Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul II Nr. 254
Cronica Vãii Jiului Joi, 15 noiembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Candidaþi bogaþi, candidaþi sãraci
Care sunt averile celor care au intrat în cursa electoralã
Miron Cozma vine în Petroºani Îi expirã interdicþia! este doar câteva zile, Miron Cozma va veni în Petroºani. Interdicþia impusã de instanþã expirã în data de 1 decembrie.
P
>>> PAGINA A 3-A
Sute de mii de lei pentru întreþinerea liniilor ferate industriale n timp ce vagoanele cu cãrbune deraiazã, ÎCompania Naþionalã a Huilei plãteºte sute de mii de lei pentru întreþinerea liniilor ferate industriale.
>>> PAGINA A 4-A
Parcul auto al Apa Serv monitorizat prin GPS ici un director, ºef de serviciu ori angajat al operatorului de apã ºi canal nu va mai avea voie sã meargã la cumpãrãturi cu maºina instituþiei.
N
>>> PAGINILE 8-9
Remember EM Petrila 2008 stãzi se împlinesc 4 ani de la tragedia care a curmat vieþile a 13 mineri ºi a schimbat destinul familiilor acestora. Au curs lacrimi de durere pe care nimeni nu le va putea ºterge de pe chipurile celor care au rãmas fãrã stâlpul familiei. La patru ani de la tragedie durerea acestor familii încã nu este alinatã, iar vinovaþii încã n-au plãtit.
A
u mã duc în Parlament sã mã îmbogãþesc. Eu am deja!”. Cam de câte ori aþi auzit aceastã frazã? Probabil la fiecare campanie electoralã, spusã de cei care ne cer votul, pentru a ne convinge de bunele lor intenþii. Iar la unii chiar aºa este. Au acumulat în timp suficienþi bani sau alte bunuri de valoare încât sã le asigure un trai decent. Pentru alþii, însã, averile nu s-au prins de ei, chiar dacã au muncit zeci de ani. >>> PAGINILE 8-9
„N
>>> PAGINA 11
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Radare
DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic
Restricþii apã Joi, 15.11.2012 Petrosani 9:00-15:00.
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
anulare reþea veche ºi cuplare la reþeaua nouã de alimentare cu apã pe str. N. Gociu.
Zona afectatã: str. N. Gociu, str. Venus bl. 810. Motivul restricþiei -
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Mulþumim pentru înþelegere.
Motorinã 6,17 Lei
Motorinã 6,45 Lei
Benzinã 6,18 Lei
Benzinã 5,79 Lei
Vu l c a n
Motorinã 6,30 Lei
Motorinã 6,12 Lei
Benzinã 5,77 Lei
Benzinã 5,72 Lei
Lupeni
Motorinã 6,10 Lei
Motorinã 6,14 Lei
Benzinã 5,83 Lei
Benzinã 5,75 Lei
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Ziua
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687
www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul
meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Grupul Vouã (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r) 0:30 Împãrãteasa de fier
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mãmici adolescente 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Tutela 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Sfinþi ºi pãcãtoºi 0:45 Pro Motor (r) 1:15 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 9:30 Viaþã de familie 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 19:30 20:30 22:15 23:15
Focus Sport Cireaºa de pe tort Destine încruciºate Trãsniþii Focus Monden
TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:40 Lozul cel mare 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
Miron Cozma vine în Petroºani Îi expirã interdicþia! este doar câteva zile, Miron Cozma va veni în Petroºani. Interdicþia impusã de instanþã expirã în data de 1 decembrie.
P
Carmen COSMAN Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, se pregãteºte sã vinã în Petroºani, pentru prima oarã dupã 1999. Interdicþia de a intra în Bucureºti ºi în Petroºani impusã de instanþã expirã
pe data de 1 decembrie, iar Cozma a anunþat deja cã în data de 2 decembrie va veni la Petroºani. Se va întâlni cu fratele lui, va merge la mormântul
pãrinþilor sãi, dupã care vrea sã se întâlneascã cu prieteni pe care nu i-a mai vãzut de ani de zile. ªi-a stabilti deja traseul ºi la Bucureºti va ajunge doar dupã o escalã la Târgu Jiu, unde va sta câteva zile. “Trebuie sã trec ºi pe la Târgu Jiu
dupã ce o sã plec de la Petroºani. Voi rãmâne ºi acolo vreo douã zile ºi, probabil, pe 6 decembrie o sã pot intra ca un om liber în Bucureºti. Este o
coincidenþã cã picã de Sfântul Nicolae, dar poate fi un cadou pentru mine, dupã atâta timp”, a declarat Miron Cozma. Fostul lider al mineriluo, Miron Cozma a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2007, dupã ce a ispãºit zece ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat. Cozma a fost condamnat la ºapte ani ºi 11 luni închisoare pentru mineriada din 1991, ºi zece ani de închisoare, pentru mineriada de la Costeºti, din februarie 1999, dar în decembrie 2005 Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis contopirea pedepselor. De asemenea, lui Miron Cozma i-a fost impusã, pentru o perioadã de cinci ani, interdicþia de a intra în Bucureºti ºi Petroºani, ca mãsurã complementarã pentru mineriada din septembrie 1991.
Boschetar mort în canal n bãrbat de aproximativ 50 de ani a fost gãsit fãrã viaþã într-un canal în care se adãpostea de frig. Cadavrul a fost gãsit de un coleg al sãu, care a ºi alertat poliþia.
U
Diana MITRACHE Incidentul s-a petrecut în municipiul Lupeni, în zona denumitã Bãrbãteni, iar
cadavrul, aflat într-o stare avansatã de degradare, a fost gãsit de un alt om al strãzii. Acesta susþine cã de câteva zile nu l-a mai vãzut
pe colegul sãu ºi aºa s-a decis sã îl caute prin canalele în care trãia. Într-unul dintre acestea l-a ºi
descoperit. „De joi, sãptãmâna trecutã, nu l-am mai vãzut. Atunci am stat cu el ºi azi (miercuri), mam decis sã îl caut. L-am gãsit aici dar
e mort ºi am venit aici cã zicea lumea cã vine un miros greu de acolo ºi am bãnuit cãs-a întâmplat ceva”, spune un alt om al strãzii. Cadavrul bãrbatului a fost scos din canal de cãtre un echipaj de pom-
pieri. A fost nevoie de intervenþia acestora din cauza mirosului insuportabil ºi poliþiºtii de la criminalisticã spun cã au demarat o anchetã. „Am fost anunþaþi prin 112 despre faptul cã a fost gãsit un bãrbat
Simota, scos din cãrþile CNH
ATOMIS mai pierde un contract
Este vorba de un con-
Lonea. Simota pierde contestaþiile pe bandã rulantã În urmã cu câteva luni, Simota a mai pierdut un contract cu Primãria oraºului Uricani. La momentul respectiv era vorba de proiectul privind
tract estimat la suma de 500 de mii de lei, pe care Simota l-a pierdut în urma procedurilor de atribuire. În urma realizãrii investiþiei se doreºte urmãreºte montarea unei staþii de compresoare ce se situeazã în incinta secundarã a minei Lonea III – Jieþ în construcþia casei existente ºi extinse. În aceastã staþie de compresoare se vor monta 6 bucãþi de compresoare elicoidale tip GA - 250 Atlas – Copco ce sunt redistribuite (transferate) de la staþia de compresoare Valea Arsului
„Modernizarea, reabilitarea, dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ambulatoriu Uricani”. Societatea perdantã a depus o contestaþie la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor, însã aceasta a fost respinsã. Reprezentanþii societãþii cereau celor de la CNSC reevaluarea ofertelor. Reprezentanþii Consiliului au respins cererea celor de la societatea controlatã de Alin Simota, iar dupã soluþionarea tuturor contestaþiilor, contractul a fost atribuit celor de Zona D.
onsiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a respins contestaþia formulatã de ATOMIS, societate controlatã de omul de afaceri Alin Simota, împotriva Companiei Naþionale a Huilei.
C
Monika BACIU
Reprezentanþii societãþii ATOMIS au contestat adresa cu numãrul 3961/17.10.2012 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire prin „cerere de oferte”, a contractului de achiziþie publicã de lucrãri având ca decedat. Din obiect „Lucrare primele verificãri construcþii montaj rezultã cã era un amenajare staþie de om al strãzii, care compresoare aici dormea. De câteva zile nu a mai Lonea III Jieþ” ºi au solicitat anularea fost vãzut ºi un amic de al sãu ne-a actului contestat ºi anunþat. Este într-o continuarea procedurii de atribuire stare avansatã de putrefacþie ºi e prin reevaluarea posibil sã fi murit ofertelor. În urma mai demult, dar a analizãrii contesstat pe þevile calde taþiei, Consiliul la termoficare ºi NAþional pentru s-a descomSoluþionarea pus”, a Contestaþiilor” declarat respinge ca nefoncomisarul datã, contestaþia ºef Florin formulatã de S.C. Grivei, ATOMIS S.R.L., cu ofiþer crimisediul în municipiul nalist. Petroºani, str. Trupul neînsuGheorghe Doja nr. fleþit al omului 2 - 4, judeþul strãzii a fost transHunedoara, în conportat la serviciul tradictoriu cu de medicinã autoritatea contraclegalãde la Spitalul tantã COMPANIA din Lupeni pentru NAÞIONALÃ A calegiºtii sã se proHUILEI SA, cu nunþe cu privire la sediul în municipiul cauza morþii. Petroºani, str. Deocamdatã nu se ºtie ce i-a provocat Timiºoara nr. 2, decesul ºi nici dacã- judeþul Hunedoara ºi dispune continmoartea a uarea procedurii de survenit pe cale atribuire”, se aratã naturalã. în decizie.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
Sute de mii de lei pentru întreþinerea liniilor ferate industriale n timp ce vagoanele cu cãrbune deraiazã, Compania Naþionalã a Huilei plãteºte sute de mii de lei pentru întreþinerea liniilor ferate industriale. Chiar pe prima paginã a site-ului de la CNH se aflã postat un anunþ prin care societatea cauta un operator care sã efectueze lucrãri de întreþinere a liniilor ferate industriale. Este vorba de un contract de 255 de mii de lei, adicã 2,5 miliarde de lei vechi.
Î
Monika BACIU Prestarea serviciilor de intreþinere ºi reparaþii pe liniile cu ecartament normal 1435 mm din staþiile CFU Coroeºti, Petrila, Livezeni, Lupeni. Principalele servicii de întreþinere ºi reparaþii ale linieri ferate industriale constau în mai multe proceduri, conform documentelor de achiziþie a
acestor servicii. Astfel, urmau sã se execute lucrãri de tragere a liniilor la tipar, înlocuirea traverselor, ºinelor ºi panourilor, înlocuirea materialului mãrunt de cale, refacerea cu piatrã spartã a prismei de balast ºi ciuruire. În luna mai a acestui an Compania a mai atribuit un contract unei societati din judetul Ilfov. Este vorba de
ROMFER CONSTRUCT SA. Aceste contracte au ca scop întreþinerea ºi repararea cãilor ferate industriale ale Companiei Naþionale a Huilei.
agoane rãsturnate la douã luni diferenþã
V
Cel mai recent incindent de acest fel s-a petrecut în urmã cu douã
zile pe linia feratã industrialã pe relatia E.M. Lupeni - Termocentrala Mintia in zona Vulcan, când au deraiat patru vagoane din partea finala a trenului de marfa din cauza infrastructurii degradata. O garniturã de 5 vagoane încãrcate cu huilã au deraiat în 4
A fost reparatã linia de la Paroºeni ai multe echipe de muncitori au lucrat la repararea liniei de unde a deraiat trenul marfar. Reparaþiile sunt executate de cãtre cei de la Inter Regio ºi infrastructura a fost înlocuitã în totalitate.
M
Diana MITRACHE Zeci de muncitori au lucrat încã de marþi noaptea, dupã ce a fost îndepãrtatã ºi ultima garniturã rãsturnatã. Cãrbunii au fost strâmºi din vagoanele rãsturnate ºi au ajuns la termocentralã. Muncitorii spun cã s-a lucrat la foc continuu ºi cã marþi noaptea s-a reuºit degajarea locului. „Încã de marþi noapte am reuºit sã îndepãrtãm vagoanele. Mai greu a fost cu unul dintre ele, care avea osia
ruptã. Am încãrcat cãrbunele ºi l-am transportat ºi acum, cei care deþin infrastructura, lucreazã sã redea traficul”, spun munictorii. Reparaþiile vor fi finalizate în cursul serii de miercuri, iar de joi dimineaþã va fi realuat între traficul feriviar pe ruta respectivã. Luni seara o garniturã de tren a deraiat în zona Paroºeni ºi 4 dintre vagoanele încãrcate cu cãrbune au sãrit de pe ºine. Totul din vina infrastructurii
extrem de degradatã, care acum, dupã ani de zile, a fost înlocuitã complet. „O garniturã cu 35 de vagoane încãrcate va fi lãsatã sã treacã spre Preparaþia Coroieºti, apoi o sã continue lucrãrile, astfel încât, de la noapte circulaþia feroviarã sã intre în normal, iar de joi va fi reluatã ºi circulaþia trenurilor de pasageri”, a declarat, miercuri, Dan Terteci, ºeful Cancelariei Prefectului de Hunedoara.
Ajutor creºtinesc pentru sãrmani u ocazia Crãciunului, familiile nevoiaºe din Valea Jiului vor fi ajutate ºi de cãtre reprezentanþii Bisericii Ortodoxe. Mai exact, aceºtia au demarat o acþiune de colectare a unor alimente neperisabile care le vor fi acordate beneficiarilor în data de 24 decembrie.
C
Mircea NISTOR “Dorim sã-i ajutãm pe semenii noºtri aflaþi în suferinþã sã simtã ºi ei bucuria adusã de Sfânta sãrbãtoare a Crãciunului. Cu ajutorul donaþiilor constând în
alimente sperãm sã-I putem ajuta pe cât mai mulþi dintre nevoiaºii Vãii Jiului”, a spus protopopul Petrache Creþu. Alimente precum fãinã, zahãr sau ulei pot fi duse în aceastã perioadã la toate lãcaºele de cult ortodox aflate pe raza Vãii Jiului.
În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiunea electoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit
septembrie si s-au rãsturnat la putin timp dupã ce a plecat de la minã. Cel putin 120 de tone de huilã s-au împrãstiat si
activitatea de transport a fost paralizatã mai multe ore. Linia industrialã este degradatã si incidentul care sa produs la scurt timp de la iesirea de pe poarta mine Lonea a scos la ivealã încã o datã acest lucru si mai ales faptul cã sectorul care se ocupã cu acest lucru nu si-a fãcut datoria.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012 Se cautã cadre didactice
Catedre ocupabile la jumãtatea semestrului cã se mai cautã cadre didactice. Desi anul scolar a început de mai bine de douã luni, pe formul Inspectoratului Scolar Judeþean Hunedoara mai sunt afisate posturile vacante din învaþãmântul preuniversitar. Astfel, ultima postare de acest gen dateazã din 12 noiembrie anul curent.
În
Monika BACIU O grãdiniþã din municipiul Hunedoara organizeazã concurs pentru ocuparea ” posturilor didactice vacante, pe perioada determinata in anul scolar 2012-2013, in perioada 15.11.2012-20.11.2012”. Este vorba de posturile rãmase vacante în urma pensionãrilor
în timpul anului scolar sau în cazul în care cadrele didactice si-au încetat activitatea din diverse motive. Printr-o dispoziþie a MinisteruluI Educaþiei posturile rãmase vacante dupã începerea noului an scolar pot fi ocupate prin concurs organizat la nivelul fiecãrei unitãþi scolare. Decizia de a organiza concurs va aparþine Consiliului
de Administraþie al fiecãrei unitãþi de învãþãmânt. Acest for va stabili ºi membrii comisiei de evaluare, care vor fi numiþi numai prin decizia directorului. În rest, regulile pentru evaluare sunt impuse de minister. Mai exact, candidaþii vor trece prin aceleaºi probe ca la concusul naþional, cu o inspecþie la clasã ºi examen scris de patru ore din didactica specialitãþii pentru candidaþii calificaþi. În cazul în care concurenþii sunt necalificaþi, concursul va consta într-un interviu ºi un test scris de trei ore. Spre deosebire de examenul din varã, de aceastã datã subiectele vor fi locale. Nu au dreptul sã participe la concurs
persoanele care au fost înlãturate din învãþãmânt printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã de condamnare penalã, persoanele care nu prezintã un document medical din care sã reiasã faptul cã nu existã incompatibilitãþi de ordin med-
ical cu funcþia didacticã, precum ºi persoanele care au fost eliminate pentru fraudã sau tentativã de fraudã în cadrul concursului de ocupare a posturilor didactice în învãþãmântul preuniversitar, sesiunea 2012.
Elevii unei ºcoli din judeþul Hunedoara, locul I la un concurs organizat de ENEL levii hunedoreni, premiaþi de ENEL. Enel a încheiat jurizarea regionalã a concursului anual Play Energy, dedicat liceelor ºi ºcolilor generale din zonele în care compania activeazã. Play Energy este unul dinte modurile prin care Enel îºi aratã preocuparea faþã de tineri. Aceastã competiþie promoveazã conºtientizarea energiei, încurajând copiii de toate vârstele sã descopere lumea energiei ºi a ºtiintei.
E
Monika BACIU În acest an, tema concursului, Energia crea(c)tivã, a invitat copiii ºi adolescenþii sã construiascã, pornind de la ideile lor, o lume ce mizeazã pe un consum responsabil al energiei electrice, propunând soluþii noi ºi aplicaþii originale ale energiei
electrice. Cele 66 de lucrãri înscrise la nivel regional în Banat (judeþele Arad, Caraº Severin, Hunedoara ºi Timiº) au fost evaluate în baza unor criterii de relevanþã a temei ºi de coerenþã, de creativitate, de implicare, efort depus, de realizare. La categoria ºcoalã
generalã, premiul întâi a fost câºtigat de elevi ai Colegiului Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Deva, sub coordonarea doamnei profesoare Monika Hompot, cu proiectul „Bicicleta Crea(c)tivã”. Locul doi a fost ocupat de proiectul „Consum ºi eficienþã” al elevilor ªcolii Gimnaziale Regina Maria din Arad, elevi îndrumaþi de doamna profesoarã Corina Luminiþa Gavra. ªcoala Gimnazialã nr. 6 din Timiºoara a câºtigat locul al treilea cu proiectul „Ecostaþia de autobuz”, realizat de un grup de elevi coordonaþi de doamnele profesoare Luminiþa Popescu ºi Mirela Mareº. Premiul întâi în cadrul competiþiei regionale
pentru licee a fost acordat anul acesta elevilor coodonaþi de doamna profesoarã Dochia ªerpar de la Liceul Tehnologic Iuliu Moldovan, Arad, pentru proiectul „Playenergy în
integrame ºi ghicitori”. Pe locul doi s-au clasat elevi ai Colegiului Naþional Constantin Diaconovici Loga, Timiºoara, îndrumaþi de doamna profesoarã Alexandra Petrescu, pentru proiectul „Energypolis”. Locul trei a fost ocupat de elevi ai aceluiaºi colegiu, Colegiul Naþional Constantin Diaconovici Loga,
Timiºoara, cu proiectul „Timiºoara – Scânteia care a aprins þara”, coordonaþi de doamna profesoarã Laura Inãºel. Play Energy este un proiect internaþional dezvoltat de Enel în 10 þãri
(Brazilia, Chile, Costa Rica, Guatemala, Italia, Panama, România, Rusia, Slovacia ºi SUA), dedicat ºcolilor generale ºi liceelor. Scopul proiectului este de a creºte gradul de conºtientizare în rândul tinerelor generaþii asupra lumii complexe a energiei. Tema de anul acesta, „Energia Crea(c)tivã”, a ajuns în peste 300 de ºcoli din România, respectiv la 40.000 de copii din þarã. Simultan competiþiei regionale din Banat s-au desfãºurat ºi etapele regionale din zonele Dobrogea ºi Muntenia. Cãstigãtorii etapelor regionale se confruntã în etapa nationalã, iar câºtigãtorii acesteia vor fi anunþaþi în luna decembrie.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
6 Actualitate
Curcubeu termic
Restaurante cochete date uitãrii ºi înlocuite de birturi ieftine P e plan naþional ultimii ani au fost foarte grei din punct de vedere financiar. Tot mai multe firme ºi corporaþii care în trecut aveau o cifrã mare de afaceri ºi un profit substanþial ºi-au închis porþile din cauza datoriilor ºi a lipsei lucrãrilor.
Aceste probleme nu au trecut neobservate ºi fãrã consecinþe chiar tragice, pentru oameni de afaceri ºi angajaþi, nici peste foarte multe restaurante unele dintre acestea fiind chiar vechi în domeniudar din cauza lipsei banilor au dat faliment.
Puþine persoane îºi mai permit sã treacã pragul unui restaurant ºi chiar dacã o fac comenzile sunt foarte slabe, acest lucru de cele mai multe ori ne putând acoperii nici cheltuielile lunare ne mai putant fi vorba de salarile angajaþilor care de cele mai multe ori stau peste program în aºteptarea clienþilor care se
Steaua ºi Dinamo, câteva din culorile de pe faþadele blocurilor
pare cã nu vor mai apãrea. La polul opus se afla aºa numitele ”birturi” care se pare cã au gãsit o metodã foarte ingenioasã, numai de ei ºtiutã pentru a trece prin aceste vremuri grele. Deºi în astfel de localuri multã lume nu s-ar încumeta sã intre în primul rând din cauza igienei care de cele mai multe ori lasa de dorit dar ºi din cauza persoanelor care le frecventeazã, mulþi dintre patronii acestor ”bombe” scot profituri frumuºele pentru cã nu-i intereseazã luxul, doar banii.
Mai mult decât atât ºi plata consumaþilor de cele mai multe ori se face pe caiet ºi se achita odatã cu venirea salariilor sau a pensilor de cele mai multe ori. Putem spune cu tristeþe cã la fiecare local cu prestigiu închis din cauza crizei ºi a lipsei banilor iei ca ciupercile dupã ploaiei de douã ori mai multe astfel de birturi. ªi din aceste lucruri putem vedea cum au putut decãdea lucrurile ºi pe ce fel de oameni se pune baza în zilele noastre. Monika BACIU
Firmele de catering ne ajutã sã respectãm tradiþia postului
chiar ºi de la locul de muncã at fiind faptul cã a început Postul Crãciunului care dupã multe persoane este considerat cel mai important post din an, alimentaþia trebuie sã fie corespunzãtoare acestei perioade de curãþire spiritualã ºi chiar fizicã.
D
COLÞUL LUI DENIS
datã cu reabilitarea termicã putem vedea curcubeul de culori de pe faþadele blocurilor. Cu toþii ºtim cât de mult înseamnã sã avem confortul termic necesar în locuinþe.
O
Post ºi la serviciu
Mâncarea fãcutã acasã de gospodinele pricepute este strict aleasã în funcþie de cerinþele care ne sunt impuse de acest post, aceasta fiind compusã în principal din legume ºi fructe, dar ºi alimente care sã nu fie de naturã animalã, singura carne recomandatã fiind aceea de peºte ºi doar în zilele cu dezlegare. Dar ce putem face dacã suntem la muncã ºi ne dorim sã þinem post? Rãspunsul îl gãsim uºor de la firmele de catering care s-au gândit din timp la persoanele care urmeazã sã þinã aceastã curã spiritualã ºi în acest sens a pregãtit un sortiment forþe mare de mâncãruri care sã nu conþinã carne sau alte ingrediente de naturã animalã. Alegerea se poate face foarte
Actualitate 7
simplu,dupã o atentã studiere a broºurilor pe care fiecare astfel de firma de catering are grijã sã o distribuie în fiecare zi tuturor întreprinderilor, cu doar un apel telefonic la aceste firme ne sunt prezentatã ofertele zilnice culinare pregãtite cu multã pricepere de bucãtãrese iscusite care se întrec între ele pentru a
face cea mai bunã mâncare din oraº. Toate aceste lucruri, bineînþeles, sunt în primul rând în avantajul comercianþilor dar ºi clienþii sunt forþe mulþumiþi cã primesc servicii de calitate, mâncarea care vor sã o mãnânce ºi la un preþ avantajos. Monika BACIU
În acest sens de mai multã vreme lumea se gândeºte sã-ºi izoleze termic exteriorul locuinþelor în care stau. Multe din imobilele care aveau asociaþii de locatari au fost izolate cu ajutorul fondurilor de la primãrie, iar alþi locatari ºi-au unit forþele, mai multe familii, ºi au plãtit
integral aceasta anvelopare din proprile buzunare chiar dacã ºtiau cã poate vor platii mai mult decât dacã ar fi avut o asociaþie de locatari unde suma ar fi fost mai micã. Problema cea mai mare care existã la aceºtia din urmã este aceea cã dupã ce ºi-au creat acest confort termic nu s-au mai gândit sau mãcar sã se punã de acord vecinii ei între ei pentru a alege o culoare finalã pentru zugrãvirea blocurilor, astfel cã aproape în toate zonele unde a fost fãcutã aceastã reabilitare termicã în regim propriu putem vedea un adevãrat curcubeu de culori
în dreptul fiecãrui geam acest lucru ne fiind unul estetic. Credem cã este un lucru foarte bun ca oamenii din propria iniþiativa, ºi chiar dacã cu sacrificii mari, îºi fac singuri aceste lucrãri de reabilitare termicã iar primãria poate ar trebui sã încerce sã-i sprijine mai mult ºi pe aceºtia, dar într-adevãr cu o singurã condiþie ca dupã terminarea lucrãrilor propriu zise de reabilitare, fiecare bloc sã aibã o singurã culoare, pentru cã în conditile actuale dacã fiecare locatar are o culoare preferatã s-ar ajunge la un amalgam de culori ºi nimeni de
bunã voie nu vrea sã renunþe la ideea ºi culoarea preferatã. O singurã culoare ar înfrumuseþa mai mult zona ºi ar creºte cu mult mai mult valoarea ei. Monika BACIU
Tradiþia bisericeascã despre Postul Crãciunului reºtinismul, adânc integrat structurii spirituale a poporului român, indicã pregãtirea sufletului ºi trupului pentru marele praznic al Crãciunului, prin postul Crãciunului sau Postul Naºterii Domnului.
C
Despre acest post, reprezentanþii Patriarhiei Române afirmã, în PATRIARHIA ROMANA, http://www. basilica.ro: „Acesta are 40 de zile, începând la data de 15 noiembrie ºi se încheie pe 24 decembrie. Se lasã sec în seara zilei de 14 noiembrie (Sf. Filip); iar dacã aceastã datã cade miercurea sau vinerea, se lasã sec cu o zi mai înainte, iar postul începe în miercurea sau vinerea respectivã.” De asemenea, se afirmã cã acest post „ne aminteºte de patriarhii ºi drepþii Vechiului Testament ºi de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Legea Decalogului ( Cele 10 porunci), scrisã de Dumnezeu pe table de piatrã. Ca vechime, primele menþiuni legate de practicarea Postului Crãciunului provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin ºi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creºtinii nu posteau toþi la fel ºi acelaºi numãr de zile. De exemplu, unii posteau numai ºapte zile, alþii ºase sãptãmâni; unii þineau un post mai aspru, alþii unul mai uºor. Sinodul local din Constantinopol þinut la anul 1166 ( sub patriarhul Luca Chrysoverghi) a uniformizat durata postului Naºterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotãrând ca toþi credincioºii sã posteascã timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Postului Crãciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. Din punct de vedere al alimentaþiei, este un post mai uºor faþã de cel al Paºtelui, având multe dezlegãri la peºte, ulei ºi vin. Astfel, pot fi mâncate preparate din peºte în toate zilele de sâmbãtã ºi duminicã în perioada 21 noiembrie ºi 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sãrbãtoarea Intrãrii în bisericã a Maicii Domnului, în zilele de prãznuire a unor sfinþi cu cinstire mai largã în toatã lumea ortodoxã, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zãmislirea Sfintei Fecioarei Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). (…) Ultima zi a postului Crãciunului ( 24 decembrie) este numitã ºi Ajunul Crãciunului ºi este o zi în care se obiºnuieºte a se þine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile.” Este adevãrat însã cã în mod obiºnuit, la momârlani postul se þine mai puþin aspru, cu „dezlegare” asumatã la ulei în zilele de post. Dar, desigur, abþinerea de la mâncare nu este suficientã, trebuie însoþitã de rugãciune, de gânduri ºi fapte bune, de pocãinþã pentru greºelile fãcute. Ioan DAN BÃLAN
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
6 Actualitate
Curcubeu termic
Restaurante cochete date uitãrii ºi înlocuite de birturi ieftine P e plan naþional ultimii ani au fost foarte grei din punct de vedere financiar. Tot mai multe firme ºi corporaþii care în trecut aveau o cifrã mare de afaceri ºi un profit substanþial ºi-au închis porþile din cauza datoriilor ºi a lipsei lucrãrilor.
Aceste probleme nu au trecut neobservate ºi fãrã consecinþe chiar tragice, pentru oameni de afaceri ºi angajaþi, nici peste foarte multe restaurante unele dintre acestea fiind chiar vechi în domeniudar din cauza lipsei banilor au dat faliment.
Puþine persoane îºi mai permit sã treacã pragul unui restaurant ºi chiar dacã o fac comenzile sunt foarte slabe, acest lucru de cele mai multe ori ne putând acoperii nici cheltuielile lunare ne mai putant fi vorba de salarile angajaþilor care de cele mai multe ori stau peste program în aºteptarea clienþilor care se
Steaua ºi Dinamo, câteva din culorile de pe faþadele blocurilor
pare cã nu vor mai apãrea. La polul opus se afla aºa numitele ”birturi” care se pare cã au gãsit o metodã foarte ingenioasã, numai de ei ºtiutã pentru a trece prin aceste vremuri grele. Deºi în astfel de localuri multã lume nu s-ar încumeta sã intre în primul rând din cauza igienei care de cele mai multe ori lasa de dorit dar ºi din cauza persoanelor care le frecventeazã, mulþi dintre patronii acestor ”bombe” scot profituri frumuºele pentru cã nu-i intereseazã luxul, doar banii.
Mai mult decât atât ºi plata consumaþilor de cele mai multe ori se face pe caiet ºi se achita odatã cu venirea salariilor sau a pensilor de cele mai multe ori. Putem spune cu tristeþe cã la fiecare local cu prestigiu închis din cauza crizei ºi a lipsei banilor iei ca ciupercile dupã ploaiei de douã ori mai multe astfel de birturi. ªi din aceste lucruri putem vedea cum au putut decãdea lucrurile ºi pe ce fel de oameni se pune baza în zilele noastre. Monika BACIU
Firmele de catering ne ajutã sã respectãm tradiþia postului
chiar ºi de la locul de muncã at fiind faptul cã a început Postul Crãciunului care dupã multe persoane este considerat cel mai important post din an, alimentaþia trebuie sã fie corespunzãtoare acestei perioade de curãþire spiritualã ºi chiar fizicã.
D
COLÞUL LUI DENIS
datã cu reabilitarea termicã putem vedea curcubeul de culori de pe faþadele blocurilor. Cu toþii ºtim cât de mult înseamnã sã avem confortul termic necesar în locuinþe.
O
Post ºi la serviciu
Mâncarea fãcutã acasã de gospodinele pricepute este strict aleasã în funcþie de cerinþele care ne sunt impuse de acest post, aceasta fiind compusã în principal din legume ºi fructe, dar ºi alimente care sã nu fie de naturã animalã, singura carne recomandatã fiind aceea de peºte ºi doar în zilele cu dezlegare. Dar ce putem face dacã suntem la muncã ºi ne dorim sã þinem post? Rãspunsul îl gãsim uºor de la firmele de catering care s-au gândit din timp la persoanele care urmeazã sã þinã aceastã curã spiritualã ºi în acest sens a pregãtit un sortiment forþe mare de mâncãruri care sã nu conþinã carne sau alte ingrediente de naturã animalã. Alegerea se poate face foarte
Actualitate 7
simplu,dupã o atentã studiere a broºurilor pe care fiecare astfel de firma de catering are grijã sã o distribuie în fiecare zi tuturor întreprinderilor, cu doar un apel telefonic la aceste firme ne sunt prezentatã ofertele zilnice culinare pregãtite cu multã pricepere de bucãtãrese iscusite care se întrec între ele pentru a
face cea mai bunã mâncare din oraº. Toate aceste lucruri, bineînþeles, sunt în primul rând în avantajul comercianþilor dar ºi clienþii sunt forþe mulþumiþi cã primesc servicii de calitate, mâncarea care vor sã o mãnânce ºi la un preþ avantajos. Monika BACIU
În acest sens de mai multã vreme lumea se gândeºte sã-ºi izoleze termic exteriorul locuinþelor în care stau. Multe din imobilele care aveau asociaþii de locatari au fost izolate cu ajutorul fondurilor de la primãrie, iar alþi locatari ºi-au unit forþele, mai multe familii, ºi au plãtit
integral aceasta anvelopare din proprile buzunare chiar dacã ºtiau cã poate vor platii mai mult decât dacã ar fi avut o asociaþie de locatari unde suma ar fi fost mai micã. Problema cea mai mare care existã la aceºtia din urmã este aceea cã dupã ce ºi-au creat acest confort termic nu s-au mai gândit sau mãcar sã se punã de acord vecinii ei între ei pentru a alege o culoare finalã pentru zugrãvirea blocurilor, astfel cã aproape în toate zonele unde a fost fãcutã aceastã reabilitare termicã în regim propriu putem vedea un adevãrat curcubeu de culori
în dreptul fiecãrui geam acest lucru ne fiind unul estetic. Credem cã este un lucru foarte bun ca oamenii din propria iniþiativa, ºi chiar dacã cu sacrificii mari, îºi fac singuri aceste lucrãri de reabilitare termicã iar primãria poate ar trebui sã încerce sã-i sprijine mai mult ºi pe aceºtia, dar într-adevãr cu o singurã condiþie ca dupã terminarea lucrãrilor propriu zise de reabilitare, fiecare bloc sã aibã o singurã culoare, pentru cã în conditile actuale dacã fiecare locatar are o culoare preferatã s-ar ajunge la un amalgam de culori ºi nimeni de
bunã voie nu vrea sã renunþe la ideea ºi culoarea preferatã. O singurã culoare ar înfrumuseþa mai mult zona ºi ar creºte cu mult mai mult valoarea ei. Monika BACIU
Tradiþia bisericeascã despre Postul Crãciunului reºtinismul, adânc integrat structurii spirituale a poporului român, indicã pregãtirea sufletului ºi trupului pentru marele praznic al Crãciunului, prin postul Crãciunului sau Postul Naºterii Domnului.
C
Despre acest post, reprezentanþii Patriarhiei Române afirmã, în PATRIARHIA ROMANA, http://www. basilica.ro: „Acesta are 40 de zile, începând la data de 15 noiembrie ºi se încheie pe 24 decembrie. Se lasã sec în seara zilei de 14 noiembrie (Sf. Filip); iar dacã aceastã datã cade miercurea sau vinerea, se lasã sec cu o zi mai înainte, iar postul începe în miercurea sau vinerea respectivã.” De asemenea, se afirmã cã acest post „ne aminteºte de patriarhii ºi drepþii Vechiului Testament ºi de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Legea Decalogului ( Cele 10 porunci), scrisã de Dumnezeu pe table de piatrã. Ca vechime, primele menþiuni legate de practicarea Postului Crãciunului provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin ºi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creºtinii nu posteau toþi la fel ºi acelaºi numãr de zile. De exemplu, unii posteau numai ºapte zile, alþii ºase sãptãmâni; unii þineau un post mai aspru, alþii unul mai uºor. Sinodul local din Constantinopol þinut la anul 1166 ( sub patriarhul Luca Chrysoverghi) a uniformizat durata postului Naºterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotãrând ca toþi credincioºii sã posteascã timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Postului Crãciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. Din punct de vedere al alimentaþiei, este un post mai uºor faþã de cel al Paºtelui, având multe dezlegãri la peºte, ulei ºi vin. Astfel, pot fi mâncate preparate din peºte în toate zilele de sâmbãtã ºi duminicã în perioada 21 noiembrie ºi 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sãrbãtoarea Intrãrii în bisericã a Maicii Domnului, în zilele de prãznuire a unor sfinþi cu cinstire mai largã în toatã lumea ortodoxã, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zãmislirea Sfintei Fecioarei Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). (…) Ultima zi a postului Crãciunului ( 24 decembrie) este numitã ºi Ajunul Crãciunului ºi este o zi în care se obiºnuieºte a se þine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile.” Este adevãrat însã cã în mod obiºnuit, la momârlani postul se þine mai puþin aspru, cu „dezlegare” asumatã la ulei în zilele de post. Dar, desigur, abþinerea de la mâncare nu este suficientã, trebuie însoþitã de rugãciune, de gânduri ºi fapte bune, de pocãinþã pentru greºelile fãcute. Ioan DAN BÃLAN
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
8 Actualitate u mã duc în Parlament sã mã îmbogãþesc. Eu am deja!”. Cam de câte ori aþi auzit aceastã frazã? Probabil la fiecare campanie electoralã, spusã de cei care ne cer votul, pentru a ne convinge de bunele lor intenþii. Iar la unii chiar aºa este. Au acumulat în timp suficienþi bani sau alte bunuri de valoare încât sã le asigure un trai decent. Pentru alþii, însã, averile nu s-au prins de ei, chiar dacã au muncit zeci de ani.
„N
Candidaþi bogaþi ºi candidaþi sãraci. Cam aºa se poate descrie situaþia celor care, în data de 9 decembrie cer votul hunedorenilor la Senat ºi Camera Deputaþilor, potrivit declaraþiilor de avere, postate pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate. Cei mai bine situaþi sunt cei care au mai avut ºi pânã acum funcþii publice, ori au fost deputaþi sau senatori în Parlamentul României. ªi, dacã unii preferã sã îºi þinã banii în bãnci, alþii preferã bijuteriile sau obiectele de valoare, ori îºi
Candidaþi bogaþi, candidaþi sãraci
Care sunt averile celor care au intrat în cursa electoralã împrumutã prietenii sau firmele unde lucreazã cu diverse sume de bani. Asta dincolo de faptul cã mai toþi se plâng cã au datorii în bãnci. Cosmin Nicula (USL), unul dintre senatorii hunedoreni care mai vrea un mandat, nu se poate plânge ºi este unul dintre candidaþii care a strâns ceva avere. Are trei terenuri, douã case, un apartament, un autoturism ºi vreo 20.000 de euro în conturi. ªi Florin Mârza (ARD) are 3 terenuri, douã case, douã apartamente ºi o casã de vacanþã, un autoturism, dar ºi bijuterii din aur ºi platinã în valoare de 750.000 de lei. Iosif Andras (UDMR) are douã case, un apartament, trei terenuri, vreo 77.000 de lei în conturi, la care se adaugã diverse sume în euro ºi dolari. Unul dintre cei mai bogaþi candidaþi al Senat este liderul PDL Hunedoara, Dorin Gligor, cu douã apartamente, douã terenuri, douã autoturisme, 30.000 de lei ºi alte câteva mii de euro în bãnci sub formã de
depozite bancare, conturi sau fonduri de investiþii. Nici Dorin Pãran (USL) nu se poate plânge, cu 7 imobile, trei maºini ºi tot atâtea depozite bancare, în timp ce actualul Ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu (USL), are douã terenuri, trei apartamente, o casã de vacanþã, conturi, depozite bancare ºi fonduri de investiþii de peste 120.000 de euro. În schimb, Haralambie Vochiþoiu (PPDD), spune cã nu
are decât un apartament, nicio maºinã (doar pe firmã), nu are bani în conturi, dar, în schimb, are peste 700.000 de lei acordaþi ca împrumut, în nume personal, cãtre firmele pe care le controleazã direct sau prin intermediari. ªi fostul prefect de Hunedoara, Marius Cristian Vladu (PPDD) are acelaºi obicei ºi, dacã tot nu are bani în bãnci, a dat sub formã de împrumut 180.000 de euro cãtre firma unde este director ºi unde lucreazã ºi copiii lui. Mulþi dintre candidaþii la Senat din judeþul Hunedoara au în general, conform propriilor declaraþii, bani cât sã nu poatã fi consideraþi sãraci, adicã un salariu, un apartament ºi, eventual, o maºinã.
C
um stau deputaþii
ªi candidaþii la Camera Deputaþilor au o situaþie financiarã similarã celor de la Senat, adicã vorbim despre candidaþi bogaþi ºi candidaþi sãraci. În prima categorie intrã, fãrã doar
Proiecte depuse ºi nerealizate NL-urile de la Petroºani, doar la stadiul de proiect. Dacã sãptãmâna trecutã în municipiul Lupeni s-au dat în folosinþã 45 de spaþii locative destinate tinerilor, la Petroºani aceastã categorie de persoane mai are de aºteptat.
A
Reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe declarã cã la Petroºani încã nu vor fi construite blocurile ANL.
”ANL-urile de la Petroºani sunt deocamdatã la stadiul de proiect. Trebuie sã stabilim bugetul pe anul viitor ºi abia apoi vom putea discuta de implementarea proiectului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, directorul adjunct al ANL Bucureºti, Liviu Marchiº. La Petroºani ar fi urmat sã fie construite douã blocuri ANL pe strada Pãcii. “Locaþiile pentru blocurile ANL, care sunt pe strada Pãcii
au fost de mai bine de un an transmise la Bucureºti împreunã cu toatã documentaþia. La un moment dat, am primit o înºtiinþare cã s-a fãcut licitaþia de cãtre cei de la Ministerul Dezvoltãrii ºi urmeazã sã se înceapã efectiv lucrarea. Nu ºtiu ce s-a întâmplat ºi nu ni s-a mai comunicat absolut nimic, dar vã pot spune cã toatã documentaþia ºi toate avizele sunt trimise cãtre dânºii”, spun reprezentanþii Primãriei Petroºani.
ºi poate Carmen Hãrãu (USL) care vine din mediul de afaceri. Adorã arta ºi, împreunã cu soþul ei, deþine o colecþie de tablouri de 200.000 de euro, dar ºi bijuterii în valoare de 50.000 de euro. De asemenea, mai deþine un teren, un apartament, douã case, 400.000 de lei în bãnci, dar ºi vreo 200.000 de lei bani acordaþi sub formã de împrumut. ªi fostul primar al Devei, Mircia Muntean (ARD) este unul
Car men COSMAN fondurilor”, a mai precizat sursa citatã. Locuinþele ANL pot fi cumpãrate de tineri la valoarea de 411 euro pentru un metru pãtrat, sumã valabilã pentru toate
zonele þãrii. În urmã cu aproximativ douã luni, la Petroºani erau înregistrate 600 de cereri pentru locuinþe, 200 dintre acestea fiind pentru ANL-uri. Monika BACIU
Omagiu eroilor de la Petrila
cul pãmântului. Este foarte greu sã gãseºti cuvinte care sã traducã oarecum exact toatã tristeþea generatã încã mult timp, dupã ce nenorocirea s-a produs. Este însã o datorie pentru noi sã nu uitãm sacrificiul suprem pe care l-au fãcut acei mineri. De asemenea, este o datorie pentru noi, politicienii care reprezentãm Valea Jiului în Parlament, sã susþinem mineritul. În ceea ce mã priveºte pot spune, cu mâna pe inimã, cã m-am zbãtut ºi o voi face ºi în continuare pentru ca mineritului din Valea Jiului sã i se dea o ºansã. Senator, Cosmin Vasile NICULA
u trecut patru ani A de la tragedia ce a îndoliat Valea Jiului. Mai mult decât atât realizarea unor noi imobile de tip ANL depinde direct de cumpãrarea spaþiilor locative existente. Astfel, dacã tinerii care acum deþin o locuinþã de tip ANL ºi o cumpãrã pot favoriza construirea altor blocuri. ”Da este adevãrat. Pentru a putea construi alte blocuri ANL trebuie ca locuinþele existente în prezent sã fie cumpãrate de cãtre tineri. Aºa existã ºi rulajul
dintre candidaþii bogaþi, cu patru terenuri, douã apartamente, douã autoturisme ºi câteva zeci de mii de euro în bãnci, despre care susþine cã provin din diverse moºteniri. De asemenea, actualul deputat Laurenþiu Nistor (USL) are 7 terenuri, douã case, un apartament, douã autoturisme, conturi ºi depozite bancare de peste 350.000 de lei ºi câteva mii de euro. Un alt candidat avut este ºi Dan Radu Ruºanu (USL), cu 8 terenuri agricole ºi livezi, tablouri, sculpturi sau bijuterii în valoare de 55.000 de euro ºi aproximativ un milion de lei în bãnci. Bogdan Þâmpãu (USL) preferã tot bijuteriile în locul conturilor bancare, ºi are astfel de obiecte de valoare de 18.000 de euro. ªi Iosif Blaga (ARD) a acumulat ceva cât timp a stat în parlament. Are douã terenuri, douã maºini, o rulotã ºi vreo 70.000 de lei în bãnci, în timp ce Tiberiu Borca (ARD), fostul director al Termocentralei Mintia, are 2 terenuri, un apartament, douã maºini ºi 100.000 de lei în bãnci. Cândva pe lista celor mai bogaþi parlamentari hunedoreni, Monica Iacob – Ridzi (PPDD) pare sã fi sãrãcit brusc dupã izbucnirea scandalului de corupþie în care este implicatã ºi ºi-a înstrãinat o bunã parte a bunurilor deþinute. Acum mai are doar un teren, un apartament ºi o casã. ªi, la fel ca ºi la Senat, cei mai mulþi dintre candidaþi au averi modeste, dacã putem sã le numim aºa, adicã nu sunt muritori de foame, dar nici bogaþi. Cu siguranþã, însã, PRM Hunedoara aruncã în luptã candidaþii care deþin cele mai puþine bunuri, care au doar strictul necesar ºi nici un ban în conturi, iar Dorel Schiopu, candidat în Colegiul nr. 4 – Lupeni – Vulcan – Uricani, nu are absolut niciun bun pe numele lui!
Ziua de astãzi, 15 noiembrie, este o zi tristã pentru minerii din Valea Jiului ºi în special pentru ortacii de la Petrila. În aceastã zi, însã, solidaritatea se simte în Valea Jiului. Toþi ne aducem aminte de eroii care ºi-au pierdut viaþa în adân-
Actualitate 9
Parcul auto al Apa Serv - monitorizat prin GPS general SC Apa Serv Valea Jiului. Avram merge mai departe ºi spune cã dupã ce ºi-a lãsat subordonaþii cu funcþii de conducere fãrã maºini de serviciu, va dota fiecare autoturism cu sistem de monitorizare prin GPS. În acest fel se va cunoaºte exact traseul fiecãrei maºini, iar angajaþii nu mai pot minþi cã au fãcut deplasãri în interes de serviciu iar în realitate ºi-au rezolvat alte probleme. Pe de altã parte, Avram recunoaºte cã nu va fi deloc popular printre ºefii de servicii din Apa Serv mai ales cã le-a tãiat ºi lefurile cu 5 procente, însã spune cã treaba lui este sã facã regia sã meargã ºi mai puþin sã câºtige simpatia unora. Maximilian GÂNJU
ici un director, ºef de serviciu ori angajat al operatorului de apã ºi canal nu va mai avea voie sã meargã la cumpãrãturi cu maºina instituþiei.
N
Conducerea Apa Serv Valea Jiului vrea sã stopeze furturile ºi pierderile iar pe lângã mãsurile luate împotriva consumatorilor, a trecut ºi la curãþenie în propria ogradã. Prima decizie a fost ca dupã terminarea programului de lucru, fiecare maºinã din parcul auto sã fie garatã în curtea instituþiei. Nici un ºef nu mai are voie sã-ºi ia autoturismul de serviciu acasã, iar în scurt timp toate maºinile vor fi dotate cu sistem de
urmãrire prin GPS. „S-a terminat cu situaþiile de genul în care toate parcãrile supermarketurilor erau pline de maºinile Apa Serv pentru ºefii mergeau cu maºina de serviciu la cumpãrãturi. Dupã ora 15 toate maºinile sunt garate în curtea regiei, nimeni nu
mai merge acasã cu maºina de serviciu. ªi eu merg cu maºina personalã la muncã, restul ºefilor de ce nu pot. În fiecare lunã sunt costuri cu carburanþii pentru maºini de 60 de mii de lei, trebuie sã facem ºi economie”, a declarat, Costel Avram, director
LA CAMPANIE, ÎN PIAÞÃ
De la elevi, pentru elevi n aceastã sãptãmânã se aflã în plinã derulare o campanie în cadrul cãreia elevii ºi dascãlii hunedoreni participã la noua ediþie a “Sãptãmânii legumelor ºi fructelor donate”.
Î
Acþiunea se desfãºoarã în cadrul Strategiei Naþionale de Acþiune Comunitarã ºi constã în colectarea de legume ºi fructe ce urmeazã a fi donate elevilor care provin din familii nevoiaºe. “La debutul acestei acþiuni de întrajutorare, aceasta purta denumirea de “Sãptãmâna cartofului”. Din acest an denumirea a fost schimbatã dar þelul a rãmas acelaºi, respectiv ajutarea familiilor aflate la nevoie”, a precizat Diana Iozsa, consilier ºcolar ªcoala Generalã “I. G. Duca” Petroºani. Campanii similare au fost derulate ºi în anii ante-
riori, copiii dovedindu-se a fi deosebit de receptivi la astfel de acþiuni. “Eu am rãmas surprinsã plãcut de modul în care copiii ºi pãrinþii lor au înþeles sã ia parte la o astfel de acþiune. Cei care au posibilitãþi materiale nu au ezitat sã-i ajute pe colegii lor care provin din familii cu probleme sociale sau financiare”, a mai declarat Diana Iozsa. “Sãptãmâna legumelor ºi fructelor donate” va avea ca punct final data de 16 noiembrie, zi în care produsele donate urmeazã a fi repartizate beneficiarilor, respectiv familiilor cu probleme financiare ºi sociale. Mir cea NISTOR
Cronicã rimatã Ce frumos ºtiu sã vorbeascã deputaþii, senatorii de îºi schimbã gând ºi faptã la clic toþi alegãtorii, toþi au lecþia-nvãþatã de la grecul filozof ce vorbea mãrii zi-noapte, ca sã nu rãmânã fonf! La români dau adunarea candidaþii noºtri-n piaþã ca, retoric, sã ne vândã-orice legumã ori verdeaþã – nu sunt proºti, nici fonfi, au neicã o idee clarã-n cap: sã adune iute-avere schimbând morcovul pe nap. Am privit vorbind mulþimii sãpãtoare prin grãdinã un “independent” cu roaba transformatã-n limuzinã: « vedeþi ? opozanþii poartã diamante, zibelinã, mâncã icre, trufe, ambrã sã parã cã-s fãrã vinã, Au gândirea încreþitã cum e varza de Bruxelles, schimbã la moment cartofii pe spanac ºi pãtrunjel, vor putere cu þãpoiul, roºia li-i firmamentul, sub culoarea ei se-ngraºã de decenii parlamentul... La noi ? dragostea de þarã e, prin vot, ereditarã ºi iubirea de moºie n-are capãt ori hotarã, poþi negocia ardeiul, brozba, ceapa, gogoºarul – ºtim ce-i piaþa ºi oferta, ºtim sã folosim cântarul, Castraveþi ºi gogonele, pepenii de murãturã au design ca ãi din UE, de vã plouã pofta-n gurã, deci, sã dregeþi sosul (votul !) cu-oregano ºi tarhon ºi în oriºice tocanã nu uitaþi de... bulion, Iar dacã n-aveþi parale, faceþi coadã la pomanã, vã dãm dreptul de a sta ca-n cuºca vespasianã... cine strigã ? iar urmaºii ?cum, n-au ce sã punã-n oalã? ce-nseamnã protest ºi grevã, revoluþie, rãscoalã«? Ioan Dan Bãlan
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
8 Actualitate u mã duc în Parlament sã mã îmbogãþesc. Eu am deja!”. Cam de câte ori aþi auzit aceastã frazã? Probabil la fiecare campanie electoralã, spusã de cei care ne cer votul, pentru a ne convinge de bunele lor intenþii. Iar la unii chiar aºa este. Au acumulat în timp suficienþi bani sau alte bunuri de valoare încât sã le asigure un trai decent. Pentru alþii, însã, averile nu s-au prins de ei, chiar dacã au muncit zeci de ani.
„N
Candidaþi bogaþi ºi candidaþi sãraci. Cam aºa se poate descrie situaþia celor care, în data de 9 decembrie cer votul hunedorenilor la Senat ºi Camera Deputaþilor, potrivit declaraþiilor de avere, postate pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate. Cei mai bine situaþi sunt cei care au mai avut ºi pânã acum funcþii publice, ori au fost deputaþi sau senatori în Parlamentul României. ªi, dacã unii preferã sã îºi þinã banii în bãnci, alþii preferã bijuteriile sau obiectele de valoare, ori îºi
Candidaþi bogaþi, candidaþi sãraci
Care sunt averile celor care au intrat în cursa electoralã împrumutã prietenii sau firmele unde lucreazã cu diverse sume de bani. Asta dincolo de faptul cã mai toþi se plâng cã au datorii în bãnci. Cosmin Nicula (USL), unul dintre senatorii hunedoreni care mai vrea un mandat, nu se poate plânge ºi este unul dintre candidaþii care a strâns ceva avere. Are trei terenuri, douã case, un apartament, un autoturism ºi vreo 20.000 de euro în conturi. ªi Florin Mârza (ARD) are 3 terenuri, douã case, douã apartamente ºi o casã de vacanþã, un autoturism, dar ºi bijuterii din aur ºi platinã în valoare de 750.000 de lei. Iosif Andras (UDMR) are douã case, un apartament, trei terenuri, vreo 77.000 de lei în conturi, la care se adaugã diverse sume în euro ºi dolari. Unul dintre cei mai bogaþi candidaþi al Senat este liderul PDL Hunedoara, Dorin Gligor, cu douã apartamente, douã terenuri, douã autoturisme, 30.000 de lei ºi alte câteva mii de euro în bãnci sub formã de
depozite bancare, conturi sau fonduri de investiþii. Nici Dorin Pãran (USL) nu se poate plânge, cu 7 imobile, trei maºini ºi tot atâtea depozite bancare, în timp ce actualul Ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu (USL), are douã terenuri, trei apartamente, o casã de vacanþã, conturi, depozite bancare ºi fonduri de investiþii de peste 120.000 de euro. În schimb, Haralambie Vochiþoiu (PPDD), spune cã nu
are decât un apartament, nicio maºinã (doar pe firmã), nu are bani în conturi, dar, în schimb, are peste 700.000 de lei acordaþi ca împrumut, în nume personal, cãtre firmele pe care le controleazã direct sau prin intermediari. ªi fostul prefect de Hunedoara, Marius Cristian Vladu (PPDD) are acelaºi obicei ºi, dacã tot nu are bani în bãnci, a dat sub formã de împrumut 180.000 de euro cãtre firma unde este director ºi unde lucreazã ºi copiii lui. Mulþi dintre candidaþii la Senat din judeþul Hunedoara au în general, conform propriilor declaraþii, bani cât sã nu poatã fi consideraþi sãraci, adicã un salariu, un apartament ºi, eventual, o maºinã.
C
um stau deputaþii
ªi candidaþii la Camera Deputaþilor au o situaþie financiarã similarã celor de la Senat, adicã vorbim despre candidaþi bogaþi ºi candidaþi sãraci. În prima categorie intrã, fãrã doar
Proiecte depuse ºi nerealizate NL-urile de la Petroºani, doar la stadiul de proiect. Dacã sãptãmâna trecutã în municipiul Lupeni s-au dat în folosinþã 45 de spaþii locative destinate tinerilor, la Petroºani aceastã categorie de persoane mai are de aºteptat.
A
Reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe declarã cã la Petroºani încã nu vor fi construite blocurile ANL.
”ANL-urile de la Petroºani sunt deocamdatã la stadiul de proiect. Trebuie sã stabilim bugetul pe anul viitor ºi abia apoi vom putea discuta de implementarea proiectului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, directorul adjunct al ANL Bucureºti, Liviu Marchiº. La Petroºani ar fi urmat sã fie construite douã blocuri ANL pe strada Pãcii. “Locaþiile pentru blocurile ANL, care sunt pe strada Pãcii
au fost de mai bine de un an transmise la Bucureºti împreunã cu toatã documentaþia. La un moment dat, am primit o înºtiinþare cã s-a fãcut licitaþia de cãtre cei de la Ministerul Dezvoltãrii ºi urmeazã sã se înceapã efectiv lucrarea. Nu ºtiu ce s-a întâmplat ºi nu ni s-a mai comunicat absolut nimic, dar vã pot spune cã toatã documentaþia ºi toate avizele sunt trimise cãtre dânºii”, spun reprezentanþii Primãriei Petroºani.
ºi poate Carmen Hãrãu (USL) care vine din mediul de afaceri. Adorã arta ºi, împreunã cu soþul ei, deþine o colecþie de tablouri de 200.000 de euro, dar ºi bijuterii în valoare de 50.000 de euro. De asemenea, mai deþine un teren, un apartament, douã case, 400.000 de lei în bãnci, dar ºi vreo 200.000 de lei bani acordaþi sub formã de împrumut. ªi fostul primar al Devei, Mircia Muntean (ARD) este unul
Car men COSMAN fondurilor”, a mai precizat sursa citatã. Locuinþele ANL pot fi cumpãrate de tineri la valoarea de 411 euro pentru un metru pãtrat, sumã valabilã pentru toate
zonele þãrii. În urmã cu aproximativ douã luni, la Petroºani erau înregistrate 600 de cereri pentru locuinþe, 200 dintre acestea fiind pentru ANL-uri. Monika BACIU
Omagiu eroilor de la Petrila
cul pãmântului. Este foarte greu sã gãseºti cuvinte care sã traducã oarecum exact toatã tristeþea generatã încã mult timp, dupã ce nenorocirea s-a produs. Este însã o datorie pentru noi sã nu uitãm sacrificiul suprem pe care l-au fãcut acei mineri. De asemenea, este o datorie pentru noi, politicienii care reprezentãm Valea Jiului în Parlament, sã susþinem mineritul. În ceea ce mã priveºte pot spune, cu mâna pe inimã, cã m-am zbãtut ºi o voi face ºi în continuare pentru ca mineritului din Valea Jiului sã i se dea o ºansã. Senator, Cosmin Vasile NICULA
u trecut patru ani A de la tragedia ce a îndoliat Valea Jiului. Mai mult decât atât realizarea unor noi imobile de tip ANL depinde direct de cumpãrarea spaþiilor locative existente. Astfel, dacã tinerii care acum deþin o locuinþã de tip ANL ºi o cumpãrã pot favoriza construirea altor blocuri. ”Da este adevãrat. Pentru a putea construi alte blocuri ANL trebuie ca locuinþele existente în prezent sã fie cumpãrate de cãtre tineri. Aºa existã ºi rulajul
dintre candidaþii bogaþi, cu patru terenuri, douã apartamente, douã autoturisme ºi câteva zeci de mii de euro în bãnci, despre care susþine cã provin din diverse moºteniri. De asemenea, actualul deputat Laurenþiu Nistor (USL) are 7 terenuri, douã case, un apartament, douã autoturisme, conturi ºi depozite bancare de peste 350.000 de lei ºi câteva mii de euro. Un alt candidat avut este ºi Dan Radu Ruºanu (USL), cu 8 terenuri agricole ºi livezi, tablouri, sculpturi sau bijuterii în valoare de 55.000 de euro ºi aproximativ un milion de lei în bãnci. Bogdan Þâmpãu (USL) preferã tot bijuteriile în locul conturilor bancare, ºi are astfel de obiecte de valoare de 18.000 de euro. ªi Iosif Blaga (ARD) a acumulat ceva cât timp a stat în parlament. Are douã terenuri, douã maºini, o rulotã ºi vreo 70.000 de lei în bãnci, în timp ce Tiberiu Borca (ARD), fostul director al Termocentralei Mintia, are 2 terenuri, un apartament, douã maºini ºi 100.000 de lei în bãnci. Cândva pe lista celor mai bogaþi parlamentari hunedoreni, Monica Iacob – Ridzi (PPDD) pare sã fi sãrãcit brusc dupã izbucnirea scandalului de corupþie în care este implicatã ºi ºi-a înstrãinat o bunã parte a bunurilor deþinute. Acum mai are doar un teren, un apartament ºi o casã. ªi, la fel ca ºi la Senat, cei mai mulþi dintre candidaþi au averi modeste, dacã putem sã le numim aºa, adicã nu sunt muritori de foame, dar nici bogaþi. Cu siguranþã, însã, PRM Hunedoara aruncã în luptã candidaþii care deþin cele mai puþine bunuri, care au doar strictul necesar ºi nici un ban în conturi, iar Dorel Schiopu, candidat în Colegiul nr. 4 – Lupeni – Vulcan – Uricani, nu are absolut niciun bun pe numele lui!
Ziua de astãzi, 15 noiembrie, este o zi tristã pentru minerii din Valea Jiului ºi în special pentru ortacii de la Petrila. În aceastã zi, însã, solidaritatea se simte în Valea Jiului. Toþi ne aducem aminte de eroii care ºi-au pierdut viaþa în adân-
Actualitate 9
Parcul auto al Apa Serv - monitorizat prin GPS general SC Apa Serv Valea Jiului. Avram merge mai departe ºi spune cã dupã ce ºi-a lãsat subordonaþii cu funcþii de conducere fãrã maºini de serviciu, va dota fiecare autoturism cu sistem de monitorizare prin GPS. În acest fel se va cunoaºte exact traseul fiecãrei maºini, iar angajaþii nu mai pot minþi cã au fãcut deplasãri în interes de serviciu iar în realitate ºi-au rezolvat alte probleme. Pe de altã parte, Avram recunoaºte cã nu va fi deloc popular printre ºefii de servicii din Apa Serv mai ales cã le-a tãiat ºi lefurile cu 5 procente, însã spune cã treaba lui este sã facã regia sã meargã ºi mai puþin sã câºtige simpatia unora. Maximilian GÂNJU
ici un director, ºef de serviciu ori angajat al operatorului de apã ºi canal nu va mai avea voie sã meargã la cumpãrãturi cu maºina instituþiei.
N
Conducerea Apa Serv Valea Jiului vrea sã stopeze furturile ºi pierderile iar pe lângã mãsurile luate împotriva consumatorilor, a trecut ºi la curãþenie în propria ogradã. Prima decizie a fost ca dupã terminarea programului de lucru, fiecare maºinã din parcul auto sã fie garatã în curtea instituþiei. Nici un ºef nu mai are voie sã-ºi ia autoturismul de serviciu acasã, iar în scurt timp toate maºinile vor fi dotate cu sistem de
urmãrire prin GPS. „S-a terminat cu situaþiile de genul în care toate parcãrile supermarketurilor erau pline de maºinile Apa Serv pentru ºefii mergeau cu maºina de serviciu la cumpãrãturi. Dupã ora 15 toate maºinile sunt garate în curtea regiei, nimeni nu
mai merge acasã cu maºina de serviciu. ªi eu merg cu maºina personalã la muncã, restul ºefilor de ce nu pot. În fiecare lunã sunt costuri cu carburanþii pentru maºini de 60 de mii de lei, trebuie sã facem ºi economie”, a declarat, Costel Avram, director
LA CAMPANIE, ÎN PIAÞÃ
De la elevi, pentru elevi n aceastã sãptãmânã se aflã în plinã derulare o campanie în cadrul cãreia elevii ºi dascãlii hunedoreni participã la noua ediþie a “Sãptãmânii legumelor ºi fructelor donate”.
Î
Acþiunea se desfãºoarã în cadrul Strategiei Naþionale de Acþiune Comunitarã ºi constã în colectarea de legume ºi fructe ce urmeazã a fi donate elevilor care provin din familii nevoiaºe. “La debutul acestei acþiuni de întrajutorare, aceasta purta denumirea de “Sãptãmâna cartofului”. Din acest an denumirea a fost schimbatã dar þelul a rãmas acelaºi, respectiv ajutarea familiilor aflate la nevoie”, a precizat Diana Iozsa, consilier ºcolar ªcoala Generalã “I. G. Duca” Petroºani. Campanii similare au fost derulate ºi în anii ante-
riori, copiii dovedindu-se a fi deosebit de receptivi la astfel de acþiuni. “Eu am rãmas surprinsã plãcut de modul în care copiii ºi pãrinþii lor au înþeles sã ia parte la o astfel de acþiune. Cei care au posibilitãþi materiale nu au ezitat sã-i ajute pe colegii lor care provin din familii cu probleme sociale sau financiare”, a mai declarat Diana Iozsa. “Sãptãmâna legumelor ºi fructelor donate” va avea ca punct final data de 16 noiembrie, zi în care produsele donate urmeazã a fi repartizate beneficiarilor, respectiv familiilor cu probleme financiare ºi sociale. Mir cea NISTOR
Cronicã rimatã Ce frumos ºtiu sã vorbeascã deputaþii, senatorii de îºi schimbã gând ºi faptã la clic toþi alegãtorii, toþi au lecþia-nvãþatã de la grecul filozof ce vorbea mãrii zi-noapte, ca sã nu rãmânã fonf! La români dau adunarea candidaþii noºtri-n piaþã ca, retoric, sã ne vândã-orice legumã ori verdeaþã – nu sunt proºti, nici fonfi, au neicã o idee clarã-n cap: sã adune iute-avere schimbând morcovul pe nap. Am privit vorbind mulþimii sãpãtoare prin grãdinã un “independent” cu roaba transformatã-n limuzinã: « vedeþi ? opozanþii poartã diamante, zibelinã, mâncã icre, trufe, ambrã sã parã cã-s fãrã vinã, Au gândirea încreþitã cum e varza de Bruxelles, schimbã la moment cartofii pe spanac ºi pãtrunjel, vor putere cu þãpoiul, roºia li-i firmamentul, sub culoarea ei se-ngraºã de decenii parlamentul... La noi ? dragostea de þarã e, prin vot, ereditarã ºi iubirea de moºie n-are capãt ori hotarã, poþi negocia ardeiul, brozba, ceapa, gogoºarul – ºtim ce-i piaþa ºi oferta, ºtim sã folosim cântarul, Castraveþi ºi gogonele, pepenii de murãturã au design ca ãi din UE, de vã plouã pofta-n gurã, deci, sã dregeþi sosul (votul !) cu-oregano ºi tarhon ºi în oriºice tocanã nu uitaþi de... bulion, Iar dacã n-aveþi parale, faceþi coadã la pomanã, vã dãm dreptul de a sta ca-n cuºca vespasianã... cine strigã ? iar urmaºii ?cum, n-au ce sã punã-n oalã? ce-nseamnã protest ºi grevã, revoluþie, rãscoalã«? Ioan Dan Bãlan
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
DSP Hunedoara îþi spune vârsta realã “Stelele tinereþii”, tot mai aproape a plãmânilor tanþi ai Filarmonicii din diþia cu numãrul 6 a Festivalului
reþi sã ºtiþi care este vârsta realã a plãmânilor dumneavoastrã? Acum puteþi afla. Cu ocazia Zilei Naþionale fãrã Tutun, la Primãria Hunedoara se pot face mãsurãtori ale monoxidului de carbon din plãmânii fumãtorilor ºi se va determina vârsta realã a plãmânilor.
V
Oricine se aflã, joi, în primãrie între orele 12:00-15:30 va putea beneficia de aceste mãsurãtori. Cu ocazia Zilei Naþionale fãrã Tutun, în sediul nou al
Primãriei Hunedoara se vor afla reprezentanþi ai Direcþiei de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara ºi Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Hunedoara al Agenþiei Naþionale Antidrog. Acþiunea face parte din Campania naþionalã “Riscurile consumului de droguri la mamã ºi copil”, organizatã de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara ºi Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Hunedoara al Agenþiei Naþionale Antidrog. Carmen COSMAN
E
de muzicã uºoarã “Stelele tinereþii” va fi organizatã, în acest an, la finele lunii noiembrie. La manifestare vor participa câteva zeci de copii ºi tineri din întreaga þarã, preºedintele juriului care va acorda diplomele ºi premiile, în bani sau obiecte, urmând a fi Mihai Trãistariu. Mircea NISTOR
ticipanþii urmând a fi recompensaþi cu diplome ºi
Din praful istoriei, în exponatele muzeului naugurare la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane. Consiliul Judeþean Hunedoara împreunã cu Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva inaugureazã, astãzi (joi-n.r.) Lapidariumul muzeului.
I
Monika BACIU Mai precis este vorba de un loc în care se pãstreazã o colecþie de pietre mari sculptate sau gravate. Lapidariumul este amplasat în spatele
Palatului Magna Curia. Noua clãdire cuprinde cinci incinte unde sunt expuse piese arheologice de tip funerar, monumente inscripþionate, statui preistorie, perioada dacicã ºi romanã
descoperite pe teritoriul judeþului Hunedoara. Turiºtii vor avea prilejul de acum încolo, sã admire piesele de dimensiuni mari, descoperite pe ºantierele arheologice din judeþul Hunedoara, ce vor fi depozitate într-un spaþiu anume creat. Construcþia din metal ºi sticlã, în care vor fi expuse permanent statui, ziduri dacice sau coloane, ce depãºesc ca numãr 600 de obiecte de gabarit mare ºi pe care publicul nu a putut sã le vadã, pânã acum expuse, au fost scoase la ivealã, din praful istoriei, de echipele de arheologi. Realizarea investiþiei sa realizat cu ajutorul Consiliului Judeþean Hunedoara care a alocat suma de 800.000 de lei la începutul acestui an.
HOROSCOP
“Vom organiza ºi în acest an, în Petroºani, o nouã ediþie a festivalului de muzicã uºoarã destinat copiilor ºi tinerilor. Manifestarea se va derula în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie, pe 4 categorii de vârstã, par-
premii. Jurizarea festivalului va fi fãcutã de cãtre Mihai Trãistariu, care va fi preºedintele juriului, precum ºi de cãtre reprezen-
Craiova, profesori de la Academia de Muzicã din Bucureºti sau profesori de muzicã din Petroºani. Eu sper ca manifestarea din acest an sã o depãºeascã, din punct de vedere calitativ, pe cea de anul trecut”, a declarat Eugen Muntean, directorul manifestãrii. Festivalul de muzicã uºoarã va fi organizat de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Pânã la sfârºitul lunii noiembrie, tot în cadrul “Galelor studenþeºti”, va fi organizat ºi un Salon Studenþesc de Artã Fotograficã. La manifestarea care are programat vernisajul chiar în aceastã sãptãmânã au fost invitaþi sã participe reprezentanþi ai caselor studenþeºti din Petroºani, Cluj - Napoca, Sibiu ºi Ploieºti.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
15 noiembrie 2012
Propunerile pe care le vei primi vor fi tentante, dar nu este cazul sã te implici decât în acþiuni pe termen scurt. Unele schimbãri pe care le aveai în minte de mai multã vreme nu vor mai putea fi evitate. Activitãþile intelectuale te vor favoriza.
Ziua se anunþã a fi deosebit de favorabilã tuturor iniþiativelor în plan sentimental. Relaþia cu fiinþa iubitã evolueazã cum nu se poate mai bine ºi acest lucru vã ajutã sã vã simþiþi mai relaxat. În schimb, dacã eºti cãsãtorit poþi avea parte de discuþii obositoare.
Astãzi vor exista unele tensiuni în ceea ce priveºte relaþia ta cu fiinþa iubitã. Nu este un moment prielnic pentru a discuta despre nemulþumirile pe care le ai, deoarece în orice clipã poate izbucni o ceartã obositoare. Nu este momentul de a face schimbãri de anvergurã.
Te vei agita cu tot felul de treburi, care mai de care mai importante, ºi nu îþi va mai rãmâne timp pentru divertisment. În schimb vei avea posibilitatea de a finaliza o situaþie ce ar putea aduce ceva mai multã stabilitate în viaþa ta afectivã.
Cineva din familie ar putea interveni în relaþia ta cu partenerul de suflet, ceea ce ar putea genera unele discuþii. Dacã nu vei vorbi mai mult decât este cazul, nu se va întâmpla nimic neplãcut. Este posibil sã primeºti o veste care te va bine dispune.
Eºti cam irascibil, ceea ce te poate determina sã iei decizii pripite. Fii cât se poate de atent, deoarece este posibil sã faci greºeli cu repercusiuni majore! Evitã discuþiile în contradictoriu cu cei apropiaþi, deoarece este posibil sã ai parte de o surprizã.
Te aºteaptã o zi bunã în plan sentimental. Farmecul personal este la limita superioarã ºi oriunde te vei duce þi se vor face complimente. Iniþiativele tale în acest domeniu se vor bucura de succes dar nu este cazul sã faci schimbãri.
Starea ta generalã va fi în ansamblu bunã, în ciuda stãrii de agitaþie ce te caracterizeazã de ceva vreme. În cazul în care pânã acum te-ai confruntat cu ceva probleme de sãnãtate astãzi ele s-ar putea rezolva. Ar fi bine sã nu te implici speculaþii.
În plan financiar poþi avea o realizare. Câºtigurile nu se lasã prea mult aºteptate ºi eforturile pe care le-ai fãcut îºi vor demonstra eficienþa. Energia fizicã nu este la nivelul obiºnuit ºi suprasolicitarea nu va face sã te simþi pur ºi simplu epuizat.
Nevoia de dialog, de comunicare va fi accentuatã în aceastã perioadã, aºa cã ai putea discuta cu partenerul de suflet pe marginea proiectelor de viitor. Pregãteºte-te sã fii alãturi de fiinþa iubitã, cãci este posibil ca aceasta sã aibã nevoie.
Este posibil sã aparã unele neînþelegeri cu colaboratorii cel mai bine ar fi sã faci totul de unul singur. În cazul în care þi se vor repartiza noi sarcini de serviciu înarmeazã-te cu rãbdare, cãci soluþiile vor veni cu întârziere. Nu te încrede în orice zâmbet.
Vor fi multe de fãcut ºi nu prea vei avea timp pentru tine; pe ordinea de zi vor apãrea tot felul de urgenþe. N-ar fi exclus ca o activitate pe care o practici în timpul liber sã îþi dea ocazia sã îþi îmbunãtãþeºti situaþia materialã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
Remember - EM Petrila 2008 stãzi se împlinesc 4 ani de la tragedia care a A curmat vieþile a 13 mineri ºi a schimbat destinul familiilor acestora. Au curs lacrimi de durere pe care nimeni nu le va putea ºterge de pe chipurile celor care au rãmas fãrã stâlpul familiei. La patru ani de la tragedie durerea acestor familii încã nu este alinatã, iar vinovaþii încã n-au plãtit. Maximilian GÂNJU Mina Petrila se va umple din nou astãzi de rudele minerilor care în urmã cu exact patru ani, într-o sâmbãtã neagrã, îºi pierdeau viaþa într-un cumplit accident de muncã. Sirenele de la Exploatarea Minierã Petrila vor rãsuna iarãºi peste micuþa localitate, pentru a aminti de dezastrul produs la circa 900 de metri în adâncul pãmântului.
C um s-a întâmplat? Douã explozii violente au spulberat, în sâmbãta neagrã
chiar la amiazã, subteranul minei Petrila. La ora 15.00, gazul acumulat în subteran a explodat, omorând opt mineri. La 18.45, metanul a explodat iar. ªi încã patru morþi s-au adãugat la bilanþul negru al minei Petrila. Un altul avea sã plece spre cer la o lunã distanþã din cauza rãnilor cumplite. Totul începea cu zorii zilei când o echipã de mineri a intrat în ºut, în mina Petrila, la o adâncime de 950 de metri.
Totul a decurs normal pânã la orele amiezii, când gazul acumulat parºiv, pe nesimþite, în subteran a explodat. “S-a depãºit concentraþia de 5% a metanului, aºa se explicã deflagraþia”, explica pe scurt Daniel Surulescu, directorul Companiei Naþionale a Huilei din acea vreme. Minerii
aflaþi în ºut în acea zonã, opt la numãr, au decedat. Alþi opt, membri ai unei echipe de salvatori aflaþi la muncã au fost ºi ei surprinºi de explozie, suferind arsuri grave. În jurul orei 18,45 a urmat o a doua explozie, care a ucis alþi patru oameni. “Sã nu vã imaginaþi cã exploziile, replicile, sunt mai mici decât prima deflagraþie. Sã nu credeþi cã la locul exploziei lucrurile aratã cât de cât normal. E grav, am vãzut cu ochii mei cã e grav! E foarte grav ce
e acolo. Armãturi de oþel care þin mina stau sã se prãbuºeascã. Au fost comprimate de zici cã ai putea sã le iei sub braþ”, povestea unul dintre salvatorii minieri care au coborât în infernul de la Petrila.
au urlat a C âinii moarte Câinii minerilor s-au adunat
la galeria ucigaºã ºi au urlat ore în ºir a moarte. Localnicii au venit ºi ei la poarta minei imediat ce au auzit de prima explozie, ºi, supãraþi cã nu li s-a spus nimic despre soarta celor din abataj, au rãbufnit. Ei ºtiau cã la exploziile miniere de la Vulcan, din august 2001 ºi mai 2002, când au murit 10, respectiv 14 mineri, rudele lor au fost conduse pânã la galeria din care au fost scoºi cei decedaþi. Oamenii cred cã unul dintre motivele pentru care totul a fost þinut la secret ºi au fost mobilizate forþe de ordine la faþa locului ar fi fost acela cã ºefii erau în campanie electoralã.
B
ilanþul negru de la Petrila
Bilanþul accidentelor de muncã petrecute de-a lungul anilor în mina Petrila este cutremurãtor: nu mai puþin de
26 de ortaci ºi-au pierdut vieþile în subteran, alþi 24 fiind grav rãniþi. Primul accident în mina Petrila a avut loc în 1982, când 15 mineri au decedat, iar alþi 15 au fost rãniþi. În 26 iulie 1996, alþi trei mineri ºi-au pierdut viaþa în aceeaºi minã în timpul unei intervenþii la puþul de aeraj. La 10 decembrie 1996, doi ortaci au murit ºi alþi doi au fost grav rãniþi în urma unei surpãri. La 30 octombrie 1997, un inginer ºi-a pierdut viaþa lovit de un stâlp metalic. A urmat tragedia din 20 februarie 1998, când un miner a murit surprins în subteran de o surpare la unul din preabataje, apoi cea din octombrie 1999, când un angajat al aceleiaºi exploatãri miniere a murit, cãzând de la o înãlþime de peste 30 de metri, în subteran. La 18 aprilie 2003, un angajat a murit dupã ce a cãzut într-un puþ aflat în subteran. În mai 2004, la Petrila au avut loc alte douã accidente, unul în care patru angajaþi ai Exploatãrii
ÎMPREUNÃ CU GÂNDUL LA MINERII VÃII JIULUI n urmã cu 4 ani, în ziua de 15 noiembrie 2008, s-a Îaºternut tristeþea peste mineritul din Valea Jiului. Am fost cu toþii atunci copleºiþi de accidentul teribil de la mina Petrila. Am trãit împreunã zile de mare solidaritate ºi de compasiune profundã faþã de toþi cei ce au avut de suferit atunci. Explozia de la Petrila a mai cules un mãnunchi de suflete ºi a lãsat în
urmã familii îndurerate, soþii fãrã soþi, pãrinþi fãrã copii, copii fãrã tatã, prieteni dispãruþi în neant într-o clipã fatalã. În acele clipe, precum ºi în toþi aceºti ani de când reprezint Valea Jiului în Parlamentul României ºi de când susþin constant mineritul din aceastã zonã, am intensificat toate eforturile pentru a evita astfel de accidente ºi am continuat acþiunile menite sã asigure munca minerilor în subteran în condiþii de siguranþã. Continui sã susþin mineritul ºi o voi face din respect pentru minerii ºi
familiile lor. Iar astãzi, într-un moment comemorativ, mã închin memoriei tuturor minerilor plecaþi ºi le transmit membrilor familiilor acestora sã priveascã viaþa cu încredere ºi sã aibã puterea de a-ºi creºte copiii. Aceeaºi încredere doresc sã le-o inspir din nou tuturor minerilor cãrora le transmit cã rãmân acelaºi susþinãtor al activitãþii lor ca ºi pânã acum. MONICA IACOB-RIDZI Deputatul dumneavoastrã
Miniere au fost grav rãniþi în urma unei explozii care s-a produs în subteran, iar în alt accident, doi angajaþi au fost grav rãniþi în urma exploziei unui transformator electric. În iunie 2004, un miner a murit dupã ce a fost prins între staþia de întoarcere a unui transportator ºi un stâlp de susþinere. În fine, în iulie 2005, doi mineri au murit în subteranul de la Petrila, corpurile lor fiind gãsite sub mormane de cãrbune. La patru ani de la accident, vinovaþii încã n-au plãtit pentru moartea celor 13 mineri ºi suferinþa celor 15 care au scãpat cu viaþã fiind rãniþi extrem de grav. Anchetatorii au stabilit cine se face responsabil de tragedie însã judecãtorii încã nau finalizat procesul. Trei foºti ºefi au fost condamnaþi la închisoare însã procesul încã nu s-a finalizat iar sentinþa nu este una definitivã.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 15 noiembrie 2012
Soarele rãsare ºi pentru Aninoasa raºul Aninoasa va primi o sumã de bani de la Consilul Judeþean, mâine, la rectificarea bugetarã. Primarul Nicolae Dunca, spune cã aceasta este prima veste bunã din ultimele luni pentru el.
O
Aproape de sfârºitul anului, întro zi mohorâtã de toamnã ca aceasta, Aninoasa ar putea avea parte ºi de puþin noroc, mai ales cã în ultima vreme, aceastã localitate trece prin clipe grele din cauza blocajului financiar. Consiliul Judeþean Hunedoara, în cadrul unei ºedinþe, care va avea loc astãzi, 15 noiembrie, va face o rectificare bugetarã, iar Aninoasa este prima localitate de pe lista oraºelor care vor primi bani. “O bunã parte din suma care o vom repartiza primãriilor, va fi ºi pentru Aninoasa. Ce va face primarul cu banii, este strict problema lui, însã noi, categoric îi vom da niºte fonduri. Am o sumã de peste 1 milion de euro care trebuie împãrþitã la mai multe primãrii”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Primarul Oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca, spune cã acesta este primul semn de bine din ultimele luni pentru localitatea pe care o conduce. “Eu sunt foarte bucuros cã voi primi o sumã de bani.
În funcþie de arieratele pe care le are fiecare primãrie, am înþeles cã se dã 5 % din totalul acestora. La mine ar fi undeva la 3 miliarde ºi 800 de milioane lei vechi. Dacã cei de la Consiliul Judeþean mã ajutã cu aceastã sumã, le-aº mulþumi din suflet, iar pentru mine ar fi o zi bunã, pentru cã pentru prima datã, cineva se gândeºte ºi la Aninoasa”, ne-a
Dealerii de etnobotanice, rãmân în arest ribunalul Hunedoara a respins, miercuri, recursul formulat de cele 18 traficanþi ºi consumatori de substanþe cu efect psihoactiv.
T
Cei 18 au fost arestaþi preventiv sãptãmâna trecutã de magistraþii de la Judecãtoria Deva. Dealerii ºi consumatorii de substanþe etnobotanice rãmân dupã gratii.Miercuri s-a judecat recursul lor, dar magistraþii le-au respins cererea de eliberare din arest „În data de 14.11.2012 instanþa a respins
Trafic rutier controlat online irculaþia din Deva ”controlatã” cu tehnologia viitorului Sistem de dirijare a traficului rutier. Începând de anul viitor, conducãtorii auto din Deva vor circula ”ghidaþi” electronic.
C
Monika BACIU Administraþia localã implementeazã un proiect ce prevede realizarea unui sistem de dirijare a traficului rutier asistat de calculator, semafoarele urmând sã fie coordonate în funcþie de numãrul maºinilor care aºteaptã în
declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa Cu banii pe care îi va primi, primãria Aninoasa va plãti datoriile cãtre furnizori, care nu sunt deloc mici. De altfel, primarul Nicolae Dunca a mai spus cã este foarte posibil sã participe ºi el la ºedinþa de consiliu, pentru a-ºi susþine cauza dacã este nevoie. Luiza ANDRONACHE
intersecþii. Acesti sistem va fi realizat cu fonduri europene a cãror valoare este estimata la suma de 17 milioane de lei. Cofinanþarea
recursul declarat de cãtre inculpaþi, astfel se menþine mãsura arestãrii preventive dispusã faþã de 18 inculpaþi de cãtre Judecãtoria Deva”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Sãptãmâna trecutã 40 de tineri au fost sãltaþi de mascaþi în
Primãriei este de 667.223 de lei. Conform documentelor lucrãrile pentru realizarea sistemului de management al traficului rutier din municipiul Deva vor fi finalizate în luna mai a anului viitor. În cadrul proiectului vor fi modernizate 23 de intersecþii situate pe principalele axe de circulaþie: Calea Zarandului-ºoseaua
urma unei razii ce a avut loc la Hunedoara. Atunci au fost confiscate ridicate aproximativ 3,5 kilograme de etnobotanice, etichete autocolan¬te pentru ambalat, cântare ºi apa¬raturã pentru porþionat ºi ambalat, dar ºi aproximativ 800 de milioane de lei vechi, bani proveniþi din vânzarea produselor interzise. Totodatã, în urma percheziþiilor a fost ridicat ºi un pistol cu aer comprimat ºi înscrisuri utile cauzei. Substanþele veneau din Spania ºi mai apoi erau distribuite în oraºele din Transilvania. Diana MITRACHE
de centurã a oraºului, bulevardele 1 Decembrie, 22 Decembrie, strada Horea ºi strada Eminescu. Semafoarele din aceste intersecþii vor fi schimbate cu altele noi, realizate pe bazã de LED-uri, iar în asfalt vor fi montaþi senzori cu ajutorul cãrora vor fi monitorizate valorile de trafic. Datele colectate din intersecþii vor fi transmise unui centru de comandã, care, pe baza unui soft specializat, va stabili cât timp va rãmâne fixat pe culoarea verde un semafor sau altul.