Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul II Nr. 264
Cronica Vãii Jiului Joi, 29 noiembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Fãrã regrete!
Cum a omorât Vochiþoiu simbolul libertãþii Vãii Jiului
„Locotenenþii” lui Cozma – chestionaþi în legãturã cu vizita fostului lider
iron Cozma ºi-a anunþat prezenþa în Valea Jiului, la Petroºani, pe data de 2 decembrie când va avea voie sã intre în „capitala” Vãii fãrã a încãlca legea.
M
>>> PAGINA A 4-A Peste 50 de mineri ºi salvatori au fost uciºi de Mina Livezeni
Dupã 32 de ani, rudele ºi prietenii îºi plâng morþii din cumplitul accident minier unt 32 de ani de când 53 S dintre cei mai buni mineri ºi salvatori minieri pe care i-a avut Valea Jiului nu mai sunt printre noi.
>>> PAGINA A 4-A
Alexandru Lãutaru a inventat un nou concept: campania invizibilã!
runcat în luptã de Alianþa România Dreaptã A pentru un post de deputat pe colegiul Petroºani– Petrila – Aninoasa, fostul inspector ºcolar general Alexandru Lãutaru a inventat conceptul campaniei electorale invizibile!
>>> PAGINA A 5-A
Omorât de Haralambie Vochiþoiu ã mai amintiþi de cotidianul „Matinal”, primul ziar independent pe care l-a avut Valea Jiului dupã 1989. Este de mult, din pãcate, oale ºi ulcele, dar mulþi îl considerã, încã, stindardul democraþiei de pe aceste meleaguri. Soarta lui a fost pecetluitã de cel care pe ce pune mâna ofileºte, omoarã, adicã Haralambie Vochiþoiu, cel care acum se doreºte senator. >>> PAGINA A 5-A
V
125 de ani de catolicism la Petroºani
omunitatea ecumenicã din Valea Jiului va celebra peste doar câteva zile praznicul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor.
C
>>> PAGINILE 8-9
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Motorinã 6,17 Lei
Motorinã 6,45 Lei
Benzinã 5,00 Lei
Benzinã 5,76 Lei
Motorinã 5,95 Lei
Motorinã 6,15 Lei
Benzinã 5,77 Lei
Benzinã 5,85 Lei
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Motorinã 6,10 Lei
Motorinã 6,15 Lei
Benzinã 5,83 Lei
Benzinã 5,75 Lei
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
Redactor sef:
www.cronicavj.ro
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Nume de cod: K-9 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cenuºãreasa 22:15 G-Force: Salvatorii planetei
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:45 15:00 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15
Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Dragoste dulce-
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 A fost odatã ca niciodatã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Ce e mai bun în viaþã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 22:00 Spitalul de demenþã 22:30 Gala Box “BãTaie în carne vie” 0:00 Las fierbinþi (r)
Prima TV 9:30 Erori reversibile 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinitew[
19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Þinta: Preºedintele
TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
Tãiere de panglicã la Centrul Civic onstructori, autoritãþi locale ºi judeþene ºi oameni din toatã Valea Jiului sunt aºteptaþi joi, la prânz în centrul municipiului Petroºani. Centrul Civic va fi inaugurat, dupã luni de zile în care aici s-a lucrat la foc continuu.
C
Diana MITRACHE În zona de lângã Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” are loc inaugurarea celei mai mari lucrãri de reamanajare din Valea Jiului.
Centrul Civic, zona de agrement Brãdet ºi toate parcurile vor fi predate în custodia administraþiei publice. Evenimentul a fost programat pentru joi la ora amiezii, atunci când toþi cei implicaþi vor
fi prezenþi. „La orele 14,00, joi, marcãm acest moment oficial, în zona mini-amfiteatrului de lângã parcul de la teatru. Vor fi invitaþi: constructorul, echipa de management, dar ºi toþi cei care vor sã vinã ºi sã se bucure alãturi de noi. Lucrarea a fost finalizatã, am montat ºi bãncile ºi coºurile de gunoi ºi acum e vremea sã marcãm momentul oficial”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic a fost finanþat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de
lucrãri, in cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã intre Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu”. Zona pietonalã a fost reabilitatã cu pavaj din piatrã, întrerupte de zone verzi, au fost reabilitate sau construite noi fântâni arteziene ºi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat turiºtilor. Zona pietonalã a fost reabilitatã cu pavaj din piatrã, întrerupte de
zone verzi, au fost reabilitate sau construite noi fântâni arteziene ºi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat turiºtilor.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
Probleme la paza garniturilor de tren cu cãrbune rupul de lucru care s-a constituit la nivelul Prefecturii judeþului Hunedoara pentru a combate furturile masive de cãrbune care au loc frecvent în Valea Jiului este unul funcþional. Asta dupã ce reprezentanþii prefecturii au constatat faptul cã furturile de cãrbune au ajuns la zero în perioada în care paza garniturilor de tren a fost realizatã de grupul de lucru.
G
Monika BACIU ”Grupul de lucru constituit pentru prevenirea ºi combaterea sustragerii furtului de cãrbune lucreazã de aproximativ douã luni în întâlniri bilunare. Putem spune cã pânã când a avut loc licitaþia la Compania
Naþionalã a Huilei pentru desemnarea firmei care sã asigure paza garniturilor de tren am asigurat paza în aceste zone ºi furturile au fost zero. Nu am avut sesizat niciun fapt pe 112 sau în alte pãrþi. Acum noi asigurãm doar intervenþiile în momentul în care apar prob-
leme”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Mai mult decât atât, încã existã probleme în ceea ce priveºte paza garniturilor de tren, însã pe acel sector grupul de lucru nu are atribuþii. ”Eu consider cã am depus eforturi uriaºe ºi, am fãcut atribuþiunile chiar unor agenþi economici, care din pãcate nu ºi-au asigurat paza. Încã ºi astãzi avem probleme cu CFR Marfã care nu are asiguratã paza pentru garniturile de tren. Am încercat sã luãm alte mãsuri în sensuri în care sã nu
„Locotenenþii” lui Cozma – chestionaþi în legãturã cu vizita fostului lider iron Cozma ºi-a anunþat prezenþa în Valea Jiului, la Petroºani, pe data de 2 decembrie când va avea voie sã intre în „capitala” Vãii fãrã a încãlca legea. Vizita fostului lider de al cãrui nume se leagã mineriadele, a trezit din adormire mai toate instituþiile care se ocupã cu culegerea de informaþii.
M
Maximilian GÂNJU Apropiaþii lui Miron Cozma, majoritatea pensionari în prezent, au fost deja chestionaþi „amical” de
cãtre DGIPI –fostul „2 ºi un sfert” ori de cãtre jandarmi sau poliþie cu privire la vizita „Luceafãrului Huilei” în Petroºani. „Deja cu unii dintre ei ne
cunoaºtem de la mitingurile fãcute de pensionarii minieri. ªi atunci vroiau sã ºtie ce avem noi de gând ºi acum la fel. Întreabã în stânga ºi în dreapta de
vizita lui Cozma ºi dacã a zis ce va face. Pãi el a spus cã se întâlneºte cu prietenii ºi cu rudele ºi merge la Petrila, la mormântul pãrinþilor. Sigur nu pune de o mineriadã pentru cã nu mai are cu cine, dacã tot este sã glumim”, spune unul dintre liderii pensionarilor minieri chestionat ºi el. Miron
se opreascã garniturile de tren în staþia Iscroni, astfel încât sã diminuãm sustragerile de cãrbune. De asemenea sunt razii care se fac la ieºirea din Valea Jiului unde pot sã plece camioanele cu cãrbune. Deci acest fenomen s-a diminuat foarte mult în ultima perioadã”, a mai precizat prefectul judeþului Hunedoara. În plus, ºi unitãþile miniere sunt atacate periodic, iar pagubele sunt însemnate. Vasilescu este de pãrere cã trebuie sã existe o acþiune comunã ºi în forþã, mai ales cã nu de puþine ori aceste persoane devin violente când
Cozma va putea intra în Petroºani ºi Bucureºti dupã 1 decembrie fãrã a risca sã nesocoteascã decizia judecãtoreascã care-i interzicea accesul în cele douã localitãþi. Cozma a primit interdicþia pe cinci ani de zile de a intra în Capitalã dar ºi în Petroºani ca o pedeapsã complementarã în urma condamnãrii pentru mineriada din 99.
Peste 50 de mineri ºi salvatori au fost uciºi de Mina Livezeni
Dupã 32 de ani, rudele ºi prietenii îºi plâng morþii din cumplitul accident minier unt 32 de ani de când 53 dintre cei mai buni mineri ºi salvatori minieri pe care i-a avut Valea Jiului nu mai sunt printre noi. Au murit într-unul dintre cele mai grave produse vreodatã în minele de huilã din Vale ºi vor fi comemoraþi, joi, încã o datã la sediul Exploatãrii Miniere Livezeni, acolo unde s-a produs tragedia.
S
Carmen COSMAN Prima deflagraþie s-a produs în seara de 29 noiembrie 1980, prinzând în subteran zeci de mineri. La faþa locului au venit imediat reprezentanþii Combinatului Minier. actuala Companie Naþionalã a Huilei Petroºani, ºi ai statului, adicã miliþieni ºi securiºti. Conform datelor de la vremea respectivã, salvatorii minieri au fost obligaþi sã intre în subteran, unde se declarase stare de avarie, deºi pentru toatã lumea era clar cã orice explozie de metan are replici, uneori chiar mai puternice decât cea
iniþialã. Echipele au fost prinse de o nouã explozie, iar în total numãrul morþilor a ajuns la 53 de persoane. Martorii tragediei sunt ºi acum cutremuraþi de cele ce s-au întâmplat atunci ºi aduc aminte de clipele de groazã de la gura minei. În primele momente, nimeni nu ºtia ce s-a întâmplat cu adevãrat, iar în combinat se afla la acea orã doar un dispecer. Conform procedurii, a fost anunþat Ministerul Minelor, cum era atunci, ºi organele statului despre avarie, iar oamenii s-au strâns imediat la gurã minei. Realitatea depãºea orice închipuire, iar þipetele de
durere ale rudelor celor prinºi în explozii au urcat pânã la cer. Cu 32 de ani în urmã, în 29 noiembrie 1980, Întreprinderea Minierã Livezeni ºi întreaga Vale a Jiului, pierdea 53 dintre cei mai buni lucrãtori în cãrbune - muncitori, militari în termen ºi ingineri. Unele victime abia împliniserã 21 de ani. Erau militarii trimiºi de un regim crud la lucru în subteranele Vãii Jiului. De atunci s-au schimbat multe, dar memoria celor dispãruþi rãmâne vie în inimile tuturor, iar
grozãvia evenimentului impresioneazã pe oricine. Cauzele exploziei au fost analizate, anchetate, rezultatele au fost date publicitãþii, însã intensitatea trãirilor celor care au pierdut pe cineva drag nu se poate evalua. Acum, la 32 de ani de la tragicul accident, ortacii îºi vor plânge din nou morþii, în liniºte ºi demnitate, cum se întâmplã în fiecare an în curtea Exploatãrii Miniere Livezeni unde, pentru cei uciºi pe frontul cãrbunelui a fost ridicatã o troiþã.
sunt prinse asupra faptului. Dar, dacã acest grup de lucru a avut rezultatele scontate, prefectul de Hunedoara anunþã cã, în cel mult o lunã ºi jumãtate, trebuie implementate alte soluþii pentru stoparea furturilor în forþã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
Fãrã regrete!
Cum a omorât Vochiþoiu simbolul libertãþii Vãii Jiului ã mai amintiþi de cotidianul „Matinal”, primul ziar independent pe care l-a avut Valea Jiului dupã 1989. Este de mult, din pãcate, oale ºi ulcele, dar mulþi îl considerã, încã, stindardul democraþiei de pe aceste meleaguri. Soarta lui a fost pecetluitã de cel care pe ce pune mâna ofileºte, omoarã, adicã Haralambie Vochiþoiu, cel care acum se doreºte senator. Dovada cã cel ce promite sã aducã prosperitatea Vãii Jiului nu este în stare sã-ºi administreze cu succes nici propriile afaceri!
V
Gabriela RIZEA Nu greºim cu nimic când spunem cã pe ce pune mâna Haralambie Vochiþoiu se ofileºte sau moarte. Aºa s-a întâmplat ºi cu PSD Petroºani, care a ajuns o mârþoagã dupã ce la conducerea partidului a ajuns Vochiþoiu ºi aºa se întâmplã ºi cu PPDD Hunedoara, un partid cu un start promiþãtor care la noi în judeþ a început sã dae rateuri serioase de când
este condus de cel supranumit „Harry”. ªi fabrica de termopane ºi-a dat obºtescul sfârºit, iar exemplele pot fi enumerate cu generozitate. ªi tot la capitolul „Defuncte” se aflã ºi fostul cotidian „Matinal”, omorât tot de Vochiþoiu, cel acre cautã acum prietenii cu oameni de presã, mai puternici decât s-a dovedit a fi el, care sã-l ajute în campanii. Cotidianul Matinal este deja istorie. Transformat în sãp-
tãmânal, acesta a mai apãrut o scurtã perioadã de timp pe piaþã, pentru ca apoi sã disparã de tot. Matinalul a fost continuatorul editorial al fostului cotidian „Steagul Roºu”, privatizat în anul 1992, prin metoda MEBO, când a luat fiinþã SC „Zori Noi” SA. Dupã o perioadã de prosperitate financiarã, firma îºi achiziþioneazã ºi propria tipografie. Pânã în 2000, acþiunile au fost vândute doar în interiorul societãþii, dar în urma unor probleme financiare prin care trecea societatea s-a decis înstrãinarea unui pachet de acþiuni cãtre un om de afaceri. Astfel, un grup de 5 acþionari a vândut 51% din acþiuni ºi la începutul anului 2002 principalul acþionar s-a
Alexandru Lãutaru a inventat un nou concept: campania invizibilã! runcat în luptã de Alianþa România Dreaptã pentru un post de deputat pe colegiul Petroºani– Petrila – Aninoasa, fostul inspector ºcolar general Alexandru Lãutaru a inventat conceptul campaniei electorale invizibile!
A
Carmen COSMAN Alexandru Lãutaru nu pare sã fi aflat cã, încã din data de 9 decembrie,
a început campania electoralã. Nici un afiº ori banner de-al sãu nu se regãseºte în colegiul unde se presupune cã ar
vrea voturile populaþiei, iar pe piaþã nu a apãrut nici mãcar un pix sau vreo brichetã cu numele candidatului ARD. Mai în glumã, mai în serios, un post local de radio din Petroºani a lansat chiar un concurs cu premii pentru cel care va aduce mãcar un afiº de-al lui Lãutaru, altfel invizibil ºi în ceea ce priveºte sporturile electorale de la
asociat cu un alt om de afaceri care, printr-o infuzie de capital devine acþionar principal. Dupã doi ani, însã, în ciuda infuziei de capital ºi a investiþiilor serioase fãcute, firma intrã într-un declin serios ºi în cele din urmã este lichidatã. Întreaga activitate redacþionalã, precum ºi tipografia, este trecutã pe o societate curatã, RedTip SRL, însã nici aceasta nu reuºeºte sã se menþinã pe linia de plutire,
radio ori TV, ori machetele din paginile ziarelor. Colegii lui din ARD Petroºani susþin cã acesta preferã campania din uºã în uºã sau din alegãtor în alegãtor, dar unde îºi promoveazã acesta oferta electoralã rãmâne tot un mister. Firesc, în aceste condiþii, oamenii au început sã suspecteze un blat pe faþã cu candidatul PPDD pe acelaºi post, respectiv deputatul Monica Iacob – Ridzi, plecatã recent din PDL dar susþinutã în con-
fiind în procedurã de executare silitã. În 2008, Matinalul a intrat oficial în proprietatea lui Haralambie Vochiþoiu, prin soþia lui ºi, dacã în trecut au mai existat probleme financiare, de aceastã datã Matinalul a intrat pe o panta descendentã ºi în ceea ce priveºte partea editorialã. Cotidianul a început sã nu mai aparã pe la tarabe ºi,
în cele din urmã a fost transformat în sãptãmânal, dupã care ºi-a dat obºtescul sfârºit. O nouã mãreaþã realizare a celui care îºi propune sã aducã prosperitatea Vãii Jiului, dar nu este în stare sã-ºi administreze cu succes nici propriile afaceri!
tinuare de oamenii din acest partid. De suferit ar putea avea atât PDL, al cãrui candidat este ca ºi inexistent, dar ºi PPDDul care strigã împotriva „ciocoilor” care „au sãrãcit þara”, dar dovedeºte cã, pe la spate, dã mâna cu aceeaºi „ciocoi” ca sã câºtige niºte voturi suplimentare ºi accesul al ciolanul puterii. Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor spune cã a avut ceva discuþii cu Alexandru
Lãutaru ºi cã va mai discuta cu el încã o datã. „Mi-a spus cã, fiind bugetar, nu îºi prea permite costurile financiare ridicate ale unei campanii. Dar, eu cred cã pânã la urmã va scoate ºi el capul în aceastã campanie”, a declarat Gligor, care a spus chiar cã va cãuta o soluþie pentru a-l ajuta ºi pe candidatul Lãutaru. Cât priveºte posibilele blaturi, Dorin Gligor a subliniat cã PPDD cautã astfel de înþelegeri.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Ciupercile, piperate la preþ în plin sezon n piaþa centralã din municipiul Petroºani au apãrut ciupercile dupã o varã secetoasã. Preþurile produselor variazã între 5 ºi 20 de lei, în funcþie de sortimente.
Î
Vânzãtorii se plâng de faptul cã nu au cumpãrãtori, chiar dacã sunt dispuºi sã negocieze. ”Maicã nu prea avem clienþi. Le vând între 5 ºi 8 lei, dar ºi aºa li se par scumpe”, spune unul dinte vânzãtorii de ciuperci. Un altul, însã are preþuri mai piperate, dar problema este
lpiniºtii utilitari, o categorie absolut necesarã pentru multe dintre activitãþile desfãºurate la înãlþime, trebuie sã fie temeinic pregãtiþi. Din pãcate, în România se lucreazã ºi acum mult “dupã ureche” ºi asta deºi alpinismul utilitar este parte componentã în formarea profesionalã a salvatorilor urbani, o meserie improrantã dar care nu existã în COR nici avum!
A
În România sunt circa 3.000 de alpiniºti utilitari, ºi, la fel ca ºi în Franþa sau Bulgaria – þãri împreunã cu care s-a
aceeaºi. ”Eu am ciuperci cu 20 de lei kilogramul. E greu sã mergi sã le eduni, greu se gãsesc, dar lumea nu înþelege. Nu avem vânzare. Stãm aici în frig ºi îngheþãm”, spune un alt comerciant. Astfel, ciupercile de sezon au devenit un lux pentru cumpãrãtori. Cândva nelipsite din conservele de toamnã ale gospodinelor, ghebele au ajuns acum sã coste cât un kilogram de carne. Medicii recomandã ca ciupercile sã fie gãtite foarte bine înainte de a fi consumate pentru cã acestea pot provoca alergii.
Totodatã ei atrag atenþia cã existã soiuri otrãvitoare similare cu cele care pot fi mâncate fãrã nicio pro-
blemã sau chiar ciuperci comestibile care pot suferi mutaþii. Monika BACIU
Parte integrantã a salvatorilor urbani
Alpiniºtii utilitari, obligaþi sã se pregãteascã la fel ca ºi colegii lor din UE derulat un program finanþat din fonduri europene, s-a reliefat importanþa profesionalizãrii acestora. Din pãcate, cifrele oficiale aratã cã în România si Bulgaria, peste 50% din alpinistii utilitari lucreaza fãrã sã fi urmat vreo pregãtire, fapt ce contravine normelor europene. Aºa stând lucrurile, la Bucureºti a fost organizatã o reuniune cu tema „Profesionalizarea alpiniºtilor utilitari din România ºi Uniunea Europeanã”, la care au participat ºi reprezentanþii SARS – Unitatea
Cod galben de ceaþã, trafic infernal izibilitate redusã ºi trafic în condiþii grele. Aºa se desfãºoarã circulaþia autovehiculelor în judeþul Hunedoara.
V
Pe DN 66, ceaþa a îngreunat circulaþia autovehiculelor pânã la ora prânzului ºi ºoferii au fost nevoiþi sã îºi ia mãsuri suplimentare. Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis mai multe avertizãri nowcasting de ceaþã ºi vizibilitate scazutã, încadrate la categoria cod galben. Avertizãrile de ceaþã ºi vizibilitate scãzutã emise de ANM vizeazã judeþul Hunedoara, între orele 8:10 ºi 11:10, dar ºi zonele joase cum este depresiunea Haþegului, sau a Vãii Jiului. Poliþia rutierã le recomandã ºoferilor sã circule cu vitezã adaptatã condiþiilor de drum ºi sã aprindã farurile de ceaþã. În plus, pe zonele în care vizibilitatea este foarte redusã, ºoferii sunt sfãtuiþi sã nu staþioneze, pentru a evita ambuteajele. Diana MITRACHE
Zonalã Muntenia ºi reamintim cã nucleul SARS s-a pus în Valea Jiului. De precizat cã alpinismul utilitar reprezintã o parte importantã în formarea profesionalã, pregãtirea ºi perfecþionarea salvatorilor urbani. ªi demn de remarcat este ºi faptul cã meseria de salvator urban nu e înscrisã în Codul Ocupaþiilor din România, deºi este extrem de importantã! Iar instruirea practicã temeinicã a salvatorilor urbani, a alpiniºtilor utilitari este mai mult decât necesarã. „Intervenþia în situaþii de urgenþã în mediu urban necesitã tehnicã speciala de lucru la înalþime ºi acces în coardã. Considerãm ca toþi salvatorii trebuie sã aibã cunoºtinþe, deprinderi, abilitãþi ºi aptitudini de alpiniºti utilitari”, este de pãrere dr. Radu ªtefan Berca, ofiþer comandant al SARS România– UZ Muntenia. Acesta atrage atenþia cã, dupã analizarea legislaþiei în domeniu s-a constatat neadaptarea cadrului de pregãtire teoreticã ºi practicã la nivelul european. “Considerãm cã standardul ocupaþional în vigoare, elaborat ºi aprobat în anul 2005, este în totalã contradicþie cu legislaþia de securitate ºi sãnãtate în muncã care a fost modificatã esenþial începând cu anul 2006 ºi pânã în prezent. Participarea specialiºtilor români la programul sectorial de formarea profesionalã al UE Leonardo
da Vinci, împreunã cu partenerii din Franþa ºi Bulgaria, a permis elaborarea unor documente de formare valoroase, a unui proiect de standard ocupaþional ºi al unui ghid de bune practici pentru alpiniºtii utilitari care corespund atât legislaþiei cât ºi necesitãþilor europene. Cele opt documente primite trebuie sã fie baza unui sistem de formare profesionalã competent ºi exigent, care sã aibã ca prim obiectiv reducerea numãrului de accidente grave ºi mortale, ca ºi a îmbolnãvirilor profesionale din acest domeniu, capitol la care România deþine un loc nefast în Europa, cu o medie de 1,5 accidente mortale pe an”, a mai arãtat sursa citatã anterior.
ormare la F standarde europene Reamintim cã, în cadrul programului sectorial de formare profesionalã al UE Leonardo da Vinci, un consorþiu de organisme din România, Bulgaria ºi Franþa au derulat, în perioada octombrie 2010 noiembrie 2012, proiectul intitulat “Transferul calificãrii de «Agent tehnic în coarda» din Franþa în Bulgaria ºi România, iar echivalentul acestei calificari în România este cea de alpinist utilitar. în România ocupatia alpinist utilitar dispune de Standard ocupaþional, dar a aparut necesitatea ca acesta sã fie revizuit
pentru a fi adaptat noilor cerinþe, principalele argumente fiind creºterea semnificativã a activitãþilor legate de alpinismul utilitar, evoluþia reglementãrii, a tehnicilor de acces ºi a normelor de siguranþã în UE, mobilitatea tot mai mare a persoanelor rezultând din internaþionalizarea firmelor ºi mobilitatea forþei de muncã, precum ºi de obligaþia de a se conforma directivei europene 2001/45/CE. Pentru a rãspunde nevoilor menþionate, proiectul a permis crearea instrumentelor specifice ingineriei de formare în concordanþã cu legislaþia naþionalã, specificã fiecarei þãri partenere, dar ºi în corelaþie cu Cadrul European al Calificarilor. “Se urmãreºte ca alpiniºtii utilitari sã fie mai bine formaþi, mai competenþi, mai eficienþi ºi mai capabili sã facã faþã situaþiilor profesionale cu care se confruntã. Proiectul sprijinã ºi centrele de formare, punându-le la dispoziþie o oferta de formare revizuitã, adaptatã ºi validatã în 3 þãri europene (Bulgaria, România ºi Franþa) împreunã cu întregul dispozitiv de resurse de formare creat de experþii proiectului”, a precizat Dan Silviu Vasilescu, preºedinte Asociaþiei Profesionale a Alpiniºtilor Utilitari din România. În cadrul reuniunii de la Bucureºti s-a dezbãtut tocmai tematica proiectului ºi rezultatele sale ºi au fost prezentate, de asemenea, informaþii referitoare la proiect, documentele realizate, metodologiile ce au stat la baza realizarii acestora sau Cadrul European al Calificãrilor. Car men COSMAN
Se deschide patinoarul din Petroºani!
istracþie pe gheaþã. Acesta este îndemnul la distracþie al autoritãþilor publice din Petroºani. Pentru al treilea an consecutiv, patinoarul artificial va fi amenajat tot în parcul de lângã Piaþa Agroalimentarã Centralã, de un investitor privat, un om de afaceri croat stabilit în Cluj - Napoca.
D
Startul pe gheaþa creatã artificial va fi dat seara ºi totul este deja gata pentru aceastã iarnã. „Este a treia
iarnã, consecutiv, de când facem aceastã inaugurare. Sperãm sã ne ajute ºi timpul ºi joi, la orele 18,00 îi invitãm pe toþi cei din valea Jiului, care au între 3 ºi 73 de ani, sã ni se alãture pe patine. Vor participa oficialitãþile oraºului, care vor inaugura ºi în acest an patinoarul”, a declarat Sorin Pristavu, administratorul pieþelor. Locaþia a fost aleasã tot în Parcul de lângã Piaþa Centralã de la Pettroºani ºi costul unei ore de patinaj pe gheaþã este de 15 lei. În acest preþ intrã ºi costul pentru închirierea patinelor. Diana MITRACHE
Se pregãteºte construcþia unui complex comercial Kaufland upã mai multe luni de aºteptare ºi speculaþii, se pare cã reprezentanþii unui supermarket vin totuºi ºi la Petroºani ºi încep construcþia unui magazin.
D
Se pare cã reprezentanþii magazinului Kaufland nu renunþã la ideea de a deschide un supermarket ºi la Petroºani, asta dupã îndelungi discuþii cu cei de la primãrie. Deocamdatã, însã, nu este preconizat niciun termen de începere a lucrãrilor, deºi locaþia este stabilitã de mai multe luni, respectiv în zona Livezeni. “Nu este doar un supermarket, ci un întreg complex comercial ce va avea 11.000 de metri pãtraþi la intrarea în Municipiul Petroºani dinspre Tg. Jiu. Ei acum se aflã la faza de autorizãri ºi probabil, atunci când timpul le va permite , vor începe ºi construcþia efectivã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primar Municipiul Petroºani. Acest supermaket, Kaufland, care se va construi, ar urma sã fie cel cu numãrul 6 din Municipiul Petroºani. ( Luiza ANDRONACHE)
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Ciupercile, piperate la preþ în plin sezon n piaþa centralã din municipiul Petroºani au apãrut ciupercile dupã o varã secetoasã. Preþurile produselor variazã între 5 ºi 20 de lei, în funcþie de sortimente.
Î
Vânzãtorii se plâng de faptul cã nu au cumpãrãtori, chiar dacã sunt dispuºi sã negocieze. ”Maicã nu prea avem clienþi. Le vând între 5 ºi 8 lei, dar ºi aºa li se par scumpe”, spune unul dinte vânzãtorii de ciuperci. Un altul, însã are preþuri mai piperate, dar problema este
lpiniºtii utilitari, o categorie absolut necesarã pentru multe dintre activitãþile desfãºurate la înãlþime, trebuie sã fie temeinic pregãtiþi. Din pãcate, în România se lucreazã ºi acum mult “dupã ureche” ºi asta deºi alpinismul utilitar este parte componentã în formarea profesionalã a salvatorilor urbani, o meserie improrantã dar care nu existã în COR nici avum!
A
În România sunt circa 3.000 de alpiniºti utilitari, ºi, la fel ca ºi în Franþa sau Bulgaria – þãri împreunã cu care s-a
aceeaºi. ”Eu am ciuperci cu 20 de lei kilogramul. E greu sã mergi sã le eduni, greu se gãsesc, dar lumea nu înþelege. Nu avem vânzare. Stãm aici în frig ºi îngheþãm”, spune un alt comerciant. Astfel, ciupercile de sezon au devenit un lux pentru cumpãrãtori. Cândva nelipsite din conservele de toamnã ale gospodinelor, ghebele au ajuns acum sã coste cât un kilogram de carne. Medicii recomandã ca ciupercile sã fie gãtite foarte bine înainte de a fi consumate pentru cã acestea pot provoca alergii.
Totodatã ei atrag atenþia cã existã soiuri otrãvitoare similare cu cele care pot fi mâncate fãrã nicio pro-
blemã sau chiar ciuperci comestibile care pot suferi mutaþii. Monika BACIU
Parte integrantã a salvatorilor urbani
Alpiniºtii utilitari, obligaþi sã se pregãteascã la fel ca ºi colegii lor din UE derulat un program finanþat din fonduri europene, s-a reliefat importanþa profesionalizãrii acestora. Din pãcate, cifrele oficiale aratã cã în România si Bulgaria, peste 50% din alpinistii utilitari lucreaza fãrã sã fi urmat vreo pregãtire, fapt ce contravine normelor europene. Aºa stând lucrurile, la Bucureºti a fost organizatã o reuniune cu tema „Profesionalizarea alpiniºtilor utilitari din România ºi Uniunea Europeanã”, la care au participat ºi reprezentanþii SARS – Unitatea
Cod galben de ceaþã, trafic infernal izibilitate redusã ºi trafic în condiþii grele. Aºa se desfãºoarã circulaþia autovehiculelor în judeþul Hunedoara.
V
Pe DN 66, ceaþa a îngreunat circulaþia autovehiculelor pânã la ora prânzului ºi ºoferii au fost nevoiþi sã îºi ia mãsuri suplimentare. Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis mai multe avertizãri nowcasting de ceaþã ºi vizibilitate scazutã, încadrate la categoria cod galben. Avertizãrile de ceaþã ºi vizibilitate scãzutã emise de ANM vizeazã judeþul Hunedoara, între orele 8:10 ºi 11:10, dar ºi zonele joase cum este depresiunea Haþegului, sau a Vãii Jiului. Poliþia rutierã le recomandã ºoferilor sã circule cu vitezã adaptatã condiþiilor de drum ºi sã aprindã farurile de ceaþã. În plus, pe zonele în care vizibilitatea este foarte redusã, ºoferii sunt sfãtuiþi sã nu staþioneze, pentru a evita ambuteajele. Diana MITRACHE
Zonalã Muntenia ºi reamintim cã nucleul SARS s-a pus în Valea Jiului. De precizat cã alpinismul utilitar reprezintã o parte importantã în formarea profesionalã, pregãtirea ºi perfecþionarea salvatorilor urbani. ªi demn de remarcat este ºi faptul cã meseria de salvator urban nu e înscrisã în Codul Ocupaþiilor din România, deºi este extrem de importantã! Iar instruirea practicã temeinicã a salvatorilor urbani, a alpiniºtilor utilitari este mai mult decât necesarã. „Intervenþia în situaþii de urgenþã în mediu urban necesitã tehnicã speciala de lucru la înalþime ºi acces în coardã. Considerãm ca toþi salvatorii trebuie sã aibã cunoºtinþe, deprinderi, abilitãþi ºi aptitudini de alpiniºti utilitari”, este de pãrere dr. Radu ªtefan Berca, ofiþer comandant al SARS România– UZ Muntenia. Acesta atrage atenþia cã, dupã analizarea legislaþiei în domeniu s-a constatat neadaptarea cadrului de pregãtire teoreticã ºi practicã la nivelul european. “Considerãm cã standardul ocupaþional în vigoare, elaborat ºi aprobat în anul 2005, este în totalã contradicþie cu legislaþia de securitate ºi sãnãtate în muncã care a fost modificatã esenþial începând cu anul 2006 ºi pânã în prezent. Participarea specialiºtilor români la programul sectorial de formarea profesionalã al UE Leonardo
da Vinci, împreunã cu partenerii din Franþa ºi Bulgaria, a permis elaborarea unor documente de formare valoroase, a unui proiect de standard ocupaþional ºi al unui ghid de bune practici pentru alpiniºtii utilitari care corespund atât legislaþiei cât ºi necesitãþilor europene. Cele opt documente primite trebuie sã fie baza unui sistem de formare profesionalã competent ºi exigent, care sã aibã ca prim obiectiv reducerea numãrului de accidente grave ºi mortale, ca ºi a îmbolnãvirilor profesionale din acest domeniu, capitol la care România deþine un loc nefast în Europa, cu o medie de 1,5 accidente mortale pe an”, a mai arãtat sursa citatã anterior.
ormare la F standarde europene Reamintim cã, în cadrul programului sectorial de formare profesionalã al UE Leonardo da Vinci, un consorþiu de organisme din România, Bulgaria ºi Franþa au derulat, în perioada octombrie 2010 noiembrie 2012, proiectul intitulat “Transferul calificãrii de «Agent tehnic în coarda» din Franþa în Bulgaria ºi România, iar echivalentul acestei calificari în România este cea de alpinist utilitar. în România ocupatia alpinist utilitar dispune de Standard ocupaþional, dar a aparut necesitatea ca acesta sã fie revizuit
pentru a fi adaptat noilor cerinþe, principalele argumente fiind creºterea semnificativã a activitãþilor legate de alpinismul utilitar, evoluþia reglementãrii, a tehnicilor de acces ºi a normelor de siguranþã în UE, mobilitatea tot mai mare a persoanelor rezultând din internaþionalizarea firmelor ºi mobilitatea forþei de muncã, precum ºi de obligaþia de a se conforma directivei europene 2001/45/CE. Pentru a rãspunde nevoilor menþionate, proiectul a permis crearea instrumentelor specifice ingineriei de formare în concordanþã cu legislaþia naþionalã, specificã fiecarei þãri partenere, dar ºi în corelaþie cu Cadrul European al Calificarilor. “Se urmãreºte ca alpiniºtii utilitari sã fie mai bine formaþi, mai competenþi, mai eficienþi ºi mai capabili sã facã faþã situaþiilor profesionale cu care se confruntã. Proiectul sprijinã ºi centrele de formare, punându-le la dispoziþie o oferta de formare revizuitã, adaptatã ºi validatã în 3 þãri europene (Bulgaria, România ºi Franþa) împreunã cu întregul dispozitiv de resurse de formare creat de experþii proiectului”, a precizat Dan Silviu Vasilescu, preºedinte Asociaþiei Profesionale a Alpiniºtilor Utilitari din România. În cadrul reuniunii de la Bucureºti s-a dezbãtut tocmai tematica proiectului ºi rezultatele sale ºi au fost prezentate, de asemenea, informaþii referitoare la proiect, documentele realizate, metodologiile ce au stat la baza realizarii acestora sau Cadrul European al Calificãrilor. Car men COSMAN
Se deschide patinoarul din Petroºani!
istracþie pe gheaþã. Acesta este îndemnul la distracþie al autoritãþilor publice din Petroºani. Pentru al treilea an consecutiv, patinoarul artificial va fi amenajat tot în parcul de lângã Piaþa Agroalimentarã Centralã, de un investitor privat, un om de afaceri croat stabilit în Cluj - Napoca.
D
Startul pe gheaþa creatã artificial va fi dat seara ºi totul este deja gata pentru aceastã iarnã. „Este a treia
iarnã, consecutiv, de când facem aceastã inaugurare. Sperãm sã ne ajute ºi timpul ºi joi, la orele 18,00 îi invitãm pe toþi cei din valea Jiului, care au între 3 ºi 73 de ani, sã ni se alãture pe patine. Vor participa oficialitãþile oraºului, care vor inaugura ºi în acest an patinoarul”, a declarat Sorin Pristavu, administratorul pieþelor. Locaþia a fost aleasã tot în Parcul de lângã Piaþa Centralã de la Pettroºani ºi costul unei ore de patinaj pe gheaþã este de 15 lei. În acest preþ intrã ºi costul pentru închirierea patinelor. Diana MITRACHE
Se pregãteºte construcþia unui complex comercial Kaufland upã mai multe luni de aºteptare ºi speculaþii, se pare cã reprezentanþii unui supermarket vin totuºi ºi la Petroºani ºi încep construcþia unui magazin.
D
Se pare cã reprezentanþii magazinului Kaufland nu renunþã la ideea de a deschide un supermarket ºi la Petroºani, asta dupã îndelungi discuþii cu cei de la primãrie. Deocamdatã, însã, nu este preconizat niciun termen de începere a lucrãrilor, deºi locaþia este stabilitã de mai multe luni, respectiv în zona Livezeni. “Nu este doar un supermarket, ci un întreg complex comercial ce va avea 11.000 de metri pãtraþi la intrarea în Municipiul Petroºani dinspre Tg. Jiu. Ei acum se aflã la faza de autorizãri ºi probabil, atunci când timpul le va permite , vor începe ºi construcþia efectivã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primar Municipiul Petroºani. Acest supermaket, Kaufland, care se va construi, ar urma sã fie cel cu numãrul 6 din Municipiul Petroºani. ( Luiza ANDRONACHE)
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
8 Actualitate Spre aducere aminte!!!!
MINERII AU PROTESTAT DATORITÃ MINCIUNILOR MINISTRILOR PDL oºti oameni ai puterii PDL, care apãrã acum drepturile minerilor, au fost de fapt groparii lor. Pentru a fi aleºi din nou, aceºtia se comportã ca oamenii amnezici.
F
Ileana FIRÞULESCU Biroul de presã USL În februarie 2012, pe un ger de crãpau pietrele minerii protestau în Valea Jiului. S-au strâns în curtea CNH cei de la Paroºeni, Lonea, Uricani, Lupeni ºi Vulcan pentru cã deºi semnaserã protocoale peste protocoale cu ministrul PDL al Economiei, Ion Ariton, privind problemele din minerit, inclusiv salarii, nici unul nu a fost respectat. · ”Oamenii ãºtia ce sã mai creadã, suntem minþiþi, în continuare pacãliþi. S-au semnat protocoale ºi anul trecut ºi sunt nerespectate, sunt hârtii fãrã valoare,” a declarat Tiberiu Cozma lider sindical la Exploatarea Minierã Lonea, la momentul protestelor. Sindicaliºtii susþin cã ministrul Ion Ariton le-a dat asigurãri, în urmã cu douã sãptãmâni,
atunci când a fost semnat un protocol, cã aceste probleme vor fi rezolvate pânã la 1 februarie, însã acesta nu s-a þinut de promisiunea “semnatã”. Protocolul face referire ºi la actualizarea grilei de salarizare prin indexarea sporului de pericol, dar ºi la angajarea forþei de muncã tinere la CNH – titrau toate televiziunile ºi presa centralã. http://stirileprotv.ro/stiri/ actualitate/protest-alminerilor-de-la-mineleparoseni-si-lonea-o-partedintre-ei-refuza-sa-iasa-dinsubteran.html · ”Protestul spontan al minerilor s-a încheiat pentru cã am reuºit semnãm un act adiþional prin care minerii vor primi un spor de pericol pentru munca în subteran în cuantum de 700 de lei”, declara, pe 1 februarie, preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica. http://epochtimesromania.com/news/un-
plus-de-100-de-lei-refuzatla-sporul-de-pericol-cauzaprotestelor-din-valea-jiului145168 · Ministrul Ariton a fost schimbat de la Ministerul Economiei, fãrã sã rezolve nimic din ce a promis - pe semnãturã ºi cu sindicaliºti ºi directori purtaþi pe drumuri la tot felul de negocieri - ºi a venit un altul, Lucian Bode. În 13 februarie, preºedintele Consiliului de Administraþie al CNH, reprezentant al Ministerului spunea cã noul ministru al Economiei nu are habar care este situaþia la Compania Naþionalã a Huilei. El ºtia doar ce a trasat FMI cu privire ca companiile de stat. Proaspãtul ministru Lucian Bode nu a fost informat cã Guvernul precedent nu ºi-a finanþat propriul program de restructurare a mineritului din huilã ºi cã i-a lãsat ca moºtenire pleaºca nenumãratelor protocoale/angajamente faþã de CNH, neonorate, evident, ºi protestele disponibilizaþilor ºi ale minerilor. Ioan Popescu, liderul Confederaþiei Meridian,
Cetãþean de Onoare al Petroºaniului, a declarat cã „atunci când le spui, parcã vorbeºti limbi strãine”, dupã a nu ºtim câta întâlnire cu fostul ministru Ion Ariton, sunt mai actuale ca oricând. Acesta a precizat cã de fiecare datã trebuiau s-o ia de la capãt cu prezentarea situaþiei reale a CNH ºi propunerile de soluþii pentru cã nimeni nu asculta, nu-ºi nota. Este ca ºi cum te-ai izbi cu capul în perete fãrã sã te audã ºi fãrã sã te vadã cei cu care stai de vorbã – consemna Cronica Vãii Jiului, în data 13 februarie 2012, http://cronicavj.ro/wp/?p =1238 .
sunt instiC ine gatorii? Conform Ministerului Economiei, Comertului ºi Mediului de Afaceri aceste sume promise de miniºtrii PDL nu au fost niciodatã prevãzute în buget banii. Au recurs la tertipuri gen bonuri pentru cei din subteran, dar în rest nimic. Ca urmare, singura cale de atac era acþionarea în judecatã a CNH care este
V
Maximilian GÂNJU În cei circa 17 ani cât a stat fostul cinematograf închis, clãdirea s-a degradat astfel cã lucrãrile de reabilitare vor dura mai mult decât au sperat reprezentanþii municipalitãþii. Reabilitarea Cinematografului „Luceafãrul” din municipiul Vulcan a inclus atât interiorul clãdirii cât ºi exteriorul, iar lucrãrile sunt realizate
de firma municipalitãþii SC Pregoterm Vulcan. „Noi am reuºit sã-l trecem în administrarea noastrã abia în urmã cu doi ani de zile. Sunt foarte multe lucruri de fãcut acolo, eu spun cã pânã acum s-a fãcut reabilitare în proporþie de circa 30 la sutã. Cred cã anul viitor, noi sperãm ca de nedeie (n.r. Nedeia Vulcãneanã) sã rulãm primul film în noul cinematograf”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Lucrãrile sunt fãcute cu fonduri de la bugetul local, iar la finalul reabilitãrii cinematograful va fi unul de ultimã generaþie în care se vor putea proiecta inclusiv filme 3D. Deºi lucrãrile dureazã mai mult decât s-a estimat în prima instanþã, locuitorii municipiului spun cã refacerea cinematografului este un obiectiv important pentru comu-
Au intrat în rândul adulþilor iceenii care au intrat în rândul L adulþilor, adicã cei care au împlinit vârsta de 18 ani au fost serbaþi de administraþia localã din Petroºani. Cei din executivul Primãriei au fãcut o tradiþie în a le oferi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani câte o micã atenþie. Monika BACIU compania statului, în subordinea Ministerului Economiei. La prima instanþã sindicatele au câºtigat, dar dacã CNH nu fãcea ”de formã” un recurs, risca sã fie executatã de Curtea de Conturi conform legilor din România. Recursul are aceeaºi motivare ca în procesul pierdut la prima instanþã de judecatã, deci nu pune probleme. În plus, actualul ministru de Finanþe ºi cel al Economiei au cãutat ºi au identificat suma necesarã minerilor pentru acordarea
a 10%, conform CCM ºi a protocoalelor semnate cu miniºtrii guvernãrii PDListe ºi neonorate niciodatã. În acest sens, ieri s-au aflat la Bucureºti, la ministerul Economiei sindicaliºti din Vale, dar ºi aici a fost greu. Deºi erau aºteptaþi pentru a se rezolva problemele ortacilor, unii dintre lideri au refuzat întâlnirea încercând sã instige minerii pentru cã o revoltã ar fi dat bine în campania electoralã pentru partidele ºi oamenii detronaþi de la putere.
”A devenit ºi aceastã acþiune o tradiþie la Petroºani. La sfârºitul
fiecãrui an oferim o diplomã ºi o micã agendã tuturor celor care împlinesc 18 ani. Este un simbol sau un semn de
preþuire pentru cei care fac majoratul, o vârstã care îþi conferã pe lângã mult mai
Încã douã zile libere elor 3 zile libere rãmase în acest an, potrivit C Contractului Colectiv de Muncã, li s-au mai adãugat altele 2. Astfel, pe lângã 1 Decembrie (Ziua
nitate. „Cred cã meritã aprecieri primarul Ile pentru cã era timpul sã avem un cinematograf. Trebuia sã fie refãcut ºi chiar dacã dureazã un an de zile, important este cã la final avem ceva frumos unde sã putem vedea un film sau un spectacol”, spune Sergiu (31 de ani) din Vulcan. Iniþiativa de a transforma cinematograful din localitate, construit pe vremea regimului comunist, întrunul modern aparþine actualului edil, Gheorghe Ile, iar pe lângã sala de cinema vor mai fi realizate ºi alte spaþii dedicate acþiunilor culturale cum ar fi un spaþiu expoziþional ori salã de spectacole.
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vã invitã sã luaþi parte la sãrbãtoarea Zilei Naþionale a României, pe 1 Decembrie, începând cu ora 12.00 în Parcul Central Carol Schreter, unde vor avea loc festivitatea arborãrii drapelului naþional, un spectacol dedicat sãrbãtorii ºi degustarea mâncãrii tradiþionale româneºti – iahnie de fasile cu cârnaþi, oferitã gratuit de organizatori. Vã aºteptãm sã serbãm împreunã Ziua Naþionalã a României!
cu aceastã amintire”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Sute de elevi petroºãneni au implinit 18 ani în cursul acestui an, drept pentru care toþi au primit daruri din partea municipalitãþii. ”Tuturor celor care împlinesc 18 ani în acest an le-am acordat diplome ºi agende”, a mai precizat
primarul municipiului Petroºani. Acþiunea de a-i felicita pe tinerii care intrã în rândul adulþilor a fost începutã de administraþia localã din Petroºani în urmã cu 3 ani. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã în fiecare an aceste evenimente importante din viaþa tinerilor vor fi marcate aºa cum se cuvine.
oameni din România, din acest punct de vedere”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Manifestãrile dedicate sãrbãtoriri hramului bis-
ericii ºi împlinirii a 125 de ani de la zidirea acesteia vor continua în data de 4 decembrie, atunci când vor fi oficiate douã liturghii, în limba românã, respectiv maghiarã.
multe drepturi ºi mult mai multe obligaþii. Cred cã e important ca ei sã rãmânã
adus românilor 14 zile libere legale. Dintre acestea, 9 au fost deja
Naþionalã a României), 25 ºi 26 decembrie (Crãciunul), Guvernul a decis sã fie libere ºi zilele de 24 ºi 31 decembrie. Mircea NISTOR De acestea nu vor beneficia, însã, angajaþii din locurile de muncã în care activitatea nu poate fi întreruptã datoritã caracterului procesului de producþie sau specificului activitãþii. Nici magistraþii sau celelalte categorii de personal din cadrul instituþiilor judecãtoreºti ºi parchetele de pe lângã acestea nu se vor bucura de cele 2 (noi) zile libere. Prin urmare, anul 2012 le-a
„bifate”, respectiv 1 ºi 2 ianuarie (de Anul Nou), 15 ºi 16 aprilie (de Paºte), 30 aprilie ºi 1 mai (cu ocazia Zilei Internaþionale a Muncii), 3 ºi 4 iunie (duminicã ºi luni, cu ocazia Rusaliilor) ºi 15 august (Sfânta Maria).
125 de ani de catolicism la Petroºani
Cinematograful din Vulcan inaugurat la nedeie a mai trece ceva timp pânã la proiecþia primului film în cinematograful refãcut de municipalitatea Vulcan. Lucrãrile de reabilitare a edificiului au început în aceastã varã cu finanþare din bugetul local.
Actualitate 9
omunitatea ecumenicã din Valea Jiului va celebra peste doar câteva zile praznicul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor. Pentru catolicii din Petroºani sãrbãtoarea are o dublã semnificaþie, þinând cont de faptul cã hramul Bisericii Romano – Catolice din localitate este cel al Sfintei Varvara iar în acest an se împlinesc 125 de ani de la zidirea sfântului lãcaº.
C
Mircea NISTOR Cu aceastã ocazie, Sala de Marmurã a Primãriei a gãzduit în seara zilei de 27 noiembrie vernisajul unei expoziþii de fotografii ºi documente istorice, unele dintre ele prezentate în premierã. „Poate cã unii sau întrebat de ce a fost nevoie sã organizãm o astfel de expoziþie jubiliarã în Petroºani. Rãspunsul este legat de faptul cã o comunitate care nu-ºi aminteºte trecutul nu are parte nici de un viitor cât mai frumos. Rezumând, trebuie precizat faptul cã, dupã construirea cãii ferate, în Valea Jiului, au venit foarte multe etnii.
Oamenii au fost însoþiþi de preoþi care s-au îngrijit de problemele ºi sufletele lor ºi i-au îndrumat pe calea cea dreaptã. În expoziþia prezentatã, care are rolul de a cinsti trecutul, sunt surprinse mai multe momente deosebite din trecutul Petroºaniului ºi al Bisericii Romano –
Catolice de aici”, a declarat Janos Szazs, preot paroh Biserica Romano – Catolicã „Sfânta Varvara” Petroºani. Printre cei care s-au adresat celor prezenþi la vernisajul expoziþiei s-a aflat ºi Liviu Jitianu, profesor la Facultatea de Teologie din cadrul Universitãþii Babeº – Boliay din Cluj – Napoca. Acesta a fost, între anii 2000 – 2002, preot ajutãtor la Biserica Romano – Catolicã din Petroºani. „Petroºaniul este un loc în care m-am simþit ca acasã. De aceea am revenit ºi voi reveni, oricând, cu plãcere aici”, a spus conf. univ. dr.
Liviu Jitianu, profesor la Facultatea de Teologie, Universitatea Babeº – Boliay Cluj – Napoca. Manifestarea a fost organizatã, în colaborare, de cãtre reprezentanþii Bisericii Romano – Catolice „Sfânta Varvara” ºi primãria din Petroºani. „Vernisajul acestei expoziþii este unul foarte important pentru municipiul nostru ºi comunitatea romano – catolicã de aici. Sunt sigur cã Petroºaniul are ºi trecut ºi prezent ºi viitor. Noi, cei de aici, putem fi daþi ca un exemplu Uniunii Europene pentru faptul cã, de aproape 200 de ani, aici au trãit ºi muncit, în comun, oameni de diferite etnii fãrã ca între ei sã fie înregistratã vreo problemã legatã de etnia din care provin aceºtia. Fie cã este vorba despre români, maghiari, germani, cehi, slovaci, austrieci sau italieni, noi reprezentãm un exemplu de convieþuire socialã ºi, de aceea, pot sã spun cã suntem cei mai bogaþi
CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI
Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
8 Actualitate Spre aducere aminte!!!!
MINERII AU PROTESTAT DATORITÃ MINCIUNILOR MINISTRILOR PDL oºti oameni ai puterii PDL, care apãrã acum drepturile minerilor, au fost de fapt groparii lor. Pentru a fi aleºi din nou, aceºtia se comportã ca oamenii amnezici.
F
Ileana FIRÞULESCU Biroul de presã USL În februarie 2012, pe un ger de crãpau pietrele minerii protestau în Valea Jiului. S-au strâns în curtea CNH cei de la Paroºeni, Lonea, Uricani, Lupeni ºi Vulcan pentru cã deºi semnaserã protocoale peste protocoale cu ministrul PDL al Economiei, Ion Ariton, privind problemele din minerit, inclusiv salarii, nici unul nu a fost respectat. · ”Oamenii ãºtia ce sã mai creadã, suntem minþiþi, în continuare pacãliþi. S-au semnat protocoale ºi anul trecut ºi sunt nerespectate, sunt hârtii fãrã valoare,” a declarat Tiberiu Cozma lider sindical la Exploatarea Minierã Lonea, la momentul protestelor. Sindicaliºtii susþin cã ministrul Ion Ariton le-a dat asigurãri, în urmã cu douã sãptãmâni,
atunci când a fost semnat un protocol, cã aceste probleme vor fi rezolvate pânã la 1 februarie, însã acesta nu s-a þinut de promisiunea “semnatã”. Protocolul face referire ºi la actualizarea grilei de salarizare prin indexarea sporului de pericol, dar ºi la angajarea forþei de muncã tinere la CNH – titrau toate televiziunile ºi presa centralã. http://stirileprotv.ro/stiri/ actualitate/protest-alminerilor-de-la-mineleparoseni-si-lonea-o-partedintre-ei-refuza-sa-iasa-dinsubteran.html · ”Protestul spontan al minerilor s-a încheiat pentru cã am reuºit semnãm un act adiþional prin care minerii vor primi un spor de pericol pentru munca în subteran în cuantum de 700 de lei”, declara, pe 1 februarie, preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica. http://epochtimesromania.com/news/un-
plus-de-100-de-lei-refuzatla-sporul-de-pericol-cauzaprotestelor-din-valea-jiului145168 · Ministrul Ariton a fost schimbat de la Ministerul Economiei, fãrã sã rezolve nimic din ce a promis - pe semnãturã ºi cu sindicaliºti ºi directori purtaþi pe drumuri la tot felul de negocieri - ºi a venit un altul, Lucian Bode. În 13 februarie, preºedintele Consiliului de Administraþie al CNH, reprezentant al Ministerului spunea cã noul ministru al Economiei nu are habar care este situaþia la Compania Naþionalã a Huilei. El ºtia doar ce a trasat FMI cu privire ca companiile de stat. Proaspãtul ministru Lucian Bode nu a fost informat cã Guvernul precedent nu ºi-a finanþat propriul program de restructurare a mineritului din huilã ºi cã i-a lãsat ca moºtenire pleaºca nenumãratelor protocoale/angajamente faþã de CNH, neonorate, evident, ºi protestele disponibilizaþilor ºi ale minerilor. Ioan Popescu, liderul Confederaþiei Meridian,
Cetãþean de Onoare al Petroºaniului, a declarat cã „atunci când le spui, parcã vorbeºti limbi strãine”, dupã a nu ºtim câta întâlnire cu fostul ministru Ion Ariton, sunt mai actuale ca oricând. Acesta a precizat cã de fiecare datã trebuiau s-o ia de la capãt cu prezentarea situaþiei reale a CNH ºi propunerile de soluþii pentru cã nimeni nu asculta, nu-ºi nota. Este ca ºi cum te-ai izbi cu capul în perete fãrã sã te audã ºi fãrã sã te vadã cei cu care stai de vorbã – consemna Cronica Vãii Jiului, în data 13 februarie 2012, http://cronicavj.ro/wp/?p =1238 .
sunt instiC ine gatorii? Conform Ministerului Economiei, Comertului ºi Mediului de Afaceri aceste sume promise de miniºtrii PDL nu au fost niciodatã prevãzute în buget banii. Au recurs la tertipuri gen bonuri pentru cei din subteran, dar în rest nimic. Ca urmare, singura cale de atac era acþionarea în judecatã a CNH care este
V
Maximilian GÂNJU În cei circa 17 ani cât a stat fostul cinematograf închis, clãdirea s-a degradat astfel cã lucrãrile de reabilitare vor dura mai mult decât au sperat reprezentanþii municipalitãþii. Reabilitarea Cinematografului „Luceafãrul” din municipiul Vulcan a inclus atât interiorul clãdirii cât ºi exteriorul, iar lucrãrile sunt realizate
de firma municipalitãþii SC Pregoterm Vulcan. „Noi am reuºit sã-l trecem în administrarea noastrã abia în urmã cu doi ani de zile. Sunt foarte multe lucruri de fãcut acolo, eu spun cã pânã acum s-a fãcut reabilitare în proporþie de circa 30 la sutã. Cred cã anul viitor, noi sperãm ca de nedeie (n.r. Nedeia Vulcãneanã) sã rulãm primul film în noul cinematograf”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Lucrãrile sunt fãcute cu fonduri de la bugetul local, iar la finalul reabilitãrii cinematograful va fi unul de ultimã generaþie în care se vor putea proiecta inclusiv filme 3D. Deºi lucrãrile dureazã mai mult decât s-a estimat în prima instanþã, locuitorii municipiului spun cã refacerea cinematografului este un obiectiv important pentru comu-
Au intrat în rândul adulþilor iceenii care au intrat în rândul L adulþilor, adicã cei care au împlinit vârsta de 18 ani au fost serbaþi de administraþia localã din Petroºani. Cei din executivul Primãriei au fãcut o tradiþie în a le oferi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani câte o micã atenþie. Monika BACIU compania statului, în subordinea Ministerului Economiei. La prima instanþã sindicatele au câºtigat, dar dacã CNH nu fãcea ”de formã” un recurs, risca sã fie executatã de Curtea de Conturi conform legilor din România. Recursul are aceeaºi motivare ca în procesul pierdut la prima instanþã de judecatã, deci nu pune probleme. În plus, actualul ministru de Finanþe ºi cel al Economiei au cãutat ºi au identificat suma necesarã minerilor pentru acordarea
a 10%, conform CCM ºi a protocoalelor semnate cu miniºtrii guvernãrii PDListe ºi neonorate niciodatã. În acest sens, ieri s-au aflat la Bucureºti, la ministerul Economiei sindicaliºti din Vale, dar ºi aici a fost greu. Deºi erau aºteptaþi pentru a se rezolva problemele ortacilor, unii dintre lideri au refuzat întâlnirea încercând sã instige minerii pentru cã o revoltã ar fi dat bine în campania electoralã pentru partidele ºi oamenii detronaþi de la putere.
”A devenit ºi aceastã acþiune o tradiþie la Petroºani. La sfârºitul
fiecãrui an oferim o diplomã ºi o micã agendã tuturor celor care împlinesc 18 ani. Este un simbol sau un semn de
preþuire pentru cei care fac majoratul, o vârstã care îþi conferã pe lângã mult mai
Încã douã zile libere elor 3 zile libere rãmase în acest an, potrivit C Contractului Colectiv de Muncã, li s-au mai adãugat altele 2. Astfel, pe lângã 1 Decembrie (Ziua
nitate. „Cred cã meritã aprecieri primarul Ile pentru cã era timpul sã avem un cinematograf. Trebuia sã fie refãcut ºi chiar dacã dureazã un an de zile, important este cã la final avem ceva frumos unde sã putem vedea un film sau un spectacol”, spune Sergiu (31 de ani) din Vulcan. Iniþiativa de a transforma cinematograful din localitate, construit pe vremea regimului comunist, întrunul modern aparþine actualului edil, Gheorghe Ile, iar pe lângã sala de cinema vor mai fi realizate ºi alte spaþii dedicate acþiunilor culturale cum ar fi un spaþiu expoziþional ori salã de spectacole.
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vã invitã sã luaþi parte la sãrbãtoarea Zilei Naþionale a României, pe 1 Decembrie, începând cu ora 12.00 în Parcul Central Carol Schreter, unde vor avea loc festivitatea arborãrii drapelului naþional, un spectacol dedicat sãrbãtorii ºi degustarea mâncãrii tradiþionale româneºti – iahnie de fasile cu cârnaþi, oferitã gratuit de organizatori. Vã aºteptãm sã serbãm împreunã Ziua Naþionalã a României!
cu aceastã amintire”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Sute de elevi petroºãneni au implinit 18 ani în cursul acestui an, drept pentru care toþi au primit daruri din partea municipalitãþii. ”Tuturor celor care împlinesc 18 ani în acest an le-am acordat diplome ºi agende”, a mai precizat
primarul municipiului Petroºani. Acþiunea de a-i felicita pe tinerii care intrã în rândul adulþilor a fost începutã de administraþia localã din Petroºani în urmã cu 3 ani. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã în fiecare an aceste evenimente importante din viaþa tinerilor vor fi marcate aºa cum se cuvine.
oameni din România, din acest punct de vedere”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Manifestãrile dedicate sãrbãtoriri hramului bis-
ericii ºi împlinirii a 125 de ani de la zidirea acesteia vor continua în data de 4 decembrie, atunci când vor fi oficiate douã liturghii, în limba românã, respectiv maghiarã.
multe drepturi ºi mult mai multe obligaþii. Cred cã e important ca ei sã rãmânã
adus românilor 14 zile libere legale. Dintre acestea, 9 au fost deja
Naþionalã a României), 25 ºi 26 decembrie (Crãciunul), Guvernul a decis sã fie libere ºi zilele de 24 ºi 31 decembrie. Mircea NISTOR De acestea nu vor beneficia, însã, angajaþii din locurile de muncã în care activitatea nu poate fi întreruptã datoritã caracterului procesului de producþie sau specificului activitãþii. Nici magistraþii sau celelalte categorii de personal din cadrul instituþiilor judecãtoreºti ºi parchetele de pe lângã acestea nu se vor bucura de cele 2 (noi) zile libere. Prin urmare, anul 2012 le-a
„bifate”, respectiv 1 ºi 2 ianuarie (de Anul Nou), 15 ºi 16 aprilie (de Paºte), 30 aprilie ºi 1 mai (cu ocazia Zilei Internaþionale a Muncii), 3 ºi 4 iunie (duminicã ºi luni, cu ocazia Rusaliilor) ºi 15 august (Sfânta Maria).
125 de ani de catolicism la Petroºani
Cinematograful din Vulcan inaugurat la nedeie a mai trece ceva timp pânã la proiecþia primului film în cinematograful refãcut de municipalitatea Vulcan. Lucrãrile de reabilitare a edificiului au început în aceastã varã cu finanþare din bugetul local.
Actualitate 9
omunitatea ecumenicã din Valea Jiului va celebra peste doar câteva zile praznicul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor. Pentru catolicii din Petroºani sãrbãtoarea are o dublã semnificaþie, þinând cont de faptul cã hramul Bisericii Romano – Catolice din localitate este cel al Sfintei Varvara iar în acest an se împlinesc 125 de ani de la zidirea sfântului lãcaº.
C
Mircea NISTOR Cu aceastã ocazie, Sala de Marmurã a Primãriei a gãzduit în seara zilei de 27 noiembrie vernisajul unei expoziþii de fotografii ºi documente istorice, unele dintre ele prezentate în premierã. „Poate cã unii sau întrebat de ce a fost nevoie sã organizãm o astfel de expoziþie jubiliarã în Petroºani. Rãspunsul este legat de faptul cã o comunitate care nu-ºi aminteºte trecutul nu are parte nici de un viitor cât mai frumos. Rezumând, trebuie precizat faptul cã, dupã construirea cãii ferate, în Valea Jiului, au venit foarte multe etnii.
Oamenii au fost însoþiþi de preoþi care s-au îngrijit de problemele ºi sufletele lor ºi i-au îndrumat pe calea cea dreaptã. În expoziþia prezentatã, care are rolul de a cinsti trecutul, sunt surprinse mai multe momente deosebite din trecutul Petroºaniului ºi al Bisericii Romano –
Catolice de aici”, a declarat Janos Szazs, preot paroh Biserica Romano – Catolicã „Sfânta Varvara” Petroºani. Printre cei care s-au adresat celor prezenþi la vernisajul expoziþiei s-a aflat ºi Liviu Jitianu, profesor la Facultatea de Teologie din cadrul Universitãþii Babeº – Boliay din Cluj – Napoca. Acesta a fost, între anii 2000 – 2002, preot ajutãtor la Biserica Romano – Catolicã din Petroºani. „Petroºaniul este un loc în care m-am simþit ca acasã. De aceea am revenit ºi voi reveni, oricând, cu plãcere aici”, a spus conf. univ. dr.
Liviu Jitianu, profesor la Facultatea de Teologie, Universitatea Babeº – Boliay Cluj – Napoca. Manifestarea a fost organizatã, în colaborare, de cãtre reprezentanþii Bisericii Romano – Catolice „Sfânta Varvara” ºi primãria din Petroºani. „Vernisajul acestei expoziþii este unul foarte important pentru municipiul nostru ºi comunitatea romano – catolicã de aici. Sunt sigur cã Petroºaniul are ºi trecut ºi prezent ºi viitor. Noi, cei de aici, putem fi daþi ca un exemplu Uniunii Europene pentru faptul cã, de aproape 200 de ani, aici au trãit ºi muncit, în comun, oameni de diferite etnii fãrã ca între ei sã fie înregistratã vreo problemã legatã de etnia din care provin aceºtia. Fie cã este vorba despre români, maghiari, germani, cehi, slovaci, austrieci sau italieni, noi reprezentãm un exemplu de convieþuire socialã ºi, de aceea, pot sã spun cã suntem cei mai bogaþi
CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI
Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
Sãrbãtoarea Sfântului Andrei, legende la gura sobei sau realitate u toþii ºtim cã în data de 30 noiembrie îi sãrbãtorim pe cei care poartã numele de Andrei sau Andreea. Aceasta este o foarte mare sãrbãtoare religioasã dar ºi o sãrbãtoarea pentru þara noastrã, Sfântul Andrei fiind ocrotitorul României.
C
Monika BACIU Pe lângã acestea, sãrbãtoarea de Sfântul Andrei are ºi alte multe conotaþii ºi legende care s-au pãstrat din moºi strãmoºi, la þarã în primul rând.
În vremurile trecute aceastã sãrbãtoare era mult mai importantã decât în zilele noastre. Astfel pânã la începutul secolului al XX-lea se organizau în Colinele Tutovei, în noaptea de Sântandrei, petreceri de
Anunþ de licitaþie Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: 1. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 2,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independeneþei, în vederea suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului nr. 222;
2. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 25,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, aferent garajului; 3. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 5,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în vederea suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului; Ofertele se depun, într-un exemplar, pânã în ziua de 19.12.2012, ora 9 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 19.12.2012, ora 11, pentru primul caz, ora 12, pentru al doilea
pominã ale tinerilor, asemãnãtoare cu Revelionul. Pentru a fi feriþi de acþiunea maleficã a moroilor ºi strigoilor, tinerii camuflau ºi ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele ºi uºile casei unde se desfãºura petrecerea înainte de lãsatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, noaptea strigoilor, timp nefast, când strigoii vii (oamenii care se nasc cu cãita, cu coada - o vertebrã în plus, din legãturi incestuoase) îºi pãrãsesc trupurile fãrã ºtirea lor, caz, ora 13, pentru al treilea caz, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei din municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93. Bunurile fac parte din domeniul privat al municipiului Petroºani. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii, clarificãri, cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine, pânã la data de 18.12.2012, de la Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114.
HOROSCOP
iar strigoii morþi ies din sicrie, morminte ºi cimitire pentru a provoca suferinþe oamenilor, pocesc ºi sug sângele celor vii, leagã sau iau puterea bãrbaþilor, strica taurii, furã sporul vitelor, se joacã cu lupii ºi urºii etc. În acest timp, petrecerea tinerilor în vatra satului, numitã ºi pãzitul usturoiului. Însã activitatea lor cea mai intensã este în Noaptea Strigoilor, 29/30 noiembrie, când îºi pãrãsesc în somn corpul, ies din casã pe horn sau pe uºã, se rostogolesc de trei ori pentru a se întrupa într-un animal (lup, câine, pisica, porc, berbec, gãina, broasca), încaleca pe melite, butoaie, cozi de maturã pentru a merge în locuri numai de ei ºtiute (între hotare, rãspântii de drumuri, poieni din pãduri) unde se întâlnesc cu strigoii morþi. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de meliþã, se zgârie, se rãnesc pânã
iese învingãtor unul din ei, care le va fi conducãtor un an de zile. Se bocesc unii pe alþii, îºi vindeca pe loc rãnile, se întrupeazã din nou în animale ºi pornesc spre case înainte de primul cântat al cocoºilor. Toate aceste legende care ne înspãimântã au totuºi ºi o parte frumoasã pentru tinerele domniºoare, de la sate ºi de la oraºe, care în aceastã noapte îºi vor afla ursitul. Fetele nemãritate coc ceea ce se cheamã turtã lui Andrei, din apã, fãinã ºi cât mai multã sare. Postesc cât e ziua de lungã, iar seara mãnâncã turtã fãrã sã bea apã. Noaptea, vor
visa un bãrbat care le va da sã bea apã, iar acela va fi ursitul lor. În alte pãrþi ale Ardealului, fetele merg noaptea, cu o lumânare, la fântânã, iar apa va oglindi chipul ursitului. Putem trage concluzia cã oricât de mult ne-am dori sã credem cã toate acestea sunt doar poveºti sau legende care se practicã doar la þarã, pentru siguranþa noastrã ºi a cãminelor noastre cel mai bine este sã punem la fiecare geam ºi la uºa câte un cãþel de usturoi pentru a fi protejaþi de spiritele rele ºi de alte vrãji care poate sunt menite sã ne facã rãu.
Vineri, 23 noiembri 2012, s-a stins din viaþã, în urma unei boli fulgerãtoare, cel care a fost ing. Ninu Ioan, inspector ITM Petroºani. Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace! Soþia Mariana ºi copiii Dragoº ºi Roxana, le mulþumesc pentru sprijinul nepreþuit acordat în aceastã grea loviturã, domnului Milu Pãrãu ºi întregului colectiv ITM Petroºani condus de doamna ing. Bodea Ileana.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
29 noiembrie 2012
Drumurile cotidiene vor fi încununate de succes iar o eventualã plimbare în aer liber îþi va da ocazia sã te relaxezi. Comunicarea cu cei din jur evolueazã bine ºi ai putea sã-i convingi pe aceºtia sã te susþinã.
În aceastã perioadã ai putea sã te ocupi ceva mai mult de propria persoanã. Pe de altã parte, nevoia de comunicare va fi parcã ºi mai mare, iar aprecierile prietenilor nu se vor lãsa prea mult aºteptate. În cãmin vor fi multe de fãcut.
Ca ºi pânã acum, dispui de multã energie putere de muncã, pe care þi-o poþi distribui spre domenii dintre cele mai diverse. Din pãcate este posibil sã ai o ieºire care ar putea tensiona relaþia cu partenerul de suflet.
Pentru tot ce vei dori sã întreprinzi va fi nevoie de multã alergãturã ceea ce îþi va da peste cap programul fãcut. Mare atenþie cãci eºti predispus la gafe ºi acest lucru va putea tensiona relaþiile cu cei din jur. Nu este exclus sã se acutizeze o suferinþã.
Este posibil ca unul dintre pãrinþi sau altã rudã sã aibã nevoie de un sprijin substanþial în rezolvarea unei chestiuni cu care se confruntã. Reuºeºti sã faci o bunã impresie unor persoane de sex opus, dar ar trebui sã fii foarte atent.
Din punct de vedere sentimental conjunctura astralã te favorizeazã. Este o bunã ocazie de a-þi pune în evidenþã farmecul personal ºi, eventual, de a face o cucerire. Ai suficientã energie pentru ceea ce þi-ai propus, dar nu amâna rezolvãrile.
Vei avea serioase frãmântãri în ceea ce priveºte situaþia ta financiarã. Te vei implica în tot felul de activitãþi ºi chiar dacã aceastea vor fi rentabile, câºtigurile vor fi depãºite de cheltuieli. Unul din planurile tale secrete ar putea fi pus în practicã azi.
Situaþia financiarã se anunþã a fi destul de bunã în sensul cã ai putea obþine unele câºtiguri în urma unor activitãþi sociale dar ºi prin intermediul pãrinþilor sau a altor rude apropiate. Relaþia cu prietenii va funcþiona excelent ºi acest lucru te va ajuta.
Te vei remarca într-un grup mai mare, ocazie cu care þi se vor face complimente ºi propuneri interesante. Dialogul cu persoanele de sex opus te va ajuta sã-þi echilibrezi starea psiho-afectivã. Capacitatea de concentrare se va îmbunãtãþi simþitor.
Este o perioadã deosebit de tensionatã pentru tine, în care stresul, starea de agitaþie þi-ar putea crea tot felul de probleme de sãnãtate - pe fond nervos. Mare atenþie ºi la alimentaþie, deoarece nu ar fi exclus sã aparã unele probleme.
Starea ta psihicã nu este dintre cele mai fericite. Nu reuºeºti sã te concentrezi decât cu greutate, ideile îþi sunt împrãºtiate ºi poþi greºi cu uºurinþã. Din punct de vedere fizic dispui de suficientã energie pentru a depãºi cu bine eventualele probleme.
De pe alte meleaguri ai putea primi unele informaþii care-þi vor stârni interesul. Fii precaut dacã doreºti sã le foloseºti! Din punct de vedere mental funcþionezi la capacitate maximã aºa cã, poþi sã te implici în activitãþi intelectuale sau poþi lua decizii.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
Apa este peste tot ºi pentru toþi C Apa Serv SA a finalizat trei lucrãri importante în aceste zile. De beneficiile acestora se vor bucura zeci de oameni.
S
Luiza ANDRONACHE
A
pã în vârful dealului
Locuitorii unei strãzi din Municipiul Petroºani, deºi pare greu de crezut, nu au avut niciodatã apã potabilã la robinet. Aceste familii locuiesc pe strada Cucului, o zonã mai îndepãrtatã de oraº, dincolo de Golgota, iar acum, SC Apa Serv SA Valea Jiului le-au tras apa pânã în vârful dealului. Pânã acum, ei au avut apã de la o fântânã
veche, bãtrâneascã, dar cum vara asta a fost secetã, nici de apa aia nu s-au bucurat foarte mult, iar cu adãpatul animalelor chiar au avut situaþii grele de îndurat. Acum, însã, au intrat ºi ei în rândul lumii civilizate. “ Credeþi-mã, eu moartea o aºteptam, dar apa nu credeam cã mai vine vreodatã aici, în deal”, a declarat Ileana Olar, o localnicã. Aceasta nu a fost o lucrare uºoarã, însã iatã cã s-a fãcut, dupã cum spun cei de la Apa Serv. Nimic nu este imposibil!
“Noi am ajutat cu oameni, echipamente ºi am fãcut ºi aducþiunea de apã pânã acolo unde au sãpat ei, cetãþenii. Începând de astãzi au apã, iar ei nu au crezut niciodatã asta”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv SA.
problemã rezolvatã pentru urmãtorii 20 de ani
O
Plecãm din bãtãtura acestor oameni ºi ajungem la Petrila, în estul Vãii Jiului, aici unde locuitorii unui careu întreg de blocuri de pe strada Minei au îndurat mirosul insuportabil al canalizãrii, plus dejecþiile care ieºeau afarã din conducte vreme de câþiva ani. Acum, însã, aceste amintiri sunt istorie. “Am fost în audienþã împreunã cu ºeful scãrii la domnul director, iar atunci el a venit în teren ºi a vãzut despre ce este vorba. De luni dimineaþa au venit echipele, iar acum vãd cã s-au încadrat în termenul promis. Înainte, aici era un miros infernal tot timpul, subsolurile erau pline, iar canalizãrile principale nu mai puteau prelua. Acum s-a schimbat toatã magistrala de þevi ºi sperãm ca cel puþin 20 de ani sã nu mai avem probleme”, a declarat Dorel Rusu, un locatar al blocului 23 de pe strada Minei. “Chiar joia trecutã, la ultimele mele audienþe au venit oamenii de aici, de
la Petrila, care mi-au spus problemele cu care se confruntã vizavi de reþeaua de canalizare care era înfundatã. Am dat ordin celor de la Petrila, iar în trei zile s-a rezolvat problema. Un lucru minor, dupã pãrerea mea, care s-a putut rezolva ºi foarte repede, în condiþiile în care maºina venea aici sã desfunde de douã ori pe sãptãmânã. Eu cred cã astfel am economisit ºi bani ºi munca oamenilor”, a declarat Costel Avram, directorul societãþii de apã.
ranºamente individuale la blocul social din Colonie
B
De la Petrila ne întoarcem la Petroºani,
în Colonie, unde vorbim de o altã realizare a SC Apa Serv SA. De acum înainte, chiriaºii blocului de locuinþe sociale vor avea branºamente individuale. Pânã acum, aici în nenumãrate rânduri au existat scandaluri vizavi de debranºarea blocului din cauza datoriilor foarte mari. “Am promis cã la
blocul social vom rezolva problema, iar oamenii vor fi branºaþi individual cu ajutorul primãriei ºi am început. Ei nu vor mai avea probleme cu apa de acum înainte”, a mai spus Avram. Însã, ºi aici se aplicã aceeaºi regulã generalã. Cine nu plãteºte consumul propriu, rãmâne fãrã apã!
“Ia-mã de mânã! Aratã cã îþi pasã!” inerii seropozitivi ºi liceenii din Petrila sunt invitaþi la o serie de mese rotunde, la care vor dezbate probleme legate de aceastã boalã. Totul face parte din campania derulatã acum, în preajma Zilei Mondiale de Luptã împotriva HIV – SIDA.
T
Diana MITRACHE Asociaþia AntiSida ”Noua Speranþã” Petrila, organizeazã mese rotunde cu autoritãþile locale ºi mass media, pentru a aduce în atenþia publicã problemele cu care persoanele seropozitive se confruntã. Voluntarii organiziaþiei vor puncta, în primul rând, nevoia urgentã de programe de informare ºi educare a populaþiei pentru a preveni rãspândirea infecþiei. Totodatã, pânã în 10 decembrie asociaþiile membre UNOPA realizeazã activitãþi publice de educare a comunitãþii cu privire la cãile
de transmitere ºi de prevenire a infecþiei HIV, drepturile persoanelor seropozitive, combaterea stigmatizãrii ºi discriminarii. „În paralel cu aceaste mese rotunde, desfãºurãm online, sub sloganul “Ia-mã de mânã! Aratã cã îþi pasã!”, prin intermediul site-ului interactiv www.iamademana.ro, campanii de dezbateri pe teme de HIV-SIDA. Componenta online este destinatã întregii comunitãþi ºi, în special, tinerilor. Site-ul este o platformã prin intermediul cãreia persoanele care doresc pot adresa mesaje de susþinere celor afectaþi de infecþia HIV, care au nevoie de suport în lupta lor de zi cu zi. Tot aici persoanele seropozitive pot adresa mesaje prin care sã arate ce înseamnã sã trãieºti cu HIV. Site-ul este ºi o cale de informare pentru cei care îl acceseazã, oferind informaþiile esenþiale legate de infecþia HIV”, se aratãîntr-un comunicat remis presei de Asociaþia AntiSida ”Noua Speranþã” Petrila. În Romania sunt înregistraþi la 30 septembrie 2012 (conform www.cnlas.ro ) un numãr de 11.399 pacienþi infectaþi cu HIV în viaþã, din care 9.475 sunt în evidenþã activã, adicã au trecut cel puþin o datã pe la medicul specialist în ultimul an. Alþi 7.652 de pacienþi sunt sub tratament antiretroviral. În primele 9 luni ale anului 2012 au fost diagnosticate 543 cazuri noi de infecþie HIV la nivel naþional, infectaþi în proportie de 51 % pe cale heterosexualã, 29% prin consum de droguri intravenoase, 12% în rândul bãrbaþilor care fac sex cu alþi bãrbaþi. 1 Decembrie marcheazã la nivel internaþional Ziua Mondialã SIDA, ocazie cu care UNOPA a demarat o campanie de informare ºi educare a comuniãþii cu privire la infecþia HIV.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 29 noiembrie 2012
Oferte tentante pentru minivacanþa de 1 Decembrie e apropie ziua de 1 Decembrie, ziua naþionalã a românilor de pretutindeni ºi totodatã minivacanþa. Indiferent cât de patrioþi am fi principalul motiv de bucurie este acela cã vom avea un weekend prelungit având în vedere cã anul acesta data de 1 decembrie va fi în ziua de sâmbãtã.
S
Pentru aceastã zi de sãrbãtoare nu doar autoritãþile locale se pregãtesc intens, putem vedea în ultima perioadã timp tot mai multe oferte care mai de care mai atractive pentru a petrece aceasta mini vacanþã.
Revine Fabrica lui Moº Crãciun oº Crãciun are ajutoare la Petroºani. Fabrica sa e ajutatã de voluntari ºi toþi copiii sãrmani vor primi cadouri în noaptea în care va veni Moº Crãciun.
M
Pentru cã a avut un real succes, Fabrica lui Moº Crãciun revine ºi în aceastã iarnã la
Bineînteles cã mai toate sejururile sunt în zonele montane ca o avanpremierã la viitoarea vacanþã de Crãciun ºi de Revelion. Dintre aceste oferte cea care ne-a atras atenþia este în masivul Parâng la o cabanã cu o capacitate maximã de opt locuri dar în confortul a trei camere. Sejurul începe pe data de 29 noiembrie la ora 16 pânã duminicã 2 decembrie la ora 12, preþul pe care doritorii trebuie sã-l plãteascã pentru a închiria aceasta cabanã fiind de 700 de lei pentru întreg sejurul. Binenteles ca în acest preþ este inclusã doar cabana, cu dotãrile ei, nu ºi vreo masã festivã.
Operatorii de turism au scos pe piaþã încã de acum douã sãptãmâni oferte mai mult decât atractive. Destinaþiile cele mai cãutate sunt cele interne, mai ales cã timpul de ºedere este ºi scurt, însã pentru care pot ºi au ºi mai mulþi bani la îndemânã, pot petrece douã, trei zile ºi în afara þãrii. “Avem oferte pentru sejururi în afara þãrii, în zonele mai apropiate de graniþã, cum ar fi Ungaria. Dar cele mai cãutate destinaþii sunt totuºi cele interne, la bãi”, a declarat Ioan Ceauºu, directorul unei agenþii de turism din Petroºani. Însã, chiar ºi aºa, cu tot planul stabilit de l-am fãcut ºi anul trecut, sub egida dinainte, este posibil Fabrica lui Moº Crãciun. Vom ca unele instituþii, mai instala un cort roºu în Parcul Carol Schreter, unde, toþi cei care ales cele care au program de relaþii cu doresc sã aducã o jucãrie, ori ce publicul, sã aibã un au ei bun pentru alþi copii, o pot
Doritorii vor trebui sã se asigure cu mâncarea ºi bãutura necesarã pentru a putea sãrbãtori cum se cuvine ziua naþionalã a României. La aceasta ne lipsind fasolea cu ciolan la ceaun ºi o multitudine de mici ºi bere rece ca doar nu ne putem simþi romani fãrã astfel de delicii culinare pe masã. Este ca o tradiþie a noastrã lãsatã din moºi strãmoºi ca sã avem pe mese renumitã fasole cu ciolan acestea fiind gatite neapãrat afarã la ceaun pentru cã doar aºa mâncarea va avea un gust mai bun ºi doar aºa ne vom simþi mai români ca niciodatã.
Petroºani. Ideea le aparþine celordin administraþialocalã care au decis sã încurajeze ºi în acest an voluntariatul, astfel cã, în curând, vom fi invitaþi sã îi dãm moºului o mânã de ajutor. „Vom face exact acelaºi lucru, pe care
face pânã la sãrbãtori. Noi le vom distribui atunci copiilor, la care va veni astfel Moº Crãciun”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Anul trecut a fost primul în care Fabrica lui Moº Crãciun A adunat tone de haine, dulciuri ºi jucãrii care au ajuns la cei mai nevoiaºi copii. În plus, pe tot parcursul derulãrii acþiunii, cei mici vor susþine în parc spectacole de colinde. Diana MITRACHE
totuºi un timp de funcþionare scurt. De altfel, ºi la Prefecturã se va lucra. “ Noi, la Prefecturã, toþi cei implicaþi în organizarea alegerilor, vom lucra, urmând ca de aceastã zi liberã sã beneficiem ulterior”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Sã nu uitãm totuºi cã foarte puþine persoane îºi vor putea permite o mini vacanþã de Ziua Naþionalã ºi mai trist decât atât tot mai mulþi oameni, din cauza problemelor financiare prin care trece þara noastrã, vor lãsa sã treacã neobservatã aceastã zi pentru cã ne spun cã ”nu se poate sã te simþi mândru de þara ta dacã tot timpul eºti cu stomacul gol”. Monika BACIU Luiza ANDRONACHE