Skip to main content

CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Page 1

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul II Nr. 261

Cronica Vãii Jiului Luni, 26 noiembrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Un om a murit pe „moºia” lui.

Harry, nu ai coºmaruri noaptea?!

Împreunã pentru o Vale mai bunã! nterviu cu Senatorul NICULA Vasile Cosmin, candidat USL pentru un nou mandat de Senator în colegiul Valea Jiului

I

>>> PAGINA A 3-A

Va asigura Monica Iacob Ridzi cu Viagra, 20.000 euro ºi tractoare pe momârlanii din Valea Jiului? ã-mi explice ºi mie Monica Iacob Ridzi cum va aplica ea, cã face parte din acest partid PP-DD, punctul acesta, nr. 36, din programul de guvernare. Ne dã viagra ºi cei 20.000 de euro la fiecare? Sã ne zicã cum va face sã întinereascã DE URGENÞÃ populaþia ºi aveþi cuvântul meu cã o votez cu toatã familia mea, ºi suntem vreo ºase” – Ion Alecsa, 38 de ani, Petrila.

”S

>>> PAGINA A 5-A Chiar ºi fãrã insignã

Poliþistul din Lupeni care ar fi fost bãtut de Amurãriþei se luptã cu sistemul ostul poliþist din Lupeni, Iustinian Ivanciuc, care ºi-a reclamat superiorul cã l-a bãtut chiar de ziua lui de a ajuns în spital, continuã lupta cu foºtii lui ºefi.

F

>>> PAGINILE 8-9

betonierã defectã a luat viaþa unei femei ºi a lãsat o familie întreagã distrusã. Un incident cumplit, petrecut într-o zi de sâmbãtã, în ziua în care femeia ar fi trebuit sã fie liberã. A venit, însã, la lucru, pentru cã patronul i-ar fi promis cã îi dã banii. Acelaºi patron despre care presa vremii scria cã, dupã cumplitul accident, a încercat din rãsputeri sã muºamalizeze adevãrul cuprins în paginile procesului verbal de cercetare a incidentului. Cine este acest patron care, dupã cum spunea presa, s-a gândit doar la el ºi nu la familia celei care a decedat pentru termopanele lui? HARALAMBIE VOCHIÞOIU – preºedintele PPDD Hunedoara ºi cel care vrea sã fie senator de Valea Jiului. Vã prezentãm în continuare modul în care s-au petrecut lucrurile ºi aºa cum au fost ele relatate la vremea respectivã. Citiþi ºi vã cutremuraþi! >>> PAGINILE 6-7

O

Sute de bolnavi, secþii fãrã medici

ecþii fãrã medici. S În spitalele din România se resimte acut lipsa personalului medical.

>>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

Restricþii apã

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Luni, 26.11.2012 Vulcan 09:00 - 16:00.

Zona: strada Abatorului, Crividia, Colonia de Jos, SC

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Consmin,Zona D. Motiv: remediere pierdere pe conducta F 200mm - Crividia zona pavilion nr. 68

Motorinã 6,17 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã 5,00 Lei

Benzinã 5,76 Lei

Radare DN 7 Deva Sântuhalm -Simeria DJ 687 Cristur Hunedoara DJ 687 Hunedoara Hãºdat DN 66 Cãlan - Bãcia DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic Sãcãmaº DN7

Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

Vu l c a n

Motorinã 6,07 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã 5,77 Lei

Benzinã 5,85 Lei

Lupeni

Motorinã 6,10 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã 5,83 Lei

Benzinã 5,75 Lei

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Ziua

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687

www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 22:30 Un Show Pãcãtos

National TV 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Taxi Driver (r) 13:00 Hildegarde (r) 15:00 Atentatul (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Tristan ºi Isolda 22:45 Infernul 0:45 Culoarea fericirii (r) 1:45 Grupul Vouã (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Vârsta inocenþei 11:00 Intersecþia destinelor 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 Tanti Florica (r) 1:00 Revizie tehnicã

Prima TV 9:30 Jessica 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012 20:50 Meteo

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

Împreunã pentru o Vale mai bunã! nterviu cu Senatorul NICULA Vasile Cosmin, candidat USL pentru un nou mandat de Senator în colegiul Valea Jiului

I

Reporter: Domnule Nicula, suntem la jumãtatea campaniei electorale. În interviul trecut, eraþi foarte optimist ºi motivat. S-a schimbat ceva din atitudinea dumneavoastrã? Nicula Vasile Cosmin: Din contrã! Implicarea în campania electoralã ºi activitãþile programate nu ne prea lasã timp de altã atitudine! Existã o efervescenþã a echipei, extrem de molipsitoare, indiferent de vârstã. Mi-e foarte drag sã vãd alãturi de noi, pe stradã, pensionari ºi tineri, bunici ºi nepoþi, cu toþii motivaþi de acelaºi slogan: Împreunã pentru o Vale mai bunã! Reporter: Existã o parte a presei din Valea Jiului care nu vã prea iubeºte ºi vã cam toacã mãrunt. Cum comentaþi aceastã situaþie? Nicula Vasile Cosmin: Problemã ar fi dacã toatã lumea m-ar lãuda ºi mi-ar aduce osanale! Atunci adevãratul exerciþiu al democraþiei ar fi pus în pericol. E absolut normal ca în campania electoralã sã existe dispute în massmedia, lucru uºor de sesizat ºi la nivel central, nu doar în Valea Jiului. Încerc sã ignor toate rãutãþile gratuite ºi mã încarc pozitiv cu energia transmisã de alegãtori ºi de simpatizanþi. Într-adevãr, e uºor frustrant sã vezi cã în lipsã de dovezi concrete, eºti atacat pentru numele cu care te-ai nãscut, de exemplu. Dar ºtiu sigur cã cetãþenii din Valea Jiului au un nivel de inteligenþã care le permite sã vadã dincolo de aceste rãutãþi gratuite, scrise la comandã. Reporter: Înainte de înregistrare, mi-aþi declarat cã vreþi sã vorbim despre o problemã deosebitã din Valea Jiului. La ce v-aþi referit? Nicula Vasile Cosmin: În cei patru ani de mandat, nu cred cã a existat vreo sãptãmânã de audienþe fãrã sã îmi fie semnalatã aceeaºi problemã. Este vorba despre situaþia aproape de neconceput a

femeilor din Valea Jiului. fac o parantezã pentru a Eu sunt un politician care vã da un exemplu percrede în egalitatea de sonal: soþia mea. Dincolo ºansã. Pentru mine, din de faptul cã este o mamã punct de vedere profeºi o soþie extraordinarã ºi sional ºi al ºansei acorpentru asta þin sã-i date, între femei ºi bãrmulþumesc, este o femeie baþi nu existã nicio diferinteresatã de cariera ei iar enþã. Din pãcate, expeacest lucru o bucurã ºi o rienþa din cei patru ani de împlineºte. Am toatã mandat, mi-a demonstrat admiraþia pentru femeile cã statutul femeii în Valea care se dedicã în Jiului nu este egal cu cel întregime familiei ºi al bãrbatului. Reporter: Concret, care sunt diferenþele sesizate? Nicula Vasile Cosmin: Totul pleacã de la inexistenþa unor locuri de muncã pentru femei. Este foarte trist – însã asta este realitatea. Femeile din Valea Jiului nu au unde sã munceascã, Senator din nu au o partea PSD în alternativã colegiul 1 profesionVa l e a J i u l u i d i n alã. Sunt anul 2008 foarte puþine renunþã la o carierã, dar excepþiile, în mare parte trebuie sã recunoaºtem femeile lucreazã în insticã nu asta este ceea ce îºi tuþiile deconcentrate, în doresc marea majoritate. sistemul de învãþãmânt Reporter: Aveþi drepsau în sãnãtate, unde ºi aºa - posturile au fost blo- tate. În Valea Jiului o femeie fericitã este o cate. O femeie din Valea Jiului, de vârstã medie, în femeie care are un loc loc sã fie în plinã ascensi- de muncã - ºi asta nu e une profesionalã, aici e o corect. Cam în aceeaºi situaþie sunt ºi tinerii... bucurie sã aibã un loc de Nicula Vasile Cosmin: muncã. Nici vorbã de Da. Poate nu chiar la fel egalitate de ºansã, în de grav. Din pãcate, în acest context discutãm strict despre norocul de a cazul tinerilor a intervenit un alt factor primejdios: lucra undeva. emigrarea. Terminã sau Reporter: Credeþi cã se nu ºcoala, îºi iau sau nu bacalaureatul – cu toþii au poate remedia acest în plan sã plece ”dincolo” dezechilibru socio-profesã se realizeze. Problema sional? gravã e cã, pentru ei, la Nicula Vasile Cosmin: vârsta majoratului, Da. E drept cã mai totul realizarea visatã e doar în Valea Jiului se învârte în jurul mineritului. Însã o materialã ºi nu se iau în calcul ºi pierderile mari focalizare pe înfiinþarea conexe. de locuri de muncã penReporter: Care sunt tru femei poate asigura o dezvoltare economicã sis- aceste pierderi? Nicula Vasile Cosmin: temicã. De la sprijinirea înfiinþãrii IMM-urilor ºi Discutãm despre pierderi pânã la atragerea de la toate palierele. În investitori în domeniile primul rând, la nivel de specifice, cum ar fi indus- familie se creazã un tria uºoarã ºi turismul – dezechilibru. Pãrinþii sunt mãsuri constructive bãtrâni, rãmaºi în þarã menite sã ajute profesion- fãrã niciun sprijin, dar ºi al aceastã categorie. O sã copiii abandonaþi de

pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate. S-au dezbãtut aceste subiecte de nenumãrate ori, dar rezultatul a fost acelaºi: plecarea la muncã în strãinãtate este o formã de abandon gravã, care afecteazã în egalã mãsurã atât individul plecat, cât ºi familia rãmasã. Din punct de vedere al dezvoltãrii zonei, pierderea este foarte mare. Ne pleacã tineretul educat ºi ºcolit pentru a asigura viitorul zonei. Copii buni, în care sistemul de învãþãmânt a investit cunoaºtere, în care pãrinþii au investit resurse materiale, dar mai ales aºteptãri. Reporter: De ce ar rãmâne tinerii, domnule senator? Nicula Vasile Cosmin: Greu de rãspuns. Greu de rãspuns aici ºi acum. Însã, ca de fiecare datã, istoria ºi patriotismul sunt cei mai buni sfetnici. Ce ar fi fost neamul românesc dacã ar fi plecat tinerii din þarã de-a lungul timpului, în vremurile grele? Cred cã rãbdarea, perseverenþa ºi responsabilitatea sunt cãile de rezolvare. Nu vreau sã înþelegeþi cã încerc sã disculp clasa politicã în vreun fel ºi sã nu îi atribui nicio vinã. Pur ºi simplu cred cã trebuie insistat pe asigurarea unui climat social ºi profesional necesar pãstrãrii tinerilor în þarã. Iar asta nu se poate face prin promisiuni electorale de dãruit tractoare ºi zeci de mii de euro... Tinerii trebuie sã creadã în ºansa lor. Trebuie sã vadã dincolo de perspectiva imediatã. Nimic nu poate fi obþinut fãrã

implicare, iar aici mã refer ºi la implicarea în viaþa politicã. Faptul cã tinerii vin sã facã politicã e cel mai bun etalon al faptului cã mentalitãþile se schimbã. Tânãrul îºi spune: Nu vreau sã fug din þarã, sã muncesc ca un rob pe ºantierele strãine, ci vreau sã schimb în bine þara mea prin puterea propriului exemplu. Împreunã pentru o Vale a Jiului mai bunã înseamnã împreunã pentru o atitudine mai

bunã, constructivã ºi optimistã. Vale a Jiului mai bunã înseamnã nu doar Nicula senator, ci fiecare locuitor al Vãii Jiului reprezentat aºa cum se cuvine, responsabil. Nu un om singur poate schimba lucrurile – ci o echipã în care sã se regãseascã fiecare dintre dumneavoastrã. De aceea candidez pentru un nou mandat. Pentru o Vale a Jiului mai bunã. A consemnat Ioan LAZÃR


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

În sfârºit, în Aeroport, apa va curge normal n ultimele sãptãmâni, mai multe zone din municipiul Petroºani au rãmas, timp de ore bune, pe sec. Restricþiile în furnizarea apei potabile s-au datorat, parþial, efectuãrii unor lucrãri la Staþia de captare de pe Jieþ dar, în cele mai numeroase cazuri, reparaþiilor care au afectat, mai ales, cartierul Aeroport.

Î

Mircea NISTOR Dupã cum au precizat, însã,

reprezentanþii SC Apa Serv SA Petroºani lucrãrile au fost încheiate la sfârºitul sãptãmânii

trecute. “Pe Jieþ am avut lucrãri mai puþine care au afectat doar câteva zone din Petroºani. Cele mai multe lucrãri le-am efectuat, însã, în cartierul Aeroport, acolo unde a fost schimbatã aducþiunea pe strada Nicuºor Gociu. Din acest motiv, am sistat furnizarea de apã potabilã în mai multe zile dar, am încheiat aceste lucrãri astfel cã ieri a fost ultima oprire de apã. De astãzi nu vor mai fi niciun

Executorii judecãtoreºti au intrat în acþiune ocietatea din Petroºani care furnizeazã apã caldã menajerã ºi cãldurã are de recuperat, de la abonaþi, câteva miliarde de lei vechi.

S

Mircea NISTOR Cei mai mulþi dintre restanþieri provin din rândul persoanelor fizice, datoria totalã a acestora cãtre SC

Termoficare SA ridicându-se la valoarea de 7 miliarde de lei. În acelaºi timp, datoria persoanelor juridice, respective a firmelor, este cifratã la circa 4-

500 de milioane de lei vechi. “Toate aceste datorii sunt foarte greu de recuperat. Pânã în prezent, am acþionat în instanþã câteva sute de restanþieri, persoane fizice, ºi, împreunã cu executorul judecãtoresc încercãm sã recuperãm sumele de bani pe care ni le datoreazã”, a precizat Ovidiu Muntean,

Vaccinul anti TBC- oprit în depozit de irca 7000 de doze de vaccin DSP Hunedoara

C

anti TBC care au ajuns în judeþul Hunedoara ºi fac parte din lotul „Danemarca”, nu vor mai fi folosite pentru imunizarea bebeluºilor.

Maximilian GÂNJU Decizia vine ca urmare a solicitãrii ministrului Sãnãtãþii dupã ce

mai mulþi bebeluºi s-au îmbolnãvit de la vaccin. Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a

comunicat tuturor maternitãþilor din judeþ (Deva; Hunedoara; Petrosani; Lupeni; Vulcan; Orastie; Hateg; Brad) atât telefonic cât ºi în scris despre sistarea temporarã a vaccinãrii BCG. În judeþul Hunedoara s-au

Un parc, o filigorie ºi un patinoar n varã, la solicitarea mai multor vârstnici, administraþia pieþelor din Petroºani a demarat amenajarea unui pavilion destinat acestora. Din lipsa lemnului necesar, lucrãrile la filigoria din parcul de lângã Piaþa Agroalimentarã Centralã au fost sistate, fiind reluate la sfârºitul sãptãmânii trecute.

Î

Mircea NISTOR “Am reuºit, în sfârºit, sã facem rost de materialele de construcþie necesare astfel cã am redemarat lucrãrile de amenajare a pavilionului respectiv. Din pãcate, acesta nu a devenit funcþional în timpul verii dar, va

fi gata pentru primãvara ºi vara viitoare”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Pe de altã parte, în acelaºi parc, au început, tot ieri, lucrãrile pentru amenajarea unui patinoar. “Cei care au început lucrãrile de montare a patinoaru-

fel de probleme în ceea ce priveºte furnizarea apei director SC potabile”, a precizat Termoficare SA Costel Avram, director Petroºani. general SC Apa Serv SA În ceea ce priveºte Petroºani Valea Jiului. agenþii economici care au acumulat datorii foarte mari, mai mulþi dintre aceºtia au fost debranºaþi, în ultimele zile, de la reþeaua de termoficare. Printre cei care au rãmas fãrã încãlzire se numãrã un restaurant precum ºi o firmã de confecþii. primit în data de 22.08.2012 prin repartiþie de la Ministerul Sãnãtãþii, 7000 de doze de vaccin BCG produs în Danemarca. „Pânã la aceastã orã în judeþul Hunedoara nu a fost raportat nici un caz de reacþie secundarã la acest vaccin BCG”, susþin reprezentanþii DSP Hunedoara.

lui sunt aceiaºi care au venit ºi în ultimii ani, în Petroºani, în acelaºi parc. Din câte am înþeles, preþurile percepute pentru închirierea unei perechi de patine ºi pentru utilizarea patinoarului vor fi aceleaºi ca ºi cele percepute anul trecut. Consider cã un patinoar destinat copiilor ºi tinerilor este necesar pentru ai mai ridica puþin pe aceºtia din fotoliile din faþa calculatorului. Tinerii mai trebuie sã facã ºi sport nu doar sã se joace ºi sã trimitã mesaje pe calculator”, a mai spus Ioan Pristavu. Patinoarul urmeazã a-ºi deschide porþile în preajma zilei de 1 decembrie.

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiunea electoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Pe de altã parte, tot joi, o altã zonã afectatã de înreruperea în furnizarea apei potabile a fost cea a strãzilor amplasate în vecinãtatea Complexului studenþesc.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

Va asigura Monica Iacob Ridzi cu Viagra, 20.000 euro ºi tractoare pe momârlanii din Valea Jiului? ã-mi explice ºi mie Monica Iacob Ridzi cum va aplica ea, cã face parte din acest partid PP-DD, punctul acesta, nr. 36, din programul de guvernare. Ne dã viagra ºi cei 20.000 de euro la fiecare? Sã ne zicã cum va face sã întinereascã DE URGENÞÃ populaþia ºi aveþi cuvântul meu cã o votez cu toatã familia mea, ºi suntem vreo ºase” – Ion Alecsa, 38 de ani, Petrila.

”S

Descumpãniþi ºi neîncrezãtori în cele 100 de puncte ale programului de guvernare a PP-DD, o parte a momârlanilor din Aninoasa, Petroºani ºi Petrila au ridicat întrebãri la birourile care au tangenþã cu agricultura, dacã acele promisiuni/puncte din program pot fi realizate. ”Vreau ºi eu ca doamna Monica Iacob Ridzi sã spunã dacã îºi asumã acest program, cã atunci când a fost întrebatã la televizor, a vorbit numai de taxa radio-tv. Dã-o în foc de taxã! Nu-i vorbã cã ºi aia ar fi bunã, dar n-a spus nimic de cei 20.000 de euro daþi fiecãrui om sau de tractoarele pe care le promite fiecãrei gospodãrii. Asta ne intereseazã pe noi. Dar dacã Dan Diaconescu zice cã are bani aºa cum a avut când a vrut sã cumpere OLTCHIM, înseamnã cã este un mare min-

cinos ºi îºi bate joc de oameni. Mie îmi place ideea de partid al poporului, dar sunt dezamãgit de ce tot face acest partid. Eu am votat cu Ridzi, ºi cu el ºi cu ea. Vreau sã ºtiu, acum, ce fac? Sã ne zicã doamna Monica Iacob Ridzi dacã garanteazã ea cã vom primi aceºti bani ºi tractor ºi eu o voi vota. D-aia am întrebat ºi la APIA ºi la Primãrie, ca sã ºtiu” – a declarat Traian I., din Petroºani. Pe Ion Alecsa, din Petrila, mai în glumã, mai serios, îl intereseazã cum va face Monica Iacob Ridzi pentru a respecta punctul 36 din programul PP-DD, respectiv ”Întinerirea DE URGENÞà a populaþiei þãrii ºi mãrirea numãrului de locuitori ai României”. ”Sã zicem cã eu sunt tâmpit ºi nu ºtiu ce ºi cum e cu

”creºterea ºtiinþificã” a populaþiei, cum spunea Ceauºescu. Sã-mi explice ºi mie Monica Iacob Ridzi cum va aplica ea, cã face parte din acest partid PP-DD, punctul acesta, nr.36, din programul de guvernare. Ne dã viagra ºi cei 20.000 de euro la fiecare? Sã ne zicã cum va face sã întinereascã DE URGENÞÃ populaþia ºi aveþi cuvântul meu cã o votez cu toatã familia mea, ºi suntem vreo ºase” – a declarat Ion

CCM-ul minerilor, cu modificãri odificãri la noul contract colectiv de muncã al minerilor. Contractul colectiv de muncã al salariaþilor Companiei Naþionale a Huilei a fost prelungit pânã la data de 31 decembrie a anului viitor.

M

Monika BACIU Potrivit liderilor miner-

ilor acest act a suferit câteva modificãri, care sunt în favoarea anga-

jaþilor societãþii huilei. ”Contractul colectiv de muncã a suferit câteva modificãri. Nu sunt modificãri importante, dar nu aº vrea sã nu amintesc faptul cã plata salariilor compensatorii se va face într-o singurã tranºã. Cei care vor pleca printr-un program de concediere colectivã vor primi salariile compensatorii o singurã datã. Pot sã vã mai spun cã sporul de pericol va fi renegociat o datã cu creºterea salariului minim pe economie. Prevederile articolului 140 care face referire la facilitãþile acordate salariaþilor (energie electricã, alocaþii de cãrbune, masã caldã, transport la ºi de la locul de muncã) vor fi supuse modificãrilor ori de câte ori una dintre pãrþi va solicita”, a declarat Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele. Potrivit sursei citate, de cele mai multe ori, minerii sunt nemulþumiþi de condiþiile în care sunt transportaþi cu autovehiculele plãtite de Compania Naþionalã a Huilei cu bani grei. ”Nu trebuie sã uitãm nemulþumirea salariaþilor vizavi de anumite servicii. Vorbim de transportul la

Alecsa. Margareta Lucreþia Todea, din Aninoasa este economist ºi crede cã deputatul Monica Iacob Ridzi trebuia sã facã un pas înapoi din viaþa politicã, cu atât mai mult cu cât are sau a avut probleme de sãnãtate, dar ºi procesul de corupþie. Despre starea sa de sãnãtate, Margareta Lucreþia Todea crede cã deputatul ar trebui sã vinã cu un comunicat în acest sens pentru ºtiinþa alegãtorilor. ”Este ca ºi în cazul preºedintelui unei þãri, când poporul, alegãtorii trebuie sã ºtie pentru cã este vorba de primul om în stat. În cazul unui parlamentar, este vorba de prima instituþie, supremã, din România Parlamentul, iar reprezentarea cetãþenilor este de importanþã majorã. Au fost momente când noi, cei care am votat cu

ºi de la locul de muncã, ma refer la condiþiile pe care le asigurã respectivele autobuze. Bonurile pentru energia termicã reprezintã un drept de care nu se pot bucura toþi salariaþii. Cunoaºtem problemele din Lupeni de anul trecut cu cãldura. Cunoaºtem faptul cã la nivel de Uricani, Petrila nu existã încãlzire centralizatã ºi nici cãrbune nu poate fi folosit pentru bloc. În concluzie, este o prevedere statutarã de care nu se pot bucura toþi”, a precizat Nica.

T

ransport de sute de mii de lei

Transportul minerilor de la Compania Naþionalã a Huilei costã peste 600 mii de lei, adicã ºase miliarde de lei vechi. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei declarau în urmã cu ceva timp cã “din cauza lipsei banilor nu putem încheia astfel de contracte pe o perioadã mai lungã”. CM ºi pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului

C

Potrivit lui Petre Nica contractul colectiv de

Monica Ridzi, chiar ne-am fãcut probleme pentru ea ca om în primul rând, apoi ca ales al nostru în Parlamentul României. În sensul acesta ar trebui sã ne anunþe printr-un comunicat, buletin de sãnãtate sau ce o fi, pentru a ºtii dacã ne bazãm pe dumneaei în urmãtorii patru ani. Dacã doctorii spun cã nu este bine sã facã un asemenea efort - pentru cã este un efort uriaº sã fii mereu pe drumuri, sã rezolvi o seamã de probleme, sã fii activ ºi în Parlament – noi, cei din estul Vãii Jiului, vom rãmâne descoperiþi. Nu trebuie sã se simtã ofesatã pentru cã pretidem acest lucru, ci sã fie responsabilã, sã ia în serios aceastã demnitate publicã. Eu îi doresc multã, multã sãnãtate!” – a declarat Margareta Lucreþia Todea. Întrebãrile cetãþenilor adresate candidatului PP-DD, fost PDL, pentru Camera Deputaþilor sunt multe, unele incomode, altele omeneºti ºi de bun simþ. Întrebãrile au fost puse direct, altele prin scrisori deschise, altele prin intermediari ºi prin media. La toate se aºteaptã rãspunsuri…

muncã este valabil ºi pentru viitorii angajaþi ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. ”Prevederile contractului colectiv de muncã, conform ordonanþei de Urgenþã a Guvernului, aceste prevederi se vor aplica ºi viitoarei societãþi (Societatea Naþionalã de

Biroul de presã USL Ileana FIRÞULESCU Închideri Mine Valea Jiului). În concluzie este un articol pe care l-am modificat în beneficiul acestora, prin faptul cã disponibilizãrile se vor face doar de la societatea care va închide minele, pentru cã doar acolo avem resursa financiarã”, mai declarã preºedintele Sindicatului Muntele.


Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Un om a murit pe „moºia” lui. Harry, nu ai coºmaruri noaptea?! PP-DD-istul Vochiþoiu- acuzat cã a plagiat lucrarea de doctorat betonierã defectã a luat viaþa unei femei ºi a lãsat o familie O întreagã distrusã. Un incident cumplit, petrecut într-o zi de A sâmbãtã, în ziua în care femeia ar fi trebuit sã fie liberã. A venit, însã, la lucru, pentru cã patronul i-ar fi promis cã îi dã banii. Acelaºi patron despre care presa vremii scria cã, dupã cumplitul accident, a încercat din rãsputeri sã muºamalizeze adevãrul cuprins în paginile procesului verbal de cercetare a incidentului. Cine este acest patron care, dupã cum spunea presa, s-a gândit doar la el ºi nu la familia celei care a decedat pentru termopanele lui? HARALAMBIE VOCHIÞOIU – preºedintele PPDD Hunedoara ºi cel care vrea sã fie senator de Valea Jiului. Vã prezentãm în continuare modul în care s-au petrecut lucrurile ºi aºa cum au fost ele relatate la vremea respectivã. Citiþi ºi vã cutremuraþi! Gabriela RIZEA

murit pentru termopanele lui Vochiþoiu

A

Haralambie Vochiþoiu, patron al firmei SC Art Forest Company SRL, este cel care a încercat sã treacã sub tãcere accidentul în care a murit angajata sa Aniºoara Uliu. Ca ºef al PSD Petroºani, a avut tot interesul sã þinã departe de ochii presei ºi ai alegãtorilor sãi un incident ce ridicã multe semne de întrebare. O femei a murit la firma sa iar documentele ulterioare acestui deces lasã lucrurile nelãmurite.

oartea M Aniºoarei Uliu Este sâmbãtã, 15 septembrie 2007. Aniºoara Uliu, membru al unei familii nevoiaºe din Petroºani, este la muncã, la o fabrica de termopane. Patronul Vochiþoiu i-a promis salariul ºi din aceastã cauzã a consimþit sã-ºi sacrifice ziua liberã. Banii trebuiau achitaþi cu o zi înainte, dar patronul a amânat plata din cauza lipsei lichiditãþilor. Aniºoara este veselã, pentru cã va avea bani, banii din salariu, ca sã îi facã un cadou frumos soþului ei. A mai

muncit în weekend, tot la fabrica de termopane, pentru cã patronul plãtea câteva sute de mii de lei pentru munca suplimentarã. Dimineaþa s-a desfãºurat normal, Aniºoara este zidar ºi contribuie la amenajarea pentru SC Art Forest Company SRL a unui atelier ºi a unor birouri. κi face cu sârguinþã lucrul, este o femeie conºtiincioasã, cu grija zilei de mâine. Are doi copii ºi trebuie sã le asigure un trai decent. Pentru asta, ar munci oricând. Ora 12.00. Aniºoara Uliu încearcã sã umple cu apã cuva utilajului. Este strãfulgeratã de un fior. Curentul de 380 de volþi îi strãbate trupul, creierul îi este izbit de mii de sãgeþi letale. Cade rãpusã. Cu ultimele gânduri realizeazã cã nu-ºi va mai vedea niciodatã familia. Face un ultim efort ºi zbiarã dupã ajutor. O magazionerã aude cum Aniºoara Uliu implorã ca utilajul ucigaº, cu care a intrat în contact sã fie scos de sub tensiune. Sunt ultimele ei cuvinte, ultimul gând coerent. Nu o ascultã nimeni. Toatã lumea este ºocatã de prãbuºirea Aniºoarei. Colegii ei nu pot înþelege cum de s-a întâmplat acest lucru. Aniºoara Uliu priveºte

COLÞUL LUI DENIS

cerul neputincioasã. Apoi, pentru ea n-a mai fost nimic.

ocumentele oficiale nu au lãmurit incidentul

D

Patronul SC Art Forest Company SRL este Haralambie Vochiþoiu, preºedinte al PSD Petroºani. Acesta a construit pe strada Livezeni nr. 3, unde a murit Aniºoara Uliu, un atelier ºi niºte birouri. Pentru construirea acestora angajaþii companiei erau plãtiþi cu bani ce depãºeau cu puþin salariul minim pe economie. Mai mult decât atât, deºi ziua de lucru este de opt ore aceºtia obiºnuiau sã lucreze zece, adicã de la 7 dimineaþa la 17 seara, cu pauzã de masã de 15 minute. Acesta era ºi programul Aniºoarei Uliu. Dupã deces, se pare cã au existat unele tentative de muºamalizare a incidentului din partea conducerii societãþii. În primul rând, documentele oficiale au fost redactate superficial ºi evaziv, pe Certificatul Medico-Legal fiind scris ca loc al decesului doar “raza municipiului Petroºani” nu ºi locul precis al producerii accidentului mortal. Conform Procesului Verbal de Cercetare, cauza producerii evenimentului a fost “punerea sub tensiune a pãrþii metalice a betonierei, în condiþiile neasigurãrii protecþiei împotriva atingerii indirecte, la momentul producerii evenimentului”, ceea ce înseamnã cã nu au fost respectate normele de protecþie a muncii. Cel care a realizat proiectul ºi a executat instalaþia electricã interioarã a fabricii de termopane nu era autorizat ca electrician sau personal de coordonare pe parte electricã. În plus, dupã cum reiese din acelaºi proces-verbal SC Art Forest Company SRL, deºi a fost autorizatã din punct de vedere al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã prin Biroul Unic, nu a deþinut atestatul ANRE pentru efectuarea activitãþilor de

proiectare, execuþie, exploatare a instalaþiilor electrice. Pe lângã toate acestea trebuie menþionat faptul cã betoniera nu mai fusese verificatã din data de 4.09.2007, deoarece maistrul care fãcea verificãrile intrase în concediu medical. Cu toate cã angajaþii s-au plâns în repetate rânduri patronului de faptul cã betoniera reprezenta un pericol pentru cei care o utilizau, acesta nu a luat nicio mãsurã pentru repararea ei, deºi le-a promis muncitorilor cã o va face. Acelaºi patron se mai face vinovat ºi de faptul cã Aniºoara Uliu a fost admisã la locul de muncã fãrã sã i se facã o instruire adecvatã în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Pentru toate aceste lucruri firma lui Haralambie Vochiþoiu a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã, dosarul nefiind însã nici acum soluþionat. Toate aceste informaþii rezultã din documentele oficiale întocmite de cãtre autoritãþi ulterior producerii tragediei.

amilia Uliu F nu ºi- a gãsit nici acum liniºtea Cât despre familia victimei, aceasta nu a fost anunþatã de proces, nefiind citatã sã se prezinte la tribunal. Mai mult decât atât, familia nu ºtie nici astãzi cu exactitate cum s-a produs accidentul, niciunul dintre angajaþii lui Haralambie Vochiþoiu nefiind dispus sã stea de vorbã cu aceºtia despre tragedie. „Oamenii

de acolo ºtiu ce s-a întâmplat, dar nimeni nu vrea sã spunã nimic”, afirmã soþul Aniºoarei. Conform celor relatate de acesta, la pomana de dupã înmormântare colegii celei decedate au fost însoþiþi de un inginer care i-a supravegheat permanent. Ziua accidentului este un moment pe care soþul ºi fiica victimei nu-l vor uita niciodatã. Moartea Aniºoarei Uliu le-a fost anunþatã de trei angajaþi ai SC Art Forest Company

SRL, care au bãtut la uºa lor ºi, fãrã sã se prezinte, le-au spus cã Aniºoara a suferit un accident, dar cã „acum îi e bine ºi se aflã la spital”. Soþul victimei a fost dus la spital cu ambulanþa, iar asistentele i-au fãcut o injecþie pentru a se asigura cã nu-i va fi rãu la aflarea veºtii. Cea care a aflat prima de deces a fost Violeta Uliu, fiica victimei, cãreia cei trei bãrbaþi i-au spus adevãrul dupã ajungerea la spital. Soþul Aniºoarei a fost informat de accident de cãtre asistentele medicale. “Dupã ce mi-au spus cã mama a murit, am cerut s-o vãd. Atunci m-au dus la morgã. Ea era încã în dubã. În faþa mea au luat-o ºi au pus-o pe targã. Mi-au dat lucrurile ei ºi am plecat. Nu m-au lãsat sã stau mai mult de 15 minute acolo. I-am întrebat ce s-a întâmplat ºi mi-au spus cã a murit curentatã….”, povesteºte Violeta. Autopsia a fost fãcutã duminica, familia neaflând de acest lucru decât luni. Haralambie Vochiþoiu a plãtit familiei Uliu cheltuielile de înmormântare ºi i-a oferit fiului Aniºoarei 500 de lei de Crãciun. În rest, patronul s-a lãudat cã îi va ajuta cu sume considerabile de bani, dar nu a mai fãcut-o. “A spus cã ne va da bani pentru a ne repara apartamentul ºi a ne plãti ratele ºi chiria, dar au fost doar vorbe”, afirmã soþul victimei. Despre accident s-a scris, la acea vreme, în ziarele din

Valea Jiului, fãrã însã a se menþiona despre încercãrile de muºamalizare ale acestuia de cãtre Haralambie Vochiþoiu.

Familia Uliu este o familie sãracã. Singurul venit real vine din partea Violetei Uliu, fiica Aniºoarei, care lucreazã. Tatãl ei este pensionat pe caz de boalã, iar banca l-a dat în judecatã pentru cã nu ºi-a plãtit ratele unui credit. Acum, acestea îi sunt reþinute din pensie. Fratele ei primeºte 130 de lei pensie alimentarã. Casa în care stau nu este proprietate personalã, familia plãtind în fiecare lunã chirie pentru a putea locui în ea” (Sãptãmânalul Prima Pagina).

ctualul ºef al PP-DD Hunedoara, candidat în Valea Jiului la Senatul României, este uns cu toate alifiile. Din pãcate de numele lui se leagã de cele mai multe ori doar scandaluri.

Haralambie Vochiþoiu, dacã ar fi sã derulãm timpul de când este în politicã, nu pare decât un ºmecheraº gata sã treacã peste orice pentru a-ºi atinge scopul. A fost sancþionat la fiecare scrutin pentru cã locuitorii

Vãii nu s-au lãsat pãcãliþi. În urmã cu circa cinci ani de zile, Vochiþoiu era în centrul unui scandal imens dupã ce un profesor universitar îl acuzase public de plagiat. Vochiþoiu vroia sã devinã doctor, însã profesorul universitar Ilie Onica, atrãgea atenþia cã Haralambie Vochiþoiu a plagiat lucrarea de doctorat. Ilie Onica, profesor la catedra de Exploatãri Miniere din cadrul Universitãþii din Petroºani, afirma cã liderului PSD de atunci i-a fost respinsã lucrarea de doctorat din acest motiv. „Haralambie

Apa înseamnã viaþã e este apa? Ce facem cu ea? Cum putem sã protejãm apele? La aceste întrebãri au aflat rãspunsul cei mai mici elevi ai ªcolii generale IG Duca din Petroºani.

C

nu o las sã curgã, dupã ce mã spãl ºi sã opresc robinetul”,spune un alt copil. Toate acestea au fost învãþate la ºcoalã în ultimele zile, iar cei mici, pe lângã faptul cã au înþeles cât de importantã e apa, au aflat ºi despre protejarea acestei surse vitale.

Chiar dacã nu ºtiu ei totul, copiii s-au cãznit sãdea rãspunsuri, mai puþin savante, dar desprinse din mintea lor. „Eu ºtiu cã apa e bunã sã o bem, sã ne spãlãm ºi, când se face zãpadã, sã avem gheaþã la patinoar”, a spus un copil din clasa pregãtitoare. „Eu mã spãl, dar ºtiu ºi cã trebuie sã economisesc apa. Sã

Acþiunea de conºtientizare a celor mici cu privire la importanþa apelor le-a aparþinut celor de la Apa Serv, care au „instigat” copiii la cunoaºtere. Câºtigãtori, însã, sunt cei din generaþia aflatã acum în primii ani de ºcoalã. „Acum am încheiat, defapt, o serie de acþiuni ce s-au derulat la noi în ºcoalã în ultimele trei zile. Am avut un parteneriat cu Apa Serv ºi, întradevãr, ne-au ajutat sã îi facem pe copii sã înþeleagã multe lucruri utile. Aº putea spune cã în aceastã generaþie trebuie sã investim, atunci când vorbim de protecþia mediului”, a declarat Nicoleta Demeter, director IG Duca Petroºani. Petru cã au desenat frumos, cã au ºtiut rãspunsurile potrivte ºi au cunoºtinþe despre cum ar trebui sã protejãm apele, cei mici au fost, la final, premiaþi de responsabilii de la ape. Diana MITRACHE

Black Friday sau mai bine zis black fraier-day Î

n ultimele zile am putut sã observãm aproape peste tot reclame, fluturaºi ºi spoturi publicitare care au prevestit campania Black Friday, o campanie în care mai multe magazine electrocasnice cu renume din þarã au avut reduceri substanþiale la mai toate produsele. Bineînþeles ca ºi la noi oamenii din Valea Jiului au luat cu asalt magazinele care erau incluse în aceastã campanie. Nici în parcãri ºi nici în magazine nu aveai loc sã arunci un ac, ºi acest lucru se putea vedea încã de la intrare ne mai

vorbind de faptul cã odatã ajunºi înãuntru putem vedea cum lumea pur ºi simplu se calcã în picioare chiar ºi pentru un banal fier de cãlcat sau o râºniþã de cafea. Am putut observa chiar ºi oameni care poate din motive de sãnãtate sau doar de obosealã, pentru cã au stat mult timp în magazin sã-ºi aleagã produsele, pur ºi simplu stãteau pe jos sau pe rafturile goale. Dat fiind faptul cã aceasta campanie a fost foarte mediatizatã ºi cã magazinele erau pline de cumpãrãtori ne-am apropiat de rafturi sã vedem cu ochii noºtri dacã într-adevãr preþurile sunt aºa de mici pe cât li s-au fãcut reclamã. Surprinderea cea mai

Vochiþoiu a plagiat lucrarea de doctorat. A susþinut teza de doctorat în Catedrã ºi i-a fost respinsã, pentru cã nu a fost originalã », susþinea în anul 2007, profesorul Onica. Bineînþeles cã Vochiþoiu a respins acuzaþiile ºi a spus cã nici mãcar nu-l cunoºtea pe profesorul care-i contestase lucrarea. «Nu comentez aceste afirmaþii. Nu-l cunosc pe Ilie Onica, nu am auzit de el. Sã mã sune, sã se recomande ºi discutãm pe ce teme vrea », spunea în replicã Haralambie Vochiþoiu. Gabriela RIZEA

mare a fost cã niciun produs care era înscris în aceastã campanie nu avea o reducere mai mare de zece la sutã, o reducere foarte micã în comparaþie cu preþul întreg pe care îl aveau produsele ºi mai ales cele de ultima generaþie care au rãmas, ºi sigur vor rãmâne, în continuare în magazine necumpãrate. Printre puþinele produse care au fost cumpãrate în totalitate ºi acest lucru l-am putut observa în primul rând din lipsa lui cu desãvârºire de pe raftul respectiv, normal fiind foarte ieftin ºi la preþ întreg, este vorba de fierul de cãlcat proletar care se pare cã s-a cumpãrat foarte bine, dar ºi acelora care bineînþe-

les nu aveau o firmã de renume pentru cã altfel soarta lui ar fi fost aceeaºi cu a celorlalte produse care vor mai rãmâne în magazine poate pânã la urmãtoarea campanie. Atunci ºi reprezentanþii acestor magazine se vor gândi sã mãreascã reducerile faþã de acest an, poate de la zece la cinsprezece la sutã. La cum evolueazã inflaþia ºi situaþia financiarã la noi acele reduceri vor fi nesemnificative ºi în viitoatea campanie de anul viitor ca ºi în cea de anul acesta. Pânã la urmã nu putem spune decât cã aceasta campanie a fost mai mult o dezamãgire ºi o pãcãlealã pentru oameni care poate pentru mulþi dintre ei ar fi creat ocazia de a-ºi cumpãra niºte lucruri noi ºi de calitate. Monika BACIU


Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Un om a murit pe „moºia” lui. Harry, nu ai coºmaruri noaptea?! PP-DD-istul Vochiþoiu- acuzat cã a plagiat lucrarea de doctorat betonierã defectã a luat viaþa unei femei ºi a lãsat o familie O întreagã distrusã. Un incident cumplit, petrecut într-o zi de A sâmbãtã, în ziua în care femeia ar fi trebuit sã fie liberã. A venit, însã, la lucru, pentru cã patronul i-ar fi promis cã îi dã banii. Acelaºi patron despre care presa vremii scria cã, dupã cumplitul accident, a încercat din rãsputeri sã muºamalizeze adevãrul cuprins în paginile procesului verbal de cercetare a incidentului. Cine este acest patron care, dupã cum spunea presa, s-a gândit doar la el ºi nu la familia celei care a decedat pentru termopanele lui? HARALAMBIE VOCHIÞOIU – preºedintele PPDD Hunedoara ºi cel care vrea sã fie senator de Valea Jiului. Vã prezentãm în continuare modul în care s-au petrecut lucrurile ºi aºa cum au fost ele relatate la vremea respectivã. Citiþi ºi vã cutremuraþi! Gabriela RIZEA

murit pentru termopanele lui Vochiþoiu

A

Haralambie Vochiþoiu, patron al firmei SC Art Forest Company SRL, este cel care a încercat sã treacã sub tãcere accidentul în care a murit angajata sa Aniºoara Uliu. Ca ºef al PSD Petroºani, a avut tot interesul sã þinã departe de ochii presei ºi ai alegãtorilor sãi un incident ce ridicã multe semne de întrebare. O femei a murit la firma sa iar documentele ulterioare acestui deces lasã lucrurile nelãmurite.

oartea M Aniºoarei Uliu Este sâmbãtã, 15 septembrie 2007. Aniºoara Uliu, membru al unei familii nevoiaºe din Petroºani, este la muncã, la o fabrica de termopane. Patronul Vochiþoiu i-a promis salariul ºi din aceastã cauzã a consimþit sã-ºi sacrifice ziua liberã. Banii trebuiau achitaþi cu o zi înainte, dar patronul a amânat plata din cauza lipsei lichiditãþilor. Aniºoara este veselã, pentru cã va avea bani, banii din salariu, ca sã îi facã un cadou frumos soþului ei. A mai

muncit în weekend, tot la fabrica de termopane, pentru cã patronul plãtea câteva sute de mii de lei pentru munca suplimentarã. Dimineaþa s-a desfãºurat normal, Aniºoara este zidar ºi contribuie la amenajarea pentru SC Art Forest Company SRL a unui atelier ºi a unor birouri. κi face cu sârguinþã lucrul, este o femeie conºtiincioasã, cu grija zilei de mâine. Are doi copii ºi trebuie sã le asigure un trai decent. Pentru asta, ar munci oricând. Ora 12.00. Aniºoara Uliu încearcã sã umple cu apã cuva utilajului. Este strãfulgeratã de un fior. Curentul de 380 de volþi îi strãbate trupul, creierul îi este izbit de mii de sãgeþi letale. Cade rãpusã. Cu ultimele gânduri realizeazã cã nu-ºi va mai vedea niciodatã familia. Face un ultim efort ºi zbiarã dupã ajutor. O magazionerã aude cum Aniºoara Uliu implorã ca utilajul ucigaº, cu care a intrat în contact sã fie scos de sub tensiune. Sunt ultimele ei cuvinte, ultimul gând coerent. Nu o ascultã nimeni. Toatã lumea este ºocatã de prãbuºirea Aniºoarei. Colegii ei nu pot înþelege cum de s-a întâmplat acest lucru. Aniºoara Uliu priveºte

COLÞUL LUI DENIS

cerul neputincioasã. Apoi, pentru ea n-a mai fost nimic.

ocumentele oficiale nu au lãmurit incidentul

D

Patronul SC Art Forest Company SRL este Haralambie Vochiþoiu, preºedinte al PSD Petroºani. Acesta a construit pe strada Livezeni nr. 3, unde a murit Aniºoara Uliu, un atelier ºi niºte birouri. Pentru construirea acestora angajaþii companiei erau plãtiþi cu bani ce depãºeau cu puþin salariul minim pe economie. Mai mult decât atât, deºi ziua de lucru este de opt ore aceºtia obiºnuiau sã lucreze zece, adicã de la 7 dimineaþa la 17 seara, cu pauzã de masã de 15 minute. Acesta era ºi programul Aniºoarei Uliu. Dupã deces, se pare cã au existat unele tentative de muºamalizare a incidentului din partea conducerii societãþii. În primul rând, documentele oficiale au fost redactate superficial ºi evaziv, pe Certificatul Medico-Legal fiind scris ca loc al decesului doar “raza municipiului Petroºani” nu ºi locul precis al producerii accidentului mortal. Conform Procesului Verbal de Cercetare, cauza producerii evenimentului a fost “punerea sub tensiune a pãrþii metalice a betonierei, în condiþiile neasigurãrii protecþiei împotriva atingerii indirecte, la momentul producerii evenimentului”, ceea ce înseamnã cã nu au fost respectate normele de protecþie a muncii. Cel care a realizat proiectul ºi a executat instalaþia electricã interioarã a fabricii de termopane nu era autorizat ca electrician sau personal de coordonare pe parte electricã. În plus, dupã cum reiese din acelaºi proces-verbal SC Art Forest Company SRL, deºi a fost autorizatã din punct de vedere al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã prin Biroul Unic, nu a deþinut atestatul ANRE pentru efectuarea activitãþilor de

proiectare, execuþie, exploatare a instalaþiilor electrice. Pe lângã toate acestea trebuie menþionat faptul cã betoniera nu mai fusese verificatã din data de 4.09.2007, deoarece maistrul care fãcea verificãrile intrase în concediu medical. Cu toate cã angajaþii s-au plâns în repetate rânduri patronului de faptul cã betoniera reprezenta un pericol pentru cei care o utilizau, acesta nu a luat nicio mãsurã pentru repararea ei, deºi le-a promis muncitorilor cã o va face. Acelaºi patron se mai face vinovat ºi de faptul cã Aniºoara Uliu a fost admisã la locul de muncã fãrã sã i se facã o instruire adecvatã în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Pentru toate aceste lucruri firma lui Haralambie Vochiþoiu a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã, dosarul nefiind însã nici acum soluþionat. Toate aceste informaþii rezultã din documentele oficiale întocmite de cãtre autoritãþi ulterior producerii tragediei.

amilia Uliu F nu ºi- a gãsit nici acum liniºtea Cât despre familia victimei, aceasta nu a fost anunþatã de proces, nefiind citatã sã se prezinte la tribunal. Mai mult decât atât, familia nu ºtie nici astãzi cu exactitate cum s-a produs accidentul, niciunul dintre angajaþii lui Haralambie Vochiþoiu nefiind dispus sã stea de vorbã cu aceºtia despre tragedie. „Oamenii

de acolo ºtiu ce s-a întâmplat, dar nimeni nu vrea sã spunã nimic”, afirmã soþul Aniºoarei. Conform celor relatate de acesta, la pomana de dupã înmormântare colegii celei decedate au fost însoþiþi de un inginer care i-a supravegheat permanent. Ziua accidentului este un moment pe care soþul ºi fiica victimei nu-l vor uita niciodatã. Moartea Aniºoarei Uliu le-a fost anunþatã de trei angajaþi ai SC Art Forest Company

SRL, care au bãtut la uºa lor ºi, fãrã sã se prezinte, le-au spus cã Aniºoara a suferit un accident, dar cã „acum îi e bine ºi se aflã la spital”. Soþul victimei a fost dus la spital cu ambulanþa, iar asistentele i-au fãcut o injecþie pentru a se asigura cã nu-i va fi rãu la aflarea veºtii. Cea care a aflat prima de deces a fost Violeta Uliu, fiica victimei, cãreia cei trei bãrbaþi i-au spus adevãrul dupã ajungerea la spital. Soþul Aniºoarei a fost informat de accident de cãtre asistentele medicale. “Dupã ce mi-au spus cã mama a murit, am cerut s-o vãd. Atunci m-au dus la morgã. Ea era încã în dubã. În faþa mea au luat-o ºi au pus-o pe targã. Mi-au dat lucrurile ei ºi am plecat. Nu m-au lãsat sã stau mai mult de 15 minute acolo. I-am întrebat ce s-a întâmplat ºi mi-au spus cã a murit curentatã….”, povesteºte Violeta. Autopsia a fost fãcutã duminica, familia neaflând de acest lucru decât luni. Haralambie Vochiþoiu a plãtit familiei Uliu cheltuielile de înmormântare ºi i-a oferit fiului Aniºoarei 500 de lei de Crãciun. În rest, patronul s-a lãudat cã îi va ajuta cu sume considerabile de bani, dar nu a mai fãcut-o. “A spus cã ne va da bani pentru a ne repara apartamentul ºi a ne plãti ratele ºi chiria, dar au fost doar vorbe”, afirmã soþul victimei. Despre accident s-a scris, la acea vreme, în ziarele din

Valea Jiului, fãrã însã a se menþiona despre încercãrile de muºamalizare ale acestuia de cãtre Haralambie Vochiþoiu.

Familia Uliu este o familie sãracã. Singurul venit real vine din partea Violetei Uliu, fiica Aniºoarei, care lucreazã. Tatãl ei este pensionat pe caz de boalã, iar banca l-a dat în judecatã pentru cã nu ºi-a plãtit ratele unui credit. Acum, acestea îi sunt reþinute din pensie. Fratele ei primeºte 130 de lei pensie alimentarã. Casa în care stau nu este proprietate personalã, familia plãtind în fiecare lunã chirie pentru a putea locui în ea” (Sãptãmânalul Prima Pagina).

ctualul ºef al PP-DD Hunedoara, candidat în Valea Jiului la Senatul României, este uns cu toate alifiile. Din pãcate de numele lui se leagã de cele mai multe ori doar scandaluri.

Haralambie Vochiþoiu, dacã ar fi sã derulãm timpul de când este în politicã, nu pare decât un ºmecheraº gata sã treacã peste orice pentru a-ºi atinge scopul. A fost sancþionat la fiecare scrutin pentru cã locuitorii

Vãii nu s-au lãsat pãcãliþi. În urmã cu circa cinci ani de zile, Vochiþoiu era în centrul unui scandal imens dupã ce un profesor universitar îl acuzase public de plagiat. Vochiþoiu vroia sã devinã doctor, însã profesorul universitar Ilie Onica, atrãgea atenþia cã Haralambie Vochiþoiu a plagiat lucrarea de doctorat. Ilie Onica, profesor la catedra de Exploatãri Miniere din cadrul Universitãþii din Petroºani, afirma cã liderului PSD de atunci i-a fost respinsã lucrarea de doctorat din acest motiv. „Haralambie

Apa înseamnã viaþã e este apa? Ce facem cu ea? Cum putem sã protejãm apele? La aceste întrebãri au aflat rãspunsul cei mai mici elevi ai ªcolii generale IG Duca din Petroºani.

C

nu o las sã curgã, dupã ce mã spãl ºi sã opresc robinetul”,spune un alt copil. Toate acestea au fost învãþate la ºcoalã în ultimele zile, iar cei mici, pe lângã faptul cã au înþeles cât de importantã e apa, au aflat ºi despre protejarea acestei surse vitale.

Chiar dacã nu ºtiu ei totul, copiii s-au cãznit sãdea rãspunsuri, mai puþin savante, dar desprinse din mintea lor. „Eu ºtiu cã apa e bunã sã o bem, sã ne spãlãm ºi, când se face zãpadã, sã avem gheaþã la patinoar”, a spus un copil din clasa pregãtitoare. „Eu mã spãl, dar ºtiu ºi cã trebuie sã economisesc apa. Sã

Acþiunea de conºtientizare a celor mici cu privire la importanþa apelor le-a aparþinut celor de la Apa Serv, care au „instigat” copiii la cunoaºtere. Câºtigãtori, însã, sunt cei din generaþia aflatã acum în primii ani de ºcoalã. „Acum am încheiat, defapt, o serie de acþiuni ce s-au derulat la noi în ºcoalã în ultimele trei zile. Am avut un parteneriat cu Apa Serv ºi, întradevãr, ne-au ajutat sã îi facem pe copii sã înþeleagã multe lucruri utile. Aº putea spune cã în aceastã generaþie trebuie sã investim, atunci când vorbim de protecþia mediului”, a declarat Nicoleta Demeter, director IG Duca Petroºani. Petru cã au desenat frumos, cã au ºtiut rãspunsurile potrivte ºi au cunoºtinþe despre cum ar trebui sã protejãm apele, cei mici au fost, la final, premiaþi de responsabilii de la ape. Diana MITRACHE

Black Friday sau mai bine zis black fraier-day Î

n ultimele zile am putut sã observãm aproape peste tot reclame, fluturaºi ºi spoturi publicitare care au prevestit campania Black Friday, o campanie în care mai multe magazine electrocasnice cu renume din þarã au avut reduceri substanþiale la mai toate produsele. Bineînþeles ca ºi la noi oamenii din Valea Jiului au luat cu asalt magazinele care erau incluse în aceastã campanie. Nici în parcãri ºi nici în magazine nu aveai loc sã arunci un ac, ºi acest lucru se putea vedea încã de la intrare ne mai

vorbind de faptul cã odatã ajunºi înãuntru putem vedea cum lumea pur ºi simplu se calcã în picioare chiar ºi pentru un banal fier de cãlcat sau o râºniþã de cafea. Am putut observa chiar ºi oameni care poate din motive de sãnãtate sau doar de obosealã, pentru cã au stat mult timp în magazin sã-ºi aleagã produsele, pur ºi simplu stãteau pe jos sau pe rafturile goale. Dat fiind faptul cã aceasta campanie a fost foarte mediatizatã ºi cã magazinele erau pline de cumpãrãtori ne-am apropiat de rafturi sã vedem cu ochii noºtri dacã într-adevãr preþurile sunt aºa de mici pe cât li s-au fãcut reclamã. Surprinderea cea mai

Vochiþoiu a plagiat lucrarea de doctorat. A susþinut teza de doctorat în Catedrã ºi i-a fost respinsã, pentru cã nu a fost originalã », susþinea în anul 2007, profesorul Onica. Bineînþeles cã Vochiþoiu a respins acuzaþiile ºi a spus cã nici mãcar nu-l cunoºtea pe profesorul care-i contestase lucrarea. «Nu comentez aceste afirmaþii. Nu-l cunosc pe Ilie Onica, nu am auzit de el. Sã mã sune, sã se recomande ºi discutãm pe ce teme vrea », spunea în replicã Haralambie Vochiþoiu. Gabriela RIZEA

mare a fost cã niciun produs care era înscris în aceastã campanie nu avea o reducere mai mare de zece la sutã, o reducere foarte micã în comparaþie cu preþul întreg pe care îl aveau produsele ºi mai ales cele de ultima generaþie care au rãmas, ºi sigur vor rãmâne, în continuare în magazine necumpãrate. Printre puþinele produse care au fost cumpãrate în totalitate ºi acest lucru l-am putut observa în primul rând din lipsa lui cu desãvârºire de pe raftul respectiv, normal fiind foarte ieftin ºi la preþ întreg, este vorba de fierul de cãlcat proletar care se pare cã s-a cumpãrat foarte bine, dar ºi acelora care bineînþe-

les nu aveau o firmã de renume pentru cã altfel soarta lui ar fi fost aceeaºi cu a celorlalte produse care vor mai rãmâne în magazine poate pânã la urmãtoarea campanie. Atunci ºi reprezentanþii acestor magazine se vor gândi sã mãreascã reducerile faþã de acest an, poate de la zece la cinsprezece la sutã. La cum evolueazã inflaþia ºi situaþia financiarã la noi acele reduceri vor fi nesemnificative ºi în viitoatea campanie de anul viitor ca ºi în cea de anul acesta. Pânã la urmã nu putem spune decât cã aceasta campanie a fost mai mult o dezamãgire ºi o pãcãlealã pentru oameni care poate pentru mulþi dintre ei ar fi creat ocazia de a-ºi cumpãra niºte lucruri noi ºi de calitate. Monika BACIU


Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

8 Actualitate Dupa unitãþile miniere vor ºi Spitalul Petroºani

Cartel Bau vrea cu orice preþ sã execute reparaþiile capitale de la SUP eprezentanþii Spitalului de Urgenþã Petroºani se chinuie de mai bine de un an de zile sã înceapã lucrãrile la mult discutatul ºi necesarul proiect de reabilitare ºi modernizare al instituþiei.

R

Contestaþiile firmelor care au pierdut licitaþia în repetate rânduri curg pe bandã rulantã. Cartel BAU una dintre societãþile care închide ºi ecologizeazã perimetrele miniere din Valea Jiului vrea sã punã ”mâna” ºi pe Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Spitalul de Urgenþã din Petroºani împreunã cu administraþia publicã din localitate au în vedere modernizarea ºi reabilitarea totalã a clãdirii care deserveºte unitatea medicalã. Proiectul nu poate fi demarat din cauza numeroaselor contestaþii care au fost depuse de când a fost începutã procedura de licitare în vederea atribuirii contractului. ”Proiectul privind reparaþia capitalã a Spitalului de Urgenþã Petroºani a fost contestat în primã fazã la CNSC (Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor-n.r.) care a dat dreptate Spitalului de Urgenþã Petroºani, iar în

aceastã fazã contestatarii s-au adresat la Curtea de Apel Alba Iulia”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Conform deciziei CNSC din data de 9 noiembrie anul curent, contestaþia formulatã de asocierea de firme este respinsã. Printre firmele care contesta procedura de licitare se numãrã ºi Cartel Bau din Cluj Napoca, una dintre societatile care închide ºi ecologizeazã perimetrele miniere din Valea Jiului. ”În baza art. 278 alin. (5) ºi (6) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, pentru considerentele evocate în motivare, respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de Asocierea SC ACI CLUJ SA, SC TRUSTUL DE INSTALAÞII MONTAJ ªI CONSTRUCÞII SA, SC CARTEL BAU SA, SC CARPAÞI PROIECT SRL ºi SC IASICON SA, prin liderul de asociere SC ACI CLUJ SA, în contradictoriu cu SPITALUL DE URGENÞÃ PETROªANI, ºi dispune continuarea procedurii”, se aratã în decizia CNSC. În acest caz vorbim de mai multe societãþi care contestã procedura de licitare. “Despre modalitãþile de contestare nici nu are rost sã vorbesc, legislaþia permite aceste contestãri. Ce

pot sã vã spun este cã o comisie de licitaþie a dat o soluþie care a fost contestatã la CNSC, CNSC-ul a dat dreptate comisie de licitaþie ºi Spitalului, iar perdanþii au apelat acum la altã cale de atac, la Curtea de Apel Alba. Aºteptãm acum sã vedem care este soluþie pe care o va da Curtea. Eu sper sã fie una pozitivã, pentru a putea demara aceastã investiþie”,

a declarat Sorin Apostu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalui de Urgenþã Petroºani. Pentru proiectul de reparaþii capitale la clãdirea spitalului costurile vor fi de 10 ori mai mari decât la ambulatoriu, undeva la circa 40 de milioane de euro. Aceºti bani nu vor mai veni pe fonduri europene, ci de la Guvern. Spitalul de Urgenþã din

κi aruncã gunoiul pe malul apei ai multe familii din Petroºani sunt disperate deoarece, lângã casele lor , la adãpostul întunericului, tone de gunoi menajer este adus ºi depozitat, iar oamenii s-au umplut de ºobolani ºi nu-ºi mai pot lãsa copiii la joacã.

M

care locuiesc în apropiere. Oamenii s-au umplut de ºobolani, dar asta ar fi cea mai micã

problemã, pentru cã pericolul izbucnirii unei epidemii din cauza resturilor menajere intrate în

Groapa de gunoi este amplasatã pe strada Lunca din municipiul Petroºani, pe malul pârâului Maleia. Zilnic tone de deºeuri sunt depozitate în zona amintitã spre disperarea celor

Petroºani are nevoie de reparaþii, pentru cã deºi de-a lungul anilor s-a mai fãcut ceva pe ici pe acolo, o reabilitare aºa cum trebuie, nu a existat niciodatã. Asta vizeazã proiectul finanþat cu bani de la Guvern în valoare de 27 de milioane de euro, care ar trebui sã se deruleze pe o perioadã de 5 ani. Luiza ANDRONACHE

Monika BACIU

putrefacþie este extrem de ridicat. Familiile care au locuinþe în apropiere „gropii” de gunoi spun cã aerul este irespirabil în zonã, iar situaþia ar avea rezolvare dacã ar fi prinºi cei care aruncã gunoiul. „Zilnic se adunã tone de gunoaie, saci cu carne alteratã ºi animale moarte sau alte resturi care sunt aduse cu maºinile noaptea. Normal nu ar trebui sã fie aici loc de depozitare a gunoiului dar cine sã-i opreascã dacã nimeni nu se intereseazã”, spun localnici.. Autoritãþile locale salubrizeazã zona periodic însã mormanele de gunoi apar imediat dupã lãsarea întunericului. Maximilian GÂNJU

Împreunã la bine ºi la rãu D oi oameni ai strãzii, soþ ºi soþie, refuzã sã aibã un acoperiº deasupra capului.

Cei de la Poliþie, Poliþia Localã ºi Asistenþa Socialã au încercat sã îi convingã pe cei doi sã fie adãpostiþi la centrul de noapte, însã aceastã sarcinã nu a fost deloc una uºoarã. Bãtrânii au refuzat cu desãvârºire ajutorul oferit de autoritãþile statului ºi au recurs la gesturi disperate. ”Eu nu plec. Dacã suntem bolnavi ne tratãm ºi suntem amândoi”, spunea bãtrânul. Mai mult, reprezentanþii serviciului de Asistenþã Socialã au solicitat ºi ajutorul paramedicilor SMURD pentru a evalua starea de sãnãtate a bãtrânilor. ”Noi încercãm sã le oferim ajutor sã nu stea pe drum ºi sã îngheþe. ªtim cã sunt de la Paroºeni, dar mereu sunt vãzuþi împreunã la Petroºani. Am solicitat ºi ajutorul

Ambulanþei pentru a veni sã-i ducã la Spital mãcar sã le ia o tensiune”, a declarat Cristina Mraz, ºeful Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã. În cele din urmã cei doi bãtrâni au fost preluaþi de paramedicii SMURD ºi i-au transportat la spital.

Soþii sunt din Paroºeni, însã ei ºi-au stabilit ”domiciliul” pe strãzile din municipiul Petroºani, fiind cunoscuþi atât de autoritãþi cât ºi personalul medical care este solicitat frecvent pentru a le acorda ajutor celor doi vârstnici. Monika BACIU

edici veterinari, dealeri ºi consumatori de ketaminã din Hunedoara au rãmas cu pedepsele iniþiale. Instanþa Supremã a menþinut sentinþa datã acum un an la Alba, iar 7 dintre cei 29 de inculpaþi au rãmas în arest.

M

Curtea de Apel Alba Iulia a condamnat ºapte dintre inculpaþii în „dosarul Ketamina” la pedepse cuprinse între 3 ani ºi jumãtate ºi 5 ani de închisoare cu executare. Decizia a fost datã anul trecut, iar acum magistraþi Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie au respins, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Alba Iulia ºi de inculpaþii Marian Pacioga, Ilie Jilcu,

ostul poliþist din Lupeni, Iustinian Ivanciuc, care ºi-a reclamat superiorul cã l-a bãtut chiar de ziua lui de a ajuns în spital, continuã lupta cu foºtii lui ºefi. A fãcut sesizãri peste sesizãri cãtre mai – marii IGPR, dar spune cã rãspunsurile primite sunt evazive. Acum, acesta vrea sã se facã luminã în cazul lui ºi sã afle de ce a fost dat afarã.

F

Iustinian Ivanciuc nu se lasã, chiar dacã nu mai are insigna de poliþist. Bãtut, dupã cum susþine chiar el, în sediul Poliþiei Municipiului Lupeni de comandantul Romeo Amurãriþei – aflat acum la conducerea Poliþiei Uricani – fostul poliþist, în vârstã de 33 de ani, spune cã nu ºi-a fãcut decât datoria de poliþist cât timp a lucrat în aceastã instituþie. „Am lucrat la Poliþia Municipiului Lupeni, la ordine ºi siguranþã publicã, 5 ani ºi jumãtate, pânã când, în seara de 23.07.2012 am fost atacat de cãtre ºeful de pe atunci al poliþiei respective, comisarul ºef Amurãriþei Romeo care mi-a sustras prin forþã insigna de poliþist. De ce ? Pentru cã sunt vinovat! Vinovat cã am strâns probe ºi am urmãrit infractori pe teritoriul altor unitãþi de poliþie, deoarece se pãrea cã nu sunt probe în anumite dosare. Vinovat pentru cã am propus sã se facã descinderi în locuri în care ºtiam cã sunt depozitate produse de contrabandã. Vinovat cã am propus un nou sistem de patrulã.

Actualitate 9

Chiar ºi fãrã insignã

Poliþistul din Lupeni care ar fi fost bãtut de Amurãriþei se luptã cu sistemul

Vinovat pentru cã nu am ºtiut ce sã spun atunci când superiorul meu Amurãriþei mi-a spus ”Asta ar fi ultima ta greºealã!”. Vinovat cã nu am ºtiut ce replicã sã dau domnului Gabriel Liviu Dumitru, ºeful IPJ Hunedoara, atunci când acesta mi-a spus <<La urma urmei, orice puºcã rãmâne fãrã gloanþe>>”, spune Ivanciuc. În cãutarea dreptãþii, despre care spune cã se aflã de partea lui, poliþistul s-a adresat Inspectoratului General al Poliþiei Române, mai ales cã, spune el, a aflat din presã cã a fost dat afarã, ºi asta dupã ce mai fãcute câteva zile serviciul de patrulare: „Practic, fiind internat în spital, eu am aflat în data de 24.07.2012 din massmedia faptul cã <<din 19

iulie Iustinian Ivanciuc fusese dat afarã din Poliþie>>. Totuºi eu am efectuat serviciul de patrulare în datele de 21 ºi, respectiv, 22 ale lunii iulie 2012, ºi am avut acces în zilele acelea la documente secrete - buletinul posturilor, condica de prezenþã ºi buletinul posturilor – pe care le-am semnat. Mai mult, întrucât au trecut mai mult de 90 de zile de la data sus-amintitã, am trimis sesizãri la conducerea MAI, la Corpul Naþional al Poliþiºtilor ºi la Sindicatul Pro Lex cu privire la faptul cã doresc sã predau efectele de serviciu deoarece nu mai sunt primit la lucru la Poliþia Lupeni, dar nu mi s-a trimis nici o adresã oficialã prin care sã mi se

solicite sã predau staþia emisie-recepþie ºi stick-ul de acces baze de date, ba, mai mult distinsul Inspectorat a încercat prin cunoºtinþe cu statutul de CIVIL de ale pãrinþilor mei sã mã înduplece sã comit fapte la limita ilegalitãþii pentru ca nu cumva sã se ºtirbeascã siguranþa ºi încrederea”. Într-unul dintre rãspunsurile primite zilele trecute de la IGPR, se aratã cã, dupã controalele efectuate de cãtre Corpul de Control al Ministrului MAI ºi Direcþia Control InternIGPR, atât la nivelul IPJ Hunedoara cât ºi la nivelul Poliþiei Municipiului Lupeni „au fost identificate unele deficienþe în ºegãturã cu planificarea ºi executarea serviciului de cãtre dvs. în zilele de 21 ºi 22.07.2012, dar ºi în privinþa rãspunsului Serviciului Reurse Umane, context în care conducerea IGPR a dispus mãsuri (…) în sarcina a 4 poliþiºti din cadrul IPJ Hunedoara”. De asemenea, deficienþe s-au descoperit ºi în ceea ce priveºte modul de soluþionare al unei petiþii, mai spun reprezentanþii Corpului de Control al MAI. Rãspunsurile sunt însã destul de lacunare, aºa cã nu se specificã nici care sunt deficienþele, nici mãsurile adoptate. „Eu sunt curios dacã nu cumva singura mãsurã luatã este aceea de a îndepãrta incomozii din sistem, nu înainte de a-i bãga în spital cu ocazia zilei lor de naºtere. ªi, ca mãsurã de siguranþã, adicã repetitio mater... superiorul care

ºi-a lovit inferiorul e tot ºef de poliþie, dar în alt oraº”, spune fostul poliþist agresat.

ostul F comandant de la Lupeni, cercetat penal ºi disciplinar De precizat cã, dupã ce a fost lovit în sediul poliþiei Lupeni de superiorul lui, acesta a depus o reclamaþie împotriva lui Romeo Amurãriþei sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de ultraj ºi lovire ºi alte violenþe. Reclamaþia a fost înaintatã, conform procedurii interne, la IPJ Hunedoara - Biroul

Control Intern, fiind înregistratã la nr. 6053. În plus, plângerea a fost înaintatã la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia competent la efectuarea de cercetãri penale în cauzã, ºi a fost constituit dosarul 433 /P/2012 care se aflã

în faza de întocmire a actelor premergãtoare. În plus, Ivanciuc a depus mai multe memorii la conducerea MAI, ca urmare a ceea ce el a numit abuzurile comise de Amurãriþei asupra lui, urmarea acestora fiind descinderea organelor abilitate din cadrul Corpului de Control al ministrului MAI ºi din cadrul Direcþiei Control Intern al IGPR atât la subunitatea Poliþia Municipiului Lupeni, cât ºi la unitatea IPJ Hunedoara. Reamintim cã, la finele lunii iulie, fostul poliþist din Lupeni a ajuns la Secþia de Neurochirurgie a Spitalului de Urgenþã Petroºani dupã ce a fost agresat chiar de superiorul sãu. Fapta s-a petrecut în sediul Poliþiei Municipiului

Lupeni, iar Iustinian Ivanciuc spune cã fostul ºef al Poliþiei Lupeni, Romeo Amurãriþei,a vrut sã-i ia cu forþa insigna de poliþist pe care o avea în mânã ºi de aici lucrurile au degenerat. Car men COSMAN

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Puºcãrie pentru lotul Ketamina din Hunedoara

Paul Fârda, Puiu Mircea Ianchi, Claudiu Nicolae Podinã, Dan Mircea Cîmpeanu, Robert Florin Risipitu, Alexandru Lucian Groza, Alexandru Macavei, Glavan Radu Sorin, Alin ªtefan Cîmpeanu ºi Oana Manuela Timiº împotriva deciziei penale nr.154/A din 07 noiembrie 2011, pronunþatã de Curtea de Apel Alba Iulia - Secþia Penalã. De asemenea, instanþa a dispus condamnarea inculpaþilor pentru sãvârºirea infracþiunii de iniþiere sau constituire a unui grup infracþional organizat, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unui astfel de grup. Medicii care procurau ketamina rãmân ºi ei în arest. Potrivit magis-

traþilor, au fost condamnaþi la cinci ani de închisoare cu executare ºi doi ani interzicerea unor drepturi civile medicii veterinari Ilie Jilcu ºi Marian Pacioagã. Tot 5 ani au primit ºi Paul Fârdã,

Claudiu –Nicolae Podinã ºi Inachi Puiu, liderii grupãrii. Alexandru Lucian Groza a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare ºi doi ani interzicerea unor drepturi civile, iar Andreea Sabrina

Berceanu a rãmas cu pedeapsa de trei ani ºi ºase luni de închisoare cu executare. Alþi 22 de inculpaþi, printre care ºi fiica fostului primar din Haþeg, Oana Timiº, au primit închisoare cu suspendare pe o perioadã de încercare. Dosarul ketamina a intrat in atenþia opiniei publice în vara anului 2010, când poliþiºtii ºi procurorii Biroului de Combatere a Criminalitãþii Organizate ºi Antidrog Alba au fãcut mai multe descinderi pentru a destructura o grupare care se ocupa cu traficul de halucinogene. Descinderile au avut loc atunci în Mehedinþi, Olt, Maramureº ºi Hunedoara. Diana MITRACHE

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet


Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

8 Actualitate Dupa unitãþile miniere vor ºi Spitalul Petroºani

Cartel Bau vrea cu orice preþ sã execute reparaþiile capitale de la SUP eprezentanþii Spitalului de Urgenþã Petroºani se chinuie de mai bine de un an de zile sã înceapã lucrãrile la mult discutatul ºi necesarul proiect de reabilitare ºi modernizare al instituþiei.

R

Contestaþiile firmelor care au pierdut licitaþia în repetate rânduri curg pe bandã rulantã. Cartel BAU una dintre societãþile care închide ºi ecologizeazã perimetrele miniere din Valea Jiului vrea sã punã ”mâna” ºi pe Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Spitalul de Urgenþã din Petroºani împreunã cu administraþia publicã din localitate au în vedere modernizarea ºi reabilitarea totalã a clãdirii care deserveºte unitatea medicalã. Proiectul nu poate fi demarat din cauza numeroaselor contestaþii care au fost depuse de când a fost începutã procedura de licitare în vederea atribuirii contractului. ”Proiectul privind reparaþia capitalã a Spitalului de Urgenþã Petroºani a fost contestat în primã fazã la CNSC (Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor-n.r.) care a dat dreptate Spitalului de Urgenþã Petroºani, iar în

aceastã fazã contestatarii s-au adresat la Curtea de Apel Alba Iulia”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Conform deciziei CNSC din data de 9 noiembrie anul curent, contestaþia formulatã de asocierea de firme este respinsã. Printre firmele care contesta procedura de licitare se numãrã ºi Cartel Bau din Cluj Napoca, una dintre societatile care închide ºi ecologizeazã perimetrele miniere din Valea Jiului. ”În baza art. 278 alin. (5) ºi (6) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, pentru considerentele evocate în motivare, respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de Asocierea SC ACI CLUJ SA, SC TRUSTUL DE INSTALAÞII MONTAJ ªI CONSTRUCÞII SA, SC CARTEL BAU SA, SC CARPAÞI PROIECT SRL ºi SC IASICON SA, prin liderul de asociere SC ACI CLUJ SA, în contradictoriu cu SPITALUL DE URGENÞÃ PETROªANI, ºi dispune continuarea procedurii”, se aratã în decizia CNSC. În acest caz vorbim de mai multe societãþi care contestã procedura de licitare. “Despre modalitãþile de contestare nici nu are rost sã vorbesc, legislaþia permite aceste contestãri. Ce

pot sã vã spun este cã o comisie de licitaþie a dat o soluþie care a fost contestatã la CNSC, CNSC-ul a dat dreptate comisie de licitaþie ºi Spitalului, iar perdanþii au apelat acum la altã cale de atac, la Curtea de Apel Alba. Aºteptãm acum sã vedem care este soluþie pe care o va da Curtea. Eu sper sã fie una pozitivã, pentru a putea demara aceastã investiþie”,

a declarat Sorin Apostu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalui de Urgenþã Petroºani. Pentru proiectul de reparaþii capitale la clãdirea spitalului costurile vor fi de 10 ori mai mari decât la ambulatoriu, undeva la circa 40 de milioane de euro. Aceºti bani nu vor mai veni pe fonduri europene, ci de la Guvern. Spitalul de Urgenþã din

κi aruncã gunoiul pe malul apei ai multe familii din Petroºani sunt disperate deoarece, lângã casele lor , la adãpostul întunericului, tone de gunoi menajer este adus ºi depozitat, iar oamenii s-au umplut de ºobolani ºi nu-ºi mai pot lãsa copiii la joacã.

M

care locuiesc în apropiere. Oamenii s-au umplut de ºobolani, dar asta ar fi cea mai micã

problemã, pentru cã pericolul izbucnirii unei epidemii din cauza resturilor menajere intrate în

Groapa de gunoi este amplasatã pe strada Lunca din municipiul Petroºani, pe malul pârâului Maleia. Zilnic tone de deºeuri sunt depozitate în zona amintitã spre disperarea celor

Petroºani are nevoie de reparaþii, pentru cã deºi de-a lungul anilor s-a mai fãcut ceva pe ici pe acolo, o reabilitare aºa cum trebuie, nu a existat niciodatã. Asta vizeazã proiectul finanþat cu bani de la Guvern în valoare de 27 de milioane de euro, care ar trebui sã se deruleze pe o perioadã de 5 ani. Luiza ANDRONACHE

Monika BACIU

putrefacþie este extrem de ridicat. Familiile care au locuinþe în apropiere „gropii” de gunoi spun cã aerul este irespirabil în zonã, iar situaþia ar avea rezolvare dacã ar fi prinºi cei care aruncã gunoiul. „Zilnic se adunã tone de gunoaie, saci cu carne alteratã ºi animale moarte sau alte resturi care sunt aduse cu maºinile noaptea. Normal nu ar trebui sã fie aici loc de depozitare a gunoiului dar cine sã-i opreascã dacã nimeni nu se intereseazã”, spun localnici.. Autoritãþile locale salubrizeazã zona periodic însã mormanele de gunoi apar imediat dupã lãsarea întunericului. Maximilian GÂNJU

Împreunã la bine ºi la rãu D oi oameni ai strãzii, soþ ºi soþie, refuzã sã aibã un acoperiº deasupra capului.

Cei de la Poliþie, Poliþia Localã ºi Asistenþa Socialã au încercat sã îi convingã pe cei doi sã fie adãpostiþi la centrul de noapte, însã aceastã sarcinã nu a fost deloc una uºoarã. Bãtrânii au refuzat cu desãvârºire ajutorul oferit de autoritãþile statului ºi au recurs la gesturi disperate. ”Eu nu plec. Dacã suntem bolnavi ne tratãm ºi suntem amândoi”, spunea bãtrânul. Mai mult, reprezentanþii serviciului de Asistenþã Socialã au solicitat ºi ajutorul paramedicilor SMURD pentru a evalua starea de sãnãtate a bãtrânilor. ”Noi încercãm sã le oferim ajutor sã nu stea pe drum ºi sã îngheþe. ªtim cã sunt de la Paroºeni, dar mereu sunt vãzuþi împreunã la Petroºani. Am solicitat ºi ajutorul

Ambulanþei pentru a veni sã-i ducã la Spital mãcar sã le ia o tensiune”, a declarat Cristina Mraz, ºeful Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã. În cele din urmã cei doi bãtrâni au fost preluaþi de paramedicii SMURD ºi i-au transportat la spital.

Soþii sunt din Paroºeni, însã ei ºi-au stabilit ”domiciliul” pe strãzile din municipiul Petroºani, fiind cunoscuþi atât de autoritãþi cât ºi personalul medical care este solicitat frecvent pentru a le acorda ajutor celor doi vârstnici. Monika BACIU

edici veterinari, dealeri ºi consumatori de ketaminã din Hunedoara au rãmas cu pedepsele iniþiale. Instanþa Supremã a menþinut sentinþa datã acum un an la Alba, iar 7 dintre cei 29 de inculpaþi au rãmas în arest.

M

Curtea de Apel Alba Iulia a condamnat ºapte dintre inculpaþii în „dosarul Ketamina” la pedepse cuprinse între 3 ani ºi jumãtate ºi 5 ani de închisoare cu executare. Decizia a fost datã anul trecut, iar acum magistraþi Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie au respins, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Alba Iulia ºi de inculpaþii Marian Pacioga, Ilie Jilcu,

ostul poliþist din Lupeni, Iustinian Ivanciuc, care ºi-a reclamat superiorul cã l-a bãtut chiar de ziua lui de a ajuns în spital, continuã lupta cu foºtii lui ºefi. A fãcut sesizãri peste sesizãri cãtre mai – marii IGPR, dar spune cã rãspunsurile primite sunt evazive. Acum, acesta vrea sã se facã luminã în cazul lui ºi sã afle de ce a fost dat afarã.

F

Iustinian Ivanciuc nu se lasã, chiar dacã nu mai are insigna de poliþist. Bãtut, dupã cum susþine chiar el, în sediul Poliþiei Municipiului Lupeni de comandantul Romeo Amurãriþei – aflat acum la conducerea Poliþiei Uricani – fostul poliþist, în vârstã de 33 de ani, spune cã nu ºi-a fãcut decât datoria de poliþist cât timp a lucrat în aceastã instituþie. „Am lucrat la Poliþia Municipiului Lupeni, la ordine ºi siguranþã publicã, 5 ani ºi jumãtate, pânã când, în seara de 23.07.2012 am fost atacat de cãtre ºeful de pe atunci al poliþiei respective, comisarul ºef Amurãriþei Romeo care mi-a sustras prin forþã insigna de poliþist. De ce ? Pentru cã sunt vinovat! Vinovat cã am strâns probe ºi am urmãrit infractori pe teritoriul altor unitãþi de poliþie, deoarece se pãrea cã nu sunt probe în anumite dosare. Vinovat pentru cã am propus sã se facã descinderi în locuri în care ºtiam cã sunt depozitate produse de contrabandã. Vinovat cã am propus un nou sistem de patrulã.

Actualitate 9

Chiar ºi fãrã insignã

Poliþistul din Lupeni care ar fi fost bãtut de Amurãriþei se luptã cu sistemul

Vinovat pentru cã nu am ºtiut ce sã spun atunci când superiorul meu Amurãriþei mi-a spus ”Asta ar fi ultima ta greºealã!”. Vinovat cã nu am ºtiut ce replicã sã dau domnului Gabriel Liviu Dumitru, ºeful IPJ Hunedoara, atunci când acesta mi-a spus <<La urma urmei, orice puºcã rãmâne fãrã gloanþe>>”, spune Ivanciuc. În cãutarea dreptãþii, despre care spune cã se aflã de partea lui, poliþistul s-a adresat Inspectoratului General al Poliþiei Române, mai ales cã, spune el, a aflat din presã cã a fost dat afarã, ºi asta dupã ce mai fãcute câteva zile serviciul de patrulare: „Practic, fiind internat în spital, eu am aflat în data de 24.07.2012 din massmedia faptul cã <<din 19

iulie Iustinian Ivanciuc fusese dat afarã din Poliþie>>. Totuºi eu am efectuat serviciul de patrulare în datele de 21 ºi, respectiv, 22 ale lunii iulie 2012, ºi am avut acces în zilele acelea la documente secrete - buletinul posturilor, condica de prezenþã ºi buletinul posturilor – pe care le-am semnat. Mai mult, întrucât au trecut mai mult de 90 de zile de la data sus-amintitã, am trimis sesizãri la conducerea MAI, la Corpul Naþional al Poliþiºtilor ºi la Sindicatul Pro Lex cu privire la faptul cã doresc sã predau efectele de serviciu deoarece nu mai sunt primit la lucru la Poliþia Lupeni, dar nu mi s-a trimis nici o adresã oficialã prin care sã mi se

solicite sã predau staþia emisie-recepþie ºi stick-ul de acces baze de date, ba, mai mult distinsul Inspectorat a încercat prin cunoºtinþe cu statutul de CIVIL de ale pãrinþilor mei sã mã înduplece sã comit fapte la limita ilegalitãþii pentru ca nu cumva sã se ºtirbeascã siguranþa ºi încrederea”. Într-unul dintre rãspunsurile primite zilele trecute de la IGPR, se aratã cã, dupã controalele efectuate de cãtre Corpul de Control al Ministrului MAI ºi Direcþia Control InternIGPR, atât la nivelul IPJ Hunedoara cât ºi la nivelul Poliþiei Municipiului Lupeni „au fost identificate unele deficienþe în ºegãturã cu planificarea ºi executarea serviciului de cãtre dvs. în zilele de 21 ºi 22.07.2012, dar ºi în privinþa rãspunsului Serviciului Reurse Umane, context în care conducerea IGPR a dispus mãsuri (…) în sarcina a 4 poliþiºti din cadrul IPJ Hunedoara”. De asemenea, deficienþe s-au descoperit ºi în ceea ce priveºte modul de soluþionare al unei petiþii, mai spun reprezentanþii Corpului de Control al MAI. Rãspunsurile sunt însã destul de lacunare, aºa cã nu se specificã nici care sunt deficienþele, nici mãsurile adoptate. „Eu sunt curios dacã nu cumva singura mãsurã luatã este aceea de a îndepãrta incomozii din sistem, nu înainte de a-i bãga în spital cu ocazia zilei lor de naºtere. ªi, ca mãsurã de siguranþã, adicã repetitio mater... superiorul care

ºi-a lovit inferiorul e tot ºef de poliþie, dar în alt oraº”, spune fostul poliþist agresat.

ostul F comandant de la Lupeni, cercetat penal ºi disciplinar De precizat cã, dupã ce a fost lovit în sediul poliþiei Lupeni de superiorul lui, acesta a depus o reclamaþie împotriva lui Romeo Amurãriþei sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de ultraj ºi lovire ºi alte violenþe. Reclamaþia a fost înaintatã, conform procedurii interne, la IPJ Hunedoara - Biroul

Control Intern, fiind înregistratã la nr. 6053. În plus, plângerea a fost înaintatã la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia competent la efectuarea de cercetãri penale în cauzã, ºi a fost constituit dosarul 433 /P/2012 care se aflã

în faza de întocmire a actelor premergãtoare. În plus, Ivanciuc a depus mai multe memorii la conducerea MAI, ca urmare a ceea ce el a numit abuzurile comise de Amurãriþei asupra lui, urmarea acestora fiind descinderea organelor abilitate din cadrul Corpului de Control al ministrului MAI ºi din cadrul Direcþiei Control Intern al IGPR atât la subunitatea Poliþia Municipiului Lupeni, cât ºi la unitatea IPJ Hunedoara. Reamintim cã, la finele lunii iulie, fostul poliþist din Lupeni a ajuns la Secþia de Neurochirurgie a Spitalului de Urgenþã Petroºani dupã ce a fost agresat chiar de superiorul sãu. Fapta s-a petrecut în sediul Poliþiei Municipiului

Lupeni, iar Iustinian Ivanciuc spune cã fostul ºef al Poliþiei Lupeni, Romeo Amurãriþei,a vrut sã-i ia cu forþa insigna de poliþist pe care o avea în mânã ºi de aici lucrurile au degenerat. Car men COSMAN

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Puºcãrie pentru lotul Ketamina din Hunedoara

Paul Fârda, Puiu Mircea Ianchi, Claudiu Nicolae Podinã, Dan Mircea Cîmpeanu, Robert Florin Risipitu, Alexandru Lucian Groza, Alexandru Macavei, Glavan Radu Sorin, Alin ªtefan Cîmpeanu ºi Oana Manuela Timiº împotriva deciziei penale nr.154/A din 07 noiembrie 2011, pronunþatã de Curtea de Apel Alba Iulia - Secþia Penalã. De asemenea, instanþa a dispus condamnarea inculpaþilor pentru sãvârºirea infracþiunii de iniþiere sau constituire a unui grup infracþional organizat, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unui astfel de grup. Medicii care procurau ketamina rãmân ºi ei în arest. Potrivit magis-

traþilor, au fost condamnaþi la cinci ani de închisoare cu executare ºi doi ani interzicerea unor drepturi civile medicii veterinari Ilie Jilcu ºi Marian Pacioagã. Tot 5 ani au primit ºi Paul Fârdã,

Claudiu –Nicolae Podinã ºi Inachi Puiu, liderii grupãrii. Alexandru Lucian Groza a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare ºi doi ani interzicerea unor drepturi civile, iar Andreea Sabrina

Berceanu a rãmas cu pedeapsa de trei ani ºi ºase luni de închisoare cu executare. Alþi 22 de inculpaþi, printre care ºi fiica fostului primar din Haþeg, Oana Timiº, au primit închisoare cu suspendare pe o perioadã de încercare. Dosarul ketamina a intrat in atenþia opiniei publice în vara anului 2010, când poliþiºtii ºi procurorii Biroului de Combatere a Criminalitãþii Organizate ºi Antidrog Alba au fãcut mai multe descinderi pentru a destructura o grupare care se ocupa cu traficul de halucinogene. Descinderile au avut loc atunci în Mehedinþi, Olt, Maramureº ºi Hunedoara. Diana MITRACHE

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19 Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole 60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

Biserica Romano-Catolicã din Petroºani marcheazã 125 de ani de prezenþã catolicã în Valea Jiului omunitatea ecumenicã din Valea Jiului sãrbãtoreºte, peste doar câteva zile, praznicul Sfintei Mari Muceniþe Varvara - Ocrotitoarea minerilor.

C

Diana MITRACHE Tiberiu VINÞAN Pentru comunitatea catolicã din municipiul Petroºani, evenimentul are o semnificaþie ºi mai importantã, având în vedere cã hramul Bisericii Romano-Catolice din Petroºani este cel al Sfintei Varvara, precum ºi faptul cã, în acest an, se aniverseazã 125 de ani de la zidirea acestui sfânt lãcaº de rugãciune. Evenimentul va fi marcat aºa cum se cuvine, graþie unui parteneriat între Biserica Romano-Catolicã din Petroºani ºi Primãria municipiului Petroºani, parteneriat sem-

nat de preotul catolic Szász János ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Astfel, în data de 27 noiembrie 2012, începând cu orele 16,00 la Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani va avea loc deschiderea oficialã a manifestãrilor prilejuite de anivesarea celor 125 de ani de prezenþã catolicã în Valea Jiului. „La ora 16,00, în aceastã zi, va avea loc vernisajul unei expoziþii care are ca temã cei 125 de ani de catolicim în Valea Jiului. Acum, biserica Sfânta Varvara împlineºte 125 de ani de când a fost construitã. Pentru acest

Petrilenii, patrioþi în sinea lor acã la Petroºani administraþia localã se pregãtelte cu fast pentru evenimentele ce vor avea loc pe 1 Decembrie, de Ziua Naþionalã a României, la Petrila aceastã aniversare va fi una individualã.

D

Monika BACIU Adicã fiecare petrilean care se simte ºi trãieºte româneºte îºi va putea manifesta aceste simþãminte acasã pentru cã primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel spune cã aceastã zi este una obiºnuitã.

”Petrilenii vor petrece ca toatã lumea. Nu doresc decât ca oamenii sã aibã sãnãtate ºi liniºte. Este o zi obiºnuitã, dar totuºi este Ziua Naþionalã a României ºi trebuie sã o tratãm ca atare”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

HOROSCOP

eveniment venim cu expoziþia în care vom arãta viaþa Petroºaniului în aceºti ani. Sunt spicuiri, dar vor fi expuse fotografii interesante din arhiva din Alba Iulia a Arhidiocezei ºi cuprind instantanee din viaþa mineritului, de la contrucþia bisericii ºi foarte multe alte aspecte interesante din viaþa ecumenicã de aici”, spune Janos Szasz, preot paroh al Bisericii Catolice Sfânta Varvara din Petroºani. Cu aceastã ocazie, va fi vernisatã o ineditã expoziþie de fotografii ºi documente istorice, unele prezentate în premierã, care ilustreazã evenimentele istorice consemnate în viaþa comunitãþii catolice din Valea Jiului. Expoziþia, intitulatã “125 de ani de prezenþã catolicã în Valea Jiului - o retrospectivã În cel mai estic oraº al Vãii Jiului nu se va organiza nicio manifestare în 1 Decembrie. ”Nu, nu voi organiza nicio manifestare de 1 Decembrie”, a mai precizat primarul Petrilei. La Petroºani reprezentanþii administraþiei locale le vor oferi cetãþenilor tradiþionala fasole cu ciolan, dar ºi alte manifestãri dedicate serbãrii Zilei Naþionale.

pastoralã” a fost realizatã cu sprijinul Episcopiei RomanoCatolice din Alba Iulia ºi va fi prezentatã de dl. Imre Korom, de la Seminarul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. De asemenea, la ceremonie, va fi susþinutã o prelegere cu tema “125 de ani în poarta credinþei” de cãtre conf.univ.dr. Liviu Jitianu, cadru didactic la Facul-tatea de Teologie din cadrul Universitãþii BabeºBolyai din Cluj Napoca, fost preot ajutãtor la Biserica Romano-Catolicã din Petroºani între anii 2000-2002. Sãrbãtoarea comunitãþii romano-catolice din Petroºani va culmina în data de 4 decembrie, când Biserica “Sfânta Varvara” va gãzdui douã emoþionante slujbe religioase, de la orele 11,30 (în limba românã), respectiv de la orele

Colectivul ITM Arad este alãturi de familie ºi colegi în aceste momente grele. Îl vom pãstra veºnic în amintirea noastrã pe colegul nostru NINU IOAN

Dumnezeu sã-l odihneascã.

17,00 (în limba maghiarã). Aceste slujbe vor fi oficiate de Arhiepisciopul Romano-Catolic de Alba Iulia, Jakubinyi György. „În bisericã, slujba jubiliarã va fi în 4 decembrie, când este sãrbãtoarea Sfintei Varvara. Aici, de dimineaþã, va fi în aceastã zi o liturghie în limba românã oficiatã de arhiepiscopul nostru ºi seara va fi slujba în limba maghiarã”, a mai spus preotul Janos Szasz. Parohia Romano-Catolicã din Petroºani ºi Primãria municipiului Petroºani adreseazã tuturor celor care doresc sã participe la aceste evenimente, prilejuite de aniversarea celor 125 de ani de existenþã a Bisericii RomanoCatolice din Petroºani, invitaþia de a le fi alãturi în derularea acestora. Ne-a pãrãsit prematur Lãsându-ne o durere mare în suflet Dar colegul nostru drag

NINU IOAN ªtie cã nu-l vom uita niciodatã Dumnezeu sã-l odihneascã în pace Colectivul ITM Hunedoara Petrosani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

26 noiembrie 2012

Staþi mai bine cu banii ºi sunteþi plin de entuziasm. Sunteþi într-o formã fizicã perfectã. Puteþi sã porniþi o afacere sau sã cãlãtoriþi, dar este o zi bunã ºi pentru întâlniri romantice. Dacã vi se propune ocolaborare, nu refuzaþi.

S-ar putea sã vã schimbaþi complet programul, dar nu este cazul sã vã faceþi probleme, pentru cã astãzi aveþi noroc. O persoanã mai în vârstã vã dã informaþii utile pentru a demara o activitate profitabilã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.

Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale profitabile.

Spre searã, vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes de familie, împreunã cu partenerul de viaþã. Verificaþi-vã bagajele de douã ori. Aveþi idei originale, pe care reuºiþi sã le puneþi în practicã, cu ajutorul unei rude.

Dimineaþa aveþi un succes nesperat într-o scurtã cãlãtorie de afaceri. Nu vã pierdeþi rãbdarea dacã lucrurile nu merg în ritmul care v-ar plãcea. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii de afaceri! Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã mare.

Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã. În partea a doua a zilei, un prieten vã invitã la petrecere.

Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.

Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþia ºi sã renunþaþi la o cãlãtorie din care nu vã puteþi alege decât cu pierderi. Astãzi aveþi toate ºansele sã câºtigaþi un premiu substanþial la un concurs. Pãstraþi-vã calmul.

Dimineaþa este posibil sã primiþi o sumã importantã, care vã prinde foarte bine. Poate sa fie o moºtenire sau plata pentru o colaborare. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor. Dacã vã bate gândul sã investiþi într-o afacere, nu ezitaþi! Menajaþi-vã sãnãtatea.

În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor financiare.

Din punct de vedere financiar nu aveþi motive de îngrijorare. Aveþi de gând sã staþi cu familia ºi sã vã odihniþi, dar nu reuºiþi. De dimineaþã, se ivesc o serie de probleme urgente. Nu vã este uºor, dar reuºiþi sã vã descurcaþi cu bine.

Puteþi avea succes într-o activitate nouã, pe care o începeþi împreunã cu un prieten. Dupãamiazã primiþi o sumã importantã, care vã face sã vã schimbaþi planurile. Nu neglijaþi problemele membrilor de familie, chiar dacã vã costã timp ºi bani.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 noiembrie 2012

Sute de bolnavi, secþii fãrã medici ecþii fãrã medici. În spitalele din România se resimte acut lipsa personalului medical. Acelaºi lucru este valabil ºi pentru Valea Jiului. Astfel, cea mai mare unitate medicalã din zonã, respectiv Spitalul de Urgenþã din Petroºani are secþii unde nu existã niciun medic specialist.

S

Monika BACIU ”Sunt o serie de secþii din Spitalul de Urgenþã Petroºani care nu au un numãr suficient de medici, aici poate intra în discuþie radiologia, pediatria, psihiatria, neurologia, ºi sunt o serie de alte secþii care practic nu au un medic la ora actualã, este vorba de dermatologie unde doamna doctor ªtefan ne mai ajuta în ambulator dar ºi enodocrinologie ºi chirurgie bucomaxilo facialã”, a declarat managerul ªUP Petroºani, medicul Alin Vasilescu.

Potrivit reprezentanþilor spitalului se doreºte ca pe viitor

am speranþa cã la terminarea rezidenþiatului început la

sã fie angajaþi aici mai mulþi medici. ”Am încercat ºi încercam în continuare sã aducem medici tineri rezidenþi, exista un numãr de 17 medici rezidenþi inclusiv medic endocrinolog,

Spitalul de Urgenþã Petroºani vor ºi veni în Valea Jiului”, mai precizeazã Vasilescu. ªi preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului de Urgenþã Petroºani, Sorin Apostu a subliniat aceastã problemã ºi încercarea lor de a soluþiona favorabil situaþia. ”Pentru asta lucrãm deja la o nouã politicã de personal ºi care pânã la urmã toatã aceastã activitate medicalã are în atenþie pacientul. Pe de altã parte existã o problemã de subfinanþare pentru sistemul sanitar. Este foarte greu sã gãsim un echilibru

astfel încât sã ne îndeplinim totuºi obiectivele”, a declarat Sorin Apostu, preºedintele CA SUP. ªi în ceea priveºte cadrele medicale medii ºi auxiliar, respectiv asistentele ºi infirmierele situaþia este la fel de dramaticã. Mai mult decât atât Vasilescu subliniazã faptul cã spitalul este nevoit sã funcþioneze cu ceea ce existã în prezent. ”Personalul este insuficient pentru cã sunt o serie de secþii unde pentru bunã desfãºurare a activitãþii ar fi nevoie de mai multe asistente ºi de mai mult personal auxiliar. Sunt obligat sã mã descurc cu personalul existent pentru cã atâþia bani primim de la Casa de Asigurãri ºi sã supravieþuim fãrã a da afarã din personalul existent”, mai spune managerul SUP Petroºani. Cadrele medicale din România emigreazã în masã. Medicii ºi asistentele medicale din þarã sunt nemulþumiþi de condiþiile de trai ºi de condiþiile sociale, drept pentru care îºi depun în numãr din ce în ce mai mare

actele pentru a li se recunoaºte studiile ºi în celelalte þãri ale Uniunii Europene. Conform informaþiilor de pe site-ul Ministerului Sãnãtãþii, la 31 ianuarie, aproape 4.000 de cadre medicale ºi-au depus actele pentru a li se recunoaºte studiile în statele membre UE, pentru a putea emigra. În statele UE, cadrele medicale sunt plãtite mult mai bine decât în þarã. Astfel, în urma eliberãrii certificatelor de conformitate aproximativ 4.000 de cadre medicale ar urma sã pãrãseascã sistemul sanitar romanesc în favoarea celui din statele membre UE. Începând cu 2007, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, Ministerul Sãnãtãþii, conform directivelor europene, a început eliberarea documentelor care atestã experienþa profesionalã cerutã de normele comunitare pentru recunoaºterea calificãrii în celelalte state membre UE. Documentul este necesar personalului calificat din sistemul de sãnãtate care intenþioneazã sã profeseze într-un stat membru al UE.

Aproape 300 au ajuns la beneficiari

de cãtre primãria din Petroºani.

4 dintre vârstnicii 27 cu pensii sub 400 de lei ºi-au ridicat deja

Acestea au valoarea de 50 de lei ºi contra lor pot fi achiziþionate alimente numai de la magazinele special desemnate în acest sens. Alte aproape 500 de tichete urmeazã a fi repartizate în zilele urmãtoare. Dacã beneficiarii acestora nu se prezintã sã le ridice ºi sã le valorifice pânã la sfârºitul anului, dupã data de 31 decembrie 2012 tichetele urmeazã a fi anulate. Acþiunea de acordare a tichetelor sociale a fost organizatã cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte din acest an dar, dintre cei aproape 5.000 de beneficiari, aproape 800 nu s-au arãtat interesaþi sã le ridice. Din acest motiv, pentru a nu fi pierdute, consilierii locali au decis sã facã o nouã încercare ºi cu ocazia Crãciunului. Mircea NISTOR

tichetele sociale oferite

Afectaþi de corecþia financiarã propusã de Comisia Europeanã upã ce cã am absorbit cu chiu cu vai doar 10% din fondurile destinate þãrii noastre, Comisia Europeanã vrea sã ne aplice o corecþie de 25% la patru programe. Judeþul Hunedoara ar fi unul dintre cele care ar putea avea mult de suferit, pentru cã aici orice leu conteazã.

D

Pentru Programul Operaþional Sectorial Mediu, care a scãpat deocamdatã de presuspendare, CE a prevãzut o corecþie de 10% pentru toate contractele a cãror achiziþie publicã a fost lansatã înainte de octombrie 2011. O altã corecþie despre care se vorbeºte este pentru programele pe energie. Reducerea fondurilor ar afecta serios România, spun cunoscãtorii fenomenului, care apreciazã cã ar fi extrem de necesar sã învãþãm sã atragem aceste fonduri, pentru cã ele se vor diminua din cauzã cã nu ºtim sã le atragem. „România are o problemã foarte serioasã în momentul de faþã ºi ea este, în primul rând, cea a gradului slab de atragere a fondurilor europene în perioada actualã. Chiar dacã se reuºeºte ceea ce ministru Leonard Orban spunea, ºi anume sã ne apropiem de 15% grad de absorbþie la finalul anului, este o performanþã dezastruoasã. Sumele care ne sunt destinate pentru anul 2013 ºi apoi sumele din viitorul buget pe 7 ani, 2014 – 2020, cu

siguranþã cã vor fi într-un fel sau altul afectate”, a declarat parlamentarul european Iuliu Winkler. Iar judeþul Hunedoara, care este oricum unul sãrac, pentru care fiecare leu conteazã, ar avea serios de suferit. Parlamentarul european Iuliu Winkler, care provine din acest judeþ, vorbeºte despre ceea ce s-ar putea întâmpla dupã reducerea fondurilor. „Programele de mediu ºi cele de energie sunt importante ºi pentru judeþul Hunedoara. Acum este greu de spus dacã judeþul Hunedoara va fi afectat în 2013 sau în urmãtorii doi ani, cât încã mai putem folosi banii din bugetul actual. Depinde ce proiecte, ce programe sunt depuse din judeþul Hunedoara, mã gândesc acum la Complexul energetic, mã gândesc la programul de închidere al minelor care ar putea fi beneficiar de fonduri europene, nu cunosc exact proiectele care au fost depuse, însã la nivel naþional este foarte clar deja cã din cele 31 de miliarde de euro care ne-au fost alocate per ansamblul programelor de coeziune vom pierde poate 8, poate 10 miliarde de euro dacã nu vom fi capabili sã atragem aceste fonduri”, a explicat Iuliu Winkler. Situaþia este foarte serioasã, spun factorii responsabili, care susþin cã trebuie o acþiune imediatã pentru remedierea deficienþelor pentru care CE este decisã sã aplice corecþia financiarã. Carmen COSMAN


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 noiembrie 2012

Tabere pentru copiii ai cãror pãrinþi sunt cu dare de mânã rintre foarte multe oferte de petrecere a vacanþelor pentru copii care existã în aceastã perioadã pe piaþã ºi aici ne putem referi la sejururi sau tabere montane, putem obseva cã acestea s-au mai îmbogãþit cu o ofertã venitã din staþiunea montanã Straja unde se organizeazã o tabãrã pentru copii cu vârste cuprinse între 5 ºi 18 ani, tabãrã pentru iniþiere ºi perfecþionare în schi.

P

Monika BACIU Aceastã ofertã are ca termen limitã pentru înscriere datã de 20 decembrie, sejurul începând din data de 4 pânã în 10 ianuarie 2013. Putem observa cã în aceastã tabãrã organizatorii au pregãtit o serie de concursuri

cu premii, jocuri de cabanã, drumeþii prin nãmeþi, vizitarea schitului Straja, dar binenþeles cã principala activitate va fi cea a schiatului, pentru cã vor fi 5-6 ore de schi pe zi. Tinerii care se vor înscrie în aceasta vor beneficia de cazare la una dintre pensiu-

nile din Straja unde vor avea trei mese asigurate pe zi. Toate aceste lucruri sunã foarte bine la prima vedere dar dacã stãm sã ne gândim mai bine putem spune în primul rând cã preþul acestei tabere este unul considerabil de mare pentru marea majoritate a pãrinþilor care de cele mai multe ori nu-ºi pot permite acest lux de a-ºi trimite copiii în alte pãrþi decât la þarã la bunici sau în curtea blocului la fãcut oameni de zãpadã. Preþul acestei tabere este de 1350 lei pentru ºase zile, un preþ foarte mare, dar este posibil ca marea majoritate a copiilor care se vor afla în aceastã tabãrã nu vor fi din

Ho, ho, ho, gata de Cãciun? ici bine nu a dat frigul cum trebuie ºi, deºi mai este o lunã pânã la Crãciun, oamenii se gândesc deja la asta, mai ales dacã sunt ajutaþi ºi de mijlocele de comunicare media. Pe posturile de televiziune au început sã ruleze reclamele cu moºi roºii ºi durdulii, care îndeplinesc toate dorinþele.

N

Luiza ADRONACHE An de an, pregãtirile pentru cea mai importantã sãrbãtoare a sufletului nostru încep din ce în ce mai repede, iar marile companii se pot deja lãuda cu titluri ca “ Cea mai emoþionantã reclamã”. De altfel, ºi spaþiul virtual a început sã fie invadat de globuleþe roºii, anunþuri de vânzãri de brazi sau de oferte de excursii. ªi la noi, în Valea Jiului, administraþiile locale nu au stat degeaba pânã acum ºi au început de circa o sãptãmânã de zile sã monteze pe stâlpi instalaþiile de iluminat ornamental, pentru ca de Moº Nicolae, cel târziu, sã le ºi aprindã, mai ales spre bucuria celor mici. “ Am început sã montãm instalaþiile de mai bine de o sãptãmânã. Vrem ca pe Bulevardul ce strãbate Municipiul Lupeni sã

punem unele noi, iar în celelalte zone ale oraºului le vom pune pe cele din anii trecuþi, care sunt încã în stare foarte bunã. Culorile pe care vom merge în aceastã iarnã sunt alb ºi albastru, iar formele sunt þurþuri, romburi sau steluþe” ,ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager al Municipiului Lupeni. ªi Vulcanul, în ultimele zile ºi-a împodobit oraºul cu instalaþii ºi ghirlande, care odatã aprinse, promit sã facã spectacol de luminã ºi culoare.

T

ransilvania “bate” Veneþia

ªi, cum întotdeauna, de Crãciun ºi Revelion apar oferte tot mai speciale, exotice sau din contrã, pline de mister ºi tradiþionalism, ºi anul acesta se anunþã a fi unul bogat pentru operatorii de turism.

Valea Jiului ºi asta din cauza banilor pe care pãrinþii oricât de mult ºi-ar dori nu au de unde sã îi scoatã pentru fericirea micuþilor. Dar un lucru de care nu au uitat organizatorii sunt albumele foto ºi suvenirurile care sunt incluse în preþ. Acest lucru pânã la urmã nu credem cã încãlzeºte pe nimeni, câteva poze ºi suveniruri nu justificã aceste preþuri Pensionarii din foarte mari ale taberei. petrece pe banii

Pentru prima datã în istorie, Transilvania se regãseºte între cele 10 destinaþii de iarnã din Europa pe care celebrul ghid de cãlãtorii Lonely Planet le recomandã turiºtilor anul acesta. “Nu puteþi vizita bârlogul lui Dracula într-o zi însoritã, în care se aud zgomotele fãcute de miei pe câmp, nu? Încercaþi sã vizitaþi castelul într-o zi cu cer înnorat, când frunzele copacilor au cãzut ºi când zãpada începe sã învãluie peisajul”, stã scris în ghid. De asemenea, Ghidul Lonely Planet mai recomandã celor care ajung în România sã viziteze ºi oraºele Braºov ºi Sighiºoara, “douã oraºe medievale superbe”, unde pot afla mai multe informaþii despre Vlad Þepeº În topul destinaþiilor de iarnã recomandate de celebrul ghid se mai numãrã: Rovaniemi din Finlanda, târgurile de Crãciun din Germania ºi Austria, Abisko din Suedia, Atena, Copenhaga,Budapesta, Jasná din Slovacia, Andaluzía din Spania ºi Veneþia, care se aflã dupã Transilvania, ca ºi cotã de interes pentru specialiºtii care au întocmit acest top.

a ºi în anii trecuþi, pensionarii din „capitala” Vãii Jiului care vor dori sã participe la Revelionul pensionarilor organizat de cãtre Primãria municipiului Petroºani, vor trebui sã scoatã din buzunar câþiva lei pentru „coplata” la petrecere.

C

Suma încã nu este stabilitã, însã aproape sigur nu va depãºi valoarea de zece lei, adicã atât cât a fost în 2011. Investiþia nu este una mare, þinând cont

Petroºani vor municipalitãþii de faptul cã valoarea “mesei” oferite celor de vârsta a III –a fost la petrecerea de anul trecut de 80 de lei. De altfel în 2011, la Revelionul Pensionarilor, au participat circa 1.500 de persoane, iar pentru cã au fost foarte mulþi doritori, Revelionul organizat pentru ei de municipalitate s-a derulat, în zile diferite, în mai multe locaþii. În total, Consiliul Local ºi Primãria Municipiului Petroºani au alocat, anul trecut, pentru Revelionul vârstnicilor, suma de 110.000 de lei. Maximilian GÂNJU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012 by Geza Szedlacsek - Issuu