Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul II Nr. 253
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 noiembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Începe postul Crãciunului
Medicii ºi preoþii, în tabere diferite privind alimentaþia
Soluþiile pentru Valea Jiului vor fi aplicate imediat dupã alegeri cest program de guvernare se pliazã cã o mãnuºã pe problemele Vãii Jiului în sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã excepþie”.
”A
>>> PAGINA A 3-A
De ce sar trenurile de pe ºine?! e cel puþin douã zile au nevoie reprezentanþii firmei care administreazã tronsonul de cale feratã ºi cei ai transportatorului sã remedieze pagubele produse dupã deraierea trenului cu huilã de luni seara.
D
>>> PAGINA A 5-A
Benzinãrie, bombã pe marginea drumului âncare alteratã ºi circuite nefuncþionale. Asta au gãsit medicii care asigurã siguranþa alimentelor ºi care au controlat benzinãriile din Valea Jiului. La una dintre ele, care se aflã în Petroºani au gãsit peºte prãjit, lângã cel congelat ºi multã mizerie, iar pentru asta au dat ºi amenzi.
M
>>> PAGINILE 6-7
Evacuare cu scandal din blocul de locuinþe sociale familie care a ocupat abuziv o garsonierã din blocul de locuinþe sociale din cartierul petroºenean Colonie a fost evacuatã (ieri) de cãtre reprezentanþii primãriei...
O
âine începe cel mai mare post de peste an, respectiv Postul Crãciunului. Sute de mii de credincioºi vor respecta dogmele bisericeºti, aceºtia trecând printr-o perioadã de curãþire spiritualã ºi alimentarã pentru sãrbãtoarea Naºterii Domnului, care va fi prãznuita în 25 decembrie. >>> PAGINILE 8-9
M
>>> PAGINA 11
2 Utile
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Radare
DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Motorinã 6,17 Lei
Motorinã 6,45 Lei
Benzinã 6,18 Lei
Benzinã 5,79 Lei
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Motorinã 6,30 Lei
Motorinã 6,12 Lei
Benzinã 5,83 Lei
Benzinã 5,84 Lei
Lupeni
Motorinã 6,10 Lei
Motorinã 6,14 Lei
Benzinã 5,83 Lei
Benzinã 5,75 Lei
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Ziua
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687
www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Copii contra pãrinþi 17:20 Condamnata 20:00 Observator special 18:30 ªtiri Naþional TV 20:30 Studio sportiv: Ediþie 19:15 Destine împlinite specialã 20:15 Suflete pereche 21:00 Fotbal amical: 21:15 Cuceritorul România - Belgia 22:30 Iubire interzisã (r) 23:00 Un Show Pãcãtos 0:15 Împãrãteasa de fier
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pasiune ascunsã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Mãmici adolescente 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 România, te iubesc!
Prima TV 9:30 Victor 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 20:30 22:15 23:15 23:45
Focus Sport Cronica Cârcotaºilor Trãsniþii Focus Monden Mondenii (r)
TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
Soluþiile pentru Valea Jiului vor fi aplicate imediat dupã alegeri cest program de guvernare se pliazã cã o mãnuºã pe problemele Vãii Jiului în sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã excepþie”.
m-am ocupat, ca deputat, în perioada 2000-2004. ªtiu cã pot rezolva multe probleme de aici ºi pot contribui substanþial la redarea demnitãþii locuitorilor Vãii Jiului.
REP.: Toþi politicienii de pânã acum au vorbit de dezvoltarea Vãii Jiului. Dumneavoastrã aveþi argumente credibile pentru acestã… ”vorbã”?
REP: Concret, care sunt propunerile din domeniul social?
REPORTER: De ce ar trebui sã voteze cetãþenii din Petrila, Petroºani ºi Aninoasa cu USL, cu Ioan Rus, candidat la Camera Deputaþilor?
IOAN RUS: Respectul ºi consideraþia pentru oamenii în vârstã se afla pe cale de dispariþie, dupã aceºti ultimi patru ani. Astfel, pensionarii cu venituri mici, sub 1000 ron, vor primi medicamente compensate în proporþie de 90 la sutã. Pensiile vor fi indexate cu rata inflaþiei ºi se vor multiplica resursele de venit pentru bãtrâneþe ºi cei cu venituri minime vor primi ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie.
IOAN RUS: Argumente sunt ºi Valea Jiului clar se poate dezvolta pentru cã ideea este verificatã ºi aplicatã cu succes de multã vreme, de exemplu în Belfort-Strasbourg, Franþa. Este vorba de o Agenþie de dezvoltare care sã atragã forþe administrative, profesionale, competenþe în domenii, cercetare, învãþãmânt superior, bãnci, agenþi economici etc. Toþi aceºtia formeazã un consorþiu în cadrul agenþiei. Care este scopul: orice cetãþean cu idei novatoare, de inventicã, economice, din orice doemniu, vine cu
”A
IOAN RUS: Dupã patru ani, în care o guvernare distrugãtoare a slãbit România din punct de vedere economic ºi social, patru partide s-au alãturat pentru a stopa acest fenomen. Era de aºteptat o uniune politicã de anvergurã, solidã, ca efect al sãrãcirii unei þãri întregi ºi a populaþiei. În orice þarã din lume deciziile politice, politica în sine, trebuie sã aibã în vedere interesul naþional, interesul populaþiei ºi viitorul unei naþiuni. USL este soluþia acestui moment ºi spun asta pentru cã programul de guvernare este realist, cu efecte imediate asupra oamenilor, cu soluþii economice ºi sociale, cu relaxãri fiscale pentru întreprinderi cu scop de dezvoltare ºi implicit de absorbþia forþei de muncã. Învãþãmântul, sãnãtatea au soluþii agreate de profesioniºtii acestora, care trebuie doar implementate imediat. Acest program de guvernare se pliazã cã o mãnuºã pe problemele Vãii Jiului în sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã excepþie. Eu, Ioan Rus, am experienþa ºi politicã ºi în plan economic, dar ºi în plan social pentru asta. Sunt un om care gândeºte de douã ori înainte de a tãia ºi mai ales actualul program de guvernare USL cuprinde multe soluþii de care
Apoi tinerilor li se vor asigura subvenþii parþiale pentru cãrþi-manuale, elevii din ciclul primar vor beneficia de o masã caldã. Sunt avute în vedere, toate palierele socio-economice. Acestea sunt doar câteva exemple…
ideea la acest consorþiu care o analizeazã, studiazã ºi dacã este viabilã i se atribuie girul folosirii ei. În baza acestui gir, agenþia va materializa ideea într-o afacere profitabilã. Aceastã agenþie se va finanþa din procentele care i se cuvin din afacerea astfel nãscutã, respectiv 5-6 la sutã din cifra de afaceri, ceea ce înseamnã ºi o cointeresare totalã, ºi în timp poate deveni o forþã tehnicã ºi una financiarã. Practic va fi locomotiva dezvoltãrii. O astfel de agenþie din Franþa a dezvolatat 100-125 de proiecte de anvergurã pe an, materializate în întreprinderi ºi locuri de muncã. Dacã voi primi girul alegãtorilor ca deputat, asta voi face ºi dacã nu voi reuºi mã voi gândi la demisie…
REP.: Cum v-aþi gândit sã-i faceþi pe medicii specialiºti sã vinã în Valea Jiului? IOAN RUS: În perioada 2000-2004 am venit cu o idee care ar fi funcþionat ºi astãzi, dacã nu ar fi existat orgoliile edililor de atunci ºi dorinþa lor de a avea de toate într-un singur spital. Am convins la vremea respectivã pe ministrul sãnãtãþii de atunci, Daniela Bartoº, care a ºi trimis în Valea Jiului un secretar de stat pentru documentare, ca în fiecare localitate sã existe câte o secþie mare, modernã pe specialitãþi, sub pãlãria unui singur spital. La Uricani se ºi stabilise locaþia unui spital-sanatoriu pe probleme de respiraþie. Acolo au fost repartizate acele blocuri noi, care ulterior au fost preluate de Ministerul Învãþãmântului. Apoi la Lupeni, un spital/secþie de copii, la Vulcan - de boli infecþioase ºi plãmâni, la Petrila – de psihiatrie, iar la Petroºani secþia mare de Urgenþã. Atunci am convins ”voinþa politicã”, dar în teritoriu nu s-a dorit acest lucru. În condiþiile în care guvernarea PDL a închis spitale, dacã acest mare spital al Vãii Jiului ar fi existat, nu s-ar fi putut atinge de el. Un asemenea sistem, cu condiþii de excepþie, ar putea atrage medici de marcã din þarã. Este o soluþie! REP.: La momârlanii nostri v-aþi gândit? IOAN RUS: Da, ei sunt cei care pãstreazã tradiþiile ºi identitatea specificã acestor locuri ºi sub nici o formã nu au fost uitaþi. Pentru ei existã un set de stimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microferme familiale, apoi lãptãreasa noastrã va fi
inclusã într-un sistem de lucrãtori familiali pentru a beneficia pensie ºi asigurãri de sãnãtate. În Valea Jiului se va crea un centru de colectare a produselor acestora, începând de la legume ºi fructe, pânã la lapte ºi lânã. REP.: Pe oamenii de afaceri, mulþ,i puþini, buni, rãi, ai Vãii Jiului, îi aveþi în vedere? IOAN RUS: Obligatoriu! În ultima vreme oamenii de afaceri au fost sufocaþi, omorâþi de taxe ºi impozite, de controale peste controale pentru a se stoarce ultimul leu la bugetul de stat. În acest sens va exista o relaxare fiscalã pentru a se putea revigora, pentru cã la noi, aici, alternativa locurilor de muncã este în sectorul privat. În programul de guvernare este prevãzutã reducerea generalã a impozitãrii ºi lãrgirea bazei de impozitare. CAS-ul datorat de angajator va fi redus cu 5 la sutã, concomitent cu creºterea progresivã a cresterii salariului minim pe economie pânã la 1200 ron. Se reduce TVA de la 24 la 9 la sutã la producãtorii agricoli, iar în decursul celor patru ani de mandat, TVA-ul general va reveni la 19 la sutã. Se vor reduce la jumãtate taxele parafiscale ºi va creºte deductibilitatea cheltuielilor pânã la 50 la sutã. Acestea sunt doar o parte din mãsuri. REP.: Mineritul va rãmâne încã mult timp activitatea de bazã în Valea Jiului. Cum va arãta acest secor în urmãtorii ani? IOAN RUS: Complexul energetic Hunedoara, cu minele cuprinse în organizarea sa, este o soluþie importantã pentru consolidarea mineritului. Celelalte
mine, care vor fi subvenþionate o vreme, pot dovedi, ºi eu sunt convins cã o vor face, cã sunt viabile ºi absolut necesare. Cine spune cã energia viitorului este cea datã de vânt, sau resurse regenerabile a greºit. Ele pot fi complementare doar. O spun acum cu argumente cercetãtorii lumii. Energia o va da ºi în viitor pãmântul, cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveºte minerii, aceºtia trebuie sã-ºi recâºtige statutul de oameni rari, munca sã le fie plãtitã la justa valoare, drepturile obþinute cu sânge vor fi pãstrate, iar condiþiile de muncã trebuie sã le diminueze la maxim riscurile meseriei. ªi aºa va fi. REP.: Femeile! Cum staþi cu femeile, domnule Ioan Rus? Femeile au un statut aparte în calitatea lor de mame, de tinere care doresc sã se afirme profesional ºi care vor costrui viitoarele familii. Concediile de creºtere a copilului vor fi plãtite la cota la care acestea sã se poatã ocupa relaxat, cu atenþie de copii, fãrã teama de a-ºi pierde locul de muncã. Avem nevoie de un viitor sãnãtos, dar mai ales avem nevoie ca mamele sã nu mai fie nevoite sã plece în þãri strãine pentru a putea asigura copiilor cele necesare, dar care îi pãgubesc de… cei 7 ani de acasã, în care mama are un rol esenþial. Tinerele noastre nu mai trebuie, la rândul lor, sã se îndrepte cu gândul spre emigrare, pentru cã la noi nu existã un sistem care le permite sã se afirme profesional. Acest lucru nu se va mai întâmpla. Existã o seamã de mãsuri bine gândite în acest sens, care aºtreaptã doar aceste alegeri pentru a fi aplicate. Interviu realizat de Victor Iancu
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
La Palatul Cultural “Minerul”, lucrãrile se executã în ritm alert uncitorii firmei care executã reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural Minerul din Lupeni, fac tot posibilul ca în aceastã perioadã sã termine de reabilitat acoperiºul clãdirii, pentru a proteja ceea ce s-a fãcut în interior, în primul rând.
M
Luiza ANDRONACHE “În momentul de faþã sunt lucrãri foarte importante la acoperiº. Oamenii s-au descurcat foarte bine ºi au lucrat ºi în interior foarte mult. Acum se pun þiglele ºi deja s-a montat tot ceea ce înseamnã lemn ”,
ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager la primãria Municipiului Lupeni. Lucrãrile la acoperiº vor continua pânã când vremea va permite, iar mai apoi, muncitorii vor lucra pe toatã perioada sezonului rece doar în interior. Termenul de finalizare al întregului
proiect este preconizat pentru primãvara anului viitor, atunci când primãria promite un spectacol de zile mari, la inaugurarea construcþiei. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au
Bani pentru naveta profesorilor aveta profesorilor este decontatã de autoritãþile de la Petroºani. Un numãr de 18 cadre didactice care îºi exercitã profesia la unitãþile de învãþãmânt din municipiul Petroºani, însã nu îºi au domiciliul aici, vor avea transportul decontat de cãtre administraþia localã.
N
Monika BACIU Consilierii locali de la Petroºani au aprobat decontarea navetei pentru personalul didactic care nu dispune de locuinþã pe raza municipiului Petroºani pentru deplasãrile efectuate din localitatea de domiciliu la locul de muncã ºi retur. Cheltuielile cu transportul se deconteazã pentru lunile septembrie – octombrie 2012. Este vorba de cadre didactice de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din localitate, urmând însã ca ºi ceilalþi dascãli de la celelalte unitãþi ºcolare sã beneficieze de decontarea cheltuielilor de transport. Majoritatea cadrelor didactice de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani
care nu îºi au domiciliul aici fac naveta din Petrila. Existã însã ºi câteva cadre didactice
care vin la Petroºani pentru a-ºi exercita meseria din Lupeni, Vulcan sau Aninoasa. Valoarea cheltuielilor de transport decontate este de 1363 de lei. Navetã decontatã în urmã cu câteva luni
În urmã cu aproximativ douã luni, consilierii de la Petroºani au decontat cheltuielile de transport ale profesorilor care nu îºi au domiciliul pe raza municipiului Petroºani. Astfel, a fost alocatã suma de aproximativ 9300 de lei pentru a plãti cheltuielile de transport din perioada cuprinsã în decembrie 2011-iunie 2012. “In urma solicitarii
venite din partea primarului Tiberiu Iacob Ridzi consilierii locali au alocat suma de aproximativ 9300 de lei pentru plata transportului celor 64v de profesori care fac naveta la Petrosani”, a precizat
fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de video-proiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni,
Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Banii au fost repartizat cadrelor dicatice de la mai multe unitãþi ºcolare din Petroºani. Astfel, pentru cei de la Colegiul National „Mihai Eminescu”din Petroºani s-a alocat suma de 1.850 lei, 2.243 lei s-au alocat pentru personalul didactic de la Colegiul Economic ,,Hermes”, care nu dispune de locuinþã pe teritoriul municipiului Petroºani, pentru deplasãrile efectuate din localitatea de reºedinþã la locul de muncã ºi retur, aferente lunilor decembrie 2011 – martie 2012. Pentru profesorii de la Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida s-a aprobat decontarea sumei de 3.352 lei. Cel mai puþin au primit personalul didactic de la Grãdiniþa PP3 Petroºani, ºi anume 1883 de lei.
În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiunea electoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit
în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã, iar acum, aproape cã stã sã se prãbuºeascã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
De ce sar trenurile de pe ºine?! D
e cel puþin douã zile au nevoie reprezentanþii firmei care administreazã tronsonul de cale feratã ºi cei ai transportatorului sã remedieze pagubele produse dupã deraierea trenului cu huilã de luni seara. Iar pânã atunci traficul feroviar pe ruta Vulcan – Uricani este complet blocat. Evenimentul scoate, însã la ivealã o problemã mai veche: infrastructura învechitã ºi periculoasã. Carmen COSMAN Cel mai mult are de suferit Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, care transportã huila extrasã de la unitãþile miniere doar pe calea feratã. Cu trenul ajunge la Preparaþia Coroieºti ºi tot cu trenul cãrbunele de la minele Vulcan ºi Lupeni, ori cel de la Coroieºti merge cãtre Termocentrala Mintia. În total sunt 3 garnituri de tren în fiecare zi, cu câte 30 – 35 de vagoane în componenþã fiecare. Trenul care a deraiat luni seara avea doar 20 de vagoane pentru cã alte 15 urmau sã i se ataºeze la Iscroni, însã chiar ºi aºa linia de cale feratã a cedat sub greutatea încãrcãturii de 55 de tone de cãrbune din fiecare vagon. Trenul aparþine de CFR Marfã, dar linia de cale feratã este concesionatã, încã din luna februarie a acestui an, de Regio Trans Braºov. Aceeaºi firmã
care a preluat ºi transportul de pasageri pe aceasta rutã, de asemenea blocat în aceste zile. Cele douã societãþi, ajutaþi ºi de reprezentanþii Companiei Naþionale a
Huilei Petroºani, au muncit marþi ore în ºir ca sã punã vagoanele pe ºine. Trei dintre ele au fost ridicate înapoi pe calea feratã de locomotivã cu ajutorul unor dispozitive speciale, numite podolski, dupã numele celui care le-a inventat. Pentru al patrulea vagon, acre a rupt traversele ºi
calea feratã în momentul în care a deraiat, a fost nevoie de o macara de mare tonaj, dar numai dupã ce încãrcãtura a fost golitã. Urmeazã, însã, alte zile pentru repararea stricãciunilor. Iar între timp, factorii responsabili încearcã sã afle de ce a deraiat trenul. „Din primele estimãri se pare cã au deraiat 4 vagoane de marfã. La ora actualã, evenimentul este în cercetare, atât de cãtre inspectorii ITM, cât ºi de cãtre cei de la Inspectoratul Judeþean de
Poliþie. Avem o problemã, se referã la reparaþia cãii de rulare, care trebuie sã se facã într-un termen cât mai scurt, astfel încât sã nu blocãm producþia la cele douã exploatãri miniere Lupeni ºi Uricani ºi ca sã putem avea ºi un trafic normal al garniturilor de tren de persoane”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, aflat la faþa locului. Vagoanele cu cãrbune au fost pãzite toatã noaptea de jandarmi, aºa încât cãrbunele sã nu-i tenteze cumva pe hoþi.
nfrastructura feroviarã este la pãmânt
I
Evenimentul de luni
seara scoate încã, din nou, la luminã infrastructura învechitã, deloc sigurã pentru garniturile de tren. Traversele sunt mâncate de timp, iar ºinele sunt deformate sub greutatea încãrcãturilor care le-au strãbãtut zeci de ani. Aºa cum spuneam, tronsonul de cale feratã Petroºani – Lupeni a fost concesionat, în luna februarie a acestui an, cãtre Regio Trans Braºov, care are obligaþia de a întreþine ruta feroviarã. O cale feratã veche pe care au circulat sute de trenuri încãrcate cu huilã, care au pus la grea încercare ºina de cale feratã. Sunt chestiuni ºtiute de cei care au închiriat tronsonul ºi recunoscute imediat cum se închid camerele de filmat. De când au preluat aceastã rutã, reprezentanþii societãþii spun cã sau fãcut doar reparaþii curente, uzuale, acolo unde era absolutã nevoie, ºi nicidecum reparaþii capitale. Nu ºtiu cât ar costa ºi nici mãcar nu au calculat, pentru cã închiderea acestui tronson pentru repararea lui ca la carte ar dinamita Compania Naþionalã a Huilei, care nu ar mai putea livra producþia. Mai mult de douã – trei zile, linia nu poate fi nefuncþionalã, iar timpul este prea scurt pentru a putea face ceva. Problema infrastructurii feroviare învechite ºi deloc sigure nu este nouã, dar nici nu are rezolvare. Pericolele care ne pândesc la cãlãtoria cu trenul sunt mult mai multe ºi doar experienþa mecanicilor sau a însoþitorilor de tren a dus la evitarea producerii unor tragedii pe calea feratã. Infrastructura învechitã este la pãmânt, iar hoþii ºi-au fãcut de cap. De
exemplu, de la Iscroni la Lupeni „magneþii” au dat nu o datã iama în instalaþiile de semnalizare. ªi tot în aceastã zonã mai apare o problemã gravã: trenurile circulã pe ºine deformate. Calea feratã s-a deformat sub greutatea garniturilor ºi nimeni nu s-a grãbit sã o
fost construite dupã cel de-al doilea rãzboi mondial ºi de mult nu au mai intrat în reparaþii capitale. Unele prezintã acum fisuri, „mascate” de icuri sau bârne de lemn, ºi chiar infiltraþii grave. În lipsa unor fonduri serioase, reparaþiile înseamnã, de fapt, doar
înlocuiascã. Sau, mai bine spus, nu au avut fondurile necesare. Mecanicii se tem pentru siguranþa lor ºi a trenurilor, dar nu au de ales. „Este dezastru. Nu þin minte când s-a reparat ultima datã aceastã porþiune de cale feratã. Uitaþi-vã cum aratã ºinele. Trebuie sã mergem cu mare atenþie, sunt porþiuni unde se circulã cu 5 kilometri la orã, cã altfel riscãm sã deraiem”, ne araãta, nu de mult, un angajat al CFR Marfã. ªi nu este singura zonã cu nereguli majore. Pe Defileul Jiului, tunelurile sunt cele care creeazã probleme. Actualele tuneluri de pe ruta Bumbeºti-Livezeni au
cârpeli, care nu au cum sã reziste în timp. Problemele pe calea feratã s-au acutizat dupã disponibilizarea personalului din cadrul CFR, care s-ar fi fãcut haotic, dupã cum spun chiar cei din interior. Personalul de conducere a rãmas fixat în scaune, iar angajaþii „de rând” au fost puºi pe liber. Iar cei care au mai rãmas, se descurcã din ce în ce mai greu, cu fonduri tot mai puþine, parcã, de la un an la altul. În urma întâlnirii grupului de lucru constituit din ordinul prefectului, Sorin Vasilescu cel tîrziu joi seara circulaþia feroviarã trebuie sã fie reluatã.
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 noiembrie 2012
6 Actualitate
Furt cu repetiþie la magazinul chinezesc atronii chinezi care au un magazin în centrul Petroºaniului sunt disperaþi din cauza hoþilor. Degeaba au sisteme performante de supraveghere pentru cã hoþii sunt ºi ei la curent cu tehnica.
P
Maximilian GÂNJU Magazinul chinezesc din Petroºani este mai nou þinta preferatã a hoþilor care le fac pagube însemnate celor doi chinezi care ºi-au mutat afacerile din Ungaria în Valea Jiului. Oamenii au investit masiv în sistemul de supraveghere însã cum magazinul este foarte mare, hoþii reuºesc sã plece cu prada de multe ori. Ieri dimineaþã, o tânãrã de 20 de ani din Petroºani, a furat marfã de 650 de lei la o primã loviturã ºi a revenit câteva ore mai târziu. Chinezii ºi angajaþii care
se ocupã de supraveghere în magazin ºi-au dat seama cã este ceva în neregulã. „Dimineaþã s-a tot învârtit, a luat produse ºi le-a ascuns. Când a trecut pe la casã nu avea nimic în coº.
Benzinãrie, bombã pe mar ginea drumului
Sistemul de alarmã nu a pornit pentru cã avea un dispozitiv care blocheazã etichetele electronice prinse de produse ºi care sunã în momentul în care ieºi din magazin”, a spus o angajatã.
lciorul nu merge de multe ori la apã
U
Tânãra s-a lãcomit ºi a
âncare alteratã ºi circuite nefuncþionale. Asta au gãsit medicii care asigurã siguranþa alimentelor ºi care au controlat benzinãriile din Valea Jiului. La una dintre ele, care se aflã în Petroºani au gãsit peºte prãjit, lângã cel congelat ºi multã mizerie, iar pentru asta au dat ºi amenzi.
M
Diana MITRACHE
revenit în magazin câteva ore mai târziu. De aceastã datã toatã lumea a fost cu ochii pe ea ºi au prins-o furând produse de câteva sute de lei. „În coº a pus douã pachete de cãrþi de joc. A trecut la casã ºi a plãtit ºase lei însã am oprito pentru a vedea ce are în bagaj. Atunci a devenit violentã ºi am chemat poliþiºtii. Când au venit aceºtia ºi i-au fãcut controlul, au descoperit haine ºi produse de câteva sute
de lei dar ºi dispozitivul cu care bloca alarma. Le-am pus la dispoziþie ºi imaginile de la camerele de supraveghere unde se vede cum îºi bagã în geantã produsele”, mai spune angajatul magazinului. Poliþiºtii din Petroºani i-au fãcut dosar penal tinerei pentru infracþiunea de furt calificat ºi o cerceteazã în stare de libertate a precizat inspectorul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara.
Contrabandist prins la Hunedoara este 200 de pachete de þigãri netimbrate au fost gãsite la o razie a poliþiei hunedorene în portbagajul unui contrabandist. Omul a fost arestat 24 de ore ºi s-a ales cu marfa ºi banii confiscaþi.
P
Un bãrbat de 45 de ani din Hunedoara a fost reþinut pentru contrabandã cu þigãri de poliþiºtii din localitate. El a fost gãsit într-o piaþã, chiar când vindea acele þigãri din maºina sa. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Hunedoara l-au depistat în zona Micro 5, un bãrbat de 45 de ani, din Hunedoara, în timp ce comercializa þigarete din autoturismul proprietate personalã. În urma controlului, în portbagajul autoturismului au fost gãsite peste 230 de pachete de þigãri netimbrate ºi 423 de lei proveniþi din vânzarea þigaretelor. Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de contrabandã, faþã de acesta fiind luatã mãsura reþinerii pentru 24 ore, urmând sã fie prezentat Judecãtoriei Hunedoara cu propunere de arestare preventivã”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Contrabanda cu þigãri nu e o noutate în Hunedoara. În varã, mascaþii au luat cu asalt Valea Jiului, unde au fost organizate 54 de percheziþii ºi au fost ridicaþi pentru declaraþii peste 60 de învinuiþi. Aceºtia formau un grup infracþional organizat, specializat în contrabandã ºi trafic cu þigãri,
„În ultima perioadã am controlalt magazinele alimentare din toate benzinãriile din Valea Jiului. A fost o tematicã ºi toate au fost verificate, iar aici am gãsit o unitate cu probleme din
punct de verede al respectãrii normelor de igienã ºi siguranþãa alimentelor. Au avut intersecþii nocive ºi nu au respectat condiþiile de igienã impuse de legislaþia în vigoare, fapt ce a fãcut sã primeascã oamendã de 10 milioane de lei vechi”,
eci de centre de fier vechi sunt deschise în Hunedoara, iar hoþii furã tot ce prind. De la capacele de canal, la piese de la calea feratã. Cei care cerceteazã acum incidentul de la Paroºeni nu exclud nici varianta potrivit cãreia hoþii de material de cale sã fie ºi ei într-o oarecare mãsurã responsabili, dincolo de vechimea traverselor de lemn putrezite.
Z
Asta spune ºi un localnic, care a aflat cã trenurile întârzie pe acest
sector ore întregi din cauzã cã lipsesc piesele furate de hoþi. „Eu mã duceam la Timiºoara ºi a avut întârziere trenul de
la Bãrbãteni pânã la Vulcan o orã. Întrebând conductorul mi-a spus cã sunt furate toate semnalizãrile ºi nu pot sã vinã”, spune Licã Vieru, un localnic din Paroºeni, Valea Jiului. Prefectul Sorin Vasilescu recunoaºte cã existã hoþi ºi cã centrele de fier vechi sunt multe ºi primesc orice fel de material, fãrã sã þinã cont cã, o piesã furatã pune în pericol siguranþa circulaþiei pe calea feratã. „ªtiu cã în judeþul
Astãzi, vizitã la ªtiinþa
provenite din Ucraina, Republica Moldova ºi Serbia. Reþeaua a fost monitorizatã de peste 6 luni de zile ºi, pe timpul activitãþilor au fost indisponibilizate circa 450 de baxuri de þigãri, iar cu ocazia percheziþiilor, peste 100 de baxuri de þigãri au fost confiscate, în valoare de 1,5 miliarde de lei vechi.
iercuri, 14 noiembrie, reprezentanþii M firmelor care vor sã se înscrie la licitaþia de reabilitare a Bazei Sportive “ªtiinþa”, care aparþine Universitãþii Petroºani, vor face o vizitã de lucru în teren, pentru a vedea amplasamentul. Luiza ANDRONACHE “La ora 10:00 va avea loc vizitarea terenului de cãtre aceste firme, care trebuie sã-ºi depunã ofertele
Pubelele încã sunt la mare cãutare ubelelr de gunoi
P distribuite de cãtre municipalitate
locuitorilor din cartierul Colonie au ajuns marfã de negoþ. Maximilian GÂNJU Administraþia din Petroºani a dat locuitorilor din municipiu care locuiesc la case, pubele în care sã-ºi depoziteze deºeurile. Oamenii au primit câte trei containere destinate hârtiei, plasticului ºi gunoiului menajer. Numai cã, o parte a celor care au primit pubele, au vãzut o oportunitate de a-ºi rotunji veniturile ºi au trecut imediat la vânzarea lor. Un container a costat municipalitatea circa 100 de
susþine dr. Gheorghe Cristea, ºef DSVSA Valea Jiului. În fiecare benzinãrie existã o astfelde unitate de alimentaþie publicã, iar inspectorii sanitari
spun cã ar fi indicat ca oamenii sã fie mai atenþi din ce locuri îºi procurã hrana, chiar dacã sunt în trafic ºi cautã soluþii cât mai ieftine.
Totul ajunge la fier vechi
Diana MITRACHE
Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Actualitate 7
lei, iar 1000 astfel de recipiente au ajuns la gospodãriile din Petroºani. Câte mai sunt astãzi la proprietarii lor de drept ºi sunt folosite corespunzãtor ºi câte au ajuns „butoaie” pentru murãturi nu se ºtie. „În cartierul Colonie s-au vândut. Chiar eu am fost abordat de oameni de acolo. Nu mã cunoºteau, nu ºtiau cã sunt de la Primãrie ºi au venit la mine sã-ºi vândã pubelele. Trei la 70 de lei”, spune un angajat al municipalitãþii. ªi acum mai sunt doritori care sã achiziþioneze pubele însã cum cei mai mulþi deja le-au vândut preþul este considerabil mai mare. Tot la pachet se dau, adicã trei containere la preþul de 150 de lei.
pânã pe data de 20 noiembrie, pentru ca pe 21 sã putem avea ºedinþa de licitaþie propriu-zisã ”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, Director Administrativ la Universitatea Petroºani. De asemenea, reprezentanþii instituþiei ne-au mai spus cã pânã
Hunedoara avem 88 de centre de fier vechi, dar nu ºtiu exact câte sunt aici în Lupeni. Totuºi, incidentul de acum va fi atent verificat”, a mai spus Sorin Vasilescu. Hoþiile se petrec pe
acum, de condiþiile de participare la licitaþie s-au interesat 5 firme din judeþul Hunedoara, dar ºi din alte judeþe. În prezent baza sportivã ºi în special tribuna terenului, aratã rãu, pentru cã acest obiectiv nu a beneficiat niciodatã de modernizare. Valoarea totalã a proiectului este estimatã la suma de 600 de
Sumã inexistentã pentru lucrãrile de reabilitare
40 de milioane de euro pentru Castelul Huniazilor astelul Huniazilor , mãcinat de negura timpurilor ºi de napãsarea autoritãþilor.
C
Monika BACIU Castelul Corvinilor de la Hunedoara, cel mai important monument de arta goticã medievalã din Transilvania, este pe punctul de a se dãrâma, asta în condiþiile
în care cei abilitaþi nu iau mãsurile de rigoare. În ultimii ani, castelul a beneficiat defonduri pentru reabilitare de la Ministerul Culturii, însã banii alocaþi au fost insuficienþi. În urmã cu doi ani aici a avut loc ultima reabilitare în valoare de un milion de euro, banii fiind alocaþi din bugetul Primãriei Hunedoara. Atunci sau realizat lucrãri
doar la acoperiºurile din faþã.
A
pa trece prin acoperiº
În momentul de faþã apa intrã prin acoperiºul gaurit ºi se infiltreazã în zidurile vechi care dãinuie de secole întregi. În spate se vede cerul prin plafon. Acoperiºul de pe aripa vesticã are gãuri atât de mari
toate liniile, iar asta recunosc ºi cei de la CFR, care afirmã cã pe tronsonul dintre Baru ºi Simeria, hoþiile se þin lanþ ºi siguranþa circulaþiei e pusã mai mereu în pericol.
mii de lei, însã lucrarea poate fi licitatã cu mai puþin de atât. Durata execuþiei trebuie sã nu depãºeascã 60 de zile.
încât ornamentele din lemn au putrezit din cauza ploilor. Din aceastã cauzã bucãþi întregi din ziduri s-au desprins din plafon. La Turnul Toboºarilor lipseºte o streaºinã, iar apa se scurge direct pe zidurile strãvechi, aºa cã multe elemente de susþinere s-au dislocat. “Putem vedea distrugerile care au avut loc de-a lungul timpului la invelitoarea Bastionului Alb si bineinteles in momentul in care ploua infiltratiile afecteaza si zidurile si
tencuiala. Parte din acesta tencuiala e din secolul al XVII-lea”, a explicat Ioan Bodochi, directorul castelului, potrivit ªtirilor PRO TV. Primãria a alocat zilele trecute 400.000 de lei pentru reparaþii, dar banii ajung doar pentru 20% din acoperiºul afectat de ploi. Potrivit responsabililor castelului, pentru restaurarea întregului vestigiu ar fi nevoie de aproximativ 40 de milioane de euro.
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 noiembrie 2012
6 Actualitate
Furt cu repetiþie la magazinul chinezesc atronii chinezi care au un magazin în centrul Petroºaniului sunt disperaþi din cauza hoþilor. Degeaba au sisteme performante de supraveghere pentru cã hoþii sunt ºi ei la curent cu tehnica.
P
Maximilian GÂNJU Magazinul chinezesc din Petroºani este mai nou þinta preferatã a hoþilor care le fac pagube însemnate celor doi chinezi care ºi-au mutat afacerile din Ungaria în Valea Jiului. Oamenii au investit masiv în sistemul de supraveghere însã cum magazinul este foarte mare, hoþii reuºesc sã plece cu prada de multe ori. Ieri dimineaþã, o tânãrã de 20 de ani din Petroºani, a furat marfã de 650 de lei la o primã loviturã ºi a revenit câteva ore mai târziu. Chinezii ºi angajaþii care
se ocupã de supraveghere în magazin ºi-au dat seama cã este ceva în neregulã. „Dimineaþã s-a tot învârtit, a luat produse ºi le-a ascuns. Când a trecut pe la casã nu avea nimic în coº.
Benzinãrie, bombã pe mar ginea drumului
Sistemul de alarmã nu a pornit pentru cã avea un dispozitiv care blocheazã etichetele electronice prinse de produse ºi care sunã în momentul în care ieºi din magazin”, a spus o angajatã.
lciorul nu merge de multe ori la apã
U
Tânãra s-a lãcomit ºi a
âncare alteratã ºi circuite nefuncþionale. Asta au gãsit medicii care asigurã siguranþa alimentelor ºi care au controlat benzinãriile din Valea Jiului. La una dintre ele, care se aflã în Petroºani au gãsit peºte prãjit, lângã cel congelat ºi multã mizerie, iar pentru asta au dat ºi amenzi.
M
Diana MITRACHE
revenit în magazin câteva ore mai târziu. De aceastã datã toatã lumea a fost cu ochii pe ea ºi au prins-o furând produse de câteva sute de lei. „În coº a pus douã pachete de cãrþi de joc. A trecut la casã ºi a plãtit ºase lei însã am oprito pentru a vedea ce are în bagaj. Atunci a devenit violentã ºi am chemat poliþiºtii. Când au venit aceºtia ºi i-au fãcut controlul, au descoperit haine ºi produse de câteva sute
de lei dar ºi dispozitivul cu care bloca alarma. Le-am pus la dispoziþie ºi imaginile de la camerele de supraveghere unde se vede cum îºi bagã în geantã produsele”, mai spune angajatul magazinului. Poliþiºtii din Petroºani i-au fãcut dosar penal tinerei pentru infracþiunea de furt calificat ºi o cerceteazã în stare de libertate a precizat inspectorul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara.
Contrabandist prins la Hunedoara este 200 de pachete de þigãri netimbrate au fost gãsite la o razie a poliþiei hunedorene în portbagajul unui contrabandist. Omul a fost arestat 24 de ore ºi s-a ales cu marfa ºi banii confiscaþi.
P
Un bãrbat de 45 de ani din Hunedoara a fost reþinut pentru contrabandã cu þigãri de poliþiºtii din localitate. El a fost gãsit într-o piaþã, chiar când vindea acele þigãri din maºina sa. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Hunedoara l-au depistat în zona Micro 5, un bãrbat de 45 de ani, din Hunedoara, în timp ce comercializa þigarete din autoturismul proprietate personalã. În urma controlului, în portbagajul autoturismului au fost gãsite peste 230 de pachete de þigãri netimbrate ºi 423 de lei proveniþi din vânzarea þigaretelor. Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de contrabandã, faþã de acesta fiind luatã mãsura reþinerii pentru 24 ore, urmând sã fie prezentat Judecãtoriei Hunedoara cu propunere de arestare preventivã”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Contrabanda cu þigãri nu e o noutate în Hunedoara. În varã, mascaþii au luat cu asalt Valea Jiului, unde au fost organizate 54 de percheziþii ºi au fost ridicaþi pentru declaraþii peste 60 de învinuiþi. Aceºtia formau un grup infracþional organizat, specializat în contrabandã ºi trafic cu þigãri,
„În ultima perioadã am controlalt magazinele alimentare din toate benzinãriile din Valea Jiului. A fost o tematicã ºi toate au fost verificate, iar aici am gãsit o unitate cu probleme din
punct de verede al respectãrii normelor de igienã ºi siguranþãa alimentelor. Au avut intersecþii nocive ºi nu au respectat condiþiile de igienã impuse de legislaþia în vigoare, fapt ce a fãcut sã primeascã oamendã de 10 milioane de lei vechi”,
eci de centre de fier vechi sunt deschise în Hunedoara, iar hoþii furã tot ce prind. De la capacele de canal, la piese de la calea feratã. Cei care cerceteazã acum incidentul de la Paroºeni nu exclud nici varianta potrivit cãreia hoþii de material de cale sã fie ºi ei într-o oarecare mãsurã responsabili, dincolo de vechimea traverselor de lemn putrezite.
Z
Asta spune ºi un localnic, care a aflat cã trenurile întârzie pe acest
sector ore întregi din cauzã cã lipsesc piesele furate de hoþi. „Eu mã duceam la Timiºoara ºi a avut întârziere trenul de
la Bãrbãteni pânã la Vulcan o orã. Întrebând conductorul mi-a spus cã sunt furate toate semnalizãrile ºi nu pot sã vinã”, spune Licã Vieru, un localnic din Paroºeni, Valea Jiului. Prefectul Sorin Vasilescu recunoaºte cã existã hoþi ºi cã centrele de fier vechi sunt multe ºi primesc orice fel de material, fãrã sã þinã cont cã, o piesã furatã pune în pericol siguranþa circulaþiei pe calea feratã. „ªtiu cã în judeþul
Astãzi, vizitã la ªtiinþa
provenite din Ucraina, Republica Moldova ºi Serbia. Reþeaua a fost monitorizatã de peste 6 luni de zile ºi, pe timpul activitãþilor au fost indisponibilizate circa 450 de baxuri de þigãri, iar cu ocazia percheziþiilor, peste 100 de baxuri de þigãri au fost confiscate, în valoare de 1,5 miliarde de lei vechi.
iercuri, 14 noiembrie, reprezentanþii M firmelor care vor sã se înscrie la licitaþia de reabilitare a Bazei Sportive “ªtiinþa”, care aparþine Universitãþii Petroºani, vor face o vizitã de lucru în teren, pentru a vedea amplasamentul. Luiza ANDRONACHE “La ora 10:00 va avea loc vizitarea terenului de cãtre aceste firme, care trebuie sã-ºi depunã ofertele
Pubelele încã sunt la mare cãutare ubelelr de gunoi
P distribuite de cãtre municipalitate
locuitorilor din cartierul Colonie au ajuns marfã de negoþ. Maximilian GÂNJU Administraþia din Petroºani a dat locuitorilor din municipiu care locuiesc la case, pubele în care sã-ºi depoziteze deºeurile. Oamenii au primit câte trei containere destinate hârtiei, plasticului ºi gunoiului menajer. Numai cã, o parte a celor care au primit pubele, au vãzut o oportunitate de a-ºi rotunji veniturile ºi au trecut imediat la vânzarea lor. Un container a costat municipalitatea circa 100 de
susþine dr. Gheorghe Cristea, ºef DSVSA Valea Jiului. În fiecare benzinãrie existã o astfelde unitate de alimentaþie publicã, iar inspectorii sanitari
spun cã ar fi indicat ca oamenii sã fie mai atenþi din ce locuri îºi procurã hrana, chiar dacã sunt în trafic ºi cautã soluþii cât mai ieftine.
Totul ajunge la fier vechi
Diana MITRACHE
Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Actualitate 7
lei, iar 1000 astfel de recipiente au ajuns la gospodãriile din Petroºani. Câte mai sunt astãzi la proprietarii lor de drept ºi sunt folosite corespunzãtor ºi câte au ajuns „butoaie” pentru murãturi nu se ºtie. „În cartierul Colonie s-au vândut. Chiar eu am fost abordat de oameni de acolo. Nu mã cunoºteau, nu ºtiau cã sunt de la Primãrie ºi au venit la mine sã-ºi vândã pubelele. Trei la 70 de lei”, spune un angajat al municipalitãþii. ªi acum mai sunt doritori care sã achiziþioneze pubele însã cum cei mai mulþi deja le-au vândut preþul este considerabil mai mare. Tot la pachet se dau, adicã trei containere la preþul de 150 de lei.
pânã pe data de 20 noiembrie, pentru ca pe 21 sã putem avea ºedinþa de licitaþie propriu-zisã ”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, Director Administrativ la Universitatea Petroºani. De asemenea, reprezentanþii instituþiei ne-au mai spus cã pânã
Hunedoara avem 88 de centre de fier vechi, dar nu ºtiu exact câte sunt aici în Lupeni. Totuºi, incidentul de acum va fi atent verificat”, a mai spus Sorin Vasilescu. Hoþiile se petrec pe
acum, de condiþiile de participare la licitaþie s-au interesat 5 firme din judeþul Hunedoara, dar ºi din alte judeþe. În prezent baza sportivã ºi în special tribuna terenului, aratã rãu, pentru cã acest obiectiv nu a beneficiat niciodatã de modernizare. Valoarea totalã a proiectului este estimatã la suma de 600 de
Sumã inexistentã pentru lucrãrile de reabilitare
40 de milioane de euro pentru Castelul Huniazilor astelul Huniazilor , mãcinat de negura timpurilor ºi de napãsarea autoritãþilor.
C
Monika BACIU Castelul Corvinilor de la Hunedoara, cel mai important monument de arta goticã medievalã din Transilvania, este pe punctul de a se dãrâma, asta în condiþiile
în care cei abilitaþi nu iau mãsurile de rigoare. În ultimii ani, castelul a beneficiat defonduri pentru reabilitare de la Ministerul Culturii, însã banii alocaþi au fost insuficienþi. În urmã cu doi ani aici a avut loc ultima reabilitare în valoare de un milion de euro, banii fiind alocaþi din bugetul Primãriei Hunedoara. Atunci sau realizat lucrãri
doar la acoperiºurile din faþã.
A
pa trece prin acoperiº
În momentul de faþã apa intrã prin acoperiºul gaurit ºi se infiltreazã în zidurile vechi care dãinuie de secole întregi. În spate se vede cerul prin plafon. Acoperiºul de pe aripa vesticã are gãuri atât de mari
toate liniile, iar asta recunosc ºi cei de la CFR, care afirmã cã pe tronsonul dintre Baru ºi Simeria, hoþiile se þin lanþ ºi siguranþa circulaþiei e pusã mai mereu în pericol.
mii de lei, însã lucrarea poate fi licitatã cu mai puþin de atât. Durata execuþiei trebuie sã nu depãºeascã 60 de zile.
încât ornamentele din lemn au putrezit din cauza ploilor. Din aceastã cauzã bucãþi întregi din ziduri s-au desprins din plafon. La Turnul Toboºarilor lipseºte o streaºinã, iar apa se scurge direct pe zidurile strãvechi, aºa cã multe elemente de susþinere s-au dislocat. “Putem vedea distrugerile care au avut loc de-a lungul timpului la invelitoarea Bastionului Alb si bineinteles in momentul in care ploua infiltratiile afecteaza si zidurile si
tencuiala. Parte din acesta tencuiala e din secolul al XVII-lea”, a explicat Ioan Bodochi, directorul castelului, potrivit ªtirilor PRO TV. Primãria a alocat zilele trecute 400.000 de lei pentru reparaþii, dar banii ajung doar pentru 20% din acoperiºul afectat de ploi. Potrivit responsabililor castelului, pentru restaurarea întregului vestigiu ar fi nevoie de aproximativ 40 de milioane de euro.
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
8 Actualitate âine începe cel mai mare post de peste an, respectiv Postul Crãciunului. Sute de mii de credincioºi vor respecta dogmele bisericeºti, pasãrea are pieptul gras va urma o iarnã grea; în cazul în aceºtia trecând care gãina are pieptul fãrã printr-o perioadã de grãsime, iarna va fi uºoarã ºi curãþire spiritualã ºi vara va avea roade bogate. alimentarã pentru De asemenea, de Lãsatul Secului fiecare gospodinã are sãrbãtoarea Naºterii Domnului, care va fi grijã sã-ºi protejeze cãminul de spiritele rele. Pentru alun- prãznuita în 25 garea acestora, cât mai decembrie.
Lãsatul secului pentru Postul Naºterii Domnului (Postul Crãciunului) otrivit tradiþiei, în seara zilei de 14 noiembrie, credincioºii ortodocºi sãrbãtoresc Lãsatul secului pentru Postul de Crãciun. Postul începe din ziua de 14 noiembrie ºi se încheie în seara zilei de 24 decembrie.
P
Dupã datinã, creºtinii petrec în familie aceastã sãrbãtoare nocturnã. În acest an, seara de 14 noiembrie cade miercurea; de aceea se lasã sec cu o zi mai devreme, pe 13 noiembrie. Lãsatul secului este ultima zi când se mai consumã alimente „de frupt, de dulce” (carne, ouã, lactate, bãuturi alcoolice) înainte de a intra în Postului Naºterii Domnului, care dureazã 40 de zile.
pentru T radiþii spor ºi sãnãtate
La aceastã sãrbãtoare creºtinii respectã unele tradiþii din bãtrâni, rânduite de secole pentru a pãstra sporul ºi sãnãtatea în fiecare familie. Tot acum se oficiazã ultimele nunþi din acest an, pentru cã, dupã începerea Postului, pânã dupã Boboteazã, nu se mai fac nunþi. O altã practicã ajutã la prezicerea vremii dupã cum aratã ... pieptul gãinii tãiate pentru sãrbãtoarea de marþi seara: dacã
departe de locuinþã, se ung cu usturoi uºile ºi ferestrele casei, dar ºi porþile gospodãriilor. Tot în acest scop, se mai practicã obiceiul de a face mult zgomot în curtea gospodãriei cu ajutorul unor obiecte casnice (capace, tobe sau fluiere). Alte tradiþii se referã la o interdicþie referitoare la treburile casnice ale femeilor; acestea nu au voie sã spele, sã coasã sau sã facã curãþenie, pentru ca bolile ºi paguba sã nu intre în acea gospodãrie. În familile numeroase, cu mulþi copii, pãrinþii þin postul pentru a-i proteja de boli ºi de accidente neaºteptate. De Lãsatul Secului, gospodinele spalã toate vasele în care au pregãtit bucatele pentru masa sãrbãtoreascã, apoi le aºazã pe masã cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creºtin. Existã credinþa cã în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo ºi nu-i va ispiti pe creºtinii din acea casã sã renunþe la post.
M
Postul Crãciunului dureazã 40 de zile, iar din punct de vedere alimentar este unul mai uºor ca Postul Sfintelor Paºti. Preoþii ne atrag atenþia ca aceastã perioadã este una în care creºtinii trebuie sã renunþe la lucrurile care îi îndepãrteazã de Dumnezeu. De celalatã parte a baricadei, medicii spun cã nu oricine se poate supune regimului alimentar strict impus de bisericã, acest regim fiind unul
Actualitate 9
Începe postul Crãciunului
Medicii ºi preoþii, în tabere diferite privind alimentaþia periculos pentru cei care au probleme medicale. Cadrele medicale atrag atenþia cã bãtrânii, bolnavii, copiii ºi persoanele care au locuri de munca solicitante nu au voie sã posteascã. Ei recomanda cã dieta sã fie compensata cu suplimente alimentare. “Pentru oamenii care þin acest post ar trebui sã aibã pe masa cât mai multe legume ºi fructe proaspete. Eventual pot consuma paste, legume uscate, cartofi, pot consuma fructe uscate. Sunt foarte multe citrice care pot fi consumate în perioada aceasta, fie cã e vorba de portocale, mandarine sau alte fructe exotice cum este banana”, spun medicii petroºãneni. Totodatã medicii le recomandã celor care vor posti timp de 40 de zile, sã nu facã abuz de mân-
care în perioadã ce urmeazã dupã postul Crãciunului pentru cã
existã posibilitatea ca aceste abuzuri sã creeze probleme medicale.
”Le recomandãm celor ce postesc sã nu consume alimente în exces dupã ce
se terminã postul pentru cã riscã sã ajungã la spital cu afecþiuni gastro-intesti-
nale. De obicei, dupã Crãciun numãrul acestor persoane care se adreseazã serviciilor de urgenþã este unul ridicat comparativ cu o perioadã normalã din an”, mai spun medicii. În perioadele de post, specialiºtii îi sfãtuiesc pe credincioºi sã ia câte 5-6 mese/zi, pentru cã aportul energetic sã fie cât mai ridicat. De cealaltã parte, însã, preoþii spun cã postul nu trebuie sã fie doar un gest formal, sã nu ne rezumãm la a renunþa la anumite mâncãruri, ci ºi la anumite atitudini care ne îndepãrteazã de Dumnezeu. “Postul este foarte folositor în ceea ce priveºte întãrirea voinþei. Tocmai atunci când noi renunþãm la ceva, pare un lucru paradoxal, dar ne întãrim pe altã parte,
pentru cã omul nu reprezintã doar acumulãri, el trebuie sã prezinte ºi renunþãri, trebuie sã renunþãm la anumite pofte, care pot fi trupeºti sau sufleteºti, ºi una din aceste pofte este mâncarea. Dar noi avem o serie de atitudini, gesturi care nu totdeauna sunt conforme cu ce aºteaptã Dumnezeu de la noi”, spune un preot petroºãnean.
afturi cu produse de post
R
ªi magazinele din Valea Jiului s-au pregãtit pentru cel mai mare post de peste an. Astfel, pe rafturi se pot gãsi produse de origine vegetalã, dar ºi produse din soia. De precizat însã este faptul cã în fiecare duminicã din aceastã perioadã este dezlegare la peºte, acesta fiind singurul produs de origine animalã pe care ni-l recomandã preoþii în aceastã perioadã. Monika BACIU
Grijile zilnice ne ”ordoneazã” prioritãþile Lupeni ºi Vulcan ridicate la rang ãrinþi preocupaþi de municipii cu ajutorul lui Ioan Rus P de traiul zilnic, copii lãsaþi la mâna destinului. O viaþã de familie nu este ºi nu va putea fi completã niciodatã fãrã un copil.
oºtii parlamentari vor încã un mandat. Au activat în Parlamentul României în mandatele trecute ºi mai vor sã obþinã un loc eligibil în executiv, iar acum vin sã ne cearã votul Diana MITRACHE de încredere.
F
În aceastã situaþie se încadreazã ºi unul dintre candidaþii la Camera Deputaþilor, Ioan Rus. Social – democratul a mai reprezentat locuitorii din colegiul de est din Valea Jiului în Parlamentul României, mai exact în Camera Deputaþilor, în mandatul 20002004. În cei patru ani de mandat, Rus a vrut, printre altele, sã afle de la ministrul Sãnãtãþii din acea vreme, Ovidiu Brînzan, de efectul nociv pe care îl au staþiile de telefonie mobilã asupra organismului. Ioan Rus sublinia la momentul respectiv cã amplasarea acestor staþii în zonele supraaglomerate naºte nemulþumire în rândul cetãþenilor. “Dreptul la un mediu sãnãtos, stipulat în articolul 35 din Constituþia României mã obligã sã
vã aduc la cunoºtinþã opinia mai multor cetãþeni de a întreprinde mãsuri faþã de expansiunea amplasãrii staþiilor de telefonie mobilã în zonele locative supraaglomerate. Pe fondu suplimentar al asigurãrii unor servicii de NET, profitând de situaþia materialã precarã a unor cetãþeni ademeniþi de oferta unor servicii derizorii, antreprenorii unor astfel de instalaþii de antenã ignorã efectele permanente la care sunt supuse persoanele domiciliate în vecinãtatea acestora. Faþã de acestea vã rog a dispune inventarierea ºi analiza parametrilor funcþionali ai acestor instalaþii în scopul asigurãrii ºi garantãrii condiþiilor de viaþã ºi mediu tuturor cetãþenilor þãrii”, scria Ioan Rus în anul 2003. Spre nenorocul sãu, ministrul Sãnãtãþii de la acea vreme nu i-a putut oferi un
raspuns care sã îl mulþumeascã. ”(...) cu privire la amplasarea staþiilor de telefonie mobilã în zonele locative supraaglomerate, vã comunicãm cã Ministerul Sãnãtãþii nu poate rãspunde la aceastã interpelare, deoarece problematica prezentatã nu intrã în sfera de competenþã a MinisteruluI Sãnãtãþii”, se aratã în rãspunsul primit de Ioan Rus de la Ministerul Sãnãtãþii. Ioan Rus a avut în acea perioadã de 4 ani cât a deþinut funcþia de deputat mai multe Propuneri legislative iniþiate. Acestea au fost 7 la numãr. Printre acestea s-au numãrat douã iniþiative legislative care de altfel au ajuns legi. Este vorba de declararea ca municipiu a oraºelor Lupeni ºi Vulcan. Monika BACIU
Cu toþii ne dorim sã-l avem chiar dacã nu de la începutul unei cãsnicii ºi chiar dacã vremurile în care trãim ne fac sã ne gândim de foarte bine înainte de-a lua o decizie în acest sens. Un copil înseamnã foarte multe sacrificii ºi în primul rând ne putem referi la cele de ordin financiar, dar ºi din punctul de vedere cã poate unele cupluri poate obiºnuite cu o viaþã mai liberã ar putea sã se adapteze mai greu la viaþa de pãrinþi.
Fiecare copil în parte este diferit ºi fiecare are nevoile lui. Astfel cã în primii ani el îºi doreºte cât mai multe jucãrii, chiar dacã le stricã sau se plictiseºte de ele foarte repede, dar nevoile ºi poftele fiecãruia cresc odatã cu vârsta. Astfel putem vedea zilnic pe stradã la cei mici ºi la adolescenþii de liceu tot
S-a început lucrul la staþia de desulfurare pentru Paroºeni
felul de produse alimentare care nu sunt benefice organismului ºi care pot avea efecte dãunãtoare pe viitor. Principalele astfel de produse sunt cele de tip fast food dar ºi alte alimente dãunãtoare ne mai vorbind de lucruri grave cum ar fi tutunul sau bãuturile alcoolice. În acest sens un semnal mare de alarmã ar trebui sã îl tragã pãrinþii pentru cã tot ei sunt cei care trag tot greul ºi în primul rând ar trebui sã-i supravegheze mai mult pe copii pentru cã se presupune cã leau dat viaþa din dragoste ºi aºa ar trebui sã fie toatã viaþa chiar dacã din cauza vremurilor în care trãim ºi a stresului cotidian nu au timp sã stea de fiecare datã cu cei mici, ºi nu numai, ºi sã le explice ce este bine ºi ce nu. Psihologii vin cu sfaturi care sã îi ajute pe pãrinþi,
onducerea Complexului Energetic Hunedoara a resemnat contractul pentru finanþarea Proiectului „Centrala electricã Paroºeni”, semnat în prima faza între Electrocentrale Paroºeni si Banca Europeanã de Investiþii.
C
Acum, dupã formarea entitãþii energetice, a fost nevoie de un nou contract, iar finanþarea se asigurã jumãtate din contribuþia pãrþii române ºi jumãtate din împrumutul acordat. Termenul de execuþie al acestui plan de lucru este de 32 de luni. “Contractul care a fost încheiat de Electrocentrale Paroºeni cu Banca Europeanã de Investiþii, a fost resemnat pe Complex de cãtre directorul economic, respectiv subsemnatul ºi ministrul, în aºa fel încât a devenit operabil. Am semnat
dar ºi cu explicaþii în acest caz. Ei considerã cã aceastã atitudine nedoritã a pãrinþilor reprezintã un abuz asupra copiilor, care pot suferi traume. “Neglijarea este o formã non-fizicã a violenþei ºi reprezintã incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în unele aspecte. Neglijarea afecteazã negativ atât dezvoltarea fizicã a copilului, cât ºi pe cea psihologicã. Adulþii neglijaþi în copilãrie riscã, la rândul lor sã neglijeze proprii copii, deºi nu toþi adulþii care au fost neglijaþi în copilãrie vor suferi aceste consecinþe. Unii sunt capabili sã treacã peste aceastã experienþã, sunt firi optimiste ºi se simt mai curând provocaþi
decât atacaþi de probleme. Deºi situaþia fiecãrei familii este unicã, existã factori de risc generali, care pot favoriza neglijarea ºi cresc vulnerabilitatea unui copil de a fi neglijat”, spun psihologii. La astfel de situaþii se poate ajunge ºi în familiile înstãrite, unde copiilor aparent nu le lipseºte nimic. Astfel de cazuri se
ºi anexele la contract, iar în data de 21 va avea loc tragerea celor 32 de milioane de euro pentru desulfurarea de la Paroºeni. Lucrãrile au început de altfel, ca ºi la Termocentrala Mintia, iar ei, în funcþie de tot ceea ce înseamnã achiziþii ºi platã pentru aceste utilaje, îºi vor desfãºura activitatea conform graficul. Deci, investiþia este deja începutã”, a declarat Costel Alic, directorul Complexului Energetic Hunedoara. Proiectul prevede montarea unei instalaþii de desulfurare a gazelor arse ºi a unui sistem pentru colectarea, transportul ºi depozitarea cenuºii ºi a zgurii, cu scopul de a reduce semnificativ gradul de poluare generat de gestiunea curentã a cenuºii ºi deºeurilor de ardere, pentru a fi în conformitate cu legislaþia UE privind instalaþiile mari de ardere ºi de depozitare a deºeurilor. Luiza ANDRONACHE vãd când pãrinþii lipsesc mult de acasã, când nu mai au timp ºi energie ca sã asculte nevoile reale ale copiilor lor, când nu reuºesc sã fie alãturi de ei în etapele de dezvoltare prin care trec. Consilierea parentalã efectuatã de specialiºti poate ajuta pãrinþii sã evite neglijarea copiilor. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
8 Actualitate âine începe cel mai mare post de peste an, respectiv Postul Crãciunului. Sute de mii de credincioºi vor respecta dogmele bisericeºti, pasãrea are pieptul gras va urma o iarnã grea; în cazul în aceºtia trecând care gãina are pieptul fãrã printr-o perioadã de grãsime, iarna va fi uºoarã ºi curãþire spiritualã ºi vara va avea roade bogate. alimentarã pentru De asemenea, de Lãsatul Secului fiecare gospodinã are sãrbãtoarea Naºterii Domnului, care va fi grijã sã-ºi protejeze cãminul de spiritele rele. Pentru alun- prãznuita în 25 garea acestora, cât mai decembrie.
Lãsatul secului pentru Postul Naºterii Domnului (Postul Crãciunului) otrivit tradiþiei, în seara zilei de 14 noiembrie, credincioºii ortodocºi sãrbãtoresc Lãsatul secului pentru Postul de Crãciun. Postul începe din ziua de 14 noiembrie ºi se încheie în seara zilei de 24 decembrie.
P
Dupã datinã, creºtinii petrec în familie aceastã sãrbãtoare nocturnã. În acest an, seara de 14 noiembrie cade miercurea; de aceea se lasã sec cu o zi mai devreme, pe 13 noiembrie. Lãsatul secului este ultima zi când se mai consumã alimente „de frupt, de dulce” (carne, ouã, lactate, bãuturi alcoolice) înainte de a intra în Postului Naºterii Domnului, care dureazã 40 de zile.
pentru T radiþii spor ºi sãnãtate
La aceastã sãrbãtoare creºtinii respectã unele tradiþii din bãtrâni, rânduite de secole pentru a pãstra sporul ºi sãnãtatea în fiecare familie. Tot acum se oficiazã ultimele nunþi din acest an, pentru cã, dupã începerea Postului, pânã dupã Boboteazã, nu se mai fac nunþi. O altã practicã ajutã la prezicerea vremii dupã cum aratã ... pieptul gãinii tãiate pentru sãrbãtoarea de marþi seara: dacã
departe de locuinþã, se ung cu usturoi uºile ºi ferestrele casei, dar ºi porþile gospodãriilor. Tot în acest scop, se mai practicã obiceiul de a face mult zgomot în curtea gospodãriei cu ajutorul unor obiecte casnice (capace, tobe sau fluiere). Alte tradiþii se referã la o interdicþie referitoare la treburile casnice ale femeilor; acestea nu au voie sã spele, sã coasã sau sã facã curãþenie, pentru ca bolile ºi paguba sã nu intre în acea gospodãrie. În familile numeroase, cu mulþi copii, pãrinþii þin postul pentru a-i proteja de boli ºi de accidente neaºteptate. De Lãsatul Secului, gospodinele spalã toate vasele în care au pregãtit bucatele pentru masa sãrbãtoreascã, apoi le aºazã pe masã cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creºtin. Existã credinþa cã în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo ºi nu-i va ispiti pe creºtinii din acea casã sã renunþe la post.
M
Postul Crãciunului dureazã 40 de zile, iar din punct de vedere alimentar este unul mai uºor ca Postul Sfintelor Paºti. Preoþii ne atrag atenþia ca aceastã perioadã este una în care creºtinii trebuie sã renunþe la lucrurile care îi îndepãrteazã de Dumnezeu. De celalatã parte a baricadei, medicii spun cã nu oricine se poate supune regimului alimentar strict impus de bisericã, acest regim fiind unul
Actualitate 9
Începe postul Crãciunului
Medicii ºi preoþii, în tabere diferite privind alimentaþia periculos pentru cei care au probleme medicale. Cadrele medicale atrag atenþia cã bãtrânii, bolnavii, copiii ºi persoanele care au locuri de munca solicitante nu au voie sã posteascã. Ei recomanda cã dieta sã fie compensata cu suplimente alimentare. “Pentru oamenii care þin acest post ar trebui sã aibã pe masa cât mai multe legume ºi fructe proaspete. Eventual pot consuma paste, legume uscate, cartofi, pot consuma fructe uscate. Sunt foarte multe citrice care pot fi consumate în perioada aceasta, fie cã e vorba de portocale, mandarine sau alte fructe exotice cum este banana”, spun medicii petroºãneni. Totodatã medicii le recomandã celor care vor posti timp de 40 de zile, sã nu facã abuz de mân-
care în perioadã ce urmeazã dupã postul Crãciunului pentru cã
existã posibilitatea ca aceste abuzuri sã creeze probleme medicale.
”Le recomandãm celor ce postesc sã nu consume alimente în exces dupã ce
se terminã postul pentru cã riscã sã ajungã la spital cu afecþiuni gastro-intesti-
nale. De obicei, dupã Crãciun numãrul acestor persoane care se adreseazã serviciilor de urgenþã este unul ridicat comparativ cu o perioadã normalã din an”, mai spun medicii. În perioadele de post, specialiºtii îi sfãtuiesc pe credincioºi sã ia câte 5-6 mese/zi, pentru cã aportul energetic sã fie cât mai ridicat. De cealaltã parte, însã, preoþii spun cã postul nu trebuie sã fie doar un gest formal, sã nu ne rezumãm la a renunþa la anumite mâncãruri, ci ºi la anumite atitudini care ne îndepãrteazã de Dumnezeu. “Postul este foarte folositor în ceea ce priveºte întãrirea voinþei. Tocmai atunci când noi renunþãm la ceva, pare un lucru paradoxal, dar ne întãrim pe altã parte,
pentru cã omul nu reprezintã doar acumulãri, el trebuie sã prezinte ºi renunþãri, trebuie sã renunþãm la anumite pofte, care pot fi trupeºti sau sufleteºti, ºi una din aceste pofte este mâncarea. Dar noi avem o serie de atitudini, gesturi care nu totdeauna sunt conforme cu ce aºteaptã Dumnezeu de la noi”, spune un preot petroºãnean.
afturi cu produse de post
R
ªi magazinele din Valea Jiului s-au pregãtit pentru cel mai mare post de peste an. Astfel, pe rafturi se pot gãsi produse de origine vegetalã, dar ºi produse din soia. De precizat însã este faptul cã în fiecare duminicã din aceastã perioadã este dezlegare la peºte, acesta fiind singurul produs de origine animalã pe care ni-l recomandã preoþii în aceastã perioadã. Monika BACIU
Grijile zilnice ne ”ordoneazã” prioritãþile Lupeni ºi Vulcan ridicate la rang ãrinþi preocupaþi de municipii cu ajutorul lui Ioan Rus P de traiul zilnic, copii lãsaþi la mâna destinului. O viaþã de familie nu este ºi nu va putea fi completã niciodatã fãrã un copil.
oºtii parlamentari vor încã un mandat. Au activat în Parlamentul României în mandatele trecute ºi mai vor sã obþinã un loc eligibil în executiv, iar acum vin sã ne cearã votul Diana MITRACHE de încredere.
F
În aceastã situaþie se încadreazã ºi unul dintre candidaþii la Camera Deputaþilor, Ioan Rus. Social – democratul a mai reprezentat locuitorii din colegiul de est din Valea Jiului în Parlamentul României, mai exact în Camera Deputaþilor, în mandatul 20002004. În cei patru ani de mandat, Rus a vrut, printre altele, sã afle de la ministrul Sãnãtãþii din acea vreme, Ovidiu Brînzan, de efectul nociv pe care îl au staþiile de telefonie mobilã asupra organismului. Ioan Rus sublinia la momentul respectiv cã amplasarea acestor staþii în zonele supraaglomerate naºte nemulþumire în rândul cetãþenilor. “Dreptul la un mediu sãnãtos, stipulat în articolul 35 din Constituþia României mã obligã sã
vã aduc la cunoºtinþã opinia mai multor cetãþeni de a întreprinde mãsuri faþã de expansiunea amplasãrii staþiilor de telefonie mobilã în zonele locative supraaglomerate. Pe fondu suplimentar al asigurãrii unor servicii de NET, profitând de situaþia materialã precarã a unor cetãþeni ademeniþi de oferta unor servicii derizorii, antreprenorii unor astfel de instalaþii de antenã ignorã efectele permanente la care sunt supuse persoanele domiciliate în vecinãtatea acestora. Faþã de acestea vã rog a dispune inventarierea ºi analiza parametrilor funcþionali ai acestor instalaþii în scopul asigurãrii ºi garantãrii condiþiilor de viaþã ºi mediu tuturor cetãþenilor þãrii”, scria Ioan Rus în anul 2003. Spre nenorocul sãu, ministrul Sãnãtãþii de la acea vreme nu i-a putut oferi un
raspuns care sã îl mulþumeascã. ”(...) cu privire la amplasarea staþiilor de telefonie mobilã în zonele locative supraaglomerate, vã comunicãm cã Ministerul Sãnãtãþii nu poate rãspunde la aceastã interpelare, deoarece problematica prezentatã nu intrã în sfera de competenþã a MinisteruluI Sãnãtãþii”, se aratã în rãspunsul primit de Ioan Rus de la Ministerul Sãnãtãþii. Ioan Rus a avut în acea perioadã de 4 ani cât a deþinut funcþia de deputat mai multe Propuneri legislative iniþiate. Acestea au fost 7 la numãr. Printre acestea s-au numãrat douã iniþiative legislative care de altfel au ajuns legi. Este vorba de declararea ca municipiu a oraºelor Lupeni ºi Vulcan. Monika BACIU
Cu toþii ne dorim sã-l avem chiar dacã nu de la începutul unei cãsnicii ºi chiar dacã vremurile în care trãim ne fac sã ne gândim de foarte bine înainte de-a lua o decizie în acest sens. Un copil înseamnã foarte multe sacrificii ºi în primul rând ne putem referi la cele de ordin financiar, dar ºi din punctul de vedere cã poate unele cupluri poate obiºnuite cu o viaþã mai liberã ar putea sã se adapteze mai greu la viaþa de pãrinþi.
Fiecare copil în parte este diferit ºi fiecare are nevoile lui. Astfel cã în primii ani el îºi doreºte cât mai multe jucãrii, chiar dacã le stricã sau se plictiseºte de ele foarte repede, dar nevoile ºi poftele fiecãruia cresc odatã cu vârsta. Astfel putem vedea zilnic pe stradã la cei mici ºi la adolescenþii de liceu tot
S-a început lucrul la staþia de desulfurare pentru Paroºeni
felul de produse alimentare care nu sunt benefice organismului ºi care pot avea efecte dãunãtoare pe viitor. Principalele astfel de produse sunt cele de tip fast food dar ºi alte alimente dãunãtoare ne mai vorbind de lucruri grave cum ar fi tutunul sau bãuturile alcoolice. În acest sens un semnal mare de alarmã ar trebui sã îl tragã pãrinþii pentru cã tot ei sunt cei care trag tot greul ºi în primul rând ar trebui sã-i supravegheze mai mult pe copii pentru cã se presupune cã leau dat viaþa din dragoste ºi aºa ar trebui sã fie toatã viaþa chiar dacã din cauza vremurilor în care trãim ºi a stresului cotidian nu au timp sã stea de fiecare datã cu cei mici, ºi nu numai, ºi sã le explice ce este bine ºi ce nu. Psihologii vin cu sfaturi care sã îi ajute pe pãrinþi,
onducerea Complexului Energetic Hunedoara a resemnat contractul pentru finanþarea Proiectului „Centrala electricã Paroºeni”, semnat în prima faza între Electrocentrale Paroºeni si Banca Europeanã de Investiþii.
C
Acum, dupã formarea entitãþii energetice, a fost nevoie de un nou contract, iar finanþarea se asigurã jumãtate din contribuþia pãrþii române ºi jumãtate din împrumutul acordat. Termenul de execuþie al acestui plan de lucru este de 32 de luni. “Contractul care a fost încheiat de Electrocentrale Paroºeni cu Banca Europeanã de Investiþii, a fost resemnat pe Complex de cãtre directorul economic, respectiv subsemnatul ºi ministrul, în aºa fel încât a devenit operabil. Am semnat
dar ºi cu explicaþii în acest caz. Ei considerã cã aceastã atitudine nedoritã a pãrinþilor reprezintã un abuz asupra copiilor, care pot suferi traume. “Neglijarea este o formã non-fizicã a violenþei ºi reprezintã incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în unele aspecte. Neglijarea afecteazã negativ atât dezvoltarea fizicã a copilului, cât ºi pe cea psihologicã. Adulþii neglijaþi în copilãrie riscã, la rândul lor sã neglijeze proprii copii, deºi nu toþi adulþii care au fost neglijaþi în copilãrie vor suferi aceste consecinþe. Unii sunt capabili sã treacã peste aceastã experienþã, sunt firi optimiste ºi se simt mai curând provocaþi
decât atacaþi de probleme. Deºi situaþia fiecãrei familii este unicã, existã factori de risc generali, care pot favoriza neglijarea ºi cresc vulnerabilitatea unui copil de a fi neglijat”, spun psihologii. La astfel de situaþii se poate ajunge ºi în familiile înstãrite, unde copiilor aparent nu le lipseºte nimic. Astfel de cazuri se
ºi anexele la contract, iar în data de 21 va avea loc tragerea celor 32 de milioane de euro pentru desulfurarea de la Paroºeni. Lucrãrile au început de altfel, ca ºi la Termocentrala Mintia, iar ei, în funcþie de tot ceea ce înseamnã achiziþii ºi platã pentru aceste utilaje, îºi vor desfãºura activitatea conform graficul. Deci, investiþia este deja începutã”, a declarat Costel Alic, directorul Complexului Energetic Hunedoara. Proiectul prevede montarea unei instalaþii de desulfurare a gazelor arse ºi a unui sistem pentru colectarea, transportul ºi depozitarea cenuºii ºi a zgurii, cu scopul de a reduce semnificativ gradul de poluare generat de gestiunea curentã a cenuºii ºi deºeurilor de ardere, pentru a fi în conformitate cu legislaþia UE privind instalaþiile mari de ardere ºi de depozitare a deºeurilor. Luiza ANDRONACHE vãd când pãrinþii lipsesc mult de acasã, când nu mai au timp ºi energie ca sã asculte nevoile reale ale copiilor lor, când nu reuºesc sã fie alãturi de ei în etapele de dezvoltare prin care trec. Consilierea parentalã efectuatã de specialiºti poate ajuta pãrinþii sã evite neglijarea copiilor. Monika BACIU
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
Ajutoare ºi pachete pentru sãraci u ocazia sãrbãtorilor de sfârºit de an, beneficiarii de venit minim garantat, persoanele abonate la cantina socialã, copiii aflaþi în plasament familial ºi cei cu handicap grav vor primi din partea edililor locali din Petroºani ajutoare pentru masa de sãrbãtori iar pentru copii dulciuri.
C
Mai exact, câteva sute de asistaþi vor primi tichete valorice în aceastã perioadã, bonuri rãmase neridicate de unii beneficiari încã din primãvarã ºi care ar expira la finele lunii decembrie. Aceste bonuri cu valoare de 50 de lei sunt distribuite prin Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã al municipalitãþii. Câteva sute de persoane vor beneficia de ajutoarele edililor. „Cu ocazia sãrbãtorilor fiecare copil de la grãdiniþã ºi pânã la clasa a
VIII-a va primi câte o cutie cu ciocolatã. La fel ºi cei din centrele de ocrotire, iar în total circa 5000 de copiii vor beneficia de aceste daruri”, a precizat, Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Totodatã, în acest an municipalitatea a acordat familiilor nevoiaºe mai multe tipuri de ajutoare a cãror valoare totalã a fost de sute de mii de lei, aici intrând ºi ajutoarele acordate celor care beneficiazã de venitul minim garantat. Maximilian GÂNJU
Simpozion internaþional la Deva uferinþã ºi terapie. Episcopia Devei ºi Hunedoarei organizeazã, în zilele de 16-17 noiembrie, un simpozion ºtiinþific internaþional, intitulat Suferinþã ºi terapie - perspective teologice.
S
arhi, sunt aºteptaþi sã participe peste 20 de profesori de Teologie, cadre didactice universitare din þarã ºi de peste hotare.
Monika BACIU Deschiderea festivã a manifestãrii va avea loc vineri, 16 noiembrie 2012, de la orele 18:00, în sala de festivitãþi a Colegiului Naþional „Decebal” din Deva. În aceeaºi locaþie se vor desfãºura în ziua urmãtoare lucrãrile simpozionului propriu-zis, structurate pe trei secþiuni Teologia suferinþei, Sfântul Maslu – Tainã a tãmãduirii trupeºti ºi sufleteºti ºi Întru ajutorarea aproapelui – aspecte ale filantropiei creºtine în trecutul Bisericii noastre. La acest eveniment, încununat de prezenþa mai multor ier-
HOROSCOP
Au furat schela de la autostrada Orãºtie - Sebeº oi bãrbaþi din Orãºtie au fost prinºi în trafic, dupã ce au furat piese dintr-o schelã de pe tronsonul de autostradã Orãºtie – Sebeº. Ei au fost prinºi în baza unei acþiuni la care au participat poliþiºti din douã judeþe, în baza unui apel la 112.
D
Diana MITRACHE Incidentul s-a petrecut puþin dupã miezul nopþii de luni spre marþi ºi jandarmii au fost primii anunþaþi. „Jandarmii din cadrul Postului Geoagiu Bãi, aflaþi în misiune de menþinere a ordinii publice în sistem integrat pe raza localitãþii, au fost anunþaþi în data de 13 noiembrie, în jurul orei 03.00, de dispeceratul Poliþiei Staþiunii Geoagiu, despre faptul cã, de pe tronsonul de autostradã Sebeº –
Orãºtie, aflat în construcþie, pe raza localitãþii Tãrtãria, s-au sustras mai multe bunuri metalice ºi este posibil ca autorii sã se deplaseze cãtre localitatea Geoagiu. Iniþial fapta a fost sesizatã la numãrul de urgenþã 112 de cãtre paznicul de pe ºantier, care lea comunicat poliþiºtilor din cadrul IPJ Alba faptul cã autorii se deplaseazã cu un autovehicul cãtre judeþul Hunedoara. În cel mai scurt
timp, poliþiºtii din cadrul IPJ Alba au comunicat colegilor din judeþul Hunedoara datele de identificare ale autovehiculului folosit pentru transportul bunurilor sustrase”, declarã Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. În jurul orei 03.15, jandarmii au identificat pe raza localitãþii Geoagiu autovehiculul marca Ford Transit, care corespundea descrierii ºi l-au oprit. La controlul autovehiculului, jandarmii
au gãsit subansamble de schelã metalicã ºi 34 de bucãþi de metal cu lungimea de peste 2 m. „Cele douã persoane aflate în autovehicul, un bãrbat în vârstã de 37 ani, domiciliat în municipiul Orãºtie ºi un altul în vârstã de 33 ani, domiciliat în oraºul Geoagiu, au fost predate de jandarmi hunedoreni poliþiºtilor din cadrul IPJ Alba, care vor continua cercetãrile în acest caz”, a mai adãugat Rãducu.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
14 noiembrie 2012
Va fi mare agitaþie la serviciu, dar cum ai multã putere de muncã vei reuºi sã faci faþã provocãrilor. Vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile ºi nu îþi va fi câtuºi de puþin uºor. Relaþia cu colaboratorii va fi tensionatã. Încearcã sã fii atent.
Situaþia financiarã te cam nemulþumeºte, dar nu este cazul sã ai o discuþie pe aceastã temã. Situaþia se va rezolva într-un viitor nu foarte îndepãrtat, aºa cã nu are rost sã te complici. Fii prudent cu cheltuielile, indiferent de ce îþi sugereazã cunoscuþii.
La serviciu, relaþia cu colegii este bunã, aºa cã poþi miza pe sprijinul acestora. Dacã ai în vedere iniþierea unui proiect nou, ºansa este de partea ta. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale.
Dovedeºti o excelentã energie mentalã, ceea ce te va ajuta în rezolvarea eficientã a lucrãrilor pe care le ai de finalizat. La slujbã vor fi foarte multe de fãcut, aºa cã este posibil sã rãmâneþi peste program. O cunoºtinþã vã va da o idee bunã.
Încearcã sã-þi canalizezi energia cu precãdere spre activitãþile de la serviciu, altfel vei rãmâne în urmã cu multe. Dacã ai de semnat acte, fii cu mare bãgare de seamã, deoarece nu este sigur cã vei obþine ceea ce îþi doreºti. Acordã mai multã atenþie relaþiilor.
Riscurile nu te avantajeazã câtuºi de puþin, cãci traversezi o perioadã în care oportunitatea pentru accidente este mare. Situaþia financiarã te streseazã, dar cel puþin deocamdatã nu ai ce face în aceastã direcþie.
Eºti mai conºtiincios decât în mod obiºnuit ºi acest lucru va fi observat. Vei munci mult atât la serviciu cât ºi acasã. ªefii îþi vor aprecia eforturile iar, sprijinul colegilor îþi va fi de un real folos. Trateazã cu atenþie orice detaliu.
Conjunctura astralã din aceastã perioadã îþi conferã energie ºi iniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui în practicã proiectele, dar n-ar fi rãu sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp ºi pentru odihnã ºi relaxare. Dacã doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, fii atent.
Te vei implica într-o activitate nouã care te va obliga la un efort susþinut. Din fericire starea fizicã îþi permite sã-þi pui ideile în practicã. Vei primi propuneri de colaborare deosebit de interesante ºi ar fi pãcat sã nu le iei în seamã.
Vei avea multe de fãcut, mai ales cã unele lucrãri la care ai restanþe vor deveni urgente. Superiorii ierarhici vor aprecia conºtiinciozitatea de care dai dovadã, dar nu trebuie sã te aºtepþi ca aceºtia sã te sprijine într-o prea mare mãsurã.
Dacã lucrezi cu bani la serviciu, va trebui sã fii mai atent decât de obicei, cãci poþi avea parte de surprize de tot felul. O persoanã mai puþin cunoscutã încearcã sã þeasã tot felul de intrigi în jurul tãu. Din fericire ºansa este de parte ta.
Vei avea un sentiment de frustrare, cãci eforturile tale nu se vor concretiza atât de repede pe cât te-ai aºtepta. Cineva din familie te va susþine cu condiþia sã faci tot ce þi se spune. La serviciu vei primi o aprobare la o cerere mai veche.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
Evacuare cu scandal din blocul de locuinþe sociale familie care a ocupat abuziv o garsonierã din blocul de locuinþe sociale din cartierul petroºenean Colonie a fost evacuatã (ieri) de cãtre reprezentanþii primãriei, cu ajutorul reprezentanþilor Poliþiei Locale.
O
Mircea NISTOR Degeaba au încercat membrii familiei respective sã justifice intrarea în locuinþa rãmasã liberã, în urmã cu ceva timp, pentru cã yala a fost spartã iar garsoniera a fost repartizatã unei alte familii. Eliberarea spaþiului a devenit posibilã abia dupã mai multe parlamentãri ºi, bineînþeles, un mic scandal. “Concubinul
meu, care este plecat la muncã în strãinãtate, a intrat în locuinþa aceasta prin cedare de contract. Cel puþin aºa ºtiu eu. Am luat garsoniera cu datorii la apã, la curent, la chirie, dar nu cred cã trebuia sã fiu scoasã afarã”, a spus Romina Sonia Bogdan. “Fratele meu, din câte ºtiu eu, a intrat legal în aceastã garsonierã. Acum este plecat la muncã în Germania ºi în
casã a lãsat-o pe concubina sa. Nu este normal sã scoþi afarã o femeie gravidã, în 4 luni de zile, în prag de iarnã. Acuma nu avem ce face aºa cã o sã ne înghesuim cu toþii în locuinþa în care stau eu ºi familia mea”, a declarat Diana ªardi, sora lui Adrian ªardi. Dupã cum au precizat reprezentanþii primãriei din Petroºani respectiva garsonierã a fost ocupatã abuziv. Respectiv fãrã vreo cerere depusã în prealabil la primãrie, fãrã a îndeplini condiþiile necesare pentru repartizarea unei locuinþe sociale, în concluzie, ilegal. “Eliberarea garson-
ierei respective a fost efectuatã în baza unei hotãrâri de consiliu local care stipuleazã faptul cã a fost aprobatã evacuarea domnului ªardi Adrian din locuinþa situatã în strada Tudor Vladimirescu, locuinþã ocupatã abuziv. Prin urmare, ieri am pus în aplicare aceastã hotãrâre,
Efectul stupefiantelor se transmite de la mamã la fãt genþia Naþionalã Antidrog implementeazã, în perioada 05 octombrie 2012 – 26 iunie 2013, campania naþionalã ”Riscurile consumului de droguri la mamã ºi copil” , al cãrei obiectiv general îl reprezintã sensibilizarea ºi conºtientizarea viitoarelor mame cu privire la riscurile asociate consumului de tutun, alcool ºi droguri asupra fãtului.
A
Monika BACIU Având în vedere datele Raportului Naþional privind situaþia drogurilor în România în anul 2010, se constatã cã, una dintre cele mai importante probleme asociate consumului de droguri la pãrinþi este aceea cã mamele consumatoare de droguri nasc adesea copii dependenþi de droguri. În plus, aceºtia prezintã în majoritatea cazurilor patologie medicopsiho-socialã, fiind predispuºi la tulburãri de dezvoltare, atât cognitive, cât ºi somatice, au probleme de nutriþie ºi o stare excesivã de iritabilitate. Pe de altã parte, potrivit specialiºtilor, mortalitatea infantilã este mai ridicatã în rândul nou-nãscuþilor proveniþi din mame consumatoare de droguri. În acest sens, opiniile experþilor au relevat cã administrarea drogurilor în timpul sarcinii creºte foarte mult riscul de apariþie a malformaþiilor congenitale, de naºtere prematurã, de greutate micã la naºtere sau chiar de pierdere a sarcinii. La nivelul judeþului HUNEDOARA campania naþionalã privind ”Riscurile consumului de droguri la mamã ºi copil” este implementatã de Centrul de
Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog HUNEDOARA, în parteneriat cu Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara, prima
activitate vizând desfãºurarea unei dezbateri pe tema riscurilor asociate consumului de tutun, alcool ºi droguri asupra mamei ºi copilului. Aceste riscuri sunt confir-
mate ºi de studiul pilot realizat pe baza datelor colectate de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu” Departamentul ObstreticãGinecologie „Gheorghe Polizu”, în perioada 2005 – 2011 (primele 8 luni), date care au fost analizate ºi interpretate de cãtre specialiºti din cadrul Serviciului de Neonatologie ºi specialiºti din cadrul Observatorului Român de Droguri ºi Toxicomanie -
direcþie a Agenþiei Naþionale Antidrog. Conform studiului menþionat, în perioada 2005-2011 (primele 8 luni), la nivelul Serviciului de Neonatologie al Departamentului ObstetricãGinecologie „Gheorghe Polizu” din Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu” au fost înregistrate 23 de cazuri de nou nãscuþi proveniþi din mame consumatoare
iar garsoniera a fost repartizatã unei alte familii care “locuia” în uscãtoria respectivului bloc ºi care îndeplineºte toate condiþiile solicitate pentru repartizarea unei locuinþe din fondul social”, a precizat Lucian Dragomir, director Serviciul Public Local Administrarea
de droguri ilegale. Raportând acest numãr la volumul total al naºterilor înregistrate în aceastã perioadã la nivelul IOMC, se remarcã o incidenþã medie de aproape 0,11%, care prezintã însã o creºtere semnificativã în ultimii 2 ani (0,223% în 2010 ºi 0,276% în primele 8 luni ale anului 2011). Drogul principal consumat de majoritatea mamelor incluse în studiu este heroina (în total 21 cazuri), din care 13 cazuri în mod singular ºi 8 cazuri în asociere cu alte substanþe psihoactive, dupã cum urmeazã: metadonã (6 cazuri), morfinã (1 caz), substanþe noi cu proprietãþi psihoactive „etnobotanice” (1 caz). La acestea se adaugã 2 cazuri de policonsum de amfetamine în combinaþie cu alte substanþe (metadonã, ketaminã, lidocainã, petidinã ºi metamizol). În proporþie de 3 din 4, nounãscuþii proveniþi din mame consumatoare de droguri s-au confruntat dupã naºtere cu cel puþin una din urmãtoarele afecþiuni: sevraj, detresã respiratorie, policitemie, hemoragie, infecþii cu transmitere sexualã, infecþii materno-fetale, infecþii cu HIV ºi HVC. Cel mai frecvent, nou-nãscuþii au prezentat sindrom de sevraj (16 cazuri), marcat prin: semne neurologice: tremurãturi membre, tulburãri de somn, agitaþie excesivã, þipãt strident, hipertonie, hiperreflexie, supt frenetic, convulsii apãrute în primele zile de viaþã, semne generale (febrã), tulburãri
Domeniului Public ºi Privat din cadrul primãriei municipiului Petroºani. Dupã cum au mai precizat reprezentanþii primãriei, în cursul acestei sãptãmâni, o altã familie din acelaºi bloc urmeazã a fi, ºi ea, scoasã dintr-o altã garsonierã ocupatã în mod abuziv.
digestive (vãrsãturi, diaree), sindrom de deshidratare acutã ºi semne respiratorii. Autorii studiului recomandã formarea de echipe pluridisciplinare (medic familie, obstetrician, neonatolog, pediatru, anestezist, infecþionist, dermato-venerolog, imunolog, psiholog, psihiatru, asistent social) în vederea îngrijirii femeilor consumatoare de droguri (multe dintre ele fiind minore) înainte, în timpul ºi dupã naºterea unui copil, cât ºi pentru dezvoltarea normalã ulterioarã ºi integrarea socialã a copilului provenit din sarcina marcatã de consum de droguri. Totodatã, necesitatea intervenþiilor în planul prevenirii apariþiei acestor cazuri este susþinutã ºi de costurile ridicate de spitalizare pe care le implicã îngrijirea acestor copii, la care se adaugã riscurile sociale la care sunt supuºi ulterior externãrii, atât prin prisma unui posibil abandon în spital, cât ºi prin cea a situaþiei economice precare pe care o au, de regulã, mamele lor.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 noiembrie 2012
n timp ce reprezentanþii USL din Valea Jiului fac bravadã de susþinerea proiectelor de dezvoltare a turismului în Parâng ºi celelalte zone turistice din Valea Jiului, atitudinea oficialã a U.S.L. faþã de acest subiect este exact pe dos.
Î
Tiberiu VINÞAN VINÞAN Remarcabil este, în acest sens, faptul cã, la scurt timp dupã ce a ajuns la Guvernare, Victor Ponta ºi Guvernul U.S.L. au dispus tãierea fondurilor pentru dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng ºi stoparea acestei imporzante investiþii pentru viitorul Vãii Jiului ºi al cetãþenilor acesteia. Mai mult decât atât, chiar ºi banii alocaþi la începutul anului de Guvern autoritãþilor de la Petroºani, pentru investiþiile derulate în acest an, au fost diminuaþi la rectificarea bugetarã cu 2 milioane de lei. Cã nu este vorba despre o decizie de momente, ci de o stopare definitivã a proiectului privind dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng, o dovedeºte ºi comunicatul de presã al USL emis încã din data de 28.08.2012 (vezi facsimil) în care USL acuzã fosta echipã de la conducerea Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului cã a alocat bani pentru dezvoltarea Parângului: „De ce facem telegondole în Parâng de 20 de milioane de euro ?” se întreabã USL în acest comunicat. Dezinteresul USL pentru proiectul turistic din Parâng este reliefat, în mod cât se poate de evident, ºi în pliantele electorale ale candidaþilor acestei alianþe electorale, în care nu se mai vorbeºte decât despre dezvoltarea zonelor turistice Straja ºi Pasul Vâlcan.
USL spune NU proiectului de dezvoltare a turismului în Parâng!
Ceea ce era de demonstrat, s-a demonstrat !... Întreruperea proiectului de dezvoltare turisticã a staþiunii Parâng pune practic frânã celei mai oportune alternative de dezvoltare a municipiului Petroºani ºi localitãþilor adiacente, care-ºi pun mari speranþe în dezvoltarea turismului. Fãrã acest proiect, Petroºaniul pierde practic posibilitatea creãrii unui numãr de peste 1000 de locuri de muncã, cel puþin, din exploatarea infrastructurii turistice în Parâng dupã ce, practic,
aproape 400 de locuri de muncã au fost deja pierdute prin oprirea lucrãrilor de amenajare a domeniului schiabil din Parâng. Toate aceste adevãruri demonstreazã, o datã în plus, adevãrata faþã a USL-ului care, una promite lolcuitorilor Vãii Jiului dar, în realitate, acþioneazã exact pe dos. La fel cum, cu siguranþã, vor face, în faþa urnelor de vot ºi cetãþenii Vãii Jiului, care s-au cam sãturat de minciunã.
Istorie virtualã la Sarmizegetusa Regia istanþa nu mai stã în calea istoriei, iar cei interesaþi pot sã viziteze, de acum, cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia ºi din fotoliul de acasã.
D
Un proiect al Institutului Naþional al Patrimoniului dã posibilitatea ca, mai multe obiective de interes cultural, printre care ºi vechea capitalãa Daciei, sã poatã fi vizitate ºi virtual.
Este vorba despre siteul http://360.inp.org. ro, care face parte din proiectul “360 O incursiune virtualã în patrimoniul cultural naþional”, lansat de Institutul Naþional al Patrimoniului. Acest site cuprinde 20 de ilustraþii video ºi tot atâtea tururi virtuale ale obiectivelor incluse, fiecare conþinând mai multe panorame 360 grade. În judeþul Hunedoara, obiectivele care pot fi vizitate virtual sunt Cetatea dacicã
Costeºti Cetãþuie ºi Cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia. Institutul Naþional al Patrimoniului este o instituþie publicã de impor-
tanþã naþionalã, cu personalitate juridicã, aflatã în subordinea Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional. Car men COSMAN