Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul II Nr. 255
Cronica Vãii Jiului Vineri, 16 noiembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Lumini aprinse în memoria ortacilor de la Petrila
Un nou contract pentru huila de la minele aflate pe program de închidere inele neviabile incluse în noua Societate Naþionalã de Închideri de Mine trebuie sã încheie un nou contract pentru vânzarea huilei extrase.
M
>>> PAGINA A 4-A
Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului va prelua peste 2000 de ortaci este 2000 de mineri vor fi transferaþi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. >>> PAGINA A 5-A
P
Viaþa printre mormanele de cãrbune aiducii huilei trãiesc bine de pe urma furturilor de cãrbune ºi chiar sunt încurajaþi sã jefuiascã trenurile pentru cã, odatã prinºi, primesc pedepse cu suspendare de cele mai multe ori. >>> PAGINILE 6-7
H
Atac la bannerele PP-DD
ai multe materiale de campanie ale candidaþilor PP-DD din Valea Jiului au fost distruse în noaptea de miercuri spre joi.
M noiembrie e ziua în care la mina Petrila, mai mult ca oricând, ortacii îºi aduc aminte de cei pieriþi acum 4 ani în subteran. Au aprins o lumânare la locul de unde au plecat ortacii lor acum 15 4 ani ºi ºi-au adus aminte cã mina nu iartã. >>> PAGINILE 6-7
>>> PAGINA A 12-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Radare
DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic
Restricþii apã Vineri, 16.11.2012 Petroºani 9:0015:00. Zona afectatã: str. N. Gociu, str. Venus bl. 8 - 10. Motivul restricþiei - anulare reþea veche ºi cuplare la reþeaua nouã de ali-
mentare cu apã str. N. Gociu. Lupeni 9:00-15:00 Zona afectatã: Cartier Viitorului. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe branºament str. Viitorului bl. K 1, sc. III.
Motorinã 6,17 Lei
Motorinã 6,45 Lei
Benzinã 6,18 Lei
Benzinã 5,79 Lei
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Motorinã 5,96 Lei
Motorinã 6,12 Lei
Benzinã 5,63 Lei
Benzinã 5,72 Lei
Lupeni
Motorinã 6,10 Lei
Motorinã 6,14 Lei
Benzinã 5,83 Lei
Benzinã 5,75 Lei
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Ziua
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687
www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul
meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30
Observator Acces Direct Observator FamiliaDA Orã de vârf 3
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Grupul Vouã (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Rebelul 0:30 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Tutela (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Jilþul sirenei 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine 0:30 Explore Midnight 1:00 Jilþul sirenei (r)
Prima TV 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Crimã pentru începãtori: New Age 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1
10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: 13:20 Legendele palatului: 14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri 15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 16:00 Tezaur folcloric 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:30 Cireaºa de pe tort 19:00 Ora de business 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 22:30 Copiii spun lucruri trãsnite (r) 20:43 Alegeri 2012 23:15 Mondenii (r) 20:50 Meteo
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
Votul ilegal înseamnã puºcãrie esponsabilii din Ministerul Administraþiei ºi Internelor au ajuns la Petroºani sã informeze cetãþenii despre riscurile de a da sau primi mitã electoralã. Trei neconcordanþe au fost reclamate pânã acum în Hunedoara, iar campania pare sãse desfãºoare normnal.
R
Diana MITRACHE Campania care a demarat de câteva zile în tot judeþul Hunedoara
poartã denumirea „Tu decizi! Voteazã legal! ºi, din aceastã sãptãmânã se desfãºoarã ºi în Valea Jiului. Cei din M.A.I. spun cã în aceastã campanie s-a pus accent pe informarea corectã a cetãþenilor care vin la vot ºi care trebuie sã ºtie ce
drepturi au. Acþiunea s-a desfãºurat în zonele intens populate ºi de la Deva au venit reprezentanþii IPJ, ISU, ai
Prefecturii ºi ai Jandarmeriei. „Vrem sã ne adresãm tuturor categoriilor de oameni, care pânã în ziua votului împlinesc 18ani ºi pot vota. Ei trebuie sã ºtie ce au de fãcut ºicã, chiar dacã nu cunosc bine legile, nu sunt absolviþi de vinã, dacã o încalcã.
Vom distribui peste 10.000 de pliante în toate localitãþile judeþului ºi, cu precãdere, în zonele rurale, unde oamenii sunt mai dispuºi sã greºeascã”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. „Pânã acum, jandarmii din cadrul Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara au participat la 21 de acþiuni electorale ºi nu s-ausemnalat incidente. Cu siguranþã cã vor mai fi mitinguri, dar noi sperãm ca lucrurile sã se desfãºoare cât mai normal”,a adãugat ºi Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Oamenii au primit pliante ºi prima acþiune a avut loc în Piaþa Centralã de la Petroºani. „E bine cãse fac astfelde acþiuni. Avem nevoie sã ºtim ce e legal”, a spus un om care a primit un astfel de pliant în piaþã. Acþiunile de informare vor continua ºi la ele vor lua parte responsabilii din Poliþia localã ºi cea de proximitate aºa încât toþi oamenii se afle ce drepturi ºi ce obligaþii au în campania electoralã. Peste 1.200 de poliþiºti, jandarmi ºi pompieri vor fi la datorie pe timpul campaniei electorale din judeþul Hunedoara.
Candidaþii nu se înghesuie la spectacole singurã solicitare pentru aprobarea unor spectacole electorale a ajuns la Primãria Municipiului Petroºani. Solicitarea vine din partea PP-DD care a cerut voie edililor sã organizeze douã manifestãri electorale pentru zilele de 6 ºi 7 decembrie. Mai este însã timp pentru a se cere aprobare spun edilii.
O
„Am primit pânã acum doar o solicitare de la PP-DD, dar cred cã vor mai veni ºi altele”, a declarat ieri, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul
municipiului Petroºani. Surse din interiorul USL spun cã ºi candidatul PSD pentru Colegiul Aninoasa-PetroºaniPetrila va organiza un
spectacol electoral, cel mai probabil în decembrie tot la Petroºani, la
Foºtii mineri vor (ºi) ºosele suspendate omitetul de coordonare al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului s-a reunit ieri, la Petroºani, pentru a analiza problemele ce vor fi prezentate la viitoarele întâlniri cu reprezentanþii formaþiunilor politice care au candidaþi la alegerile din 9 decembrie.
C
de muncã. Adevãrul este cã numãrul autovehiculelor care tranziteazã zona este unul prea mare ºi trebuie sã fie luate o serie de mãsuri pentru rezolvarea acestei probleme”, a precizat Ion Hortopan, preºedinte LSPM Valea Jiului.
Mircea NISTOR Printre acestea se numãrã: recalcularea punctului de pensie, acordarea ºi pe mai departe a gratuitãþilor la curent ºi cãrbune, crearea de locuri de muncã pentru nepoþii pensionarilor minieri, acordarea de bilete de odihnã ºi chiar demararea unor lucrãri de construire a unor autostrãzi suspendate în localitãþile Vãii Jiului. „Poate cã unii vor zâmbi când vor citi despre ºosele suspendate. Noi, însã, ne dorim sã fluidizãm traficul rutier din zonã ºi care va participa ºi parlamentarul Cosmin Nicula, candidatul USL la funcþia de senator în colegiul electoral din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
construirea unor ºosele suspendate ni se pare un lucru realist ºi de bun simþ. În plus, ar urma sã fie create astfel, noi locuri
Vineri, 16 noiembrie, o delegaþie a foºtilor minieri urmeazã a se întâlni, în Hunedoara, cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.
Dulciuri pentru copii u ocazia sãrbãtorilor de sfârºit de an elevii din Petroºani vor primi câte o cutie de ciocolatã din partea edililor locali.
C
Mircea NISTOR Câteva mii de copii vor beneficia de darul „sponsorizat” de la bugetul local de cãtre reprezentanþii primãriei ºi cei ai consiliului local. Cei mai mici dintre locuitorii municipiului vor intra în posesia ciocolatelor înainte de a intra în vacanþa de iarnã.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
Piaþa „Dacia” s-a „europenizat” eprezentanþii Primãriei ºi Administraþiei Pieþelor din Petroºani au tãiat azi panglica inauguralã a Pieþei „Dacia” din Cartierul Aeroport. Spaþiul de vânzare a produselor agro-alimentare a trecut, în ultimele luni, printr-o mai mult decât necesarã operaþiune de modernizare fiind adaptatã, acum, cerinþelor europene în domeniu.
R
Mircea NISTOR Banii necesari derulãrii lucrãrilor au atins suma de circa 4 miliarde de lei vechi. „Modernizarea pieþei era mai mult decât necesarã. Ne-am propus sã demarãm lucrãrile în acest an ºi sã le încheiem înainte de sosire iernii ºi, iatã, acest lucru s-a ºi întâmplat. Sunt mai mult
decât mulþumit pentru cã am reuºit, astfel, sã rezolvãm una dintre solicitãrile, mai vechi, ale comercianþilor ºi ale oamenilor care se aprovizioneazã cu produse agro – alimentare din aceastã piaþã”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Piaþa redeschisã ieri
circuitului comercial dispune de un spaþiu de vânzare acoperit cu policarbonat, instalat pe o structurã metalicã, de un grup sanitar ºi de un ves-
tiar destinat administratorilor pieþei. „Nu are rost sã vã dau prea multe detalii tehnice vis-a-vis de lucrãrile pe care le-am derulat timp
Un nou contract pentru huila de la minele aflate pe program de închidere inele neviabile incluse în noua Societate Naþionalã de Închideri de Mine trebuie sã încheie un nou contract pentru vânzarea huilei extrase. Costel Alic, directorul Complexului Energetic Hunedoara, spune cã huila din Valea Jiului se va vinde, în continuare cu 69,5 lei pe Giga Calorie.
M
Carmen COSMAN Minele viabile, care urmeazã sp fie incluse, alãturi de Termocentralele Mintia ºi Paroºeni, în nou – creatul Complex Energetic Hunedpoara, vor merge în continaure pe vechiul contract, la care se va
încheia doar un nou act adiþional. În aceastã categorie intrã minele Livezeni, Lonea, Vulcan ºi Lupeni. În schimb, cele trei unitãþi extractive neviabile – Petrila, Paroºeni ºi Uricani – aflate pe program de închidere – trebuie sã încheie un nou contract. „Huila se va vinde în con-
tinuare cu 69,5 leri pe Giga Calorie, dar se merge pe contracte diferite”, a explicat Alic. Miercuri, Guvernul a aprobat ordonan’a de urgenþã privind Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, care poate prelua de la CNH personalul necesar desfãºurãrii activitãþii, respective personalul de la cele trei unitãþi care se vor închide pânã în 2018.
Piersic a reuºit, încearcã ºi Gheorghe upã ce Florin Piersic a reuºit sã „joace” în sfârºit la Petroºani, dupã doi ani de încercãri eºuate, acum a venit rândul lui Tudor Gheorghe sã încerce sã susþinã un spectacol în Capitala Vãii Jiului.
D
Mircea NISTOR În anii anteriori, rapsodul popular venit din Oltenia a mai avut, ºi el, câteva tentative de a-ºi prezenta piesele
reprezentative pe scena Casei de Culturã a Sindicatelor din Petroºani dar, spectacolele nu au mai avut loc pentru cã nu s-au vândut suficiente bilete. „Dupã
ce am reuºit sã-l aducem pe Florin Piersic care a jucat, alãturi de Medeea Marinescu, în piesa „Strãini în noapte” am cãpãtat încredere în iubitorii de artã din Valea Jiului ºi, sunt sigurã, vom putea organiza ºi spectacolul lui Tudor Gheorghe. Acesta nu va mai avea loc în data de 3 decembrie, fiind reprogramat, din cauza unor motive organizatorice,
pentru data de 7 decembrie”, a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor „Ion Dulãmiþã” Petroºani. La spectacolul pe care ar urma sã-l susþinã Tudor Gheorghe în Petroºani, preþul unui bilet a fost fixat la suma de 60 de lei. Pânã astãzi, pentru spectacolul programat în data de 7 decembrie, au fost vândute aproape 150 de bilete.
În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiunea electoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit
de câteva luni de zile. Principalul este cã, de acum înainte, ºi noi ne putem derula activitatea în condiþii europene dar, mai ales, ceea ce este cel mai important, ºi cumpãrãtorii ºi vânzãtorii de produse agro –alimentare”, a precizat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Pânã la urmã, de noua investiþie destinatã asigurãrii unui comerþ civilizat vor beneficia în primul rând cumpãrãtorii ºi vânzãtorii de produse agro – alimentare. „Vin de vreo 40 de ani sã
vând aici, am stat tot timpul în frig ºi în curent dar, de acum, se pare cã am scãpat de reumatism”, a spus o vânzãtoare de legume care vine din judeþul Gorj. „Chiar mã bucur pentru cã s-a fãcut aceastã investiþie în modernizarea pieþei. Era foarte necesarã dar, rãmâne sã vedem cum ºi cui le vor fi repartizate mesele”, a declarat o altã comerciantã. Repartizarea meselor din noul spaþiu se va desfãºura vineri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 10:00.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
Dosare penale pentru “negrii de pe plantaþie” eºi sancþiunile sunt drastice ºi controalele sunt multiple, o serie de angajatori din judeþul Hunedoara încearcã în continuare sã eludeze legea privind relaþiile de muncã. Inspectorii de muncã îi bâneazã însã chiar ºi noaptea sau în week-end-uri, iar în 10 cazuri s-au formulat plângeri penale.
D
Carmen COSMAN Cu o legislaþie în domeniul muncii mult mai asprã ºi sancþiuni drastice, mulþi angajatori sperã încã sã eludeze legea ºi cautã tot felul de portiþe sã scape de rãspundere. Unii dintre ei îºi aduc muncitorii la lucru noaptea, alþii doar în week-end, în speranþa cã inspectorii de muncã se odihnesc ºi îi pierd din vedere. Ori, merg pe principiul cã, dacã tot asu fost verificaþi odatã, a doua
oraã nu s emai întâmplã. Slabe ºanse, sã scape, însã, iar mulþi dintre cei verificaþi au primit sancþiuni usturãtoare. Nu mai puþin de 3811 societãþi au fost controlate deja, dintre care 2.141 pe relaþii de muncã, iar diferenþa pe sãnãtate ºi securitate în muncã. Iar neregulile descoperite nu au fost puþine. Sorin Istrate, purtãtor de cuvânt al ITM Hunedoara, spune cã au fost aplicate nu mai puþin de 4423 de sancþiuni contravenþionale, , în valoare
totalã de aproape 2,8 milioane de lei. Ponderea, ca valoare a sancþiunilor, o deþin neregulile descoperite pe relaþii de muncã, pentru care s-au dat amenzi de peste 2,2 milioane de lei. Lucrurile nu se opresc însã aici.
N
Unele chiar cu repetiþie. De exemplu, o firmã din Baia Mare, care are punct de lucru pe autostrada Deva – Orãºtie,a fost depistatã în data de 6 sep-
SSM, anul acesta fiind aplicate 2283 de sancþiuni, în cuantum de 500.000 de lei. În plus, ca urmare a neregulilor descoperite, 6 instalaþii au fost
tembrie cu patru persoane care munceau la negru.O lunã mai târziu, în 11 octombrie, a fost gãsitã din nou în culpã, dar de data aceasta cu 7 muncitori fãrã fiorme legale. De precizat, însã, cã Valea Jiului ocupã un loc aparte în ceea ce priveºte acþiunile de control pe linia
sistate. „Într-adevãr, existã încã angajatori care sperã sã eludeze legea, care riscã în continuare în ciuda prevederilor legale. Noi oricum, facem controale ºi noaptea, dar ºi în week-end, iar legea nu iartã pe nimeni”, a mai spus Sorin Istrate.
ereguli cu repetiþie
Pentru neregulile grave descoperite, inspectorii de muncã au formulat nu mai puþin de 10 plângeri penale, doar 2 pe capitolul sãnãtate ºi securitate în muncã. „Pe relaþii de muncã, plângeri penale se pot face atunci când sunt de la 6 oameni în sus fãrã formen legale”, a precizat Istrate. Iar dupã cum se vede au fost 8 astfel de cazuri în acest an.
S o c i e t a t e a N a þ i o n a l ã d e Î n c h i d e r i M i n e Va l e a Jiului va prelua peste 2000 de ortaci
in ce în ce mai mulþi conducãtori auto sunt prinºi în trafic dupã ce au consumat bãuturi alcoolice.
este 2000 de mineri vor fi transferaþi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Dupã de Guvernul a aprobat, miercuri, ordonanþa de urgenþã privind transferul personalului de la unitãþile neviabile ale Companiei Naþionale a Huilei la noua societate, în urma statisticilor, 2455 de angajaþi ai Companiei vor fi transferaþi la noua societate.
D
P
Monika BACIU ”2455 trebuie sã fie. Dacã sunt la momentul în care discutãm 2455 e bine, dar cu siguranþã atâþia se vor transfera pentru cã în baza noti-
ficãrii pe care o avem depusã la Comisia Europeanã acesta este numãrul de personal pentru anul 2012. Au fost mai puþini, dar s-au transferat dintre cei care îndeplinesc condiþiile de
Soferi prinºi bãuþi la volan
pensie ºi urmeazã sã beneficieze de concedieri colective, de salariile compensatorii”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica. Potrivit sursei citate, anul acesta nu se mai poate vorbi de o nouã tranºã de disponibilizãri. ”Poate la nul în martie, februarie va fi (runda de discponibilizãri-n.r.). anul acesta nu mai e timpul fizic necesar pentru disponibilizãri”, a mai precizat Nica.
Conform notificãrii Comisiei Europene, teoretic, anul acesta ar fi urmat sã îºi înceteze activitatea 300 de angajaþi ai unitãþilor miniere neviabile din cadrul Companiei Naþionale a Huilei, însã din cauza întârzierilor acest lucru s-a amânat pentru anul viitor. Este vorba de disponibilizãrile ce urmeazã a fi efectuate în rândul personalului de la unitãþile miniere neviabile care fac parte din Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.
Numai ieri spre exemplu poliþiºtii hunedoreni de la rutierã au identificat în urma unui control douã persoane care erau la volanul autovehiculelor într-o avansatã stare de ebrietate. În primul caz, în urma testãrii conducãtorului
auto, aparatul etilotest a afiºat valoarea de 0,51 mg/l, alcool pur în aerul expirat, iar în cel de-al doilea caz, valoarea indicatã a fost de 1,10 mg./l., alcool pur în aerul expirat. De menþionat cã în cel de-al doilea caz, ºoferul a fost implicat ºi într-un accident de circulaþie. În ambele cazuri au fost întocmite dosare de cercetare penalã, conducãtorilor auto fiindu-le recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Viaþa printre mormanele de cãrbune aiducii huilei trãiesc bine de pe urma furturilor de cãrbune ºi chiar sunt încurajaþi sã jefuiascã trenurile pentru cã, odatã prinºi, primesc pedepse cu suspendare de cele mai multe ori.
H
Dragostea învinge criza financiarã, dar ºi previziunile apocaliptice din 2012 datã cu ziua de 15 noiembrie când oficial am intrat în Postul Crãciunului putem spune cã ºi perioada când cei care vor sã-ºi uneascã destinele s-a încheiat pentru cã în post nu se pot oficia slujbe religioase pentru nunþi ºi botezuri.
O
Sunt însã ºi familii sãrace care nu au curajul sã fure ca în codru. Trãiesc tot de pe urma unui sac de cãrbune adunat din haldele abandonate.
upeniperimetrul minier
L
puºcãrie, de lege ºi ar munci pentru pâinea zilnicã. Nu au unde, aºa cã soluþia lor este sã sape cât e ziua de lungã prin haldele de steril. „Suntem mai mulþi care sãpãm dupã cãrbune. Plecãm de dimineaþã de la ºase de acasã ºi pânã la amiazã adunãm câte doi saci de cãciulã. Este doar cãrbune
Cuplurile care totuºi sunt importantã în viaþa lor. hotãrâte sã facã acest pas Probabil un factor important, important în viaþa o pot face pe lângã foarte multã dragoste, doar la Serviciul de Stare Civilã care a dus la un numãr aºa de Este locul de unde se al primãriei care poate oficialimare de cãsãtorii, este cã multã câºtigã o pâine în fiecare za cununii tot anul indiferent de lume vorbeºte de anul 2012 ca zi fãrã teama cã vin maszi, nu doar sâmbãtã ca la de unul apocaliptic dar ºi cu caþii peste tine. Munca este cununia religioasã. foarte mult noroc pentru cei istovitoare pentru a aduna ºi Dar putem spune cã odatã care aleg sã-ºi uneascã sorta un sac de cãrbune însã cu venirea sezonului rece ºi al destinele. cum nu ai încotro, trebuie Monika BACIU postului multe din cuplurile sã o faci. Aurel are 36 de care vor sã se cãsãtoreascã ani ºi trei copii mici acasã. îºi fac doar programãrile Stã în cartierul Bãrbãteni, o pentru anul care urmeazã sã zonã situatã la ieºirea din vinã pentru cã doar aºa pot municipiul Lupeni unde sunt avea siguranþa unei date fixe numeroase familii care nu ºi bine stabilitã în prealabil. au ce pune pe masã. Unii Putem spune cã anul îºi duc traiul din contrabanacesta a fost unul al da cu þigãri, iar alþii din furdragostei pentru cã numãrul turi de fier sau cãrbune. Mai celor care au spus DA în sunt ºi cei care se tem de faþa ofiþerului de stare civilã de la Petroºani a noiembrie e fost de 187, un numãr ziua în care destul de mare þinând cont de situaþia la mina Petrila, mai în fiecare an ºi chiar în nu se mai întâmple astfel economicã prin care mult ca oricând, fiecare zi, când trec pe de nenorociri”, spune un trecem, multe cupluri ortacii îºi aduc lalocul de muncã, mã altul, care se pregãtea sã poate gândindu-se de aminte de cei pieriþi gândesc la ei, acolosub intre la lãmpãrie. „Îmi douã ori pânã sã ia o acum 4 ani în pãmânt. Intru ºi eu în ºut. aduc aminte de ai. Am asemenea decizie E greu în minã. Ne lucrat cu ei 13 ani ºi subteran. Au aprins lipsesc echipamente ca sã apoi..ei nu au mai venit o lumânare la locul
15
de unde au plecat ortacii lor acum 4 ani ºi ºi-au adus aminte cã mina nu iartã. S-au adunat în sala de apel, acolo unde îºi fumeazã toþi þigara de dinainte de a intra în ºut ºi s-au aºezat pe treptele de acoloîmbrãcaþi în salopete. Toþi ºi-au amintit în aceastã zi de colegii lor, cu care acum 4 ani ºi-au zis Noroc Bun!, dar unii nu au mai avut „noroc”. „Sunt supãrat. Îi ºtiam pe cei care atunci au murit. M-am gândit azi la ei ºi acum fumez ºi eu ºi intru în minã. O þigarã, chiar douã ºi cobor. E tristã ziua asta”, spune un miner de la Petrila. „Au fost colegii noºtri... acuma... Azi, ca
fãrã piatrã, fãrã mizerii. Îl alegem cu mâna pentru cã nu-l primeºte nimeni. Sacii îi vindem la oamenii care stau la case ºi fac foc. Primeºti cât sã cumperi ceva de-ale gurii,
nu te îmbogãþeºti dar eºti liniºtit cã nu te aleargã garda. Pe nimeni nu intereseazã ce faci dacã nu furi din vagoane sau nu intri în curtea minei”, ne spune bãrbatul.
dupã fier ºi cãrbune. Era în zona minei, la linia industrialã ºi au sãrit ei cu lopeþile de m-au dezgropat. Nu mai puteam sufla din cauza strânsorii”, mai spune Aurel. Un alt cãrbunar are
deja trei ani de când îºi câºtigã pâinea de pe urma huilei. Omul are doi copii la ºcoalã ºi dupã ce-ºi terminã orele îi ia cu el la haldã. „Muncesc ºi ei, nu avem încotro. Vara la pãdure ºi la munte dupã afine ºi ce se mai gãseºte ºi iarna la cãrbune. Nu putem muri de foame dar nici nu furãm. Aºa învaþã ºi ei cã nu pot face ceva în viaþã decât prin muncã”, spune bãrbatul. În fiecare an, odatã cu lãsarea frigului, disponibilizaþii sapã dupã cãrbune ºi în fosta carierã de la Câmpu lui Neag- Uricani. Oamenii lucreazã pe brânci, dar pentru un sac de cãrbune primesc câþiva lei. Sunt conºtienþi, însã, cã orice zi în care sapã dupã cãrbune ar putea fi ºi ultima lor zi de viaþã. Maximilian GÂNJU
sãpat singur ª i-agroapa Un sac de cãrbune, de multe ori, le pune viaþa în pericol „culegãtorilor”. Oamenii îºi sapã singuri groapa. „Sãpãm ºi pânã la doi metri, poate ºi mai bine. Acolo este cãrbune bun. De multe ori au cãzut malurile peste noi. Pe mine m-a prins o datã pânã la piept în groapã ºi am avut noroc cu niºte bãieþi care sãpau ºi ei
Lumini aprinse în memoria ortacilor de la Petrila afarã. E la fel ca în fiecare zi, foarte greu”, spune un alt ortac de la Petrila, coleg cu victimele acelor explozii din 15 noeimbrie Nici nu mai pot sã dea vina pe ceva, ori pe cineva ºi doar au pãºit smeriþi cu gândul la tragedia din acea zi de sâmbãtã. Nimeni nu a uitat-o ºi nimeni n u uitã cã mina îºi ia mereu tribut. Acum 4 ani la gura minei sunau sirenele salvãrilor venite dupã rãniþi. Pentru mulþi sunetul era cumplit ºi toþi cei adunaþi atunci la gura minei cãutau sã afle numele celor din abatajul morþii. Nici directorul minei nu a uitat asta, iar Constatin Jujan povesteºte cum a fost atunci. „Îmi aduc aminte mereu de acest ultim eveniment dramatic de la Petrila, care se întâmpla într-o zi de sâmbãtã, cu puþin înainte de ora 15.00. Din modul în care s-a produs ºi din amploarea lui, din punct de vedere al numãrului victimelor, a fost, întradevãr, unul dramatic. Suntem mai puþini, ca
numãr, activitatea s-a restrâns ºi ea dupã 2008, mai triºti ºi mai supãraþi,pentru cã mina va intra într-un program de închidere. A fost acea zi ca un început al sfârºitului minei. A dus la reducerea activitãþii miniere, acel eveniment ºi timp de douã sãptãmâni dupã activitatea a fost reluatã cu douã din ºase abataje, lucru care a generat locuri de muncã mai puþine. Rezervele de cãrbune sunt mai puþine ºi nu e deloc facil”, a declarat Constantin Jujan, director al minei Petrila, care acum 4 ani a preluat,
imediat dupã producerea exploziei, conducerea minei ºi a întregii activitãþi ce s-a desfãºurat încã din ziua exploziilor. Minerii la Petrila au ajuns sã foreze recent pânã aproape de abatajul morþii de atunci. Din pãcate, însã, acolo a mai avut loc un incident ºi un miner a ºi murit. „Suntem chiar în apropierea abatajului în care s-a produs accidentul,la abatajul 431 ºi, pe viitor, vom încerca redeschiderea unui alt abataj, în care a fost un foc de minã ºi un incendiu imediat dupã
producerea exploziei”, a mai spus Jujan. 13 mineri ºi salvatori au murit ºi alþi 15 au tre-
cut prin luni de groazã ºi s-au zbãtut sã trãiascã, deºi puþini le-au dat ºanse de supravieþuire. Pe rol se aflã un proces ºi ºefii de atunci de la Mina Petrila sunt acuzaþi de ucidere din culpã. Vãduvele ºi copiii orfani ai celor care au murit atunci îi vor comemora peste câteva zile, conform obiceiului, la un termen care a fost fixat între ziua fatidicã de 15 noiembrie ºi 4 decembrie, când este Ziua Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Viaþa printre mormanele de cãrbune aiducii huilei trãiesc bine de pe urma furturilor de cãrbune ºi chiar sunt încurajaþi sã jefuiascã trenurile pentru cã, odatã prinºi, primesc pedepse cu suspendare de cele mai multe ori.
H
Dragostea învinge criza financiarã, dar ºi previziunile apocaliptice din 2012 datã cu ziua de 15 noiembrie când oficial am intrat în Postul Crãciunului putem spune cã ºi perioada când cei care vor sã-ºi uneascã destinele s-a încheiat pentru cã în post nu se pot oficia slujbe religioase pentru nunþi ºi botezuri.
O
Sunt însã ºi familii sãrace care nu au curajul sã fure ca în codru. Trãiesc tot de pe urma unui sac de cãrbune adunat din haldele abandonate.
upeniperimetrul minier
L
puºcãrie, de lege ºi ar munci pentru pâinea zilnicã. Nu au unde, aºa cã soluþia lor este sã sape cât e ziua de lungã prin haldele de steril. „Suntem mai mulþi care sãpãm dupã cãrbune. Plecãm de dimineaþã de la ºase de acasã ºi pânã la amiazã adunãm câte doi saci de cãciulã. Este doar cãrbune
Cuplurile care totuºi sunt importantã în viaþa lor. hotãrâte sã facã acest pas Probabil un factor important, important în viaþa o pot face pe lângã foarte multã dragoste, doar la Serviciul de Stare Civilã care a dus la un numãr aºa de Este locul de unde se al primãriei care poate oficialimare de cãsãtorii, este cã multã câºtigã o pâine în fiecare za cununii tot anul indiferent de lume vorbeºte de anul 2012 ca zi fãrã teama cã vin maszi, nu doar sâmbãtã ca la de unul apocaliptic dar ºi cu caþii peste tine. Munca este cununia religioasã. foarte mult noroc pentru cei istovitoare pentru a aduna ºi Dar putem spune cã odatã care aleg sã-ºi uneascã sorta un sac de cãrbune însã cu venirea sezonului rece ºi al destinele. cum nu ai încotro, trebuie Monika BACIU postului multe din cuplurile sã o faci. Aurel are 36 de care vor sã se cãsãtoreascã ani ºi trei copii mici acasã. îºi fac doar programãrile Stã în cartierul Bãrbãteni, o pentru anul care urmeazã sã zonã situatã la ieºirea din vinã pentru cã doar aºa pot municipiul Lupeni unde sunt avea siguranþa unei date fixe numeroase familii care nu ºi bine stabilitã în prealabil. au ce pune pe masã. Unii Putem spune cã anul îºi duc traiul din contrabanacesta a fost unul al da cu þigãri, iar alþii din furdragostei pentru cã numãrul turi de fier sau cãrbune. Mai celor care au spus DA în sunt ºi cei care se tem de faþa ofiþerului de stare civilã de la Petroºani a noiembrie e fost de 187, un numãr ziua în care destul de mare þinând cont de situaþia la mina Petrila, mai în fiecare an ºi chiar în nu se mai întâmple astfel economicã prin care mult ca oricând, fiecare zi, când trec pe de nenorociri”, spune un trecem, multe cupluri ortacii îºi aduc lalocul de muncã, mã altul, care se pregãtea sã poate gândindu-se de aminte de cei pieriþi gândesc la ei, acolosub intre la lãmpãrie. „Îmi douã ori pânã sã ia o acum 4 ani în pãmânt. Intru ºi eu în ºut. aduc aminte de ai. Am asemenea decizie E greu în minã. Ne lucrat cu ei 13 ani ºi subteran. Au aprins lipsesc echipamente ca sã apoi..ei nu au mai venit o lumânare la locul
15
de unde au plecat ortacii lor acum 4 ani ºi ºi-au adus aminte cã mina nu iartã. S-au adunat în sala de apel, acolo unde îºi fumeazã toþi þigara de dinainte de a intra în ºut ºi s-au aºezat pe treptele de acoloîmbrãcaþi în salopete. Toþi ºi-au amintit în aceastã zi de colegii lor, cu care acum 4 ani ºi-au zis Noroc Bun!, dar unii nu au mai avut „noroc”. „Sunt supãrat. Îi ºtiam pe cei care atunci au murit. M-am gândit azi la ei ºi acum fumez ºi eu ºi intru în minã. O þigarã, chiar douã ºi cobor. E tristã ziua asta”, spune un miner de la Petrila. „Au fost colegii noºtri... acuma... Azi, ca
fãrã piatrã, fãrã mizerii. Îl alegem cu mâna pentru cã nu-l primeºte nimeni. Sacii îi vindem la oamenii care stau la case ºi fac foc. Primeºti cât sã cumperi ceva de-ale gurii,
nu te îmbogãþeºti dar eºti liniºtit cã nu te aleargã garda. Pe nimeni nu intereseazã ce faci dacã nu furi din vagoane sau nu intri în curtea minei”, ne spune bãrbatul.
dupã fier ºi cãrbune. Era în zona minei, la linia industrialã ºi au sãrit ei cu lopeþile de m-au dezgropat. Nu mai puteam sufla din cauza strânsorii”, mai spune Aurel. Un alt cãrbunar are
deja trei ani de când îºi câºtigã pâinea de pe urma huilei. Omul are doi copii la ºcoalã ºi dupã ce-ºi terminã orele îi ia cu el la haldã. „Muncesc ºi ei, nu avem încotro. Vara la pãdure ºi la munte dupã afine ºi ce se mai gãseºte ºi iarna la cãrbune. Nu putem muri de foame dar nici nu furãm. Aºa învaþã ºi ei cã nu pot face ceva în viaþã decât prin muncã”, spune bãrbatul. În fiecare an, odatã cu lãsarea frigului, disponibilizaþii sapã dupã cãrbune ºi în fosta carierã de la Câmpu lui Neag- Uricani. Oamenii lucreazã pe brânci, dar pentru un sac de cãrbune primesc câþiva lei. Sunt conºtienþi, însã, cã orice zi în care sapã dupã cãrbune ar putea fi ºi ultima lor zi de viaþã. Maximilian GÂNJU
sãpat singur ª i-agroapa Un sac de cãrbune, de multe ori, le pune viaþa în pericol „culegãtorilor”. Oamenii îºi sapã singuri groapa. „Sãpãm ºi pânã la doi metri, poate ºi mai bine. Acolo este cãrbune bun. De multe ori au cãzut malurile peste noi. Pe mine m-a prins o datã pânã la piept în groapã ºi am avut noroc cu niºte bãieþi care sãpau ºi ei
Lumini aprinse în memoria ortacilor de la Petrila afarã. E la fel ca în fiecare zi, foarte greu”, spune un alt ortac de la Petrila, coleg cu victimele acelor explozii din 15 noeimbrie Nici nu mai pot sã dea vina pe ceva, ori pe cineva ºi doar au pãºit smeriþi cu gândul la tragedia din acea zi de sâmbãtã. Nimeni nu a uitat-o ºi nimeni n u uitã cã mina îºi ia mereu tribut. Acum 4 ani la gura minei sunau sirenele salvãrilor venite dupã rãniþi. Pentru mulþi sunetul era cumplit ºi toþi cei adunaþi atunci la gura minei cãutau sã afle numele celor din abatajul morþii. Nici directorul minei nu a uitat asta, iar Constatin Jujan povesteºte cum a fost atunci. „Îmi aduc aminte mereu de acest ultim eveniment dramatic de la Petrila, care se întâmpla într-o zi de sâmbãtã, cu puþin înainte de ora 15.00. Din modul în care s-a produs ºi din amploarea lui, din punct de vedere al numãrului victimelor, a fost, întradevãr, unul dramatic. Suntem mai puþini, ca
numãr, activitatea s-a restrâns ºi ea dupã 2008, mai triºti ºi mai supãraþi,pentru cã mina va intra într-un program de închidere. A fost acea zi ca un început al sfârºitului minei. A dus la reducerea activitãþii miniere, acel eveniment ºi timp de douã sãptãmâni dupã activitatea a fost reluatã cu douã din ºase abataje, lucru care a generat locuri de muncã mai puþine. Rezervele de cãrbune sunt mai puþine ºi nu e deloc facil”, a declarat Constantin Jujan, director al minei Petrila, care acum 4 ani a preluat,
imediat dupã producerea exploziei, conducerea minei ºi a întregii activitãþi ce s-a desfãºurat încã din ziua exploziilor. Minerii la Petrila au ajuns sã foreze recent pânã aproape de abatajul morþii de atunci. Din pãcate, însã, acolo a mai avut loc un incident ºi un miner a ºi murit. „Suntem chiar în apropierea abatajului în care s-a produs accidentul,la abatajul 431 ºi, pe viitor, vom încerca redeschiderea unui alt abataj, în care a fost un foc de minã ºi un incendiu imediat dupã
producerea exploziei”, a mai spus Jujan. 13 mineri ºi salvatori au murit ºi alþi 15 au tre-
cut prin luni de groazã ºi s-au zbãtut sã trãiascã, deºi puþini le-au dat ºanse de supravieþuire. Pe rol se aflã un proces ºi ºefii de atunci de la Mina Petrila sunt acuzaþi de ucidere din culpã. Vãduvele ºi copiii orfani ai celor care au murit atunci îi vor comemora peste câteva zile, conform obiceiului, la un termen care a fost fixat între ziua fatidicã de 15 noiembrie ºi 4 decembrie, când este Ziua Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
8 Culturã
Revoluþionaru’ ã domnu’, ar fi mai bine sã pleci din þara noastrã! Cleofãia dintr-un ficat uriaº, „fãcut” în sânge. Tipul era gras ºi dizgraþios, libidinos, cu ochi subþiri de asiatic fugar de propria-i etnie, ochi lipsiþi de culoare distinctã, cu frunte îngustã ºi bombatã ; era activistul de dupã Revoluþie, flãmândul emanat în faþã, la o palmã de nasul celor care îºi pierduserã simþul olfactiv, alte simþuri.
-M
Mânca animalic, dascãlului îi trecu prin minte o cãþea nenorocitã, salvatã de la moarte dupã lovituri criminale aplicate de cine mai ºtie ce dezaxaþi, cãþea pe care o tratase ºi hrãnise pânã la însãnãtoºire, animal care mânca la fel, nu se sãtura niciodatã, o gãsise înfometatã... Dar în faþa lui se afla un om, adicã aºa se încãpãþâna el sã creadã, mânca zgomotos ºi de pe buzele-i groase, unse peste mãsurã cu ulei ºi suc maroniu, se prelingea sosul vâscos, dungile se adunau sub bãrbia turtitã ºi de acolo cãdeau picãturã dupã picãturã pe prosopul alb, uriaº, înfipt în despicãtura cãmãºii colorate . „De când e þara asta a voas-
trã, numai de dupã...?” se gândi, dar nu rosti, stomacul i se ridica încet ºi sigur spre gât, norocul sãu era cã activistul nu-l invitase sã se aºeze, folosea metoda înaintaºilor, adicã „þine-i pe solicitanþi în picioare, vor obosi ºi vor pleca mai repede”.Masa la care mânca individul era pentru vreo douãzeci de locuri, în încãpere erau chiar mai mult de douãzeci de scaune, toate erau acoperite cu cearceafuri albe, ºtanþate la colþuri, erau „ajutoare” sosite în þarã de la spitale din strãinãtate, marfã „transferatã ” în interes de partid, se înþelege. Aerul era cald ºi umed, mirosea greu, pe undeva era igrasie. - Mã domnu’, un revoluþionar adevãrat trebuie sã semene cu popa, adicã dupã cum spune poanta, sã ia de peste tot, ce i se cuvine ºi ce i se dã, înapoi sã nu dea niciodatã. Cine mama dracului v-a pus sã faceþi grãdiniþã tocmai acolo, în buricul târgului, cãraþi-vã la margine, sã zburde þângãlãii prin bãlãrii, mã crezi atât de prost încât sã-mi blochez afacerile de dragul unora care nu ºtiu , încã, sã se ºteargã la cur ? Solicitantul îºi lãsase mult capul pe spate, greaþa dãdea nãvalã ºi se fãcea cã admirã rânjetul celui de pe peretele din spatele revoluþionarului, rânjet ca botul autoturismului Dacia.Mai erau în încãpere, alãturi de steagurile partidului, în câteva
servante cu poliþe transformate, broºuri cu platforme-program ºi statute, afiºe ºi insigne, ºepci, cravate ; erau mai multe rame cu chiciuri þipãtoare ºi mai multe poze cu diverºi activiºti postrevoluþionari, cei porniþi cu sãlbãticie sã se îmbogãþeascã, sã calce peste cadavre pentru a ajunge în prima linie. -Acolo a fost dintotdeauna grãdiniþã cu program prelungit, cartierul acesta e plin cu oameni care muncesc, aceºti oameni au copii, de ce sã-i ducem la periferie, aici e parcul peste drum, copiii nu trebuie sã zburde prin bãlãrii, parcul e mai indicat... -Indicat pe mama lor, ce, eu i-am fãcut? Faraon, hai la tata! Surprins, dascãlul se feri, de sub masã ieºi un dulãu zdravãn, o corciturã adusã de la containere,” da, domnu’, sã vadã ºi Brigitte Bardot cã noi ne iubim patrupedele, cã câinele e considerat ºi la noi cel mai bun prieten al omului”, animal cu blanã slinoasã, nespãlatã. -Faraon, linge-l pe tata ! Stãpânindu-ºi cu greu greaþa care-l împingea volens-nolens sã vomite, omul de stãtea în picioare (norocul lui cã dimineaþa bãuse doar cafea, trebuise sã-ºi amâne micul dejun) încercã încã o datã sã-i explice noului activist : -Domnule Rãzãlescu,noua putere trebuie sã-ºi ajute aproapele, sunt câteva clase de
preºcolari, spaþiul le aparþine, apoi trebuie sã existe o anume responsabilitate, noua generaþie... -Noua generaþie suntem noi, mã dascãle, ei vor fi peste vreo douãzeci de ani ºi numai dacã le dãm noi voie, întâi sã ne trãim noi viaþa, cã cât timp o trãit „împuºcatu’” unul n-o miºcat în front, iar acum toþi veniþi cu gura mare cã vreþi ba aia, ba ailaltã, îþi spun încã o datã ºi te rog sã bagi la cap cã mie mi s-o retrocedat imobilul la cerere, acolo au stat în lungul timpului minerii pensionari, e clãdire de pe timpul sovromului, grãdiniþa a venit sã plece, se aude, dascãle,sã plece! Linge-mã, Faraoane! ªi, aplecându-se într-o parte, hãpcãul de pe singurul scaun tapisat din încãpere se lãsã lins pe bot de câinele care trãgea cu ochii la platoul cu restul de ficat, apoi se ºterse cu prosopul,
ºterse ºi câinele care, mârâind, nu se lãsã pânã nu primi o bucatã de fripturã. De parcã s-ar fi înþeles cu cel din faþa sa, grasul luã de pe masã o canã de pãmânt ars ºi sorbi cu zgomot ºi mai mare vin roºu, „trebuie sã nu mã ciumurlesc, domnu’, asta-i reþetã de la un doctor mare, ficat în sânge ºi vin roºu acriºor, am o hibã la mãruntaie, trebuie sã trãiesc spre binele Revoluþiei ºi-al Parlamentului, dacã zici cã te-a pus partidul nostru director, de ce nu tragi fermoarul peste gurã, ce pilã ai pe la ºefi, ori eºti deºteptul deºtepþilor?... dar acuma mã leºi, mã aºteaptã campania pentru alegerile generale, adicã Patria, cu „p” mare, da ?” Câinele ocolea masa cercetând peste tot din plictisealã, stropea din când în când câte un picior de masã ori scaunele din capete, colþurile
Gadineþii / Zilele lupului de toamnã eea ce în alte zone ale þãrii este cunoscut sub numele de Filipii de toamnã, ºi sunt dedicate lupului, de aceea se mai numesc Zilele lupului de toamnã, (termen pãstrat la fraþii de peste munte), la momârlani poartã numele de gadineþi, pe Valea Jiului de Est, unde se sãrbãtoresc zilele de 12-17 noiembrie, sau Gradinete, pe Valea Jiului de Vest, unde se sãrbãtoreºte mai ales ziua de 17, Gradinetele cel ªchiop.
C
Aceste sãrbãtori sunt dedicate la momârlani apãrãrii în general de animalele sãlbatice care puneau ºi le pun în pericol turmele de oi ºi vitele. Denumirea acestor sãrbãtori vine de la „gadinã”, animal sãlbatic, întrucât aceste sãrbãtori erau þinute pentru apãrarea vitelor, a turmelor de oi, contra animalelor sãlbatice: lupi, mistreþi, urºi. Despre „gadineþi” Dumitru Gãlãþan-Jieþ, spune în Credinþe, datini ºi superstiþii în satele din estul Vãii Jiului : „Sãrbãtorile gadineþilor cuprind în zonã ºase zile. Trei zile „de frupt”, înaintea
lãsatului postului de Crãciun, ºi trei zile în post, deci în zilele de 12-17 noiembrie inclusiv, mai ales în satul Jieþ. În alte sate, numãrul acestora poate fi redus la patru sau chiar la trei. Înainte vreme strãbunii nu lucrau nimic în aceste zile, nu aduceau nici mãcar fân cu cãruþele, pentru animale. Acum însã, în unele din aceste zile se mai lucreazã, dar, dupã cum afirmã Moian Anica «nici bine nu le merge celor ce lucreazã. Oricum, nici în zilele noastre, pe durata gadineþilor, nu se lucreazã cu lâna, nu se toarce, nu se þese, nu se coase, nu se macinã porumbul la moarã, pentru a le merge bine animalelor.»” În calendarul creºtin ortodox acestor zile le corespund sãrbãtori dedicate unor sfinþi, dar nu se poate stabili o similitudine între viaþa acestor sfinþi ºi gadineþi. Astfel, în 12 noiembrie, este sãrbãtorit Sf. Ioan Milostivul, arhiepiscopul Alexandriei. Numele lui vine de la faptul cã a miluit pe cei sãraci ºi a fãcut multe minuni. Ziua de
13 noiembrie este închinatã Sf. Ioan Gurã de Aur, din cetatea Antiohia, patriarhul Constantinopolului. În ziua de 14 noiembrie, este sãrbãtorit Sfântul Apostol Filip, care a suferit multe necazuri din partea celor necredincioºi. În 15 noiembrie, prima zi a postului, este sãrbãtorit Sf. Mucenic Gurie, cãruia i s-a tãiat capul pentru credinþa sa creºtinã. Ziua de 16 noiembrieeste închinatã Sfântului Apostol ºi Evanghelist Matei, care a scris Evanghelia sa în limba evreiascã. În 17 noiembrie, ultima zi a gadineþilor ºi ziua a treia din post, este sãrbãtorit Sfântul Grigore, episcopul Neocezareii, care a sãvârºit multe minuni. Momârlanii considerã „gadinetele cel ºchiop”, cel mai periculos dintre toþi gadineþii, când în nici un caz nu trebuie sã se lucreze nimic, pentru a fi feritã de rele casa, iar animalele ferite de atacul gadinelor. Dar, în diferite sate, „gadinetele cel ºchiop” este sãrbãtorit în zile diferite, 14, 15 sau 16 noiembrie. Legat de zilele gadineþilor
Culturã 9
servantelor, de afarã rãzbãteau strigãtele specifice noii pieþe libere, „ia ardeiul bulgãresc, neamule, ia cartoful turcesc ºi morcovul unguresc, am pepene grecesc ºi strugure evreiesc,ia lalele din Olanda ºi crizanteme din Finlanda, cumpãrã varzã din Belgia ºi conopidã din Austria, nu te zgârci, neamule, toate-s ieftine ºi bune, nu se stricã nici pânã la Crãciun!” Preocupat dintr-o datã, javra de la container începu sã miroase din aproape în aproape pantofii ºi pantalonii directorului, acesta abia se þinea pe picioare, stomacul era pe punctul sã-i explodeze. -Copenhaga! Strigãtul „revoluþionarului” stârni lãtratul lingãului de container. -Aºa îi spun eu fetei de casã, una pe care am luat-o sã-mi gãteascã, sã cureþe... Fata intrã fãrã sã batã la uºã, o tânãrã zdravãnã, muncitã, pãrea cã ºtie ce vrea. Profesorul , rãmas în acelaºi loc, continua sã privescã uimit creatura din faþa sa, amestecul de animal ºi de prost crescut, zâmbetul lui languros, privirile pofticioase... -Totuºi, dacã ar fi sã apelãm la hotãrârea legii, într-un stat de drept... -Mã c... pe ea lege, dascãle, legea e pentru cei care au bani ºi avocaþi cumpãraþi, mã domnule, de ce nu bagi la cap? Ia-þi copiii ºi du-te unde-þi spun, suntem în campanie electoralã ºi ai face bine sã faci cum îþi spun, suntem este obiceiul magic al legãrii limbilor foarfecelor cu o sfoarã, pentru ca gura lupulor sã fie legatã, sã nu poatã ataca oile, dupã cum atestã Dumitru Gãlãþan-Jieþ în aceeaºi carte, pentru satul Jieþ, urmând sã fie dezlegate doar în primãvarã, pentru tuns. Despre „gadineþi” Ioan Lascu spune în Tradiþii care dispar. Comunitatea momârlanilor din zona Petroºani : „În plus, în sãptãmâna ce precedã postul de Crãciun, se respectã o interdicþie magicã: este vorba de Gãdineþi; atunci nu se lucreazã cu lânã serile, pentru ca gadinile (lupii ºi urºii) sã nu fure oile. De asemenea, nu se pune pe foc nimic din lânã, pentru ca oile sã nu se îmbolnãveascã sau sã fie vãtãmate de gadinã. Dacã o oaie cãpiazã (cãpiatul este o boalã incurabilã care atacã creierul oilor), dupã ce este sacrificatã, capul îi este pus într-un copac, la rãscruce de drumuri, pentru ca boala sã nu se lege ºi de celelalte. De lupi ori de urºi nu se vorbeºte noaptea (interdicþie de tip tabu) pentru a nu le stârni spiritele ºi pentru a nu face astfel rãu animalelor
la putere ºi gloata ne va vota, majoritatea o vom avea, altfel te aºteaptã un loc de muncã în Afganistan, am eu grijã ! Fata, cu un prosop pe braþ: -ªtiu, ºefu’, am frecat varzã roºie cu ceapã verde, am pus ulei de mãsline ºi oþet din mere cu miere de albine, poliflorã, acum lasã zeamã, puþinã sare?... - Fãrã sare, draga mea, o sã pun eu cât îmi trebuie, sarea s-o arunci pe coridor, pe trepte ºi pe drum, s-o vadã bine intelectualu’ ãsta care-mi stã pe cap, sã nu greºeascã drumul, hai, salutã ºi la garã, timpul unui ales al gloatei înseamnã bani, n-am timp de fleacuri cu grãdiniþe ! Profesorul privea nu numai cu uimire, ci cu un spontan interes pedagogic creatura din faþa sa, „Doamne, cum de-au ajuns pe fruntea naþiei pãduchi de felul ãstuia, cum de-a ajuns timpul sã fie numai al lor, unde mergem, ce trebuie sã facem ?” . Fata
din gospodãrie.” Din afirmaþiile de mai sus rezultã cã în zona Petroºani gadineþii sunt sãrbãtoriþi în sãptãmâna de dinaintea postului de Crãciun. De ziua gadineþilor sunt legate ºi unele legende, dupã cum atestã Marcel Lapteº în Ziua lupului: „În sudul Transilvaniei, în zona etnofolcloricã a Hunedoarei, mai ales în Þinutul Momârlanilor mai circulã ºi astãzi în mijlocul oierilor legenda potrivit cãruia pentru a nu rãmâne sterile lupoaicele cãutau la casele gospodarilor cãrbuni aprinºi în cenuºa pe care femeile o aruncau pentru a nu-i mânca ºi a se putea astfel înmulþi. În aceastã perioadã femeile din satele momârlãneºti fãceau rugãciuni acasã sau la bisericã pentru alungarea lupilor din sat (de la stâne).” La fraþii de peste munte, se sãrbãtoresc în special primii trei gadineþi, în 12, 13, 14 noiembrie, iar zilele respective sunt numite Zilele lupului, dupã cum afirmã Virgil Butaº în Pui. Credinþe ºi practici legate de anul agricol: „Douã animale puternice (ursul ºi lupul) sunt sãrbãtorite la sfârºitul anului
ieºise, îi fãcuse cu ochiul, se vedea cã-i merge mintea ºi cã era pornitã sã-l joace pe langurosul care încercase sã-i atingã fesa. In încãperea luminatã mai mult decât trebuia pãtrundeau valuri de negurã, ochii solicitantului erau obosiþi, greaþa îl împingea spre uºã. -Vã rog frumos, pânã se pronunþã legea, sã nu stricaþi interioarele, sunt cu desene specifice preºcolarilor, s-au fãcut greu ºi cu mult suflet... Grãsanul se întunecã brusc, se înnecã la o îmbucãturã zdravãnã, care zburã pe faþa de masã improvizatã din cearceafurile furate, urlând cu vocea-i cavernoasã de fumãtor înrãit: -Þi-am spus, mã dom’le, legea sã-mi beleascã belingheru’, mortu’ de la groapã nu se mai întoarce, cui nu-i convine þara asta pe care o conducem ºi o s-o tot conducem, sã plece, d-aia avem liber în UE, la drum, aici
agricol, în ziua ursului (1 august) ºi zilele lupului (12;13;14 noiembrie), zile de sãrbãtoare, nu se pronunþã numele lor, nu se mulg vacile, nu se lucreazã cu lânã, se leagã tot ce este cu gura ºi dinþii ºi este oprit lucrul la nutreþul animalelor (cositul ºi adunatul fânului). Aceste credinþe ºi practici ne duc cu gândul la mitologie, la traci, apoi la dacii de pe Columna lui Traian purtând ca stindard de luptã „capul de lup” numit de istorici „balaurul dac”.” Pe Valea Jiului de Vest, se sãrbãtoreºte în special ziua de 15 noiembrie, numitã sãrbãtoarea lupilor, lucinul sau gradineþ, precum ºi Gradinetele cel ºchiop, în 17 noiembrie. Despre sãrbãtoarea lupilor Petre Gh. Fãgaº ne spune: „La 15 noiembrie este sãrbãtoarea lupilor numitã dupã etimologia greceascã lucinul, de la Licos=lup, iar la Uricani Grãdineþ, dupã cuvântul vechi slav gadinã, care înseamnã animal sãlbatic, de pradã. La romani zeiþa Iuno sau Iunona, protectoarea naºterilor, întruchipatã ca o femeie tânãrã, era supranumitã ºi Lucina ºi atributele ei au trecut dupã triumful creºtinismului numai asupra
rãmânem noi, comuniºtii cu faþã umanã, hai, pa ! Nodul din gât ajunsese în gurã ºi omul ieºi, ameþit, cãutând cu ochii; încãrcãtura acrã-amarã îi ajunsese în gurã, trebuie sã vomite, dar unde ? Îl salvã fata „de casã” , punându-i în faþã ligheanul de inox în care „frecase” salata: -Aici, dom’ profesor, fãrã grijã! Luã iute din mâna ei vasul ºi deºertã acolo încãrcãtura de scârbã ºi venin, întorcându-se cu spatele ºi cãutând sã facã zgomot cât mai mic. Se ºterse cu batista-i mare, albã, mai toþi dascãlii de ºcoalã obiºnuiesc sã poarte la ei mai multe batiste, sunt situaþii când cei mici... -Mã rog de iertare, domniºoarã, n-am mai putut , pot sã plãtesc!... Fata, dupã ce îi luã vasul din mânã se duse la o chiuvetã clasicã ºi, cu o lingurã aflatã din cazanul de dedesubt curãþã voma profesorului, apoi deschise un dulãpior atârnat pe zid ºi scoase de acolo un plic cu praf de ardei roºii, scuturã conþinutul deasupra ºi, amestecând cu lin-
animalelor sãlbatice la Uricani pânã în zilele noastre sub numele de Lucinus. Licos a fost dat nume ºi lui Zeus care a apãrut odatã la Argos sub aceastã înfãþiºare sau nume dat lui Pan identificat cu Silvan, zeul pãdurilor ºi al turmelor. Lupul era închinat zeului rãzboiului la multe popoare, ca de altfel ºi la daci, ei înºiºi lupi dupã nume, cãci dac în limba frigianã daos înseamnã lup, or limba frigianã este tot o ramurã a limbii trace, ca ºi daca. Lupercii erau preoþi ai zeului Pan, care era înfãþiºat cu picioare, coarne ºi pãr de þap, aºa cum este înfãþiºat ºi Satana în iconografia româneascã.” În ceea ce-l priveºte pe cel mai periculos dintre gadineþi sau gradineþi, „gradinetele cel ºchiop”, la Uricani existã de asemenea legende legate de acest gradinete, consemnate tot de Petre Gh. Fãgaº: „Gradinetele cel ºchiop se serba
gura zâmbi sardonic : -Animalul de dincolo nu meritã altceva, e bunã pentru el ºi aºa, eu altã salatã nu-i fac, ducã-se! Sãru’mâna, dom’ profesor, auziþi-l cum rage...Oricum, uitasem de boiaua roºie, ãºtia ca el nu concep nimic fãrã puþin roºu, asta-i viaþa lor... ªi intrã cu ligheanul în mânã, în timp ce dascãlul, ameþit, numãra scãrile coborând, coborând... (fragment din „Constelaþia Kogayon”, vol. IV)
la 17 noiembrie, douã zile dupã Lucin sau Grãdineþ, ºi era închinat Sf. Petru socotit patronul lupilor. În aceste zile sfântul hotãrãºte fiecãrui lup ce va mânca peste an. Spune legenda cã un om oarecare s-a dus în pãdure în noaptea de Grãdineþ, unde Sf. Petru þinea colocviul cu lupii ºi s-a suit într-un copac sã asculte ce se va statornici de sfântul pentru fiecare lup. Dupã ce sfântul împarte tainul anual al fiecãruia, iatã cã soseºte ºi un lup ºchiop care întârziase la împãrþirea darurilor.
Ioan Dan Bãlan
Lupul ºchiop întreabã pe sfânt: „mie ce-mi dai de mâncare?”. „Nu mai am nimic”, zice sfântul. „Dã-mi, Doamne, pe cel ce ascultã în copac cele ce se zic aici”, „Al tãu sã fie” ºi pânã întrun an omul a fost mâncat de lupi.” Legenda, cu tâlc, explicã de ce Gradinetele cel ºchiop era mai periculos ºi trebuia þinut: pentru ca însãºi viaþa oamenilor sã nu fie pusã în pericol, nu doar cea a animalelor. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
8 Culturã
Revoluþionaru’ ã domnu’, ar fi mai bine sã pleci din þara noastrã! Cleofãia dintr-un ficat uriaº, „fãcut” în sânge. Tipul era gras ºi dizgraþios, libidinos, cu ochi subþiri de asiatic fugar de propria-i etnie, ochi lipsiþi de culoare distinctã, cu frunte îngustã ºi bombatã ; era activistul de dupã Revoluþie, flãmândul emanat în faþã, la o palmã de nasul celor care îºi pierduserã simþul olfactiv, alte simþuri.
-M
Mânca animalic, dascãlului îi trecu prin minte o cãþea nenorocitã, salvatã de la moarte dupã lovituri criminale aplicate de cine mai ºtie ce dezaxaþi, cãþea pe care o tratase ºi hrãnise pânã la însãnãtoºire, animal care mânca la fel, nu se sãtura niciodatã, o gãsise înfometatã... Dar în faþa lui se afla un om, adicã aºa se încãpãþâna el sã creadã, mânca zgomotos ºi de pe buzele-i groase, unse peste mãsurã cu ulei ºi suc maroniu, se prelingea sosul vâscos, dungile se adunau sub bãrbia turtitã ºi de acolo cãdeau picãturã dupã picãturã pe prosopul alb, uriaº, înfipt în despicãtura cãmãºii colorate . „De când e þara asta a voas-
trã, numai de dupã...?” se gândi, dar nu rosti, stomacul i se ridica încet ºi sigur spre gât, norocul sãu era cã activistul nu-l invitase sã se aºeze, folosea metoda înaintaºilor, adicã „þine-i pe solicitanþi în picioare, vor obosi ºi vor pleca mai repede”.Masa la care mânca individul era pentru vreo douãzeci de locuri, în încãpere erau chiar mai mult de douãzeci de scaune, toate erau acoperite cu cearceafuri albe, ºtanþate la colþuri, erau „ajutoare” sosite în þarã de la spitale din strãinãtate, marfã „transferatã ” în interes de partid, se înþelege. Aerul era cald ºi umed, mirosea greu, pe undeva era igrasie. - Mã domnu’, un revoluþionar adevãrat trebuie sã semene cu popa, adicã dupã cum spune poanta, sã ia de peste tot, ce i se cuvine ºi ce i se dã, înapoi sã nu dea niciodatã. Cine mama dracului v-a pus sã faceþi grãdiniþã tocmai acolo, în buricul târgului, cãraþi-vã la margine, sã zburde þângãlãii prin bãlãrii, mã crezi atât de prost încât sã-mi blochez afacerile de dragul unora care nu ºtiu , încã, sã se ºteargã la cur ? Solicitantul îºi lãsase mult capul pe spate, greaþa dãdea nãvalã ºi se fãcea cã admirã rânjetul celui de pe peretele din spatele revoluþionarului, rânjet ca botul autoturismului Dacia.Mai erau în încãpere, alãturi de steagurile partidului, în câteva
servante cu poliþe transformate, broºuri cu platforme-program ºi statute, afiºe ºi insigne, ºepci, cravate ; erau mai multe rame cu chiciuri þipãtoare ºi mai multe poze cu diverºi activiºti postrevoluþionari, cei porniþi cu sãlbãticie sã se îmbogãþeascã, sã calce peste cadavre pentru a ajunge în prima linie. -Acolo a fost dintotdeauna grãdiniþã cu program prelungit, cartierul acesta e plin cu oameni care muncesc, aceºti oameni au copii, de ce sã-i ducem la periferie, aici e parcul peste drum, copiii nu trebuie sã zburde prin bãlãrii, parcul e mai indicat... -Indicat pe mama lor, ce, eu i-am fãcut? Faraon, hai la tata! Surprins, dascãlul se feri, de sub masã ieºi un dulãu zdravãn, o corciturã adusã de la containere,” da, domnu’, sã vadã ºi Brigitte Bardot cã noi ne iubim patrupedele, cã câinele e considerat ºi la noi cel mai bun prieten al omului”, animal cu blanã slinoasã, nespãlatã. -Faraon, linge-l pe tata ! Stãpânindu-ºi cu greu greaþa care-l împingea volens-nolens sã vomite, omul de stãtea în picioare (norocul lui cã dimineaþa bãuse doar cafea, trebuise sã-ºi amâne micul dejun) încercã încã o datã sã-i explice noului activist : -Domnule Rãzãlescu,noua putere trebuie sã-ºi ajute aproapele, sunt câteva clase de
preºcolari, spaþiul le aparþine, apoi trebuie sã existe o anume responsabilitate, noua generaþie... -Noua generaþie suntem noi, mã dascãle, ei vor fi peste vreo douãzeci de ani ºi numai dacã le dãm noi voie, întâi sã ne trãim noi viaþa, cã cât timp o trãit „împuºcatu’” unul n-o miºcat în front, iar acum toþi veniþi cu gura mare cã vreþi ba aia, ba ailaltã, îþi spun încã o datã ºi te rog sã bagi la cap cã mie mi s-o retrocedat imobilul la cerere, acolo au stat în lungul timpului minerii pensionari, e clãdire de pe timpul sovromului, grãdiniþa a venit sã plece, se aude, dascãle,sã plece! Linge-mã, Faraoane! ªi, aplecându-se într-o parte, hãpcãul de pe singurul scaun tapisat din încãpere se lãsã lins pe bot de câinele care trãgea cu ochii la platoul cu restul de ficat, apoi se ºterse cu prosopul,
ºterse ºi câinele care, mârâind, nu se lãsã pânã nu primi o bucatã de fripturã. De parcã s-ar fi înþeles cu cel din faþa sa, grasul luã de pe masã o canã de pãmânt ars ºi sorbi cu zgomot ºi mai mare vin roºu, „trebuie sã nu mã ciumurlesc, domnu’, asta-i reþetã de la un doctor mare, ficat în sânge ºi vin roºu acriºor, am o hibã la mãruntaie, trebuie sã trãiesc spre binele Revoluþiei ºi-al Parlamentului, dacã zici cã te-a pus partidul nostru director, de ce nu tragi fermoarul peste gurã, ce pilã ai pe la ºefi, ori eºti deºteptul deºtepþilor?... dar acuma mã leºi, mã aºteaptã campania pentru alegerile generale, adicã Patria, cu „p” mare, da ?” Câinele ocolea masa cercetând peste tot din plictisealã, stropea din când în când câte un picior de masã ori scaunele din capete, colþurile
Gadineþii / Zilele lupului de toamnã eea ce în alte zone ale þãrii este cunoscut sub numele de Filipii de toamnã, ºi sunt dedicate lupului, de aceea se mai numesc Zilele lupului de toamnã, (termen pãstrat la fraþii de peste munte), la momârlani poartã numele de gadineþi, pe Valea Jiului de Est, unde se sãrbãtoresc zilele de 12-17 noiembrie, sau Gradinete, pe Valea Jiului de Vest, unde se sãrbãtoreºte mai ales ziua de 17, Gradinetele cel ªchiop.
C
Aceste sãrbãtori sunt dedicate la momârlani apãrãrii în general de animalele sãlbatice care puneau ºi le pun în pericol turmele de oi ºi vitele. Denumirea acestor sãrbãtori vine de la „gadinã”, animal sãlbatic, întrucât aceste sãrbãtori erau þinute pentru apãrarea vitelor, a turmelor de oi, contra animalelor sãlbatice: lupi, mistreþi, urºi. Despre „gadineþi” Dumitru Gãlãþan-Jieþ, spune în Credinþe, datini ºi superstiþii în satele din estul Vãii Jiului : „Sãrbãtorile gadineþilor cuprind în zonã ºase zile. Trei zile „de frupt”, înaintea
lãsatului postului de Crãciun, ºi trei zile în post, deci în zilele de 12-17 noiembrie inclusiv, mai ales în satul Jieþ. În alte sate, numãrul acestora poate fi redus la patru sau chiar la trei. Înainte vreme strãbunii nu lucrau nimic în aceste zile, nu aduceau nici mãcar fân cu cãruþele, pentru animale. Acum însã, în unele din aceste zile se mai lucreazã, dar, dupã cum afirmã Moian Anica «nici bine nu le merge celor ce lucreazã. Oricum, nici în zilele noastre, pe durata gadineþilor, nu se lucreazã cu lâna, nu se toarce, nu se þese, nu se coase, nu se macinã porumbul la moarã, pentru a le merge bine animalelor.»” În calendarul creºtin ortodox acestor zile le corespund sãrbãtori dedicate unor sfinþi, dar nu se poate stabili o similitudine între viaþa acestor sfinþi ºi gadineþi. Astfel, în 12 noiembrie, este sãrbãtorit Sf. Ioan Milostivul, arhiepiscopul Alexandriei. Numele lui vine de la faptul cã a miluit pe cei sãraci ºi a fãcut multe minuni. Ziua de
13 noiembrie este închinatã Sf. Ioan Gurã de Aur, din cetatea Antiohia, patriarhul Constantinopolului. În ziua de 14 noiembrie, este sãrbãtorit Sfântul Apostol Filip, care a suferit multe necazuri din partea celor necredincioºi. În 15 noiembrie, prima zi a postului, este sãrbãtorit Sf. Mucenic Gurie, cãruia i s-a tãiat capul pentru credinþa sa creºtinã. Ziua de 16 noiembrieeste închinatã Sfântului Apostol ºi Evanghelist Matei, care a scris Evanghelia sa în limba evreiascã. În 17 noiembrie, ultima zi a gadineþilor ºi ziua a treia din post, este sãrbãtorit Sfântul Grigore, episcopul Neocezareii, care a sãvârºit multe minuni. Momârlanii considerã „gadinetele cel ºchiop”, cel mai periculos dintre toþi gadineþii, când în nici un caz nu trebuie sã se lucreze nimic, pentru a fi feritã de rele casa, iar animalele ferite de atacul gadinelor. Dar, în diferite sate, „gadinetele cel ºchiop” este sãrbãtorit în zile diferite, 14, 15 sau 16 noiembrie. Legat de zilele gadineþilor
Culturã 9
servantelor, de afarã rãzbãteau strigãtele specifice noii pieþe libere, „ia ardeiul bulgãresc, neamule, ia cartoful turcesc ºi morcovul unguresc, am pepene grecesc ºi strugure evreiesc,ia lalele din Olanda ºi crizanteme din Finlanda, cumpãrã varzã din Belgia ºi conopidã din Austria, nu te zgârci, neamule, toate-s ieftine ºi bune, nu se stricã nici pânã la Crãciun!” Preocupat dintr-o datã, javra de la container începu sã miroase din aproape în aproape pantofii ºi pantalonii directorului, acesta abia se þinea pe picioare, stomacul era pe punctul sã-i explodeze. -Copenhaga! Strigãtul „revoluþionarului” stârni lãtratul lingãului de container. -Aºa îi spun eu fetei de casã, una pe care am luat-o sã-mi gãteascã, sã cureþe... Fata intrã fãrã sã batã la uºã, o tânãrã zdravãnã, muncitã, pãrea cã ºtie ce vrea. Profesorul , rãmas în acelaºi loc, continua sã privescã uimit creatura din faþa sa, amestecul de animal ºi de prost crescut, zâmbetul lui languros, privirile pofticioase... -Totuºi, dacã ar fi sã apelãm la hotãrârea legii, într-un stat de drept... -Mã c... pe ea lege, dascãle, legea e pentru cei care au bani ºi avocaþi cumpãraþi, mã domnule, de ce nu bagi la cap? Ia-þi copiii ºi du-te unde-þi spun, suntem în campanie electoralã ºi ai face bine sã faci cum îþi spun, suntem este obiceiul magic al legãrii limbilor foarfecelor cu o sfoarã, pentru ca gura lupulor sã fie legatã, sã nu poatã ataca oile, dupã cum atestã Dumitru Gãlãþan-Jieþ în aceeaºi carte, pentru satul Jieþ, urmând sã fie dezlegate doar în primãvarã, pentru tuns. Despre „gadineþi” Ioan Lascu spune în Tradiþii care dispar. Comunitatea momârlanilor din zona Petroºani : „În plus, în sãptãmâna ce precedã postul de Crãciun, se respectã o interdicþie magicã: este vorba de Gãdineþi; atunci nu se lucreazã cu lânã serile, pentru ca gadinile (lupii ºi urºii) sã nu fure oile. De asemenea, nu se pune pe foc nimic din lânã, pentru ca oile sã nu se îmbolnãveascã sau sã fie vãtãmate de gadinã. Dacã o oaie cãpiazã (cãpiatul este o boalã incurabilã care atacã creierul oilor), dupã ce este sacrificatã, capul îi este pus într-un copac, la rãscruce de drumuri, pentru ca boala sã nu se lege ºi de celelalte. De lupi ori de urºi nu se vorbeºte noaptea (interdicþie de tip tabu) pentru a nu le stârni spiritele ºi pentru a nu face astfel rãu animalelor
la putere ºi gloata ne va vota, majoritatea o vom avea, altfel te aºteaptã un loc de muncã în Afganistan, am eu grijã ! Fata, cu un prosop pe braþ: -ªtiu, ºefu’, am frecat varzã roºie cu ceapã verde, am pus ulei de mãsline ºi oþet din mere cu miere de albine, poliflorã, acum lasã zeamã, puþinã sare?... - Fãrã sare, draga mea, o sã pun eu cât îmi trebuie, sarea s-o arunci pe coridor, pe trepte ºi pe drum, s-o vadã bine intelectualu’ ãsta care-mi stã pe cap, sã nu greºeascã drumul, hai, salutã ºi la garã, timpul unui ales al gloatei înseamnã bani, n-am timp de fleacuri cu grãdiniþe ! Profesorul privea nu numai cu uimire, ci cu un spontan interes pedagogic creatura din faþa sa, „Doamne, cum de-au ajuns pe fruntea naþiei pãduchi de felul ãstuia, cum de-a ajuns timpul sã fie numai al lor, unde mergem, ce trebuie sã facem ?” . Fata
din gospodãrie.” Din afirmaþiile de mai sus rezultã cã în zona Petroºani gadineþii sunt sãrbãtoriþi în sãptãmâna de dinaintea postului de Crãciun. De ziua gadineþilor sunt legate ºi unele legende, dupã cum atestã Marcel Lapteº în Ziua lupului: „În sudul Transilvaniei, în zona etnofolcloricã a Hunedoarei, mai ales în Þinutul Momârlanilor mai circulã ºi astãzi în mijlocul oierilor legenda potrivit cãruia pentru a nu rãmâne sterile lupoaicele cãutau la casele gospodarilor cãrbuni aprinºi în cenuºa pe care femeile o aruncau pentru a nu-i mânca ºi a se putea astfel înmulþi. În aceastã perioadã femeile din satele momârlãneºti fãceau rugãciuni acasã sau la bisericã pentru alungarea lupilor din sat (de la stâne).” La fraþii de peste munte, se sãrbãtoresc în special primii trei gadineþi, în 12, 13, 14 noiembrie, iar zilele respective sunt numite Zilele lupului, dupã cum afirmã Virgil Butaº în Pui. Credinþe ºi practici legate de anul agricol: „Douã animale puternice (ursul ºi lupul) sunt sãrbãtorite la sfârºitul anului
ieºise, îi fãcuse cu ochiul, se vedea cã-i merge mintea ºi cã era pornitã sã-l joace pe langurosul care încercase sã-i atingã fesa. In încãperea luminatã mai mult decât trebuia pãtrundeau valuri de negurã, ochii solicitantului erau obosiþi, greaþa îl împingea spre uºã. -Vã rog frumos, pânã se pronunþã legea, sã nu stricaþi interioarele, sunt cu desene specifice preºcolarilor, s-au fãcut greu ºi cu mult suflet... Grãsanul se întunecã brusc, se înnecã la o îmbucãturã zdravãnã, care zburã pe faþa de masã improvizatã din cearceafurile furate, urlând cu vocea-i cavernoasã de fumãtor înrãit: -Þi-am spus, mã dom’le, legea sã-mi beleascã belingheru’, mortu’ de la groapã nu se mai întoarce, cui nu-i convine þara asta pe care o conducem ºi o s-o tot conducem, sã plece, d-aia avem liber în UE, la drum, aici
agricol, în ziua ursului (1 august) ºi zilele lupului (12;13;14 noiembrie), zile de sãrbãtoare, nu se pronunþã numele lor, nu se mulg vacile, nu se lucreazã cu lânã, se leagã tot ce este cu gura ºi dinþii ºi este oprit lucrul la nutreþul animalelor (cositul ºi adunatul fânului). Aceste credinþe ºi practici ne duc cu gândul la mitologie, la traci, apoi la dacii de pe Columna lui Traian purtând ca stindard de luptã „capul de lup” numit de istorici „balaurul dac”.” Pe Valea Jiului de Vest, se sãrbãtoreºte în special ziua de 15 noiembrie, numitã sãrbãtoarea lupilor, lucinul sau gradineþ, precum ºi Gradinetele cel ºchiop, în 17 noiembrie. Despre sãrbãtoarea lupilor Petre Gh. Fãgaº ne spune: „La 15 noiembrie este sãrbãtoarea lupilor numitã dupã etimologia greceascã lucinul, de la Licos=lup, iar la Uricani Grãdineþ, dupã cuvântul vechi slav gadinã, care înseamnã animal sãlbatic, de pradã. La romani zeiþa Iuno sau Iunona, protectoarea naºterilor, întruchipatã ca o femeie tânãrã, era supranumitã ºi Lucina ºi atributele ei au trecut dupã triumful creºtinismului numai asupra
rãmânem noi, comuniºtii cu faþã umanã, hai, pa ! Nodul din gât ajunsese în gurã ºi omul ieºi, ameþit, cãutând cu ochii; încãrcãtura acrã-amarã îi ajunsese în gurã, trebuie sã vomite, dar unde ? Îl salvã fata „de casã” , punându-i în faþã ligheanul de inox în care „frecase” salata: -Aici, dom’ profesor, fãrã grijã! Luã iute din mâna ei vasul ºi deºertã acolo încãrcãtura de scârbã ºi venin, întorcându-se cu spatele ºi cãutând sã facã zgomot cât mai mic. Se ºterse cu batista-i mare, albã, mai toþi dascãlii de ºcoalã obiºnuiesc sã poarte la ei mai multe batiste, sunt situaþii când cei mici... -Mã rog de iertare, domniºoarã, n-am mai putut , pot sã plãtesc!... Fata, dupã ce îi luã vasul din mânã se duse la o chiuvetã clasicã ºi, cu o lingurã aflatã din cazanul de dedesubt curãþã voma profesorului, apoi deschise un dulãpior atârnat pe zid ºi scoase de acolo un plic cu praf de ardei roºii, scuturã conþinutul deasupra ºi, amestecând cu lin-
animalelor sãlbatice la Uricani pânã în zilele noastre sub numele de Lucinus. Licos a fost dat nume ºi lui Zeus care a apãrut odatã la Argos sub aceastã înfãþiºare sau nume dat lui Pan identificat cu Silvan, zeul pãdurilor ºi al turmelor. Lupul era închinat zeului rãzboiului la multe popoare, ca de altfel ºi la daci, ei înºiºi lupi dupã nume, cãci dac în limba frigianã daos înseamnã lup, or limba frigianã este tot o ramurã a limbii trace, ca ºi daca. Lupercii erau preoþi ai zeului Pan, care era înfãþiºat cu picioare, coarne ºi pãr de þap, aºa cum este înfãþiºat ºi Satana în iconografia româneascã.” În ceea ce-l priveºte pe cel mai periculos dintre gadineþi sau gradineþi, „gradinetele cel ºchiop”, la Uricani existã de asemenea legende legate de acest gradinete, consemnate tot de Petre Gh. Fãgaº: „Gradinetele cel ºchiop se serba
gura zâmbi sardonic : -Animalul de dincolo nu meritã altceva, e bunã pentru el ºi aºa, eu altã salatã nu-i fac, ducã-se! Sãru’mâna, dom’ profesor, auziþi-l cum rage...Oricum, uitasem de boiaua roºie, ãºtia ca el nu concep nimic fãrã puþin roºu, asta-i viaþa lor... ªi intrã cu ligheanul în mânã, în timp ce dascãlul, ameþit, numãra scãrile coborând, coborând... (fragment din „Constelaþia Kogayon”, vol. IV)
la 17 noiembrie, douã zile dupã Lucin sau Grãdineþ, ºi era închinat Sf. Petru socotit patronul lupilor. În aceste zile sfântul hotãrãºte fiecãrui lup ce va mânca peste an. Spune legenda cã un om oarecare s-a dus în pãdure în noaptea de Grãdineþ, unde Sf. Petru þinea colocviul cu lupii ºi s-a suit într-un copac sã asculte ce se va statornici de sfântul pentru fiecare lup. Dupã ce sfântul împarte tainul anual al fiecãruia, iatã cã soseºte ºi un lup ºchiop care întârziase la împãrþirea darurilor.
Ioan Dan Bãlan
Lupul ºchiop întreabã pe sfânt: „mie ce-mi dai de mâncare?”. „Nu mai am nimic”, zice sfântul. „Dã-mi, Doamne, pe cel ce ascultã în copac cele ce se zic aici”, „Al tãu sã fie” ºi pânã întrun an omul a fost mâncat de lupi.” Legenda, cu tâlc, explicã de ce Gradinetele cel ºchiop era mai periculos ºi trebuia þinut: pentru ca însãºi viaþa oamenilor sã nu fie pusã în pericol, nu doar cea a animalelor. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
Topul firmelor hunedorene mera de Comerþ ºi Industrie Hunedoara, la fel ca toate Camerele Teritoriale din România, va premia, astãzi, la Restaurantul Sava din Deva, cu începere de la ora 17, cele mai bune firme din judeþ în cadrul Galei excelenþei în afaceri - Topul Firmelor din judeþul Hunedoara, Ediþia a XIX-a, 2012.
Ca
Este vorba despre firme care nu doar au fãcut faþã situaþiei economico-financiare actuale, dar au reuºit sã-ºi dezvolte afacerea prin gãsirea de noi soluþii ºi noi pieþe de desfacere. Potrivit organizatorilor, gala excelenþei în afaceri Topul firmelor Hunedoara 2012 vine sã confirme cã economia hunedoreanã funcþioneazã ºi are rezultate, iar competiþia în rândul firmelor, indiferent de mãrime ºi obiectul de activitate este beneficã pentru crearea unui mediu de afaceri competitiv. Top 2012 este la ediþia a XIX-a, fiind competiþia în afaceri care a câºtigat an de an faimã ºi prestigiu, atât la nivel local cât ºi naþional, datoritã metodologiei unitare la nivel naþional, a indicatorilor fãrã echivoc luaþi în calcul ºi a seriozitãþii de care toþi factorii implicaþi au dat dovadã. Organizat de Camera de Comerþ ºi Industrie Hunedoara,
instituþie preocupatã în permanenþã de sprijinirea ºi reprezentarea firmelor din judeþ, în colaborare cu Camera de Comerþ ºi Industrie a României, acest Top constituie un mijloc eficient de a promova activ firmele locale, care au obþinut în fiecare an rezultate economice foarte bune. Metodologia care a stat la baza clasificãrii firmelor este unica pe þara, bazându-se pe rezultatele financiare ale fiecãrei firme pe anul 2011, înregistrate la Ministerul Finanþelor Publice. Datele de identificare ale firmelor provin de la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, domeniul de activitate din bilanþurile acestora, iar actualizarea lor s-a fãcut în baza declaraþiilor comercianþilor.
Criteriile de grupare au fost stabilite în funcþie de domeniile de activitate ºi mãrimea firmei, indicatorii de eficienta au luat în considerare cifra de afaceri, profitul de exploatare, rata profitului curent, eficienta utilizãrii resurselor umane, efortul de dezvoltare, eficienta utilizãrii capitalului angajat. La întocmirea clasamentului din acest an au participat 12.204 societãþi comerciale, societãþi cooperative/organizaþii cooperative, institute de cercetare ºi regii autonome, dintre care, dupã aplicarea criteriilor eliminatorii, au fost selecþionate conform metodologiei 1.926 de firme, 808 dintre acestea fiind clasate în top pe primele 5 locuri, pe domenii de activitate ºi clase de mãrime. Toate firmele incluse în Topul Judeþean al Firmelor vor participa la Topul Naþional al Firmelor, la care sunt premiate pe primele 10 locuri 72 de firme hunedorene din care 11 firme ocupa prima poziþie. ªi în acest an premiem 10 firme în cadrul Topului Investitorul Anului ºi cele mai bune 10 firme din judeþ, în cadrul TOP 10. Un numãr de 134 firme au obþinut Trofeul de excelenþã pentru prezenþa în
HOROSCOP
TOP în anii 2008, 2009, 2010, 2011 ºi 2012, iar un numãr de 167 firme au obþinut Diploma de excelenþã pentru prezenþa în TOP în ultimii trei ani consecutiv, respectiv 2010, 2011 ºi 2012. Lista cu firmele premiate o veþi putea gãsi în Catalogul Topul firmelor din judeþul Hunedoara, 2012, care este editat cu aceastã ocazie. La festivitatea de premiere ºi-au anunþat prezenta peste 70 de firme, iar seara se va încheia cu o cinã festivã, o paradã a modei cu creaþii din judeþul Hunedoara ºi cu extragerea, în cadrul Tombolei, a câºtigãtorilor premiilor oferite de sponsori.
Anunþ angajare Televiziunea Parâng angajeazã
operator imagine Experienþa constitue avantaj. Cei interesaþi pot depune CV-urile la sediul televiziunii între orele 11-13.
„Femeie devii, nu te nasti.” (Simone de Beauvoir) e zeci de ani, femeile se lovesc de tot felul de prejudecãþi. Se chinuie sã-ºi depãºeascã condiþia de casnice, menajere sau... purtãtoare de moºtenitori. Încet-încet se ºi reuºeºte, dar totul în funcþie de mentalitatea ºi locul în care te situezi pe planetã...
D
„Cele cinci feþe ale Evei este un spectacol izvorât din experienþe reale, din durerea, dar ºi din bucuria de a fi femeie. Deþinând o ambiguitate fundamentalã, fiind mereu consideratã inferioarã bãrbatului, privitã ca agent al disoluþiei, sau ca purtãtoare a pãcatului originar, femeia rãmâne o constantã enigmã, atitudinea masculinã faþã de cel de-al doilea sex fiind mereu contradictorie, oscilând între atracþie ºi repulsie. Pandorã, Evã, rãu magnific, poartã a diavolului, fiarã sãlbaticã, femeia se zbate, de câteva mii de ani, sã-ºi depãºeascã condiþia de carcasã reproductivã. Într-o lume a bãrbaþilor, încã, unde masculul este cel important,
este ceva, iar femeia este altceva, o femeie susþine cã nu suntem un soi de alteritate a celuilalt sex, ci suntem plãmãdiþi la fel.” spune Haricleea Nicolau despre premiera de sâmbãtã, 17 noiembrie, ora 18.
T
eatrul, pe înþelesul copiilor
Dupã premiera „Mary Poppins” cu o salã plinã, spectacolul pentru copii se va juca din nou, duminicã, 18 noiembrie, ora 12, pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. „Mary Poppins, adusã de vântul dinspre rãsãrit þinând într-o mânã umbrela iar în cealaltã geanta din material de covor, aºa cum spuneau copiii, intrã în casa unde Jane, Michael ºi gemenii John ºi Barbara o aºteptau cu nerãbdare. Noua bona fiind mai severã cu Jane ºi Michael, aceºtia credeau cã nu se vor distra, dar s-au înºelat deoarece zilele ce urmau sã le petreacã cu Mary Poppins aveau sã fie de vis.”, Adrian Gãzdaru despre spectacolul „Mary Poppins”. Oana TUÞU
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
16 noiembrie 2012
Ziua se anunþã încãrcatã, cãci vei avea mult de lucru la serviciu, iar rezolvãrile pe care le vei iniþia nu se vor dovedi prea inspirate. Colaborãrile þi-ar putea ridica ºi ele ceva probleme ºi dacã nu vei acþiona cu diplomaþie poþi avea parte de ceva încurcãturi.
Lucrurile nu îþi ies prea uºor ºi ai senzaþia cã eforturile pe care le depui nu-i intereseazã pe cei din anturajul de la serviciu. Vei avea mult de muncit ºi nu întotdeauna meritele îþi vor fi recunoscute. Conºtiinciozitatea îþi va fi de un real folos.
Dacã doreºti sã faci unele mici schimbãri în plan profesional, situaþia te avantajeazã cu condiþia sã nu exagerezi. Este posibil sã te confrunþi cu ceva probleme legate de acte, sau de o aprobare, care te va þine cu sufletul la gurã.
Entuziasmul tãu sentimental va creºte semnificativ în aceastã perioadã. Timpul liber petrecut în compania fiinþei iubite îþi va da ocazia sã îþi consolidezi relaþia cu aceasta. Veþi cheltui ceva bani împreunã, dar acest lucru nu are de ce sã te deranjeze.
În aceastã zi interesul tãu pentru chestiunile sentimentale se va accentua considerabil, iar iniþiativele din acest domeniu se vor bucura de succes. Nu este exclus sã existe unele divergenþe de pãreri, generate de proiectele comune.
Vor fi multe de pus la punct, iar rãbdarea nu va fi punctul tãu forte în aceastã perioadã. Încearcã sã nu fii încãpãþânat ºi mai ales sã nu dai curs pornirilor impulsive, care pot determina apariþia unor neînþelegeri cu partenerul de suflet.
Partenerul se va confrunta cu o situaþie mai dificilã, iar sprijinul tãu i-ar putea fi de un real folos. Vei avea tot felul de discuþii cu rudele apropiate pe teme de interes comun ºi îþi vei susþine cu înverºunare punctele de vedere. Nu se vor rezolva chiar toate.
Ar trebui sã te concentrezi asupra unor activitãþi la care ai rãmas în urmã pânã acum. Totuºi, în ansamblu situaþia te favorizeazã, aºa cã nu este cazul sã îþi faci probleme. Neînþelegerile se tot adunã de la o zi la alta.
În aceastã zi interesul tãu pentru chestiunile sentimentale se va accentua considerabil, iar iniþiativele din acest domeniu se vor bucura de succes. Nu este exclus sã existe unele divergenþe de pãreri, generate de proiectele comune.
Din punct de vedere mintal eºti deosebit de eficient. Reuºeºti sã te concentrezi cu uºurinþã ºi nu vei avea nici o problemã dacã vei dori sã îþi pui ideile în practicã. Dacã ai probleme legate de aparatul circulator, în aceastã perioadã ele s-ar putea acutiza.
Unul dintre pãrinþi îþi va solicita sprijinul pentru a rezolva o situaþie delicatã. Traversezi o bunã perioadã pentru a te bucura de proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber. Activitãþile sociale îþi vor stimula imaginaþia ºi creativitatea.
Eºti mai optimist decât în mod obiºnuit, iar comunicarea cu cei din jur decurge cât se poate de armonios. Ai putea profita de ocazie pentru a-þi gãsi susþinãtori pentru proiectele în care eºti implicat. Este posibil sã primeºti o sumã de bani.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
Centrul civic este ”mobilat” parþial venit mobilierul stradal pentru Centrul A Civic. Centrul civic al municipiului Petroºani începe sã prindã contur. Deja au fost amplasate câteva bãnci ºi coºuri de gunoi. Potrivit reprezentanþilor Primãriei, anul viitor va fi finalizatã ”echiparea” totalã a zonei. Monika BACIU ”Deocamdatã am montat 50 de bãnci ºi coºuri de gunoi. Restul urmeazã sã le montãm
anul viitor”, a declarat city managerul Primãriei Petroºani, Marian Popescu. Deocamdatã doar centrul civic va fi ”mobilat”, la Brãdet
urmând ca mobilierul urban sã fie montat abia anul viitor. Centrul civic al municipiului Petroºani a fost schimbat în totalitate graþie proiectului a cãrui implementare tocmai a
Oferte ºi alternative pentru confortul termic din casele noastre datã cu venirea anotimpului rece fiecare persoanã încearcã sã-ºi creeze un confort termic cât mai ridicat, fie cã vorbim de o locuinþã la bloc, fie de o casã.
O
Monika BACIU Având în vedere cã de câþiva ani încoace tot mai multã lume a renunþat la reþeaua de termoficare din cauza preþurilor mari pe care aceastã firmã le practicã, dar ºi din considerentul cã nu aveau suficintã cãldura în case din cauza reþelei de termoficare foarte deficitare cu toate cã în fiecare an se fac lucrãri de reparaþii ºi mentenanþa la toate magistralele. Din aceste considerente lumea s-a debranºat de la reteau de termoficare iar cei care au dispus de o anumitã sumã de bani au recurs la varianta încãlzirii cu gaz montându-ºi centrale proprii în apartamente ºi case, care oferã ºi cãldurã ºi apã caldã tot anul dacã este nevoie. O alternativã la încãlzirea în domicilii o reprezintã lemnul, aceastã materie primã fiind din ce în ce mai
folositã în ultima. Cei mai gospodari oameni ºi-au
fãcut încã provizii de lemne încã din perioada de varã pentru a se asigura cã nu vor rãmâne fãrã, dar ºi din considerentul cã odatã cu venirea frigului ºi preþul lemnului de foc va creºte. Oricum ºi în acest an oferã pentru vânzarea de lemn de foc este destul de mare ºi cei care vând ne spun cã
pot acoperii în mare parte cerinþele de pe piaþã. Lemnul care este scos la vânzare provine de cele mai multe ori din pãdure chiar dacã nu de fiecare datã locul din care sunt tãiate lemnele sunt ºi proprietate
personalã, chiar ºi în aceste condiþii statul roman nu permite tãierea sau defriºarea pãdurilor indiferent dacã acestea au un proprietar de drept. Dar având în vedere cã
demarat în urmã cu mai bine de un an de zile. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic a fost finanþat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei.
sunt mulþi comercianþi de acest fel, care din moment ce pun anunþuri ºi pe stâlpii din oraº prezentându-ºi ofertele, înseamnã cã aceºtia pot oferii ºi acte doveditoate pentru lemnul pe care îl comercealizeaza, sau de cele mai multe ori nu. Pe lângã aceºti comercianþi de lemn mai sunt ºi cei care vând cãrbune, aceºtia din urmã fiind cei care trag tot greul pentru al face rost din punctul de vedere cã în marea majoritate a timpului stau urcaþi pe vagoanele garniturilor de tren care duc acest cãrbune. Este o muncã foarte riscantã pentru aceºti oameni care încearcã din greu sã câºtige un ban pentru a-ºi întreþine familile. Putem spune cã oricare ar fi varianta de încãlzire ºi prin orice metode am cumpãra combustibilul necesar confortului termic pentru acasã, important este sã avem bani pentru cã toate aceste lucruri costa.
Sâmbãtã, la Petroºani, se vor sãrbãtori 75 de ani de istorie ºi culturã
âmbãtã, 17 noiemS brie 2012, începând cu ora 09.30, la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani va avea loc un eveniment festiv dedicat sãrbãtoririi a:
·75 de ani de la realizarea la Atelierele Centrale Petroºani, a Coloanei Infinitului, capodopera marelui artist Constantin Brâncuºi · 75 de ani de la înfiinþarea ªcolii de Zbor fãrã motor, aparþinând Aeroclubului Petroºani, fiind a doua ºcoalã de acest tip înfiinþatã în þara noastrã. Toþi cei pasionaþi de istoria, cultura ºi dezvoltarea comunitãþii noastre sunt invitaþi sã participe la aceastã manifestare, în cadrul cãreia domnul Primar Tiberiu
Iacob-Ridzi va înmâna Diploma ºi placheta de „Cetãþean de Onoare” doamnei Sorana Georgescu Gorjan, pentru activitatea deosebitã avutã în promovarea operei brâncuºiene. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani, în colaborare cu Asociaþia de Ecologie Petro Aqua.
Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu”. Zona pietonalã a fost reabilitatã cu pavaj din piatrã, întrerupte de zone verzi, au fost reabilitate sau construite noi fântâni arteziene ºi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat turiºtilor.
Suspect de contrabandã cu þigãri reþinut de poliþiºti ncã un suspect pentru contrabandã cu þigãri netimbrate a fost reþinut în urma unei acþiuni a poliþiºtilor hunedoreni. Poliþiºtii Biroului de Investigare a Fraudelor Hunedoara l-au depistat pe un tânãr de 28 de ani, în timp ce comercializa þigãri netimbrate în zona Piaþa Dunãrea.
Î
Asupra acestuia a fost gãsitã cantitatea de 220 pachete de þigãri netimbrate. Celui în cauzã i s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de contrabandã, fiind reþinut pentru 24 de ore. Suspectul urmeazã a fi prezentat Judecãtoriei Hunedoara cu propunere de arestare preventivã. Pânã în momentul reþinerii, suspectul avea interdicþia de a pãrãsi þara, fiind trimis în judecatã tot pentru infracþiuni de contrabandã cu þigãri.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 noiembrie 2012
Atac la bannerele PP-DD ai multe materiale de campanie ale candidaþilor PP-DD din Valea Jiului au fost distruse în noaptea de miercuri spre joi. Unele surse vorbesc de o rãzbunare a contracandidaþilor, însã liderul PP-DD spune cã sunt doar niºte vandali.
M
Maximilian GÂNJU Patru bannere ale PP-DD, de dimensiuni foarte mari, care erau
dintre contracandidaþi. „Am depus plângere ºi eu zic cã vinovaþii vor fi prinºi. Sunt niºte vandali, nu pot sã cred cã un om care candideazã la o demnitate în statul român poate sã facã aºa ceva, cu mâna lui sau cu mâna altuia”, a declarat, Haralambie
plângere la Poliþia Petroºani ºi sperã ca vandalii sã fie
Vochiþoiu, preºedintele PPDD Hunedoara. De la startul campaniei electorale acesta este cel mai grav incident petrecut în Valea Jiului.
amplasate în zona Spitalului de Urgenþã Petroºani au fost atacate cu vopsea portocalie în noaptea de miercuri spre joi. Chiar dacã zona este împânzitã de camerele de supraveghere ale magazinelor din apropiere, vandalii încã n-au fost descoperiþi. Din primele informaþii, doi indivizi au aruncat dintr-o maºinã mai multe pungi cu vopsea pe materialele electorale. Preºedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu a depus o
prinºi. Cele mai afectate panouri electorale sunt cele pe care se aflã parlamentarul ºi candidatul PP-DD la deputaþi, Monica Iacob Ridzi. Candidatul la Senat din partea PP-DD în colegiul Valea Jiului nu poate crede cã ar putea fi mâna unuia
Campanie electoralã murdarã cu afiºe rupte ºi bannere vopsite oamna deputat Monica Iacob Ridzi, candidat pe colegiul est al Vãii Jiului – Petroºani, Petrila, Aninoasa, face apel la o campanie electoralã decentã, civilizatã care sã se bazeze pe principiile democraþiei ºi ale unui stat european. De la începutul campaniei electorale , afiºele candidatului Monica Iacob-Ridzi au fost rupte, iar bannerele au fost vopsite.
D
”Este inadmisibil ceea ce se întâmplã. Nu-mi vine sã cred cã, într-o perioadã atât de scurtã,
derapajele electorale au atins asemenea cote ale dispreþului uman. Cei de la USL au declarat cã vor o cam-
panie electoralã curatã, una bazatã pe proiecte, pe dialog ºi pe dezbatere. Observ cã realitatea nu coincide cu ceea ce au declarat public ºi, în consecinþã, mi-au rupt afiºele, mi-au tãiat bannerele ºi le-au stropit cu vopsea. Pe mine nu mã vor atrage în jocul lor murdar chiar dacã vor continua cu tot felul de ºicane ºi presiuni. Am doar rugãmintea ca aceºti candidaþi sã-ºi
demonstreze maturitatea politicã ºi îi invit sã participe alãturi de mine la o dezbatere civilizatã pe teme de interes pentru comunitatea localã”, a declarat doamna deputat Monica Iacob-Ridzi. Doamna deputat a depus plângere la poliþie în vederea identificãrii tuturor persoanelor care au recurs la distrugerea materialelor electorale. Biroul de presã Cabinet deputat Monica Iacob-Ridzi