Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 245
Cronica Vãii Jiului Vineri, 2 noimbrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Banul face diferenþa între viaþã ºi moarte
CV de candidat la Senat
Vochiþoiu ºi tentativa de trafic de influenþã iitorul senator al poporului dupã cum se crede, PP-DDdistul Haralambie Vochiþoiu a fost acuzat de tentativã trafic de influenþã, de cãtre preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.
V
>>> PAGINA PAGINA A 3-A
Cãrbunele din Valea Jiului, pãzit ca aurul urturile de cãrbune din garniturile de tren din Valea Jiului nu mai existã de câteva sãptãmâni.
F
>>> PAGINA PAGINA A 3-A
Apa sãracilor le-a pus capac Nova Serv executã silit primãriile din Valea Jiului alubrizarea din municipiul Petroºani va fi atribuitã unei societãþi care sã execute lucrãrile de curãþenie timp de 10 ani. Decizia a fost luatã astãzi de consilierii locali dupã îndelungi discuþii aprinse.
S
>>> PAGINA PAGINA A 5-A
“Clientul nostru, stãpânul nostru” vând în vedere cã internetul are o din ce în ce mai mare cãutare ºi mai mult de atât putem gãsi absolul orice cu doar un simplu clic de mouse, putem vedea cã o foarte mare amploare au luat video chat-urile.
A
riza financiarã, lipsa locurilor de muncã ºi lipsa unui trai decent ºtim cã a afectat toatã þara. Dar una dintre cele mai mari probleme o reprezintã servicile medicale. Tot mai multã lume se plânge de faptul cã pentru orice serviciu medical sau tratamente pe care trebuie sã le facã, unele dintre ele fiind chiar vitale, trebuie sã scoatã din buzinare foarte mulþi bani ceea ce marea majoritate a populaþiei nu are de unde. >>> PAGINIA 11
C
>>> PAGINA PAGINA A 11-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Preþ motorinã
Petrila
Petroºani
Preþ benzinã
Vu l c a n
DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc
DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi Bdul Mihai Viteazu
Lupeni
Radare în judeþul Hunedoara
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687
www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 FamiliaDA 20:30 Van Helsing 23:15 X Factor (r) 1:30 Van Helsing (r)
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Grupul Vouã (r) 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:45 Cuceritorul 22:30 Mega Piranha 0:30 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Regãsirea (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Pasiune fatalã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine 1:00 Explore Midnight 1:30 Pasiune fatalã (r)
Prima TV 9:30 O altã viaþã (r) 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Înapoi, la noi doi 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1
9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã Partea a doua 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 19:30 Cireaºa de pe tort 17:00 e-Forum 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 22:30 Copiii spun lucruri trãsnite (r) 17:40 Legendele palatului: 23:15 Mondenii (r) Prinþesa Ja Myung
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012 CV de candidat la Senat
Vochiþoiu ºi tentativa de trafic de influenþã iitorul senator al poporului dupã cum se crede, PP-DD-distul Haralambie Vochiþoiu a fost acuzat de tentativã trafic de influenþã, de cãtre preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Vochiþoiu vroia sã efectueze lucrãrile de mansardare la Teatrul I.D. Sîrbu din Petroºani.
V
Gabriela RIZEA O licitaþie pentru atribuirea lucrãrii de mansardare a Teatrului „I.D. Sîrbu” din Petroºani, pentru care Consiliul Judeþean Hunedoara – care coordoneazã ºi finanþeazã activitatea instituþiei – a alocat 300.000 de lei, a adus acuze
grave la adresa actualului ºef al PP-DD, Haralambie Vochiþoiu. Candidatul la Senatul României a fost acuzat de cãtre preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, de tentativã de trafic de influenþã în favoarea unei firme pe care Vochiþoiu o controla. Art Forest Company din Petrila a participat la lici-
taþie ºi a oferit cel mai mic preþ, dar a pierdut, pe motiv cã preþurile sunt mult subevaluate. „Societatea, în spatele cãreia este Haralambie Vochiþoiu, a venit cu preþuri foarte mici ºi a încercat sã determine conducerea teatrului sã-i atribuie lucrarea, ca dupã aceea sã vinã cu un act adiþional prin care cerea suplimentarea sumelor. Proiectantul lucrãrii a spus cã nu se poate realiza lucrarea la preþurile respective”, susþinea preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Firma pentru care Vochiþoiu a intervenit Art Forest Company a contestat licitaþia la Consiliul Naþional
de Soluþionare a Contestaþiilor moale. Haralambie Vochiþoiu ºi a amânat începerea lucrãrilor afirma cã nu controleazã firma de mansardare. Abia când a respectivã, dar cunoaºte toate fost ameninþat cã i se vor cere detaliile legate de societate ºi despãgubiri, mâna dreaptã a lui de licitaþia pentru mansardarea Dan Diaconescu în judeþul teatrului. Hunedoara a lãsat-o mai sunt zero”, a declarat Preoþi, cântãreþi sau jurnaliºti pe Sorin Vasilescu, prefectul listele electorale din Hunedoara Judeþului Hunedoara. De altfel, Compania andidaþii la alegerile Naþionalã a Huilei va treal producãtorului, respecbui sã facã ceva ºi cu parlamentare din data de 9 urturile de cãrbune din garniturile tiv CNH, transportatorul paza garniturilor de tren, decembrie au cele mai diversificate prode tren din Valea Jiului nu mai CFR Marfã ºi firma care pentru eliminarea definifesii, de la preot, pânã la ziariºti sau existã de câteva sãptãmâni. Acest lucru, administreazã gãrile tivã a furturilor pe termen chiar interpreþi de muzicã popularã. Iscroni ºi Vulcan. Acest conform prefectului Sorin Vasilescu, se lung. “Din mãsurile pe grup de lucru care le-am lansat, datoreazã unor mãsuri luate de un grup Carmen COSMAN Electoral Judeþean (BEJ) funcþioneazã de a doua zi Compania Naþionalã a special constituit pentru asta. Hunedoara au depus de când am avut acel inci- Huilei a scos la licitaþie Nu conteazã ce eºti în liste complete de candiserviciul de pazã al garniLuiza viaþa de zi cu zi, ci condaturi Uniunea Social turilor de tren, pentru cã ANDRONACHE teazã pasiunea acum, aceasta intrã în pentru politicã. responsabilitatea transLa nivelul Vãii Jiului ºi Aºa s-ar putea portatorului, iar dupã ce al judeþului Hunedoara s-a rezuma larga va fi desemnatã firma constituit un grup de paletã de profesii câºtigãtoare care va lucru, care are drept pe are o au candiasigura paza garniturilor menire diminuarea sau daþii la alegerile de tren, acest grup de chiar stoparea furturilor parlamentare din lucru îºi va încheia activide cãrbune. Conform data de 9 decemtatea, cel puþin la nivelul iniþiatorului acestuia, prebrie, din judeþul pazei ºi intervenþiei pe fectul Sorin Vasilescu, Hunedoara. În reprezentanþi ai care le-am avut pânã mãsura s-a dovedit a fi total, pentru fotolident la Aninoasa, Iscroni, acum, urmând sã interInspectoratului Judeþean una eficientã pânã acum. ile de senatori ºi ºi pot sã vã spun cã din de Poliþie, de jandarmi, venim doar operativ în “La nivelul Prefecturii deputaþi sunt vreo momentul constituirii ºi Poliþie TF, ai beneficiarumomentul în care vom fi Judeþului Hunedoara s-a 50 de candidaþi, pânã astãzi, furturile de lui, respectiv sesizaþi”, a mai spus constitut un grup de lucru Electrocentrale Paroºeni, iar hunedorenii chiar au Liberalã (USL), Alianþa cãrbune din Valea Jiului Vasilescu. din care fac parte atât de unde alege. În cursa România Dreaptã pentru Parlament au (ARD), Uniunea cãrbunele din garniturile de tren ce a-l transporta la domiciliul sãu, Prinºi cu lemn intrat candidaþi de la Democratã Maghiarã din transportã cãrbune de la mina E.M. pentru a-l folosi la încãlzirea ºapte partide ºi alianþe România (UDMR), furat Lonea la E.M. Petrila. Sacii cu locuinþei. politice ºi majoritatea Partidul România Mare Patru bãrbaþi din Cãlan au intrat cãrbune au fost ridicaþi de la susÎn cauzã s-a întocmit dosar de celor care vor sã (PRM), Partidul Alianþa în vizorul poliþiºtilor dupã ce au fost cercetare penalã, iar cantitatea de pecþi, urmând a fi predaþi reprezenacceadã în camera depSocialistã (PAS), Partidul prinºi cu lemn tãiat ilegal. Potrivit tantului E.M. Lonea. aproximativ 4 metri cubi lemn de utaþilor sau Senat sunt Poporului Dan poliþiºtilor, cei patru, cu vârste esenþã cer, a fost ridicatã în vedeconomiºti, juriºti sau Diaconescu (PP-DD). De cuprinse între 22 ºi 33 de ani, au erea continuãrii cercetãrilor. ªi calea feratã se furã ingineri. Totuºi, pe listele asemenea, un canddiat fost identificaþi pe raza satului Un bãrbat din comuna partidelor politice sunt ºi la Senat are ºi Partidul Valea Sângiorgiului în timp ce Sântãmarie Orlea a fost prins de Dosare penale pentru un interpret de muzicã Popular Maghiar din transportau material lemnos cu un poliþiºtii Postului de Poliþie T.F. 50 de kg de cãrbune popularã, un preot, un Transilvania, iar în cursã tractor cu semiremorcã. Un bãrbat ºi o femeie din Petrila Simeria-Triaj în timp ce transporta În urma activitãþilor întreprinse, ziarist, un ºomer ºi un s-a înscris ºi un indecu un autoturism ºinã de cale feratã s-au ales cu dosare penale pentru poliþiºtii au stabilit cã materialul ºef de formaþie de pazã. pendent, în Colegiul 2 sustrasã de la linia Subcetatefurt calificat, dupã ce un echipaj lemnos a fost tãiat ilegal de cãtre La sediul Biroului Orãºtie-Simeria-Geoagiu. Haþeg. din cadrul Formaþiunii de Ordine unul dintre suspecþi, cu scopul de În urma cercetãrilor efectuate, Publicã Petrila ipoliþiºtii au stabilit cã bãrbatul a au depistat, pe transportat cu autoturismul propristrada Traian etate personalã ºi a predat la un Vuia din Petrila, centru de colectare a fierului vechi transportând 16 din Cãlan, 16 cupoane de ºinã de saci din rafie cale feratã tip 49, sustrase din încãrcaþi cu cãrgestiunea Districtului L4 Subcetate, bune, fiecare sac cu diferite dimensiuni, având având aproximalungimea totalã de 19,38 metri tiv 50 kg. liniari, calitatea ºi valoarea ºinei de În urma cale feratã sustrasã urmând a fi stacercetãrilor, s-a bilitã ulterior.În cauzã s-a întocmit stabilitã cã susdosar de cercetare penalã. pecþii au sustras
Cãrbunele din Valea Jiului, pãzit ca aurul
F
C
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noimebrie 2012 Alcoolul ºi minorii
„A.C.T.A. Acþioneazã! Crede în Tinereþea ta” .C.T.A. Acþioneazã! Crede în Tinereþea ta” este titlul unei campanii în care tinerii hunedoreni învaþã despre efectele consumului de alcool. Totul face parte dintr-un proiect ce se va desfãºura în ultimele douã luni ale acestui an.
„A
Diana MITRACHE Campania pentru prevenirea consumului de alcool rândul tinerilor începe în judeþ. Lunile noiembrie ºi decembrie sunt dedicate acestui eveniment ºi poliþia le va atrage atenþia tinerilor ºi pãrinþilor lor despre acest fenomen. În acest context, Inspectoratul de Poliþie Judeþean Hunedoara, prin Compartimentul Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii, va realiza în perioada noiembrie – decembrie 2012, în municipiul Deva, proiectul „A.C.T.A. Acþioneazã!Crede în Tinereþea ta.”, cofinanþat de cãtre Municipiul Deva. „Acest proiect îºi propune sã atragã atenþia minorilor asupra riscurilor asociate consumului de
alcool, atât din punct de vedere legal, cât ºi al dezvoltãrii fiziologice ºi psihice. Grupul - þintã ales îl constituie pe de o parte, segmentul minorilor (14 – 17 ani), obiºnuiþi sã con-
doreni împreunã cu reprezentanþii ONG-ului vor organiza un Atelier de lucru cu tema „Crezi cã ºtii totul despre consumul de alcool?” la care vor invita 16 tineri din
sume alcool, dar ºi administratorii/barmanii unitãþilor de alimentaþie publicã din municipiul Deva”, spun poliþiºtii din Deva. Astfel, poliþiºtii hune-
reþeaua de voluntariat a I.P.J. Hunedoara sã dezbatã subiectul ºi sã conceapã materiale de suport cu conþinut informativ – preventiv despre efectele ºi riscurile asumate de
Capace noi, probleme vechi ânã la urmã, se pare cã nici noile capace de canal, recent montate pe strãzile modernizate din Petroºani, nu vor avea o viaþã prea lungã. Fãcute din aºa zise “materiale compozite”, pentru a nu fi “sãltate” de cãtre hoþii de materiale feroase, acestea au ºi ele o viaþã limitatã.
P
Mircea NISTOR Mai exact, dacã nu sunt furate, se sparg. ªi, se ajunge, din nou, la bãtrâneasca semnalizare a gropilor din asfalt cu crenguþe sau alte obiecte “ornamentale”. În urmã cu ceva timp, dupã ce reprezentanþii Apa Serv au constatat cã nu are rost sã înlocuiascã vechile capace de canal din metal cu altele similare, pentru cã sunt furate pe
bandã rulantã, a fost luatã decizia, în colaborare cu edilii locali, instalãrii de capace executate din alte materiale. Acestea, provenite din Ucraina, nu sunt, însã, nici ieftine ºi, pare-
minorii care decid sã consume alcool în locuri publice ºi localuri de alimentaþie publicã. Materiale (suporturi de pahare, pliante, etc.), vor fi ulterior distribuite unitãþilor de alimentaþie publicã din municipiul Deva care doresc sã susþinã demersul preventiv. „Consumul de alcool de cãtre tinerii sub 18 ani, devine un risc major asumat, pentru cã este încurajat de anturaj ºi perceput, ca o modalitate prin care ei se considerã adulþi. Acest fapt este foarte periculos, de altfel, pentru cã sub influenþa bãuturilor alcoolice pot fi comise în mod spontan infracþiuni grave, cu violenþã, pentru care rãspund penal, lucru de care, mulþi dintre minori nu sunt conºtienþi.” – considerã inspector principal Fieraru Andrea, sociolog IPJ
se, nici foarte rezistente. Astfel, noile capace au început deja sã cedeze ºi ele, chiar dacã sunt noi ºi iarna încã nu s-a fãcut simþitã. Adicã nu s-au “bucurat” de apãsarea stratului de nea sau a nisipului “însãrat” care este împrãºtiat pe arterele de circulaþie din Valea Jiului.
Hunedoara. Totodatã, elevii implicaþi în proiect vor implementa ºi în liceele lor, pe parcursul lunii noiembrie, o campanie de prevenire cu titlul „Efectele consumului de alcool în rândul tinerilor sub 18 ani”. La finalul proiectului, elevii voluntari vor aplica chestionare tinerilor clienþi ai unitãþilor de alimentaþie publicã care au ales sã susþinã proiectul, prin expunerea în spaþiul de servire a materialelor de suport cu conþinut preventiv – informativ, cu scopul evaluãrii impactul proiectului în comunitate ºi capacitatea acestuia de conºtientizare a grupului þintã.
„În majoritatea activitãþilor din proiect, implicãm foarte mult tinerii voluntari, elevi din liceele devene, în primul rând pentru a le deschide ºi lor ochii pe aceastã temã ºi a-i familiariza cu gravitatea consecinþelor la care se expun, dar ºi pentru a gãsi cea mai bunã formã de transmitere a mesajului preventiv, adecvatã vârstei adolescenþei, vârstã la care tinerii sunt tentaþi sã refuze tot ce vine din partea adulþilor ºi a autoritãþilor mai ales.” a declarat Doru Pavel Cara, director executiv al Fundaþiei „Conexiuni” Deva, responsabilul de proiect.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noimebrie 2012
Apa sãracilor le-a pus capac
Nova Serv executã silit primãriile din Valea Jiului P rimãriile din Valea Jiului sunt în executare silitã, din cauza datoriilor acumulate cãtre o firmã, aflatã de asemenea, în lichidare. Este vorba despre Nova Serv, ruptã din firma care furnizeazã apa potabilã în Valea Jiului, pentru curãþarea societãþii – mamã.
Aflatã în lichidare din cauza datoriilor, Nova Serv Valea Jiului moare de gât cu administraþiile publice locale, care au de asemenea facturi neachitate. Nova Serv a fost înfiinþatã pentru curãþarea de datorii a firmei – mamã Apa Serv Valea Jiului SA, care trebuia sã acceseze un credit european. Aºa cã, Nova Serv a plecat la drum cu datorii de peste 24,4 milioane de lei,
pentru care s-a cerut procedura insolvenþei de cãtre Direcþia Finanþelor Publice Hunedoara ºi pentru care a fost numit un lichidator judiciar, care încearcã sã valorifice bunurile mobile ºi imobile sechetrate de-a lungul timpului în contul creanþelor. Mai mult, lichidatorul vrea sã recupereze ºi sumele datorate de clienþi, iar primãriile nu
alubrizarea din municipiul Petroºani va fi atribuitã unei societãþi care sã execute lucrãrile de curãþenie timp de 10 ani. Decizia a fost luatã astãzi de consilierii locali dupã îndelungi discuþii aprinse. Municipalitatea va plãti între 4 ºi 6 milioane de lei operatorului care va câºtiga licitaþia.
S
Consilierii locali de la Petroºani au aprobat un proiect de hotãrâre pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare din localitate. Supunerea spre aprobare a proiectului se afla la cea de-a treia încercare, aceasta fiind ºi norocoasã. «Este vorba de un studiu de oportunitate pentru delegarea gestiunii, colectãrii ºi depozitarii gunoiului menajer pe raza Municipiului Petroºani. este o acþiuni în urma cãreia vã fi scos la licitaþie acest serviciu”,
fac excepþie de la aceste proceduri. La Uricani, de exemplu, edilii s-au trezit cu bugetul sechestrat în contul sumelor restante în valoare de aproximativ 450.000 de lei. Suma reprezintã penalitãþile de întârziere pentru gratuitãþile la apã plãtite de Primãrie în perioada 2002 - 2003 – 2004, iar singurele cheltuieli care pot fi fãcute acum sunt cele cu salariile
ºi cele de funcþionare. Pentru aceste sume, Primãria Uricani se luptã
în instanþã cu lichidatorul Nova serv, iar procesul se aflã în faza de recurs, pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. La Petroºani situaþia este similarã, iar datoriile administraþiei publice depãºesc 400.000 de lei. Întreb timp, edilii au contestat executarea silitã, într-un nou proces aflat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia. „Primãria Municipiului Petroºani a contestat decizia de executare a Nova Serv. Este vorba despre o datorie veche de câþiva
La Petroºani,
Serviciul de salubrizare se va concesiona pe 10 ani unui operator
a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Directorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani, Lucian Dragomir, explica ºi el în ce constã acest
proiect. Serviciul de salubrizare se afla în subordinea SPADPP Petroºani. „Delegarea privind serviciul de salubrizare înseamnã cã un operator care va câºtiga aceastã licitaþie se va ocupa pe o perioadã de zece ani de zile sã facã curãþenia în Municipiul Petroºani. la momentul actual gunoiul este ridicat de cãtre serviciul pe care îl conduc dar trebuie sã þinem cont cã la celelalte capitole suntem foarte deficitari. Aici mã refer la maturatul stradal, care se face tot manual cu aceleaºi maturi ºi dat fiin faptul cã aproape toate strãzile sunt asfaltate, este nevoie de utilaje de mãturat ºi aspirat mecanizate. Este mult mai curat ºi elegant ºi rapid”, a declarat Lucian Dragomir.
De pe urmã delegãrii gestiunii acestui serviciu cei mai avantajaþi vor fi locuitorii municipiului Petroºani. «În primul rând va fi în avantajul nostru ca administraþie publicã localã pentru cã este foarte greu de gestionat un astfel de serviciu cu limitãrile care ni se impun prin lege, mã refer la numãrul de angajaþi, la toate cheltuielile legate de acest serviciu. Scopul este acela al unei calitãþi cât mai bune în colectarea gunoiului menajer ºi a curãþeniei în Municipiul Petroºani”, a mai precizat edilul ºef al municipiului Petroºani. Dragomir considerã cã delegarea serviciului va
aduce un plus de beneficii administraþiei. «Trebuie neapãrat sã implementãm ºi noi la nivelul municipiului cã aceasta salubrizare sã se desfãºoare pe timp de noapte la fel cum se
ani de zile, aferentã penalitãþilor la ordonanþa 41, prin care se subvenþiona plata apei pentru familiile cu nevoi. Lucrurile sunt în instanþã ºi se aºteaptã decizia instanþei de judecatã pentru executare”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Un alt proces se aflã la Înalta Curte de casaþie ºi Justiþie ºi vizeazã datoria în sine ºi temeinicia calculãrii acestor penalitãþi. Car men COSMAN
face ºi în marile oraºe. Noaptea nu încurca circulaþia, pietonii, nu-i deranjeazã pe copii de la spatile de joacã ºi din acest motiv ºi noi vom imprima în caietul de sarcini cã aceastã operaþiune sã se facã noaptea. Avem în administrare Centru Civic la care s-a inaugurat lucrarea, nu putem bãga maºini mari, nu putem bãga ºi trage containere ºi sã zgâriem. Acolo totul trebuie fãcut mecanizat cu o stropitoare ºi o maºinã micã care sã nu treacã de o tonã, sã fac o curãþenie impecabilã pentru centru civic. La momentul actual se aruncã multe pe jos noi nu am pus tomberoane dar centrul nu trebuie sã fie aºa. Mai este ºi zona Brãdet unde la fel este nevoie de utilaje mecanizate. De aceea astãzi implementam în faþa consiliului aceste lucruri”, a mai declarat ºeful SPADPP Petroºani. Aprobarea proiectului s-a fãcut cu mare dificultate, mai mulþi consilieri locali fiind nedumeriþi asupra unor aspecte din studiul de oportunitate. Delegarea serviiciului de salubrizare ar însemna un oraº mult mai curat, toate activitãþile de salubrizare fiind realizate de societatea care va câºtiga contractul. Delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare implica un cost de 4-6 milioane de lei anual, suma ce va fi plãtitã de administraþia publicã operatorului care va realiza serviciile de curãþenie de pe raza localitãþii. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
6 Fapt divers
10
tipologii de la locul de muncã ºi cum sã le faci faþã
1. ªeful pasiv-agresiv Ori de câte ori ai o problemã, pare mai mult decât înþelegãtor. Dificultãþile apar de-abia dupã ce aveþi conversaþia “clarificatoare”. Vrei sã pleci în vacanþã, sã îþi iei concediu medical sau sã lipseºti câteva ore? Aparent, nu are nimic împotrivã, dar gãseºte alte modalitãþi prin care sã te “pedepseascã” sau sã-þi încarce ºi mai mult volumul de lucru. Soluþia - Managerii de tipul pasivagresiv evita confruntãrile directe întrucât abilitãþile lor de comunicare sau negociere lipsesc cu desãvârºire. Fã-þi un plan bine pus la punct pentru zilele în care vei fi plecat, programeazã o întâlnire cu ºeful ºi deleagã sarcini ºi cãtre ceilalþi membri ai echipei.
esiv de 2. Internul exc ambiþios
ºi din cale þi am fost ambiþio Da, la început to ºeful. ne impresionãm afarã, dornici sã ternul în colectiv vine in Totuºi, atunci când i ur într-un cât mai multe lucr care vrea sã afle t, e clar cã nu îþi timp cât mai scur p pentru va mai rãmâne tim propriile sarcini. Soluþia - Internii zel care fac exces de de e þim pun o mul re întrebãri, dupã ca e tin la t to apeleazã nu a de de fricã greºi. Aºadar, cel aveþi mai bine ar fi sã inarã im el pr o discuþie foarte ici pl ex îi în care sã t ºi, mai clar ce are de fãcu eºelii. icine este supus gr ales, faptul cã or
4. Veºnic ul obosit
Întârzie m e pleacã înto reu ºi tdeauna primul, lã sând altora multe dintr e sarcinile sale. Cam aceasta ar fiºa postu fi lui “veºnic ului obosit”. Soluþia Dacã eºti lui, lucruri ºeful le de uºor. Îi explici calm se vor rezolva dest ul pune sing în ce poziþ ur mereu ie penibilã ºi cum îngre se celorlalþi p uneazã m rin aceast unca a eschivare În schimb permanen , dacã îþi e tã. ste un sim decât sã îþ plu coleg i imaginez n u i ai c din lume. ã e cel ma Paradoxal i bun cole g sa la Univers u nu, un st itatea din udiu realiz Nebraska, at cã cei care Lincoln, a îºi imagin ra tã e a colegi sfârº zã cã au c ei mai bun esc prin a i fi mai feri eficienþi la ciþi ºi mai serviciu.
3. Bârfitorul ªtie care e ultima cucerire a ºefului, dar ºi despre problemele financiare ale firmei. Acest tip de coleg nu pierde nicio ocazie în a te înºtiinþa cu privire la ultimele bârfe din jur. Soluþia - Atrage-i atenþia subtil ca nu e treaba voastrã ce fac alþii ºi întrerupe conversaþia încã de la început. Totuºi, nu fi prea dur cu el întrucât, conform ultimelor studii realizate în Olanda, persoanele care bârfesc la serviciu câteva minute sunt mai puþin stresate ºi dezvolta relaþii mai apropiate cu colegii. Asta nu înseamnã, bineînþeles, cã trebuie sã stai toatã ziua pe “mess” cu colegul bârfitor pentru cã vei fi catalogat ºi tu drept o persoanã neserioasã ºi superficialã.
6. Îngâmfatul
5. Vorbãreþul
A
O astfel de operaþiune de cosmetizare nu este deloc greu de realizat ºi nici nu afecteazã sãnãtatea dentarã, dupã cum declarã pentru Ziare.com dr. Luiza ªtefan. Concret, cum se procedeazã? Se face un periaj cu o pastã abrazivã, o igienizare ºi se pune un rulou
aplicã modelul dorit de client. Se foloseºte o lampã specialã pentru fotopolimelizare ºi se
aplicã un compozit translucid, care va lipi bijuteria. Se face apoi toaletarea zonei, se înlãturã excesul, dupã care se fotopolimerizeazã din nou. La final, se foloseºte o substanþã cu rol de protejare a smaltului ºi totul este gata. De aici înainte, se pot face operaþiuni de detartraj sau de albire a dinþilor fãrã probleme, iar dacã persoana cu pricina vrea sã îi fie înlãturatã bijuteria, nu vor rãmâne pete inestetice. Termenul de garanþie este foarte lung, aplicaþiile nu se desprind de la sine, de obicei clienþii fiind aceia care vin sã le dea jos pentru cã se plictisesc de ele. Se poate alege între zirconiu, aur (foiþe cu diverse forme), argint, platinã, cristale Swarovski, pânã la
ericirea este subiectivã ºi din ce în ce mai mulþi oameni se plâng cã momentele liniºtite, de bucurie ºi pace, sunt din ce în ce mai rare, stresul ºi grijile fiind acelea care preiau controlul.
F 7. Colegul cel nou ºi inventiv Avenit de câteva zile, dar plãnuieºte deja sã schimbe lumea, în cazul de faþã compania. Toatã tevatura în privinþa ideilor sale te ameþeºte ºi enerveazã deopotrivã. Soluþia - Încearcã sã-i scrii un email încurajator, dar totodatã realist. Spune cã îi apreciezi entuziasmul, însã ai vrea sã o ia mai uºor ºi sã se concentreze pe sarcinile sale directe, fãrã a mai încerca sã revoluþioneze lumea.
E cel mai vechi în firma aºa cã are sau considerã cã ar trebui sã aibã ºi unele avantaje. În general, nu are încredere în colegii noi sau în tehnici de tipul Facebook sau Twitter. Soluþia - Încearcã sã îl integrezi eficient în echipã, nu sã te lupþi cu el. Chiar dacã pare cã preferã rutinã în defavoarea noului, aratã-i cã pãstrezi multe dintre direcþiile propuse de el. Respectã-l l de la ITe serviciile u id im pentru cã pânã T . 9 m nevoie d la urmã nu a priceput , cu toþii ave u n u sa gramatorul ce ro la p p cã e a n d ã , C monibine rezistat în firma mai bine cu lui de IT. Ei zã a tu e n n e o m þi a la rt a re fãrã motiv, are cu dep care iu cam timid trebui sã este un gen siguranþã unele cu tine, va t câ e d i lu ru te torul compu atuuri. astfel. municaþi ºi tuaþia, înveþi sã co e -t pacã cu si Soluþia - Îm roiectele sã îºi lase p ta p e ºt a te mã-te nu ma ta ºi rezu le b ro p u tr n pe ricât fesionalã. O ro p a þi la re la , nu absent pare de timid sau el la e p i trecut va uita cã a mã. le b ro p siza o se -i a u tr n e p
Deºi ai o groazã de treabã, tipul extrem de vorbãreþ de vizavi îþi atrage mereu atenþia. Eºti convins cã ar putea vorbi ore în ºir, fãrã ca tu sã îþi poþi duce la bun sfârºit sarcinile. Soluþia - Cu cât mai direct, cu atât mai bine, spun experþii în domeniu. Aºadar, explicã-i politicos cã, la serviciu, munca e pe primul plan. Deºi subiectele sale sunt foarte interesante, ai dori sã le lãsaþi pentru o întâlnire în particular. Dacã varianta diplomatã nu merge, adu-þi cãºtile la birou.
sub buze pentru a izola dintele ºi a-l metine uscat. Se aplicã un demineralizant pe smalþ, se spalã ºi se usucã, dupã care se
Modalitãþi de a fi fericit, dovedite ºtiinþific
diferite, la fel ºi modalitãþile prin care trebuie sã învãþãm sã ne adaptãm fiecãreia. Cheia constã tocmai în a ºti cum sã identifici corect aceste tipare. Men’s Health trece în revistã cele mai comune 10 tipologii pe care le gãseºti la locul de muncã. Citeºte care sunt caracteristicile fiecãreia ºi cum sã faci faþã cu brio provocãrilor impuse de coabitarea în mediul profesional.
8. Veteranul
Bijuterii ºi desene pe dinþi tunci când te gândeºti la bijuterii ce împodobesc locuri atipice, probabil îþi vin în minte piercing-urile în nas, buze, sprânceanã, buric... Ce-ai spune, însã, de bijuteriile “montate” pe dinþi?
a locul de muncã, relaþiile dintre L colegi sunt deosebit de importante. Într-un colectiv, tipologiile de oameni sunt
(Sursa ziare.com)
Nu suporta refuzul, nu crede cã existã cineva mai presus decât el ºi, mai ales, nu îi pasã dacã îi lezeazã în vreun fel pe ceilalþi. Soluþia - Dã-i exemple concrete despre cum comportamentul sãu negativ a afectat compania, colectivul ºi mai ales rezultatele profesionale. Clienþi care sunt pe cale sã renunþe la serviciile firmei, colegi cãrora le este fricã sã îl abordeze, explicã-i foarte clar mizând mai ales pe interesul lui asupra companiei. Cercetãtorii de la Michigan State University spun cã focusarea pe interesele echipei îmbunãtãþeºte întotdeauna eficienþa profesionalã.
Fapt divers 7
Totuºi, poþi sã apelezi la câteva trucuri dovedite ºtiinþific de a fura câteva momente de fericire, conform Business Insider: Cheltuieºte bani pentru alþi oameni Dacã îþi foloseºti banii pentru a-i face pe alþii fericiþi, câºtigi douã lucruri dintr-o loviturã, psihologii spunând cã asta îþi va induce ºi þie o stare de spirit bunã. Studiile aratã cã cei mai fericiþi oameni sunt aceia generoºi, care fac acte de caritate. Expune-te la albastru Un studiu al cercetãtorilor de la Universiatea Sussex aratã cã persoanele care se expun la culoarea albastrã sunt mai fericite, mai optimiste ºi scapã de stres. Asta se întâmplã, cel mai posibil, datoritã asocierii albastrului cu cerul.
Nu te mai încãpãþâna sã-þi impui punctul de vedere Dr. Deepak Cohpra, autorul mai multor cãrþi despre atingerea fericirii (7 Keys to Joy and Enlightenment), spune cã neutralitatea este cel mai bun mod de a rãmâne fericit. Poþi sã îþi salvezi pânã la 99% din energie dacã nu simþi tot timpul cã trebuie sã impui altora punctul tãu de vedere ºi le accepþi credinþele. Mergi la bisericã ªtiinþa susþine biserica, studiile arãtând în mod clar faptul cã persoanele care merg în aceste lacase sfinte în mod periodic au mai puþine griji legate de carierã ºi viitor ºi au parteneri de viaþã de lungã
10. Psihopatul Dacã la interviurile de angajare ar exista un test pentru depistarea psihopaþilor, lucrurile ar fi mult mai simple. Cum lucrurile nu stau chiar aºa, rezumã-te în a depista colegul care stârneºte frica în rândul colegilor ºi creeazã o tensiune inexplicabilã în birou. Soluþia - Evalueazã situaþia pentru a vedea cât de grav e comportamentul persoanei în cauzã. Dacã afecteazã fizic sãu emoþional alþi membri ai echipei, e cazul sã ceri ajutor specializat. În caz contrar sau în situaþia în care psihopatul e deghizat în ºeful tãu, nu-i da ocazia sã te ºicaneze. Respectã-i indicaþiile ºi dã-i cât mai puþine motive de a te lua în vizor.
rubine, diamante ºi alte pietre preþioase, costurile crescând de la 250 de lei pânã unde þine buzunarul Medicul Pavel Chirilã, doctor în ªtiinþe Medicale, a subliniat, în acelaºi context, cã România este þara europeanã cu cel mai mare numãr de bolnavi cu cancer, în special de colon, plãmân ºi creier. “O treime dintre aceste forme de cancer pot fi cauzate de stilul de viaþã necorespunzãtor ºi de alimentaþie. Alimentele sunt implicate mai ales în cancerul de tub digestiv, din cauza nitraþilor ºi a nitriþilor. Este vorba, în special, despre mezeluri, mai ales cele ieftine, ºi de zahãr. Nitriþii care ajung în stomac, în contact cu acidul, formeazã substanþe care cauzeazã cancerul de tub digestiv”, a mai spus
medicul Chirilã. Potrivit lui Pavel Chirilã, zahãrul are un “mecanism” mai complex, pentru cã slãbeºte capacitatea florei saprofite de a þine piept factorilor cancerigeni. Medicul Chirilã avertizeazã ºi asupra unui alt pericol care vine de la aditivii alimentari în numãr de 1.000. “Cei mai periculoºi sunt aspartamul ºi benzoatul de sodiu, acesta din urmã fiind interzis în Europa de Vest. Acolo, este folosit benzoatul de potasiu, care nu este cancerigen”, a precizat medicul. De asemenea, potrivit lui Chirilã, sticlele de plastic reprezintã o “sursã de cancer” dacã sunt þinute în soare, pentru cã elibereazã bisfenol - substanþa chimicã dãunãtoare.
duratã, aºa cã sunt mai stabili din punct de vedere emoþional. Numãrã cel puþin 10 prieteni Cercetãtorii de la Universitatea Nottingham spun cã persoanele care au cel puþin 10 prieteni sunt mai fericite decât cele cu 5
sau mai puþin. Prefã-te pânã se transformã în realitate Poate nu eºti cel mai bun actor, dar dacã încerci sã te prefaci fericit atunci când nu eºti, îþi vei autoinduce o stare de spirit pozitivã, dupã cum aratã studiile specialiºtilor.
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
6 Fapt divers
10
tipologii de la locul de muncã ºi cum sã le faci faþã
1. ªeful pasiv-agresiv Ori de câte ori ai o problemã, pare mai mult decât înþelegãtor. Dificultãþile apar de-abia dupã ce aveþi conversaþia “clarificatoare”. Vrei sã pleci în vacanþã, sã îþi iei concediu medical sau sã lipseºti câteva ore? Aparent, nu are nimic împotrivã, dar gãseºte alte modalitãþi prin care sã te “pedepseascã” sau sã-þi încarce ºi mai mult volumul de lucru. Soluþia - Managerii de tipul pasivagresiv evita confruntãrile directe întrucât abilitãþile lor de comunicare sau negociere lipsesc cu desãvârºire. Fã-þi un plan bine pus la punct pentru zilele în care vei fi plecat, programeazã o întâlnire cu ºeful ºi deleagã sarcini ºi cãtre ceilalþi membri ai echipei.
esiv de 2. Internul exc ambiþios
ºi din cale þi am fost ambiþio Da, la început to ºeful. ne impresionãm afarã, dornici sã ternul în colectiv vine in Totuºi, atunci când i ur într-un cât mai multe lucr care vrea sã afle t, e clar cã nu îþi timp cât mai scur p pentru va mai rãmâne tim propriile sarcini. Soluþia - Internii zel care fac exces de de e þim pun o mul re întrebãri, dupã ca e tin la t to apeleazã nu a de de fricã greºi. Aºadar, cel aveþi mai bine ar fi sã inarã im el pr o discuþie foarte ici pl ex îi în care sã t ºi, mai clar ce are de fãcu eºelii. icine este supus gr ales, faptul cã or
4. Veºnic ul obosit
Întârzie m e pleacã înto reu ºi tdeauna primul, lã sând altora multe dintr e sarcinile sale. Cam aceasta ar fiºa postu fi lui “veºnic ului obosit”. Soluþia Dacã eºti lui, lucruri ºeful le de uºor. Îi explici calm se vor rezolva dest ul pune sing în ce poziþ ur mereu ie penibilã ºi cum îngre se celorlalþi p uneazã m rin aceast unca a eschivare În schimb permanen , dacã îþi e tã. ste un sim decât sã îþ plu coleg i imaginez n u i ai c din lume. ã e cel ma Paradoxal i bun cole g sa la Univers u nu, un st itatea din udiu realiz Nebraska, at cã cei care Lincoln, a îºi imagin ra tã e a colegi sfârº zã cã au c ei mai bun esc prin a i fi mai feri eficienþi la ciþi ºi mai serviciu.
3. Bârfitorul ªtie care e ultima cucerire a ºefului, dar ºi despre problemele financiare ale firmei. Acest tip de coleg nu pierde nicio ocazie în a te înºtiinþa cu privire la ultimele bârfe din jur. Soluþia - Atrage-i atenþia subtil ca nu e treaba voastrã ce fac alþii ºi întrerupe conversaþia încã de la început. Totuºi, nu fi prea dur cu el întrucât, conform ultimelor studii realizate în Olanda, persoanele care bârfesc la serviciu câteva minute sunt mai puþin stresate ºi dezvolta relaþii mai apropiate cu colegii. Asta nu înseamnã, bineînþeles, cã trebuie sã stai toatã ziua pe “mess” cu colegul bârfitor pentru cã vei fi catalogat ºi tu drept o persoanã neserioasã ºi superficialã.
6. Îngâmfatul
5. Vorbãreþul
A
O astfel de operaþiune de cosmetizare nu este deloc greu de realizat ºi nici nu afecteazã sãnãtatea dentarã, dupã cum declarã pentru Ziare.com dr. Luiza ªtefan. Concret, cum se procedeazã? Se face un periaj cu o pastã abrazivã, o igienizare ºi se pune un rulou
aplicã modelul dorit de client. Se foloseºte o lampã specialã pentru fotopolimelizare ºi se
aplicã un compozit translucid, care va lipi bijuteria. Se face apoi toaletarea zonei, se înlãturã excesul, dupã care se fotopolimerizeazã din nou. La final, se foloseºte o substanþã cu rol de protejare a smaltului ºi totul este gata. De aici înainte, se pot face operaþiuni de detartraj sau de albire a dinþilor fãrã probleme, iar dacã persoana cu pricina vrea sã îi fie înlãturatã bijuteria, nu vor rãmâne pete inestetice. Termenul de garanþie este foarte lung, aplicaþiile nu se desprind de la sine, de obicei clienþii fiind aceia care vin sã le dea jos pentru cã se plictisesc de ele. Se poate alege între zirconiu, aur (foiþe cu diverse forme), argint, platinã, cristale Swarovski, pânã la
ericirea este subiectivã ºi din ce în ce mai mulþi oameni se plâng cã momentele liniºtite, de bucurie ºi pace, sunt din ce în ce mai rare, stresul ºi grijile fiind acelea care preiau controlul.
F 7. Colegul cel nou ºi inventiv Avenit de câteva zile, dar plãnuieºte deja sã schimbe lumea, în cazul de faþã compania. Toatã tevatura în privinþa ideilor sale te ameþeºte ºi enerveazã deopotrivã. Soluþia - Încearcã sã-i scrii un email încurajator, dar totodatã realist. Spune cã îi apreciezi entuziasmul, însã ai vrea sã o ia mai uºor ºi sã se concentreze pe sarcinile sale directe, fãrã a mai încerca sã revoluþioneze lumea.
E cel mai vechi în firma aºa cã are sau considerã cã ar trebui sã aibã ºi unele avantaje. În general, nu are încredere în colegii noi sau în tehnici de tipul Facebook sau Twitter. Soluþia - Încearcã sã îl integrezi eficient în echipã, nu sã te lupþi cu el. Chiar dacã pare cã preferã rutinã în defavoarea noului, aratã-i cã pãstrezi multe dintre direcþiile propuse de el. Respectã-l l de la ITe serviciile u id im pentru cã pânã T . 9 m nevoie d la urmã nu a priceput , cu toþii ave u n u sa gramatorul ce ro la p p cã e a n d ã , C monibine rezistat în firma mai bine cu lui de IT. Ei zã a tu e n n e o m þi a la rt a re fãrã motiv, are cu dep care iu cam timid trebui sã este un gen siguranþã unele cu tine, va t câ e d i lu ru te torul compu atuuri. astfel. municaþi ºi tuaþia, înveþi sã co e -t pacã cu si Soluþia - Îm roiectele sã îºi lase p ta p e ºt a te mã-te nu ma ta ºi rezu le b ro p u tr n pe ricât fesionalã. O ro p a þi la re la , nu absent pare de timid sau el la e p i trecut va uita cã a mã. le b ro p siza o se -i a u tr n e p
Deºi ai o groazã de treabã, tipul extrem de vorbãreþ de vizavi îþi atrage mereu atenþia. Eºti convins cã ar putea vorbi ore în ºir, fãrã ca tu sã îþi poþi duce la bun sfârºit sarcinile. Soluþia - Cu cât mai direct, cu atât mai bine, spun experþii în domeniu. Aºadar, explicã-i politicos cã, la serviciu, munca e pe primul plan. Deºi subiectele sale sunt foarte interesante, ai dori sã le lãsaþi pentru o întâlnire în particular. Dacã varianta diplomatã nu merge, adu-þi cãºtile la birou.
sub buze pentru a izola dintele ºi a-l metine uscat. Se aplicã un demineralizant pe smalþ, se spalã ºi se usucã, dupã care se
Modalitãþi de a fi fericit, dovedite ºtiinþific
diferite, la fel ºi modalitãþile prin care trebuie sã învãþãm sã ne adaptãm fiecãreia. Cheia constã tocmai în a ºti cum sã identifici corect aceste tipare. Men’s Health trece în revistã cele mai comune 10 tipologii pe care le gãseºti la locul de muncã. Citeºte care sunt caracteristicile fiecãreia ºi cum sã faci faþã cu brio provocãrilor impuse de coabitarea în mediul profesional.
8. Veteranul
Bijuterii ºi desene pe dinþi tunci când te gândeºti la bijuterii ce împodobesc locuri atipice, probabil îþi vin în minte piercing-urile în nas, buze, sprânceanã, buric... Ce-ai spune, însã, de bijuteriile “montate” pe dinþi?
a locul de muncã, relaþiile dintre L colegi sunt deosebit de importante. Într-un colectiv, tipologiile de oameni sunt
(Sursa ziare.com)
Nu suporta refuzul, nu crede cã existã cineva mai presus decât el ºi, mai ales, nu îi pasã dacã îi lezeazã în vreun fel pe ceilalþi. Soluþia - Dã-i exemple concrete despre cum comportamentul sãu negativ a afectat compania, colectivul ºi mai ales rezultatele profesionale. Clienþi care sunt pe cale sã renunþe la serviciile firmei, colegi cãrora le este fricã sã îl abordeze, explicã-i foarte clar mizând mai ales pe interesul lui asupra companiei. Cercetãtorii de la Michigan State University spun cã focusarea pe interesele echipei îmbunãtãþeºte întotdeauna eficienþa profesionalã.
Fapt divers 7
Totuºi, poþi sã apelezi la câteva trucuri dovedite ºtiinþific de a fura câteva momente de fericire, conform Business Insider: Cheltuieºte bani pentru alþi oameni Dacã îþi foloseºti banii pentru a-i face pe alþii fericiþi, câºtigi douã lucruri dintr-o loviturã, psihologii spunând cã asta îþi va induce ºi þie o stare de spirit bunã. Studiile aratã cã cei mai fericiþi oameni sunt aceia generoºi, care fac acte de caritate. Expune-te la albastru Un studiu al cercetãtorilor de la Universiatea Sussex aratã cã persoanele care se expun la culoarea albastrã sunt mai fericite, mai optimiste ºi scapã de stres. Asta se întâmplã, cel mai posibil, datoritã asocierii albastrului cu cerul.
Nu te mai încãpãþâna sã-þi impui punctul de vedere Dr. Deepak Cohpra, autorul mai multor cãrþi despre atingerea fericirii (7 Keys to Joy and Enlightenment), spune cã neutralitatea este cel mai bun mod de a rãmâne fericit. Poþi sã îþi salvezi pânã la 99% din energie dacã nu simþi tot timpul cã trebuie sã impui altora punctul tãu de vedere ºi le accepþi credinþele. Mergi la bisericã ªtiinþa susþine biserica, studiile arãtând în mod clar faptul cã persoanele care merg în aceste lacase sfinte în mod periodic au mai puþine griji legate de carierã ºi viitor ºi au parteneri de viaþã de lungã
10. Psihopatul Dacã la interviurile de angajare ar exista un test pentru depistarea psihopaþilor, lucrurile ar fi mult mai simple. Cum lucrurile nu stau chiar aºa, rezumã-te în a depista colegul care stârneºte frica în rândul colegilor ºi creeazã o tensiune inexplicabilã în birou. Soluþia - Evalueazã situaþia pentru a vedea cât de grav e comportamentul persoanei în cauzã. Dacã afecteazã fizic sãu emoþional alþi membri ai echipei, e cazul sã ceri ajutor specializat. În caz contrar sau în situaþia în care psihopatul e deghizat în ºeful tãu, nu-i da ocazia sã te ºicaneze. Respectã-i indicaþiile ºi dã-i cât mai puþine motive de a te lua în vizor.
rubine, diamante ºi alte pietre preþioase, costurile crescând de la 250 de lei pânã unde þine buzunarul Medicul Pavel Chirilã, doctor în ªtiinþe Medicale, a subliniat, în acelaºi context, cã România este þara europeanã cu cel mai mare numãr de bolnavi cu cancer, în special de colon, plãmân ºi creier. “O treime dintre aceste forme de cancer pot fi cauzate de stilul de viaþã necorespunzãtor ºi de alimentaþie. Alimentele sunt implicate mai ales în cancerul de tub digestiv, din cauza nitraþilor ºi a nitriþilor. Este vorba, în special, despre mezeluri, mai ales cele ieftine, ºi de zahãr. Nitriþii care ajung în stomac, în contact cu acidul, formeazã substanþe care cauzeazã cancerul de tub digestiv”, a mai spus
medicul Chirilã. Potrivit lui Pavel Chirilã, zahãrul are un “mecanism” mai complex, pentru cã slãbeºte capacitatea florei saprofite de a þine piept factorilor cancerigeni. Medicul Chirilã avertizeazã ºi asupra unui alt pericol care vine de la aditivii alimentari în numãr de 1.000. “Cei mai periculoºi sunt aspartamul ºi benzoatul de sodiu, acesta din urmã fiind interzis în Europa de Vest. Acolo, este folosit benzoatul de potasiu, care nu este cancerigen”, a precizat medicul. De asemenea, potrivit lui Chirilã, sticlele de plastic reprezintã o “sursã de cancer” dacã sunt þinute în soare, pentru cã elibereazã bisfenol - substanþa chimicã dãunãtoare.
duratã, aºa cã sunt mai stabili din punct de vedere emoþional. Numãrã cel puþin 10 prieteni Cercetãtorii de la Universitatea Nottingham spun cã persoanele care au cel puþin 10 prieteni sunt mai fericite decât cele cu 5
sau mai puþin. Prefã-te pânã se transformã în realitate Poate nu eºti cel mai bun actor, dar dacã încerci sã te prefaci fericit atunci când nu eºti, îþi vei autoinduce o stare de spirit pozitivã, dupã cum aratã studiile specialiºtilor.
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
8 Culturã upã seceta prelungã, cu toate cã oamenii au executat mai multe praºile ºi curãþiri de buruieni, vãzând cã vrejurile cartofilor plesneau ca vreascurile uscate, concluzia local-nicilor spunea cã munca a fost în zadar : recolta de cartofi arãta de tot plânsul, cele mai arãtoase exemplare arãtau cam cât oul de bibilicã, adicã erau cartofi buni ca sãmânþã, nu pentru pãstrat pe iarnã, pentru consum în casã. De aceea, fiecare gospodar, dupã pile, cunoºtinþe, relaþii ºi noroc, suna prin þarã sã-ºi procure alimentul de bazã, pe bani sau la troc, la înþelegere .
D
Un gând asemãnãtor îl însoþea ºi pe Milu în timp ce se deplasa cãtre ºcoala din cel mai mare cartier al oraºului. Dimineaþa era seninã ºi rece, pe florile specifice din rondurile de lângã trotuare bruma sclipea în bobiþe a toamnã scurtã ºi din piaþa în aer liber, mare, agro-alimentarã, se auzeau clar rugãminþi, îndemnuri ºi reclame, tocmeli ºi muzicã de proastã calitate, adicã manele ºi chiciuri. Ca de obicei, saluta ºi era salutat, rãspundea cu voce tare la saluturile trecãtorilor, vânzãtorilor de orice rang, a cumpãrãtorilor, pe cei mai mulþi îi cunoºtea . Se bucura de ziua luminoasã, avea ºi viaþa momente încântãtoare, cele în care Cerul lucra plãcut... Când a vãzut cartofii pe tarabe ºi-a amintit de cele douã coºuri cu cartofi minusculi, unul era pentru sorã-sa geamãnã, lucraserã amândoi din greu sã-i
scoatã din pãmântul pietros, chiar dacã plouase vreo douã zile mocãneºte, amintire care îl aduse repede cu picioarele pe pãmântul noii democraþii. Adicã dãdu acuzator din deget înspre mai mulþi vajnici mâncãtori de seminþe, care aruncau cojile pe asfaltul proaspãt mãturat ºi spãlat. Se întrebã, cãutând, ce legãturã s-ar putea face între expresia „ ei stau sã se afle în treabã” cu starea omului disponibilizat, lãsat de toate guvernele de dupã Revolta cu bãtaie fãrã loc de muncã, fãrã dreptul de a-ºi asigura existenþa, pe cei mai mulþi îndemnându-i, subtil ºi criminal, sã-ºi ia lumea în cap, sã plece peste hotare. Curioasã manevrã, pe cei rãmaºi în suferinþa de acasã, ca sã le astupe gura ºi sã le distrugã precum picãtura chinezeascã rezistenþa ºi protestul uneori agresiv, noii guvernanþi democraþi au inven-
ÞÃRAN Motto: Omul liniºtit în trup, suflet ºi cuget e capabil de orice fel de reacþii, chiar explozive!
tat pomana democraticã, cea în faþa cãreia spiritul creator al românului obiºnuit a capitulat necondiþionat, expresia a devenit „ stau la pomanã sã se afle în treabã”, fapt consemnat ºi de Þuþea, venerabilul gânditor, care spunea ºi tot spunea... Dar cine sã asculte? Dascãlul îºi continuã drumul admirând oraºul, clãdirile curãþate de ploaie, aerul era proaspãt, unii oameni forfoteau cu treburi, iar spãrgãtorii de seminþe, dupã ce scãparã de privirile acuzatoare ale fostului profesor, îºi reluarã cu îndârjire „ocupaþia”, umezindu-ºi gâturile uscate cu licoarea dintr-un pet de doi litri jumate, þuicã neaoºã, fãcând un fel de „roata soarelui” , momârlãneºte, mai bine zis oamenii beau „ca la botul calului”, deci fãrã a serba anume ceva, beau cu neruºinare, noroc cã erau la ºcoalã cei mici, iar poliþiºtii comunitari încã nu deschiseserã bine ochii, era prea de dimineaþã... -Vedeþi, domn’ profesor, asta-i democraþia din România? Nu rãspunse, dãdu din mânã a lehamite. Cel din faþa lui, bun cãrãtor de plase ºi sacoºe, cã era zi de piaþã, vorbi mai departe : -A venit unul cu cartofi faini, maºina-i de Alba, îs aleºi, gata puºi în þesãturi de-alea, gata cântãriþi, o frumuseþe, domnule! Instinctiv, ochii îi lunecarã cercetând, vãzu ºi coti spre tarabe. Proprietarul cartofilor descãrca marfa dintr-un ARO, avea ºi-o remorcã adecvatã, trãsese utilajele la marginea de sus a tarabei, a mesei închiriate. Descãrca rapid, omul se grãbea, cartofii arãtau de mai mare dragul, „bravo lui, a avut noroc, va face bani buni”, cel mai mic cartof se vedea a fi cam cât
pumnul strâns. Era un tip vânjos, cu spate larg, stãtea pe picioare zdravene, de muntean uºor crãcãnat. Purta clop înalt, mândru, peste o claie de pãr
blond, cârlionþat, avea mustaþã stufoasã ºi ochi de câine puternic, din rasa celor pe care îi foloseau la orice eschimoºii. Peste pantalonii groºi, bufanþi, trãsese cizme de piele groasã, avea curea latã, cu flori sãpate, o flanea groasã, din lânã þesutã la rãzboi, în casã ºi un cheptar cu buzunare interioare ºi exterioare, asigurate cu fermoare uriaºe. Dupã ce a terminat, vãzând cã lumea se adunase fãcând autohtona „coadã”, a rostit cu voce tare, zâmbind deschis : -Oameni buni, sunt cântãriþi de
mine ºi de ai mei, vând cu tot cu plasã, cinci kilograme are fiecare, plus-minus un cartof, vorba aia, fiecare plasã costã... Strecurat prin spate, miºcare
vãzutã de Milu, „ºeful” nedeclarat al pieþii îl trase brusc ºi cu putere de braþ, era „angrosistul” care dribla preþuri ºi impozite,
taxe, ca la români, gest supãrãtor, specific noilor stãpâni din patrie. Cetãþenii îl ºtiau ºi îi ºtiau ºi de fricã, se avea bine cu cei de la administraþie ºi primãrie, cumpãra marfa de la producãtor cu cât credea de cuviinþã, o vindea cu oamenii lui tot cu cât considera, adicã era totul ca la noi, un fel de „stat în stat”, era intermediarul care se îmbogãþea, care corupea. Cel tras de braþ îl împinse uºor: -Eu sunt Þãran din zona Sebeºului, ãsta-i numele meu, asta mi-i marfa, am actele în regulã ºi nu-mi place... Îmbogãþitul de dupã Revoluþie, cu voce de fumãtor înrãit ºi bãutor fruntaº, îºi aruncã duhoarea peste sebeºanul vãdit deranjat: -Ai rãbdare, ticuþule, cã aici nu eºti de capul tãu, taci, asculþi ºi faci cum îþi spun, o sã ieºi bine ºi tu, bine ieºim ºi noi, ai spus cã te grãbeºti, bãiatule, câºtigi timp dintr-o loviturã, îþi cumpãr toatã marfa acum, pe loc rãmâne, îþi dau pe kil... Pãstrându-ºi zâmbetul, sebeºanul cel blond se încruntã uºor, desfãcu degetele „mafiotului” de pe braþ ºi-l împinse iarãºi, mai hotãrât: -Am plãtit locul, vã rog, aflaþi cã sunt chiar de capul meu, sã afle toþi, nu vreau sã am treabã cu nimeni, nu-mi place sã punã mâna pe mine cineva fãrã sã-i dau voie, dacã vreþi sã cumpãraþi vã rog sã vã aºezaþi la rând, e lume multã ºi mai vine, dau câte douã plase la fiecare, sã prindã cât mai mulþi, ºtiu cã pe la dumneavoastrã nu s-au fãcut în acest an, plecaþi , nu-mi place sã-mi stea cineva în spate, încã o datã, oameni buni, douã plase pentru fiecare, preþul e cinci lei plasa, repede, îs cu grabã ! Ceea ce se întâmplã în continuare îl convinse pe Tãian cã trãieºte în România, unde orice e posibil. Vãzu „ºatra” mafiotului adunându-se de prin cotloanele pieþii, furiºându-se în spatele þãranului, strategie care îi ascuþi curiozitatea ºi care îl obligã pe cel cu cartofii sã se întoarcã spre atacatori cu faþa. Degetele angrosistului se înfipserã din nou în umãrul þãranului ºi, simþindu-se superior, rãcni : -Ce spun eu aici e lege, þãrane, eu sunt ºeful, altfel nu vinzi nimic, mârlane, te... Strigãtele atraserã doi poliþiºti comunitari, proaspeþi, încã
Culturã 9
nerodaþi, care cãlcau nehotãrâþi, sã intervinã sau nu, dar lucrurile se precipitarã. Mâna dreaptã a blondului cãutã pe suprafaþa închiriatã un cartof pe care îl tãiase pe o parte, sã i se vadã miezul galben, sãnãtos ºi coaja subþire („ am gunoit locul de mai mult timp, am rotit peacolo ºi cereale, pãmântul meu e între izvoare, a trecut cu bine de secetã, s-au fãcut cartofii de minune, îs buni fierþi sau copþi, prãjiþi sau topºiþi, se topesc în gurã !”), se strânse brusc mâna peste cartoful frumos ºi, dupã ce ridicã braþul stâng eliberânduse de ghearele mafiotului, îl izbi pe îmbuibatul cocoloºit de autoritãþi în crucea dintre ochi cu atâta putere, încât îl prãvãli peste taraba alãturatã, leºinat. Neamurile din spate sãrirã urlând, chemau poliþie ºi jandarmerie, voiau ca lumea sã sarã, sã linºeze... Oamenii, cum se manifestã vitejia pe la noi în ultimele decenii, stãteau, vorba aia ce spune multe, prostiþi, dar cu un fel de mulþumire tâmpã în priviri, cã o încasase cel care se îmbogãþea, nedrept, din munca
lor, urmãrind eforturile „ºatrei” de a-l pune pe picioare pe cel prãbuºit, mobilizarea neamurilor pentru a-l ataca pe sebeºan. Zâmbind în acelaºi fel, fapt care îl entuziasmã pe Tãian ºi-l fãcu sã exclame admirativ ceva de genul „ãsta da bãrbat, dragii mei !”,blondul se aplecã fulgerãtor ºi apucã de pe o stivã cu sãculeþi o secure de mãrime medie, o învârti cu braþu-i puternic de câteva ori, adicã fãcu roatã liberã în jur, atacatorii o luarã la sãnãtoasa. Apoi, privind spre cei de la rând cu încredere, începu sã vândã, vorbind cu tãrie: -Sunteþi martori. útia trebuie sã afle cã eu îs nãscut de mamã bunã, nu fãtat, se aude? Pe primul care îndrãzneºte sã punã mâna pe mine fãrã voia mea îl voi despica de la locul unde mãnâncã pânã la locul pe unde iese ce-a mâncat ! Eu nu ºtiu de glumã pe munca mea, pe cartofii mei de pe pãmântul meu, în þara mea ºi libertatea mea! Vã rog sã mã faceþi atent dacã se mai strecoarã careva pe la spate,gata, Doamne-Ajutã! În scurt timp omul vându toatã marfa ºi se pregãti sã urce în ARO. Vãzând cã erau mulþi care se interesau de cartofi, „aºa de frumoºi, de buni, de ieftini, sã-i dea Dumnezeu sãnãtate, oare mai vine ?”, omul strigã sã se audã : -Pânã se lasã întunericul mai aduc o încãrcãturã, numai sã mã feriþi de creaturile astea ale democraþiei celei noi, rãmâneþi sãnãtoºi ! ªi,dupã ce trânti portiera cam veche ºi porni motorul, scãpã o strigãturã : Am topor bine cãlit, ªapte zile ascuþit, Sã tai capul la ciocoi, La ciocoi de aºtia noi!... (fragment de roman) Ioan Dan Bãlan
„Vara lui Mioi” ºi „Vara lui Sâmedru” s-au sfârºit
upã coborârea oilor de la „vãrat”, cât permite vremea, mai pãºuneazã aproape de sat, ca o ultimã pãºune. Acest pãºunat aproape de sat þine cam de la coborâtul din vãrat pânã pe la Sf. Paraschiva, 14 octombrie. Se zice cã de la sfârºitul lui septembrie, din 29, pânã la Vinerea Mare, 14 octombrie, de obicei vremea se încãlzeºte iar; aceasta este „vara lui Mihai” (sau Mioi).
D
Legenda spune cã acest Mihai a fost un cãrãuº sãrac, care tot lucrând pe la alþii, nu a avut timp sã-ºi adune roadele de pe pãmântul lui. De aceea el l-a rugat pe Dumnezeu sã-i dea ºi lui atâta varã, cât sã-ºi adune roadele. Pentru cã era curat la suflet, Dumnezeu s-a îndurat de el ºi i-a mai dat niºte zile calde, cum a cerut. De atunci, în fiecare toamnã, dupã lãsarea vremii reci, mai vin zile calde. Aºa cum aratã însã Marcel Lutic în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã, „Trebuie spus cã Vara lui Mioi nu era decât prima varã din toamnã. Potrivit poporului, ar mai fi încã alte trei veri; astfel, în preajma Sâmedrului (26 octombrie), existau patru zile numite Vara lui Sâmedru, lângã Arhangheli (8 noiembrie) se gãsea o zi cunoscutã dub numele de Vara Arhanghelilor, iar între Arhangheli ºi Crãciun ar mai fi o varã, numitã sugestiv Vara Iernii, aceasta cuprinzând între douã ºi patru zile! Comun tuturor acestor scurte veri erau, se spune, cerul senin ºi vremea neobiºnuit de cãlduroasã.” Dupã zilele mai calde din „vara lui Mihai” (sau Mioi), în toamnele mai blânde cel mult
dupã „vara lui Sâmedru”, oile se pregãtesc de transhumanþa de toamnã, care dureazã cât permite vremea, în iernile foarte blânde poate dura chiar toatã iarna. În acest caz oile sunt duse în locuri unde iarba rãmâne verde încã mult timp ºi, cu cât se înainteazã în iarnã, se coboarã mai în sud, de obicei în sudul Banatului, unde, datoritã influenþelor climatului mediteraneean, se pot gãsi petice pãºunabile de-a lungul întregii ierni. Aceastã transhumanþã, nu a fost afectatã în acest prim deceniu de aderarea României la Uniunea Europeanã, ci se desfãºoarã dupã aceleaºi tradiþii strãvechi. Strigãturile momârlãneºti reflectã foarte bine aceastã plecare a oilor: „Vã las munþilor cu drag cã eu plec pe alt meleag, te las stâna mea cu dor pân’la anul viitor. Eu cobor cãtre câmpie unde iarna întârzie, nu vine aºa avan ca pe-aicea prin ªurean. ªi cu lacrimi pe obraz eu îmi iau un bun rãmas ºi vã zic la toþi „Cu bine” pân’la vara care vine! x Bine-ar fi sã mai trãim la munte sã mai ieºim sã se-audã prin pãduri chiote ºi glas de câini momârlanii de-ar trãi n-or sã fie munþi pustii c-aºa-i obicei la noi sã þinem, sã creºtem oi!… Munþilor cu stâne mari aveþi grijã de ciobani de ciobani ºi de bãciþe ºi de bietele oiþe!” IOAN DAN BÃLAN ELISABETA BOGÃÞAN
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
8 Culturã upã seceta prelungã, cu toate cã oamenii au executat mai multe praºile ºi curãþiri de buruieni, vãzând cã vrejurile cartofilor plesneau ca vreascurile uscate, concluzia local-nicilor spunea cã munca a fost în zadar : recolta de cartofi arãta de tot plânsul, cele mai arãtoase exemplare arãtau cam cât oul de bibilicã, adicã erau cartofi buni ca sãmânþã, nu pentru pãstrat pe iarnã, pentru consum în casã. De aceea, fiecare gospodar, dupã pile, cunoºtinþe, relaþii ºi noroc, suna prin þarã sã-ºi procure alimentul de bazã, pe bani sau la troc, la înþelegere .
D
Un gând asemãnãtor îl însoþea ºi pe Milu în timp ce se deplasa cãtre ºcoala din cel mai mare cartier al oraºului. Dimineaþa era seninã ºi rece, pe florile specifice din rondurile de lângã trotuare bruma sclipea în bobiþe a toamnã scurtã ºi din piaþa în aer liber, mare, agro-alimentarã, se auzeau clar rugãminþi, îndemnuri ºi reclame, tocmeli ºi muzicã de proastã calitate, adicã manele ºi chiciuri. Ca de obicei, saluta ºi era salutat, rãspundea cu voce tare la saluturile trecãtorilor, vânzãtorilor de orice rang, a cumpãrãtorilor, pe cei mai mulþi îi cunoºtea . Se bucura de ziua luminoasã, avea ºi viaþa momente încântãtoare, cele în care Cerul lucra plãcut... Când a vãzut cartofii pe tarabe ºi-a amintit de cele douã coºuri cu cartofi minusculi, unul era pentru sorã-sa geamãnã, lucraserã amândoi din greu sã-i
scoatã din pãmântul pietros, chiar dacã plouase vreo douã zile mocãneºte, amintire care îl aduse repede cu picioarele pe pãmântul noii democraþii. Adicã dãdu acuzator din deget înspre mai mulþi vajnici mâncãtori de seminþe, care aruncau cojile pe asfaltul proaspãt mãturat ºi spãlat. Se întrebã, cãutând, ce legãturã s-ar putea face între expresia „ ei stau sã se afle în treabã” cu starea omului disponibilizat, lãsat de toate guvernele de dupã Revolta cu bãtaie fãrã loc de muncã, fãrã dreptul de a-ºi asigura existenþa, pe cei mai mulþi îndemnându-i, subtil ºi criminal, sã-ºi ia lumea în cap, sã plece peste hotare. Curioasã manevrã, pe cei rãmaºi în suferinþa de acasã, ca sã le astupe gura ºi sã le distrugã precum picãtura chinezeascã rezistenþa ºi protestul uneori agresiv, noii guvernanþi democraþi au inven-
ÞÃRAN Motto: Omul liniºtit în trup, suflet ºi cuget e capabil de orice fel de reacþii, chiar explozive!
tat pomana democraticã, cea în faþa cãreia spiritul creator al românului obiºnuit a capitulat necondiþionat, expresia a devenit „ stau la pomanã sã se afle în treabã”, fapt consemnat ºi de Þuþea, venerabilul gânditor, care spunea ºi tot spunea... Dar cine sã asculte? Dascãlul îºi continuã drumul admirând oraºul, clãdirile curãþate de ploaie, aerul era proaspãt, unii oameni forfoteau cu treburi, iar spãrgãtorii de seminþe, dupã ce scãparã de privirile acuzatoare ale fostului profesor, îºi reluarã cu îndârjire „ocupaþia”, umezindu-ºi gâturile uscate cu licoarea dintr-un pet de doi litri jumate, þuicã neaoºã, fãcând un fel de „roata soarelui” , momârlãneºte, mai bine zis oamenii beau „ca la botul calului”, deci fãrã a serba anume ceva, beau cu neruºinare, noroc cã erau la ºcoalã cei mici, iar poliþiºtii comunitari încã nu deschiseserã bine ochii, era prea de dimineaþã... -Vedeþi, domn’ profesor, asta-i democraþia din România? Nu rãspunse, dãdu din mânã a lehamite. Cel din faþa lui, bun cãrãtor de plase ºi sacoºe, cã era zi de piaþã, vorbi mai departe : -A venit unul cu cartofi faini, maºina-i de Alba, îs aleºi, gata puºi în þesãturi de-alea, gata cântãriþi, o frumuseþe, domnule! Instinctiv, ochii îi lunecarã cercetând, vãzu ºi coti spre tarabe. Proprietarul cartofilor descãrca marfa dintr-un ARO, avea ºi-o remorcã adecvatã, trãsese utilajele la marginea de sus a tarabei, a mesei închiriate. Descãrca rapid, omul se grãbea, cartofii arãtau de mai mare dragul, „bravo lui, a avut noroc, va face bani buni”, cel mai mic cartof se vedea a fi cam cât
pumnul strâns. Era un tip vânjos, cu spate larg, stãtea pe picioare zdravene, de muntean uºor crãcãnat. Purta clop înalt, mândru, peste o claie de pãr
blond, cârlionþat, avea mustaþã stufoasã ºi ochi de câine puternic, din rasa celor pe care îi foloseau la orice eschimoºii. Peste pantalonii groºi, bufanþi, trãsese cizme de piele groasã, avea curea latã, cu flori sãpate, o flanea groasã, din lânã þesutã la rãzboi, în casã ºi un cheptar cu buzunare interioare ºi exterioare, asigurate cu fermoare uriaºe. Dupã ce a terminat, vãzând cã lumea se adunase fãcând autohtona „coadã”, a rostit cu voce tare, zâmbind deschis : -Oameni buni, sunt cântãriþi de
mine ºi de ai mei, vând cu tot cu plasã, cinci kilograme are fiecare, plus-minus un cartof, vorba aia, fiecare plasã costã... Strecurat prin spate, miºcare
vãzutã de Milu, „ºeful” nedeclarat al pieþii îl trase brusc ºi cu putere de braþ, era „angrosistul” care dribla preþuri ºi impozite,
taxe, ca la români, gest supãrãtor, specific noilor stãpâni din patrie. Cetãþenii îl ºtiau ºi îi ºtiau ºi de fricã, se avea bine cu cei de la administraþie ºi primãrie, cumpãra marfa de la producãtor cu cât credea de cuviinþã, o vindea cu oamenii lui tot cu cât considera, adicã era totul ca la noi, un fel de „stat în stat”, era intermediarul care se îmbogãþea, care corupea. Cel tras de braþ îl împinse uºor: -Eu sunt Þãran din zona Sebeºului, ãsta-i numele meu, asta mi-i marfa, am actele în regulã ºi nu-mi place... Îmbogãþitul de dupã Revoluþie, cu voce de fumãtor înrãit ºi bãutor fruntaº, îºi aruncã duhoarea peste sebeºanul vãdit deranjat: -Ai rãbdare, ticuþule, cã aici nu eºti de capul tãu, taci, asculþi ºi faci cum îþi spun, o sã ieºi bine ºi tu, bine ieºim ºi noi, ai spus cã te grãbeºti, bãiatule, câºtigi timp dintr-o loviturã, îþi cumpãr toatã marfa acum, pe loc rãmâne, îþi dau pe kil... Pãstrându-ºi zâmbetul, sebeºanul cel blond se încruntã uºor, desfãcu degetele „mafiotului” de pe braþ ºi-l împinse iarãºi, mai hotãrât: -Am plãtit locul, vã rog, aflaþi cã sunt chiar de capul meu, sã afle toþi, nu vreau sã am treabã cu nimeni, nu-mi place sã punã mâna pe mine cineva fãrã sã-i dau voie, dacã vreþi sã cumpãraþi vã rog sã vã aºezaþi la rând, e lume multã ºi mai vine, dau câte douã plase la fiecare, sã prindã cât mai mulþi, ºtiu cã pe la dumneavoastrã nu s-au fãcut în acest an, plecaþi , nu-mi place sã-mi stea cineva în spate, încã o datã, oameni buni, douã plase pentru fiecare, preþul e cinci lei plasa, repede, îs cu grabã ! Ceea ce se întâmplã în continuare îl convinse pe Tãian cã trãieºte în România, unde orice e posibil. Vãzu „ºatra” mafiotului adunându-se de prin cotloanele pieþii, furiºându-se în spatele þãranului, strategie care îi ascuþi curiozitatea ºi care îl obligã pe cel cu cartofii sã se întoarcã spre atacatori cu faþa. Degetele angrosistului se înfipserã din nou în umãrul þãranului ºi, simþindu-se superior, rãcni : -Ce spun eu aici e lege, þãrane, eu sunt ºeful, altfel nu vinzi nimic, mârlane, te... Strigãtele atraserã doi poliþiºti comunitari, proaspeþi, încã
Culturã 9
nerodaþi, care cãlcau nehotãrâþi, sã intervinã sau nu, dar lucrurile se precipitarã. Mâna dreaptã a blondului cãutã pe suprafaþa închiriatã un cartof pe care îl tãiase pe o parte, sã i se vadã miezul galben, sãnãtos ºi coaja subþire („ am gunoit locul de mai mult timp, am rotit peacolo ºi cereale, pãmântul meu e între izvoare, a trecut cu bine de secetã, s-au fãcut cartofii de minune, îs buni fierþi sau copþi, prãjiþi sau topºiþi, se topesc în gurã !”), se strânse brusc mâna peste cartoful frumos ºi, dupã ce ridicã braþul stâng eliberânduse de ghearele mafiotului, îl izbi pe îmbuibatul cocoloºit de autoritãþi în crucea dintre ochi cu atâta putere, încât îl prãvãli peste taraba alãturatã, leºinat. Neamurile din spate sãrirã urlând, chemau poliþie ºi jandarmerie, voiau ca lumea sã sarã, sã linºeze... Oamenii, cum se manifestã vitejia pe la noi în ultimele decenii, stãteau, vorba aia ce spune multe, prostiþi, dar cu un fel de mulþumire tâmpã în priviri, cã o încasase cel care se îmbogãþea, nedrept, din munca
lor, urmãrind eforturile „ºatrei” de a-l pune pe picioare pe cel prãbuºit, mobilizarea neamurilor pentru a-l ataca pe sebeºan. Zâmbind în acelaºi fel, fapt care îl entuziasmã pe Tãian ºi-l fãcu sã exclame admirativ ceva de genul „ãsta da bãrbat, dragii mei !”,blondul se aplecã fulgerãtor ºi apucã de pe o stivã cu sãculeþi o secure de mãrime medie, o învârti cu braþu-i puternic de câteva ori, adicã fãcu roatã liberã în jur, atacatorii o luarã la sãnãtoasa. Apoi, privind spre cei de la rând cu încredere, începu sã vândã, vorbind cu tãrie: -Sunteþi martori. útia trebuie sã afle cã eu îs nãscut de mamã bunã, nu fãtat, se aude? Pe primul care îndrãzneºte sã punã mâna pe mine fãrã voia mea îl voi despica de la locul unde mãnâncã pânã la locul pe unde iese ce-a mâncat ! Eu nu ºtiu de glumã pe munca mea, pe cartofii mei de pe pãmântul meu, în þara mea ºi libertatea mea! Vã rog sã mã faceþi atent dacã se mai strecoarã careva pe la spate,gata, Doamne-Ajutã! În scurt timp omul vându toatã marfa ºi se pregãti sã urce în ARO. Vãzând cã erau mulþi care se interesau de cartofi, „aºa de frumoºi, de buni, de ieftini, sã-i dea Dumnezeu sãnãtate, oare mai vine ?”, omul strigã sã se audã : -Pânã se lasã întunericul mai aduc o încãrcãturã, numai sã mã feriþi de creaturile astea ale democraþiei celei noi, rãmâneþi sãnãtoºi ! ªi,dupã ce trânti portiera cam veche ºi porni motorul, scãpã o strigãturã : Am topor bine cãlit, ªapte zile ascuþit, Sã tai capul la ciocoi, La ciocoi de aºtia noi!... (fragment de roman) Ioan Dan Bãlan
„Vara lui Mioi” ºi „Vara lui Sâmedru” s-au sfârºit
upã coborârea oilor de la „vãrat”, cât permite vremea, mai pãºuneazã aproape de sat, ca o ultimã pãºune. Acest pãºunat aproape de sat þine cam de la coborâtul din vãrat pânã pe la Sf. Paraschiva, 14 octombrie. Se zice cã de la sfârºitul lui septembrie, din 29, pânã la Vinerea Mare, 14 octombrie, de obicei vremea se încãlzeºte iar; aceasta este „vara lui Mihai” (sau Mioi).
D
Legenda spune cã acest Mihai a fost un cãrãuº sãrac, care tot lucrând pe la alþii, nu a avut timp sã-ºi adune roadele de pe pãmântul lui. De aceea el l-a rugat pe Dumnezeu sã-i dea ºi lui atâta varã, cât sã-ºi adune roadele. Pentru cã era curat la suflet, Dumnezeu s-a îndurat de el ºi i-a mai dat niºte zile calde, cum a cerut. De atunci, în fiecare toamnã, dupã lãsarea vremii reci, mai vin zile calde. Aºa cum aratã însã Marcel Lutic în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã, „Trebuie spus cã Vara lui Mioi nu era decât prima varã din toamnã. Potrivit poporului, ar mai fi încã alte trei veri; astfel, în preajma Sâmedrului (26 octombrie), existau patru zile numite Vara lui Sâmedru, lângã Arhangheli (8 noiembrie) se gãsea o zi cunoscutã dub numele de Vara Arhanghelilor, iar între Arhangheli ºi Crãciun ar mai fi o varã, numitã sugestiv Vara Iernii, aceasta cuprinzând între douã ºi patru zile! Comun tuturor acestor scurte veri erau, se spune, cerul senin ºi vremea neobiºnuit de cãlduroasã.” Dupã zilele mai calde din „vara lui Mihai” (sau Mioi), în toamnele mai blânde cel mult
dupã „vara lui Sâmedru”, oile se pregãtesc de transhumanþa de toamnã, care dureazã cât permite vremea, în iernile foarte blânde poate dura chiar toatã iarna. În acest caz oile sunt duse în locuri unde iarba rãmâne verde încã mult timp ºi, cu cât se înainteazã în iarnã, se coboarã mai în sud, de obicei în sudul Banatului, unde, datoritã influenþelor climatului mediteraneean, se pot gãsi petice pãºunabile de-a lungul întregii ierni. Aceastã transhumanþã, nu a fost afectatã în acest prim deceniu de aderarea României la Uniunea Europeanã, ci se desfãºoarã dupã aceleaºi tradiþii strãvechi. Strigãturile momârlãneºti reflectã foarte bine aceastã plecare a oilor: „Vã las munþilor cu drag cã eu plec pe alt meleag, te las stâna mea cu dor pân’la anul viitor. Eu cobor cãtre câmpie unde iarna întârzie, nu vine aºa avan ca pe-aicea prin ªurean. ªi cu lacrimi pe obraz eu îmi iau un bun rãmas ºi vã zic la toþi „Cu bine” pân’la vara care vine! x Bine-ar fi sã mai trãim la munte sã mai ieºim sã se-audã prin pãduri chiote ºi glas de câini momârlanii de-ar trãi n-or sã fie munþi pustii c-aºa-i obicei la noi sã þinem, sã creºtem oi!… Munþilor cu stâne mari aveþi grijã de ciobani de ciobani ºi de bãciþe ºi de bietele oiþe!” IOAN DAN BÃLAN ELISABETA BOGÃÞAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
Goana dupã ciuperci hiar dacã este frig, pentru cã a plouat bine, au apãrut ºi ciupercarii prin pãdurile din Valea Jiului.
C
Maximilian GÂNJU Sute de localnicii din Valea Jiului iau cu asalt
munþii din zonã într-o ultimã încercare de a mai a strânge un ban de zile negre. Ghebele sunt ciupercile urmãrite în principal pentru cã se vând repede ºi se gãsesc uºor. „Sunt bune la salate, la borcan murate, ori congelate. Oamenii le cautã ºi pânã acum n-au prea
fost. N-a plouat! Acum, chiar dacã e rece, cum e umezealã au apãrut imediat. Ne trezim la cinci
dimineaþa ºi plecãm la pãdure. Seara venim din munþi ºi facem un ban. Muncim cum ºtim noi pentru cã nimeni nu ne ajutã ºi am muri de foame”, spune Andrei, unul dintre cei care trãiesc un an de zile de pe urma pãdurii. „La cules de ciuperci, mure sau
ApaServ Infor meazã Pentru o comunicare mai bunã ºi pentru rezolvarea mai eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani, începând cu 1 noiembrie 2012 vor avea loc audienþe la sediul soci-
etãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 – 15:00
· ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie – Cristian Ionicã
afine nu merg cei care o sursã de venit. În Valea Jiului sunt foarte multe familii sãrace care supravieþuiesc cu banii adunaþi din culesul fructelor de pãdure chiar ºi un an”, mai spun culegãtorii. Pe de altã parte, numãrul mare de persoane care cutreierã munþii i-a fãcut pe salva-
montiºti ºi jandarmii montani din Parâng sã intre în alertã, iar ultima acþiune de salvare a avut loc zilele trecute dupã ce un ciupercar s-a rãtãcit. În cãutarea lui au plecat doi prieteni care n-au mai gãsit nici ei drumul de întoarcere. În cele din urmã toþi au ajuns cu bine acasã.
Flagrant cu poliþiºti ºpãgari, la Deva oi angajaþi ai Poliþiei locale din Deva au ajuns în arest din cauzã cã au luat mitã. Cei doi, un poliþist local ºi un consilier al Poliþiei Locale au fost prinºi în flagrant. Asta o recunoaºte ºi primarul municipiului Deva, care spune cã a aflat de cei doi, în momentul arestãrii.
D
Diana MITRACHE „Exista suspiciunea cã ambii luau mitã, iar organele de anchetã le-au întins o cursã. Joi searã, cei doi au fost arestaþi, dupã ce li s-a organizat un flagrant. Nu ºtiu despre ce sumã e vorba ºi nici ce au intermediat cei doi”, a declarat Petru Mãrginean, primarul municipiului Deva. Cei doi angajaþi ai primãriei din Deva au fost deferiþi justiþiei cu propunere de arestare preventivã pentru urmãtoarele 29 de zile. Ovidiu Popa, poliþist local ºi Mircea Bold, consilier la Poliþia Localã din Deva au primit 1.000 de lei, ºpagã de la un cetãþean din localitate, care, pen-
R E S T R I C Þ I I A PÃ vineri, 2.11.2012, Petroºani 8:00-13:00 Zona afectatã este str. Horea, bl. 1, 3, 5, 2, 4, 6 63. Motivul restricþiei - anulare conductã OL DN 108 de pe str. Horea, bl. 2.
Joi, 10:00 - 12:00 · Director General Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Director General, Costel AVRAM
HOROSCOP
tru cã a ridicat o construcþie ilegalã, trebuia amendat. Cetãþeanul construise un garaj în parcarea din faþa blocului, iar cei doi s-au angajat sã nu-l amendeze contra sumei de 1.000 de lei. Procurorii spun cã, angajaþii au primit la începutul lunii august 200 de lei, iar joi seara s-au întâlnit cu cetãþeanul pentru a primi încã 1.000 de lei.
2 noiembrie 2012
Unul dintre pãrinþi îþi va face un anunþ de care se va bucura întreaga familie. În ceea ce priveºte proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber, acestea vor suferi unele modificãri, care însã nu te vor deranja într-o prea mare mãsurã.
Relaþia cu prietenii va fi bunã pe tot parcursul zilei ºi vei petrece clipe deosebit de plãcute în compania acestora. Cineva din anturajul apropiat va avea nevoie de sprijinul tãu ºi nu vei putea sã-l refuzi. N-ar fi exclus nici sã cheltuieºti mai mult.
Starea ta generalã nu va fi dintre cele mai bune, cãci nu vei reuºi sã îþi foloseºti energia de care dispui. Ai tendinþa de a te implica în mai multe activitãþi odatã ºi în felul acesta nu vei reuºi sã te odihneºti. Încearcã sã-þi organizezi cu atenþie timpul.
Situaþia financiarã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã, demonstrând astfel cã nu ai muncit degeaba. Partenerul de viaþã ar putea avea o micã neînþelegere cu unul dintre pãrinþi. Cel mai bine ar fi sã nu intervii în nici un fel.
Popularitatea ta este în creºtere ºi, chiar dacã vor mai exista unele controverse cu prietenii, nimeni nu se va supãra ºi vei reuºi sã strãluceºti în societate oriunde te vei duce. Starea ta fizicã va fi bunã, dar totuºi, n-ar strica sã te ohihneºti.
În cãmin s-ar putea deteriora câte ceva, dar cum remedierile se vor face cu uºurinþã, nu este cazul sã te enervezi. Este foarte posibil sã fie nevoie sã faci o mulþime de drumuri pentru a te vedea cu rudele, dar ºi cu partenerii de distracþie.
Activitãþile sociale îþi vor face mare plãcere, mai ales cã îþi vor da posibilitatea de a te întâlni cu prietenii, de a te relaxa. N-ar fi exclus sã cunoºti o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Doreºti sã pleci într-o cãlãtorie.
Vei avea de fãcut o mulþime de drumuri care te vor mai debarasa într-o oarecare mãsurã de starea de agitaþie de care dispui în ultimul timp. Te vei întâlni cu prietenii, care îþi vor face propuneri interesante. N-ar fi exclus nici sã fii supãrat.
Din punct de vedere sentimental situaþia nu este chiar cea pe care þi-ai dori-o dar atâta timp cât relaþia cu persoana iubitã este echilibratã nu este cazul sã intervii. Din punct de vedere intelectual funcþionezi la limita superioarã.
Prietenii sau rudele aflate pe alte meleaguri vor lua legãtura cu tine, ceea ce îþi va face mare plãcere. Vei avea unele discuþii constructive cu fiinþa iubitã referitoare la programul din timpul liber ºi pânã la urmã vei reuºi sã îþi impui punctele de vedere.
Energia fizicã va fi la limita inferioarã, aºa cã nu este cazul sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Proiectele pe care le ai în plan pentru timpul liber vor trebui amânate din cauza unor situaþii neprevãzute, dar vor apãrea alte posibilitãþi.
Vei avea o întrevedere cu prietenii. Veþi discuta despre proiecte de interes comun ºi vei fi tentat sã îþi impuni punctele de vedere. Cel mai bine ar fi sã te arãþi ceva mai conciliant, mai înþelegãtor. Nu este cazul sã te grãbeºti.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
Banul face diferenþa între viaþã ºi moarte riza financiarã, lipsa locurilor de muncã ºi lipsa unui trai decent ºtim cã a afectat toatã þara. Dar una dintre cele mai mari probleme o reprezintã servicile medicale. Tot mai multã lume se plânge de faptul cã pentru orice serviciu medical sau tratamente pe care trebuie sã le facã, unele dintre ele fiind chiar vitale, trebuie sã scoatã din buzinare foarte mulþi bani ceea ce marea majoritate a populaþiei nu are de unde.
C
Raul IRINOVICI În ultima vreme întâlnim tot mai multã lume care suferã de nenumãrate afecþiuni medicale chiar foarte grave iar problema cea mai mare o reprezintã faptul cã din spitale nu pot primii un tratament adecvat bolii respective deoarece nu existã medicaþia necesarã. Ei primesc tot felul de reþete medicale cu care se meargã la farmacii pentru a-ºi putea lua aceste medicamente necesare. Etapele în care cei bolnavi sunt plimbaþi de colo colo sunt multe ºi foarte obositoare. Astfel pentru a fi internaþi, mai întâi trebuie sã se adreseze medicilor
de familie pentru eliberarea biletelor de trimitere cãtre secþiile din spitale pentru investigaþii amãnunþite. Binenteles cã pentru eliberarea biletelor se plãteºte o anumitã sumã de bani. De aici dupã o lungã aºteptare la coadã oamenii se îndreaptã cãtre spitale unde primul lucru pe care îl obseva este cã mai trebuie sã mai stea la o coadã foarte mare chiar ºi cu numãr de ordile luat în prealabil. Rãsuflând uºuraþi cã au intrat la cabinetele de specialitate realizeazã cã ºi dacã se interneazã ºi dacã îºi fac tratamentele de la domiciliu, este acelaºi lucru pentru cã spitalele nu deþin tot timpul medicaþia necesarã pentru tratarea anumi-
tor afecþiuni iar oamenii sunt nevoiþi sã i-a reþete medicale ºi sã meargã la farmacii pentru achiziþionarea lor. Deºi aceste reþete sunt compensate, la farmacie li se spune cã trebuie sã plãteascã preþul întreg pentru medicamente pentru cã CJA nu au mai decontat de foarte multã vreme banii necesari iar farmaciile nu-ºi mai pot permite sã compenseze preþurile. Dupã o lungã aºteptare la cozile farmaciilor putem vedea cum unii bãtrâni sau oameni care nu-ºi pot permite sã dea atâþia bani prefera sã plece triºti ºi se gândesc cã decât sã arunce foarte mulþi bani pe medicamente, care poate în unele cazuri fac diferenþa între viaþã ºi moarte, mai bine cumpãra mâncare ºi îºi plãtesc datoriile cãtre stat pentru cã se gândesc cã altfel pot fi penalizaþi. Mulþi se întreabã pentru ce au muncit o viaþã întreagã ºi au plãtit la stat toate impozitele ºi asigurãrile de rigoare dacã atunci când au nevoie urgentã de serviciile medicale tot sunt nevoiþi sã plãteascã.
“Clientul nostru, stãpânul nostru” vând în vedere cã internetul are o din ce în ce mai mare cãutare ºi mai mult de atât putem gãsi absolul orice cu doar un simplu clic de mouse, putem vedea cã o foarte mare amploare au luat video chat-urile.
A
Raul IRINOVICI Astfel cã este aproape imposibil sã nu gãsim tot felul de anunþuri ºi de reclame care mai de care mai apetisante ºi
mai atractive. Intrând pe una dintre aceste multe pagini putem vedea cã oferta este foarte bogatã ºi ca administratorii acestor pagini fac tot posibilul pen-
tru a satisface ºi cele mai mari cerinþe. Putem vedea tinere domniºoare sau chiar mai în vârstã, blonde, brunete, roºcate care ne îmbie sã stãm cu ele de vorbã. Mai mult decât atât pentru doritorii cu mai multe idei fanteziste putem gãsi chiar ºi cupluri. Nici cei care au o altã orientare nu au
fost uitaþi, ºi petru aceastã categorie oferta este foarte mare. Toate aceste lucruri binenteles cã nu vin gratis. Dupã un minut maxim de chat, frumoasele ºi lipsitele de prejudecãþi, domisoarele ne transmit elegan cã dacã dorim sã vorbim cu ele ºi în particular fãrã a mai fi deranjaþi ºi de alte persoane online, o putem face contra unei
O problemã foarte mare în acest sens o au ºi tinerele mãmici care trebuie sã-ºi vaccineze noii nãscuþi la anumite perioade de timp iar aceste vaccine nu se mai afla în posesia medicilor de familie, trebuie cumpãrate iar preþurile sunt cuprinse între 100 ºi 600 lei sau mai mult în funcþie de vaccin. Ca o ironie sau mai bine zis o sfidare faþã de toþi locuitorii tari, dupã cum putem vedea la televizor, sunt politicienii ºi oamenii de afaceri care îºi fac toate tratamentele în strãinãtate, în special la Viena, ºi prefera sã se trateze acolo decât sã facã în aºa fel încât sã funcþioneze corect ºi bine ºi sistemul sanitar din România. Tragem concluzia cã nu le pasã de semenii lor dar trebuie sã nu uite cã
sume de bani, care se poate plãti cu cardul sau din creditul telefonului mobil. Sumele variazã de la persoana la persoanã ºi dupã caz în funcþie de cerinþele clienþilor, fetele mergând pe proverbul ’’ clientul nostru, stãpânul nostru’’. Din toate aceste lucruri putem trage o singurã concluzie... ce este frumos costã.
toate aceste serviici de care beneficiazã sunt tot din banii populaþiei ºi mai trebuie sã ºtie cã odatã la câþiva ani sunt alegeri la care toþi aºteaptã voturi dar pentru aia nu fac absolul nimic sã le merite.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 noiembrie 2012
Lupte între cerºetori pentru un loc cât mai bun upã cum era de aºteptat, sute de cerºetori au venit în Petroºani pentru a cere milã de Luminaþie. Pentru un vad cât mai bun în cimitir, cerºetorii au dus lupte la propriu, iar de la distanþã erau „protejaþi” de capii lor.
D
Cimitirul Central Petroºani încã de la primele ore ale dimineþii s-a umplut de cerºetori. Cei care au venit cu noaptea
în cap, au prins un loc pe aleea de la intrare unde localnicii sunt tentaþi sã-ºi ducã mâna la buzunar fãrã
sã-i rogi prea mult. Cei care au venit mai târziu, au fost nevoiþi sã umble printre morminte ºi sã se
Dacã tot a început lupta pentru ciolan... început maratonul campaniei electorale. Urmeazã din nou (din ce în ce mai des...) o perioadã cu promisiuni, jurãminte ºi rugãminþi fierbinþi. O perioadã în care poporul e din nou ridicat în slãvi, venerat, ajutat, lãudat, iubit, proslãvit.
A
Trece pe primul loc în topul prioritãþilor, primeºte ajutoare, ceaiuri calde la cozile moaºtelor, mici cu muºtar, gãleþi cu ulei, fãinã ºi ce-o mai fi sã fie. Tot ce-i moca-i bun ºi binevenit, cu atât mai mult când e vorba doar de o ºtampilã pusã pe... cine trebuie. Spectacolul „Titanic Vals”, ce se va juca sâmbãtã, 3 noiembrie, ora 18, este o paralelã perfectã cu ceea ce se întâmplã în perioada asta ºi n-ai cum sã nu faci haz de necaz. N-ai cum sã nu ieºi la final, pe uºa Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, mult mai binedispus decât ai intrat. “În 1931, la Paris, mi-am pus în gând sã scriu o piesã care sã se numeascã „Titanic Vals” ºi a cãrei acþi-
þinã scai de cei care au venit cu o lumânare la cãpãtâiul celor dragi. Din peisaj n-au lipsit nici cei care conduc reþelele de cerºetori. Discreþi, aceºtia interveneau ori de câte ori cineva care nu era din grup încerca sã se aºeze la cerºit în zona pe care ei au pus stãpânire. „De aici mergem la cimitirul de lângã Guþã (n.r. Sãlãtruc-la ieºire din Petroºani). Aºa a spus boss-ul (n.r. capul reþelei de cerºetori) pentru cã de acolo am scos mulþi bani anul trecut. Primim bani de la cei care vin în cimitir dar dacã ne dau de mâncare sau bãuturã, le primim de ochii lumii. Suntem împãrþiþi pe zone ºi nu are voie alt cerºetor sã se punã aici. Prima datã îi spunem noi ºi dacã nu înþelege intrã boss-ul pe felie”, ne explicã unul
dintre cerºetori. Autoritãþile locale au pus forþe de ordine la intrarea în cimitir pentru a preîntâmpina eventuale incidente. „Noi ºi cu cei de la Poliþia Localã Petroºani avem grijã sã nu plece la sfârºitul zilei cu florile, sã nu fure din cimitir. Au intrat mulþi cerºetori ºi omenii sunt deranjaþi de ei. Mai rãu este când se îmbatã ºi fac scandal la morminte. Noi pe aceºtia îi avem în vedere ºi-i scoatem repede afarã”, a explicat Istvan Hodoº – responsabil Cimitirul Central Petroºani.
ameni sãrmani printre impostori
O
înseamnã mult, hrana pentru o sãptãmânã, ºi au primit cu bucurie orice felie de cozonac. Nicolae are 41 de ani ºi nu poate munci. Are o infirmitate care-l þintuieºte în scaunul cu rotile. Din cei 270 de lei primiþi drept pensie, trebuie sã dea de mâncare familiei. Are 11 guri de hrãnit acasã, iar pomana primitã de 1 noiembrie îi potoleºte foamea douã zile. „Nu strig, nu cer ºi nu stau cu mâna întinsã. Oamenii ºtiu de ce sunt aici, mã cunosc cã nu sunt prefãcut. Îmi dau ce pot ºi eu le mulþumesc ºi mã rog sã fie pomanã pentru morþi. Pensia nu-mi ajunge sã trãiesc o lunã ºi trebuie sã stau la mila oamenilor. Alt ajutor nu am ºi din ce în ce mai mulþi oameni ajung ca mine. Sã trãiascã de pe o zi pe alta”, spune bãrbatul. Criza i-a împins sã stea cu mâna întinsã ºi pe cei care nu se gândeau vreodatã cã vor ajunge sã cearã milã. Situaþia a fost asemãnãtoare în mai toate cimitirele din Valea Jiului, unde sute de sãrmani îºi vor potoli foamea, cel puþin pentru câteva zile, din milostenia localnicilor. Maximilian GÂNJU
une sã se petreacã în provincie ºi, mai exact, în Câmpulungul meu natal, Printre impostori s-au fiindcã, oriunde aº fi auzit „Titanic aflat ºi oameni pentru Vals” ºi în orice stare sufleteascã m-aº fi care mila localnicilor gândit la mine, melodia aceasta însemna Câmpulungul, provincia cu oamenii a pune la punct cel mai mare cimitir din ei buni ºi modeºti sau ridicoli, cu localitate, astfel ca de Luminaþie întâmplãrile ei vesele sau triste, cu oamenii sã nu mai ajungã la morminte dramele ºi comediile ei publice sau printre scaieþi ºi moloz. Municipalitatea familiale (...)”, spunea Tudor Muºatescu ºi-a trimis angajaþii pentru munci la premiera din anul 1932. comunitare sã reabiliteze ºi mormintele eri dimineaþã, în Cimitirul De asemenea, duminicã, 4 noiembrie, de care nu s-a mai îngrijit nimeni. Central, edilii munceau de zor ora 12, cei mici sunt aºteptaþi la spectapentru a strânge ºi ultimele resturi „Rezultatele se vãd cu ochiul liber ºi colul „Floricica Purpurie”, care va cimitirul aratã aºa cum ar trebui. Întrprovenite de la curãþenia generalã. deschide stagiunea pentru copii. Lãsaþi-i adevãr am îngrijit ºi mormintele la care sã se bucure de inocenþã ºi puritate cât nu s-a mai trecut de multã vreme”, au De circa o lunã de zile muncesc mai mult. Le va fi dor de perioada asta... Oana TUÞU angajaþii municipalitãþii Petroºani pentru spus reprezentanþii cimitirului. (M.G)
Primãria a primenit mormintele abandonate
I
Aurel Vlaicu, omagiat la Deva a 130 de ani de la naºterea lui Aurel Vlaicu, Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva îl omagiazã pe pionierul aviaþiei româneºti.
L
Manifestarea va avea locr în data de 6 noiem-
brie 2012, ora 1300, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drãgan Muntean” din Deva. „Aceastã activitate se înscrie în tradiþia bibliotecii noastre de a face cunoscute marile personalitãþi ale judeþului Hunedoara, contribuþia acestora la îmbogãþirea patrimoniului
cultural, ºtiinþific, spiritual al þãrii ºi al lumii. Avem în vedere în primul rând, ca public-þintã, generaþiile tinere cãrora dorim sã le insuflãm interesul faþã de valorile autentice ale poporului nostru, valori cu care ne mândrim”, a declarat Sebastian Bara, directorul Bibliotecii
Judeþene. La manifestare au fost invitaþi sã participe elevi de la liceele din Deva cãrora li se va prezenta viaþa ºi activitatea lui Aurel Vlaicu, realizãrile de pionierat în domeniul aviaþiei cu care s-a remarcat la începutul secolului XX, aportul lui la dezvoltarea aviaþiei. Car men COSMAN