Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 247
Cronica Vãii Jiului Marti, 6 noimbrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Vochiþoiu viseazã la fotoliul de senator ascuns sub fusta lui Ridzi
Explozie la Uricani ragoste cu flãcãri. Asta D s-a petrecut la Uricani, luni la prânz, când un bãrbat, supãrat pe concubina sa, a spart zidul de beton proaspãt ridicat de aceasta ºi a dat foc locuinþei, care a explodat.
>>> PAGINA A 3-A
Procurorii din Petroºani cer executarea silitã a Ministerului Public e luptã în instanþã cu Ministerul Public pentru a-ºi recupera banii pe care i-au câºtigat tot în urma unor sentinþe irevocabile.
S
>>> PAGINA A 3-A Omagiu post - mortem
Sunt mic, mic, mic, dar în Senat eu vreau un pic
Trupul fostului primar Gheorghe David depus în sala de Marmurã a Primãriei Petroºani ala de Marmurã a Primãriei Municipiului Petroºani a devenit loc de pelerinaj pentru toþi cei care doresc sã-ºi ia „Adio” de la cel care a fost Gheorghe David, unul dintre cei mai iubiþi ºi apreciaþi primari pe care i-a avut Petroºaniul.
S
>>> PAGINA 12
aralambie Vochiþoiu, cunoscut în zonã prin poreclele sale sugestive: Porchiþoiu, Ciordiþoiu, Bandiþoiu, Harivistu, ºi mai nou Poporanistul, vrea sã activeze pe prima scenã a politicii româneºti, adicã în Senat, deºi, în plan local, din punct de vedere politic este un ...trist. Doar nu degeaba sloganul sãu electoral este “Sunt mic, mic, mic, dar, în Senat eu vreau un pic”. >>> PAGINILE 8-9
H
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012
ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Radare
DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Motorinã 6,54 Lei
Motorinã 6,57 Lei
Benzinã 6,18 Lei
Benzinã 5,89 Lei
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Motorinã 5,95 Lei
Motorinã 6,09 Lei
Benzinã 5,81 Lei
Benzinã 5,92 Lei
Lupeni
Motorinã 6,31 Lei
Motorinã 6,14 Lei
Benzinã 6,16 Lei
Benzinã 5,75 Lei
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Ziua
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687
www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cursã mortalã 2 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 Împãrãteasa de fier (r) 1:45 Grupul Vouã (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Ultimul sãrut 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:45 ªtirile Pro TV 23:15 Spartacus: Zeii arenei 0:15 Apropo TV (r) 1:15 Dupã 20 de ani (r)
Prima TV 9:30 Viaþa dublã a lui Eleanor Kendall 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Astra Film XIX 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012
Explozie la Uricani ragoste cu flãcãri. Asta s-a petrecut la Uricani, luni la prânz, când un bãrbat, supãrat pe concubina sa, a spart zidul de beton proaspãt ridicat de aceasta ºi a dat foc locuinþei, care a explodat.
D
Diana MITRACHE Un puternic incendiu a izbucnit la un bloc de locuinþe din Uricani, dupã ce într-una dintre garsoniere a avut loc o explozie. Totul din vina unui bãrbat de 67 de ani din localitate, care s-a certat cu concubina sa ºi a spart zidul dintre ei, dupã care a dat foc ºi a plecat de acasã. Din fericire, nu sunt victime, ci doar pagube materiale.
Primii care au ajuns la faþa locului sunt cei de la SMURD, care au transportat la spital mai mulþi oameni ce au intrat în curând, cã erau certaþi. A dat foc în casã, a plecat ºi s-a produs explozia. Vom ajuta familiile care au avut de suferit, pentru cã sunt mai multe locuinþe afectate ºi oamenii vor fi ajutaþi sã-ºi refacã pereþii”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani, care va cere consiliului local sã aloce un ajutor de urgenþã pentru aceºtia.
panicã. „Nu sunt victime, doar persoane care s-au speriat ºi au avut nevoie de intervenþia noastrã. Avem ºi un pompier rãnit în misiuune, care ºi el a fost transportat la spital”, a declarat, imediat dupã incident un
paramedic SMURD. Cei din Uricani spun cã bãrbatul s-ar fi certat cu concubina sa, care ridicase un zid între cele douã locuinþe alãturate ºi a vrut astfel sã se rãzbune. Aceeaºi ipotezã o susþine ºi primarul din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, cel care spune cã va ajuta vecinii sã-ºi reconstruiascã locuinþa. „Omul era într-o relaþie de concubinaj cu o femeie cu care s-a certat. Am înþeles cã a tot ameninþat-o. Stãteau în garsoniere învecinate ºi au spart un zid, au fãcut o uºã, însã, femeia a zidit-o
Procurorii din Petroºani cer executarea silitã a Ministerului Public e luptã în instanþã cu Ministerul Public pentru a-ºi recupera banii pe care i-au câºtigat tot în urma unor sentinþe irevocabile.
S
Carmen COSMAN
le-au dat câºtig de cauzã prin decizii defini-
tive ºi irevocabile. Chiar ºi ala, însã, banii nu iau primit, aºa cã au cerut executarea silitã a Mibisterului Public, cel care trebuia sã punã în aplicare hotãrârile
Mai mulþi procurori din Petroºani au cerut executarea silitã a Ministerului Public pentru a-ºi primi drepturile salariale câºtigate tot în instanþã. Sunt procese demarate ºi de 7 ani, iar magistraþii instanþelor, dar nu a fãcut-o. „S-a cerut executarea silitã, pentru cã sunt hotãrâri judecãtoreºti ºi s-au dat ordonanþe de eºalonare care nu au fost respectate. Sunt hotãrâri
R
iscã puºcãria
Comandantul Poliþiei Uricani spune cã incendiatorul a fost dus la poliþie pentru audieri ºi riscã sã stea ani buni dupã gratii, el fiind acuzat de distrugere deosebit de gravã. „Pe fondul unei neînþelegeri s-a prodius totul. Se pare cã acesta a dat foc ºi, din cauza vaporilorde benzinã din locuinþã, s-a produs explozia. Am deschis o anchetã ºi urmeazã ca, împreunã cu Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani sã dispunem mãsurile ce se impun în asemenea cazuri”, susþine
prin care s-a stabilit cã statul sau mai precis Ministerul Public, datoreazã niºte bani al tot personalul ºi ele nu erau puse în executare”,a declarat Dumitru Ilinca, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani ºi unul dintre procurorii care se luptã cu ministerul în ºtanþã. Este vorba despre mai multe hotãrâri judecãtoreºti care prevãd fie acordarea unor sporuri, fie diferenþele de salarizare între procurorii de la parchete ºi cei de la DIICOT ºi DNA, reclamate de asemenea în instanþã de cei dintâi. „Poprirea a fost validatã de Judecãtoria Sectorului 4 Bucureºti, iar Ministerul Public a declarat recurs”, a mai declarat procurorul Ilinca. Nu mai puþin de 7 procurori din Petroºani sunt parte în acest proces aflat în faza de recurs.
Dãnuþ Mocanu, comendant al Poliþiei Uricani. Pompierii de la Petroºani ºi cei de la Garda der Intervenþie Uricani au ajuns imediat la faþa locului ºi, timp demai multeore, au luptat sã înlãture efectele deflagraþiei. „Am fost anunþaþi sã intervenim la o explozie, urmatã de incendiu. Ne-am deplasat cu o autospecialã de la Garda Uricani ºi una de la Petroºani. Aici am constatat cãa avut loco explozie, urmatãde un incendiu. Mai multe date vã vom da dupã finalizarea cercetãrilor. Sunt afectate 2 garsoniere de incendiu ºi restul de 18 garsoniere de pe scara blocului de suflul exploziei, iar alte douã locuinþe din blocul de vis a vis au geamurile sparte”, a declarat Lt. Rãzvan Stancu, locþiitorul Comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani, care a menþionat cã unul dintre pompieri s-a ales cu o luxaþie în urma intervenþiei ºi a avut nevoie de îngrijiri medicale. Incendiul de pe strada Progresului a afectat nu mai puþin de 7 locuinþe, iar ancheta pompierilor va scoate la ivealã cauzele acestei explozii. Bãrbatul care a provocat incendiul a fost audiat la poliþie ºi riscã puºcãria pentru fapta sa. Un caz asemãnãtor a mai avut loc în urmã cu circa cinci ani tot la Uricani. Atunci, un miner ºi-a ucis soþia din cauza geloziei ºi dupã ce a stropit-o cu benzinã i-a dat foc. Femeia a murit pe patul de spital.
P e s c a r a m e n d a t î n Va l e a J i u l u i
andarmii au prins pe malul Jiului un pescar pe care l-au amendat, pentru cã nu avea permis de pescuit. Acþiunile preventive vor continua ºi în zilele urmãtoare.
J
Incidentul a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, duminicã. Oamenii legii spun cã l-au amendat ºi i-au confiscat peºtii prinºi, pentru cã nu avea permis de pescuit. „Jandarmii hunedoreni au
depistat un bãrbat de 45 de ani din Vulcan, care pescuia în apelel Jiului de Vest, în dreptul localitãþii Aninoasa. El a fost sancþionat contravenþional de jandarmi cu cu amendã în valoare de 300 de lei”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. În zilele urmãtoare, jandarmii spun cã vor face mai multe acþiuni de acest fel pe toate albiile apelor de munte. Asta, pentru a preveni astfelde delicte. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noimebrie 2012
O nouã sesiune pentru depunerea dosarelor de reabilitare termicã
noiembrie 2012, varianta finalã a Ghidului solicitantului pentru apelul de proiecte din cadrul subdomeniului pentru Sprijinirea investiþiilor în efi-
e depun cererile pentru reabilitarea locuinþelor. Cererile de finanþare pentru reabilitarea termicã a blocurilor cu fonduri europene pot fi depuse începând cu 15 noiembrie 2012, potrivit unui comunicat transmis vineri de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT). Beneficiarii eligibili ai schemei de finanþare sunt unitãþile administrativ-teritoriale municipii reºedinþe de judeþ în calitate de reprezentanþi ai asociaþiilor de proprietari.
S
Raul IRINOVICI Alocarea financiarã, de la FEDR ºi de la bugetul de stat, reprezentând 60% din valoarea eligibilã, pentru perioada 20072013, este de 182,4 milioane
euro, fiind repartizatã pe cele 8 regiuni de dezvoltare în mod egal. Alocarea financiarã ce revine fiecãrei regiuni este de 22,80 milioane euro. La Petroºani nu se ºtie nimic de depunerea proiectelor în
aceastã etapã. Reprezentanþii admininistraþiei publice spun cã toate cererile în acest sens au fost deja depuse. MDRT a lansat, din 1
Un club destinat supra-dotaþilor a ªcoala Generalã „Avram Stanca” din Petroºani urmeazã a lua naºtere un club al copiilor supra-dotaþi. Este vorba despre elevii care exceleazã la unele discipline precum ar fi matematica, fizica, informatica sau artele plastice.
L
Mircea NISTOR „Selecþia elevilor nu va fi efectuatã dupã notele obþinute la respectivele materii ci, vom þine seama de abilitãþile ºi talentul copiilor, prezentate la matematicã, fizicã, informaticã sau arte plastice, de exemplu. De selectarea elevilor ºi coordonarea activitãþii clubului mã voi ocupa eu”, a precizat Robert Hummel, directorul ªcolii Generale „Avram Stanca” Petroºani. Numãrul de elevi care vor fi primiþi în acest club al „supra-dotaþilor” a fost stabilit la 10. Cursurile, la care vor fi acceptaþi copii de la toate unitãþile ºcolare din Petroºani, sunt gratuite ºi se vor derula dupã orele de curs.
cienþã energeticã a blocurilor de locuinþe. Potenþialii beneficiari pot consulta ghidul publicat pe www.inforegio.ro, secþi-
unea Ghidul Solicitantului. Implementarea mãsurilor privind eficienþa energeticã va trebui sã aibã ca rezultat o reducere de cel puþin 40% a consumului de energie pentru încãlzire ºi atingerea unui consum minim de energie pentru încãlzire în funcþie de zonele climatice la nivel naþional. Sunt eligibile lucrãrile de reabilitare termicã a anvelopei, lucrãrile de reabilitare a sistemului de încãlzire. Sunt vizate în special blocurile de locuinþe construite dupã proiecte elaborate în perioada 1950-1990 în care locuiesc categorii sociale vulnerabile ºi familii cu venituri reduse, peste 50% dintre familiile - proprietari din clãdire au un venit net lunar pe membru de familie de maxim 500 euro.
S-au mutat la furat de cale feratã la Subcetate rei bãrbaþi din Petroºani au fost prinºi de poliþiºtii de la TF Simeria Triaj în timp ce încercau sã disparã cu câteva zeci de metri de cale feratã.
T
Diana MITRACHE Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, cei trei bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 33 ºi 45 de ani au fost prinºi în flagrant imediat dupã ce au secþionat ºi sustras de la linia feratã 215 Subcetate – Haþeg, douã cupoane de ºinã de cale feratã în lungime de 15,50 m fiecare. “Pentru prinderea ºi imobilizarea suspecþilor, care au încercat sã fugã ºi nu s-au supus somaþiilor poliþiºtilor, unul dintre agenþi a folosit
Accident cu patru persoane rãnite pe DN 68 atru persoane au ajuns la spital în urma unui accident de circulaþie petrecut pe DN 68, din direcþia de mers Oþelu Roºu-Haþeg, la km 56+550m.
P
Diana MITRACHE Potrivit poliþiºtilor de la circulaþie, un ºofer de 59 de ani din localitatea Oþelu Roºu, judeþul Caraº Severin, în timp ce conducea un autoturism pe DN 68, în afara localitãþii Sarmizegetusa, pe o porþiune de drum în aliniament, a intrat în depãºirea unui alt autovehicul, a pierdut controlul asupra volanului ºi s-a rãsturnat în ºanþul din partea stângã a direcþiei sale de mers. În urma accidentului a rezultat rãnirea gravã a conducãtorului auto ºi a unei pasagere de 61 de ani, din localitatea Oþelu Roºu, precum ºi rãnirea uºoarã a altor douã pasagere în vârstã de 36 de ani, din Oþelu Roºu. În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã.
armamentul din dotare, trãgând un foc de avertisment în plan vertical”, declarã Niþu. Dupã efectuarea cercetãrii la faþa locului, s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noimebrie 2012
1400 de aparate de gaz neconforme în judeþul Hunedoara nstalaþii de gaz sigilate din motive de siguranþã, în judeþul Hunedoara. Circa 1.400 de aparate alimentate cu gaz au fost sigilate în aria de activitate a E.ON Gaz Distribuþie în judeþul Hunedoara, în primele nouã luni ale anului curent, pentru neconformitãþi la instalaþiile interioare care prezentau riscuri în exploatare.
I
Raul IRINOVICI Funcþionarea în condiþii de siguranþã a instalaþiilor interioare de gaz poate fi afectatã de uzurã acestora. Astfel, apariþia unor fisuri, deteriorarea îmbinãrilor ºi distrugerea în timp a etanºeitãþii instalaþiilor de gaz pot favoriza acumulãri de gaze care duc la incidente cu urmãri deosebit de grave. În cadrul parteneriatului ”Împreunã pentru siguranþã”, încheiat în luna septembrie a.c., E.ON România ºi Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U) readuc în atenþia consumatorilor de gaze naturale obligaþia
pe care aceºtia o au de a efectua verificãrile ºi reviziile periodice la instalaþiile de gaz, aceste operaþiuni fiind esenþiale pentru prevenirea producerii unor evenimente care se pot solda uneori cu pierderi irecuperabile. Este responsabilitatea fiecãrui consumator de gaze naturale sã apeleze la serviciile firmelor specializate în domeniu pentru efectuarea verificãrii instalaþiilor de gaz – o datã la doi ani, ºi reviziei acestora – o datã la zece ani, operaþiuni care sunt obligatorii, conform prevederilor legale. Totodatã, consumatorii de gaze naturale trebuie sã întreþinã instalaþiile
Unii în vacanþã, alþii la ore opiii din învãþãmântul preºcolar ºi primar au bifat luni, 5 noiembrie, prima zi de vacanþã din noul an ºcolar. Cei mai mici dintre elevi vor avea „liber” pânã în data de 11 noiembrie, zi în care vor reveni la cursuri. „În vacanþã se aflã doar elevii din clasele pregãtitoare ºi cei din clasele I-IV.
C
Mircea NISTOR Ceilalþi participã la cursuri. Aceastã vacanþã este una bine-
venitã pentru cã putem derula activitãþile de reamenajare a sãlilor de clasã care sunt libere. Aici este vorba despre zugrãvit sau vopsit”, susþin reprezentanþii unitãþilor ºcolare din Valea Jiului care au în componenþã clase din învãþãmântul preºcolar ºi primar. Urmãtoarea vacanþã, de aceastã datã destinatã tuturor elevilor, va fi cea de iarnã, programatã în perioada 22 decembrie 2012 – 13 ianuarie 2013.
interioare de gaze naturale ºi sã respecte normele de utilizare ale acestora pentru funcþionarea în condiþii de sigu-
ranþã. Dacã în urma verificãrilor ºi reviziilor sunt depistate neconformitãþi, acestea trebuie remediate cât mai repede posibil de cãtre proprietarii instalaþiilor de gaz, exclusiv prin intermediul firmelor autorizate de cãtre Autoritatea Naþionalã de
Reglementare în domeniul Energiei.(A.N.R.E.). De la începutul anului 2012 pânã la finalul lunii septembrie, în urma verificãrilor ºi reviziilor instalaþiilor de utilizare, urmare a neconformitãþilor depistate în judeþul Hunedoara, compania noastrã a fost nevoitã sã sigileze, pânã la remedierea acestora, circa 1.400 de aparate alimentate cu gaz. Verificãrile ºi reviziile periodice reprezintã un element esenþial pentru siguranþa utilizatorilor de gaze naturale, venind în completarea regulilor privind utilizarea corectã a gazelor naturale, între care se mai numãrã apelarea la specialiºti pentru orice modificare a instalaþiilor interioare de gaz, respectiv curãþarea coºurilor de fum.
Lipsa banilor face ca ºi maºinile second hand sã se vândã greu n ultimii ani, ºi mai ales în ultima perioadã de timp, vânzãrile de autoturisme noi au înregistrat o scãdere substanþialã datoratã crizei financiare. Chiar ºi oferte foarte atractive ºi discount-uri mari lumea nu se mai îngrãmãdeºte sã-ºi achiziþioneze o maºinã.
Î
Raul IRINOVICI Nu doar la maºinile noi s-au înregistrat vânzãri scãzute, ci ºi la cele de tip second hand la
frumuºele din vânzarea acestor maºini aduse din afara graniþelor, marea lor majoritate fiind cumpãrate din Germania. Întrebându-i care au fost
care fie proprietarii care le au ºi vor sã le vândã, fie cei care se ocupã de cumpãrarea lor din strãinãtate ºi mai departe vânzarea lor în þara au înregistrat pierderi destul de mari faþã de alþi ani în care se vindeau ca pâinea caldã,dacã putem spune aºa. Mulþi dintre aceºti ’’dealeri’’ autohtoni spun cã pânã acum lucrurile au mers bine ºi cã au fãcut ºi niºte profituri
motivele pentru care au început o asemenea afacere care nu tot timpul aduce profituri, ei ne spun cã au adus profituri pânã anul acesta când lucrurile au început sã scârþâie ºi pentru ei. Pe lângã partea financiarã ei ne pun sã facem o paralelã ºi sã ne închipuim cã suntem un potenþial client interesat de achizitonarea unei maºini second hand. Raportat pret-calitate, ei ne spun cã
multe din maºinile de afarã sunt mult mai ieftine decât cele noi autohtone ºi cu mult mai multe dotãri obtionale faþã de ce ne sunt oferite la multe din maºinile noi, la acestea totul constã în plus ºi de cele mai multe ori nu merita investiþia. ’’Nu va merita niciodatã sã cumpãraþi o maºinã nouã fãrã nicio dotare obtionala doar pentru cã e nouã, când puteþi în bani puþini sã luaþi una strãinã second în varianta full options’’. Pentru aceºti oameni de afaceri nici înmatricularea autoturismelor nu este o problemã. Dacã nu se vând repede, decât sã plãteascã taxe mari, mai bine prefera sã le înmatriculeze în Bulgaria la preþuri mult mai mici ºi asigurãri foarte mici chiar ºi unele la firme fictive, dupã cum am putut vedea în multe cazuri când au avut loc accidente de circulaþie doar cu pagube materiale ºi în care pãgubiþii au de aºteptat cu lunile pentru a-ºi recupera banii de la aceste firme de asiguraþi fantoma din þarã vecinã. Pânã la urma fiecare persoanã poate alege din multitudinea de oferte care existã pe piaþa realã cât ºi cea virtualã,pe internet. Dar cea mai mare problemã rãmâne binenteles cea a banilor care nu mai sunt aºa mulþi ca pe vremuri.
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012
6 Actualitate
2013 an mai bun sau nu... vând în vedere cã A ne apropiem cu paºi repezi de sfârºitul acestui an care nu doar pentru noi, cât ºi pe plan mondial a fost un an greu din punct de vedere financiar în primul rând dar ºi un an greu din punct de vedere al catastrofelor provocate de vreme. Toþi speram cã anul ce urmeazã sã vinã, sã fie un an mai bun ºi un an în care sã ne meargã mai bine din toate punctele de vedere. Pentru toate aceste lucruri, ºi doar informativ, putem accesa paginile de internet sau anumite publicaþii de specialitate
pentru a afla ce previziuni sunt pentru anul 2013. ªi previziunile nu sunt foarte favorabile. România ar putea fi zguduitã de un
cutremur catastrofal. Un seism cu magnitudinea de aproximativ 7 va lovi þara noastrã pânã la finele anului 2013, iar mii de români ºi-ar
putea pierde vieþile. Numai în Bucureºti ar putea muri peste ºase mii de oameni, dupã cum reiese din analizele fãcute de specialiºtii din
Primãria Capitalei. ªi asta datoritã faptului cã sunt foarte multe clãdiri extrem de fragile. În 20 de ani autoritãþile au consolidat doar 15 blocuri din cele peste 300 care stau sã cadã. Nici pe plan mondial lucrurile nu sunt foarte promiþãtoare, ba din contrã. Anul 2013 poate fi unul dramatic pentru toþi locuitorii planetei. E posibil ca 2013 sã fie un an de crizã la nivel global, iar greul a început deja. Din cauza secetei sau, din contrã, a inundaþiilor, culturile din mai multe þãri la nivel mondial simt deja efectele dramatice. Culturile sunt compromise, preþul mâncãrii creºte, oamenii care ºi aºa se
descurcau greu ajung sã nu îºi mai poatã cumpãra necesarul pentru a duce o viaþã decentã ºi un trãi cât de cât bun. Dar cum putem observa, nu toatã lumea este aºa scepticã ºi face aºa previziuni sumbre pentr anul ce vã venii. Dupã zodiacul chinezesc pe 10 februarie 2013, începe semnul ªarpelui Negru de Apã ºi tine pânã pe 31 ianuarie 2014. 2013 este un an caracterizat conform astrologiei
Actualitate 7
chinezeºti de elementul dominant al APEI. Apa atrage dupã ea mobilitate ºi schimbare ºi prin urmare 2013 va fi un an dinamic, supus în permanenþã schimbãrii. Culoarea reprezentativã a lui 2012 este negrul, însã Anul ªarpelui este asociat simultan ºi cu verdele sau albastrul deschis. ªarpele reprezintã un simbol al Yin-ului (feminin rece), un semn ce stã sub semnul misteriosului. Spre deosebire de culturã vesticã unde ºarpele este înfãþiºat ca un simbol al rãului ºi al seducerii
în astrologia chinezeascã. ªarpele este asociat în mod frecvent cu ideea de frumuseþe, înþelepciune, cunoaºtere ezotericã. Totodatã, ºarpele este perceput drept o fiinþã sacrã.
Pentru cã ªarpele (sau “micul dragon” cum i se mai spune) aduce ca apariþie cu Dragonul, unul dintre cele mai puternice ºi norocoase semne ale zodiacului chinezesc, împrumuta o parte din aspectele pozitive ale Dragonului. Din toate aceste lucruri care ne sunt prezentate drept previziuni pentru anul 2013, nu putem sã zicem ºi sã facem nimic, pânã la urmã, decât sã aºteptãm. Ne-am obiºnuit cu greutãþile ºi le facem faþã din ce în ce mai bine. Raul IRINOVICI
Telefoanele mobile ne afecteazã sãnãtatea fãrã sã ne dãm seama ot mai multe controverse se nasc pe seama telefoanelor mobile ºi a efectelor nocive pe care aceste le au asupra organismului uman. Toatã lumea se întreabã dacã într-adevãr este aºa cum ne spun toþi cercetãtorii sau sunt doar poveºti.
T
Fiþele ºi vedetele furã minþile tinerilor ncã din copilãrie toþi ne-am dorit sã avem un model de persoana perfectã pe care sã o urmãm. Poate cateodata aceea persoanã nu existã ºi trebuia sã ne imaginãm una care sã fie cum am fi vrut noi.
Î
COLÞUL LUI DENIS
Pe lângã acestea întotdeauna ne doream lucruri simple care pentru vremurile respective erau realizabile. Viaþa era frumoasã stând toatã ziua afarã ºi jucându-ne ascunsea ºi multe alte jocuri ale copilãriei. Remarcãm cã odatã cu trecerea anilor toate aceste lucruri putem spune cã s-au pierdut. Poate cã ºi din punctul de vedere cã tehnologia a avansat foarte mult ºi se pot gãsi lucruri mai interesante cu ajutorul internetului, dar care nu de fiecare datã este benefic celor mici. Dupã o zi de ºcoalã, ºi de
teme, ar trebui sã iasã afarã ºi sã se joace cu ceilalþi copii de vârsta lor aºa putând sã socializeze de mici. În schimb prefera sã stea închiºi în case ºi sã caute tot felul de jocuri sau de lucruri pe calculator, acest lucru ne fiind benefice nici pentru sãnãtate fizicã ºi nici pentru psihicul celor mici care se închid într-o lume virtualã ºi doar a lor. În adolescenþã lucrurile s-au scimbat radical. Toatã lumea
este interesatã doar de imaginea proprie ºi de cum sunt vãzuþi de cãtre ceilalþi, persoanele pe care acum le idolizeaza sunt fotomodelele de succes sau vedetele care apar la televizor. Tinerele domniºoare sunt foarte dezgheþate ºi emancipate încã de la vârsta de cinsprezece ani ºi foarte multe dintre ele chiar aleg cãi greºite în viaþã doar din cauzã cã sunt foarte naive ºi îºi doresc sã fie cã vedetele
pe care le vãd, cu bani, maºini ºi faimoase, fãrã sã se gândeascã la consecinþe care de cele mai multe ori sunt foarte urâte. În schimb bãieþii toþi se viseazã mari oameni de afaceri sau gansteri ºi cã fac numai combinaþii profitabile ºi sunt foarte importanþi faþã de cei care sunt normali, dacã putem zice aºa. Dar din toate lucrurile negative pe care tinerii din ziua de azi le pot alege, cel mai rãu este
JOS ALESUL GHEªEFTAR! Cronicã rimatã / Ioan Dan Bãlan Gata, se suceºte roata: dupã secetã vin ploi, umezeala bate-n frunze ºi reuma bate-n noi, iar rãcorile de zloatã se-nclinã spre lapoviþã... aþi uitat ? sãrim din varã în cojoc, cuºmã, bundiþã! De scãpãm de inundaþii plãtesc slujbe, îi noroc, cã de ani românii, bieþii, schimbã ghinion pe ºoc, schimbã seceta-n troiene ºi zãpada pe arºiþã: cine-i vinovat? partidul! dacã-l spun, sigur, sughiþã! ªi cum sã sughiþi, ortace, când eºti zilnic om-trombon? e campania în floare! crizantemã! crin! pampon! iarãºi se aleg „bãjeþii”, precum grâul de neghinã, precum s-ar schimba-n orchestrã toba pe o violinã...
consumul de droguri care a crescut alarmant chiar ºi în ºcolile generale ºi din pãcate ia amploare tot mai mult în ultima vreme. De cele mai multe ori copii buni cad pradã acestor lucruri doar din cauza anturajului în care se afla. Putem spune cã lumea s-a schimbat ºi se va schimba în continuare. Totul depinde de noi cum suntem influenþaþi de aceste schimbãri. Raul IRINOVICI
Teama cea mai mare referitoare la telefonul mobil este cã aceste aparate pot cauza o afecþiune gravã precum cancerul dar aceastã teamã a fost infirmatã de curând de cãtre niºte cercetãtori din Norvegia care ne asigura cã nu ne vom îmbolnãvi de cancer din cauza celularelor ºi mai mult decât atât bãrbaþii pot sta liniºtiþi cã aceste telefoane mobile nu afecteazã nici fertilitatea aºa cum s-a mai zvonit. O posibilã îmbolnãvire a oamenilor din cauza acestor telefoane poate sã vinã chiar de unde ne aºteptam mai
Da’ ce scriu eu ? toamna asta, în brumar electoral, orice om cu „simþuri” fine-ºi pune fesul pe þambal, orice om care îºi „carã” binele prin România, fãrã trâmbiþe ºi surle-ºi va ºopti plãcut „solia” , Orice candidat ca lumea, cu imagine-n colegiu, ne va recita platforma, o va aºeza-n arpegiu ºi din adunarea mare, de prost gust, gângãvitoare, vor rãmâne, ca la ºcoalã, cei deºtepþi cu pila mare, Va rãmâne, ca în schituri, cel cu semn celest pe frunte, cel ce- a înþeles cãrarea urcând munte dupã munte, cel ce poate sã irige cu sudoarea-i un hectar... îl cãtaþi cu lumânarea? aha, vreþi º-un felinar?! Am scris: se învârte roata! jos alesul gheºeftar! de undrea sã ºtim ce-nseamnã un cinstit parlamentar.
puþin, din spitale... Doar 10 % dintre medici ºi infirmiere îºi dezinfecteazã periodic telefonul, potrivit autorilor studiului, pentru realizarea cãruia au fost prelevate probe de pe mâinile ºi tele-
foanele a 200 de medici ºi infirmiere din sãlile de operaþii ºi din saloanele de terapie intensivã. Aproape 90 % din telefoanele mobile testate erau contaminate cel puþin cu acelaºi tip de bacterie, dintre care unele susceptibile cã ar provoca infecþii nocozomiale grave la pacienþii deveniþi sensibili în spital. Dupã efectuarea de culturi din prelevãrile fãcute în laborator pentru a vedea dacã germenii sunt capabili sã prolifereze în
mediu favorabil, aproape 35 % erau purtãtori a douã tipuri de bacterii ºi 11 % a trei sau mai multe tipuri de bacterii. Rezultatele sugereazã faptul cã o contaminare trece de pe mâinile personalului medical pe telefoanele lor mobile.Aceste telefoane pot fi un rezervor de infecþii care ar putea facilita transmiterea de bacterii între pacienþi. Putem spune cã aceste lucruri nu sunt cunoscute de toatã lumea ºi nici nu s-ar fi putut gândi cineva vreodatã cã ar putea avea de aface cu un astfel de virus în spital. Pe lângã aceste efecte dãunãtoare organismului o echipã de experþi americani a descoperit cã radiaþi-
ile emise de telefonul mobil pot cauza insomnii, reducând numãrul orelor de somn profund. 71 de bãrbaþi ºi femei cu vârste cuprinse între 18-45 de ani au fost expuºi în timp ce se pregãteau de culcare la radiaþiile emise de telefonul mobil. Dupã o monitorizare atentã s-a constatat o calitate redusã a somnului.De asemenea, durerile de cap sunt mai frecvente în cazul persoanelor expuse la radiaþii în timpul somnului, comparativ cu celelalte. Din toate aceste lucruri care ne sunt prezentate, putem spune cã oricât de dãunãtoare ar fi telefoanele mobile nu putem renunþa la ele. Sunt un rãu necesar cu care ne-am obiºnuit ºi care face parte din viaþa noastrã. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012
6 Actualitate
2013 an mai bun sau nu... vând în vedere cã A ne apropiem cu paºi repezi de sfârºitul acestui an care nu doar pentru noi, cât ºi pe plan mondial a fost un an greu din punct de vedere financiar în primul rând dar ºi un an greu din punct de vedere al catastrofelor provocate de vreme. Toþi speram cã anul ce urmeazã sã vinã, sã fie un an mai bun ºi un an în care sã ne meargã mai bine din toate punctele de vedere. Pentru toate aceste lucruri, ºi doar informativ, putem accesa paginile de internet sau anumite publicaþii de specialitate
pentru a afla ce previziuni sunt pentru anul 2013. ªi previziunile nu sunt foarte favorabile. România ar putea fi zguduitã de un
cutremur catastrofal. Un seism cu magnitudinea de aproximativ 7 va lovi þara noastrã pânã la finele anului 2013, iar mii de români ºi-ar
putea pierde vieþile. Numai în Bucureºti ar putea muri peste ºase mii de oameni, dupã cum reiese din analizele fãcute de specialiºtii din
Primãria Capitalei. ªi asta datoritã faptului cã sunt foarte multe clãdiri extrem de fragile. În 20 de ani autoritãþile au consolidat doar 15 blocuri din cele peste 300 care stau sã cadã. Nici pe plan mondial lucrurile nu sunt foarte promiþãtoare, ba din contrã. Anul 2013 poate fi unul dramatic pentru toþi locuitorii planetei. E posibil ca 2013 sã fie un an de crizã la nivel global, iar greul a început deja. Din cauza secetei sau, din contrã, a inundaþiilor, culturile din mai multe þãri la nivel mondial simt deja efectele dramatice. Culturile sunt compromise, preþul mâncãrii creºte, oamenii care ºi aºa se
descurcau greu ajung sã nu îºi mai poatã cumpãra necesarul pentru a duce o viaþã decentã ºi un trãi cât de cât bun. Dar cum putem observa, nu toatã lumea este aºa scepticã ºi face aºa previziuni sumbre pentr anul ce vã venii. Dupã zodiacul chinezesc pe 10 februarie 2013, începe semnul ªarpelui Negru de Apã ºi tine pânã pe 31 ianuarie 2014. 2013 este un an caracterizat conform astrologiei
Actualitate 7
chinezeºti de elementul dominant al APEI. Apa atrage dupã ea mobilitate ºi schimbare ºi prin urmare 2013 va fi un an dinamic, supus în permanenþã schimbãrii. Culoarea reprezentativã a lui 2012 este negrul, însã Anul ªarpelui este asociat simultan ºi cu verdele sau albastrul deschis. ªarpele reprezintã un simbol al Yin-ului (feminin rece), un semn ce stã sub semnul misteriosului. Spre deosebire de culturã vesticã unde ºarpele este înfãþiºat ca un simbol al rãului ºi al seducerii
în astrologia chinezeascã. ªarpele este asociat în mod frecvent cu ideea de frumuseþe, înþelepciune, cunoaºtere ezotericã. Totodatã, ºarpele este perceput drept o fiinþã sacrã.
Pentru cã ªarpele (sau “micul dragon” cum i se mai spune) aduce ca apariþie cu Dragonul, unul dintre cele mai puternice ºi norocoase semne ale zodiacului chinezesc, împrumuta o parte din aspectele pozitive ale Dragonului. Din toate aceste lucruri care ne sunt prezentate drept previziuni pentru anul 2013, nu putem sã zicem ºi sã facem nimic, pânã la urmã, decât sã aºteptãm. Ne-am obiºnuit cu greutãþile ºi le facem faþã din ce în ce mai bine. Raul IRINOVICI
Telefoanele mobile ne afecteazã sãnãtatea fãrã sã ne dãm seama ot mai multe controverse se nasc pe seama telefoanelor mobile ºi a efectelor nocive pe care aceste le au asupra organismului uman. Toatã lumea se întreabã dacã într-adevãr este aºa cum ne spun toþi cercetãtorii sau sunt doar poveºti.
T
Fiþele ºi vedetele furã minþile tinerilor ncã din copilãrie toþi ne-am dorit sã avem un model de persoana perfectã pe care sã o urmãm. Poate cateodata aceea persoanã nu existã ºi trebuia sã ne imaginãm una care sã fie cum am fi vrut noi.
Î
COLÞUL LUI DENIS
Pe lângã acestea întotdeauna ne doream lucruri simple care pentru vremurile respective erau realizabile. Viaþa era frumoasã stând toatã ziua afarã ºi jucându-ne ascunsea ºi multe alte jocuri ale copilãriei. Remarcãm cã odatã cu trecerea anilor toate aceste lucruri putem spune cã s-au pierdut. Poate cã ºi din punctul de vedere cã tehnologia a avansat foarte mult ºi se pot gãsi lucruri mai interesante cu ajutorul internetului, dar care nu de fiecare datã este benefic celor mici. Dupã o zi de ºcoalã, ºi de
teme, ar trebui sã iasã afarã ºi sã se joace cu ceilalþi copii de vârsta lor aºa putând sã socializeze de mici. În schimb prefera sã stea închiºi în case ºi sã caute tot felul de jocuri sau de lucruri pe calculator, acest lucru ne fiind benefice nici pentru sãnãtate fizicã ºi nici pentru psihicul celor mici care se închid într-o lume virtualã ºi doar a lor. În adolescenþã lucrurile s-au scimbat radical. Toatã lumea
este interesatã doar de imaginea proprie ºi de cum sunt vãzuþi de cãtre ceilalþi, persoanele pe care acum le idolizeaza sunt fotomodelele de succes sau vedetele care apar la televizor. Tinerele domniºoare sunt foarte dezgheþate ºi emancipate încã de la vârsta de cinsprezece ani ºi foarte multe dintre ele chiar aleg cãi greºite în viaþã doar din cauzã cã sunt foarte naive ºi îºi doresc sã fie cã vedetele
pe care le vãd, cu bani, maºini ºi faimoase, fãrã sã se gândeascã la consecinþe care de cele mai multe ori sunt foarte urâte. În schimb bãieþii toþi se viseazã mari oameni de afaceri sau gansteri ºi cã fac numai combinaþii profitabile ºi sunt foarte importanþi faþã de cei care sunt normali, dacã putem zice aºa. Dar din toate lucrurile negative pe care tinerii din ziua de azi le pot alege, cel mai rãu este
JOS ALESUL GHEªEFTAR! Cronicã rimatã / Ioan Dan Bãlan Gata, se suceºte roata: dupã secetã vin ploi, umezeala bate-n frunze ºi reuma bate-n noi, iar rãcorile de zloatã se-nclinã spre lapoviþã... aþi uitat ? sãrim din varã în cojoc, cuºmã, bundiþã! De scãpãm de inundaþii plãtesc slujbe, îi noroc, cã de ani românii, bieþii, schimbã ghinion pe ºoc, schimbã seceta-n troiene ºi zãpada pe arºiþã: cine-i vinovat? partidul! dacã-l spun, sigur, sughiþã! ªi cum sã sughiþi, ortace, când eºti zilnic om-trombon? e campania în floare! crizantemã! crin! pampon! iarãºi se aleg „bãjeþii”, precum grâul de neghinã, precum s-ar schimba-n orchestrã toba pe o violinã...
consumul de droguri care a crescut alarmant chiar ºi în ºcolile generale ºi din pãcate ia amploare tot mai mult în ultima vreme. De cele mai multe ori copii buni cad pradã acestor lucruri doar din cauza anturajului în care se afla. Putem spune cã lumea s-a schimbat ºi se va schimba în continuare. Totul depinde de noi cum suntem influenþaþi de aceste schimbãri. Raul IRINOVICI
Teama cea mai mare referitoare la telefonul mobil este cã aceste aparate pot cauza o afecþiune gravã precum cancerul dar aceastã teamã a fost infirmatã de curând de cãtre niºte cercetãtori din Norvegia care ne asigura cã nu ne vom îmbolnãvi de cancer din cauza celularelor ºi mai mult decât atât bãrbaþii pot sta liniºtiþi cã aceste telefoane mobile nu afecteazã nici fertilitatea aºa cum s-a mai zvonit. O posibilã îmbolnãvire a oamenilor din cauza acestor telefoane poate sã vinã chiar de unde ne aºteptam mai
Da’ ce scriu eu ? toamna asta, în brumar electoral, orice om cu „simþuri” fine-ºi pune fesul pe þambal, orice om care îºi „carã” binele prin România, fãrã trâmbiþe ºi surle-ºi va ºopti plãcut „solia” , Orice candidat ca lumea, cu imagine-n colegiu, ne va recita platforma, o va aºeza-n arpegiu ºi din adunarea mare, de prost gust, gângãvitoare, vor rãmâne, ca la ºcoalã, cei deºtepþi cu pila mare, Va rãmâne, ca în schituri, cel cu semn celest pe frunte, cel ce- a înþeles cãrarea urcând munte dupã munte, cel ce poate sã irige cu sudoarea-i un hectar... îl cãtaþi cu lumânarea? aha, vreþi º-un felinar?! Am scris: se învârte roata! jos alesul gheºeftar! de undrea sã ºtim ce-nseamnã un cinstit parlamentar.
puþin, din spitale... Doar 10 % dintre medici ºi infirmiere îºi dezinfecteazã periodic telefonul, potrivit autorilor studiului, pentru realizarea cãruia au fost prelevate probe de pe mâinile ºi tele-
foanele a 200 de medici ºi infirmiere din sãlile de operaþii ºi din saloanele de terapie intensivã. Aproape 90 % din telefoanele mobile testate erau contaminate cel puþin cu acelaºi tip de bacterie, dintre care unele susceptibile cã ar provoca infecþii nocozomiale grave la pacienþii deveniþi sensibili în spital. Dupã efectuarea de culturi din prelevãrile fãcute în laborator pentru a vedea dacã germenii sunt capabili sã prolifereze în
mediu favorabil, aproape 35 % erau purtãtori a douã tipuri de bacterii ºi 11 % a trei sau mai multe tipuri de bacterii. Rezultatele sugereazã faptul cã o contaminare trece de pe mâinile personalului medical pe telefoanele lor mobile.Aceste telefoane pot fi un rezervor de infecþii care ar putea facilita transmiterea de bacterii între pacienþi. Putem spune cã aceste lucruri nu sunt cunoscute de toatã lumea ºi nici nu s-ar fi putut gândi cineva vreodatã cã ar putea avea de aface cu un astfel de virus în spital. Pe lângã aceste efecte dãunãtoare organismului o echipã de experþi americani a descoperit cã radiaþi-
ile emise de telefonul mobil pot cauza insomnii, reducând numãrul orelor de somn profund. 71 de bãrbaþi ºi femei cu vârste cuprinse între 18-45 de ani au fost expuºi în timp ce se pregãteau de culcare la radiaþiile emise de telefonul mobil. Dupã o monitorizare atentã s-a constatat o calitate redusã a somnului.De asemenea, durerile de cap sunt mai frecvente în cazul persoanelor expuse la radiaþii în timpul somnului, comparativ cu celelalte. Din toate aceste lucruri care ne sunt prezentate, putem spune cã oricât de dãunãtoare ar fi telefoanele mobile nu putem renunþa la ele. Sunt un rãu necesar cu care ne-am obiºnuit ºi care face parte din viaþa noastrã. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012
8 Politic noi... “Câþiva paºi ºi alt partid, altã ofertã... Nu, domnule, cã nu mai pot... Mã grãbesc sã ajung acasã... Cu paºi repezi ºi pãrând preocupat de o vitrinã, reuºesc sã mai evit un asaltator... Ura!!!! Am ajuns acasã. Arunc pe cuierul din hol teancul de pliante ºi mã aºez în fotoliu rãsuflând uºurat... Nu trag douã guri de aer, cã puºtiul meu nãvãleºte în camerã fluturând triumfãtor în mânã un pix cu chipul candidatului P. S. D. Haralambie Vochiþoiu.
Vo c h i þ o i u v i s e a z ã l a f o t o l i u l d e s e n a t o r ascuns sub fusta lui Ridzi aralambie Vochiþoiu, cunoscut în zonã prin poreclele sale sugestive: Porchiþoiu, Ciordiþoiu, Bandiþoiu, Harivistu, ºi mai nou Poporanistul, vrea sã activeze pe prima scenã a politicii româneºti, adicã în Senat, deºi, în plan local, din punct de vedere politic este un ...trist. Doar nu degeaba sloganul sãu electoral este “Sunt mic, mic, mic, dar, în Senat eu vreau un pic”.
H
Marius MITRACHE Acum, dupã ce a reuºit sã-l prosteascã pe Dan Diaconescu viseazã sã ajungã în Senat, profitând de notorietatea, profesionalismul ºi seriozitatea de care se bucurã Monica Iacob Ridzi în colegiul sãu. Aºa se face cã, ascuns sub poalele Monicãi, Vochiþoiu sperã ca pe munca familiei Ridzi sã ajungã ºi el mare. Adicã peste procentele pe care le numeri folosind degetele de la o singurã mânã cu care s-a obiºnuit pânã acum. Doamna Iacob Ridzi, fiþi atentã când staþi lângã “Bandiþoiu”. S-ar putea sã o pãþiþi urât. Poreclele enumerate chiar la începutul articolului vin din realitãþi. Foºtii sãi apropiaþi spun cã omul, cãci are poziþie bipedã, are o plãcere imensã în a
înºela ºi bãga cuþitul în spate.
este C ine Vochiþoiu? Haralambie Vochiþoiu este cunoscut în mediul de afaceri ca un micuþ parvenit de Valea Jiului. Iar pentru a argumenta vã prezentãm, dumneavoastrã, oamenilor cinstiþi din Valea Jiului care ºtiþi cât de greu sã câºtigã o pâine doar câteva sentinþe ale acestui ipochimen: 1.Prin Ordonanþa 18/P/2001 a Parchetului Petroºani, în baza art.215 Cod Penal, numitul Vochiþoiu Haralambie a fost amendat cu suma de 300.000 lei, pentru complicitate la înºelãciune; 2. Prin Ordonanþa 88/P/2002 a Parchetului Petroºani în baza art.85, alin.2, Cod rutier, numitul
Vochiþoiu Haralambie a primit amendã pentru conducerea pe drumurile publice a unui automobil cu numãr fals ºi amenzi la bugetul local, dar ºi de circulaþie emise la data de 14.01.2011, conform unei înºtiinþãri transmise de Serviciul Impozite ºi Taxe Locale; 3. Prin Ordonanþa 686/P/2003 a Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în baza art.288 ºi 291 Cod Penal, numitul Vochiþoiu Haralambie a fost amendat pentru fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals ºi s-a ales cu dosar penal pentru sãvârºirea acestor infracþiuni ,iar exemplele pot continua… De numele lui Vochiþoiu s-a legat ºi evaporarea a 20.000 de euro din conturile unei instituþii cu nume pompos de la Timiºoara, “Organismul Intermediar Regional Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Vest”. Presa a speculat la vremea respectivã cã banii ar fi fost direcþionaþi de Vochiþoiu, la acea datã preºedintele PSD Petroºani, care conducea instituþia în cauzã la vremea respectivã, înspre campania electoralã a lui Mircea Geoanã. La scurt timp Vochiþoiu ºi-a pierdut postul respectiv ºi nu s-a mai auzit absolut nimic de soarta banilor.
i din ª presã adunate... ...despre Haralambie
Vochiþoiu care vrea în Senat. Ca sã nu fim acuzaþi cã suntem pãrtinitori ºi avem ceva cu candidatul am cãutat pe Internet ce a apãrut în presã referitor la activitatea politicã, ori de la locul de muncã . Rezultatul, confirmã ºi pãrerea noastrã. Omul, a avut dintotdeauna probleme în domeniile unde a activat, iar în politicã a fost un perdant. Nu vom înºirui toate articolele în care apare acest personaj, ci am ales doar unul singur pe care îl considerãm cel mai relevant ºi de actualitate, deºi a fost scris în urmã cu câþiva ani: “Haralambie Vochiþoiu, un Pinocchio pesedist Nu a fost foarte greu, pentru cã de peste, peste tot candidaþii noºtrii ne zâmbesc fotogenic. Începând cu spaþiile desemnate pentru afiºare, bennere mai mari sau mai mici (în funcþie de cât îl þine buzunarul pe candidat sau partidul care îl susþine), pliante, internet, mass-media, „corturi” electorale, suntem nãpãdiþi de promisiuni care mai de care mai umflate ºi cosmetizate de parcã ne-am afla în mijlocul unui concurs de fãcut gogoºi. Ca sã fie tacâmul complet, din când în când aceste gogoºi mai au iz ºi de mici sau bere împãrþiþi cu dãrnicie de persoane care, cu altã ocazie, nu þi-ar da nici un pahar cu apa... Pe stradã, eºti asaltat de voluntari care, cu un zâmbet mieros, îþi intind câte un fluturaº sau o invitaþie cãtre nu ºtiu ce manifestare cu spectacole incendiare ºi îþi ºuºotesc complice ; „Vã aºteptãm ºi sperãm sã votaþi cu
ochiþoiu, un personaj dintr-o piesã proastã
V
Recuperez un fluturaº electoral ca sã-l compar cu pixul... Din acesta îmi zâmbeste carismatic, de data asta Hari Vochiþoiu... I s-o fi pãrând mai de bun augur sã-ºi spunã „Hari”(?!), zici cã-i nume de scenã... Dar, atât timp cât politica asta a devenit un show mai mult sau mai puþin reuºit, este în regulã, de ce sã nu-ºi spunã ºi el „Hari”... Vochiþoiu, prin tot ce face, este ca un personaj dintr-o piesã proastã, scrisã de un autor mai puþin talentat, de apreciat este numai dorinþa sa de parvenire, indiferent prin ce moduri, genul de om care calcã peste cadavre ca sã-ºi atingã scopul. Este omul despre care nu poþi sã spui niciodatã cã þi-e prieten sau coleg, pentru cã nu ºtii când vei fi trãdat sau înºelat. Este cunoscut modul cum ºi-a devorat de-a dreptul colegii de partid, împroºcãnd cu minciuni, calomnii ºi rãutãþi de neimaginat pe potenþialii adversari politici sau cei care ar putea sã-i fie obstacol în ascensiune, anihilându-i rând pe rând. Veºnic nemulþumit de poziþia sa socialã, s-a straduit sã depãºeascã condiþia sa de muncitor la Exploatarea miniera Petrila, prin absolvirea Facultãþii de Mine Petroºani, renumitã pentru fabricarea statutului de oameni cu studii superioare sau titluri academice pentru o sumedenie de nume cunoscute din judeþul Hunedoara.
A nul ºi dosarul... Dupã patru ani ca inginer la intreprinderea care i-a înlesnit com-
pletarea studiilor, omul nostru a mai dat un pic din coate ºi din muncitorul modest iatã-l ajuns director executiv la Agenþia Judeþeana pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Anul acela parcã a fost predestinat pentru inventivul Hari Vochiþoiu pentru cã s-a ales pe lânga funcþie ºi cu un dosar penal pentru infracþiunea de fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals (Dosar 18/P/2001 al Parchetului de pe Lângã Judecãtoria Petroºani), deoarece, încãlcând contractul colectiv de muncã, care stipula condiþiile atribuirii biletelor de odihnã ºi tratament pentru angajaþi, a completat în nume personal în fals un bilet de odihnã deºi în acel an mai beneficiase de bilet de odihnã cu reducere 80% în altã perioada. A fost scos de sub urmãrire penalã dupã o serie de cercetãri ºi a fost amendat cu 300.000 lei vechi ºi el ºi cei care mai fãceau parte din dosar. Este un proverb care spune cã, dacã vrei sã vezi caracterul unui om, trebuie sã-i dai putere. Funcþia de la agenþie l-a facut pe Vochiþoiu sã-ºi dea arama pe faþã ºi, vãzându-se cu pâinea ºi cuþitul în mânã, a început sã împartã dupã bunul sãu plac bani din programul de mãsuri active cãtre firme care urmau sã creeze locuri de muncã pentru ºomeri. Sunteþi convinºi cã firmele erau apropiate domnului Haralambie (ce dracu’, cã aºa îl chemã de fapt), aºa cã deºi s-au cheltuit aproape 240 miliarde lei vechi, nu au fost create decât 10 (am scris corect, zece) locuri de muncã. 44 de procese s-au derulat în anii urmãtori datoritã acestui fapt pentru recuperarea prejudiciului. Nu vã întrebaþi care a fost oare partea domnului Vochiþoiu din aceste contracte ? Tot în aceastã funcþie fiind, a mai fost acuzat cã a înlesnit dirijarea unor contracte avantajoase cãtre firma BESTJOBS S. R. L. , fãrã a urmãri modul de îndeplinire al clauzelor contractuale, aducând astfel un prejudiciu agenþiei de peste 6 miliarde lei. Poliþia, dupã un an de cercetãri, a declinat competenþa cãtre Direcþia Naþionalã Anticorupþie, unde dosarul a fost ºi înmormântat, pe motiv cã ei se ocupã de dosare de
„mari corupþi”, cele 6 miliarde li s-a pãrut floare la ureche. Sã tot faci afaceri !!! Cu toate cã Vochiþoiu a rãspuns foarte violent la acuzaþiile care i-au fost aduse de predecesorul sãu, afirmând cã nu are legãturã cu firma amintitã, (deºi toata lumea ºtia cã este controlatã de el, chiar dacã în Registrul Comerþului ea figura pe numele unui prieten foarte apropiat ,aproape mâna lui dreaptã), îl regãsim acum director general la firma BESTJOBS S. R. L. Nu mai bine îþi spuneai Pinocchio? Activitatea domnului Vochiþoiu este foarte inventivã, acesta fiind tot timpul pus pe eludarea legii. Astfel, maºina sa personalã, a cãrei autorizaþie provizorie de circulaþie expirase, a fost împrumutatã unui cunoscut care a produs un accident pe str. Aviatorilor, ocazie cu care un om a suferit leziuni. Pe atunci director, Vochiþoiu s-a ales numai cu o amendã administrativã de 1.000.000 lei. Se pare cã minciuna ocupã loc de cinste în caracterul micului Pinocchio, zis ºi Hari, pentru cã la Parchetul de pe Lângã Judecãtoria Petroºani, cu ocazia interogatoriului din data de 13 iunie 2002, (Dosar 881/P/2002 al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani) îºi declarã starea civilã „cãsãtorit”, în condiþiile în care, la data de 13 mai 2002, i s-a pronunþat divorþul din vina sa exclusivã (Dosar 1641/ 2002 al Judecãtoriei Petroºani). Alegerile pentru funcþia de preºedinte al Organizaþiei P. S. D. 2 Petroºani, din data de 6 decembrie 2002 l-au determinat sã-ºi punã încã o datã mintea la contribuþie, încercând sã-ºi reducã la tãcere contracandidaþii prin tot felul de tertipuri ºi ºicane. Nu s-a putut abþine nici de data asta de la infracþiuni ºi deoarece viza sa de flotant pentru municipiul Petroºani îi expirase din data de 26.09.2002, a falsificat o copie xerox de pe buletinul de identitate, din care sã rezulte cã ºi-a stabilit reºedinþa în municipiu la data de 10.10.2002, deci anterior alegerilor. Cu nesimþirea ºi tupeul care îl caracterizeazã a avut tupeul sã depunã acea copie falsificatã la biroul deputatului Rus Ioan în vederea validãrii. Acest fals i-a mai
Politic 9 adus încã un dosar pentru sãvârºirea infracþiunii de fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals, (dosar 686/P/2003 al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara). Alegerile au fost invalidate, Vochiþoiu primind din partea organizaþiei un blând „avertisment ultimativ”. ªi mai blând a fost procurorul care, uitând cã justiþia trebuie sã fie apoliticã , l-a scos de sub urmãrire penalã considerând cã pentru îndreptarea învinuitului este suficientã aplicarea unei sancþiuni cu caracter administrativ, în speþã, o amendã în sumã de 10 milioane lei. Ce blândã este justiþia cu unele personaje!. . . Ma gãndesc ce ar fi pãþit un ºofer care ar fi falsificat o foaie de parcurs pentru a putea fura 20 litri de benzinã. . . Îngroºa rândurile babelor care stau prin puºcãrii pentru o niscai amendã neplãtitã.
in cunoscãtor F de muzicã piratatã Dupã aceste peripeþii cu „anul ºi dosarul” sã nu vã gândiþi cã onor candidatul nostru la primãrie sa mai potolit. . . A fãcut tot ce i-a stat în putinþã pentru a-ºi rotunji veniturile personale, traficul de influenþã pe care a încercat sã-l exercite pentru obþinerea de lucrãri pentru firma sa la teatrul din Petroºani rãmânând fãrã rezultate. Tot mai bine se manevrau banii publici, nu ? Ce s-a gândit, Haralambie Vochiþoiu, vãzând cã afacerile personale merg tot mai rãu... Unde se pot câºtiga bani buni fãrã prea multã muncã? La Primãrie!!! Iatã-l deci, înscriindu-se într-o cursã electoralã pentru care un om cu cel puþin o doza infimã de conºtiinþa ºi bun simþ nici nu ar fi îndraznit mãcar „sã se antreneze“ ºtiind câte a fãcut ºi cât a dat cu „subsemnatul”. Rãmas tot mai singur, datoritã modului de comportament faþã de colaboratori ºi a aerelor de dictator sau primar comunist, a încercat sã mai „dreagã busuiocul” ºi sã încerce prin manevre ºi ºiretlicuri ieftine sã câºtige cât mai multe voturi. A fãcut pregãtiri intense ºi propagandã voalatã din timp, primul pas fiind fãcut cãtre sufle-
tul sexului frumos, când, cu ocazia zilei de 8 Martie, a împãrþit în ºcoli, spitale ºi alte instituþii, CD-uri cu muzica piratatã de pe internet cu opere aparþinând unor soliºti celebri, tenori de operã internaþionali. C. D. -ul purta sigla P. S. D. -ului ºi menþiunea „Hari Vochiþoiu, primarul de care ai nevoie”. Când Uniunea Producãtorilor de Fotograme s-a sesizat cu privire la acest lucru, puþin probabil viitorul primar, care crede cã avem nevoie de el, s-a spãlat pe mâini dând vina pe organizaþia de tineret. Uns cu toate alifiile ºi conºtient cã dezinformarea este cea mai bunã armã, conducerea P. S. D. Petroºani a comandat cercetãtorilor de la Facultatea din Petroºani un sondaj de opinie privind alegerile locale. Un fin observator al pulsului politic din Petroºani ºi-ar fi dat seama de lipsa de profesionalism cu care a fost realizat sondajul în care se apreciazã cã P. S. D. -ul ar putea câºtiga alegerile în orice moment sau de falsa aurã atribuitã liderului organizaþiei. Dacã mai ºi þinem cont cã cercetãtorii au fost conduºi de Valerian Fulger, finul lui Hari – Pinocchio cred cã am spus tot. Acelaºi Valerian care a împãrþit plase de cartofi în cartierul Aeroport, cerºind în acest fel voturile care sã-l înalþe pe naºul sãu la mult râvnitul scaun de primar...
teza de ª idoctorat... Dacã tot este renumitã Facultatea din Petroºani cã acordã diplomele de doctorat pentru o taxã de 150 de dolari pe an, Vochiþoiu s-a gândit sã nu rãmânã mai prejos ca alþii, ºi s-a înscris ºi el la aceste cursuri. Numai cã profesorul Ilie Onica de la catedra de Exploatare Minerã a Facultãþii de Mine, nedovedindu-se de nici un fel impresionat de funcþiile preºedintelui P.D.S.-rist, a
propus respingerea tezei pe motiv cã nu ar fi „originalã”. Elegant mod de exprimare a domnului profesor, pentru cã dacã ar fi sã spunem în limbaj popular, a furat-o ºi pe aia! Doctorandul Hari a negat acest lucru, plângându-se cã a lucrat vreo cinci ani la aceasta tezã, deºi nu ºtiu cãnd o fi avut timp sã se ocupe de ea, deoarece câþiva ani buni el a fost mai tot timpul sã dea declaraþii pe la Parchet, ca sã-ºi rezolve dosarele penale. Nu ºtim dacã Haralambie Vochiþoiu mai citeºte ºi alte pãreri care se publicã vis-a-vis de persoana sa, în afarã de cele comandate de el, pentru cã atunci ar fi vãzut pãrerea publicaþiei „Jurnalul Vãii Jiului”, care îi catalogheazã campania ca fiind „imoralã ºi ilegalã” , iar pe el ca fiind „cel mai slab lider politic al Petroºaniului”. Pãrerea mea este cã are cunoºtinþã de aceste aprecieri, de aceea campania sa este asemãnãtoare unei convulsii neputicioase, bazatã ba pe atac la persoanã, ba pe autoslãvire, ba pe încercarea de a impresiona cu poveºti din copilãrie, când cânta suav la vioarã (oare de pe atunci ºi-a ales numele de scenã, Hari?). Probabil cã tot din acest motiv a „fãcut valuri” ºi cu presupusa tentativã de ºantaj fãcutã asupra lui de un ziarist, dorind sã parã o victimã a opozitiei. Poate cã ar fi fost mai credibil dacã ar fi depus în acest sens o reclamaþie la Poliþie, lucru care nu s-a întâmplat însã, dar care pune sub semnul întrebãrii veridicitatea celor afirmate ºi creºte certitudinea cã a vrut sã-ºi facã publicitate. Dorind sã aplaneze scandalul izbucnit cu ocazia cumpãrãrii de societatea de construcþii controlata de el a unui fost cãmin de nefamiliºti din Aninoasa la un preþ derizoriu, Vochiþoiu încearcã sã foloseascã acest lucru în favoarea sa în campania electoralã promiþând cã va reabilita blocul sub forma
unor locuinþe sociale sau a unui azil de bãtrâni. Bine ar fi, dar cine sã te mai credã pe tine, vere, cã prea mult minþi... Pot sã afirm cu toata certitudinea cã omul ãsta chiar suferã de mitomanie (vorbesc serios!), la cât îl vedem cã fabuleazã. Uitându-mã la spoturile publicitare, pe care Hari Vochiþoiu le difuzeazã în campanie, nu pot sã spun decât cã mi se face scârbã... Dacã ar fi cineva care sã nu cunoascã oraºul, ar crede ca Petroºaniul nu este decãt o groapã de gunoi cu ºobolani morþi, dãrâmãturi, sãrãcie lucie, câini vagabonzi ºi oameni lihniþi de foame... Asta este ideea acelor videoclipuri, ca la sfârºit sã aparã el, Hari, spilcuit ºi bine îmbrãcat, cu mutra de ucenic al vreunui cap de Cosa Nostra, care-ºi oferã serviciile ca sã ne scoatã din rahat. Zici cã a venit de pe altã galaxie la facerea lumii pe pãmânt, cã pânã la el nu s-a fãcut nimic, iar noi, umili, trebuie sã îngenunchiem la venirea SALVATORULUI. Este penibil, zãu... Pânã la urmã este alegerea dumneavoastrã, dar gândiþi-vã cã nu se poate merge prea departe cu falsitatea, iar acest personaj, care în permanenþã minte, eludeazã legea, nu este preocupat decât de bunãstarea proprie, nu are cum sã vã reprezinte interesele sau sã vã administreze banii publici. În cazul lui Haralambie Vochiþoiu nu putem spune cã sunt numai vorbe sau rãutãþi, faptele lui sunt concretizate în acte ºi dosare penale. Probabil se vor mai aduna ºi altele pentru cã este încã tânãr. Nu vã sugerez pe cine sã votaþi, dar am rugãmintea sã nu încredinþaþi cheia oraºului aºa oricui, pentru cã de la promisiuni la realizãri este cale lungã, iar cei care suferã de mitomanie, dupã ce vor fi instalaþi în fotoliul de primar, se vor îmbolnãvi subit de amnezie... ”. (fragment dintr-un articol
apãrut în revista Justiþiarul în mai 2008 sub semnãtura lui Tudor Blaga) Suntem în anul 2012, vi se pare ceva schimbat în ceea ce-l priveºte pe Vochiþoiu? Aveþi dreptate! Omul ºi-a schimbat partidul ºi se pare cã a mai acumulat câteva plângeri la poliþie de pe urma contractelor finanþate pe POSDRU. Dar acesta este un alt subiect extrem de interesant ºi palpitant de care avem timp sã ne ocupãm.
Î
n loc de concluzie....
... un perdant tot perdant rãmâne! A candidat de 2 ori la Primãria Petroºani ºi a pierdut, a candidat la preºedenþia Consiliului Judeþean Hunedoara, iar a pierdut, acum candideaza la Senat ºi ...va pierde! ªi asta pentru cã atunci când era în PSD, nici mãcar membrii de partid nu-l votau, iar acum, în PPDD, cu siguranþã nu îl vor vota membrii PD-L aduºi în partid de Monica Iacob Ridzi. Aceºti oameni, apropiaþi ai familiei Ridzi, cu siguranþã nu au uitat când ipochimenul Vochiþoiu folosea la adresa Monicãi expresii extrem de jignitoare. Mai rãu este de de când Monica Iacob Ridzi apare în public alãturi de Vochiþoiu sondajele aratã o scãdere a popularitãþii de care aceasta se bucura. Aºa cã, aveþi grijã doamnã deputat Monica Ridzi, o asociere cu Vochiþoiu nu vã aduce un câºtig, iar dacã pânã acum în sondaje eraþi undeva în jurul a 40 de procente cu plus minus 5 la sutã, din momentul în care aþi apãrut în public alãturi de Vochiþoiu aþi început sã scãdeþi în sondaje. Ar fi pãcat sã nu închideþi Colegiul ºi sã aºteptaþi redistribuirea din pricina unui perdant. Pentru cã este clar pentru toatã lumea: Vochiþoiu va pierde alegerile ºi se va mulþumi sã vadã Senatul doar la televizor!
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012
8 Politic noi... “Câþiva paºi ºi alt partid, altã ofertã... Nu, domnule, cã nu mai pot... Mã grãbesc sã ajung acasã... Cu paºi repezi ºi pãrând preocupat de o vitrinã, reuºesc sã mai evit un asaltator... Ura!!!! Am ajuns acasã. Arunc pe cuierul din hol teancul de pliante ºi mã aºez în fotoliu rãsuflând uºurat... Nu trag douã guri de aer, cã puºtiul meu nãvãleºte în camerã fluturând triumfãtor în mânã un pix cu chipul candidatului P. S. D. Haralambie Vochiþoiu.
Vo c h i þ o i u v i s e a z ã l a f o t o l i u l d e s e n a t o r ascuns sub fusta lui Ridzi aralambie Vochiþoiu, cunoscut în zonã prin poreclele sale sugestive: Porchiþoiu, Ciordiþoiu, Bandiþoiu, Harivistu, ºi mai nou Poporanistul, vrea sã activeze pe prima scenã a politicii româneºti, adicã în Senat, deºi, în plan local, din punct de vedere politic este un ...trist. Doar nu degeaba sloganul sãu electoral este “Sunt mic, mic, mic, dar, în Senat eu vreau un pic”.
H
Marius MITRACHE Acum, dupã ce a reuºit sã-l prosteascã pe Dan Diaconescu viseazã sã ajungã în Senat, profitând de notorietatea, profesionalismul ºi seriozitatea de care se bucurã Monica Iacob Ridzi în colegiul sãu. Aºa se face cã, ascuns sub poalele Monicãi, Vochiþoiu sperã ca pe munca familiei Ridzi sã ajungã ºi el mare. Adicã peste procentele pe care le numeri folosind degetele de la o singurã mânã cu care s-a obiºnuit pânã acum. Doamna Iacob Ridzi, fiþi atentã când staþi lângã “Bandiþoiu”. S-ar putea sã o pãþiþi urât. Poreclele enumerate chiar la începutul articolului vin din realitãþi. Foºtii sãi apropiaþi spun cã omul, cãci are poziþie bipedã, are o plãcere imensã în a
înºela ºi bãga cuþitul în spate.
este C ine Vochiþoiu? Haralambie Vochiþoiu este cunoscut în mediul de afaceri ca un micuþ parvenit de Valea Jiului. Iar pentru a argumenta vã prezentãm, dumneavoastrã, oamenilor cinstiþi din Valea Jiului care ºtiþi cât de greu sã câºtigã o pâine doar câteva sentinþe ale acestui ipochimen: 1.Prin Ordonanþa 18/P/2001 a Parchetului Petroºani, în baza art.215 Cod Penal, numitul Vochiþoiu Haralambie a fost amendat cu suma de 300.000 lei, pentru complicitate la înºelãciune; 2. Prin Ordonanþa 88/P/2002 a Parchetului Petroºani în baza art.85, alin.2, Cod rutier, numitul
Vochiþoiu Haralambie a primit amendã pentru conducerea pe drumurile publice a unui automobil cu numãr fals ºi amenzi la bugetul local, dar ºi de circulaþie emise la data de 14.01.2011, conform unei înºtiinþãri transmise de Serviciul Impozite ºi Taxe Locale; 3. Prin Ordonanþa 686/P/2003 a Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în baza art.288 ºi 291 Cod Penal, numitul Vochiþoiu Haralambie a fost amendat pentru fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals ºi s-a ales cu dosar penal pentru sãvârºirea acestor infracþiuni ,iar exemplele pot continua… De numele lui Vochiþoiu s-a legat ºi evaporarea a 20.000 de euro din conturile unei instituþii cu nume pompos de la Timiºoara, “Organismul Intermediar Regional Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Vest”. Presa a speculat la vremea respectivã cã banii ar fi fost direcþionaþi de Vochiþoiu, la acea datã preºedintele PSD Petroºani, care conducea instituþia în cauzã la vremea respectivã, înspre campania electoralã a lui Mircea Geoanã. La scurt timp Vochiþoiu ºi-a pierdut postul respectiv ºi nu s-a mai auzit absolut nimic de soarta banilor.
i din ª presã adunate... ...despre Haralambie
Vochiþoiu care vrea în Senat. Ca sã nu fim acuzaþi cã suntem pãrtinitori ºi avem ceva cu candidatul am cãutat pe Internet ce a apãrut în presã referitor la activitatea politicã, ori de la locul de muncã . Rezultatul, confirmã ºi pãrerea noastrã. Omul, a avut dintotdeauna probleme în domeniile unde a activat, iar în politicã a fost un perdant. Nu vom înºirui toate articolele în care apare acest personaj, ci am ales doar unul singur pe care îl considerãm cel mai relevant ºi de actualitate, deºi a fost scris în urmã cu câþiva ani: “Haralambie Vochiþoiu, un Pinocchio pesedist Nu a fost foarte greu, pentru cã de peste, peste tot candidaþii noºtrii ne zâmbesc fotogenic. Începând cu spaþiile desemnate pentru afiºare, bennere mai mari sau mai mici (în funcþie de cât îl þine buzunarul pe candidat sau partidul care îl susþine), pliante, internet, mass-media, „corturi” electorale, suntem nãpãdiþi de promisiuni care mai de care mai umflate ºi cosmetizate de parcã ne-am afla în mijlocul unui concurs de fãcut gogoºi. Ca sã fie tacâmul complet, din când în când aceste gogoºi mai au iz ºi de mici sau bere împãrþiþi cu dãrnicie de persoane care, cu altã ocazie, nu þi-ar da nici un pahar cu apa... Pe stradã, eºti asaltat de voluntari care, cu un zâmbet mieros, îþi intind câte un fluturaº sau o invitaþie cãtre nu ºtiu ce manifestare cu spectacole incendiare ºi îþi ºuºotesc complice ; „Vã aºteptãm ºi sperãm sã votaþi cu
ochiþoiu, un personaj dintr-o piesã proastã
V
Recuperez un fluturaº electoral ca sã-l compar cu pixul... Din acesta îmi zâmbeste carismatic, de data asta Hari Vochiþoiu... I s-o fi pãrând mai de bun augur sã-ºi spunã „Hari”(?!), zici cã-i nume de scenã... Dar, atât timp cât politica asta a devenit un show mai mult sau mai puþin reuºit, este în regulã, de ce sã nu-ºi spunã ºi el „Hari”... Vochiþoiu, prin tot ce face, este ca un personaj dintr-o piesã proastã, scrisã de un autor mai puþin talentat, de apreciat este numai dorinþa sa de parvenire, indiferent prin ce moduri, genul de om care calcã peste cadavre ca sã-ºi atingã scopul. Este omul despre care nu poþi sã spui niciodatã cã þi-e prieten sau coleg, pentru cã nu ºtii când vei fi trãdat sau înºelat. Este cunoscut modul cum ºi-a devorat de-a dreptul colegii de partid, împroºcãnd cu minciuni, calomnii ºi rãutãþi de neimaginat pe potenþialii adversari politici sau cei care ar putea sã-i fie obstacol în ascensiune, anihilându-i rând pe rând. Veºnic nemulþumit de poziþia sa socialã, s-a straduit sã depãºeascã condiþia sa de muncitor la Exploatarea miniera Petrila, prin absolvirea Facultãþii de Mine Petroºani, renumitã pentru fabricarea statutului de oameni cu studii superioare sau titluri academice pentru o sumedenie de nume cunoscute din judeþul Hunedoara.
A nul ºi dosarul... Dupã patru ani ca inginer la intreprinderea care i-a înlesnit com-
pletarea studiilor, omul nostru a mai dat un pic din coate ºi din muncitorul modest iatã-l ajuns director executiv la Agenþia Judeþeana pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Anul acela parcã a fost predestinat pentru inventivul Hari Vochiþoiu pentru cã s-a ales pe lânga funcþie ºi cu un dosar penal pentru infracþiunea de fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals (Dosar 18/P/2001 al Parchetului de pe Lângã Judecãtoria Petroºani), deoarece, încãlcând contractul colectiv de muncã, care stipula condiþiile atribuirii biletelor de odihnã ºi tratament pentru angajaþi, a completat în nume personal în fals un bilet de odihnã deºi în acel an mai beneficiase de bilet de odihnã cu reducere 80% în altã perioada. A fost scos de sub urmãrire penalã dupã o serie de cercetãri ºi a fost amendat cu 300.000 lei vechi ºi el ºi cei care mai fãceau parte din dosar. Este un proverb care spune cã, dacã vrei sã vezi caracterul unui om, trebuie sã-i dai putere. Funcþia de la agenþie l-a facut pe Vochiþoiu sã-ºi dea arama pe faþã ºi, vãzându-se cu pâinea ºi cuþitul în mânã, a început sã împartã dupã bunul sãu plac bani din programul de mãsuri active cãtre firme care urmau sã creeze locuri de muncã pentru ºomeri. Sunteþi convinºi cã firmele erau apropiate domnului Haralambie (ce dracu’, cã aºa îl chemã de fapt), aºa cã deºi s-au cheltuit aproape 240 miliarde lei vechi, nu au fost create decât 10 (am scris corect, zece) locuri de muncã. 44 de procese s-au derulat în anii urmãtori datoritã acestui fapt pentru recuperarea prejudiciului. Nu vã întrebaþi care a fost oare partea domnului Vochiþoiu din aceste contracte ? Tot în aceastã funcþie fiind, a mai fost acuzat cã a înlesnit dirijarea unor contracte avantajoase cãtre firma BESTJOBS S. R. L. , fãrã a urmãri modul de îndeplinire al clauzelor contractuale, aducând astfel un prejudiciu agenþiei de peste 6 miliarde lei. Poliþia, dupã un an de cercetãri, a declinat competenþa cãtre Direcþia Naþionalã Anticorupþie, unde dosarul a fost ºi înmormântat, pe motiv cã ei se ocupã de dosare de
„mari corupþi”, cele 6 miliarde li s-a pãrut floare la ureche. Sã tot faci afaceri !!! Cu toate cã Vochiþoiu a rãspuns foarte violent la acuzaþiile care i-au fost aduse de predecesorul sãu, afirmând cã nu are legãturã cu firma amintitã, (deºi toata lumea ºtia cã este controlatã de el, chiar dacã în Registrul Comerþului ea figura pe numele unui prieten foarte apropiat ,aproape mâna lui dreaptã), îl regãsim acum director general la firma BESTJOBS S. R. L. Nu mai bine îþi spuneai Pinocchio? Activitatea domnului Vochiþoiu este foarte inventivã, acesta fiind tot timpul pus pe eludarea legii. Astfel, maºina sa personalã, a cãrei autorizaþie provizorie de circulaþie expirase, a fost împrumutatã unui cunoscut care a produs un accident pe str. Aviatorilor, ocazie cu care un om a suferit leziuni. Pe atunci director, Vochiþoiu s-a ales numai cu o amendã administrativã de 1.000.000 lei. Se pare cã minciuna ocupã loc de cinste în caracterul micului Pinocchio, zis ºi Hari, pentru cã la Parchetul de pe Lângã Judecãtoria Petroºani, cu ocazia interogatoriului din data de 13 iunie 2002, (Dosar 881/P/2002 al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani) îºi declarã starea civilã „cãsãtorit”, în condiþiile în care, la data de 13 mai 2002, i s-a pronunþat divorþul din vina sa exclusivã (Dosar 1641/ 2002 al Judecãtoriei Petroºani). Alegerile pentru funcþia de preºedinte al Organizaþiei P. S. D. 2 Petroºani, din data de 6 decembrie 2002 l-au determinat sã-ºi punã încã o datã mintea la contribuþie, încercând sã-ºi reducã la tãcere contracandidaþii prin tot felul de tertipuri ºi ºicane. Nu s-a putut abþine nici de data asta de la infracþiuni ºi deoarece viza sa de flotant pentru municipiul Petroºani îi expirase din data de 26.09.2002, a falsificat o copie xerox de pe buletinul de identitate, din care sã rezulte cã ºi-a stabilit reºedinþa în municipiu la data de 10.10.2002, deci anterior alegerilor. Cu nesimþirea ºi tupeul care îl caracterizeazã a avut tupeul sã depunã acea copie falsificatã la biroul deputatului Rus Ioan în vederea validãrii. Acest fals i-a mai
Politic 9 adus încã un dosar pentru sãvârºirea infracþiunii de fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals, (dosar 686/P/2003 al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara). Alegerile au fost invalidate, Vochiþoiu primind din partea organizaþiei un blând „avertisment ultimativ”. ªi mai blând a fost procurorul care, uitând cã justiþia trebuie sã fie apoliticã , l-a scos de sub urmãrire penalã considerând cã pentru îndreptarea învinuitului este suficientã aplicarea unei sancþiuni cu caracter administrativ, în speþã, o amendã în sumã de 10 milioane lei. Ce blândã este justiþia cu unele personaje!. . . Ma gãndesc ce ar fi pãþit un ºofer care ar fi falsificat o foaie de parcurs pentru a putea fura 20 litri de benzinã. . . Îngroºa rândurile babelor care stau prin puºcãrii pentru o niscai amendã neplãtitã.
in cunoscãtor F de muzicã piratatã Dupã aceste peripeþii cu „anul ºi dosarul” sã nu vã gândiþi cã onor candidatul nostru la primãrie sa mai potolit. . . A fãcut tot ce i-a stat în putinþã pentru a-ºi rotunji veniturile personale, traficul de influenþã pe care a încercat sã-l exercite pentru obþinerea de lucrãri pentru firma sa la teatrul din Petroºani rãmânând fãrã rezultate. Tot mai bine se manevrau banii publici, nu ? Ce s-a gândit, Haralambie Vochiþoiu, vãzând cã afacerile personale merg tot mai rãu... Unde se pot câºtiga bani buni fãrã prea multã muncã? La Primãrie!!! Iatã-l deci, înscriindu-se într-o cursã electoralã pentru care un om cu cel puþin o doza infimã de conºtiinþa ºi bun simþ nici nu ar fi îndraznit mãcar „sã se antreneze“ ºtiind câte a fãcut ºi cât a dat cu „subsemnatul”. Rãmas tot mai singur, datoritã modului de comportament faþã de colaboratori ºi a aerelor de dictator sau primar comunist, a încercat sã mai „dreagã busuiocul” ºi sã încerce prin manevre ºi ºiretlicuri ieftine sã câºtige cât mai multe voturi. A fãcut pregãtiri intense ºi propagandã voalatã din timp, primul pas fiind fãcut cãtre sufle-
tul sexului frumos, când, cu ocazia zilei de 8 Martie, a împãrþit în ºcoli, spitale ºi alte instituþii, CD-uri cu muzica piratatã de pe internet cu opere aparþinând unor soliºti celebri, tenori de operã internaþionali. C. D. -ul purta sigla P. S. D. -ului ºi menþiunea „Hari Vochiþoiu, primarul de care ai nevoie”. Când Uniunea Producãtorilor de Fotograme s-a sesizat cu privire la acest lucru, puþin probabil viitorul primar, care crede cã avem nevoie de el, s-a spãlat pe mâini dând vina pe organizaþia de tineret. Uns cu toate alifiile ºi conºtient cã dezinformarea este cea mai bunã armã, conducerea P. S. D. Petroºani a comandat cercetãtorilor de la Facultatea din Petroºani un sondaj de opinie privind alegerile locale. Un fin observator al pulsului politic din Petroºani ºi-ar fi dat seama de lipsa de profesionalism cu care a fost realizat sondajul în care se apreciazã cã P. S. D. -ul ar putea câºtiga alegerile în orice moment sau de falsa aurã atribuitã liderului organizaþiei. Dacã mai ºi þinem cont cã cercetãtorii au fost conduºi de Valerian Fulger, finul lui Hari – Pinocchio cred cã am spus tot. Acelaºi Valerian care a împãrþit plase de cartofi în cartierul Aeroport, cerºind în acest fel voturile care sã-l înalþe pe naºul sãu la mult râvnitul scaun de primar...
teza de ª idoctorat... Dacã tot este renumitã Facultatea din Petroºani cã acordã diplomele de doctorat pentru o taxã de 150 de dolari pe an, Vochiþoiu s-a gândit sã nu rãmânã mai prejos ca alþii, ºi s-a înscris ºi el la aceste cursuri. Numai cã profesorul Ilie Onica de la catedra de Exploatare Minerã a Facultãþii de Mine, nedovedindu-se de nici un fel impresionat de funcþiile preºedintelui P.D.S.-rist, a
propus respingerea tezei pe motiv cã nu ar fi „originalã”. Elegant mod de exprimare a domnului profesor, pentru cã dacã ar fi sã spunem în limbaj popular, a furat-o ºi pe aia! Doctorandul Hari a negat acest lucru, plângându-se cã a lucrat vreo cinci ani la aceasta tezã, deºi nu ºtiu cãnd o fi avut timp sã se ocupe de ea, deoarece câþiva ani buni el a fost mai tot timpul sã dea declaraþii pe la Parchet, ca sã-ºi rezolve dosarele penale. Nu ºtim dacã Haralambie Vochiþoiu mai citeºte ºi alte pãreri care se publicã vis-a-vis de persoana sa, în afarã de cele comandate de el, pentru cã atunci ar fi vãzut pãrerea publicaþiei „Jurnalul Vãii Jiului”, care îi catalogheazã campania ca fiind „imoralã ºi ilegalã” , iar pe el ca fiind „cel mai slab lider politic al Petroºaniului”. Pãrerea mea este cã are cunoºtinþã de aceste aprecieri, de aceea campania sa este asemãnãtoare unei convulsii neputicioase, bazatã ba pe atac la persoanã, ba pe autoslãvire, ba pe încercarea de a impresiona cu poveºti din copilãrie, când cânta suav la vioarã (oare de pe atunci ºi-a ales numele de scenã, Hari?). Probabil cã tot din acest motiv a „fãcut valuri” ºi cu presupusa tentativã de ºantaj fãcutã asupra lui de un ziarist, dorind sã parã o victimã a opozitiei. Poate cã ar fi fost mai credibil dacã ar fi depus în acest sens o reclamaþie la Poliþie, lucru care nu s-a întâmplat însã, dar care pune sub semnul întrebãrii veridicitatea celor afirmate ºi creºte certitudinea cã a vrut sã-ºi facã publicitate. Dorind sã aplaneze scandalul izbucnit cu ocazia cumpãrãrii de societatea de construcþii controlata de el a unui fost cãmin de nefamiliºti din Aninoasa la un preþ derizoriu, Vochiþoiu încearcã sã foloseascã acest lucru în favoarea sa în campania electoralã promiþând cã va reabilita blocul sub forma
unor locuinþe sociale sau a unui azil de bãtrâni. Bine ar fi, dar cine sã te mai credã pe tine, vere, cã prea mult minþi... Pot sã afirm cu toata certitudinea cã omul ãsta chiar suferã de mitomanie (vorbesc serios!), la cât îl vedem cã fabuleazã. Uitându-mã la spoturile publicitare, pe care Hari Vochiþoiu le difuzeazã în campanie, nu pot sã spun decât cã mi se face scârbã... Dacã ar fi cineva care sã nu cunoascã oraºul, ar crede ca Petroºaniul nu este decãt o groapã de gunoi cu ºobolani morþi, dãrâmãturi, sãrãcie lucie, câini vagabonzi ºi oameni lihniþi de foame... Asta este ideea acelor videoclipuri, ca la sfârºit sã aparã el, Hari, spilcuit ºi bine îmbrãcat, cu mutra de ucenic al vreunui cap de Cosa Nostra, care-ºi oferã serviciile ca sã ne scoatã din rahat. Zici cã a venit de pe altã galaxie la facerea lumii pe pãmânt, cã pânã la el nu s-a fãcut nimic, iar noi, umili, trebuie sã îngenunchiem la venirea SALVATORULUI. Este penibil, zãu... Pânã la urmã este alegerea dumneavoastrã, dar gândiþi-vã cã nu se poate merge prea departe cu falsitatea, iar acest personaj, care în permanenþã minte, eludeazã legea, nu este preocupat decât de bunãstarea proprie, nu are cum sã vã reprezinte interesele sau sã vã administreze banii publici. În cazul lui Haralambie Vochiþoiu nu putem spune cã sunt numai vorbe sau rãutãþi, faptele lui sunt concretizate în acte ºi dosare penale. Probabil se vor mai aduna ºi altele pentru cã este încã tânãr. Nu vã sugerez pe cine sã votaþi, dar am rugãmintea sã nu încredinþaþi cheia oraºului aºa oricui, pentru cã de la promisiuni la realizãri este cale lungã, iar cei care suferã de mitomanie, dupã ce vor fi instalaþi în fotoliul de primar, se vor îmbolnãvi subit de amnezie... ”. (fragment dintr-un articol
apãrut în revista Justiþiarul în mai 2008 sub semnãtura lui Tudor Blaga) Suntem în anul 2012, vi se pare ceva schimbat în ceea ce-l priveºte pe Vochiþoiu? Aveþi dreptate! Omul ºi-a schimbat partidul ºi se pare cã a mai acumulat câteva plângeri la poliþie de pe urma contractelor finanþate pe POSDRU. Dar acesta este un alt subiect extrem de interesant ºi palpitant de care avem timp sã ne ocupãm.
Î
n loc de concluzie....
... un perdant tot perdant rãmâne! A candidat de 2 ori la Primãria Petroºani ºi a pierdut, a candidat la preºedenþia Consiliului Judeþean Hunedoara, iar a pierdut, acum candideaza la Senat ºi ...va pierde! ªi asta pentru cã atunci când era în PSD, nici mãcar membrii de partid nu-l votau, iar acum, în PPDD, cu siguranþã nu îl vor vota membrii PD-L aduºi în partid de Monica Iacob Ridzi. Aceºti oameni, apropiaþi ai familiei Ridzi, cu siguranþã nu au uitat când ipochimenul Vochiþoiu folosea la adresa Monicãi expresii extrem de jignitoare. Mai rãu este de de când Monica Iacob Ridzi apare în public alãturi de Vochiþoiu sondajele aratã o scãdere a popularitãþii de care aceasta se bucura. Aºa cã, aveþi grijã doamnã deputat Monica Ridzi, o asociere cu Vochiþoiu nu vã aduce un câºtig, iar dacã pânã acum în sondaje eraþi undeva în jurul a 40 de procente cu plus minus 5 la sutã, din momentul în care aþi apãrut în public alãturi de Vochiþoiu aþi început sã scãdeþi în sondaje. Ar fi pãcat sã nu închideþi Colegiul ºi sã aºteptaþi redistribuirea din pricina unui perdant. Pentru cã este clar pentru toatã lumea: Vochiþoiu va pierde alegerile ºi se va mulþumi sã vadã Senatul doar la televizor!
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012
Facilitãþi pentru investitori rimãria municipiului Deva va acorda investitorilor scutiri ºi reduceri de impozite pe clãdiri ºi terenuri, pentru a-i ajuta pe aceºtia sã-ºi dezvolte afacerile ºi sã creeze noi locuri de muncã, cu condiþia ca valoarea investiþiilor sã fie mai mare de 500.000 de euro ºi sã creeze minim 25 de locuri de muncã, decizia fiind adoptatã în Consiliul Local.
P
Raul IRINOVICI Schema de ajutor este valabilã de la 1 ianuarie 2013 ºi se va încheia la sfârºitul anului 2016, facilitãþile oferite fiind legate direct de valoarea investiþiilor ºi de numãrul locurilor de muncã nou create. “Scopul acestor facilitãþi fiscale este atragerea investitorilor pe raza municipiului Deva. În acest sens, Consiliul Local a adoptat o hotãrâre prin care reduce impozitul pe clãdiri ºi scuteºte la platã impozitul pe teren, pentru anumite investiþii care se vor realiza, pornind de la 500.000 de euro, pânã la mai mult de douã milioane de euro”,
a declarat joi directorul economic al Primãriei Deva, Viorica Nicula, citat de Agerpress.
Conform hotãrârii CL Deva, pentru investiþiile mai mari de 500.000
euro ºi crearea a cel puþin 25 de locuri de muncã se acordã o reducere a impozitului pe clãdiri cu 30%, iar în cazul investiþiilor care trec de un milion de euro ºi 50 de locuri de muncã impozitul pe clãdiri se reduce cu 40%. Investiþiile cuprinse între douã milioane euro ºi cinci milioane de euro, cu înfiinþarea a o sutã de locuri de muncã, vor
aduce firmelor o reducere la jumãtate a impozitului pe clãdiri, iar în
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
cazul celor care vor depãºi cinci milioane de euro ºi vor crea 200 de locuri de muncã, scutirea de impozit pe clãdiri va fi totalã. De asemenea, pentru toate investiþiile care se încadreazã în plafoanele menþionate, agenþii economici vor fi scutiþi de la plata impozitului pe teren. Facilitãþile vor fi acordate ºi firmelor care îºi dezvoltã proiectele de afaceri începute sau blocate din cauza crizei economice. Oamenii de afaceri din judeþul Hunedoara au apreciat iniþiativa primãriei ºi considerã cã acesta trebuie continuatã cu asigurarea elementelor de infrastructurã necesare pentru începerea unei afaceri. “Orice facilitate ºi orice idee de acest fel este binevenitã, mai ales în contextul economic actual, cu atât mai mult cu cât avem mare nevoie de investiþii în municipiul Deva ºi judeþul Hunedoara. Dacã astfel de idei vor fi însoþite de aducerea utilitãþilor ºi crearea unor drumuri de acces într-o zonã în care se poatã face aceste investiþii, atunci efectul ar fi mult mai bun. Altfel, poate rãmâne o idee izolatã ºi fãrã prea mari efecte”, a spus preºedintele Asociaþiei Oamenilor de Afaceri Hunedoara, Marius Vãrgaº, conform Agerpress.
La Vânãtoare
Cronicã rimatã - ºarjã amicalã Ioan Dan BÃLAN Este toamnã, cade frunza, în sezon de vânãtoare se stârneºte zarvã-n codru, intrã frica-n rãpitoare, cã-n week-end, pe vreme bunã, iese la ozon poporul ºi, cu puºca la spinare defileazã vânãtorul. Pe cãrãri grele, cotite, prin locuri prãpãstioase, prin poieni ºi prin desiºuri fug fiare fioroase: ursul, lupul ºi mistreþul, vulpea, râsul, tot ce muºcã, fug de gloanþe ºi alice, de miros de praf de puºcã! În costume adecvate, buni atleþi, fain antrenaþi cei din grupa 67, oameni sprinteni din Carpaþi, se întrec în alergare cu ciuta sau cãprioara, cântã-n goarnã, suflã cornul de cu zori ºi pânã seara. E prilej de bucurie ºi izvor de sãnãtate, paznicul de vânãtoare-mparte prada cu dreptate: deci, fac masã amicalã cu cârnaþi, jambon ºi caº ºi-alte bunãtãþuri rare de la... „market”, din oraº! Cã vânatul pe jar dulce e snoavã... vânãtoreascã, puºca se descarcã-n vânturi, omul vrea sã ocroteascã faima ºi mândria þãrii, fauna pur carpatinã... sã trãiascã vânãtorii ºi Diana lor divinã! Omagiu, respect ºi neuitare la trecrea în nefiinþã a celui care a fost Dr. David Gheorghe
Niciodatã timpul nu va ºterge durerea care ne-a cuprins când ne-a pãrãsit pentru totdeauna Dumnezeu sã-i odihneascã sfletul bun în liniºte ºi pace Familia Aurelian Serafinceanu
O inimã bunã a încetat sã mai batã, un suflet bun s-a ridicat la cer Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã-l ierte! Familia Michael Meltzer
6 noiembrie 2012
Este posibil ca la serviciu sã ai parte de multã alergãturã pentru a rezolva chestiuni urgente apãrute pe ordinea de zi. Persoanele mai tinere din familie vor avea nevoie de mai multã îndrumare din partea ta mai ales pe la jumãtatea intervalului.
La serviciu lucrurile se vor rezolva cu greutate ºi nu îþi va fi uºor sã te descurci. Dacã vei reuºi sã dai dovadã de ceva rãbdare ar fi mai uºor pentru toatã lumea. Nu vor lipsi, însã, ocaziile de distracþii, aºa cã starea psihicã se va îmbunãtãþi.
Situaþia ta financiarã este destul de complicatã. Cheltuielile nu vor fi mari, dar banii care þi se datoreazã îþi vor parveni cu întârziere. Investiþiile pe care le vei face în aceastã perioadã nu-ºi vor arãta roadele prea curând. Mintea ta este plinã de idei.
Este posibil sã primeºti o ofertã excelentã de colaborare, din punct de vedere financiar. Pe de altã parte n-ar fi exclus ca la serviciu sã ai o realizare la care aproape nici nu mai sperai. O persoanã importantã ar putea fi convinsã sã îþi susþinã iniþiativele.
Prudenþa va trebui pusã pe primul plan în tot ce doreºti sã întreprinzi, dar mai ales în relaþia cu partenerul de viaþã. La serviciu ai putea primi noi sarcini care se vor dovedi dificile dar pe care le vei rezolva din mers. Relaþia cu colegii va fi bunã.
Nu este cazul sã dai curs impulsivitãþii deoarece ai putea avea neplãceri serioase, mai ales cu superiorii ierarhici. Partenerul de viaþã ar putea avea unele câºtiguri financiare care vor asigura îmbunãtãþirea bugetului comun.
Capacitatea ta de a-þi canaliza energia în scopuri practice este destul de scãzutã. Colaborãrile îþi vor ridica probleme neaºteptate. În carierã te vei confrunta cu situaþii dificile, pe care le vei rezolva cu greu. Va trebui sã dai dovadã de tact ºi de rãbdare.
Ai tendinþa de a fi cam impulsiv, ceea ce îþi poate crea neplãceri majore. Nu vei reuºi sã comunici prea bine cu cei din jur ºi de aceea ar fi indicat sã nu încerci nici un fel de colaborãri. Partenerul de viaþã s-ar putea confrunta cu unele probleme.
Nu este un moment favorabil pentru a face o investiþie de mai mari dimensiuni sau de a face cheltuieli nejustificate. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã ºi nu este cazul sã încerci sã-i convingi sã îþi accepte iniþiativele.
Relaþia ta cu rudele mai îndepãrtate revine în actualitate. Este posibil sã fii obligat sã intervii într-o discuþie aprinsã; o atitudine mai obiectivã va fi absolut obligatorie, cãci altfel riºti sã nedreptãþeºti pe cineva. Începi o lucrare de mai mare anvergurã.
Evitã sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece sunt persoane care nu aºteaptã decât sã faci un pas greºit. Colaborãrile îþi vor aduce o mulþime de avantaje ºi în aceastã perioadã. Partenerului ar putea determina apariþia unor tensiuni în relaþie.
Deºi interesul pentru relaþia cu persoana iubitã este la fel de mare ca pânã acum, vei acorda ceva mai puþin timp întâlnirilor cu aceasta. Din fericire vei putea miza pe sprijinul ºi înþelegerea ei. Ar fi de dorit sã-þi gãseºti ceva mai mult timp pentru odihnã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 6 noiembrie 2012 România va fi împãduritã
Milioane de puieþi, mii de metri cubi de lemn tãiaþi toare asupra comunitãþilor locale ºi a infrastructurii. Reconstrucþia ecologicã forestierã, prin împãdurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinþe agricole, pre-
inisterul Mediului împãdureºte pãdurile, despãdurite de alþii. Ministerul Mediului a demarat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, o campanie “Împãdurim România!”. 26 de milioane de puieþi vor fi plantaþi în toatã þara în luna noiembrie.
M
Raul IRINOVICI Proiectul are ca scop împãdurirea mai multor suprafeþe de teren din majoritatea judeþelor, unde vor fi plantaþi in total peste 26 de milioane de puieþi. Acþiunea “Împãdurim România!” se va desfãºura pe tot parcursul lunii noiembrie, proiectul fiind nãscut dintr-o problemã extrem de presantã a României – dispariþia pãdurilor, ca urmare a tãierilor ilegale, aridizãrilor ºi deºertificãrilor. Aceastã situaþie are, de cele mai multe ori, efecte devasta-
Au scãpat de urºi dar nu ºi de mistre þ i
ospodãriile izolate din municipiul Petroºani sunt aproape în fiecare noapte cãlcate de porcii mistreþi care ies din pãdure în cãutare de hranã. Un localnic a numãrat duminicã seara nu mai puþin de 14 porci mistreþi în ograda sa.
G
Vizitele mistreþilor nu sunt ceva neobiºnuit pentru cei care au casele la poalele Parângului, ºi în fiecare toamnã porcii înfometaþi coboarã în livezi dupã hranã. Problema oamenilor este cã sunt deja prea mulþi faþã de anii trecuþi ºi nu se mai sperie de om, semn cã animalele îºi gãsesc din ce în ce mai greu hrana ºi devin periculoase. Duminicã seara un localnic care are gospodãria în zona Sãlãtruc, a numãrat în ograda sa 14 porci. ªi nu a fost o întâmplare spune omul. „În fiecare toamnã vin în grãdinã, nu e nimic obiºnuit. Cum începeau sã latre câinii ºi fãceai puþin zgomot, o luau la sãnãtoasa. În toamna asta au venit ca
niciodatã. Nu am vãzut de 40 de ani de când sunt aici atât de mulþi porci la mine în curte. Duminicã noaptea erau 14 ºi aºa a fost cam din septembrie pânã acum. Nu mai au ce sã mânce în pãdure ºi nici nu mai fug de câini sau de zgomot. Asta e necazul nostru, ne este fricã sã nu ne atace”, spune Cristian. Pânã în urmã cu o lunã de zile, în zona respectivã oamenii aveau pagube din cauza urºilor care înfometaþi le atacau animalele din gospodãrie. Unul dintre cei care au gospodãrii în zonã a ºi ajuns la spital cu rãni serioase dupã ce a fost atacat de fiarã. Maximilian GÂNJU
cum ºi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de mediu. „Pãdurile sunt una dintre mândriile României, iar în ultimii ani am fost martorii dispariþiei lor treptate, pradã tãierilor ilegale, adesea cu complicitatea autoritãþilor. Prin acest fenomen, nu numai ca România a pierdut din puterea plãmânului sãu verde, dar au fost posibile si catastrofele ce au lovit atâtea comunitãþi: seceta, inundaþiile, alunecãrile de teren sunt si efecte ale distrugerii zonelor împãdurite. Acest guvern are voinþa si determinarea de a salva pãdurile þarii si de a le reface
pe cele pierdute. Împãdurim România ºi, în toatã luna noiembrie, vom planta în total 26 de milioane de puieþi, începând cu zonele cele mai vulnerabile din toate judeþele þãrii. Sunt bineveniþi alãturi de noi toþi voluntarii care doresc sã plantãm împreunã pentru viitor!”, declarã Rovana Plumb. Toate aceste campanii se deruleazã în timp ce în mai toate fondurile forestiere din þarã ºi implicit din Valea Jiului dispar pãdurile peste noapte. Defriºãrile masive din Retezat au stârnit ample reacii din partea ONG –urilor ºi a activiºtilor ecologiºti, iar anul trecut mai multe instituþii au verificat dacã tãierile au respectat toate normativele în vigoare. La vremea respectivã autoritãþile au spus cã tãierile au fost autorizate de Ocolul Silvic Retezat sub pretextul cã pãdurea a fost atacatã de un gândac nimicitor.
Dacã nu de Paºti, mãcar de Crãciun... eºi au primit, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, tichete sociale contra cãrora puteau achiziþiona alimente, câteva sute de pensionari din Petroºani nu au catadicsit sã ºi le ridice.
D
Din acest motiv, cu ocazia ºedinþei ce se va derula în aceastã sãptãmânã, consilierii locali vor analiza ºi varianta de a le oferi pensionarilor cu venituri mici, contra respectivelor tichete, alimente din „stocul european”. Circa 5.500 de persoane din Petroºani
urmau sã primeascã, de Sfintele Paºti, tichete sociale în valoare de câte 50 de lei în schimbul cãrora puteau sã cumpere hranã. Categoriile sociale din care proveneau beneficiarii tichetelor „pascale” erau reprezentate de cei care primesc Venitul Minim Garantat, ºomeri, persoane cu dizabilitãþi sau pensionari cu venituri de pânã la 700 de lei. Dintre beneficiari, aproape 800 nu ºi-au ridicat nici pânã în ziua de astãzi respectivele tichete, cei mai
Încolonaþi, din nou, la coadã istribuirea alimentelor „europene” a fost reluatã luni, 5 noiembrie, 2012.
D
Categoriile sociale defavorizate din Petroºani urmeazã a primi, de aceastã datã, fãinã,
mulþi dintre ei, circa 600, fiind pensionari... Prin urmare, în cazul în care consilierii locali vor fi de acord, tichetele fiind valabile pânã la data de 31 decembrie 2012, pensionarii cu
orez, paste fãinoase, zahãr, mãlai, biscuiþi ºi bulion de roºii. În ceea ce priveºte mazãrea, fasolea, uleiul ºi roºiile în bulion, acestea ar urma sã vinã ºi sã fie distribuite pânã la sfârºitul anului. „Sãptãmâna trecutã a mai venit un TIR cu alimente iar de luni am redemarat acþiunea de distribuire a alimentelor oferite ca ajutor de cãtre UE cãtre categoriile sociale defavorizate. Este vorba despre pensionarii cu pensii sub 400 de lei, persoanele cu handicap, ºomeri ºi beneficiarii venitului minim garantat. Alimentele sunt acordate în urmãtoarele cantitãþi: fãinã – 14 kilograme, orez – 7 kilograme, paste fãinoase – 2 pungi, zahãr – 3 kilograme, mãlai – 4 kilograme, biscuiþi – 5 pachete ºi bulion de tomate – o cutie”, a precizat Loredana Piþ, reprezentant Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul
venituri cuprinse între 400 ºi 500 de lei ar putea intra în posesia unor alimente oferite de cãtre Uniunea Europeanã persoanelor defavorizate. Mir cea NISTOR
Primãriei municipiului Petroºani. Dacã luni au intrat în posesia alimentelor ºomerii, marþi sunt aºteptaþi pensionarii, miercuri persoanele cu handicap grav ºi accentuat ºi joi beneficiarii venitului minim garantat. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
Omagiu post - mortem
Trupul fostului primar Gheorghe David depus în sala de Marmurã a Primãriei Petroºani ala de Marmurã a Primãriei Municipiului Petroºani a devenit loc de pelerinaj pentru toþi cei care doresc sã-ºi ia „Adio” de la cel care a fost Gheorghe David, unul dintre cei mai iubiþi ºi apreciaþi primari pe care i-a avut Petroºaniul.
S
Carmen COSMAN Maximilian GÂNJU Nãscut în 1939, Gheorghe David ºi-a pus puternic amprenta asupra municipiului Petroºani, dar ºi a întregii Vãi a Jiului. A fost director al Spitalului de Urgenþã Petroºani, primar al municipiului Petroºani ºi, mai apoi, director al centrului medical Euromedic. A crezut cã poate
tatea atât de tragã lui, adicã la medicinã. În 2006 a decis sã iasã definitiv din politicã. Dezamãgit de întorsãtura pe care o luau lucrurile, David a pãrãsit PSD ºi nu s-a mai înscris în nici un partid politic. A devenit director al centrului medical Euromedic ºi s-a dedicat în totalitate pacienþilor ani în ºir, atâta timp cât sãnãtatea i-a permis. Timpul nu a mai avut, însã, rãbdare cu el, iar Rãmãsese acelaºi om bonom despre care cei care l-au cunoscut spun cã nu a fãcut rãu nimãnui, niciodatã cu bunã ºtiinþã. Un mare fan al fotbalului, Gheorghe David a fost ºi medicul echipei Jiul Petroºani în perioada de glorie a clubului emblemã din Vale.
C
cabila sa contribuþie în slujba comunitãþii” cu titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Gheorghe Ioan David se nãºtea în urmã cu 73 de ani în comuna Obreja din judeþul Caraº-Severin ºi a ajuns în Petroºani ca medic la Spitalul Raional Petroºani, acum mai bine de 45 de ani. „Mulþumesc tuturor pentru deosebita onoare care mi-a fost fãcutã prin acordarea acestei distincþii. Consider cã este o apreciere a dragostei ce o port populaþiei ºi zonei. M-
am strãduit ºi în mare parte am reuºit sã fac cât mai mult bine locuitorilor municipiului ºi în perioada în care am fost primar, am promovat ºi reprezentat cu cinste zona ºi peste hotare”, spunea Gheorghe David în 2007 la decernarea titlului. De-a lungul anilor fostul primar mai fost recompensat pentru meritele sale cu Medalia de Aur a Universitãþii Tehnice Petroºani, Ordinul Meritul Sanitar sau Crucea Patriarhalã. Gheorghe David nu mai este printre noi, dar în ultimele zile pe acest pãmânt, oricine poate sã îºi ia „Adio” de la fostul edil. Sicriu cu trupul neînsufleþit a fost depus în sala de Marmurã a Primãriei Municipiului Petroºani în semn de omagiu pentru activitatea depusã de acesta în domeniul medicinii ºi în slujba comunitãþii.
etãþean de Onoare al Petroºaniului
Doctorul David a fost recompensat pentru activitatea sa în medicinã ºi „pentru remarschimba ceva ºi a ales sã intre în politicã ºi lase deoparte pentru ceva vreme viaþa medicalã. Între 2000 ºi 2004 a ocupat fotoliul de primar al urbei, însã dupã ce Carol Schreter a câºtigat alegerile de acum 8 ani a revenit la activi-
duminicã seara a încetat din viaþã pe un pat al Spitalului de Urgenþã Petroºani. Se ºtia cã este bolnav, dar cât de grav doar apropiaþii lui cunoºteau.
Cãþeii, g a t a d e i a r n ã nimalele de companie au nevoie de mai multã atenþie. Asta spun acum medicii veterinari, care îi sfãtuiesc pe cei care au acasã câini sã îi tundã chiar.
A
Vine gerul, iar stãpânii animalelor de companie iau cu asalt cabinetele veterinarilor. Unii pentru cosmeticã, alþii pentru tuns, iar magazinele de specialitate
ajung sã fie vizitate pentru hãinuþe în trend cu moda. Veterinarii, însã, ne sfãtuiesc sã îi îmbrãcãm bine ºi chiar sã îi tundem în acest sezon. „Animãluþele de companie trebuie, în primul rând, sã le tundem. Nu foarte scurt, dar totuºi, tunse. Vine iarna, zãpada ºi dacã nu le tundem, atunci se vor îngreuna la fiecare ieºire afarã ºi vor rãci. Pãrul dintre degete trebuie ºi el tuns, pentru cã ºi asta are rol în pro-
tecþiapentru iarnã ºi, desigur, sã îi îmbrãcãm de iarnã, pentru cã acum sunt tot felul de hãinuþe pentru ei”, declarã dr.Amalia Iordache, medic veterinar. Specialiºtii spun cã
acum e sezonul potrivit pentru tuns ºi îi sfãtuiesc pe cei care au animale de companie sã nu le scoatã foarte des afarã, dacã temperaturile scad prea tare. Diana MITRACHE