Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 246
Cronica Vãii Jiului Luni, 5 noimbrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Maramureºenii vor “creiona” oraºul Uricani în mediul virtual
Din ciclul „candidaþii promit lucruri trãznite”
Vochiþoiu a descoperit, la locale, centrul energetic al Universului! eºi oficial mai este ceva vreme pânã când va debuta campania electoralã, în realitate sãbiile s-au ascuþit, iar candidaþii au ieºit la ataca, gata sã-ºi sfâºie contracandidaþii. ªi, mai ales, promit marea cu sarea celor care ar trebui peste o lunã sã le dea votul.
D
>>> PAGINILE 8-9
Liberalii Petrilei nu s-au lãsat cuceriþi de ”contrabandiºti” ºi poporaniºti ebutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie - poate cele mai aºteptate ºi mai importante de dupã 1989 - se apropie cu paºi repezi ºi la nivelul colegiilor electorale din Valea Jiului cãrþile încã se joacã.
D
>>> PAGINILE 8-9
Acuzaþii. Partidul Popular Maghiar acuzã poliþia de intimidarea susþinãtorilor icepreºedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Szilágyi Zsolt, susþine cã formaþiunea politicã pe care o reprezintã este supusã unor acþiuni de intimidare fãrã precedent, iar direct complice este poliþia.
V raºul Uricani ºi împrejurimile vor avea un site de prezentare. Administraþia localã a reuºit, într-un final, sã atribuie contractul de servicii pentru proiectare unor site-uri. Activitatea are ca scop construirea unui portal web de cãtre o firmã de specialitate, firma fiind una din judeþul Maramureº. Aceastã firmã, respectiv HULISON SRL va realiza designul, proiectarea, construcþia pentru platformã de bazã, apoi dezvoltarea ºi finalizarea site-ului ºi completarea acestuia cu hãrþi interactive, imagini/filme 3D. >>> PAGINILE 6-7
O
>>> PAGINILE 8-9
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Radare
DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic
Restricþii apã Luni, 5.11.2012 Vulcan 9:00 - 14:00. Zona afectata este str. Morii si EM Paroseni. Motivul restrictiei - remediere pierdere Valea Morii EM Paroseni,
Lupeni 9:30 - 15:30. Zona afectata este Barbateni. Motivul restricPetrila tiei - remediere pierdere inainte de apometrul scarii, Aleea Orhideelor bl. 34 si Aleea Trandafirilor bl. 10, sc. 1 si inlocuire robinet la Barbateni bl. 58, sc III.
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Petroºani
Motorinã 6,54 Lei
Motorinã 6,57 Lei
Benzinã 6,18 Lei
Benzinã 5,89 Lei
Vu l c a n
Motorinã 5,95 Lei
Motorinã 6,09 Lei
Benzinã 5,81 Lei
Benzinã 5,92 Lei
Lupeni
Motorinã 6,31 Lei
Motorinã 6,14 Lei
Benzinã 6,16 Lei
Benzinã 5,75 Lei
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Ziua
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687
www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:00 Academia de test drive (r) 10:00 Suflete pereche (r)
11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vorbind de lup (r) 14:00 Dragoste renãscutã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Un bebeluº de milioane 22:45 Soldatul universal: un nou început 0:45 Culoarea fericirii (r) 1:45 Grupul Vouã (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Slappy ºi ºtrengarii 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Zeii arenei 0:00 Tanti Florica (r) 1:00 România, te iubesc!
Prima TV 9:30 Obsesie criminalã 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 19:30 20:30 21:45 22:15
Focus Sport Iubiri secrete Naþiune, te cunosc! Mondenii Trãsniþii
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
Moartã la lucru din motive de sãnãtate ncidentul în care o femeie de 35 de ani din Lupeni a murit luna trecutã la fabricã, nu este considerat accident de muncã. Toate datele converg spre o moarte naturalã ºi firma este absolvitã de vinã.
I
Diana MITRACHE Femeia care a murit la serviciu la o fabricã din Lupeni nu a murit din cauze legate de locul de muncã. Inspectorii ITM au definitivat cercetãrile ºi toate datele converg spre o moarte non-violentã ºi deci nu are legãturã cu locul de muncã.
Asta chiar dacã femeia a murit la locul în care muncea. „Dosarul a fost finalizat ºi va pleca la Inspecþia Muncii pentru avizare, dar din certificatul medico-legal a rezultat clar cã moartea nu este violentã ºi, în conformitate cu definiþia accidentului de muncã, moartea nefiind violentã ºi legatã de
locul de muncã nu poate sã se încadreze ca ºi accident de muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºefa ITM Hunedoara Femeia avea 35 de ani ºi inima sa a încetat sã batã în data de 10 octombrie. Ea a ajuns la locul de muncã unde era angajatã ºi imediat i s-a fãcut rãu. Personalul de la fabrica unde lucra a chemat ambulanþa ºi,minute în ºir, medicii sau chinuit sã o salveze, însã, fãrã nici un rezultat. Cei care iau dat primul ajutor nu au constatat decât decesul femeii, care era cardiacã ºi era cunoscutã
cu antecedente de acest gen de cel puþin 2 ani. Femeia era angajatã de mai mulþi ani la Autocom Amicii, o firmã particularã de la Lupeni,
iar ITM a preluat cercetarea pentru cã evenimentul s-a petrecut la locul de muncã al femeii ºi în timpul orelor de program.
Sãnãtatea nou-nãscuþilor, la mâna unor ignoranþi... n timp ce pãrinþii se dau de ceasul morþii, trei medici de familie din Valea Jiului nu au ridicat de la Spitalul de Urgenþã Petroºani dozele de vaccin care se administreazã nounãscuþilor, asta în timp ce le recomandã pãrinþilor sã le cumpere. Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara spun cã aceºtia vor fi sanctionaþi, dacã se va dovedi cã nu au ridicat serul intenþionat.
Î
Raul IRINOVICI Aceeaºi reprezentanþi afirmã cã problema vaccinului, la nivel judeþean s-a rezolvat încã de sãptãmâna trecutã, iar serul
pentru micuþi a ajuns în Valea Jiului încã de la începutul sãptãmânii trecute. «Încã din data de 24 octombrie am trimis la toþi medicii de familie
faptul cã ministerul (Ministerul Sãnãtãþii-n.r.) a repartizat vaccinele pentavalent ºi hexavalent. Primul pentru copii de patru pânã la doisprezece luni ºi celãlalt pentru cei
Zeci de oferte „bancare” în cutiile poºtale ani pentru oricine. Nu de puþine ori am gãsit în cutiile poºtale flyere prin care diferite societãþi sau persoane oferã credite oricui. Ofertele par foarte avantajoase, care se acordã oricui, însã cine sunã sã se intereseze poate avea surpriza de a nu se încadra în condiþiile de acordare a creditelor. Reprezentanþii Poliþiei îi sfãtuiesc pe oameni sã nu se lase pãcãliþi de ofertele acestor societãþi sau persoane.
B
Raul IRINOVICI „Le recomandãm celor ce primesc astfel de oferte sã nu se lase pãcãliþi de aceste oferte. De multe ori existã niºte condiþii care nu sunt transparente, iar cei care apeleazã la aceste împrumuturi pot fi pãgubiþi foarte uºor în loc sã fie ajutaþi din punct de vedere financiar”, au declarat reprezentanþii Poliþiei. Bãncile cheamã ºi persoanele care au datorii restante sã-ºi achiziþioneze un nou credit. O schimbare radicalã se poate vedea în ultima vreme în atitudinea bãncilor. Faþã de ultima perioadã când mai toate bãncile adoptau o poziþie foarte tranºata referitoare la acordarea unui împrumut ºi mai mult decât atât fãceau presiuni mari asupra oamenilor care au accesat un împrumut ºi care din diverse motive au întârziat cu plata ratelor, binenteles
aceste lucruri fiind valabile doar populaþiei de rând pentru cã întotdeauna ea este cea care are cel mai mult de suferit ºi pe care se pun cele mai mari presiuni. Niciodatã bãncile nu
au ameninþat marii investitori sau mai mult pe demnitari pentru cã pânã la urmã ei sunt cei care au accesate cele mai mari împrumuturi ºi spre deosebire de noi cei
de douã ºi ºase luni. Sunt vaccinuri foarte importante pentru prevenirea disteriei, tusei convulsive, tetanosului, poliomelitei, pneomoniei, ºi în cazul celui hexavalent pentru prevenirea hepatitei B. Toatã cantitatea de vaccin a ajuns în judeþ, vineri, medicii de familie l-au ridicat, alþii au ºi început vaccinarea. Luni a fost trimisã în Valea Jiului maºina de transport vaccinuri pentru a ajuta medicii de familie de aici.
care muncim pentru un trai decent ºi încercãm pe cât posibil sã achitãm la timp toate datoriile, ei sunt nepãsãtori. Mai mult decât atât oamenii simplii, care într-adevãr muncesc, sunt ameninþaþi aproape zilnic de aceste bãnci ºi doar pentru o datorie restanta de chiar un leu. Doar telefoanele pe care banca le dã pentru a instinta oamenii sau scrisorile pe care le trimit sunt mai costisitoare decât astfel de restante.... Dar dupã cum am observat de curând aceastã atitudine ostilã începe sã se schimbe iar bãncile încep din nou sã fie prietenoase în acordarea unui împrumut ºi încearcã pe cât posibil sã simplifice formalitãþile. Chiar ºi cei care au datorii restante ºi care pânã acum erau ameninþaþi cu executarea silitã sunt invitaþi sã acceseze un alt credit. Dintr-odatã bãncile au devenit foarte prietenoase. Ne întrebam totuºi de ce aºa o schimbare majorã de atitudine? Oare încearcã sã mai subjuge ºi mai mult populaþia sau au vãzut cã mai au puþin ºi foarte multe dintre ele se apropie de faliment din cauza politicii pe care o au? Sunt întrebãri la care orice persoanã se gândeºte ºi în aceste vremuri pune multe aspecte în balanþã înainte de-a mai scoate un credit, de orice tip ar fi el.
Au fost împãrþite la toþi medicii cu excepþia a trei dintre ei care nu au venit sã ridice vaccinurile. Pentru vaccinul hexavalent pentru judeþ au fost repartizate 1220 de doze, iar pentru cel pentavalent 2260 de doze”, afirma Cecilia Birau, directorul adjunct al Directiei de Sanatate Publica Hunedoara. Dacã se va dovedi faptul ca medicii de familie nu au ridicat dozele de vaccin voit, atunci reprezentanþii DSP vor trece la sancþionarea acestora.
«Dacã vom constata cã medicii care nu au ridicat dozele de vaccine au fãcut-o voit, se vor lua mãsuri pentru amendarea lor”, a declarat Cecilia Birau, director adjunct DSP Hunedoara. Vaccinarea celor mici este esenþialã pentru a preveni anumite boli. Pentru judeþul Hunedoara au fost repartizate 1220 de vaccin hexavalent, iar serul pentavalent este în numãr de 2260. Medicii de familie care au ridicat dozele de vaccin spun cã pãrinþii au început deja sã le administreze copiilor.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noimebrie 2012
ITM verificã acum cunoºtinþe, nu de muncã gãsesc tot mai des documente I nspectorii muncitori care habar nu au la ce riscuri se expun în timpul muncii. Tocmai de aceea au demarat o campanie de informare a acestora, dincolo de hârtiile ºi documentele de care se acoperã angajatorii. Diana MITRACHE Nu ºtiu cât de grea e munca lor, nu au habar ce riscuri impunea ea ºi nu ºtiu cum sã previnã accidentele de muncã. Vorbim despre angajaþi din Valea Jiului, din mai multe domenii de activitate, despre care inspectorii de muncã spun cã nu sunt informaþi. Tocmai de aceea, în zonã a demarat o campanie dedicatã angajaþilor ºi mai puþin angajatorilor care au documentele în regulã. „Se
trece de la o etapã mai mult cantitativã, la una calitativã. Astfel, angajatorul face o evaluare de
risc, dar am constatat cã, de multe ori, oamenii nu sunt conºtienþi de riscurile la care se expun ºi de mãsurile care trebuie luate pentru a nu degenera la accidente. Discutãm direct cu oamenii, în baza unui chestionar, sã vedem dacã
ei ºtiu care sunt riscurile”, spune Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din cadrul ITM Hunedoara. Noua campanie a demarat la o serie de angajatori din mai multe domenii, dar sunt evaluate ºi riscurile generate de stres în cadrul unei campanii europene. „Sunt vizaþi 4 categorii
dovedit cã am avut ºi accidente în urma unor agresiuni de agest gen”, a mai adãugat Ileana Bodea,ºefa SSM din cadrul ITM Hunedoara. În plus, inspectorii ITM iau în calcul ºi factorul stres, care a ridicat numãrul accidentelor de muncã. Asta pentru cã foarte mulþi oameni ajung sã îºi piardã chiar viaþa din cauza stresului, ºi fac infarct sau accidente vasculare.
Vo r s ã s c h i m b e administratorul n zilele premergãtoare celebrãrii Zilei Morþilor, mai mulþi cetãþeni din Petroºani au solicitat edililor locali sã preia în administrare ºi cimitirul de la intrarea în Cartierul Aeroport.
Î
Mircea NISTOR
INSEMEX vrea o parcare modernã re o activitate bogatã ºi profitabilã, un sediu modernizat ºi remodernizat, aºa cã o parcare ar fi bine -venitã. Pe semne, aºa au gândit ºi responsabilii de la Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare – INSEMEX Petroºani, care cautã o firmã sã le amenajeze parcarea proprie.
A
Carmen COSMAN
de angajatori, din domeniul sanitar, spitale, restaurante, hoteluri ºi transportatori. Riscurile psihosociale trebuie luate în calcul ºi evaluate. Avem mai mulþi factori de risc, pornind de la hãrþuire, intimidare, muncã monotonã,. Volum mare de lucru în timp scurt, suprasolicitarea psihicã. Angajatorul trebuie sã ºtie cã existã ºi aceste riscuri,la care se adaugã violenþa sau agresiunea fizicã sau psihicã ºi s-a
Conducerea INSEMEX
Expoziþie de jucãrii “Amintiri din copilãrie” onsiliul Judeþean Hunedoara ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în colaborare cu Asociaþia „Muzeul Jucãriilor” din Bucureºti organizeazã în perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013 expoziþia de jucãrii „Amintiri din copilãrie”.
C
Baza expoziþiei o formeazã 500 de piese din colecþia de peste 12.000 de piese a colecþionarului particular Cristian Dumitru din Bucureºti. Aceastã expoziþie itinerantã vine la muzeul devean dupã ce a fost expusã publicului din Alba Iulia în incinta Muzeului Naþional al Unirii. Jucãriile adunate cu multã dragoste de colecþionar sunt cele mai reprezentative din ultimii 40 de ani: pãpuºi, maºinuþe, vapoare, avioane, diferite figurine, animale de pluº, jucãrii teleghidate, jocuri extrem de diverse ºi altele care ne-au încântat multora copilãria. Jucãriile sunt de diverse mãrimi, culori ºi materiale, toate refãcând însã universul copilãriei altor generaþii. Vernisajul expoziþiei va avea loc miercuri, 7 noiembrie 2012, orele 1200 la sediul Magna Curia. Vã aºteptãm cu drag sã faceþi o incursiune în universul copiilor altor timpuri, cei mici sã cunoascã jucãriile celor care acum sunt mari iar cei mari sã-ºi aducã aminte cu bucurie ºi nostalgie de perioada fericitã a copilãriei trecute.
Petroºani a organizat o licitaþie pentru atribuirea contractului de „amenajare parcare auto în suprafaþã de 380 mp în vecinãtatea sediului INCD-INSEMEX Petroºani”. Valoarea estimatã este de 240.000 de lei, dar nici lucrãrile care trebuie fãcute nu sunt puþine. Astfel, firma care va câºtiga licitaþia programatã pentru data de 12 noiembrie trebuie sã execute urmãtoarele:
lucrãri de terasamente; zid de sprijin cu ºi fãrã consolã, cu toate lucrãrile aferente; umplutura sub parcare; strat rutier pentru parcare; montarea semnelor de avertizare si de circulaþie ºi vopsitorii. INSEMEX cere atât o garanþie de participare, de 3.600 de lei, dar ºi o garanþie de bunã execuþie, în valoare de 5% din preþul contractului fãrã TVA.
Oamenii care îi au îngropaþi acolo pe cei dragi susþin cã modul în care actualul administrator, reprezentantul unei biserici, se ocupã de curãþenia locurilor de veci lasã cu mult de dorit. Dacã, ºi mai ales când, primãria va lua în administrare ºi respectivul cimitir rãmâne, însã, de vãzut. În cimitirele din Petroºani sunt îngropaþi peste 40.000 de morþi, în unele cazuri, unii peste alþii.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noimebrie 2012
Restricþie de circulaþie la Iscroni a Aninoasa, în zona cartierului Iscroni, maºinile circulã pe un singur sens de mers, pentru ca muncitorii firmei care executã lucrãrile de introducere ºi modernizare a canalizãrii sã se poatã miºca mai repede.
L
Luiza ANDRONACHE
“Noi avem în derulare un proiect de extindere a reþelei
Haz de necaz
A uitat cã ºi-a lãsat geanta în taxi ºi a alertat poliþia cã i-a fost furatã i-a pierdut memoria. O femeie din Petroºani a pus pe jar, la sfârºitul sãptãmânii trecute, poliþiºtii, dupã ce a raportat cã i s-a furat poºeta în timp ce era în cimitir.
ª
Reþea de spãrgãtori destructuratã de poliþiºti atru tineri care au dat loviturã dupã loviturã în localitatea Vulcan, þinta lor fiind autoturismele din care au furat bunuri de mii de lei, au ajuns dupã gratii.
P
Maximilian GÂNJU Cei patru hoþi au cãzut în plasa poliþiºtilor dupã ultima loviturã,iar din grupare face parte ºi un minor în vârstã de 17 ani. „Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan, în urma activitãþilor desfãºurate, au reuºit identificarea a patru tineri cu vârste cuprinse între 17 ºi 23 de ani, toþi din Vulcan, cu privire la care s-a stabilit cã, în cursul lunii octombrie a.c., au comis mai multe furturi de ºi din autoturisme, pe raza municipiului
Vulcan”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Cei patru hoþi au ajuns în arest ºi sunt acuzaþi furt calificat.
greu de spus cât va dura cu exactitate. Executanþii ne-au asigurat cã vor termina în cel mai scurt timp, undeva la o sãptãmânã, douã”, a mai spus Albescu.
A încercat sã fenteze poliþia care l-a prins fãrã permis ºi bãut
Raul IRINOVICI Dupã verificãrile efectuate, oamenii legii au stabilit cã aºa-zisa victima, de fapt ºi-a uitat geanta într-un taxi. Dupã verificãrile demarate de poliþiºti s-a stabilit faptul cã femeia ºi-a uitat bunul în mijlocul de transport în comun cu care a venit. „Pânã la urmã s-a dovedit cã doamna ne-a indus în eroare în sensul cã am primit un telefon la dispeceratul Poliþiei Locale ºi dana îºi uitase poºete într-un taxi, iar ºoferul s-a sesizat singur, ºi-a dat seama ºtiind despre ce e vorba, însã femeia nu îºi aducea aminte”, a declarat Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani. Femeia a spus cã în poºeta
de canalizare ºi ape uzate, în care este prinsã ºi canalizarea în zona respectivã, Centru I ºi Centru II. Dupã cum s-a vãzut, s-a fãcut subtraversarea pe sub Drumul Naþional, iar acum urmeazã sã se continue canalizarea. Dar, dupã cum este zicala: nu poþi face omletã fãrã sã spargi ouãle”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul Oraºului Aninoasa. Însã, restricþia de circulaþie, chiar dacã acolo existã un semafor, a stârnit deja nemulþumiri. Drumul va fi închis pe un sens încã o bunã bucatã de vreme de acum încolo. “Este
rmãrire ca în filme pe strãzile din Deva, unde poliþiºtii au fost nevoiþi sã se ia dupã o maºinã care nu a oprit la semnalele oamenilor legii. Când, în sfârºit, au reuºit sã opreascã bolidul, poliþiºtii ºi-au dat seama cã ºoferul avea toate motivele din lume sã încerce sã scape.
U avea întreaga pensie, în valoare de 700 de lei. Din fericire conducãtorului autoturismului a auzit de povestea femeii ºi a observat cã în mainã este o geantã pe care a încredinþat-o autoritãþilor. Factorii decizionali încearcã pe cât posibil sã previnã incidentele neplãcute însã fac apel la populaþie sã fie atenþi în zonele aglomerate pentru a nu rãmâne fãrã bunuri.
Carmen COSMAN Poliþiºtii hunedoreni au încercat sã opreascã pentru control autoturismul Audi A5, însã nu au reuºit. ªoferul nu a oprit la semnalul regulamentar al poliþiºtilor, care au pornit în urmãrirea maºinii suspecte. Aceasta ºi-a
continuat cursa, a lovit un indicator rutier situat pe strada Cuza Vodã, fiind blocat de echipajul rutier pe strada Ulpia. Nu micã le-a fost mirarea oamenilor legii când au vãzut cã la volanul autoturismului se aflã un bãiat de 17 ani, evident, fãrã permis de conducere,
ºi care se mai afla ºi influenþa bãuturilor alcoolice. În urma testãrii cu aparatul
etilotesr, a rezultat o concentraþie de 0,43 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Maºina aparþine mamei
Le-a luat ca pe popice
Patru maºini tamponate dintr-un foc n ºofer care s-a urcat bãut la volan a reuºit sã tamponeze patru autoturism parcate regulamentar pe marginea drumului.
U
Carmen COSMAN ªoferul, în vârstã de 31 de ani, s-a urcat la volan dupã ce s-a cinstit cu mai multe pahare de alcool. Cu o concentraþie de 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat, acestuia i-a fost greu sã
mai pãstreze drumul. Pe bulevardul Nicolae Bãlcescu din Deva, a pierdut controlul volanului ºi a tamponat patru maºini parcate regulamentar. Din fericire, nimeni nu a fost rãnit, dar conducãtorul auto va trebui sã achite pagubele produse.
fãptaºului, care habar nu avea cã fiul ei a plecat în miez de noapte la plimbare pe strãzi. Tânãrul sustras cheile de la autoturism din apartament ºi a plecat fãrã sã spun nimic.
Acum va trebui sã rãspundã pentru faptele sale, care nu sunt puþine.
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
6 Actualitate dministraþiile locale vor decide când se va furniza agentul termic abonaþilor care sunt racordaþi la sistemul de termoficare. Reprezentanþii Termocentralei Paroºeni au încãrcat deja toate instalaþiile.
A
“Agentul termic se furnizeazã. Întrebaþi primãriile, cã eu am dat drumul în toate localitãþile. La Petroºani de-o sãptãmânã, la Vulcan de vreo trei patru zile, la Lupeni la fel am umplut magistrala. Când doresc ei atunci dau”, a declarat directorul SE Paroºeni, Doru Visan. În acest moment, cãldura din casele abonaþilor, depinde de administraþiile locale, care vor decide când se va furniza agentul termic. În municipiul Vulcan, agentul termic se furnizeazã deocamdatã doar în unitãþile de învãþãmânt, urmând ca sãptãmâna viitoare ºi
Cãldura, la mâna primarilor populaþia sã beneficieze de cãldurã. «Cãtre populaþie estimãm cã dupã data de cinci, ºase începem sã intrãm în regimul termodinamic. Acum asigurãm doar pentru grãdiniþe urmând ca dupã ce îºi intra în parametrii
sã se dea ºi cãtre populaþie. Instalatile sunt încãrcate nu am avut probleme decât la unele cartiere unde s-a lucrat, dar nu necesitã lucrãri deosebite. Sunt unele asociaþii care au cerut doar din data de cincisprezece. Pe timpul
Bani pe servicii care nu existã datã cu apropiere Postului Crãciunului putem spune cã cei din administraþia localã de la Petrila încep sã fie tot mai triºti. Acest lucru se datoreazã faptului cã nu se vor mai face aºa multe cununii iar ei vor mai pierde ceva bani din taxele care sunt percepute.
O
Astfel cã putem vedea pe afiºier la primãrie sau chiar pe site-ul primãriei taxa de zi nelucrãtoare, sâmbãtã, care este în valoare de 50 lei, iar cele mai amuzante sunt cele pentru a
Putem spune cã sunt triºti pentru cã Petrila s-ar putea sã fie printre puþinele primarii care percep pe lângã taxele obiºnuite de timbru, ºi niºte taxe care nouã ni se par de-a dreptul hilare.
nopþii pupulatia nu beneficiazã datoritã faptului cã parametrii agentului termic nu ne permit acest lucru. Am început sã umplem instalaþia de ieri, pânã îºi intra tot sistemul în normal dureazã câteva zile”, a declarat Marius Danci, director
Pregoterm Vulcan. Situaþia este diferitã în municipiul Lupeni. Aici, abonaþii sistemului de termoficare vor avea cãldurã abia începând de sãptãmâna viitoare. “Primãria Municipiului Lupeni a plãtit încã de acum douã sãptãmâni
face poze, în valoare de 20 de lei, ºi cea pentru filmãri tot de 20 de lei. Orice persoanã se gândeºte cã va beneficia ºi de aceste servicii, dar se înºealã amarnic ºi poate sã se trezeascã cu surprize mari în ziua cununiei dacã nu citeºte cu atenþie sã vadã cã “Primãria nu efectueazã poze sau filmãri video”. Probabil cã în curând vor pune taxe ºi dacã vom vrea sã facem poze sau sã filmãm cu telefonul mobil. Suntem curioºi dacã Primãria Petrila vrea sã se facã altfel remarcatã în Valea Jiului sau când intri acolo te simþi ca ºi la muzeul Brukenthal cã altfel nu putem sã ne explicãm existenþa acestor taxe din care nu beneficiem de nimic. Raul IRINOVICI
P
Zeci, poate chiar sute de cerºetori veniþi din alte zone decât Valea
Jiului au luat cu asalt strãzile îndreptându-se spre cimitirele pe care dupã atâþia ani de când vin aici le cunosc ca pe propria palmã. Mulþi dintre aceºtia nu vin singuri ci însoþiþi de o adevãratã armatã de membrii de familie. De la cei nou nãscuþi care sunt þinuþi aproape dezbrãcaþi pentru a atrage atenþia, pânã la cei mai învârstã care de abia se mai miºcã. Toþi încearcã acelaºi lucru, ºi anume sã sensibilizeze oamenii aflaþi la
Maramureºenii vor “creiona”
oraºul Uricani în mediul virtual
cimitire ºi nu doar pe aceºtia. Unii dintre ei vin frumos ºi întreabã dacã nu avem sã le dãm ceva bani sau ceva de mâncare iar alþii se bagã pur ºi simplu în sufletele oamenilor ºi nu pleacã pânã nu primesc ceva. Dar ce ne-a atras atenþia cel mai mult este faptul cã marea majoritate din aceste persoane au nelipsitele telefoane mobile care putem spune cã unele dintre ele
exploatarea industrialã a huilei cocsificabile, economia oraºului bazându-se din acest moment pe industria minierã. În anul 1965 localitatea este ridicatã la rangul de oraº, având o populaþie de peste 4.000 de locuitori. Între 1968 ºi 1970 se construieºte, pe locul bisericii vechi, nouã bisericã ortodoxã a oraºului, având hramul “Înãlþarea Domnului”.
raºul Uricani ºi împrejurimile vor avea un site de prezentare. Administraþia localã a reuºit, într-un final, sã atribuie contractul de servicii pentru proiectare unor site-uri. Activitatea are ca scop construirea unui portal web de cãtre o firmã de specialitate, firma fiind una din judeþul Maramureº.
O
Aceastã firmã, respectiv HULISON SRL va realiza designul, proiectarea, construcþia pentru platformã de bazã, apoi dezvoltarea ºi finalizarea site-ului ºi completarea acestuia cu hãrþi interactive, imagini/filme 3D. Portalul web va conþine pe pagina principala sigla Uniunii Europene, inclusiv numele fondului din care se finanþeazã proiectul, a Guvernului României, a Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, a Instrumentelor Structurale ºi a Programului Operaþional Regional. „Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României”. Valoarea la care a fost câºtigatã licitaþia de societatea maramureºeanã este de aproape 50 de mii de lei, mai precis 49.500 de lei, fãrã TVA.
I storic
Cerºetorie cu celularul în mânã e lângã toþi cerºetorii pe care îi putem vedea zi de zi la fiecare colþ de stradã ºi care apeleazã la tot felul de metode ingenioase pentru a sensibiliza lumea pentru un leu, în perioada dinainte ºi de dupã Ziua Morþilor putem spune cã a fost un adevãrat exod.
8.420 miliarde cãtre Societatea Edil Universal pentru a se ocupa de încãlzirea oraºului. În acest moment s-au încãrcat instalatile ºi s-au fãcut probe la cele zece puncte de termoficare ºi s-au montat aparate ce control, cele electronice vor fi montate luni. S-a încãrcat magistrala de la Paroseni pânã la PT6 în zona blocului 74. Luni se monteazã de cãtre Enel contoarele la punctele termice. Când toate astea vor fi montate se va ºi începe distribuþia agentului termic în Lupeni. În acest moment mai sunt 1234 apartamente branºate dintre care 134 sunt branºate total. În acest moment la apã se lucreazã, luni sunt acele lucrãri de final ºi propriu zis începem livrarea”, a precizat city managerul municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. La Petroºani furnizarea agentului termic a început încã de sãptãmâna trecutã. Aici, populaþia are cãldurã doar pe timpul nopþii, deocamdatã. Raul IRINOVICI
Actualitate 7
Uricani este un oraº situat sudul judetulului Hunedoara în regiunea Valea Jiului, pe cursul râului Jiul de Vest. Are o populaþie de 10.227 de locuitori. Este cel mai vestic oraº din Valea Jiului, fiind situat la poalele munþilor Retezat ºi Vâlcan. Este strãjuit la nord de masivul Vârfu Mare (1509 metri) poreclit ºi “Cele Trei Stânci”, iar la sud de vârful sunt chiar aproape de Coarnele care se ridicã la ultimã generaþie. Între peste 1780 de metri. douã apeluri telefonice Aflându-se la o altitudine se mai aude ºi câte un de aproximativ 750 metri, “daþi-mi ºi mie un leu oraºul Uricani se întinde sau ceva de mâncare, sã dealungul vãii de vest a vã ajute Dumnezeu’’. raului Jiu, fiind înconjurat Au un aºa grad de de un relief predominant nesimþire încât nici nu se muntos. Suprafaþa acestuia mai feresc de oamenii conþine ºi vãile paraielor care trec ºi îi vãd. Lazaru, Valea de Peºti, Pânã la urmã trebuie Bilugul, Buta, Balomir ºi sã ne gândim de douã Sterminos, unele dintre cele ori înainte de-a ajuta pe care alimenteazã raul Jiului cineva. de Vest, dezvoltând o Raul IRINOVICI bogatã reþea hidrograficã.
M
Oraºul Uricani constituie una din intrãrile în Parcul Naþional Retezat, accesul din partea de sud-est a masivului fãcându-se prin zonele raul Lazãr – Raul Valea Mariii ºi Piule – Buta. Poarta a Retezatului, zona Cheile Butii este situatã pe flancul sudic al munþilor Retezat, fiind sãpatã în formaþiuni calcaroase încã din perioada jurasicului ºi oferã o reþea vastã de peºteri, izvoare, cascade ºi baraje naturale. În secolul al XIIIlea, teritoriul pe care se aflã oraºul Uricani face parte din voievodatul lui Litovoi (Tara Lytua) care cuprinde þinutul Gorjului, Valea Jiului ºi Tara Hategului. Un document ce dateazã din 18 aprilie 1461, menþioneazã, printr-un decret al voievodului Ardealului, ca Murzina (Marginea), cneaz de Densuº, îºi vinde moºiile, printre care ºi Sylotena (Valea Vacii), un teritoriu de 10 km situat în proporþie de 90% pe raza oraºului Uricani, în lunca Mailatului. Un alt document datând din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei, arata ca boierul Mihail Cânde stãpâneºte mai multe moºii în aceastã zonã, printre care ºi Campu lui Neag (Nzakmezeu). În anul 1788, Uricaniul este prãdat de turcii adalai care iau robi 16 oameni, îi taie capul preotului de la acea vreme ºi dau foc bisericii. Prima atestare oficialã a oraºului, sub denumirea de
Hobiceni-Uricani, este menþionatã într-un document datând din 1818, numele venind de la locuitorii a doua sate, Hobita ºi Uric, situate la nord, dincolo de munþi, în zona localitãþii Pui. În toamna anului 1916, pe perioada Primului Rãzboi Mondial, oraºul este pierdut ºi recucerit de trei ori de cãtre armata romanã, în cinstea eroilor existând un monument pe vârful Tuliºa. Dupã alipirea Transilvaniei la România în 1918, numele oraºului se schimbã în Uricani, iar în componenþa acestuia intra ºi satele vecine Câmpu lui Neag ºi Valea de Brazi. Odatã cu sfârºitul celei de a doua conflagraþii mondiale ºi cu instalarea noului regim comunist se amplifica procesul de exploatare a cãrbunelui superior. Astfel, în 1947 se deschide prima galerie din Uricani, în Plaiu Balomir, ºi începe
otivaþia proiectului
Restructurarea industriei miniere de dupã anul 1997 a afectat în mod grav economia oraºului. Astfel au fost închise pânã în momentul de fata exploatãrile miniere Campu lui Neag ºi Valea de Brazi, Uzina de preparare a cãrbunelui Uricani, exploatarea de cuarþ din cariera Þiglãul Mare, urmând ca pânã în anul 2018, conform acordurilor semnate de Guvernul României cu Instituþiile internaþionale, sã fie închisã ºi E.M Uricani. Acest lucru determina autoritãþile locale sã caute alternative pentru ocuparea forþei de muncã disponibilizate ºi a tinerilor care locuiesc în oraº. Bogãþia patrimoniului natural, frumuseþea deosebitã a locurilor ºi situarea oraºului la confluenta masivelor muntoase Retezat-Godeanu ºi Vâlcanului sunt câteva dintre atuurile care ar putea consacra zonã ca una foarte interesantã din punct de vedere turistic. Prin întocmirea acestui studiu se doreºte ca zona Jiului de Vest sã devinã o destinaþie de calitate ºi aceasta în toate cele patru anotimpuri ale anului, pe baza patrimoniului sãu natural care sã fie valorificat la un nivel superior. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
6 Actualitate dministraþiile locale vor decide când se va furniza agentul termic abonaþilor care sunt racordaþi la sistemul de termoficare. Reprezentanþii Termocentralei Paroºeni au încãrcat deja toate instalaþiile.
A
“Agentul termic se furnizeazã. Întrebaþi primãriile, cã eu am dat drumul în toate localitãþile. La Petroºani de-o sãptãmânã, la Vulcan de vreo trei patru zile, la Lupeni la fel am umplut magistrala. Când doresc ei atunci dau”, a declarat directorul SE Paroºeni, Doru Visan. În acest moment, cãldura din casele abonaþilor, depinde de administraþiile locale, care vor decide când se va furniza agentul termic. În municipiul Vulcan, agentul termic se furnizeazã deocamdatã doar în unitãþile de învãþãmânt, urmând ca sãptãmâna viitoare ºi
Cãldura, la mâna primarilor populaþia sã beneficieze de cãldurã. «Cãtre populaþie estimãm cã dupã data de cinci, ºase începem sã intrãm în regimul termodinamic. Acum asigurãm doar pentru grãdiniþe urmând ca dupã ce îºi intra în parametrii
sã se dea ºi cãtre populaþie. Instalatile sunt încãrcate nu am avut probleme decât la unele cartiere unde s-a lucrat, dar nu necesitã lucrãri deosebite. Sunt unele asociaþii care au cerut doar din data de cincisprezece. Pe timpul
Bani pe servicii care nu existã datã cu apropiere Postului Crãciunului putem spune cã cei din administraþia localã de la Petrila încep sã fie tot mai triºti. Acest lucru se datoreazã faptului cã nu se vor mai face aºa multe cununii iar ei vor mai pierde ceva bani din taxele care sunt percepute.
O
Astfel cã putem vedea pe afiºier la primãrie sau chiar pe site-ul primãriei taxa de zi nelucrãtoare, sâmbãtã, care este în valoare de 50 lei, iar cele mai amuzante sunt cele pentru a
Putem spune cã sunt triºti pentru cã Petrila s-ar putea sã fie printre puþinele primarii care percep pe lângã taxele obiºnuite de timbru, ºi niºte taxe care nouã ni se par de-a dreptul hilare.
nopþii pupulatia nu beneficiazã datoritã faptului cã parametrii agentului termic nu ne permit acest lucru. Am început sã umplem instalaþia de ieri, pânã îºi intra tot sistemul în normal dureazã câteva zile”, a declarat Marius Danci, director
Pregoterm Vulcan. Situaþia este diferitã în municipiul Lupeni. Aici, abonaþii sistemului de termoficare vor avea cãldurã abia începând de sãptãmâna viitoare. “Primãria Municipiului Lupeni a plãtit încã de acum douã sãptãmâni
face poze, în valoare de 20 de lei, ºi cea pentru filmãri tot de 20 de lei. Orice persoanã se gândeºte cã va beneficia ºi de aceste servicii, dar se înºealã amarnic ºi poate sã se trezeascã cu surprize mari în ziua cununiei dacã nu citeºte cu atenþie sã vadã cã “Primãria nu efectueazã poze sau filmãri video”. Probabil cã în curând vor pune taxe ºi dacã vom vrea sã facem poze sau sã filmãm cu telefonul mobil. Suntem curioºi dacã Primãria Petrila vrea sã se facã altfel remarcatã în Valea Jiului sau când intri acolo te simþi ca ºi la muzeul Brukenthal cã altfel nu putem sã ne explicãm existenþa acestor taxe din care nu beneficiem de nimic. Raul IRINOVICI
P
Zeci, poate chiar sute de cerºetori veniþi din alte zone decât Valea
Jiului au luat cu asalt strãzile îndreptându-se spre cimitirele pe care dupã atâþia ani de când vin aici le cunosc ca pe propria palmã. Mulþi dintre aceºtia nu vin singuri ci însoþiþi de o adevãratã armatã de membrii de familie. De la cei nou nãscuþi care sunt þinuþi aproape dezbrãcaþi pentru a atrage atenþia, pânã la cei mai învârstã care de abia se mai miºcã. Toþi încearcã acelaºi lucru, ºi anume sã sensibilizeze oamenii aflaþi la
Maramureºenii vor “creiona”
oraºul Uricani în mediul virtual
cimitire ºi nu doar pe aceºtia. Unii dintre ei vin frumos ºi întreabã dacã nu avem sã le dãm ceva bani sau ceva de mâncare iar alþii se bagã pur ºi simplu în sufletele oamenilor ºi nu pleacã pânã nu primesc ceva. Dar ce ne-a atras atenþia cel mai mult este faptul cã marea majoritate din aceste persoane au nelipsitele telefoane mobile care putem spune cã unele dintre ele
exploatarea industrialã a huilei cocsificabile, economia oraºului bazându-se din acest moment pe industria minierã. În anul 1965 localitatea este ridicatã la rangul de oraº, având o populaþie de peste 4.000 de locuitori. Între 1968 ºi 1970 se construieºte, pe locul bisericii vechi, nouã bisericã ortodoxã a oraºului, având hramul “Înãlþarea Domnului”.
raºul Uricani ºi împrejurimile vor avea un site de prezentare. Administraþia localã a reuºit, într-un final, sã atribuie contractul de servicii pentru proiectare unor site-uri. Activitatea are ca scop construirea unui portal web de cãtre o firmã de specialitate, firma fiind una din judeþul Maramureº.
O
Aceastã firmã, respectiv HULISON SRL va realiza designul, proiectarea, construcþia pentru platformã de bazã, apoi dezvoltarea ºi finalizarea site-ului ºi completarea acestuia cu hãrþi interactive, imagini/filme 3D. Portalul web va conþine pe pagina principala sigla Uniunii Europene, inclusiv numele fondului din care se finanþeazã proiectul, a Guvernului României, a Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, a Instrumentelor Structurale ºi a Programului Operaþional Regional. „Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României”. Valoarea la care a fost câºtigatã licitaþia de societatea maramureºeanã este de aproape 50 de mii de lei, mai precis 49.500 de lei, fãrã TVA.
I storic
Cerºetorie cu celularul în mânã e lângã toþi cerºetorii pe care îi putem vedea zi de zi la fiecare colþ de stradã ºi care apeleazã la tot felul de metode ingenioase pentru a sensibiliza lumea pentru un leu, în perioada dinainte ºi de dupã Ziua Morþilor putem spune cã a fost un adevãrat exod.
8.420 miliarde cãtre Societatea Edil Universal pentru a se ocupa de încãlzirea oraºului. În acest moment s-au încãrcat instalatile ºi s-au fãcut probe la cele zece puncte de termoficare ºi s-au montat aparate ce control, cele electronice vor fi montate luni. S-a încãrcat magistrala de la Paroseni pânã la PT6 în zona blocului 74. Luni se monteazã de cãtre Enel contoarele la punctele termice. Când toate astea vor fi montate se va ºi începe distribuþia agentului termic în Lupeni. În acest moment mai sunt 1234 apartamente branºate dintre care 134 sunt branºate total. În acest moment la apã se lucreazã, luni sunt acele lucrãri de final ºi propriu zis începem livrarea”, a precizat city managerul municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. La Petroºani furnizarea agentului termic a început încã de sãptãmâna trecutã. Aici, populaþia are cãldurã doar pe timpul nopþii, deocamdatã. Raul IRINOVICI
Actualitate 7
Uricani este un oraº situat sudul judetulului Hunedoara în regiunea Valea Jiului, pe cursul râului Jiul de Vest. Are o populaþie de 10.227 de locuitori. Este cel mai vestic oraº din Valea Jiului, fiind situat la poalele munþilor Retezat ºi Vâlcan. Este strãjuit la nord de masivul Vârfu Mare (1509 metri) poreclit ºi “Cele Trei Stânci”, iar la sud de vârful sunt chiar aproape de Coarnele care se ridicã la ultimã generaþie. Între peste 1780 de metri. douã apeluri telefonice Aflându-se la o altitudine se mai aude ºi câte un de aproximativ 750 metri, “daþi-mi ºi mie un leu oraºul Uricani se întinde sau ceva de mâncare, sã dealungul vãii de vest a vã ajute Dumnezeu’’. raului Jiu, fiind înconjurat Au un aºa grad de de un relief predominant nesimþire încât nici nu se muntos. Suprafaþa acestuia mai feresc de oamenii conþine ºi vãile paraielor care trec ºi îi vãd. Lazaru, Valea de Peºti, Pânã la urmã trebuie Bilugul, Buta, Balomir ºi sã ne gândim de douã Sterminos, unele dintre cele ori înainte de-a ajuta pe care alimenteazã raul Jiului cineva. de Vest, dezvoltând o Raul IRINOVICI bogatã reþea hidrograficã.
M
Oraºul Uricani constituie una din intrãrile în Parcul Naþional Retezat, accesul din partea de sud-est a masivului fãcându-se prin zonele raul Lazãr – Raul Valea Mariii ºi Piule – Buta. Poarta a Retezatului, zona Cheile Butii este situatã pe flancul sudic al munþilor Retezat, fiind sãpatã în formaþiuni calcaroase încã din perioada jurasicului ºi oferã o reþea vastã de peºteri, izvoare, cascade ºi baraje naturale. În secolul al XIIIlea, teritoriul pe care se aflã oraºul Uricani face parte din voievodatul lui Litovoi (Tara Lytua) care cuprinde þinutul Gorjului, Valea Jiului ºi Tara Hategului. Un document ce dateazã din 18 aprilie 1461, menþioneazã, printr-un decret al voievodului Ardealului, ca Murzina (Marginea), cneaz de Densuº, îºi vinde moºiile, printre care ºi Sylotena (Valea Vacii), un teritoriu de 10 km situat în proporþie de 90% pe raza oraºului Uricani, în lunca Mailatului. Un alt document datând din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei, arata ca boierul Mihail Cânde stãpâneºte mai multe moºii în aceastã zonã, printre care ºi Campu lui Neag (Nzakmezeu). În anul 1788, Uricaniul este prãdat de turcii adalai care iau robi 16 oameni, îi taie capul preotului de la acea vreme ºi dau foc bisericii. Prima atestare oficialã a oraºului, sub denumirea de
Hobiceni-Uricani, este menþionatã într-un document datând din 1818, numele venind de la locuitorii a doua sate, Hobita ºi Uric, situate la nord, dincolo de munþi, în zona localitãþii Pui. În toamna anului 1916, pe perioada Primului Rãzboi Mondial, oraºul este pierdut ºi recucerit de trei ori de cãtre armata romanã, în cinstea eroilor existând un monument pe vârful Tuliºa. Dupã alipirea Transilvaniei la România în 1918, numele oraºului se schimbã în Uricani, iar în componenþa acestuia intra ºi satele vecine Câmpu lui Neag ºi Valea de Brazi. Odatã cu sfârºitul celei de a doua conflagraþii mondiale ºi cu instalarea noului regim comunist se amplifica procesul de exploatare a cãrbunelui superior. Astfel, în 1947 se deschide prima galerie din Uricani, în Plaiu Balomir, ºi începe
otivaþia proiectului
Restructurarea industriei miniere de dupã anul 1997 a afectat în mod grav economia oraºului. Astfel au fost închise pânã în momentul de fata exploatãrile miniere Campu lui Neag ºi Valea de Brazi, Uzina de preparare a cãrbunelui Uricani, exploatarea de cuarþ din cariera Þiglãul Mare, urmând ca pânã în anul 2018, conform acordurilor semnate de Guvernul României cu Instituþiile internaþionale, sã fie închisã ºi E.M Uricani. Acest lucru determina autoritãþile locale sã caute alternative pentru ocuparea forþei de muncã disponibilizate ºi a tinerilor care locuiesc în oraº. Bogãþia patrimoniului natural, frumuseþea deosebitã a locurilor ºi situarea oraºului la confluenta masivelor muntoase Retezat-Godeanu ºi Vâlcanului sunt câteva dintre atuurile care ar putea consacra zonã ca una foarte interesantã din punct de vedere turistic. Prin întocmirea acestui studiu se doreºte ca zona Jiului de Vest sã devinã o destinaþie de calitate ºi aceasta în toate cele patru anotimpuri ale anului, pe baza patrimoniului sãu natural care sã fie valorificat la un nivel superior. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
8 Politic eºi oficial mai este ceva vreme pânã când va debuta campania electoralã, în realitate sãbiile s-au ascuþit, iar candidaþii au ieºit la ataca, gata sã-ºi sfâºie contracandidaþii. ªi, mai ales, promit marea cu sarea celor care ar trebui peste o lunã sã le dea votul.
D
Din ciclul „Sã râdem cu candidaþii” vã prezentãm astãzi ce promitea Haralambie Vochiþoiu la locale, atunci când îºi propunea sã ajungã preºedinte al Consiliului Judeþean. Dupã ce a ajuns preºedinte (contestat) al PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu a prins din nou glas ºi aripi ºi a intrat în forþã în campania electoralã ca ºi candidat la Consiliul Judeþean Hunedoara, convins cã va câºtiga. Nu a reuºit, dar s-a remarcat prin promisiunile halucinante. Vochioþoiu era cunoscut drept un politician „colorat” ca ºi limbaj încã de pe vremea în care nu fusese încã exclus din PSD, ca urmare a comportamentului dictatorial reclamat de membrii de partid. Dupã asocierea cu Dan
Din ciclul „candidaþii promit lucruri trãznite”
Vochiþoiu a descoperit, la locale,
centrul energetic al Universului! Diaconescu, însã, actualul lider al PP-DD Hunedoara a împrumutat de la patronul OTV ºi proiectele fantasmagorice cu care a defilat în campania electoralã. Programul lui politic, pe care ºi l-a promovat peste tot în judeþ, stârneºte râsul, atunci când nu stârneºte, însã, îngrojorarea! ªi cum ar putea sã fie altfel, atunci când Haralambie Vochiþoiu a realizat brusc cã „Judeþul Hunedoara este centrul energetic al Universului” ºi, ca atare, „vom pune în valoare obiectivele istorice din întreg judeþul ºi vom trimite imediat dupã gratii pe toþi aceia care au comercializat istoria poporului român”. ªi credeþi cã e tot? Ei bine, nu! Vochiþoiu mai promitea cã „voi reînvia satele, iar fiecare hunedorean stabilit la þarã va
Alegerile, tot mai aproape legerile programate în data de 9 decembrie se apropie cu paºi repezi.
A
În ceea ce priveºte campania electoralã, aceasta este programatã a începe (oficial) în data de 9 noiembrie, urmând a se încheia pe 8 decembrie, ora 7:00. În Petroºani, în timp ce numãrul secþiilor de votare a rãmas acelaºi ca ºi la alegerile
locale din luna iunie, douã dintre secþii îºi vor schimba locaþia. Este vorba despre cele care au funcþionat în sediul fostului cazinou muncitoresc, acestea urmând a fi mutate în sediul Asociaþiei Pensionarilor din Cartierul Colonie. Pe de altã parte, numãrul panourilor de afiºaj din campania electoralã a fost stabilit la 7, repartizate pe întreaga razã a municipiului. În Petroºani, numãrul alegãtorilor aºteptaþi la urne, în data de 9 decembrie, este de 37.198. Aceasta, în condiþiile în care numãrul total al locuitorilor municipiului, potrivit datelor rezultate în urma recensãmântului din noiembrie 2011, este de doar 35.239... Mir cea NISTOR
primi 20.000 de euro nerambursabili pentru a deschide o afacere în agriculturã”. Este posibil sã fi gãsit Vochiþoiu „cornul abundenþei”, cã de sursa de finanþare nu se spune nimic pe pliantul electoral. Dar candidatul PP-DD ºa CJ Hunedoara se erija ºi în Guvern din moment ce promite, fãrã sã clipeascã, faptul cã „Hunedoara, Cãlan, Brad, Orãºtie ºi Valea Jiului devin zone cu fiscalitate ZERO”, ori cã „voi reîncepe exploatarea minereurilor neferoase ºi a aurului în judeþul Hunedoara” ºi „nu voi mai permite închiderea mineritului în Valea Jiului. Vom transforma aceastã ramurã economicã într-o ramurã de interes strategic”. Acum pânã ºi copiii de grãdiniþã ºtiu cã mineritul, indiferent de forma lui, nu se aflã în subordinea CJ Hunedoara, aºa încât preºedintele instituþiei sã dispunã cum vrea de minereurile neferoase, cãrbune, ori aur, ci existã instituþii abilitate la nivel central ºi chiar un Minister al Economiei. Trist este, însã, faptul cã Haralambie Vochiþoiu chiar credea cã va „vrãji” suficienþi alegãtori cu acest program halucinant ºi cã va câºtiga bãtãlia pentru CJ Hunedoara! Gabriela RIZEA
Acuzaþii. Partidul Popular Maghiar acuzã poliþia de intimidarea susþinãtorilor icepreºedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Szilágyi Zsolt, susþine cã formaþiunea politicã pe care o reprezintã este supusã unor acþiuni de intimidare fãrã precedent, iar direct complice este poliþia.
V
Partidele maghiarilor din România au ajuns sã se lupte pentru fiecare posibil votant, iar acuzaþiile lansate nu
sunt deloc de negligat. Unul dintre cei implicaþi în lupta electoralã, Szilágyi Zsolt, susþine cã urmãrile concurenþei dintre partidele maghiare din Transilvania ºi a campaniei electorale este hãrþuirea poliþieneascã a persoanelor care sprijinã Partidul Popular Maghiar din Transilvania. Acesta a declararat cã în mai multe judeþe ale þãrii ºi inclusiv în Hunedoara, poliþia ºi procuratura a început din nou sã
hãrþuiascã persoanele fizice care au contribuit prin semnãtura lor la înfiinþarea Partidului. Astfel el a spus cã în judeþele BistriþaNãsãud, Sibiu ºi Hunedoara, Poliþia umblã prin sate cu lista susþinãtorilor, îi citeazã pe semnatarii listei la sediul poliþiei ºi îi interogheazã dacã semnãtura de pe listã le aparþine. „Avem cunoºtinþã despre aproape o sutã de persoane care au fost citate astfel, a spus
vicepreºedintele partidului. Nu se ºtie, cine stã în spatele acestei persecuþii fãrã precedent, nu existã dovezi asupra faptului, dacã adversarul politic UDMR-ul - are de a face cu aceastã acþiune”, susþine vicepreºedintele PPM. Szilágyi a solicitat UDMR-ului, ca în cazul în care ei sunt responsabili de aceste acþiuni de intimidare, sã le opreascã, iar dacã nu au de a face cu acestea, sã ia poziþie împreunã cu Partidul Popular în favoarea maghiarilor intimidaþi. De asemenea, acesta a precizat cã Partidul Popular oferã asistenþã juridicã fiecãrui susþinãtor al sãu, care a fost persecutat de poliþie. În judeþul Hunedoara, PPM are un candidat la Senat, în Colegiul 3 DevaHunedoara-Þinutul Pãdurenilor. Car men COSMAN
Politic 9
”Trecem ate peste to þinem ºi sus orgoliile þii USL candida colegiu, acest pentru Nicula Cosmin iv t c e p s re Rus” ºi Ioan lãnesc, ã Maria B Doiniþa NL a c r lo l P consilie Petrila
ebutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie - poate cele mai aºteptate ºi mai importante de dupã 1989 - se apropie cu paºi repezi ºi la nivelul colegiilor electorale din Valea Jiului cãrþile încã se joacã.
D
Dupã cum se ºtie Valea Jiului este reprezentatã în actuala legislaturã de un senator ºi doi deputaþi. Actualul senator Vasile Cosmin Nicula, chiar dacã a avut o prezenþã mai discretã în colegiu pe care îl reprezintã, a avut o activitate parlamentarã destul de bogatã concretizatã prin 35 de iniþiative legislative,17 interpelãri adresate ministrilor, 211 luãri de cuvânt în plen, etc. În plus, ºi-a consolidat poziþia – secretar al Senatului - ºi a bãtãtorit drumuri pentru momentul viitor. Principalul contracandidat al lui Cosmin Nicula nu este altcineva decât fostul coleg de partid, candidat la funcþia de primar al municipiului Petroºani, actualul consilier judeþean, popularul Harry Vochitoiu ……Harry, cel care a profitat din plin de guvernarea PSD din anii 2000-2004, cel care s-a remarcat prin înfrângerea umilitoare în faþa lui Tiberiu Iacob-Ridzi, cel care a fãcut din preþul apei un rãzboi personal între el ºi Costel Avram, ºi implicit cu CJ Hunedoara. În asemenea condiþii, este clar ca Nicula va câºtiga detaºat, iar Harry, cel care viseazã la un fotoliu de senator, va depãna amintiri pe la Casa de Vis în compania unor lideri de sindicat
Liberalii Petrilei nu s-au lãsat cuceriþi de ”contrabandiºti” ºi poporaniºti expiraþi… Pentru Camera Deputãþiilor, Valea noastrã este împãrþitã în douã colegii, respectiv Est ºi Vest. Dacã pe colegiul Vest lucrurile sunt destul de clare ºi actualul deputat Cristian Resmeriþã se poate considera deja câºtigãtor, nu la fel stau lucrurile în colegiul de Est. Aici situaþia este un pic mai complicatã, pentru cã, la Petrila, alianþa USL practic nu existã, cu excepþii pe ici pe colo. Nici mãcar alianta ACD (cea dintre liberali ºi conservatori) nu este functionalã. De aceastã stare de lucruri încearcã sã profite Monica IacobRidzi, candidatul PPDD pentru Camera Deputaþilor. Aceasta a avut recent, la ceas de seara o întâlnire de tainã cu caþiva reprezentanþi ai conservatorilor cãrora le-a promis marea cu sarea în caz cã va fi aleasã. Printre promisiunile înghiþite pe nemestecat de naivi conservatori se numãrã postul de viceprimar pentru un actual lider sindical,viitor pensionar, precum ºi accesul la fonduri europene pentru un controversat om de afaceri
(contrabandist de þigãri ºi þuicã) din oraº. În aceste jocuri de culise au încercat sa fie atraºi si liberalii petrileni ºi doar gândirea vizionarã a unui membru marcant al PNL a fãcut ca aceastã stratagemã sã nu reuºeascã. Într-o situaþie delicatã se aflã primarul comunist al Petrilei, Ilie Pãducel, cel care, deºi face parte dintr-un partid component al ARD (alianþa care are candidat
propriu în acest colegiu, în persoana lui Alexandru Lãutaru) ºi-a manifestat susþinerea pe faþã pentru Monica Iacob –Ridzi. În ultimul timp, mai ales dupã alegerile locale din varã, Pãducel este tot mai izolat pe scena politicã ºi încercã în zadar sã batã la porþile partidelor aflate la putere acum. Pentru a ne face o imagine exactã a situaþiei existente la nivelul oraºului Petrila ºi pentru
corecta informare s-a încercat contactarea pãrþilor implicate. Dacã din partea conservatorilor am primit un refuz categoric, iar din partea primarului am primit doar rãspunsuri evazive. Doar o parte a reprezentanþilor PNL s-au arãtat deschiºi ºi responsabili, ceea ce denotã cã liberalii nu au murit de tot, pentru cã ºi aici existã lupte intestine. ”Curajul” lor este un semn cã în organizaþia liberalã localã adie un suflu nou, reformist. ,,Deºi în organizaþia noastrã sunt destule frãmântãri ºi ne aflãm în plin proces de reconstrucþie ºi recredibilizare, o datã cu debutul campaniei electorale toate acestea vor trece în planul secund. Chiar dacã la nivel local alianþele din care PNL face parte, ºi mã refer aici la ACD ºi USL, nu funcþioneazã ºi nu au funcþionat vreodatã dupã alegerile din iunie cel mai relevant aspect în acest sens este votul pentru deponeul ecologic, când PSD-iºtii ºi conservatorii au votat împotriva proiectului iniþiat de noi -, trecem peste toate orgoliile ºi susþinem candidaþii USL pentru acest colegiu, respectiv Cosmin Nicula ºi Ioan Rus” - a declarat Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local din partea
PNL Petrila. ”Trebuie neapãrat sã finalizãm ceea ce am început astã varã, adicã înlocuirea tuturor incompetenþilor care au condus þara în ultimii trei ani ºi jumãtate. Pentru asta o sã ducem o campanie corectã de informare a cetãþenilor oraºului Petrila, în care sã le explicãm pe inþelesul fiecãruia unde ne aflãm la sfârºitul anului 2008 la predarea puterii de cãtre guvernul Tãriceanu ºi la ce nivel, inferior, am ajuns câþiva ani mai târziu sub ,,înþeleapta” conducere Bãsescu-Boc-MRU. ªi mai trebuie sã explicãm oamenilor cã vechea zicalã româneascã “lupu-ºi schimbã pãrul, dar nãravul ba” este la fel de actualã acum când personaje de tristã amintire din guvernarea portocalie se ascund dupã culoarea mov sau ,,ard” la foc mic” – declarã plin de energie Ovidiu Ruºeþ, un alt reprezentant, mai radical, al PNL Petrila. Indiferent de jocurile de culise fãcute pe la terase, alegerea stã în ºtampila celor care se vor prezenta la vot pe 9 decembrie în cunoºtinþã de cauzã, iar votul trebuie dat pentru o cauzã comunã, nu pentru un nume. Cristian ANGHEL
Tradiþiile momârlanilor promovate de Consiliul Judeþean Hunedoara Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara-Deva se ocupã pe larg, în ediþiile nr 16 ºi 17 ale revistei de etnografie ºi folclor “Mioriþa-Þinutul MomârlanilorValea Jiului”, de cultura, obiceiurile ºi tradiþiile din comunitãþile de momârlani. Lansarea revistei va avea loc joi, 8 noiembrie, la ora 14.00 la sala Bibliotecii Studenþeºti a Universitãþii Petroºani. Evenimentul este susþinut de Consiliul Judeþean Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
8 Politic eºi oficial mai este ceva vreme pânã când va debuta campania electoralã, în realitate sãbiile s-au ascuþit, iar candidaþii au ieºit la ataca, gata sã-ºi sfâºie contracandidaþii. ªi, mai ales, promit marea cu sarea celor care ar trebui peste o lunã sã le dea votul.
D
Din ciclul „Sã râdem cu candidaþii” vã prezentãm astãzi ce promitea Haralambie Vochiþoiu la locale, atunci când îºi propunea sã ajungã preºedinte al Consiliului Judeþean. Dupã ce a ajuns preºedinte (contestat) al PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu a prins din nou glas ºi aripi ºi a intrat în forþã în campania electoralã ca ºi candidat la Consiliul Judeþean Hunedoara, convins cã va câºtiga. Nu a reuºit, dar s-a remarcat prin promisiunile halucinante. Vochioþoiu era cunoscut drept un politician „colorat” ca ºi limbaj încã de pe vremea în care nu fusese încã exclus din PSD, ca urmare a comportamentului dictatorial reclamat de membrii de partid. Dupã asocierea cu Dan
Din ciclul „candidaþii promit lucruri trãznite”
Vochiþoiu a descoperit, la locale,
centrul energetic al Universului! Diaconescu, însã, actualul lider al PP-DD Hunedoara a împrumutat de la patronul OTV ºi proiectele fantasmagorice cu care a defilat în campania electoralã. Programul lui politic, pe care ºi l-a promovat peste tot în judeþ, stârneºte râsul, atunci când nu stârneºte, însã, îngrojorarea! ªi cum ar putea sã fie altfel, atunci când Haralambie Vochiþoiu a realizat brusc cã „Judeþul Hunedoara este centrul energetic al Universului” ºi, ca atare, „vom pune în valoare obiectivele istorice din întreg judeþul ºi vom trimite imediat dupã gratii pe toþi aceia care au comercializat istoria poporului român”. ªi credeþi cã e tot? Ei bine, nu! Vochiþoiu mai promitea cã „voi reînvia satele, iar fiecare hunedorean stabilit la þarã va
Alegerile, tot mai aproape legerile programate în data de 9 decembrie se apropie cu paºi repezi.
A
În ceea ce priveºte campania electoralã, aceasta este programatã a începe (oficial) în data de 9 noiembrie, urmând a se încheia pe 8 decembrie, ora 7:00. În Petroºani, în timp ce numãrul secþiilor de votare a rãmas acelaºi ca ºi la alegerile
locale din luna iunie, douã dintre secþii îºi vor schimba locaþia. Este vorba despre cele care au funcþionat în sediul fostului cazinou muncitoresc, acestea urmând a fi mutate în sediul Asociaþiei Pensionarilor din Cartierul Colonie. Pe de altã parte, numãrul panourilor de afiºaj din campania electoralã a fost stabilit la 7, repartizate pe întreaga razã a municipiului. În Petroºani, numãrul alegãtorilor aºteptaþi la urne, în data de 9 decembrie, este de 37.198. Aceasta, în condiþiile în care numãrul total al locuitorilor municipiului, potrivit datelor rezultate în urma recensãmântului din noiembrie 2011, este de doar 35.239... Mir cea NISTOR
primi 20.000 de euro nerambursabili pentru a deschide o afacere în agriculturã”. Este posibil sã fi gãsit Vochiþoiu „cornul abundenþei”, cã de sursa de finanþare nu se spune nimic pe pliantul electoral. Dar candidatul PP-DD ºa CJ Hunedoara se erija ºi în Guvern din moment ce promite, fãrã sã clipeascã, faptul cã „Hunedoara, Cãlan, Brad, Orãºtie ºi Valea Jiului devin zone cu fiscalitate ZERO”, ori cã „voi reîncepe exploatarea minereurilor neferoase ºi a aurului în judeþul Hunedoara” ºi „nu voi mai permite închiderea mineritului în Valea Jiului. Vom transforma aceastã ramurã economicã într-o ramurã de interes strategic”. Acum pânã ºi copiii de grãdiniþã ºtiu cã mineritul, indiferent de forma lui, nu se aflã în subordinea CJ Hunedoara, aºa încât preºedintele instituþiei sã dispunã cum vrea de minereurile neferoase, cãrbune, ori aur, ci existã instituþii abilitate la nivel central ºi chiar un Minister al Economiei. Trist este, însã, faptul cã Haralambie Vochiþoiu chiar credea cã va „vrãji” suficienþi alegãtori cu acest program halucinant ºi cã va câºtiga bãtãlia pentru CJ Hunedoara! Gabriela RIZEA
Acuzaþii. Partidul Popular Maghiar acuzã poliþia de intimidarea susþinãtorilor icepreºedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Szilágyi Zsolt, susþine cã formaþiunea politicã pe care o reprezintã este supusã unor acþiuni de intimidare fãrã precedent, iar direct complice este poliþia.
V
Partidele maghiarilor din România au ajuns sã se lupte pentru fiecare posibil votant, iar acuzaþiile lansate nu
sunt deloc de negligat. Unul dintre cei implicaþi în lupta electoralã, Szilágyi Zsolt, susþine cã urmãrile concurenþei dintre partidele maghiare din Transilvania ºi a campaniei electorale este hãrþuirea poliþieneascã a persoanelor care sprijinã Partidul Popular Maghiar din Transilvania. Acesta a declararat cã în mai multe judeþe ale þãrii ºi inclusiv în Hunedoara, poliþia ºi procuratura a început din nou sã
hãrþuiascã persoanele fizice care au contribuit prin semnãtura lor la înfiinþarea Partidului. Astfel el a spus cã în judeþele BistriþaNãsãud, Sibiu ºi Hunedoara, Poliþia umblã prin sate cu lista susþinãtorilor, îi citeazã pe semnatarii listei la sediul poliþiei ºi îi interogheazã dacã semnãtura de pe listã le aparþine. „Avem cunoºtinþã despre aproape o sutã de persoane care au fost citate astfel, a spus
vicepreºedintele partidului. Nu se ºtie, cine stã în spatele acestei persecuþii fãrã precedent, nu existã dovezi asupra faptului, dacã adversarul politic UDMR-ul - are de a face cu aceastã acþiune”, susþine vicepreºedintele PPM. Szilágyi a solicitat UDMR-ului, ca în cazul în care ei sunt responsabili de aceste acþiuni de intimidare, sã le opreascã, iar dacã nu au de a face cu acestea, sã ia poziþie împreunã cu Partidul Popular în favoarea maghiarilor intimidaþi. De asemenea, acesta a precizat cã Partidul Popular oferã asistenþã juridicã fiecãrui susþinãtor al sãu, care a fost persecutat de poliþie. În judeþul Hunedoara, PPM are un candidat la Senat, în Colegiul 3 DevaHunedoara-Þinutul Pãdurenilor. Car men COSMAN
Politic 9
”Trecem ate peste to þinem ºi sus orgoliile þii USL candida colegiu, acest pentru Nicula Cosmin iv t c e p s re Rus” ºi Ioan lãnesc, ã Maria B Doiniþa NL a c r lo l P consilie Petrila
ebutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie - poate cele mai aºteptate ºi mai importante de dupã 1989 - se apropie cu paºi repezi ºi la nivelul colegiilor electorale din Valea Jiului cãrþile încã se joacã.
D
Dupã cum se ºtie Valea Jiului este reprezentatã în actuala legislaturã de un senator ºi doi deputaþi. Actualul senator Vasile Cosmin Nicula, chiar dacã a avut o prezenþã mai discretã în colegiu pe care îl reprezintã, a avut o activitate parlamentarã destul de bogatã concretizatã prin 35 de iniþiative legislative,17 interpelãri adresate ministrilor, 211 luãri de cuvânt în plen, etc. În plus, ºi-a consolidat poziþia – secretar al Senatului - ºi a bãtãtorit drumuri pentru momentul viitor. Principalul contracandidat al lui Cosmin Nicula nu este altcineva decât fostul coleg de partid, candidat la funcþia de primar al municipiului Petroºani, actualul consilier judeþean, popularul Harry Vochitoiu ……Harry, cel care a profitat din plin de guvernarea PSD din anii 2000-2004, cel care s-a remarcat prin înfrângerea umilitoare în faþa lui Tiberiu Iacob-Ridzi, cel care a fãcut din preþul apei un rãzboi personal între el ºi Costel Avram, ºi implicit cu CJ Hunedoara. În asemenea condiþii, este clar ca Nicula va câºtiga detaºat, iar Harry, cel care viseazã la un fotoliu de senator, va depãna amintiri pe la Casa de Vis în compania unor lideri de sindicat
Liberalii Petrilei nu s-au lãsat cuceriþi de ”contrabandiºti” ºi poporaniºti expiraþi… Pentru Camera Deputãþiilor, Valea noastrã este împãrþitã în douã colegii, respectiv Est ºi Vest. Dacã pe colegiul Vest lucrurile sunt destul de clare ºi actualul deputat Cristian Resmeriþã se poate considera deja câºtigãtor, nu la fel stau lucrurile în colegiul de Est. Aici situaþia este un pic mai complicatã, pentru cã, la Petrila, alianþa USL practic nu existã, cu excepþii pe ici pe colo. Nici mãcar alianta ACD (cea dintre liberali ºi conservatori) nu este functionalã. De aceastã stare de lucruri încearcã sã profite Monica IacobRidzi, candidatul PPDD pentru Camera Deputaþilor. Aceasta a avut recent, la ceas de seara o întâlnire de tainã cu caþiva reprezentanþi ai conservatorilor cãrora le-a promis marea cu sarea în caz cã va fi aleasã. Printre promisiunile înghiþite pe nemestecat de naivi conservatori se numãrã postul de viceprimar pentru un actual lider sindical,viitor pensionar, precum ºi accesul la fonduri europene pentru un controversat om de afaceri
(contrabandist de þigãri ºi þuicã) din oraº. În aceste jocuri de culise au încercat sa fie atraºi si liberalii petrileni ºi doar gândirea vizionarã a unui membru marcant al PNL a fãcut ca aceastã stratagemã sã nu reuºeascã. Într-o situaþie delicatã se aflã primarul comunist al Petrilei, Ilie Pãducel, cel care, deºi face parte dintr-un partid component al ARD (alianþa care are candidat
propriu în acest colegiu, în persoana lui Alexandru Lãutaru) ºi-a manifestat susþinerea pe faþã pentru Monica Iacob –Ridzi. În ultimul timp, mai ales dupã alegerile locale din varã, Pãducel este tot mai izolat pe scena politicã ºi încercã în zadar sã batã la porþile partidelor aflate la putere acum. Pentru a ne face o imagine exactã a situaþiei existente la nivelul oraºului Petrila ºi pentru
corecta informare s-a încercat contactarea pãrþilor implicate. Dacã din partea conservatorilor am primit un refuz categoric, iar din partea primarului am primit doar rãspunsuri evazive. Doar o parte a reprezentanþilor PNL s-au arãtat deschiºi ºi responsabili, ceea ce denotã cã liberalii nu au murit de tot, pentru cã ºi aici existã lupte intestine. ”Curajul” lor este un semn cã în organizaþia liberalã localã adie un suflu nou, reformist. ,,Deºi în organizaþia noastrã sunt destule frãmântãri ºi ne aflãm în plin proces de reconstrucþie ºi recredibilizare, o datã cu debutul campaniei electorale toate acestea vor trece în planul secund. Chiar dacã la nivel local alianþele din care PNL face parte, ºi mã refer aici la ACD ºi USL, nu funcþioneazã ºi nu au funcþionat vreodatã dupã alegerile din iunie cel mai relevant aspect în acest sens este votul pentru deponeul ecologic, când PSD-iºtii ºi conservatorii au votat împotriva proiectului iniþiat de noi -, trecem peste toate orgoliile ºi susþinem candidaþii USL pentru acest colegiu, respectiv Cosmin Nicula ºi Ioan Rus” - a declarat Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local din partea
PNL Petrila. ”Trebuie neapãrat sã finalizãm ceea ce am început astã varã, adicã înlocuirea tuturor incompetenþilor care au condus þara în ultimii trei ani ºi jumãtate. Pentru asta o sã ducem o campanie corectã de informare a cetãþenilor oraºului Petrila, în care sã le explicãm pe inþelesul fiecãruia unde ne aflãm la sfârºitul anului 2008 la predarea puterii de cãtre guvernul Tãriceanu ºi la ce nivel, inferior, am ajuns câþiva ani mai târziu sub ,,înþeleapta” conducere Bãsescu-Boc-MRU. ªi mai trebuie sã explicãm oamenilor cã vechea zicalã româneascã “lupu-ºi schimbã pãrul, dar nãravul ba” este la fel de actualã acum când personaje de tristã amintire din guvernarea portocalie se ascund dupã culoarea mov sau ,,ard” la foc mic” – declarã plin de energie Ovidiu Ruºeþ, un alt reprezentant, mai radical, al PNL Petrila. Indiferent de jocurile de culise fãcute pe la terase, alegerea stã în ºtampila celor care se vor prezenta la vot pe 9 decembrie în cunoºtinþã de cauzã, iar votul trebuie dat pentru o cauzã comunã, nu pentru un nume. Cristian ANGHEL
Tradiþiile momârlanilor promovate de Consiliul Judeþean Hunedoara Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara-Deva se ocupã pe larg, în ediþiile nr 16 ºi 17 ale revistei de etnografie ºi folclor “Mioriþa-Þinutul MomârlanilorValea Jiului”, de cultura, obiceiurile ºi tradiþiile din comunitãþile de momârlani. Lansarea revistei va avea loc joi, 8 noiembrie, la ora 14.00 la sala Bibliotecii Studenþeºti a Universitãþii Petroºani. Evenimentul este susþinut de Consiliul Judeþean Hunedoara.
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
ªtiinþa se liciteazã de sãptãmâna aceasta n sfârºit, dupã mai multe discuþii, demersuri ºi acte întocmite, Baza Sportivã ªtiinþa, care aparþine Universitãþii de la Petroºani, se scoate la licitaþie în vederea reabilitãrii.
Î
Lucrãrile care vor demara aici pânã la finalul anului, au menirea de a schimba cu totul aceastã locaþie. Aproape de sfârºitul anului, Universitatea Petroºani demareazã un proiect de reabilitare ºi modernizare a bazei sportive ªtiinþa, care se va derula cu fonduri accesate de la Ministerul Educaþiei. Aceastã iniþiativã se aflã la faza în care urmeazã ca documentaþia sã fie postatã pe serviciul electronic de achiziþii publice. “Universitatea Petroºani a depus documentaþia pe SEAP pentru aprobare. Am
Cu inimile zdrobite de durere ºi neputincioºi în faþa destinului, fiul Eduard, nora Veronica ºi noi sperãm ca sãpnepotul Nicholas anunþã decesul mult tãmâna viitoare (aceasprea devreme a celui care a fost un bun ta) sã putem da drumul tatã, socru ºi bunic la licitaþie”, a mai spus ING. EDELHAUSER IOAN RICHARD prorectorul Marcu. (79 DE ANI) Toate aceste Înmormântarea are loc astãzi, luni, 5 demersuri privind noiembrie, ora 13.00 la Capela Bobocul proiectul de reabilitare au durat mai mult Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! decât era estimat, pentru cã cei de la O inimã bunã a încetat sã mai ANRMAP au solicitat batã, un suflet bun s-a ridicat la niºte documente Cer, lãsând în urmã o în plus. nemãrginitã durere ºi un gol imens. trebuie sã nu “Dacã astãzi (nr. vineri) Luiza Recunoºtinþã veºnicã scumpului nostru depãºeascã 60 de zile. transmitem calendarul, ANDRONACHE tatã, socru ºi bunic ING. EDELHAUSER IOAN RICHARD precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, pri(79 DE ANI) marul municipiului Petroºani. Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã! În parantezã fie spus, reamenaProfund îndureraþi, fiul Raul, nora jarea respectivelor strãzi ºi trotuLiliana ºi nepoata Diana are a devenit necesarã þinând cont trãzile din preajma ºi de faptul cã acestea au fost Conducerea Facultãþii de Mine, primãriei municipiului afectate de lucrãrile de înlocuire a deplânge trecerea spre cele Petroºani se aflã în plinã conductelor de termoficare, lucrãri veºnice a celui care a fost transformare. recent încheiate. (M. NISTOR) ING. EDELHAUSER IOAN RICHARD
primit ºi aprobarea de la ANRMAP, urmând ca în cursul zilei de azi (vineri) sã facem calendarul, care urmeazã sã fie aprobat, iar atunci se va publica ºi licitaþia pe SEAP” , ne-a declarat Marius Marcu, prorector Universitatea Petroºani. În prezent baza sportivã ºi în special tribuna terenului de la ªtiinþa, aratã rãu. Acest obiectiv nu a beneficiat niciodatã de modernizare. Valoarea totalã a proiectului este estimatã la suma de 600 de mii de lei, însã lucrarea poate fi licitatã cu mai puþin de atât. Durata execuþiei
Strãzi cu faþã nouã
S
(79 DE ANI) ºi este alãturi de conf. univ. dr. ing. dr. ec. Eduard Edelhauser în aceste momente grele prin care trece. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Mai exact, pe arterele de circulaþie amplasate pe ªt. O. Iosif ºi Gen. Dragalina, se lucreazã la amenajarea trotuarelor ºi montarea de noi borduri urmând ca, în funcþie de vreme, acestea sã fie ºi asfaltate. „Dacã vremea ne va permite le vom fnaliza în acest an. În caz contrar, dacã va veni zãpada, vom relua lucrãrile anul viitor”, a
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
Colegii de la Departamentul Inginerie Minierã, Topografie ºi Construcþii, sunt alãturi de Eduard Edelhauser în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a celui care a fost ING. EDELHAUSER IOAN RICHARD (79 DE ANI) Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Un gând de mângâiere, compasiune ºi sincere condoleanþe din partea colegilor de la Departamentul de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie, la trecerea în nefiinþã a celui care a fost ING. EDELHAUSER IOAN RICHARD (79 DE ANI) Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã!
5 noiembrie 2012
Zi prielnicã pentru ieºiri cu prietenii. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor probleme familiale. Vi se contureazã un plan de afaceri la care vã gândiþi de multã vreme. Dacã mai aveþi dubii, apelaþi la o persoanã mai în vârstã.
Intenþionaþi sã vã implicaþi mai mult în treburile casei, iar partenerul de viaþã este încântat. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune ºi puteþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi documente oficiale. Nu uitaþi sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã.
Este o zi destul de dificilã, în care aveþi multe de rezolvat. Principala problemã s-ar putea sã fie de naturã financiarã, dar nu vã faceþi griji. Sunteþi hotãrât ºi plin de energie, aºa cã reuºiþi sã faceþi faþã tuturor activitãþilor.
Un prieten vã dã de gândit, sfãtuindu-vã sã vã temperaþi dorinþa de a câºtiga bani cu orice preþ. Încercaþi sã vedeþi ºi alte interese decât cele de naturã materialã! Acordaþi mai mult timp studiului ºi relaþiilor parteneriale.
Partenerul de viaþã vã impresioneazã cu un cadou la care nu vã aºteptaþi. Spre searã, vã simþiþi bine împreunã, la o ieºire cu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia, pentru a lua o decizie corectã la serviciu. Încercaþi sã vã faceþi timp ºi pentru o persoanã mai în vârstã.
Aveþi o capacitate de comunicare foarte bunã ºi rezolvaþi mai uºor toate problemele. Aveþi succes în societate ºi în toate activitãþile legate de cãmin. Puteþi face planuri de viitor, pentru cã aveþi idei excelente, pe care vi le apreciazã oricine.
Dimineaþa sunteþi hotãrât sã faceþi câteva schimbãri în cãmin, dar nu sunteþi sigur cã partenerul de viaþã va fi de acord. Stabiliþivã clar prioritãþile ºi asiguraþi-vã succesul! Nu vã susþineþi opiniile cu încãpãþânare. Þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi!
Simþul practic ºi dorinþa de schimbare vã ajutã sã intraþi în afaceri. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare aparent profitabilã. Nu vã grãbiþi sã promiteþi nimic! Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã.
Colegii de serviciu ºi partenerul de viaþã vã apreciazã pentru dorinþa de schimbare ºi înnoire. Organizaþi-vã cât mai riguros ºi nu pierdeþi timpul! Azi aveþi spor în tot ce faceþi. Se pare cã nu staþi prea bine cu banii, dar vã descurcaþi.
Puteþi rezolva o problemã financiarã care vã frãmântã de multã vreme. S-ar putea ca dimineaþa sã vi se propunã o colaborare. Este momentul sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie ºi de afaceri. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã!
Aveþi ºanse de reuºitã în orice domeniu, mai ales la examene. Relaþiile sentimentale merg bine, dar fiþi mai atent la problemele partenerului de viaþã. Evitaþi speculaþiile financiare ºi ascultaþi sfaturile unei persoane cu mai multã experienþã.
S-ar putea sã începeþi o nouã etapã, mai ales în plan social sau sentimental. Nu este exclus sã demaraþi o afacere. Sunteþi comunicativ ºi puteþi avea succes în cãlãtorii. Fiþi atent la cheltuieli deoarece treceþi printr-o perioadã financiarã grea.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
Super ofertã! Astãzi, la Petrila, terenurile se liciteazã la preþ de nimic stãzi, 5 noiembrie, se anunþã bãtaie mare la Petrila. În jurul orei 9 dimineaþa , va avea loc licitaþia probabil mult aºteptatã, pentru cã primãria din localitate pune la bãtaie un teren de pe strada Jieþ, care pânã în urmã cu circa 20 de ani a servit drept groapã de gunoi ºi care în prezent este complet ecologizat.
A
Luiza ANDRONACHE Pânã aici nu este nimic ciudat, însã partea bunã pentru oportuniºti este cã, suprafaþa de pãmânt pe care administraþia publicã vrea sã o concesioneze pe o perioadã de 49 de ani, de 7200 de metri pãtraþi,are preþul de pornire de 1 leu pe
vitãþii de producþie ºi prestãri servicii. Preþul de pornire este de 1 leu pe metru pãtrat. Avem chiar mai multe terenuri care au fost licitate ºi nu s-a prezentat nimic. Nu avem solicitãri. Tot vorbim de atragerea de investitori în Oraºul Petrila, dar atunci nu
putem sã le cerem cine ºtie ce preþuri”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul Oraºului Petrila, la momentul când intenþia de a licitat terenul a fost fãcutã publicã. Anunþul licitaþiei a fost postat pe Serviciul Electronic de Achiziþii Publice în data de 15 octombrie, iar licitaþia propriu-zisã va avea loc astãzi, 5 noiembrie, la sediul primãriei Petrila.
metru pãtrat. Preþul, deºi unul de nimic pentru un asemenea teren, nu este o problemã în viziunea edililor pentru cã, au afirmat ei, doar aºa se atrag investitorii.“Acest teren a fost scos la licitaþie în vederea concesionãrii pentru cã a fost solicitat de mai multe firme în vederea desfãºurãrii acti-
D
Este încordare mare la Aninoasa, în ultimele zile. Pentru cã pur ºi simplu nu mai are cum sã conducã primãria farã bani, primarul Nicolae Dunca a cerut un sprijin de la Guvern, ca un ultim gest disperat. Acest ajutor financiar ar fi ultima soluþie
pãcate, toate eforturile noastre de a duce bani, rãmân doar la stadiul de promisiuni. Într-un fel, sunt foarte dezamãgit, pentru cã toatã lumea plânge de milã administraþiei din
Gata cu calificãrile în acest an ici ºomerii, dar nici cei fãrã un loc de N muncã nu mai pot sã se înscrie anul acesta la vreun curs de calificare. Asta din cauzã cã bugetul în Valea Jiului s-a epuizat ºi ultimii cursanþi au început treaba de o sãptãmânã. Diana MITRACHE Cursurile de formare profesionalã s-au încheiat în Valea Jiului. Ultimii cursanþi
au început în urmã cu câteva zile teoria ºi, pânã anul viitor, nu se va mai organiza nici un curs de calificare. Totuºi, cei din Valea Jiului
Programul Rabla dupã ce a casat tot atâtea autoturisme vechi ºi ar vrea sã-ºi achiziþioneze o maºinã nouã. Numai cã diferenþa de bani nu prea este de gãsit.
Aleºii locali din Petroºani ºi-au dat avizul pentru ca executivul sã cumpere o maºinã de serviciu nouã, în condiþiile
isperarea atinge cote maxime la Aninoasa. Primarul Nicolae Dunca cere bani de peste tot pentru a salva oraºul, dar pânã acum nu a primit niciun leu de nicãieri. pentru aceastã localitate care este pe punctul de a intra efectiv în faliment. Dunca a cerut sprijin ºi de la Consiliul Judeþean, dar pânã acum nu l-a primit. El se aratã dezamãgit de faptul cã nimeni nu miºcã un deget pentru salvarea Aninoasei. “Avem promisiuni cã vom fi ajutaþi cu nu ºtiu ce sumã, dar din
rimãria Municipiului P Petroºani are trei tichete obþinute prin
Maximilian GÂNJU
Aninoasa, între disperare ºi dezamãgire
Luiza ANDRONACHE
Primarul n-are bani pentru maºinã de serviciu
Aninoasa cã vai ce rãu o duceþi, sã facem tot posibilul sã vã ajutãm, sã dregem, dar concret, nu am vãzut niciun sprijin, nici din partea Consiliului Judeþean ºi
pot sã aleagã acum pentru o nouã calificare în câteva domenii considerate cã ar fi necesare pe piaþa muncii. „Pentru 2012 – 2013 AJOFM Hunedoara, prin centrul nostru de calificare a demarat în 29 octombrie, ultimele 8 cursuri de formare profesionalã în mai multe domenii de activitate. Astfel, avem cursanþi pentru ospãtari, bucãtari, zidari, pietrari, tencuitori, instalatori gaz, cofetari, manichiurist -
nici din partea Guvernului. Eu încã mai aºtept…”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Cea mai mare problemã a administraþiei de la Aninoasa, este aceea a împrumutului contractat în urmã cu câþiva ani, pentru finanþarea diferitelor investiþii. Atunci s-a luat de la bancã suma de 30 miliarde lei vechi, însã acum, primãria are de dat înapoi 40 de miliarde lei vechi, în condiþiile în care s-au mai dat 8. Dobânda creºte în fiecare zi cu câte 1500 de lei noi.
pedichiurist ºi masor. Cursurile se vor desfãºura pe durata a 5 luni. Pentru 2012 alte cursuri nu mai putem sã începem, pentru cã bugetul ..iar pentru 2013 aºteptãm noul buget Sute de oameni ajung ºomeri ºi mulþi nu-ºi mai gãsesc loc de muncã în domeniul în care avea calificare. De cele mai multe ori, la bursã, vin oameni care nu au calificãri ºi angajatorii nu au cum sã-ºi ocupe posturile.
în care autoturismele din parcul primãriei sunt deja rulate prea mult. Maºinile autohtone cumpãrate în urmã cu mai mulþi ani, pe lângã cã sunt puþine, mãnâncã mulþi bani cu întreþinerea iar un autoturism nou pentru deplasãrile în delegaþii ale reprezentanþilor municipalitãþii ar fi fost necesar. Edilii au trimis trei rable la casat ºi au obþinut compensaþiile de la Ministerul Mediului însã nu ºtiu dacã vor avea ºi diferenþa de bani necesarã pentru a-ºi achiziþiona un autoturism. „Deocamdatã nu ºtiu dacã gãsim banii necesari. Avem trei tichete de la Rabla dar nu ajung. Anul acesta în nici un caz nu putem cumpãra autoturismul. Sã vedem dacã vom avea bani în bugetul pe anul viitor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 noiembrie 2012
Aºteaptã conectarea la sursã a telegondolei elegondola din Straja încã nu a pornit la primul drum. Se aºteaptã în continuare branºarea la sistemul de alimentare al energiei electrice ºi totul depinde acum de responsabilii de la ENEL.
T
Diana MITRACHE Telegondola din Straja aºteaptã conectarea la sistemul de alimentare cu energie electricã. Asta pentru cã, pânã acum, nu a fost posibil un astfel de branºament. Instalaþia ar trebui racordatã la un alt fel de sistem de alimentare, care pânã acum nu a existat ºi nici nu a fost montat, dar autoritãþile locale spun cã e
vorba doar de câteva zile ºi nu va fi afectat sezonul de schi în nici un fel. „În acest moment, lucrãrile de montare a instalaþiei sunt finalizate. Mai trebuie doar branºamentul la sistemul de energie electricã. Va trebui sã facem în aºa fel încât sã securizãm ºi linia de electricitate pentru a nu fi nici un impediment. Avem o instalaþie care consumã mult ºi e de mare putere ºi tocmai de aceea
a durat mai mult”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat în
colegiul de Vest al Vãii Jiului. Cei din Lupeni spun cã
investiþia va aduce bani ºi va crea locuri de muncã la Lupeni, iar asta e foarte important. „Eu vã spun cã e un proiect extraordinar la Lupeni care reuºeºte sã creeze aproape 1.000 de locuri de muncã. Nu neapãrat la telegondolã, ci cu ceea ce se întâmplã aici, în masivul Straja ºi în Pasul Vãlcan, unde încã se învesteºte ºi unde se vor crea locuri de cazare noi ºi implicit locuri de muncã”, a mai adãugat Resmeriþã. Staþiunea Straja este una dintre cele mai importante din Valea Jiului ºi cea mai dezvoltatã, iar responsabilii din Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului au dat asigurãri cã finanþarea nu va fi opritã.
Cimitirele, loc de hranã pentru animalele din e cele mai multe ori cimitirele din curþile momârlanilor
D
Valea Jiului sunt în apropierea curþilor oamenilor. Pânã acum se pare cã acest lucru nu a deranjat pe nimeni, dar apar ºi problemele.
Gunoi mai ieftin în Haþeg ocalnicii din Haþeg vor plãti mai puþin pentru gunoiul menajer. Consilierii locali au aprobat reducerea tarifelor.
L
Carmen COSMAN Gunoiul este mai ieftin de acum în Haþeg, unde Consiliul Local a aprobat o hotãrâre privind micºorarea tarifelor practicate de cãtre operatorul de servicii de salubritate. Noile tarife intrã în vigoare din aceastã lunã, iar pentru populaþie acest lucru înseamnã o facturã diminuatã cu 20 de procente. Astfel, populaþia de la blocuri ºi asociaþiile de proprietari vor achita 6,76 lei/persoanã/lunã, cu TVA inclus. Pentru cei care stau la case tariful stabilit este de 12,16 lei/persoanã/lunã, cu TVA . Pentru cei din Nãlaþ – Vad tariful este de 4,97 lei/persoanã/lunã, populaþia din Silvaºu de Jos va plãti 5,15 lei/persoanã/lunã, cu TVA inclus în timp ce localnicii din Silvaºu de Sus au de achitat 5,52 lei/persoanã/lunã. Preþurile au fost stabilite pentru un metru cub de gunoi menajer.
Raul IRINOVICI Animalele momârlanilor se pare cã se hrãnesc de prin cimitire, cu florile de pe morminte. Din cauza acestei lipse de spaþiu ºi din cauzã cã cele mai multe cimitire au o problemã cu delimitarea, putem vedea adesea garduri rupte între proprietãþile oamenilor ºi locurile de veci. Problema cea mai mare însã o constitue faptul cã nemaiexistând aceste garduri aproape
toate animalele aparþinând momârlanilor din zonã sunt libere sã zburde prin cimitire. Mai mult decât atât acestea poate din lipsa hranei adecvate sau poate doar a poftelor apãrute pe moment, mãnâncã toate florile, coroanele ºi chiar lumânãrile de pe locurile de veci. Nu vrem sã ne gândim ce alte lucruri ar mai putea mânca de aici. Cei care vin sã aducã aprindã o lumânare pentru cei morþi sunt foarte indignaþi de apariþia aces-
tor animale, ºi spun cã toatã munca ºi curãþenia lor este în zadar ºi cã ar trebui sã se ia mãsuri urgent în acest sens. Întrebându-i pe proprietarii acestor animale dacã li se pare normalã aceastã situaþie, ei ne-au rãspuns cã nu au ce face
ºi cã pânã la urma cimitirele s-au întins aºa mult ºi aproape de gospodãriile lor, iar la întrebarea dacã nu le este fricã, din cauza condiþiilor, cã poate se vor inbolnãvi dacã sacrificã una dintre aceste animale, rãspunsul a fost scurt ºi sec... nu.
Au vrut sã-i concedieze, fãrã voia lor
Privat din municipiul Petroºani spune ca în momentul de faþã pentru aceste operaþiuni de întretinere a zonelor verzi existã un plan bine definit. Concesionarea serviciului pentru întreþinerea zonelor verzi din Petroºani ar mai fi costat administraþia publicã aproximativ 6 milioane de lei, ceea ce potrivit reprezentanþilor municipalitãþii aceastã sumã este mult prea mare. În plus, exista riscul ca angajaþii care întreþin zonele verzi sã rãmânã fãrã loc de muncã în condiþiile în care serviciul ar fi fost concesionat unei firme private.
eci de angajaþi ai Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani ar fi rãmas fãrã serviciu dacã consilierii locali ar fi aprobat ºi concesionarea serviciului pentru întreþinerea zonelor verzi din municipiu.
Z
Raul IRINOVICI Administraþia nu a
aprobat aceastã propunere. Dupã ce sãptãmîna trecutã, consilierii locali de la Petroºani au adoptat un proiect de hotãrâre în vederea concesionãrii serviciului de salubrizare, ei au propus ca ºi serviciul pentru întreþinerea
spaþiilor verzi din localitate sã fie atribuit unui operator privat. Acest
lucru nu este posibil din diferite raþionamente sociale, dar ºi financiare. “Serviciile pentru zonele verzi necesitã o atenþie specialã. Noi avem ºi sera. S-au fãcut modificãri foarte mari la serã. Douã din sre nu mai au geam. Le-am pus poli-
carbonat. Vrem anul acesta sã plantãm 30 de mii de flori. În Petroºani nu s-au plantat niciodatã 30 de mii. Acolo este o activitate destul de elaboratã. La cei 40-60 de miliarde (lei vechi) care intrã în serviciul de salubrizare cã mai intrã 40-60 de miliarde (lei vechi) ºi aici ºi o sã ducem serviciul într-o valoare foarte mare ºi mulþi dintre angajaþii mei trebuie sã-i trimit acasã”, a declarat Lucian Dragomir, director SPADPP Petroºani. Mai mult decât atât, directorul Serviciului Public de Administare a Domeniului Public ºi