dumnealui sã lucreze pentru soþia sa Monica, contracandidatul lui Rus pe acest colegiu”Costel Postolache, consilier local PSD. ”Din ce spune domnul primar, Primãria Slatina emite documente false! Ceea ce a prezentat PSD, respectiv Ioan Rus, în acea ºedinþã, a fost un studiu de
oportunitate din anul 2006, dupã care consilierii de la Slatina, în 2007, au adoptat o hotãrâre – 57/2007 – ºi un contract de salubrizare foarte avantajos ºi benefic pentru ei. La Petroºani, am dorit o dezbatere constructivã, în beneficiul municipiului. Nu putem ridica mâna fãrã sã ne implicãm, sã analizãm, sã discutãm… ªi dumnealor au prezentat câteva contracte care le susþineau ideea, doar cã nouã ni s-au pãrut pãguboase pentru comunitãþile respective ºi
majoritate erau ale PDL. Noi avem documentele prezentate ºi cine doreºte cunoascã realitatea poate sã le consulte, cu verificare la primãria Slatina” – a precizat Leodor Sipeþan, consilier local. Atacul vine ºi dupã ce, la Petroºani, s-a ”spart” obiceiul de a adopta hotãrâri importante în regim de urgenþã, pe genunchi, în detrimentul comunitãþii din Petroºani. Ileana Firþulescu, Birou comunicare USL Petroºani
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
Valea Jiului, promisiuni deºarte n decursul anilor tot mai multe exploatãri miniere din Valea Jiului au fost închise iar personalul care a rãmas a fost transferat la alte mine rãmase încã în funcþie. Motivul pentru care au fost acestea închise este faptul cã nu mai erau viabile ºi cã la multe dintre acestea au avut loc tot felul de catastrofe soldate cu pierderi de vieþi omeneºti.
Î
Raul IRINOVICI Dupã un studiu fãcut de cãtre persoanele de specialitate, aceºtia au ajuns la concluzia cã
aceste mine trebuie închise pentru siguranþa tuturor, chiar dacã unele dintre ele încã mai aveau resurse de cãrbune pentru mulþi ani de acum
înainte. Cheltuielile de exploatare ºi de modernizare ar fi costat foarte mult, ºi dupã pãrerea unora nu merita investiþia. Astfel s-a hotãrât sã rãmânã în exploatare doar minele considerate viabile care sã formeze împreunã cu Eletrocentrale Paroseni ºi Mintia acel Complex Energetic de care se vorbeºte. Minele închise au trecut la procedura de conservare, ºi pentru aceastã
Prinºi cu 400 de kilograme de cãrbune furat oi bãrbaþi din Aninoasa au fost prinºi în flagrant de poliþiºti în timp ce încercau sã fure 400 de kilograme de cãrbune.
D
dosare de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt, fiind cercetaþi în stare de libertate.
procedurã ministerul a alocat foarte mulþi bani. Chiar de la începutul anului Comisia Europeanã a aprobat un ajutor de stat în valoare de 1,17 miliarde de lei pentru închiderea minelor considerate neviabile. Oricâþi bani s-ar aloca de la guvern sau CE închiderea acestor mine afecteazã tot populaþia din Valea Jiului din punctul de vedere cã multã lume a rãmas fãrã loc de muncã ºi nici alte alternative pentru angajare nu existã aici pentru minerii disponibilizaþi, oricâte cursuri de calificare ulterioarã ar urma. Orice guvern care a fost ºi orice partide care au ajuns la putere au promis cã odatã cu închiderea acestor mine
se vor gãsi fonduri ºi alternative pentru Valea Jiului în special pentru turismul din aceastã zonã. Dar ºi multe din fondurile care au fost alocate pentru dezvoltarea turismului, au fost puþine pentru finalizarea proiectelor sau odatã cu schimbarea coloraturii politice, au fost chiar întrerupte. Niciun locuitor din
Anunþ angajare Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru securitate minierã ºi protecþie antiexplozivã – Insemex Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, jud. Hunedoara,
Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, cele douã persoane au fost identificate în urma unei patrulãri pedestre în Staþia Iscroni, iar în urma verficãrilor s-a stabilit faptul cã respectiva cantite de cãrbune brut provenea din sustragerile din vagoanele de marfã Persoanelor în cauzã li s-au întocmit
organizeazã concurs
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
pentru ocuparea a 3 posturi vacante în cadrul Direcþiei Economic, Comercialã, dupã cum urmeazã: 1 post de economist,
pe duratã determinatã (6 luni) în cadrul Compartimentului Plan, Documentare, Marketing (C.P.D.M.); 1 post de bibliotecar studii medii, pe duratã nedeterminatã, în cadrul Compartimentului Plan, Documentare, Marketing (C.P.D.M.); 1 post de tehnician pe duratã determinatã (6 luni), în cadrul Compartimentului Logisticã, Prototipuri, Întreþinere (C.L.P.I.). Data limitã pentru
8 noiembrie 2012
În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, ºansa te va favoriza. Prietenii sau rudele aflate pe alte meleaguri îþi vor da tot felul de semnale, ceea ce îþi va face mare plãcere.
Cheltuielile vor fi mari, probabil chiar peste aºteptãri. Nu te implica în nici un caz în activitãþi financiare riscante. În ceea ce priveºte activitãþile de divertisment, ai toate ºansele sã þi le pui în practicã.
O rudã apropiatã îþi va aduce la cunoºtinþã o informaþie care te va bine dispune. Proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber vor înregistra unele modificãri, care însã te vor bucura.
Problemele cu care te-ai tot confruntat sunt pe cale sã se rezolve. Ai putea avea o realizare de mai mici dimensiuni, dar care îþi va demonstra cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp.
Colaborãrile te vor avantaja într-o bunã mãsurã, dar ar fi bine sã nu te grãbeºti sã accepþi chiar orice propunere ce þi se va face. Vei avea posibilitatea sã pui la punct un proiect important.
Nu vor ieºi toate aºa cum îþi doreºti, dar acest lucru nu te va deranja într-o prea mare mãsurã. Vei avea unele discuþii constructive cu fiinþa iubitã, discuþii referitoare la programul comun.
În plan afectiv nu ai de ce te plânge, deºi entuziasmul sentimental este sub nivelul obiºnuit. Vei fi tentat sã te implici în diverse activitãþi pe care nu vei dori sã i le dezvãlui partenerului.
Existã toate condiþiile pentru a avea o realizare în plan familial. Chiar dacã nu este vorba de o reuºitã spectaculoasã, se va vedea mãcar cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp.
Nu este o perioadã bunã pentru a te implica în tot felul de speculaþii, deoarece este posibil sã ai parte de tot felul de încurcãturi. De asemenea, fii cu mare bãgare de seama, cãci nu stricã.
Astãzi dai dovadã de mai multã sensibilitate decât în mod obiºnuit, iar micile neînþelegeri cu fiinþa iubitã te marcheazã puternic. Spre sfârºitul zilei te vei simþi mai relaxat în plan sentimental.
Reuºeºti sã iei deciziile cele mai inspirate în problemele legate de chestiunile financiare. Totuºi, rezultatele pe care le aºtepþi se vor vedea ceva mai tarziu. ªi astãzi rãbdarea va trebui pusã pe primul loc.
Activitãþile sociale îþi vor face mare plãcere, mai ales cã îþi vor da posibilitatea de a te întâlni cu prietenii, de a te distra, de a te relaxa. N-ar fi exclus sã cunoºti o persoanã care îþi va fi de un real folos.
Valea Jiului nu ar trebui sã sufere din cauza acestor lucruri pe care toþi cei care vin la putere doar le promit dar nimeni nu se þine de cuvânt. Noi cei de aici ne confruntãm cu greutãþile cotidiene nu cei care au fost aleºi ºi în care multã lume a avut încredere cã vor face ceva ºi pentru acest loc uitat de toatã lumea. depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 23.11.2012, ora 15:30. Concursul se va desfãºura în data de 27.11.2012, ora 10:30 la sediul institutului. Detalii ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
O groapã de gunoi, devine teren pentru investiþii ai multe suprafeþe de teren ce au aparþinut minelor din Valea Jiului vor fi ecologizate ºi procedeul se va finaliza în câteva luni. Stamin Purcaru, directorul general al Conversmin, societatea care se ocupã de închiderea ºi ecologizarea perimetrelor miniere, spune cã unul dintre aceste ternuri va fi cel dintre Lupeni ºi Vulcan.
M
Bucureºti. Un teren ecologizat ºi gata pregãtit pentru investiþii, are nevoie de sprijin guvernamental. Tocmai de aceea, parlamentarul Cristian Resmeriþã spune cã are planuri, împreunã cu administraþiile locale. „Este bine cã proiectarea se va finaliza în primãvara care
din administraþiile locale ale Lupeniului ºi Vulcanului. Fiecare a declarat cã ideea
municipiului Lupeni a adãugat cã vrea ca zona sã fie deschisã oricãrui investitor. „Sunt mai multe drumuri care vor prinde viaþã pe astfelde terenuri ce au
Diana MITRACHE Aflat pe Drumul Naþional 66 A, perimetrul Lupeni Sud este acum o groapã de gunoi care te întâmpinã la intrarea în municipiul Lupeni. Zona urmeazã sã intre într-un proces de ecologizare de anul viitor din primãvarã, iar responsabilii de la Conversmin spun cã întrun an ºi jumãtate totul va fi adus „la verde”. „Oamenii nu vor mai trebui sã ºtie de groapa de gunoi, ci de Mina Lupeni Sud care ste prinsã în programul de ecologizare ºi cã
despre 30,8 hectare de teren, care acum creazã un aspect neplãcut la intrarea în municipiul Lupeni. Cred cã dacã ne
azi, proiectul se aflã în faza de execuþie, iar anul viitor, în 2013 încep lucrãrile de execuþie de la suprafaþã. Discutãm
apucãm în iulie 2013, în 15 luni cel mult, va fi gata”, a declarat Stamin Purcaru, director general Conversmin
urmeazã, iar apoi acea zonã va ajunge la nivel de iarbã verde. Primãria de la Vulcan ºi cea de la Lupeni vor trebui sã vinã cu soluþiile cele mai bune pentru acea parcelã de teren. Este foarte posibil ca acea suprafaþã sã fie cea mai întinsã care se aflã în acelaºi loc în Valea Jiului, iar atunci vom putea sprijini un proiect. Existã ºi posibilitatea de a lega cele douã muncipii prin acest loc, un vechi drum, din care dinspre Lupeni s-a construit o bucatã din el ºi cred cã va fi o zonã ce ar putea aduce chiar ºi noi locuri de muncã”, a spus Cristian Resmeriþã, deputat din Lupeni. La întâlnirea cu conducerea Conversmin au participat ºi cei
ecologizãrii este cea mai potrivitã, iar pe viitor vor gãsi ºi soluþii pentru revitalizarea zonei. „Vrem CU toþii sãeliminãm acea groapã urâtã ºi sigur, în colaborare cu primãria Lupeni sã gãsim o altã utilitate acelui teren. Încã nu ºtim exact ce va fi, dar pânã la finalizarea ecologizãrii vom avea câteva soluþii”, a spus ºi Cristian Meriºanu, viceprimar al municipiului Vulcan, în timp ce Gabriel Lungu, administratorul
Un trio de succes iviu Vârciu este cunoscut de L majoritatea dintre noi, prin alte circumstanþe, nu tocmai avantajoase pentru el. Scandalurile mediatizate excesiv, nu i-au adus deloc simpatia, din contrã, au provocat dezgust ºi, cel mai grav, au umbrit ºi au ºtirbit munca lui profesionalã. Oana TUÞU Nãscut în 1981 la Constanþa, Liviu a înfiinþat în anul 1998 trupa L.A., împreunã cu Aurelian Ciocan. Ulterior a fost cooptat în acest proiect ºi Adrian Zainea. La un an de la înfiinþare, au lansat pe piaþa muzicalã albumul „Femeia”, care bãtuse toate recordurile în vânzãri de pânã atunci, pe piaþa muzicalã româneascã. Au urmat alte trei albume semnate L.A., cu acelaºi succes. În anul 2001 au obþinut premiul pentru
„Cel mai bun album de muzicã de petrecere” iar doi ani mai târziu au primit premiul pentru „Cel mai îndrãzneþ proiect muzical al anului 2003”. Din anul 2005, Liviu Vârciu a început sã cocheteze cu meseria de actor pentru diferite producþii de televiziune: „Secretul Mariei”, „Fast Food”, „Scene de cãsnicie”, „State de România”. Pe lângã cariera muzicalã ºi cea de actor, a încercat ºi meseria de prezentator, realizând alãturi de Cristina Cioran emisiunea „Masculin x
Feminin” ºi „Roata norocului”. Ionela Nedelea, o actriþã foarte talentatã, este licenþiatã a Universitãþii de Artã Teatralã din Târgu Mureº. În anul 2010 a absolvit masterul în „Limba ºi Limbaj în Artele Spectacolului ºi Mass Media”. Anul 2004 este anul în care a debutat ca actriþã pe scena Teatrului Naþional Târgu Mureº. În prezent, colaboreazã cu teatre mari din þarã. Ultimul dintre cei trei, dar nu cel din urmã, Ioan Isaiu, este
nãscut la Hunedoara, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Teatru ºi Film din Cluj Napoca. Dupã roluri ca Vizitatorul din „Ultima noapte” de Brenan, Martini din „Zbor deasupra unui cuib de nuci” de Vaserman sau Demetrius din „Visul unei nopþi de varã” de Shakespeare, i-a venit ideea de a pleca din þarã. Un an de aºteptare a vizei, destinaþia Noua Zeelandã. A fost mai întâi barman ºi a ajuns manager de bar. A plecat apoi în Singapore, unde a înfiinþat o companie de
impresariat. Dupã cinci ani s-a întors în România, reîntâlnind lumea din mediul pe care-l pãrãsise. A participat la câteva castinguri, fiind selecþionat de Valeriu Lazarov pentru telenovela „Secretul Mariei”. Liviu Vârciu, Ionela Nedelea ºi Ioan Isaiu, un trio de succes pe care îl puteþi vedea sâmbãtã, 10 noiembrie, ora 18, în comedia „Ménage a Trois”. La Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani.
aparþinut minelor. Acest proiect e doar unul, iar anul viitor va putea fi construitã aici o bazã industrialã, sper eu, pentru cã în mod sigur e un teren care se preteazã la aºa ceva”, a mai spus ºi Gabriel Lungu. Responsabilii din Conversmin spun cã mai au în plan sã ecologizeze ºi alte perimetre foste miniere. Nu sunt excluse cele din Livezeni, Uricani, Câmpu lui Neag ori chiar Petrila.
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 noiembrie 2012
Staþiunea Tr a n s a l p i n a r e n a º t e din cenuºa Vidrei
ânditã ca o staþiune de munte, perfectã pentru iubitorii sportului, Staþiunea Vidra a ajuns o adevãratã paraginã. Doar clãdirile vechi, gândite de Ceauºescu ca locuri de cazare pentru lotul naþional de kaiac canoe, amintesc de un proiect grandios. Construcþiile, niciodatã finisate, ori folosite pentru turism, deoarece Revoluþia a oprit ridicarea grandioasei staþiuni de munte, amintesc de o idee care a rãmas uitatã de toþi.
G
Diana MITRACHE Ele aparþin acum sindicatelor conduse de Marin Condescu ºi nimeni nu a mai dat pe aici de ani buni. Pe lac mai vin împãtimiþi ai muntelui, iau câte o bãrcuþã ºi vâslesc agale, la pescuit. În rest... ruine nãpãdite de buruieni, câini vagabonzi ºi câþiva muncitori tocmiþi în zonã. „Ele sunt în administrarea sindicatelor ºi nu ºtim ce decid acei oameni”, spun cei din zonã.
omeniul schiabil Transalpina, o altã poveste
D
La doar câþiva paºi, într-un loc de poveste, însã, o altã staþiune renaºte „ca din apã”. La 2.000 de metri altitudine, pe un teren virgin, o mânã de oameni au ridicat unul dintre cele mai mari domenii de schi din România, într-un timp record. Domeniul de Schi Transalpina, un loc din care vezi Munþii Fãgãr㺠ºi la doar 30 de km de Petroºani - a crescut în câteva luni ºi a ajuns ceea ce nici Straja ºi nici Pasul Vâlcan, ori Parângul nu vor fi prea curând. Investiþia este finanþatã în mare mare parte de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, dar muncitorii lucreazã
aici într-un ritm nemaiîntâlnit în România. Spunem asta pentru cã lucrãrile au ajuns la final, iar aici sunt douã telegondole gata sã primeascã turiºtii, instalaþii de teleschi, posturi pentru jandarmi, pentru salvamontiºti ºi chiar parcãri supraterane pe 3 niveluri, plus, bazine cu apã de capacitãþi uluitoare. Toate sunt gata într-o sãptãmânã, iar cei care au gândit proiectul vorbesc despre el ca despre cea mai mare realizare din zonã. Asta ºi pentru cã oamenii care vor lucra acolo sunt din Valea Jiului ºi tot de aici se gândesc cei care dezvoltã domeniul schiabil Transalpina sã aducã oameni la muncã. „Avem 9 kilometri de pârtii, teleschiuri, telescaun, telegondole. Toate sunt gata în cel mai scurt timp, iar apoi nu va trebui decât sã construim locuri de cazare, undeva lîngã lac, jos, pentru cã la baza telegondolei am fãcut doar o parcare pe trei nivele. Este un loc cu un potenþial turistic uriaº ºi cei interesaþi pot construi aici în privat. Aici pot ajunge ºi cei de pe Transalpina”, a mai adãugat Dan Faur, managerul de proiect. Totul a costat 28 de milioane de euro ºi în mare parte, finanþarea vine de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, însã, constructorii mai au de recuperat sume importante.
Totuºi, lucrãrile au fost duse la bun sfârºit pe credit ºi constructorul susþine cã într-o sãptãmânã poate sã ningã. Asta pentru cã deja au fost amenajate pârtiile, bãtãtorit pãmântul, iar 6 tunuri de zãpadã stau sã fie alimentate din bazinul de 120.000 de metri cubi, construit la 2.000
de metri altitudine. Dupã ce a construit de la zero kilometri de pârtie în toatã þara ºi a amenajat domenii schiabile, ori a montat telegondole ºi instalaþii de transport pe cablu, arhitecþii au ales acest loc, desprins parcã din Rai, unde a fost construit un paradis montan. Cei care l-au gândit spun cã în 5 ani de zile domeniul schiabil Transalpina va fi numãrul 1 în România în turismul montan. Va fi un alt St. Moritz din Elveþia. Iarna pârtiile de schi, ce se întind pe kilometri, vor fi legate între ele cu teleschiuri, ori telegondole. Un peisaj de vis, pârtii de schi ºi condiþii deosebite, gândite dupã clima locului. Lacul nu va rãmâne deoparte, iar cei de aici se gândesc sã amenajeze pontoane, unde turiºtii vor avea posibilitatea sã ia bãrcile ºi sã facã o plimbare pe lacul Vidra.
S
taþiunea Vidra...
.... se dorea una din cele mai frumoase staþiuni montane din România. Situatã pe Valea Lotrului, mai precis în Munþii Puru, pe malul lacului cu acelaºi nume, la o înalþime de
1.370 m, zona beneficiazã de aer deosebit de ozonat bogat în ioni negativi ºi esenþe volatile de
brad ºi grad de poluare zero în anotimpul de iarnã. Zãpada se menþine în jur de ºase luni pe an, iar drumul este accesibil tot anul. Aici, fostul dictator Nicolae Ceauºescu ar fi dorit sã organizeze o olimpiadã de iarnã. Vidra beneficiazã de un potenþial însemnat atât pentru sporturile de iarnã, cât ºi pentru cele de varã. De altfel, campionul Ivan Patzaichin ºi canotorii olimpici ai României se antrenau aici, înainte de 1989, pe lacul Vidra, unde amatorii de sporturi nautice cu vele pot sã îºi dovedeascã mãiestria în navigaþie. Potenþialul turistic din Vidra este foarte mare. Pornind din aceastã staþiune, turiºtii ar putea face excursii prin Munþii Parângului, Lotrului sau Cãpãþânii, iar staþiunea a fost deja legatã printr-un drum secundar de Transalpina.