CVJ, Nr. 257, Marti 20 noiembrie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul II Nr. 257

Cronica Vãii Jiului Marti, 20 noiembrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Nou nãscuþi abandonaþi de mame, dar ºi de sistem

USL - Soluþia pentru eliminarea dezastrului produs de guvernãrile Boc & Ungureanu oan Rus, candidatul USL pentru Camera Deputaþilor pe colegiul Valea Jiului-Est, susþine cã guvernarea USL poate salva România, în general, ºi Valea Jiului în mod special.

I

>>> PAGINA A 3-A

Concesiunea lucrãrilor din Straja, la a doua încercare dministraþia localã din Lupeni îºi mai încearcã norocul încã o datã. Administraþia localã din Lupeni concesioneazã lucrãri pentru realizarea proiectului - dezvoltarea staþiunii turistice Straja... >>> PAGINA A 5-A

A

Bonurile de cãrbune sunt impozitate fãrã bazã legalã

onurile de cãrbune, impozitate fãrã bazã legalã. Deputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi îi solicitã ministrului de finanþe, Flotin Georgescu sã analizeze situaþie pensionarilor minieri din Valea Jiului.

B

>>> PAGINA A 11-A Avocaþi ocupaþi

Avocaþii inculpaþilor din dosarul Petrila 2008 nu s-au prezentat la termen

C

u toþii ajungem la un moment dat în viaþã când ne hotãrâm sã avem un copil. Este fiinþa care întregeºte o familie, care aduce bucurie ºi care ne motiveazã în viaþã. >>> PAGINILE 6-7

osarul Petrila 2008 amânat din cauza problemelor avocaþilor.

D

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 noiembrie 2012

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Radare

DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Motorinã 6,17 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã 6,18 Lei

Benzinã 5,71 Lei

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Motorinã 5,95 Lei

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã 5,68 Lei

Benzinã 5,75 Lei

Lupeni

Motorinã 6,10 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã 5,83 Lei

Benzinã 5,75 Lei

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Ziua

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687

www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:15 Avionul condamnaþilor

National TV 9:30 Naufragiaþii 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari

13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Experiment diabolic 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 23:15 ªtirile Pro TV 23:45 Fringe 0:45 Apropo TV (r) 1:45 Dupã 20 de ani (r)

Prima TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite

20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 Împãrãteasa de fier (r) 1:45 Grupul Vouã (r)

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Filmoteca veselã (r) 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 noiembrie 2012

USL - Soluþia pentru eliminarea dezastrului produs de guvernãrile Boc & Ungureanu Ioan Rus, candidatul USL pentru Camera Deputaþilor pe colegiul Valea Jiului-Est, susþine cã guvernarea USL poate salva România, în general, ºi Valea Jiului în mod special. Ioan Rus a punctat, pentru exemplificare nedreptãþile ºi lipsa de profesionalism a guvernãrii Boc-Ungureanu ºi efectele imediate ale

guvernãrii USL ºi mãsurile ce vor fi aplicate dupã alegerile din 9 decembrie 2012, dacã USL ºi candidaþii sãi vor câºtiga alegerile. ”Programul de guvernare al USL este unul realist, cu mãsuri economice ºi sociale simultane, mãsuri care sã redea demnitatea populaþiei ºi sã o smulgã din sãrãcia acutã, în care am

fost cu toþii aruncaþi de fosta guvernare. Majoritatea dintre aceste mãsuri sunt deja negociate cu FMI. Toate nedreptãþile fãcute de guvernarea PDL, toate tãierile care au sãrãcit România vor fi reparate ” – a declarat Ioan Rus, candidat USL pentru Camera Deputaþilor.

Guvernarea USL a început repararea nedreptãþilor, programul de guvernare va scoate România din sãrãcie *A început reîntregirea salariilor, înapoierea reþinerilor din pensii ºi plata unor drepturi ale mamelor ºi ale pensionarilor minieri. *Vor fi reacordate ajutoarele, drepturile tuturor categoriilor sociale ºi profesionale pãgubite de fosta guvernare BocUngureanu. REDUCEM TREPTAT, în urmatorii 4 ani, CAS-UL DATORAT DE ANGAJATOR cu 5 puncte procentuale, concomitent cu creºterea progresivã, pânã în anul 2016, a salariului minim pe economie pânã la 1.200 RON. REDUCEM TVA LA PRODUCATORII AGRICOLI de la 24% la 9%, iar 15% se întoarce la producator în momentul în care prezinta factura. Masura va fi valabila doar pentru producþie ºi nu pe lanþul de prelucrare. Stimulam astfel producatorii interni ºi reducem evaziunea fiscala din agricultura. *Dupa 4 ani de mandat al guvernului USL, TVA VA REVENI LA NIVELUL DE 19%. Pastram plafon 16% ºi introducem, pe parcursul mandatului, IMPOZITUL DIFERENÞIAT PE VENITUL SALARIAL CU DEDUCTIBILITAÞI FISCALE: cote de 8%, 12% ºi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit. REDUCEM la jumatate NUMARUL DE TAXE PARAFISCALE. CRESTEM DEDUCTIBILITATEA CHELTUIELILOR în cercetare ºi dezvoltare de la 20% la 50%. COMPENSAM MEDICAMENTELE în mod real cu 90% pentru pensionarii cu pensii sub 1000 de RON. Asiguram RECONDIÞIONAREA ªI DOTAREA PÂNA ÎN ANUL 2016 A AMBULATORIILOR DE SPECIALITATE din spitale prin programul POR, prin alte programe comunitare, prin programul cu Banca Mondiala sau prin finanþare de la Ministerul Sãnãtaþii. Sprijinim investiþiile private în CONSTRUCÞIA ªI DOTAREA DE SPITALE NOI, prin garantarea creditelor de catre statul român ºi subvenþionarea parþiala a dobânzilor. EXTINDEM SISTEMUL SMURD LA NIVEL NAÞIONAL, cu contribuþia Autoritaþilor locale. Extindem echipajele SMURD la nivel rural în colaborare cu Autoritaþile locale ºi continuam programele multianuale de dotare ale serviciilor de ambulanþa ºi SMURD. POLITICI SOCIALE Sprijin pentru cei în nevoie, repararea nedreptãþilor fãcute de Guvernul BocUngureanu. INDEXAM PENSILE CU RATA INFLAÞIEI, conform prevederilor legii ºi în limitele bugetului. CREªTEM RESPONSABILITATEA

INDIVIDUALA PRIVIND PENSIILE: introducem un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publica (Pilon I). MULTIPLICAM RESURSELE DE VENIT PENTRU BATRÂNE.E prin introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaþionale. Susþinem veniturile pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzura. MODERNIZAM SISTEMUL ASISTENªEI SOCIALE prin transformarea acestuia dintrun sistem pasiv în unul proactiv de sus.inere a familiei prin schimbarea accentului de pe asisten.a acordata individului pe construirea masurilor de protec.ie sociala în jurul protecþiei familiei. ÎNTARIM COEZIUNEA ªI INCLUZIUNEA SOCIALA prin politici de reducere a saraciei, pentru 580.000 persoane, pâna în anul 2020. APLICAM CONCEPTUL EUROPEAN DE “ECONOMIE SOCIALA” pentru creºterea ratei de ocupare a persoanelor provenind din grupurile defavorizate, inclusiv a minoritaþii rome. Definim clar categoriile vulnerabile care au nevoie de AJUTOR SUPLIMENTAR PENTRU PLATA FACTURII LA ENERGIE ºi liberalizarea Pieþei de energie electrica ºi gaz natural pentru categoriile de consumatori care pot plati preþul pieþei. REFORMAM SISTEMUL DE ASISTENÞA SOCIALA în baza a doua principii: proximitatea (sprijinul merge cât mai aproape de beneficiar) ºi reciprocitatea (ajutorul social este condiþionat de participarea la anumite activitaþi ale comunitaþii). DEZVOLTAM SERVICII SOCIALE pentru îngrijirea copiilor ºi a persoanelor dependente de familie ºi sprijinim recunoaºterea muncii la domiciliu.

Mãsurile guvernãrilor Boc, care au sãrãcit acut România A IGNORAT CU BUNÃ ªTIINÞÃ SISTEMUL DE SÃNÃTATE, a închis spitale, institute de cercetare, a determinat emigrarea medicilor si a cadrelor sanitare, a lasat categorii întregi de bolnavi fara medicamentatia indispensabila periclitând nivelul de sanatate si speranta de viaþã a românilor. A ABANDONAT SIGURANÞA CETÃÞENILOR, a desfiintat sectii de poliþie, a redus personalul Ministerului de Interne, generând o creºtere a infractiunilor împotriva persoanei sau a proprietãþii. A SUBFINANÞAT CRONIC ARMATA ºi a erodat credibilitatea României ca membru NATO. A POLITIZAT JUSTIÞIA, a subordonat institutiile fundamentale ale acesteia pentru a proteja grupurile de interese din sfera PDL si pentru a hãitui adversarii politici sau din societatea civila, ducând la scaderea dramatica a încrederii în lege si în aplicarea corecta a acesteia. A DISTRUS INSTITUTIILE CARE PUTEAU SA PROTESTEZE, a dezmembrat sindicatele, a politizat societatea civila, a adus numeroase structuri media la faliment, a demonizat orice contestatar, a folosit instituþii ale statului pentru a pune presiune pe cei cu alte puncte de vedere. A LÃSAT FÃRÃ SUBVENÞII MINERITUL DIN VALEA JIULUI, cu intenþia de a-l închide total, fãrã sã þinã seama de o zonã care nu-i aducea foloase personale. S-AU TÃIAT: * salariile bugetarilor cu 25% * indemnizaþia pentru creºterea copilului cu 15% * indemnizaþiile acordate membrilor Academiei

Române, membrilor Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România ºi membrilor Academiei de ªtiinþe Tehnice din România cu 25% * Cuantumul drepturilor reprezentând salarizarea în valutã ºi alte drepturi în valutã ºi în lei ale personalului trimis in misiune permanentã sº respectiv temporarã în strãinãtate cu 25% * Cuantumul drepturilor specifice pentru activitãþile desfãºurate în instituþiile de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã cu 25% * ajutorul de ºomaj cu 15% * salariile preoþilor cu 25% * renta viagerã a sportivilor cu 25% * compensaþia lunarã pentru chirie cu 25% * salariile angajaþilor BNR, CNVM, CSSPP ºi CSA cu 25% * cuantumul brut al pensiilor cu 15% (valoarea punctului de pensie scade la 622,9 lei) * cuantumul sprijinului material acordat urmaºilor membrilor Academiei Române ºi urmaºilor membrilor Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România cu 15% * ajutorul lunar pentru soþul supravieþuitor * indemnizaþiile prevãzute de Legea nr. 341/2004 Legea recunoºtinþei faþã de eroii-martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei române din decembrie 1989, precum ºi faþã de persoanele care ºi-au jertfit viaþa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreºti anticomuniste de la Braºov din noiembrie 1987, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare Nu s-au mai acordat: * pensiile anticipate * trusoul pentru nou-nãscuþi * biletele de odihnã pentru pensionari * ajutorul pentru tinerii cãsãtoriþi * indemnizaþii la ieºirea la pensie, retragere sau la trecerea în rezervã

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 noiembrie 2012

Va c c i n c u p i c ã t u r a î n H u n e d o a r a âte o picãturã sã ajungã la toþi! Aºa se va desfãºura, potrivit medicilor de familie din Valea Jiului, campania de vaccinare antigripalã, care ºi aºa a început târziu.

C

Diana MITRACHE Au venit prea târziu ºi prea puþine. Este vorba despre dozele de vaccin anbtigripal, care încã nu au ajuns lamedicii de familie. Astaîn condiþiile în care vaccinarea, ca sã fie eficientã, trebuia începutã încã de acum o lunã. Medicii de familie spun, însã, cã situaþia nu e tocmai favorabilã pacienþilor, care nu au suficiente doze. „În

primul rând, campania trebuia începutãde la mijlocul lui octombrie, dar nici pânã acum nu am primit vaccin. Avem, însã, confirmarea cã vom primi 10 fiole de vaccin antigripal pentru fiecare medic. Adicã pentru cam 250 – 300 de persoane cu risc”, a declarat dr. Constantin Gheorghiu, reprezentantul medicilor de familie din Valea Jiului. Direcþia de Sãnãtate Publicã

Hunedoara a primit aproximativ 8.000 de doze de vaccin antigripal achiziþionat de Ministerul Sãnãtãþii. “ Acum am primit 7700 de vaccinuri antigripale, atât pentru personalul medico-sanitar, cât ºi pentru populaþie, respectiv medicii de familie. Noi am solicitat 42.000 de doze de vaccin”, a declarat Cecilia Birãu, director adjunct la

Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Distribuirea dozelor de vaccin în judeþ a început deja, iar medicii de familie din Valea Jiului pot ridica fiolele de la sediul Circumscripþiei de Sãnãtate Publicã de la Petroºani, aflat la parterul Policlinicii pentru adulþi. Medicii de familie vor fi nevoiþi însã sã facã o selecþie la sânge pentru a gestiona dozele. „Probabil vom pune câte o picãturã pentru fiecare pacient. Altfel, nu vãd cum rezolvãm aceastã mare problemã, pentru cã, acest vaccin este foarte bun ºi protejeazã, cu specificarea cã vaccinul din acest an este pentru viruºii care au fost activi

Consiliul Judeþean Hunedoara face achiziþii pentru Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor udeþul Hunedoara ar putea fi primul judeþ din þarã care scapã de câinii comunitari, iar asta în decursul urmãtorilor doi ani. Dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu mai multe unitãþi administrativ-teritoriale, inclusiv cu cele din Valea Jiului, în vederea constituirii Serviciului Judeþean pentru ocrotirea animalelor, acum, aceastã intenþie se aflã la stadiul în care se fac achiziþii ºi angajãri.

J

Luiza ANDRONACHE “Suntem încã la achiziþii de maºini, chiar am aprobat o nouã organigramã unde angajãm ºi un informatician ºi un manager care sã se ocupe de tot ceea ce înseamnã date tehnice. Sunt convins cã în doi

ani de zile, judeþul Hunedoara va fi poate primul judeþ din România în care câinii fãrã stãpân nu vor mai fi pe stradã”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedinte C.J. Hunedoara. În Valea Jiului, problema câinilor

vagabonzi a fost mereu o problemã, iar cel mai grav este faptul cã tot timpul, pe strãzi apar patrupede noi, altele decât cele ºtiute ºi sterilizate de hingheri. Una din maºinile cu care animalele din dotarea Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor, atunci când va fi

funcþional, va ajunge ºi în Valea Jiului. “Mai vrem sã achiziþionãm încã douã, în aºa fel încât una sã fie pentru Valea Jiului, una pentru zona Bradului, dar nu vor fi suficiente, pentru cã anul viitor vor continua investiþiile ºi vom achiziþiona ºi ale maºini, pentru cã fãrã altele, sã te ocupi de câini, chiar nu poþi”, a mai spus Mircea Moloþ. Consiliul Judeþean a cumpãrat deja în cursul acestui an prime douã maºini speciale pentru prinderea animalelor fãrã stãpân.

Sute de femei îºi fac testul Papanicolau âteva sute de femei s-au adresat deja medicilor de familie din judeþul Hunedoara ca sã beneficieze de un test gratuit de depistare a cancerului de col uterin, care abia a început de câteva sãptãmâni.

C

Diana MITRACHE Peste 400 de femei ºiau fãcut în spitalele din Petroºani, Deva ºi Hunedoara testul Babeº – Papanicolau. De cel puþin o lunã în Hunedoara se desfãºoarã campania gratuitã de

testare ºi responsabilii de la Casa Judeþeanã a Asigurãrilor de Sãnãtate spun cã au deja de fãcut deconturi. „Pânã acum s-au testat 434 de femei, care au participat la acest program –pilot, care a început în luna septembrie. Noi ºtim cã

acesta este numãrul dosarelordepuse pentru a fi decontate prin acest program”, a declarat Mihaela Olariu, reprezentant al CJAS Hunedoara. Judeþul Hunedoara este printre primele din þarã în care aceastã campanie a demarat în luna

septembrie, iar femeile trebuie sã ºtie cã se pot adresa medicilor de familie. Programul se desfãºoarã pe o perioadã de cinci ani ºi a debutat, anul acesta, în mai multe judeþe printre care ºi Hunedoara.

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiunea electoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

anul trecut. Dacã se nimeresc tulpinele care determinã gripa anul acesta, atunci vaccinul va fi ºi bun. Dacã nu, existã riscul, chiar dacã facem vaccin, sã contacteze pacientul boala”, a mai adãugat medicul Gheorghiu. Sãptãmâna aceasta, cei de Deva sperã sã mai primeascã de la Bucureºti aceeaºi cantitate de vaccinuri, pentru cã, totalizând pe toate judeþele aceste doze care au fost împãrþite sãptãmâna trecutã la toate direcþiile, fiolele au fost în numãr de 500.000, iar Ministerul Sãnãtãþii a anunþat pe site-ul propriu cã pentru acest an a cumpãrat 1 milion de doze.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 noiembrie 2012

Concesiunea lucrãrilor din Straja, la a doua încercare dministraþia localã din Lupeni îºi mai încearcã norocul încã o datã. Administraþia localã din Lupeni concesioneazã lucrãri pentru realizarea proiectului - dezvoltarea staþiunii turistice Straja, Lupeni-telescaunul t3’’ , restaurant panoramic Vf. Mutu, modernizare spaþii cazare pe amplasamentul cabanei vechi Straja”.

A

Monika BACIU Pe site-ul Serviciului Electronic de Achiziþii Publice a fost publicatã o nouã încercare a administraþiei locale din municipiul Lupeni în ceea ce priveºte concesionarea unor lucrãri de investiþii din Straja.

T

erasã de tip panoramic

Amplasamentul propus pentru aceastã locaþie este Vârful Mutu , unde existã o deschidere deosebitã spre toate punctele cardinale ºi sunt peisaje de o frumuseþe rãpitoare. Accesul facil cu telscaunul T3’’, aproape impune construcþia unei locaþii de unde sã poata fi admiratã priveliºtea întregii zone. Construcþia propusã are regim de înãlþime subsol parþial + parter + mansarda(S+ P +M). La subsol sunt prevãzute spaþii pentru depozitare (cca 492 mp), iar la parter un hol central , grupuri sanitare individuale pe sexe, casa scãrii ºi o zonã principalã de luat masa cu autoservire -192 locuri, respectiv una secundarã „a la carte’’ – 36 locuri. Terasa are suprafaþa de 584 mp, putând acoperi încã 84 de

locuri de servire a mesei. Suprafaþa construitã are 1155 mp, aria utilã fiind de 1087 mp.

C

oncesiune aprobatã de Consiliul Local

Concesiunea lucrãrilor din staþiunea montanã Straja a fost aprobatã de Consiliul Local al municipiului Lupeni în luna septem-

brie a acestui an. La momentul respectiv concesionarea a fost câºtigatã de omul de afaceri Emil Pãrãu, însã acestuia i s-a reziliat contractul. Straja este o Staþiune montanã interesantã, cu posibilitãþi multiple de amenajare ca zonã schiabilã ºi capacitate de cazare. Pe o razã de 150 km în jur locuiesc cca. 850.000 persoane, la o distanþã de 400 km cca. 15.200.000

persoane ºi de altfel din aceste regiuni provin marea majoritate a turiºtilor din Straja. Prin implementarea proiectului propus se vor crea premizele extinderii clientelei tradiþionale a staþiunii cãtre un segment de piaþã mult mai generos, ca numãr de clienþi ºi potenþial financiar: turiºti care doresc sã practice sporturile de iarnã în condiþii de calitate, la standarde europene ºi un alt sector aproape neexploatat turismul montan de varã. Pentru municipiul Lupeni turismul reprezintã o orientare mai recentã, iar pentru dezvoltarea durabilã a acestuia trebuie îndeplinite mai multe condiþii. Datoritã dezvoltãrii dezechilibrate a staþiunii turistice Straja prioritarã este implementarea unui proiect de dezvoltare a infrastructurii adiacente activitãþii turistice. Prin acest proiect se va realiza un cadru de creare a unei oferte turistice la nivel nu doar regional ci ºi naþional ºi chiar internaþional. Astfel se va asigura sporirea aportului economic (încasãri, inclusiv valutare, contribuþia directã ºi indirectã a turismului la creºterea veniturilor populaþiei locale ºi la dezvoltarea economicã ºi tehnico-edilitarã a zonei) ºi social, respectiv la reconversia forþei de muncã ºi absorbþia unei pãrþi din aceasta în activitatea de turism ºi serviciile conexe care se vor dezvolta. Pentru a eficientiza investiþiile în infrastructura, pe langa dezvoltarea domeniului schiabil al staþiunii, sunt necesare investitii care sa asigure conditii de cazare, relaxare, recu-

perare si distractie la cele mai ridicate standarde‚ creându-se astfel premizele unui turism de cea mai buna calitate; in acest fel statiunea turistica Straja isi pierde titulatura de statiune turistica de mana a doua. În cadrul proiectãrii dezvoltãrii staþiunii STRAJA sa luat în calcul ºi conectarea cu zona turisticã Pasul Vulcan din municipiul Vulcan, delimitata administrativ de Valea Sohodolului. Avand in vedere faptul ca telescaunul T3 (Sohodol –Varful Straja) nu s-a putut materializa din cauza unor neintelegeri cu proprietarii terenului in zona Sohodol , s-a optat pentru asigurarea legaturii cu telescaunul T4 si de acolo mai departe spre Pasul Vulcan ‚ prin amplasarea unui telescaun T3’ cu plecare de sub lacul din Saua Mutu si sosire in Vf. Straja. Reamplasarea telescaunului T3 in pozitia T3’ are drept consecinta realizarea unui nou telescaun T3’’ care poate asigura numarul de schiori ce poate fi preluat de telescaunul spre Vf. Straja si mai departe sprea Pasul Vulcan cu o telegondola (investitie propusa de Municipiul Vulcan pentru a fac legatura cu Straja) Telescaunul T3’’ se propune a fi amplasat langa teleschiul exitent Ts2 cu plecare din zona Cabanei vechi Straja si sosire in Varful Mutu ; acest telescaun T3” poate fi folosit si vara ,fiind amplasat la capatul Drumului Judetean 664A. Crearea unei zone turistice de mare anvergurã cuprinzând municipiile Lupeni , Vulcan ºi Petrosani ar avea efecte benefice pentru toate localitãþile amintite ºi prin eforturile comune promovarea ºi dezvoltarea Vãii Jiului ar fi mai eficiente. Este dealtfel o practicã conformã cu tendinþele actuale din Europa, unde s-au devoltat staþiuni montane mari, pe arealul mai multor unitãþi administrativ-teritoriale distincte, ale cãror administraþii locale au cooperat pentru interese socio-economice comune.

Biciclete electrice pentru poliþiºtii hunedoreni oliþiºtii hunedoreni ies din Anul Mobilitãþii cu biciclete electrice. Trei biciclete de acest fel ajung în urma unei donaþii la cei din Deva ºi programul ar putea chiar sã continue.

P

Diana MITRACHE Pentru cã anul 2012, este declarat Anul Mobilitãþii, Asociaþia Internaþionalã a Poliþiºtilor (I.P.A.) - regiunea Hunedoara sprijinã activitatea poliþiºtilor hunedoreni prin echiparea acestora cu trei biciclete electrice E-bike. Acestea au fost donate în cadrul proiectului pilot „Parteneriat pentru mobilitate” ºi vor fi puse la dispoziþia poliþiºtilor IPJ Hunedoara. „Biciclete electrice pot atinge viteza de 25 km/h, au o autonomie de 50 km, sunt propulsate de acumulatori electrici ºi reprezintã o alternativã verde la autoturismele de serviciu, consumatoare de combustibil poluant. Obiectivul utilizãrii lor în activitatea poliþiºtilor este acela de creºte mobilitatea, de a economisi combustibil ºi de a polua mai puþin”, spune Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii pot folosi bicicletele electrice în deplasãrile de rutinã în interes de serviciu, pe raza municipiului Deva, pentru a transporta corespondenþa sau a înmâna citaþii procedurale unor persoane din localitate, pentru a realiza deplasãri curente în interiorul inspectoratului sau între sediul IPJ ºi acela al Poliþiei Municipiului Deva. Poliþiºtii hunedoreni adoptã aceastã alternativã cu scopul de a promova modelul european de transport ecologic în municipiul Deva. Dacã proiectul se dovedeºte eficient, el va fi extins ºi în alte municipii din judeþ.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 noiembrie 2012

6 Actualitate

Nou nãscuþi abandonaþi de mame, dar ºi de sistem ajungem la dat în C uuntoþiimoment viaþã când ne hotãrâm sã avem un copil. Este fiinþa care întregeºte o familie, care aduce bucurie ºi care ne motiveazã în viaþã.

Multe cupluri se gândesc sã facã un copil indiferent de cât de grea este viaþa, ei spunând cã poate situaþia financiarã în care ne aflãm în acest moment va fi ºi odatã cu trecerea anilor ºi odatã cu o vârstã înaintatã ºi riscurile unei sarcini creºte considerabil. De aceea hotãrârea trebuie luatã încã din timp. O sarcinã este foarte dificilã ºi multe dintre viitoarele mãmici nu ºtiu la ce sã se aºtepte, în timpul ei, ele

poate doar au auzit de la alte persoane care au trecut prin aºa ceva, ce înseamnã sã porþi un copil nouã luni în pântece dar mai mult decât atât sã-l ºi poþi creºte dupã ce i-ai dat viaþa. Din cauza unui moment de rãtãcire sau poate chiar ºi cu bunãºtiinþã sunt foarte multe femei, tinere în special dar ºi persoane cu o culturã generalã redusã, care aduc pe lume un copil pe care nu ºi-l doresc, cei mai mulþi dintre aceºtia fiind abandonaþi în spitalele unde au fost nãscuþi. Acestea pânã la urmã sunt cazurile fericite pentru cã în ultima vreme tot mai mulþi astfel de nou nãscuþi sunt abandonaþi în locuri publice sau mai mult decât atât chiar uciºi de cãtre acele persoane care le-au dat viaþã ºi care ar

fi trebuit sã fie alãturi de micuþi. În Valea Jiului nu s-au înregistrat astfel de cazuri în ultima perioadã, cazuri în care mamele sã îºi abandoneze pruncii. În timp ce aceºti monºtrii, pentru cã nu se pot considera mame, recurg la tot felul de astfel de mãsuri pentru a scãpa de niºte suflete care nu

au nicio vinã cã au venit pe lume, multe femei care îºi doresc din tot sufletul un copil ºi care nu îl pot face din motive medicale suferã ºi mai mult vãzând cã alte persoane îºi bat pur ºi simplu joc de o viaþã, aceastã viaþã însemnând totul pentru oamenii cu o gândire raþionalã. Multe dintre aceste femei ne spun cu tristeþe cã decât sã fie abandonaþi, sau mai rãu, aceºti micuþi, mai bine aceste ” mame” le-ar fi dat lor copii spre adopþie. Aºa ar fi beneficiat de o familie ºi de un trai decent. Aducând în discuþie posibilitatea unei adopþii ne gândim doar la ce legi ”minunate” are þara noastrã, atunci când o persoanã vrea sã adopte un micuþ trebuie sã îndeplineascã foarte multe condiþii ºi mai

mult decât atât din cauza birocraþiei existente actele necesare pentru o adopþie dureazã foarte mult. În multe cazuri putem vedea micuþii care pur ºi simplu sunt vânduþi fãrã niciun regret, mulþi fiind vânduþi la persoane din afara þãrii care poate nu au gânduri prea curate în ceea ce-i priveºte pe aceºti copii nevinovaþi, iar în acele cazuri legile nu existã pentru cã autoritãþile nu-ºi fac datoria. Mai bine prefera sã aibe un copil pe constinta decât sã facã în aºa fel încât sã dea posibilitatea unur persoane iubitoare sã-l poatã lua acasã ºi sã-i ofere o viaþã frumoasã. Într-adevãr principalã vina este a persoanelor care recurg la aceste metode de a scãpa de copii dar nici autoritãþile nu fac nimic pentru a stopa aceste lucruri. Monika BACIU

Preþurile de la tarabe, comparate cu cele de la vitrine etroºenenii comparã în aceastã perioadã preþurile din magazin ale hainelor groase ºi la încãlþãmintea de iarnã, cu cele de pe tarabele din târgul sãptãmânal.

COLÞUL LUI DENIS “Am gãsit niºte bocanci ºi vreau sã-i încerc. Dacã mi se potrivesc, cred cã îi ºi cumpãr”, a declarat ºi un tânãr. Vânzãtorii care vin duminicã de duminicã la târgul de îmbrãcãminte ºi produse industriale de la stadion, încercã mereu sã-i îmbie pe potenþialii clienþi cu preþuri accesibile, spun ei, dar ºi cu posibilitatea de a mai negocia. “ Eu vând încãlþãminte din piele. Preþurile, dacã este sã mã întrebaþi pe mine, sunt destul de bune. Dar, oricum, noi mai lãsãm de la noi dacã vedem cã omul vrea sã cumpere sau nu prea are bani ”, ne-a declarat o vânzãtoare. Iar, dacã petroºenenii nu ºi-au cumpãrat din târg haine groase sau papuci de iarnã, sigur au trecut mãcar de curioºi ºi printre comercianþii de vechituri. Aici au vãzut tot ce ºi-au dorit sau nu. Începând de la aparate vechi de vârsta bunicii, tacâmuri, obiecte decorative ºi terminând cu tot felul de “minuni” cum ar fi senzori de iluminat, bijuterii cu patina timpului sau telefoane din prima generaþie de celulare. Luiza ANDRONACHE

Ambalajul ne atrage, conþinutul ne dezamãgeºte început goana cumpãrãturilor pentru Crãciun. Toate magazinele ºi hipermarket-urile sunt pline de produse alimentare ºi cu specific de Crãciun care aºteaptã sã fie cumpãrate.

A

Multitudinea de sortimente de produse pur ºi simplu furã privirea fiecãrei persoane care trece pragul unui astfel de magazin, chiar dacã nu cumpãrã nimic sau îºi face o idee despre marfa expusã sau preþurile care le au produsele. Binenþeles la mare cãutare sunt accesorile pentru bradul de Crãciun ºi masa de Crãciun. Globuri de toate culorile ºi dimensiunile, betealã ºi alte accesorii. Oferta de brazi artificiali este ºi ea destul de mare, ºi nici preþurile nu sunt foarte mari, de la cei mai mici pânã la cei de 2,3 metri înãlþime. Toþi aceºti brazi sunt foarte frumoºi odatã asamblati ºi expuºi privitorilor sau poate chiar potenþialilor cumpãrãtori. Dar cu toate acestea apar ºi destul de multe probleme, mulþi dintre aceºti brazi frumoºi la prima privire nu corespund specificaþilor date pe cutiile în care sunt ambalaþi.

În acest sens am întâlnit oameni care au cumpãrat un astfel de brad artificial, dar odatã ajunºi acasã au constatat cã produsul cumpãrat nu corespundea cu nimic din ceea ce era scris pe ambalaj. ”Am cumpãrat acest brad pe care îl vedeþi ºi dumneavoastrã de la un supermarket din oraº, dupã ce am achitat la caserie contravaloarea lui ºi am rugat o persoanã sã ne arate dacã are toate componentele am mers acasã

Mituri din noaptea de Sântandrei onservatorismul satului românesc, încãpãþânarea cu care ºi-a pãstrat de-a lungul întregii istorii tradiþia, se manifestã cu forþa într-o zonã mai puþin observatã: credinþa.

C

Când au acceptat creºtinismul, strãmoºii noºtri nu s-au grãbit sã renunþe la vechile lor mituri ºi ritualuri pãgâne, pe care le-au cultivat mai departe, înglobându-le în noua credinþã. Pânã în zilele noastre, prãznuirea sfinþilor din calendarul creºtin e însoþitã de un veritabil alai de datini ºi obiceiuri, care nu compromite semnificaþia biblicã.

P

Piaþa de la stadion, de câteva sãptãmâni este plinã de oameni, care cumpãrã dacã au bani, iar dacã nu, mãcar vin ºi se uitã. Aºa s-a întâmpla ºi la târgul de duminicã de la stadion. Sute de oameni au venit aici pentru a vedea dacã preþurile hainelor de iarnã se încadreazã în bugetul lor. “Am venit sã caut niºte încãlþãri la copil pentru iarnã, o geacã ºi un hanorac mai gros. Preþurile nu sunt chiar mici, dar oricum, faþã de magazin, parcã se mai simte o economie de 10, 20 de lei”, ne-a declarat o mãmicã.

Actualitate 7

bucuroºi sã-l desfacem ºi sã-l asamblãm sã vedem cum este. Când l-am asamblat am observat cu uimire cã niciuna din specificaþile date pe cutie nu se potriveau cu realitatea. Bradul trebuia sã aibã o înãlþime de 185 de cm ºi avea în realitate mai puþin de 170 cm, circumferinþa la baza era de 70 cm din 102 cm cât arãta pe cutie. Noroc cã am pãstrat bonul iar a doua zi am mers înapoi la magazin ºi am putut sã ne recuperãm banii”. Astfel de lucruri sunt din ce în ce mai frecvente. ªtim cã nu este vina acestor magazine care le comercializeazã dar atât timp cât au fost înregistrate mai multe reclamaþii din partea clienþilor, ºi reprezentanþii magazinelor ar putea sesiza firmele care distribuie aceºti brazi cu privire la aceste defecte ºi mai mult de atât sã opreascã vânzarea lor pânã în momentul în care sunt aduºi brazi care corespund specificaþilor de pe ambalaj. Noi nu putem decât sã sfãtuim oamenii sã fie foarte atenþi ce cumpãrã ºi sã verifice toate produsele de acest gen ºi mai mult decât atât sã pãstreze bonul de casã, în cazul în care produsul nu corespunde sã poatã face dovada cã a fost cumpãrat dintr-un anumit loc ºi sã poatã fi returnat fãrã probleme. Monika BACIU

Sfântul Andrei, marea aniversare creºtinã de la finele lui noiembrie, nu face excepþie de la acest ritual. Ziua Sfântului Andrei se cheamã ºi Ziua lupului, fiara fiind un simbol important pentru dacã însuºi steagul lor avea înfãþiºarea unui balaur cu cap de lup. Se credea ºi încã se mai crede ºi acum cã în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îºi poate îndoi gâtul þeapãn ºi nimic nu scapã dinaintea lui. De aici ºi credinþa cã „îºi vede lupul coada”. Tradiþia spune cã în noaptea de 30 noiembrie lupii se adunã, iar Sf. Andrei împarte prada pentru iarna care începe. Ca sã-ºi apere gospodãria de fiare, se obiºnuieºte ºi astãzi în cãtune sã se ungã þãruºii de la poartã, ferestrele ºi pragul uºilor cu usturoi.

oaptea strigoilor, noaptea moroilor

N

În cãtunele montane populate de urmaºii dacilor,

momârlanii, poveºtile despre moroi sau strigoi încã se mai duc pe mai departe. Legendele spun cã în noaptea de Sf. Andrei, aceste spirite ale morþilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” dupã înmormântare devin foarte periculoase pentru cei vii. „Nu e o glumã atunci când vorbim despre strigoi, moroi sau fantome.(…) Sunt douã feluri de strigoi: buni ºi rãi. Buni sunt cei care nu te sperie, aceºtia au menirea de a-i ajuta pe oameni. Strigoii morþi sau rãi se întorc la viaþã ºi iau formã de lupi care sfâºie animale sau chiar oameni. Cea mai buna metodã este sã te închini ca sã nu pãþeºti nimic”, povestesc bãtrânii. În ritualurile strãmoºilor pentru a scãpa de aceste spirite, usturoiul ocupã un loc important, fiind agãþat de streaºina casei sau pus în porþi. Se mai spune cã la miezul nopþii se deschid cerurile ºi, acompaniaþi de cântecele cocoºilor, coboarã îngerii înarmaþi, alungând strigoii ºi toate celelalte duhuri rele. Sfântul Andrei este socotit început de iarnã, numindu-se din acest motiv „Andrei-deiarnã”. Maximilian GÂNJU