Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 226
Cronica Vãii Jiului Luni, 8 octombrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Fiica legionarului ªtefan Georgescu Gorjan, Cetãþean de Onoare a Municipiului Petroºani?
Veneþia pe conductã, în centrul Petroºaniului a câþiva metri de sediul primãriei din Petroºani, o conductã spartã inundã zona, fãrã care cineva sã ia mãsuri. >>> PAGINA A 3-A
L
Sufocaþi de deºeuri, pe albia Jiului ute de oameni ce locuiesc în Petroºani în cartierul aflat lângã albia Jiului, îndurã de ani de zile gunoaiele, caii ºi vacile care îºi fac nevoile la scara blocului, ori în faþa porþiilor de la case.
S
>>> PAGINA A 5-A
Dallas-ul intrã în reabilitare ni de zile, canalele din Cartierul din Valea Jiului, devenit celebru dupã numele serialului american Dallas, au curs la vale spre primãria din Vulcan ºi mirosurile sunt de nesuportat.
A
>>> PAGINA A 5-A
Valea Jiului are cele mai multe produse tradiþionale atestate e lângã frumuseþea de necontestat, oamenii “faini” ºi dintr-o bucatã, Valea Jiului se poate lãuda ºi cu alte atuuri care ar putea foarte bine sã stârneascã invidia oamenilor din celelalte zone ale judeþului ºi þãrii.
P iica inginerului ªtefan Georgescu-Gorjan, cel care este cunoscut ca ºi autorul concepþiei tehnice a Coloanei monumentale de la Târgu-Jiu, Sorana Georgescu-Gorjan, este propusã de o asociaþie de ecologie din Valea Jiului pentru a i se conferi titlul de Cetãþean de Onoare a municipiului Petroºani. >>> PAGINILE 8-9
F
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012
S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.
anunþã restricþii
în furnizarea apei potabile, pentru Luni, 8 Octombrie 2012, Petroºani: 09:00 - 15:00. Zona afectata este strada Lunca (S.C.UPSUROM, Tricotaje, Pompieri) Motivul restrictiei - inlocuire apometru la SC UPSUROM
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Luni 8.10.2012
DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 17:00 19:00 20:30
Observator Acces Direct Observator Jackie Chan
National TV 9:30 Baronii 10:00 Suflete pereche 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Vouã (r) 12:15 Baronii 13:00 Taxi Driver 14:00 Vieþi furate 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Bubuialã în Bronx 22:30 Un om de onoare 0:30 Bubuialã în Bronx (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Micuþii infractori 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Tanti Florica
Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii
18:00 19:00 19:30 20:30 21:45
Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Naþiune, te cunosc! Mondenii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Campania Biblionet: Bâca, Neamþ 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Îndrãznesc sã alãptez 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Podul 22:55 Avocaþii schimbãrii 23:00 Nocturne 0:10 Apa
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012 omplexul Aqualand Deva a rãmas fãrã autorizaþie de mediu, ca urmare a unei decizii irevocabile pronunþate de Curtea de Apel Alba Iulia.
C
Acþiunea în instanþã fost formulatã de un grup de oameni care locuiesc în zona complexului acvatic, care au reclamat, în principal, zgomotul foarte mare produs de staþia de cogenerare a Complexului Aqualand. În proces a intervenit ºi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, iar Curtea de Apel Alba Iulia le-a dat câºtig de cauzã. „În anul 2010, Primãria Deva a terminat lucrãrile ºi a pus în funcþiune un complex de agrement tip “AquaLand” situat în oraºul Deva, aceasta fiind ºi proprietarul instalaþiei. Incinta complexului, în suprafaþã totalã de 10.000 de mp, cu bazine de înot, restaurante ºi terase, este o sursã permanentã ºi masivã de zgomot ºi vibraþii pentru locuinþele învecinate, aflate la numai 5 m distanþã. Cea mai problematicã instalaþie a complexului este, însã, o staþie de producþie de energie electricã ºi termicã în cogenerare, care produce un zgomot ce depãºeºte cu mult valorile admise în
Aqualand Deva a rãmas fãrã autorizaþie de mediu acte cu posibil impact asupra populaþiei”, a declarat domnul Sorin Lucaciu, iniþiatorul acþiunii în instanþã.CIDRM a intervenit în acþiune în interesul reclamanþilor, dar prima instanþã, respectiv Tribunalul Hunedoara a respins acþiunea. Reclamanþii ºi asociaþia au fãcut recurs împotriva hotãrârii primei instanþe, iar Curtea de Apel Alba le-a dat câºtig de cauzã în dosarul 1216/97/2010. „Vom monitoriza atent felul în care Primãria Deva,
zonele rezidenþiale”, au precizat reprezentanþii ONG-ului menþionat. Aqualand Deva deþinea autorizaþie de mediu, emisã pentru instalaþia de cogenerare în data de data de 3 decembrie 2009, dar reprezentanþii CIDRM susþin cã proiectul complexului nu a trecut prin procedura de evaluare a impactului asupra mediului ºi a consultãrii populaþiei. Mai mult, conform PUG Deva, în zona în care este amplasat obiectivul sunt interzise construcþiile în care se desfãºoarã activitãþi poluante, producãtoare de noxe. Mai mulþi locuitori,
proprietari ai caselor din zona de impact a instalaþiei, au deschis o acþiune în instanþã împotriva Primãriei Deva, a APM Hunedoara ºi a titularului actual al autorizaþiei de mediu, SC Aqualand Deva SRL, prin care au solicitat anularea autorizaþiei de mediu eliberate de APM Hunedoara pentru staþia de cogenerare a complexului. „Începând cu luna decembrie a anului 2009, eu ºi vecinii mei am depus numeroase sesizãri la toate autoritãþile locale competente privind faptul cã suntem deranjaþi de zgomotul, vibraþiile ºi noxele eliberate în aer de
APM Deva ºi titularul actual al autorizaþiei vor înþelege sã respecte decizia pronunþatã de Curtea de Apel. Deºi decizia ar trebui sã ducã la încetarea imediatã a funcþionãrii staþiei de cogenerare a complexului, aceasta încã funcþioneazã, titularul autorizaþiei susþinând cã este încã în curs de a identifica o soluþie de oprire a sa”, a declarat ªtefania Simion, director executiv al CIDRM. Primarul Devei, Petru Mãrginean, spune cã ia în calcul douã variante: “În acest caz existã douã soluþii, fie încercãm sã obþinem autorizaþia de mediu, fie vom opri Aqualand” Carmen Carmen COSMAN
instalaþie, însã toate acestea au rãmas nerezolvate. Autoritãþile locale negau cã existã zgomot produs de staþia de cogenerare ºi pentru mine a devenit o certitudine cã, pentru a ne rezolva problemele cauzate de abuzul acestor autoritãþi, soluþia era instanþa de judecatã. Cred cã orice cetãþean care se considerã nedreptãþit de consecinþele care se rãsfrâng asupra lui în urma unor anumite decizii ºi acte emise de autoritãþi publice ar trebui sã apeleze la instanþele de judecatã. S-ar ajunge, astfel, la o atenþie mãritã ºi din partea autoritãþilor publice atunci când emit
Veneþia pe conductã, în centrul Petroºaniului a câþiva metri de sediul primãriei din Petroºani, o conductã spartã inundã zona, fãrã care cineva sã ia mãsuri. ªi asta se întâmplã de luni de zile, în timp ce nici un cetãþean nu a luat atitudine, iar Apa Serv cautã soluþii sã elimine pierderile.
L
O þeavã spartã de ceva vreme în spatele fostului cinematograf, de pe bulevardul principal din Petroºani, curge în neºtire. Asta se întâmplã de foarte mult timp ºi primii care au sesizat sunt cei care au demarat lucrãrile la vechiul cinematograf. Abia de câteva zile s-a constatat cã o þeavã din zona blocurilor curge ºi sunt oameni care spun cã asta se întâmplã de ani de zile. „Eu am aflat de la oamenii din blocurile învecinate cã aici s-a spart þeava de vreo câþiva ani ºi cred asta, pentru cã locul a
fost pãrãsit ºi acum sunt trei locuri în care apa þâºneºte din pãmânt”, spun cei care lucreazã la amenajarea noului cinema. Cei de la Ape, însã, abia acum au aflat ºi se pregãtesc
sã intervinã. „Este programatã lucrarea din spatele cinematografului. ªtim acum de acest defect ºi vom interveni cât mai urgent. Acum se lucreazã în altã zonã ºi se interveni ºi
acolo. Defectul nu a fost anunþat ºi abia acum am luat cunoºtinþã de el. Într-adevãr e într-o zonã mai retrasã ºi noi nu putem spune cã vom interveni curând”, a declarat ing. Florin Donisã, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. Pâraiele create de þevile sparte curg în acest loc de ani de zile, dar nimeni, nici mãcar cei de la Ape nu au fãcut nimic. Tocmai din acest motiv, conducerea Apa Serv a declarat cã va lua mãsuri ºi nu exclude ca responsabilul de zonã sã fie demis. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012
A lovit o adolescentã pe trecerea de pietoni, iar apoi a fugit Aceasta le-a povestit poliþiºtilor veniþi de urgenþã la faþa locului, cã un autoturism
ãnitã ºi speriatã, o fatã de 16 ani din Petrila a ajuns la spital dupã ce a fost accidentatã, pe trecerea de pietoni, de o maºinã care nu i-a acordat prioritate.
R
de culoare argintie cu volan pe partea dreaptã, care se deplasa pe sensul de mers
Mai mult, ºoferul a fugit de la locul faptei ºi nici mãcar nu l-a interesat în ce stare se aflã victima. Evenimentul rutier s-a petrecut strada Republicii din Petrila, dupã ce adolescenta a vrut sã treacã strada.
oþii au dat nãvalã în casa unui hunedorean plecat la muncã peste hotare. Nu i-au iertat, însã, nici pe cei care îºi depoziteazã bunuri pe casa scãrii,ori în faþa blocului.
H
A plecat de acasã sã munceascã peste hotare, dar s-a trezit cu casa
Petroºani-Petrila ºi nu i-a acordat prioritate de trecere, acroºând-o. Victima a fost transportatã la Spitalul din Petroºani, unde s-a stabilit cã a fost rãnitã uºor ºi nu a necesitat internare, iar poliþiºtii l-au cãutat pe fãptaº. Dupã mai bine de o orã, acesta a fost identificat în trafic, iar autoturismul prezenta avarii în partea din faþã. ªoferul, în vârstã de 34 de ani, a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indicat o valoare de 0,44 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bãrbatul este cercetat penal pentru vãtãmare corporalã din culpã, pãrãsirea locului accidentului ºi conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice. Car men COSMAN
Furturi non-stop urturile de cãrbune din zona Iscroni – Aninoasa se þin lanþ. Nu este zi în care hoþii sã nu opereze, chiar în staþia CFR de la Iscroni, ºi chiar la lumina zilei.
F
Hoþii dau atac la casele emigranþilor prãdatã de hoþi. Este pãþania unui hunedorean, a cãrui rude din þarã au constatat cã hoþii i-au furat mai multe bunuri,profitând cã nu e nimeni în locuinþa sa. „Poliþia Staþiunii Geoagiu a fost sesizatã de cãtre o persoanã din localitate despre faptul cã din locuinþa fiului sãu, actualmente aflat în
strãinãtate, au fost furate mai multe bunuri. În urma verificãrilor efectuate la faþa locului ºi a cercetãrilor ulterioare, a fost depistat un bãrbat de 32 de ani, din oraºul Geoagiu, despre care s-a stabilit cã, în perioada 29.09.201204.10.2012, a pãtruns, prin forþarea unei ferestre, în locuinþa pãrþii
vãtãmate, de unde a sustras mai multe bunuri (TV LCD , DVD-player, combinã muzicalã, aspirator, camerã video, lenjerii de pat etc.), pe care le-a transportat pe raza municipiului Orãºtie, unde au fost vândute unor clienþi de ocazie. În cauzã s-a întocmit dosar penal, cercetãrile continuând în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a suspectului”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Nu au fost iertaþi nici cei care ºi-au lãsat bunurile la scarã. Asta i s-a întâmplat unui bãrbat din Orãºtie, care s-a trezit peste noapte fãrã motocicleta din faþa blocului. Fapta a fost comisã de doi tineri, dintre care unul e minor,
iar al doilea abia a împlinit 18 ani. „Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã prin plângere de cãtre un bãrbat din localitate, cu privire faptul cã autori necunoscuþi, în noaptea de 03/04.10.2012, i-au sustras un moped din faþa scãrii blocului unde locuieºte, unde a fost asigurat cu lanþ ºi lacãt. În urma cercetãrilor efectuate, au fost identificaþi prezumtivii autori ai furtului, totodatã fiind recuperat ºi mopedul sustras. Cei doi suspecþi, respectiv: R. M., de 15 ani ºi VASILE A., de 18 ani, ambii din Cugir, din judeþul Alba sunt cercetaþi în stare de libertate sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat”, a mai spus Niþu. Diana MITRACHE
Frigul creºte furturile de lemn ai mulþi hunedoreni au fost prinºi cu lemn de furat de cãtre poliþiºtii Biroului Combaterea Delictelor Silvice. Toþi cei prinºi au fost sancþionaþi de oamenii legii.
M
Poliþiºtii au organizat o acþiune pe linia prevenirii faptelor ilegale rezultate din circulaþia ºi comercializarea materialului lemnos,
ocazie cu care au constatat mai multe încãlcãri ale legislaþiei în materie. Pe raza municipiului Vulcan, un bãrbat de 26 de ani, din Vulcan, a fost priuns transportând cu o autospecialã un volum de 4,194 mc, lemn rotund fag, fãrã a avea asupra sa aviz de însoþire primar pentru cantitatea de material lemnos transportatã. „În cauzã s-a luat mãsura sancþionãrii contravenþionale a conducãtorului auto cu amendã în valoare de 2000 lei ºi mãsura complementarã a confiscãrii materialului lemnos”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. De asemenea, pe raza comunei Bãtrâna, a fost depistat un bãrbat de 36 ani, din comuna Lunca Cernii de Jos, care transporta cu o autospecialã un
volum de 15,251 mc, fãrã a avea piesele de lemn din speciile fag ºi brad marcate cu amprenta dispozitivului dreptunghiular prevãzut de normele privind circulaþia materialelor lemnoase în vigoare. Bãrbatul a fost sancþionat cu amendã în valoare de 1000 lei. Pe raza comunei Bunila, în satul Vadul Dobrii, a fost identificat un alt bãrbat, de 51 ani, din comuna Lunca Cernii de Jos, care transporta cherestea de fãrã a avea asupra sa aviz de însoþire secundar sau alt document comunitar echivalent acestuia, prevãzut de normele privind circulaþia materialelor lemnoase în vigoare. Cel în cauzã a fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 2000 lei. Car men COSMAN
Toatã lumea ºtie cã în zona respectivã este sustras cãrbune, mulþi dintre hoþi sunt cunoscuþi, dar, de obicei, reprezentanþii autoritãþilor ridicã din umeri. Din când în când, totuºi, aceºtia mai prind ºi câte un infractor. Ultima „capturã” a reprezentanþilor Poliþiei Transport Feroviar din Petroºani, aflaþi în patrulare prin respectiva zonã, s-a rezumat la douã femei. Cele douã, în vârstã de 40, respectiv 48 de ani, tocmai terminaserã de încãrcat câþiva saci de rafie în care înghesuiserã circa 400 de kilograme de cãrbune. Cele douã femei s-au ales cu dosare penale ºi sunt cercetate în stare de libertate pentru comiterea infracþiunii de furt. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012 ute de oameni ce locuiesc în Petroºani în cartierul aflat lângã albia Jiului, îndurã de ani de zile gunoaiele, caii ºi vacile care îºi fac nevoile la scara blocului, ori în faþa porþiilor de la case. În plus, copiii sunt fugãriþi de aceste animale lãsate nesupravegheate, sau se refugiazã de pe strada prãfuitã, fãrã asfalt, la tomberoanele ce mustesc de dejecþii.
S
Cartierul de case ºi cele câteva blocuri construite pe malul Jiului, la periferia municipiului Petroºani, zac între mormane de gunoaie, cai ºi vaci. Totul se petrece sub ochii îngroziþi ai celor care
ni de zile, canalele din Cartierul din Valea Jiului, devenit celebru dupã numele serialului american Dallas, au curs la vale spre primãria din Vulcan ºi mirosurile sunt de nesuportat.
A
Mai grav e cã toate dejecþiile ajung sã se prelingã pânã în oraº, iar problema recunoscutã de toatã lumea este canalizarea. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici acum ºi dejecþiile sunt aceleaºi, ele coborând în râuri pe drum, pe sub geamurile oamenilor exasperaþi de putoare. „Aici curge apã cu mizerii de ani de zile. Blocurile astea au numai apã din canal la subsol ºi peste tot. Apa intrã ºi iese ºi izvoare cu mizerie sunt peste tot”, spune un localnic. „Ni se îmbolnãvesc copiii, cã îi
Sufocaþi de deºeuri, pe albia Jiului cu gunoi de grajd ºi sã vezi atunci putoare. Nu vede nimeni de la mediu asta? Jiul e aici ºi toate astea curg în apã, iar noi nici asfalt nu avem, deºi locuim la bloc ºi plãtim impozite ca atare », spune o altã femeie. Pe toþi îi nemulþumeºte stra-
locuiesc în acest loc ºi care sunt nevoiþi sã suporte gunoaie, câini ºi animale, strãzi neasfaltate, dar sã plãteascã impozite ºi taxe la fel ca ºi vecinii lor care stau pe strãzi asfaltate. „Nu mai ºtim ce sã facem. Vin copiii de la ºcoalã ºi caii lãsaþi liberi pe aici sã pascã, îi aleargã. Noi nu avem
asfalt, deºi aici sunt blocuri. Asfaltarea s-a oprit o stradã mai sus ºi noi zãcem în gunoaie”, spune un locatar din zonã. „Nu mai e loc de joacã ºi þiganii lasã animalele aici. Nu o datã vin ºi aruncã la noi la tomberon cãruþa plinã
Dallas-ul intrã în reabilitare
lãsãm pe aici, cã de miros, nu mai zic. Ne-am infectat toþi”, spune o altã femeie ce locuieºte în Dallas, Aºa au stat toþi locuitorii cartierului, sute de suflete, ºi
vara asta ºi speranþele lor se îndreaptã spre un proiect de reabilitare a zonei. Aºa se face cã, atât administraþia localã, cât ºi firma de apã ºi canal cautã o soluþie salvatoare. Asta pentru cã zeci de oameni trãiesc un adevãrat coºmar, iar lucrãrile, spun cei de la ape,ar putea sã
înceapã în curând. „În cartierul Micro 3 B din Vulcan vor începe lucrãrile pe programul de infrastructurã prin Ministerul Mediului. S-a semnat deja ordinul de începere a lucrãrilor ºi, cu siguranþã cã acest loc va fi printre primele ce se vor reabilita în prima perioadã a lucrãrilor. Se va înlocui reþeaua de canalizare în totalitate. 100% va fi o lucrare nouã, pentru toatã zona”, spune ing. Florin Donisã, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. Deja firma care se va ocupa de canalizarea Cartierului Mirco 3 B ºi-a fãcut organizarea de ºantier, iar lucrãrile ce se vor executa aici ºi în Crividia costã aproape 6 milioane de euro. Practic, aici va fi înlocuit întreg sistemul de aducþiune al apei ºi cel de canalizare, care acum e mult depãºit de situaþia din teren. Diana MITRACHE
da neasfaltatã ºi mormanele de gunoi de grajd care se adunã, animalele lãsate în voia sorþii pe tarlaua din spatele blocului, iar hoþii nu mai contenesc sã dea iama în curþile oamenilor. « Nu avem curaj sã ieºim la ei, Cine poate sã se punã cu ei? Când ajung aici ne ameninþã ºi nimeni nu îndrãzneºte sã se plângã de ceva”, spune o femeie care locuieºte la casã. Zilnic, oameni cu cãruþe trase de cai vin aici ºi deverseazã deºeurile. Mizeria e la nici doi metri de albia Jiului, iar responsabilii de la Mediu nu fac nimic. Deºeurile zac pe albia apei de luni de zile ºi nimeni nu-i întreabã pe cei de aici dacã mai suportã dejecþiile. Diana MITRACHE
Inauguratã de Ceauºescu, închisã de Comisia Europeanã
n data de 7 octombrie s-au împlini 46 de ani de la demararea oficialã a activitãþii de producþie de la Exploatarea Minierã Paroºeni.
Î
Primul vagonet cu cãrbune a fost scos la suprafaþã în prezenþa unei numeroase asistenþe, printre oficialitãþile prezente numãrându-se ºi ºeful statului de atunci, Nicolae Ceauºescu. Astãzi, însã, mina se pregãteºte sã-ºi înceteze activitatea. Potrivit dorinþei Comisiei Europene, EM Paroºeni ar urma sã fie închisã pânã, cel mai târziu, în anul 2017.
O
minã cu un perimetru de peste 5 km pãtraþi
Dupã finalizarea prospecþiunilor geologice care au pregãtit deschiderea exploatãrii miniere aceasta a fost deschisã prin douã galerii de coastã sãpate de la cota 630 ºi pânã la interceptarea stratului 18. Perimetrul E.M. Paroºeni este situat în partea centralã a bazinului carbonifer Valea Jiului ºi reprezintã zona de trecere dintre câmpurile miniere Vulcan ºi Lupeni. Din punct de vedere geomorfologic perimetrul minier Paroºeni are un aspect deluros, cauzat de terasa râului Jiu ºi are o
suprafaþã totalã de 5,346 kilometri pãtraþi.
A
fost cândva cea mai modernã minã din Vale
Primul complex mecanizat de tãiere, evacuare ºi susþinere a fost introdus aici în urmã cu 42 de ani, acesta fiind alcãtuit dintr-o susþinere de tip O.M.K.T., de fabricaþie ruseascã, un transportor cu raclete blindat de tip “Ribnyk”, de construcþie polonezã ºi o combinã K.W.B. - 3 R.D.S., realizatã în C.A.E.R.. În aceeaºi perioadã în subteranul minei au fost aduse ºi alte complexe mecanizate din Polonia ºi R.D.G., de tip “Fazos”, respectiv “Klockner-Becorit”. Introducerea acestor complexe a reprezentat pentru acea vreme o adevãratã revoluþie în tehnologia minierã din Valea Jiului. Tot în aceeaºi perioadã au ajuns în subteran ºi primele transportoare cu bandã de cauciuc, anul 1975 aducând în premierã transportarea întregii producþii de cãrbune extras, doar cu acest tip de benzi. Cu începere din anul 1975, la Paroºeni au fost experimentate ºi primele complexe mecanizate de producþie româneascã, C.M.A. 1, C.M.A. 2, C.M.A. 2PH ºi C.M.A. 5H, care au obþinut performanþe asemãnãtoare cu cele aduse din strãinãtate. Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012
6 Actualitate
Noapte de basm la Biblioteca Petroºani A proape 100 de oameni au trecut pragul Bibliotecii din Petroºani în noaptea în care au fost deschise porþile. Pânã târziu, dupã miezul nopþii, ei au cãutat o carte, un film, ori au venit sã-ºi caute ocupaþie pe net. Toate într-o Noapte a Bibliotecilor ca în basm.
Toate depozitele bibliotecii au fost deschise. Cei care au venit,încã de la ora 19,00 ºi chiar puþin mai devreme au putut sã vadã cum se coase un goblen, pentru cã pe înserat acolo a fost ca la ºezãtoare, câteva femei având posibilitatea sã-ºi expunã lucrãrile, adevãrate opere de artã, cusute manual. A venit apoi rândul celor pasionaþi de carte. „Au venit cam 100 de tineri ºi nu numai. Fiecare ºi-a ales din orice depozit o carte. Au citit ce au vrut ei ºi unii chiar i-am gãsit stând pe jos prin depozit, cu câte o cãrticicã în mânã. Asta înseamnã cã, de la primele rânduri au fost atraºi, iar pânã târziu în noapte au citit”, spune Delia Grosu, bibliotecarã. Bibliotecarii au adus biscuiþi, ceai ºi cum putea fi seara mai frumoasã, decât la un film? „Am fãcut iniþial un sondaj de opinie ºi apoi am pus filmul Madagascar, partea a III-a. Cred cã a fost cea mai de succes parte a nopþii”, a
Copiii din Vulcan au ratat ºi Sanremo 2013 rezentatorul P vestitului Festival de muzicã uºoarã Sanremo, Gianni Morandi, nu mai poate coordona grupul de dansuri ”Ambasadorii Prieteniei”. Copiii din Vulcan nu pot onora invitaþiile din lipsa banilor. În data de 19 octombrie, echipa de dansuri ”Ambasadorii Prieteniei”, din Vulcan, ar fi trebuit sã participe la un festival premergãtor celui de la Saremo. Echipa de copii a fost selectatã de organizatorii festivalurilor europene ca urmare a rezultatelor obþinute în domeniu, respectiv premii ºi mari trofee la concursuri naþionale ºi internaþionale.
declarat o altã bibliotecarã. ªi de aceeaºi pãrere au fost ºi copiii. „Mi-a plãcut enorm filmul. E distractiv ºi am râs mereu. E foarte frumos”, a spus un copil ce a vizionat filmul. La vizionare au stat ºi oamenii mari, iar pe toþi i-a captivat ideea unei nopþi la bibliotecã. Alþii au venit sâmbãtã la biblioteca din Petroºani pentru a naviga on-line. „Vin de câte ori mã lasã mama la calculator. Dar e prima datã când vin seara ºi parcã e mai frumos. Acum sunt toþi prietenii mei on-line ºi am putut sta cu ei”, spunea un bãieþel venit sã navigheze pe internet. ªi tot pe net au venit ºi oameni maturi, unii chiar sã-ºi caute jumãtatea. „Sunt pensionar ºi caut o doamnã pe matrimoniale. Gãsesc cã e frumos,mai ales cum seara, cã biblioteca nu e deschisã mereu noaptea”, ne-a mãrturisit un pensionar, care naviga pe site-urile de matrimoniale în noaptea bibliotecilor. Totuºi, cel mai important lucru a fost cã elevii au venit sã vadã cãrþile din rafturile bibliotecii, au putut sã vadã cãrþi vechi, noi ºi importante
Ultimele probe pentru Telegondola de la Lupeni
Actualitate 7 colecþii ce doar în aceastã noapte au fost expuse publicului.
oaptea N bibliotecilor pe muzicã medievalã, la Deva Cei care au decis sã-ºi petreacã noaptea în Biblioteca Judeþeanã din Deva nu au regretat. Au fost întâmpinaþi de organizatori cu un program atent conceput ºi bine diversificat. Biblioteca Judeþeanã « Ovid Densuºianu » din Deva a început de câþiva ani, în luna octombrie, o serie de activitãþi menite sã atragã tot mai mult publicul larg spre bibliotecã ºi spre serviciile oferite de aceasta. În acest an, startul a fost dat în dupã-amiaza zilei de 6 octombrie când biblioteca ºi-a deschis larg porþile, pentru cea de a doua ediþie a manifestãrii cultural-educative
desfãºurate sub genericul „Noaptea Bibliotecilor”, o iniþiativã ã care îºi propune sã readucã la luminã, sã aducã în atenþie cititul ca ocupaþie plãcutã ºi nevoia de documentare. „Într-o lume dominatã de internet, cu incontestabilele lui beneficii ºi
aceastã lume a interdependenþelor. Evenimentul intitulat „Noaptea bibliotecilor” are ca obiective: strângerea laolaltã a unui numãr cât mai mare de pasionaþi de carte, familiarizarea tinerilor cu biblioteca ºi cu beneficiile oferite de aceasta ºi, în sfârºit, amplifi-
avantaje, mersul la bibliotecã, cititul ca ocupaþie plãcutã par sã fi intrat într-un nedorit con de umbrã. Nu putem, însã, lãsa biblioteca, acest venerabil aºezãmânt cultural, depozitar de comori spirituale, sã nu-ºi spunã cuvântul în
carea legãturilor dintre bibliotecile reale ºi cele virtuale”, a declarat sebastian Bara,
directorul bibliotecii judeþene. Începând cu ora 18.00, Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a invitat publicul devean ºi nu numai sã fie alãturi de cei care se dãruiesc zi de zi acestei instituþii ºi pentru ei a fost pregãtit un program special. Dupã deschiderea oficialã, a urmat un moment muzical susþinut de Cvartetul „Cuore” al Liceului de Muzicã ºi Arte Plastice „Sigismund Toduþã” din Deva, apoi un concert de muzicã medievalã susþinut de Grupul „Huniadi Cantores”, condus de Mircea Goian. Înveºmântaþi în pitoreºti costume de epocã, cei patru muzicieni au fãcut o incursiune în muzica Evului Mediu ºi a Renaºterii, o muzicã scrisã ºi pentru nobili, dar ºi pentru oamenii de rând. Diana MITRACHE Car men COSMAN
problemelor ºi culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de dupã 1989: comunitãþile muncitoreºti.”, au precizat cei implicaþi în acest inedit proiect. Spectacolul face parte din proiectul Sub Pãmânt – Muzeu în miºcare, în cadrul cãruia este jucat în teatre ºi case de culturã din patru zone industriale din Transilvania, afectate decisiv de schimbãrile post-1989, respectiv Baia Mare, Hunedoara, Roºia Montana ºi Valea Jiului. Dupã fiecare reprezentaþie, are loc o discuþie cu publicul,
ca parte integrantã a spectacolului. La toate reprezentaþiile spectacolului intrarea este gratuitã. Spectacolele sunt programate în data de 17 octombrie - Teatrul de Artã din Deva, la orele 19.00; 18 octombrie - Casa de Culturã, Haþeg - orele 15.00; 19 octombrie - Casa de Culturã, Brad - orele 18.00, iar în perioada 20-21 octombrie – Petrila ºi Casa de Culturã din Baru Mare. Teatrul SubPãmânt. Muzeu în miºcare este un proiect finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional. Car men COSMAN
Sub pãmânt – radiografia Vãii Jiului pusã în scenã!
onstructorii care s-au ocupat C de telegondola spre staþiunea Straja, mai au puþin ºi finalizeazã întreaga construcþie.
Luna aceasta ”Ambasadorii prieteniei” erau desemnaþi pentru a face spectacol, la interpretarea fiecãrui concurent al festivalului de la Nisa, oraºul vestitului carnaval al florilor, festival dedicat tinerilor cu vârste de pânã la 18 ani. Dacã grupul de dansatori de la Vulcan ar fi onorat invitaþia, urmau sã fie preluaþi în luna ianuarie 2013, la Festivalul Sanremo,
sub coordonarea lui vestitului cântãreþ ºi prezentator, Gianni Morandi. Din lipsa banilor, copiii vulcãneni vor sta acasã, pentru cã este foarte greu sã faci rost de sponsorizãri pentru 20-30 de copii fiind vorba de transport cazare, masã. ”Nu avem cum sã mergem ºi îmi pare rãu pentru cã aceºti copii sunt talentaþi, dovadã ºi aprecierea internaþionalã. Una este sã sponsorizeri 2-3 persoane ºi alta este o echipã întreagã” – a declarat Ilonka Bumburi, pãrintele ”Ambasadorilor Prieteniei”. Cât priveºte susþinerea Ambasadorilor de cãtre Consiliul Local Vulcan, reprezentanþii acestuia spun cã Legea Finaþelor este destul de restrictivã ºi nu permite alocarea de
În prezent, instalaþia trece printr-o serie de probe, astfel cã la finalul luni, aceasta va fi datã în folosinþã, iar turiºtii vor urca la munte în condiþii cum nu se poate mai bune. “ Eu vreau sã felicit pe cei din administraþia localã ºi pe cei care lucreazã aici, pentru cã eu nu am vãzut niciodatã un asemenea ritm al lucrãrilor peste tot pe unde am fost ºi vã sume pentru deplasãri spun cã în ultimi patru ani am avut ocazia sã decât în anumite condiþii, merg în multe locuri din þarã. În perioada respectiv constituirea de imediat urmãtoare, în circa douã sãptãmâni, asociaþii, care la rândul telegondola va fi inauguratã ”, a declarat lor costã bani ºi partener- Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul de iate. Vest Valea Jiului. De precizat cã în 2012, la Sanremo, principalul prezentator a fost un alt greu al muzicii italiene, Gianni Morandi, secondat de top-modelul ceh Ivana Mrazova ºi actorul Rocco Papaleo. Adriano Celentano, invitatul fiecãrei seri a festiAceastã instalaþie pe cablu face parte din valului a interpretat proiectul Modernizarea Staþiunii Straja, un magistral mai multe piese proiect de peste douã mii de miliarde lei cunoscute, dovedind cã la vechi. Telegondola are 46 de cabine cu câte 74 de ani cântã ca la 24. 8 locuri, iar în proiectul general este cuprinsã ºi construcþia a trei telescaune, unul de 6 Din pãcate Televiziunea locuri ºi douã de 4 locuri. Vor fi modernizate Românã nu mai trans6 pârtii, se vor face construcþii pentru bãnci, mite acest festival de când are probleme finan- pentru sedii de Salvamont, Jandarmerie Montanã ºi a fost realizat ºi lac de acumulaciare majore. Ileana re de 75 de metri cubi. Luiza ANDRONACHE FIRÞULESCU
storia comunitãþilor din Valea Jiului, aºa cum este ea în realitate, va fi reconstruitã pe scenã, în cadrul unui proiect inedit, respectiv Spectacolul „Sub pãmânt”, realizat în cadrul proiectului Teatrul Sub Pãmânt. Valea Jiului dupã 1989.
I
„Teatrul SubPãmânt. Valea Jiului dupã 1989” este un proiect de observaþie ºi analizã a existenþei cotidiene a unor comunitãþi afectate decisiv de schimbãrile politice ºi sociale care au avut loc începând cu anii ’90. Proiectul îºi propune sã documenteze situaþia economicã, viaþa ºi munca minerilor în post-socialism. Sunt poveºti – document care fundamenteazã istoria comunitãþilor din Valea Jiului, aflate la limita dintre supravieþuire, migraþie, dispariþie ºi posibilã reconstrucþie.
Spectacolul Sub Pãmânt are la bazã o cercetare în Valea Jiului, coordonatã de Mihaela Michailov (dramaturg), Vlad Petri (fotograf), David Schwartz (regizor). „Cercetarea a avut mai multe direcþii – ateliere, discuþii libere ºi interviuri cu mineri, soþii de miner, cu pensionari ºi copii, cu paznici de minã, lideri de sindicat, oameni care trãiesc din furtul de cãrbune. Sub Pãmânt este un spectacol-arhivã de poveºti-mãrturii ale unor comunitãþi pe cale de dispariþie. Spectacolul îºi propune revalorizarea poveºtilor, a
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012
6 Actualitate
Noapte de basm la Biblioteca Petroºani A proape 100 de oameni au trecut pragul Bibliotecii din Petroºani în noaptea în care au fost deschise porþile. Pânã târziu, dupã miezul nopþii, ei au cãutat o carte, un film, ori au venit sã-ºi caute ocupaþie pe net. Toate într-o Noapte a Bibliotecilor ca în basm.
Toate depozitele bibliotecii au fost deschise. Cei care au venit,încã de la ora 19,00 ºi chiar puþin mai devreme au putut sã vadã cum se coase un goblen, pentru cã pe înserat acolo a fost ca la ºezãtoare, câteva femei având posibilitatea sã-ºi expunã lucrãrile, adevãrate opere de artã, cusute manual. A venit apoi rândul celor pasionaþi de carte. „Au venit cam 100 de tineri ºi nu numai. Fiecare ºi-a ales din orice depozit o carte. Au citit ce au vrut ei ºi unii chiar i-am gãsit stând pe jos prin depozit, cu câte o cãrticicã în mânã. Asta înseamnã cã, de la primele rânduri au fost atraºi, iar pânã târziu în noapte au citit”, spune Delia Grosu, bibliotecarã. Bibliotecarii au adus biscuiþi, ceai ºi cum putea fi seara mai frumoasã, decât la un film? „Am fãcut iniþial un sondaj de opinie ºi apoi am pus filmul Madagascar, partea a III-a. Cred cã a fost cea mai de succes parte a nopþii”, a
Copiii din Vulcan au ratat ºi Sanremo 2013 rezentatorul P vestitului Festival de muzicã uºoarã Sanremo, Gianni Morandi, nu mai poate coordona grupul de dansuri ”Ambasadorii Prieteniei”. Copiii din Vulcan nu pot onora invitaþiile din lipsa banilor. În data de 19 octombrie, echipa de dansuri ”Ambasadorii Prieteniei”, din Vulcan, ar fi trebuit sã participe la un festival premergãtor celui de la Saremo. Echipa de copii a fost selectatã de organizatorii festivalurilor europene ca urmare a rezultatelor obþinute în domeniu, respectiv premii ºi mari trofee la concursuri naþionale ºi internaþionale.
declarat o altã bibliotecarã. ªi de aceeaºi pãrere au fost ºi copiii. „Mi-a plãcut enorm filmul. E distractiv ºi am râs mereu. E foarte frumos”, a spus un copil ce a vizionat filmul. La vizionare au stat ºi oamenii mari, iar pe toþi i-a captivat ideea unei nopþi la bibliotecã. Alþii au venit sâmbãtã la biblioteca din Petroºani pentru a naviga on-line. „Vin de câte ori mã lasã mama la calculator. Dar e prima datã când vin seara ºi parcã e mai frumos. Acum sunt toþi prietenii mei on-line ºi am putut sta cu ei”, spunea un bãieþel venit sã navigheze pe internet. ªi tot pe net au venit ºi oameni maturi, unii chiar sã-ºi caute jumãtatea. „Sunt pensionar ºi caut o doamnã pe matrimoniale. Gãsesc cã e frumos,mai ales cum seara, cã biblioteca nu e deschisã mereu noaptea”, ne-a mãrturisit un pensionar, care naviga pe site-urile de matrimoniale în noaptea bibliotecilor. Totuºi, cel mai important lucru a fost cã elevii au venit sã vadã cãrþile din rafturile bibliotecii, au putut sã vadã cãrþi vechi, noi ºi importante
Ultimele probe pentru Telegondola de la Lupeni
Actualitate 7 colecþii ce doar în aceastã noapte au fost expuse publicului.
oaptea N bibliotecilor pe muzicã medievalã, la Deva Cei care au decis sã-ºi petreacã noaptea în Biblioteca Judeþeanã din Deva nu au regretat. Au fost întâmpinaþi de organizatori cu un program atent conceput ºi bine diversificat. Biblioteca Judeþeanã « Ovid Densuºianu » din Deva a început de câþiva ani, în luna octombrie, o serie de activitãþi menite sã atragã tot mai mult publicul larg spre bibliotecã ºi spre serviciile oferite de aceasta. În acest an, startul a fost dat în dupã-amiaza zilei de 6 octombrie când biblioteca ºi-a deschis larg porþile, pentru cea de a doua ediþie a manifestãrii cultural-educative
desfãºurate sub genericul „Noaptea Bibliotecilor”, o iniþiativã ã care îºi propune sã readucã la luminã, sã aducã în atenþie cititul ca ocupaþie plãcutã ºi nevoia de documentare. „Într-o lume dominatã de internet, cu incontestabilele lui beneficii ºi
aceastã lume a interdependenþelor. Evenimentul intitulat „Noaptea bibliotecilor” are ca obiective: strângerea laolaltã a unui numãr cât mai mare de pasionaþi de carte, familiarizarea tinerilor cu biblioteca ºi cu beneficiile oferite de aceasta ºi, în sfârºit, amplifi-
avantaje, mersul la bibliotecã, cititul ca ocupaþie plãcutã par sã fi intrat într-un nedorit con de umbrã. Nu putem, însã, lãsa biblioteca, acest venerabil aºezãmânt cultural, depozitar de comori spirituale, sã nu-ºi spunã cuvântul în
carea legãturilor dintre bibliotecile reale ºi cele virtuale”, a declarat sebastian Bara,
directorul bibliotecii judeþene. Începând cu ora 18.00, Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a invitat publicul devean ºi nu numai sã fie alãturi de cei care se dãruiesc zi de zi acestei instituþii ºi pentru ei a fost pregãtit un program special. Dupã deschiderea oficialã, a urmat un moment muzical susþinut de Cvartetul „Cuore” al Liceului de Muzicã ºi Arte Plastice „Sigismund Toduþã” din Deva, apoi un concert de muzicã medievalã susþinut de Grupul „Huniadi Cantores”, condus de Mircea Goian. Înveºmântaþi în pitoreºti costume de epocã, cei patru muzicieni au fãcut o incursiune în muzica Evului Mediu ºi a Renaºterii, o muzicã scrisã ºi pentru nobili, dar ºi pentru oamenii de rând. Diana MITRACHE Car men COSMAN
problemelor ºi culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de dupã 1989: comunitãþile muncitoreºti.”, au precizat cei implicaþi în acest inedit proiect. Spectacolul face parte din proiectul Sub Pãmânt – Muzeu în miºcare, în cadrul cãruia este jucat în teatre ºi case de culturã din patru zone industriale din Transilvania, afectate decisiv de schimbãrile post-1989, respectiv Baia Mare, Hunedoara, Roºia Montana ºi Valea Jiului. Dupã fiecare reprezentaþie, are loc o discuþie cu publicul,
ca parte integrantã a spectacolului. La toate reprezentaþiile spectacolului intrarea este gratuitã. Spectacolele sunt programate în data de 17 octombrie - Teatrul de Artã din Deva, la orele 19.00; 18 octombrie - Casa de Culturã, Haþeg - orele 15.00; 19 octombrie - Casa de Culturã, Brad - orele 18.00, iar în perioada 20-21 octombrie – Petrila ºi Casa de Culturã din Baru Mare. Teatrul SubPãmânt. Muzeu în miºcare este un proiect finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional. Car men COSMAN
Sub pãmânt – radiografia Vãii Jiului pusã în scenã!
onstructorii care s-au ocupat C de telegondola spre staþiunea Straja, mai au puþin ºi finalizeazã întreaga construcþie.
Luna aceasta ”Ambasadorii prieteniei” erau desemnaþi pentru a face spectacol, la interpretarea fiecãrui concurent al festivalului de la Nisa, oraºul vestitului carnaval al florilor, festival dedicat tinerilor cu vârste de pânã la 18 ani. Dacã grupul de dansatori de la Vulcan ar fi onorat invitaþia, urmau sã fie preluaþi în luna ianuarie 2013, la Festivalul Sanremo,
sub coordonarea lui vestitului cântãreþ ºi prezentator, Gianni Morandi. Din lipsa banilor, copiii vulcãneni vor sta acasã, pentru cã este foarte greu sã faci rost de sponsorizãri pentru 20-30 de copii fiind vorba de transport cazare, masã. ”Nu avem cum sã mergem ºi îmi pare rãu pentru cã aceºti copii sunt talentaþi, dovadã ºi aprecierea internaþionalã. Una este sã sponsorizeri 2-3 persoane ºi alta este o echipã întreagã” – a declarat Ilonka Bumburi, pãrintele ”Ambasadorilor Prieteniei”. Cât priveºte susþinerea Ambasadorilor de cãtre Consiliul Local Vulcan, reprezentanþii acestuia spun cã Legea Finaþelor este destul de restrictivã ºi nu permite alocarea de
În prezent, instalaþia trece printr-o serie de probe, astfel cã la finalul luni, aceasta va fi datã în folosinþã, iar turiºtii vor urca la munte în condiþii cum nu se poate mai bune. “ Eu vreau sã felicit pe cei din administraþia localã ºi pe cei care lucreazã aici, pentru cã eu nu am vãzut niciodatã un asemenea ritm al lucrãrilor peste tot pe unde am fost ºi vã sume pentru deplasãri spun cã în ultimi patru ani am avut ocazia sã decât în anumite condiþii, merg în multe locuri din þarã. În perioada respectiv constituirea de imediat urmãtoare, în circa douã sãptãmâni, asociaþii, care la rândul telegondola va fi inauguratã ”, a declarat lor costã bani ºi partener- Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul de iate. Vest Valea Jiului. De precizat cã în 2012, la Sanremo, principalul prezentator a fost un alt greu al muzicii italiene, Gianni Morandi, secondat de top-modelul ceh Ivana Mrazova ºi actorul Rocco Papaleo. Adriano Celentano, invitatul fiecãrei seri a festiAceastã instalaþie pe cablu face parte din valului a interpretat proiectul Modernizarea Staþiunii Straja, un magistral mai multe piese proiect de peste douã mii de miliarde lei cunoscute, dovedind cã la vechi. Telegondola are 46 de cabine cu câte 74 de ani cântã ca la 24. 8 locuri, iar în proiectul general este cuprinsã ºi construcþia a trei telescaune, unul de 6 Din pãcate Televiziunea locuri ºi douã de 4 locuri. Vor fi modernizate Românã nu mai trans6 pârtii, se vor face construcþii pentru bãnci, mite acest festival de când are probleme finan- pentru sedii de Salvamont, Jandarmerie Montanã ºi a fost realizat ºi lac de acumulaciare majore. Ileana re de 75 de metri cubi. Luiza ANDRONACHE FIRÞULESCU
storia comunitãþilor din Valea Jiului, aºa cum este ea în realitate, va fi reconstruitã pe scenã, în cadrul unui proiect inedit, respectiv Spectacolul „Sub pãmânt”, realizat în cadrul proiectului Teatrul Sub Pãmânt. Valea Jiului dupã 1989.
I
„Teatrul SubPãmânt. Valea Jiului dupã 1989” este un proiect de observaþie ºi analizã a existenþei cotidiene a unor comunitãþi afectate decisiv de schimbãrile politice ºi sociale care au avut loc începând cu anii ’90. Proiectul îºi propune sã documenteze situaþia economicã, viaþa ºi munca minerilor în post-socialism. Sunt poveºti – document care fundamenteazã istoria comunitãþilor din Valea Jiului, aflate la limita dintre supravieþuire, migraþie, dispariþie ºi posibilã reconstrucþie.
Spectacolul Sub Pãmânt are la bazã o cercetare în Valea Jiului, coordonatã de Mihaela Michailov (dramaturg), Vlad Petri (fotograf), David Schwartz (regizor). „Cercetarea a avut mai multe direcþii – ateliere, discuþii libere ºi interviuri cu mineri, soþii de miner, cu pensionari ºi copii, cu paznici de minã, lideri de sindicat, oameni care trãiesc din furtul de cãrbune. Sub Pãmânt este un spectacol-arhivã de poveºti-mãrturii ale unor comunitãþi pe cale de dispariþie. Spectacolul îºi propune revalorizarea poveºtilor, a
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 2012
8 Deyvãluiri iica inginerului ªtefan GeorgescuGorjan, cel care este cunoscut ca ºi autorul concepþiei tehnice a Coloanei monumentale de la Târgu-Jiu, Sorana Georgescu-Gorjan, este propusã de o asociaþie de ecologie din Valea Jiului pentru a i se conferi titlul de Cetãþean de Onoare a municipiului Petroºani.
F
Preºedintele Asociaþiei, Imre Szhuanek cere municipalitatãþii sã-i acorde acest titlul distinsei Sorana Georgescu Gorjan, pentru activitatea editorialã ce a avut ca subiect istoria Coloanei Infinitului, care “ a aºezat Petroºaniul în rândul locurilor
Fiica legionarului ªtefan Georgescu Gorjan, Cetãþean de Onoare a Municipiului Petroºani? demers, continuând mesajul marelui Brâncuºi ºi eminentului inginer ªtefan Georgescu Gorja”. “ Acordarea titlului de Cetãþean de Onoare a municipiului Petroºani ar reprezenta o recunoaºtere a comunitãþii locale faþã de modul în care doamna Sorana Georgescu Gorjan a prezentat lumii întregi aportul adus de localitatea noastrã la realizarea Coloanei Infinitului creaþie artisticã intratã definitiv în patrimoniul culturii universale”, aratã Imre Szuhanek, iniþiatorul cererii. În plus, în cererea de acordare a titlului de Cetãþean de Onoare, iniþiatorul acesteia, Imre
ªtefan Georgescu Gorjan: “ ªtefan Georgescu Gorjan, imediat dupã obþinerea diplomei de inginer se angajeazã îm 01.09.1928 la Societatea Petroºani, ajungând în 1993 ºef de minã. În 1934 devine inginer ºef la Atelierele Centrale din Petroºani pânã în anul 1941 când pleacã la Bucureºti. Cunoscând 4 limbi strãine a efectuat peste 20 de deplasãri în strãinãtate fiind responsabil atât pentru Societatea Petroaºni cât ºi pentru Atelierele Centarle cu proiectele de investiþii în utilaje, maºini ºi materiale. Încrezãtor în solidele sale cunoºtinþe de specialitate ale inginerului, Constantin Brâncuºi nevoit sã plece din þarã îi lasã ing. Gorjan întreaga rãspundere a Coloanei, misiune îndeplinitã cu succes în noiembrie 1937. De asemenea pentru meritele în înfiinþarea Aeroclubului Petroºani ºi a ºcolii de zbor fãrã motor, ªtefan Georgescu Gorjan” este decorat cu ordinal Virtutea Aeronauticã în anul 1941 pentru contribuþia la propãºirea aeronauticii”, aratã Imre Szuhanek, preºedintele asociaþiei de ecologie Petro Aqua.
ª din aceastã lume unde s-au nãscut minuni artistice, în acest
ele patru blocuri de locuinþe sociale de la Petrila, care se construiesc la Lonea, nu vor fi gata anul acesta.
C
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a stopat finanþarea, deºi construcþia este realizatã în proporþie de circa 80 %, iar pentru a asta, inclusiv primarul Ilie Pãducel a fost solicitat de la Bucureºti sã semneze acordul de stopare a finanþãrii. Edilul spune însã cã nu a fost de acord ºi cã a primit din nou promisiuni cã lucrurile vor sta altfel. “ Am fost la Bucureºti ºi am vorbit cu domnul ministru ºi chiar ºi primul ministru Victor Ponta ºi mi s-a promis cã voi primi banii la prima rectificare bugetarã. Eu am încredere cã lucrurile
Szuhanek, îi face o caracterizare succintã a activitãþii inginerului
i alte opinii....
“Hitler a fãcut lucruri bune pentru nemþi… În Mein Kampf sunt prezentate “soluþiile” pe
care acesta le-a dat la problema evreiascã. Noi cei vii trebuie sã aducem mereu în atenþie atrocitãþile pe care le-a comis. Gorjan a avut la vremea respectivã ºansa sã fi fost inginerul ºef al uzinei, proiectantul propriu zis al Coloanei a fost Gavrilã ªomlo”. „Noi, românii, suntem obiºnuiþi sã ignorãm propria noastrã istorie ºi drept urmare, ciclic, o retrãim prin tragedii profunde. Este ºi cazul
tuale, tehnice, fizice etc., caracteristice ºi specifice fiecãrei fiinþe umane în parte. E greu sã disociem unele de altele, ar fi nedrept ºi incorect, în final contând doar întregul. Judecata dreaptã, absolut necesarã, va veni mai devreme sau mai târziu, aºa cum ne este scris fiecãruia. Pânã una alta, din realitãþile neromanþate, ºtiu cã cel care în fapt a desenat Coloana Infinitã este proiectantul ºef al atelierelor pe numele sãu ªomlo. Am avut ºansa, cu ceva ani în urmã, sã vãd desenele originale, cel care ºi-a asumat responsabilitatea design-ului ºi a soluþiilor tehnice a fost Gavrilã ªomlo. Georgescu-Gorjan a fost inginerul ºef al atelierelor, director general fiind un domn Buºoiu”.
onstructorul capodoperei brâncuºiene...
C “pasajului” legionar. Promovarea chiar ºi printr-un simplu comentariu a ideilor legionare, încercarea de a diminua vinovãþiile criminale, de a dilua durerea ºi suferinþa sufletelor greu încercate este condamnabilã. Cum se poate separa o laturã, sã zicem tehnicã, de cea spiritualã, ambele definind o singurã fiinþã, o singurã persoanã, coexistând în acelaºi trup? Tot ceea ce face sau produce un om este rezultatul tuturor capacitãþilor spiri-
... ªtefan Georgescu-Gorjan a fost unul dintre capii legionari din Valea Jiului, iar în timpul sãu s-a consemnat perioada neagrã a existenþei evreilor în regiune. În “Cartea Neagrã” a lui Matatias Carp, volumul I, la capitolul “Suferinþele evreilor din România 1940-1944?”“Legionarii ºi rebeliunea”, la pagina 66 autorul consemneazã: “În masa mare a inconºtienþilor, sã nu fie uitate niciodatã bestiile: Mircea Petrovicescu, starostele Centrului de torturã din pivniþele Primãriei Bucureºti,
Pãducel promite dupã ce pesediºtii i-au promis plãtitã o facturã de circa 6 miliarde de lei vechi. Chiar dacã banii vin în continuare pentru acest proiect, sã spunem, lucrãrile nu vor putea fi finalizate pânã anul viitor. Un termen estimat cu indulgenþã ar fi sfârºitul luni martie 2013. De asemenea, aceasta nu este
vor sta bine ”, a afirmat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. De altfel, edilul petrilean se fereºte sã spunã cu voce tare cã toate aceste “ torpile” de la centru venite spre primãriile PDL ar fi rãzbunãri politice, deºi o ºtie. “ Dupã modul cum m-au tratat de frumos ºi cum au vorbit cu mine acolo la Bucureºti, am
încredere cã se vor þine de promisiuni”, a mai spus Pãducel, actual primar PDL, însã fost pesedist. Cu toate acestea, termenul de finalizare a celor patru blocuri de la Lonea expirã luna aceasta, iar firmei Eco Frigotehnica, care executã lucrarea, trebuie
singura “veste bunã” pentru Petrila. Tot de curând, administraþia localã de aici a primit o altã hârtie scris prin care, la fel, i se solicitã sã fie de acord cu sistarea finanþãrii pentru proiectul de anvelopare a celor 12 blocuri, licitat ºi început de curând. ªi vizavi de aceastã chestiune, Pãducel, la fel, spune cã a
primit aprobãri cã lucrurile se vor rezolva favorabil. Acum, încrederea pe care primarul Petrilei o aratã pesediºtilor, nu ºtim dacã este una justificatã sau este doar un sentiment rãmas în urma fostei apartenenþe politice sau a simpatiilor pe care încã le-ar avea din vremea când ºi el a fãcut parte din PSD. Luiza ANDRONACHE
sector III, Albastru Stoica, comandant legionar- Constanþa, Ilºie Colhon-Alba Iulia, Grigoraº Constantin, primar la Tg. Neamþ, dr. Silviu CrãciunaºPiatra Neamþ, ing. ªtefan Georgescu Gorjan- Petroºani, Olteanu, ajutor de primar-Aiud, dr. ªtefan Milcoveanu, dr. Popovici Miticã ºi Ion DãncilãTurda, Willy Janischewsky, vicepreºedinte Camera de Comerþ Craiova, C. Pivniceru- Vaslui, Ion Bolfan, primar al comunei Hârlãu, Nicodim Borca, ajutor primar Deva, Marin Craioveanu, primar la Lupeni, D. Ifrim vicepreºedintele Camerei de Comerþ Bucureºti, prof. Wertz- Arad”. În aceeaºi carte autorul relateazã episoade cutremurãtoare despre cum legionarii le-au luat cu japca proprietãþile evreilor, inclusiv celor din Valea Jiului, pe plan local un rol important fiind jucat de legionarul ªtefan Georgescu-Gorjan, dupã cum reiese din paginile 133-134 ale volumului “Cartea Neagrã”. “Cãtre sfârºitul lunii noiembrie 1940, toþi comercianþii evrei din Petroºani (judeþul Hunedoara) au fost chemaþi la sediul legionar de cãtre legionarul ªtefan GeorgescuGorjan, inginer la Societatea “Petroºani”, care i-a primit individual, somându-i ca în termen de douã zile sã vândã prãvãliile unor cumpãrãtori creºtini. Dupã trecerea celor douã zile, prãvãliile au fost invadate de bande de legionari, care le-au luat în stãpânire ºi le-au închis.
Deyvãluiri 9 Proprietarii au fost chemaþi apoi în biroul avocatului Zeno Moldovan, unde au fost constrânºi sã semneze contracte provizorii de vânzare a intreprinderilor cãtre legionarii instalaþi în prãvãlii, fãrã a se fixa un preþ corec, ci stipulându-se cã mãrfurile se vor plãti cu 50 la sutã din valoarea facturatã a preþului de cost. Dupã semnarea
utocompactoare pentru gunoiul menajer. Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat a obþinut licenþa clasa 3 pentru activitãþile de precolectare, colectare ºi transport al deºeurilor menajere.
A
Inclusiv ale deºeurilor toxice periculoase din deºeurile menajere, cu excepþia celor cu regim special, de sortare a deºeurilor, de curatarte ºi transport a zãpezii de pe cãile publice ºi menþinerea în funcþiune a acestora pe timp de polei sau îngheþ ºi de colectare, transport, sortare, valorificare ºi eliminare a deºeurilor provenite din gospodãriile populaþiei, generate de activitãþi de reamenajare ºi reabilitare interioarã a locuinþelor/apartamentelor proprietate individualã. Astfel, s-a închiriat un autocompactor cu operator ºi combustibil necesarã pentru colectarea ºi transportul gunoiului menajer de pe domeniul public al municipiului Petroºani
acestor contracte prãvãliile s-au redeschis sub conducerea noilor proprietari, asistaþi însã ºi de foºti proprietari, care au rãmas în calitate de salariaþi. În felul acesta au fost jefuiþi de avutul lor urmãtorii comercianþi: Goldberger Emanuel, Succ. Bieber Iacob, Bieber Eugen, Bieber Osias, Vergh Heinan, Vegh Moise, Weitzer Josefina,
vânzare a imobilelor cãtre cumpãrãtori necunoscuþi pe preþuri derizorii fixate de fruntaºii legionari ing. ªtefan Georgescu-Gorjan, ing. A Petrovici, ing. ªtefãnescu, învãþãtorul Suciu ºi avocatul Zeno Moldovan. Din preþul fixat s-au plãtit proprietarilor numai mici aconturi”.
S
Schreter Moise, Cruber Israel, Herscovits L., “Jiul” Horvat Ion Lipner Maria, ” Fibra” Goldstein Marcus, Baruch Adalbert, Weiczner Emanuel, Wolf ºi Izsak, Fraþii Haemli, Rita Berta”. De asemenea, la pagina 144 avem un alt episod în care se vorbeºte despre jaful proprietãþilor evreieºti la care, printre alþi legionari a luat parte ºi ªtefan GeorgescuGorjan: “În 9 decembrie 1940 toþi proprietarii evrei din Petroºani (judeþul Hunedoara) au fost aduºi la sediul legionar unde dupã ce au fost þinuþi 18 ore în frig, ameninþaþi ºi violentaþi individual, s-au vãzut siliþi sã semneze contracte de
criitorul Ioan Velica...
....., preºedintele Ligii Scriitorilor din România, filiala judeþului Hunedoara îi face o biografie inginerului ªtefan Georgescu-Gorjan în volumul “Pagini din istoria evreilor din Valea Jiului”, apãrut în anul 2006 la editura Edyro Press. “Surprinzãtor pentru mine a fost faptul sã redescopãr o altã faþã a ing. ªtefan GeorgescuGorjan, adevãratul constructor al “Coloanei fãrã sfârºit” a marelui sculptor roman Constantin Brâncuºi, aceea de “legionar” cu recomandarea cãtre evreii din Valea Jiului de “a nu fi uitat niciodatã”. Atunci mi se pare corect sã vedem cine a fost ªtefan Georgescu Gorjan. În perioada 1949-1953 a fost condamnat pentru activitatea legionarã ºi a executat pedeapsa la Canalul Dunãre-Marea Neagrã. Dintr-o discuþie pe care am avut-o cu prietenul meu, aviatorul Cornel Morariu am aflat cã într-adevãr ªtefan Georgescu Gorjan a fost acuzat cã ar fi fost legionar, dar mi-a argumentat cã niciodatã nu l-a interesat etnia, ci meseria. (…) Sediile legionarilor din Petroºani erau “Atelierele Centrale” ºi în spatele gãrii”, aratã Ioan Velica. Scriitorul Ioan Velica susþine însã, în urma documentãrii temeinice, cã inginerul ªtefan
Utilaj pentru transportul deºeurilor
Contractul a fost atribuit unei societãþi din Haþeg, SC EOLIAN ENERGY SRL. Valoarea contractului este de 180.000 de mii de lei. Pentru optimizarea activitãþilor mai sus menþionate Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat are în dotare 4 autocom-
pactoare dar datoritã volumului mare de deºeuri care trebuie colectate de pe domeniul public al municipiului Petroºani este necesarã închirierea unei autocompactoare cu operator ºi combustibil care sã deserveascã aceste activitãþi. Raul IRINOVICI
Georgescu-Gorjan era un autodidact, cunoscãtor a mai multor limbi strãine, autor a mai multor articole în diferite publicaþii, dar ºi a unor cãrþi de specialitate traduse din alte limbi ori prelucrate dupã alte manuale. “În anul 2001 s-a pus în discuþie schimbarea denumirii Grupului ªcolar Industrial Minier Petroºani în Grup ªcolar “ªtefan Georgescu Gorjan”, dar Consiliul Judeþean Hunedoara a hotãrât în 11.04.2001 ca Grupul ªcolar Industrial Minier Petroºani sã poarte denumirea de Grup ªcolar “Dimitrie Leonda”. Sã fie de vinã activitatea politicã a inginerului ªtefan Georgescu Gorjan?”, se întreabã scriitorul Ioan Velica.
realizarea D espre capodoperei...
...marelui sculptor român Constantin Brâncuºi, “Coloana Infinitului”, s-a scris ºi se va mai scrie multã vreme de acum înainte. Un lucru interesant pentru documentariºti ar fi acela cã lucrarea nu a fost niciodatã plãtitã uzinei unde s-a realizat “Atelierelor Centrale Petroºani” ºi ba mai mult, construcþia ar fi fost fãcutã “la negru”, ascunsã printre alte lucrãri miniere. În evidenþele uzinei aceastã capodoperã nu figureazã cã ar fi fost achitatã vreodatã, dar totuºi existã voci care susþin cã valoarea lucrãrii s-ar fi compensat cu vagoneþi de la minã. Pe de altã parte, în anul 2002 noii proprietari ai uzinei unde s-a turnat “Coloana Infinitului” au realizat în baza documentelor existente în uzinã o copie a operei brâncuºiene, în ideea de a fi donatã Primãriei Parisului ºi nu vândutã, dar ulterior s-a renunþat. Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 2012
8 Deyvãluiri iica inginerului ªtefan GeorgescuGorjan, cel care este cunoscut ca ºi autorul concepþiei tehnice a Coloanei monumentale de la Târgu-Jiu, Sorana Georgescu-Gorjan, este propusã de o asociaþie de ecologie din Valea Jiului pentru a i se conferi titlul de Cetãþean de Onoare a municipiului Petroºani.
F
Preºedintele Asociaþiei, Imre Szhuanek cere municipalitatãþii sã-i acorde acest titlul distinsei Sorana Georgescu Gorjan, pentru activitatea editorialã ce a avut ca subiect istoria Coloanei Infinitului, care “ a aºezat Petroºaniul în rândul locurilor
Fiica legionarului ªtefan Georgescu Gorjan, Cetãþean de Onoare a Municipiului Petroºani? demers, continuând mesajul marelui Brâncuºi ºi eminentului inginer ªtefan Georgescu Gorja”. “ Acordarea titlului de Cetãþean de Onoare a municipiului Petroºani ar reprezenta o recunoaºtere a comunitãþii locale faþã de modul în care doamna Sorana Georgescu Gorjan a prezentat lumii întregi aportul adus de localitatea noastrã la realizarea Coloanei Infinitului creaþie artisticã intratã definitiv în patrimoniul culturii universale”, aratã Imre Szuhanek, iniþiatorul cererii. În plus, în cererea de acordare a titlului de Cetãþean de Onoare, iniþiatorul acesteia, Imre
ªtefan Georgescu Gorjan: “ ªtefan Georgescu Gorjan, imediat dupã obþinerea diplomei de inginer se angajeazã îm 01.09.1928 la Societatea Petroºani, ajungând în 1993 ºef de minã. În 1934 devine inginer ºef la Atelierele Centrale din Petroºani pânã în anul 1941 când pleacã la Bucureºti. Cunoscând 4 limbi strãine a efectuat peste 20 de deplasãri în strãinãtate fiind responsabil atât pentru Societatea Petroaºni cât ºi pentru Atelierele Centarle cu proiectele de investiþii în utilaje, maºini ºi materiale. Încrezãtor în solidele sale cunoºtinþe de specialitate ale inginerului, Constantin Brâncuºi nevoit sã plece din þarã îi lasã ing. Gorjan întreaga rãspundere a Coloanei, misiune îndeplinitã cu succes în noiembrie 1937. De asemenea pentru meritele în înfiinþarea Aeroclubului Petroºani ºi a ºcolii de zbor fãrã motor, ªtefan Georgescu Gorjan” este decorat cu ordinal Virtutea Aeronauticã în anul 1941 pentru contribuþia la propãºirea aeronauticii”, aratã Imre Szuhanek, preºedintele asociaþiei de ecologie Petro Aqua.
ª din aceastã lume unde s-au nãscut minuni artistice, în acest
ele patru blocuri de locuinþe sociale de la Petrila, care se construiesc la Lonea, nu vor fi gata anul acesta.
C
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a stopat finanþarea, deºi construcþia este realizatã în proporþie de circa 80 %, iar pentru a asta, inclusiv primarul Ilie Pãducel a fost solicitat de la Bucureºti sã semneze acordul de stopare a finanþãrii. Edilul spune însã cã nu a fost de acord ºi cã a primit din nou promisiuni cã lucrurile vor sta altfel. “ Am fost la Bucureºti ºi am vorbit cu domnul ministru ºi chiar ºi primul ministru Victor Ponta ºi mi s-a promis cã voi primi banii la prima rectificare bugetarã. Eu am încredere cã lucrurile
Szuhanek, îi face o caracterizare succintã a activitãþii inginerului
i alte opinii....
“Hitler a fãcut lucruri bune pentru nemþi… În Mein Kampf sunt prezentate “soluþiile” pe
care acesta le-a dat la problema evreiascã. Noi cei vii trebuie sã aducem mereu în atenþie atrocitãþile pe care le-a comis. Gorjan a avut la vremea respectivã ºansa sã fi fost inginerul ºef al uzinei, proiectantul propriu zis al Coloanei a fost Gavrilã ªomlo”. „Noi, românii, suntem obiºnuiþi sã ignorãm propria noastrã istorie ºi drept urmare, ciclic, o retrãim prin tragedii profunde. Este ºi cazul
tuale, tehnice, fizice etc., caracteristice ºi specifice fiecãrei fiinþe umane în parte. E greu sã disociem unele de altele, ar fi nedrept ºi incorect, în final contând doar întregul. Judecata dreaptã, absolut necesarã, va veni mai devreme sau mai târziu, aºa cum ne este scris fiecãruia. Pânã una alta, din realitãþile neromanþate, ºtiu cã cel care în fapt a desenat Coloana Infinitã este proiectantul ºef al atelierelor pe numele sãu ªomlo. Am avut ºansa, cu ceva ani în urmã, sã vãd desenele originale, cel care ºi-a asumat responsabilitatea design-ului ºi a soluþiilor tehnice a fost Gavrilã ªomlo. Georgescu-Gorjan a fost inginerul ºef al atelierelor, director general fiind un domn Buºoiu”.
onstructorul capodoperei brâncuºiene...
C “pasajului” legionar. Promovarea chiar ºi printr-un simplu comentariu a ideilor legionare, încercarea de a diminua vinovãþiile criminale, de a dilua durerea ºi suferinþa sufletelor greu încercate este condamnabilã. Cum se poate separa o laturã, sã zicem tehnicã, de cea spiritualã, ambele definind o singurã fiinþã, o singurã persoanã, coexistând în acelaºi trup? Tot ceea ce face sau produce un om este rezultatul tuturor capacitãþilor spiri-
... ªtefan Georgescu-Gorjan a fost unul dintre capii legionari din Valea Jiului, iar în timpul sãu s-a consemnat perioada neagrã a existenþei evreilor în regiune. În “Cartea Neagrã” a lui Matatias Carp, volumul I, la capitolul “Suferinþele evreilor din România 1940-1944?”“Legionarii ºi rebeliunea”, la pagina 66 autorul consemneazã: “În masa mare a inconºtienþilor, sã nu fie uitate niciodatã bestiile: Mircea Petrovicescu, starostele Centrului de torturã din pivniþele Primãriei Bucureºti,
Pãducel promite dupã ce pesediºtii i-au promis plãtitã o facturã de circa 6 miliarde de lei vechi. Chiar dacã banii vin în continuare pentru acest proiect, sã spunem, lucrãrile nu vor putea fi finalizate pânã anul viitor. Un termen estimat cu indulgenþã ar fi sfârºitul luni martie 2013. De asemenea, aceasta nu este
vor sta bine ”, a afirmat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. De altfel, edilul petrilean se fereºte sã spunã cu voce tare cã toate aceste “ torpile” de la centru venite spre primãriile PDL ar fi rãzbunãri politice, deºi o ºtie. “ Dupã modul cum m-au tratat de frumos ºi cum au vorbit cu mine acolo la Bucureºti, am
încredere cã se vor þine de promisiuni”, a mai spus Pãducel, actual primar PDL, însã fost pesedist. Cu toate acestea, termenul de finalizare a celor patru blocuri de la Lonea expirã luna aceasta, iar firmei Eco Frigotehnica, care executã lucrarea, trebuie
singura “veste bunã” pentru Petrila. Tot de curând, administraþia localã de aici a primit o altã hârtie scris prin care, la fel, i se solicitã sã fie de acord cu sistarea finanþãrii pentru proiectul de anvelopare a celor 12 blocuri, licitat ºi început de curând. ªi vizavi de aceastã chestiune, Pãducel, la fel, spune cã a
primit aprobãri cã lucrurile se vor rezolva favorabil. Acum, încrederea pe care primarul Petrilei o aratã pesediºtilor, nu ºtim dacã este una justificatã sau este doar un sentiment rãmas în urma fostei apartenenþe politice sau a simpatiilor pe care încã le-ar avea din vremea când ºi el a fãcut parte din PSD. Luiza ANDRONACHE
sector III, Albastru Stoica, comandant legionar- Constanþa, Ilºie Colhon-Alba Iulia, Grigoraº Constantin, primar la Tg. Neamþ, dr. Silviu CrãciunaºPiatra Neamþ, ing. ªtefan Georgescu Gorjan- Petroºani, Olteanu, ajutor de primar-Aiud, dr. ªtefan Milcoveanu, dr. Popovici Miticã ºi Ion DãncilãTurda, Willy Janischewsky, vicepreºedinte Camera de Comerþ Craiova, C. Pivniceru- Vaslui, Ion Bolfan, primar al comunei Hârlãu, Nicodim Borca, ajutor primar Deva, Marin Craioveanu, primar la Lupeni, D. Ifrim vicepreºedintele Camerei de Comerþ Bucureºti, prof. Wertz- Arad”. În aceeaºi carte autorul relateazã episoade cutremurãtoare despre cum legionarii le-au luat cu japca proprietãþile evreilor, inclusiv celor din Valea Jiului, pe plan local un rol important fiind jucat de legionarul ªtefan Georgescu-Gorjan, dupã cum reiese din paginile 133-134 ale volumului “Cartea Neagrã”. “Cãtre sfârºitul lunii noiembrie 1940, toþi comercianþii evrei din Petroºani (judeþul Hunedoara) au fost chemaþi la sediul legionar de cãtre legionarul ªtefan GeorgescuGorjan, inginer la Societatea “Petroºani”, care i-a primit individual, somându-i ca în termen de douã zile sã vândã prãvãliile unor cumpãrãtori creºtini. Dupã trecerea celor douã zile, prãvãliile au fost invadate de bande de legionari, care le-au luat în stãpânire ºi le-au închis.
Deyvãluiri 9 Proprietarii au fost chemaþi apoi în biroul avocatului Zeno Moldovan, unde au fost constrânºi sã semneze contracte provizorii de vânzare a intreprinderilor cãtre legionarii instalaþi în prãvãlii, fãrã a se fixa un preþ corec, ci stipulându-se cã mãrfurile se vor plãti cu 50 la sutã din valoarea facturatã a preþului de cost. Dupã semnarea
utocompactoare pentru gunoiul menajer. Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat a obþinut licenþa clasa 3 pentru activitãþile de precolectare, colectare ºi transport al deºeurilor menajere.
A
Inclusiv ale deºeurilor toxice periculoase din deºeurile menajere, cu excepþia celor cu regim special, de sortare a deºeurilor, de curatarte ºi transport a zãpezii de pe cãile publice ºi menþinerea în funcþiune a acestora pe timp de polei sau îngheþ ºi de colectare, transport, sortare, valorificare ºi eliminare a deºeurilor provenite din gospodãriile populaþiei, generate de activitãþi de reamenajare ºi reabilitare interioarã a locuinþelor/apartamentelor proprietate individualã. Astfel, s-a închiriat un autocompactor cu operator ºi combustibil necesarã pentru colectarea ºi transportul gunoiului menajer de pe domeniul public al municipiului Petroºani
acestor contracte prãvãliile s-au redeschis sub conducerea noilor proprietari, asistaþi însã ºi de foºti proprietari, care au rãmas în calitate de salariaþi. În felul acesta au fost jefuiþi de avutul lor urmãtorii comercianþi: Goldberger Emanuel, Succ. Bieber Iacob, Bieber Eugen, Bieber Osias, Vergh Heinan, Vegh Moise, Weitzer Josefina,
vânzare a imobilelor cãtre cumpãrãtori necunoscuþi pe preþuri derizorii fixate de fruntaºii legionari ing. ªtefan Georgescu-Gorjan, ing. A Petrovici, ing. ªtefãnescu, învãþãtorul Suciu ºi avocatul Zeno Moldovan. Din preþul fixat s-au plãtit proprietarilor numai mici aconturi”.
S
Schreter Moise, Cruber Israel, Herscovits L., “Jiul” Horvat Ion Lipner Maria, ” Fibra” Goldstein Marcus, Baruch Adalbert, Weiczner Emanuel, Wolf ºi Izsak, Fraþii Haemli, Rita Berta”. De asemenea, la pagina 144 avem un alt episod în care se vorbeºte despre jaful proprietãþilor evreieºti la care, printre alþi legionari a luat parte ºi ªtefan GeorgescuGorjan: “În 9 decembrie 1940 toþi proprietarii evrei din Petroºani (judeþul Hunedoara) au fost aduºi la sediul legionar unde dupã ce au fost þinuþi 18 ore în frig, ameninþaþi ºi violentaþi individual, s-au vãzut siliþi sã semneze contracte de
criitorul Ioan Velica...
....., preºedintele Ligii Scriitorilor din România, filiala judeþului Hunedoara îi face o biografie inginerului ªtefan Georgescu-Gorjan în volumul “Pagini din istoria evreilor din Valea Jiului”, apãrut în anul 2006 la editura Edyro Press. “Surprinzãtor pentru mine a fost faptul sã redescopãr o altã faþã a ing. ªtefan GeorgescuGorjan, adevãratul constructor al “Coloanei fãrã sfârºit” a marelui sculptor roman Constantin Brâncuºi, aceea de “legionar” cu recomandarea cãtre evreii din Valea Jiului de “a nu fi uitat niciodatã”. Atunci mi se pare corect sã vedem cine a fost ªtefan Georgescu Gorjan. În perioada 1949-1953 a fost condamnat pentru activitatea legionarã ºi a executat pedeapsa la Canalul Dunãre-Marea Neagrã. Dintr-o discuþie pe care am avut-o cu prietenul meu, aviatorul Cornel Morariu am aflat cã într-adevãr ªtefan Georgescu Gorjan a fost acuzat cã ar fi fost legionar, dar mi-a argumentat cã niciodatã nu l-a interesat etnia, ci meseria. (…) Sediile legionarilor din Petroºani erau “Atelierele Centrale” ºi în spatele gãrii”, aratã Ioan Velica. Scriitorul Ioan Velica susþine însã, în urma documentãrii temeinice, cã inginerul ªtefan
Utilaj pentru transportul deºeurilor
Contractul a fost atribuit unei societãþi din Haþeg, SC EOLIAN ENERGY SRL. Valoarea contractului este de 180.000 de mii de lei. Pentru optimizarea activitãþilor mai sus menþionate Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat are în dotare 4 autocom-
pactoare dar datoritã volumului mare de deºeuri care trebuie colectate de pe domeniul public al municipiului Petroºani este necesarã închirierea unei autocompactoare cu operator ºi combustibil care sã deserveascã aceste activitãþi. Raul IRINOVICI
Georgescu-Gorjan era un autodidact, cunoscãtor a mai multor limbi strãine, autor a mai multor articole în diferite publicaþii, dar ºi a unor cãrþi de specialitate traduse din alte limbi ori prelucrate dupã alte manuale. “În anul 2001 s-a pus în discuþie schimbarea denumirii Grupului ªcolar Industrial Minier Petroºani în Grup ªcolar “ªtefan Georgescu Gorjan”, dar Consiliul Judeþean Hunedoara a hotãrât în 11.04.2001 ca Grupul ªcolar Industrial Minier Petroºani sã poarte denumirea de Grup ªcolar “Dimitrie Leonda”. Sã fie de vinã activitatea politicã a inginerului ªtefan Georgescu Gorjan?”, se întreabã scriitorul Ioan Velica.
realizarea D espre capodoperei...
...marelui sculptor român Constantin Brâncuºi, “Coloana Infinitului”, s-a scris ºi se va mai scrie multã vreme de acum înainte. Un lucru interesant pentru documentariºti ar fi acela cã lucrarea nu a fost niciodatã plãtitã uzinei unde s-a realizat “Atelierelor Centrale Petroºani” ºi ba mai mult, construcþia ar fi fost fãcutã “la negru”, ascunsã printre alte lucrãri miniere. În evidenþele uzinei aceastã capodoperã nu figureazã cã ar fi fost achitatã vreodatã, dar totuºi existã voci care susþin cã valoarea lucrãrii s-ar fi compensat cu vagoneþi de la minã. Pe de altã parte, în anul 2002 noii proprietari ai uzinei unde s-a turnat “Coloana Infinitului” au realizat în baza documentelor existente în uzinã o copie a operei brâncuºiene, în ideea de a fi donatã Primãriei Parisului ºi nu vândutã, dar ulterior s-a renunþat. Marius MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012
Zi liberã doar pe hârtie u ocazia Zilei Mondiale a Educaþiei elevii ºi profesorii au avut parte de o zi liberã dar, doar pe hârtie.
C
Mai exact, în 5 octombrie, fiecare unitate de învãþãmânt, potrivit unui ordin semnat de ministrul educaþiei, a trebuit sã organizeze activitãþi educative în care sã fie implicaþi toþi dascãlii ºi toþi elevii. Printre acþiunile organizate la ºcolile din Valea Jiului s-au numãrat concursuri pe teme ecologice, dezbateri
sau drumeþii. În data de 5 octombrie aproape 200 de þãri de pe întregul mapamond au celebrat „Ziua Mondialã a SC Elcompet SRL Petroºani Educatorului”. Singura þarã în angajeazã electricieni care ziua dedicatã profesorilor Interviul va avea loc joi 11 octombrie poartã denumirea de „Ziua 2012 la sediul firmei, str. Avram Iancu Mondialã a Educaþiei” este nr. 1 Petroºani, în spatele poliþiei, România. la ora 12:00 Mircea NISTOR
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
8 octombrie 2012
O realizare socialã ar putea avea ca urmare o îmbunãtãþire a popularitãþii tale în râdul prietenilor. Nu trebuie sã îþi faci planuri pentru banii pe care-i vei primi, cãci pânã la urmã, vor trebui cheltuiþi într-un mod în care nu te aºtepþi.
Discuþiile cu prietenii îþi poartã gândurile foarte departe ºi nu mai poþi sã te concentrezi ºi sã te mobilizezi pentru activitãþile în care eºti implicat. Ai putea avea succes în unele proiecte, cu condiþia sã nu faci investiþii. Primeºti veste bunã.
Sunteþi foarte hotãrât sã începeþi o afacere, dar vã cam lipseºte simþul practic. Dacã aveþi îndoieli, este indicat sã mai aveþi rãbdare pânã când vã limpeziþi ideile. S-ar putea sã aveþi probleme de sãnãtate, dar nu este cazul sã vã faceþi griji.
Din cauza stãrii de confuzie cu care începeþi ziua, s-ar putea sã vã descurcaþi mai greu la serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi cu colegii. Limitaþi-vã strict la problemele urgente! Cu puþinã rãbdare, reuºiþi sã treceþi cu bine.
Abilitãþile tale de a face ceva practic sunt mult diminuate, motiv pentru care ar fi bine sã te concentrezi asupra chestiunilor teoretice. Mintea ta produce idei excelente, pe care ai putea sã le oferi drept sfaturi rudelor ºi prietenilor.
Ai o zi bunã, aºa cã ar fi bine sã te grãbeºti sã rezolvi tot ce þi-ai pus în plan pentru ziua de azi. Prietenii sunt de partea ta în tot ce faci ºi acest lucru te ajutã mai mult decât îþi imaginezi. Dacã ai de gând sã pleci într-o cãlãtorie, mai aºteaptã.
S-ar putea sã descoperiþi cã planurile pe care vi le-aþi fãcut nu sunt deloc realiste. Dimineaþa, o cunoºtinþã vã cere ajutorul într-o problemã de afaceri. Ar fi bine sã nu o refuzaþi, pentru cã puteþi ieºi în câºtig. Evitaþi speculaþiile financiare.
Dacã vi se propune un nou loc de muncã sau sã vã asociaþi întro afacere, nu rãspundeþi pe loc. Astãzi vã cam lipseºte simþul practic. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale. Seara, sunt ºanse sã petreceþi clipe romantice.
Relaþiile cu prietenii evolueazã deosebit de bine; aceºtia îþi dau tot sprijinul, motiv pentru care ai putea realiza chiar mai multe decât þi-ai propus. Cei din jur vor observa ºi aprecia eforturile tale, ceea ce te va face mai entuziast.
Niºte bani se vor întoarce la tine. Ai putea sã-i cheltuieºti pentru ceva ce îþi doreai de mai mult timp. Nu încerca sã te ocupi de chestiunile domestice, cãci nu vei avea nici un fel de spor. O rudã apropiatã îþi va anunþa o realizare de care se va bucura.
Nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi, pentru cã astãzi vã lipseºte simþul practic. Încercaþi sã amânaþi deciziile importante, mai ales pe plan profesional! Nu vã impuneþi punctul de vedere în privinþa unei probleme financiare.
Dimineaþa vã nemulþumesc toþi ºi toate. Fiþi foarte atent la ce spuneþi. Evitaþi o ceartã cu o femeie mai în vârstã, de la locul de muncã! Ar fi bine sã renuntaþi la cãlãtorii, pentru cã este posibil sã întâmpinaþi dificultãþi ºi sã nu rezolvaþi nimic.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012 - Domnule Constantin Brânduºe, sunteþi candidatul Alianþei România Dreaptã pentru alegerile din decembrie în colegiul 4 Vest din Valea Jiului. De ce aþi ales sã candidaþi în alegerile parlamentare pentru aceastã alianþã electoralã? - Am rãspuns invitaþiei lansate, în acest sens, de cel mai important partid prezent în cadrul acestei alianþe de dreapta, în primul rând pentru cã sunt un om de drepta în convingerile mele politice. În al doilea rând, dincolo de faptul cã m-am simþit onorat de propunerea facutã, ºtiu cã am datoria de a rãspunde cu responsabilitate oamenilor din Lupeni, Vulcan ºi Uricani care sunt convinºi cã eu îi pot reprezenta mai bine, mai eficient, mai responsabil în Camera Deputaþilor, decât a reuºit acest lucru, în ultimii 4 ani, ac-tualul deputat din Colegiul nostru. Cetãþenii din municipiul Lupeni mi-au ºi demonstrat acest lucru, în alegerile locale, când, deºi am candidat fãrã vreun sprijin politic, am obþinut, ca independent, aproape 3000 de
e lângã fruP museþea de necontestat, oamenii “faini” ºi dintr-o bucatã, Valea Jiului se poate lãuda ºi cu alte atuuri care ar putea foarte bine sã stârneascã invidia oamenilor din celelalte zone ale judeþului ºi þãrii. Localnicii ºtiu ce înseamnã tradiþia ºi bunul gust, aºa cã de-a lungul timpului au reuºit sã pãstreze reþete originale a unor produse care au fost prezentate publicului ºi la târgul de la Vulcan, care a avut loc week-endul care tocmai a trecut. “În Valea Jiului existã cele mai multe produse tradiþionale atestate din întreg judeþul Hunedoara. Avem brânza Burebista, sloiul de oaie, pâine þãrãneascã, pâinea Pita Buncii , cârnaþi tradiþionali proaspeþi Edi Ursu, cârnaþi afumaþi Edi Ursu, cârnaþi þãrãneºti, salam Valea Jiului, salam din zona de vest a Vãii Jiului, cârnaþi Parângu, cozonac Valea Jiului, plãcinta cu cartofi ºi brânzã” , a
“Eu am ales calea dreaptã!” Interviu cu Constantin Brânduºe, candidatul ARD pentru Camera Deputaþilor în Colegiul Vest Valea Jiului
voturi. Ceea ce, pentru înseamnã, tot atâþia prieteni, tot atâþia oameni a cãror încredere nu am dreptul sã o dau la o parte. - În alegerile locale aþi candidat pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni ca independent. Este aceastã candidaturã ºi o revenire a dumneavoastrã în viaþa politicã? - Eu nu am pãrãrsit niciodatã viaþa politicã localã. Am fost, sunt ºi rãmân un om de
drepta. Sigur cã am fost dezamãgit de felul în care reprezentanþii dreptei liberale au ales calea strâmbã în politicã. Eu am ales sã rãmân fidel dreptei ºi de aceea am ales calea dreaptã. Am hotãrât însã sã nu mai accept sarcina de a conduce o formaþiune politicã, pentru cã s-a dovedit, în ultimii ani, cã de multe ori, calitatea de lider politic local, munca dintr-o astfel de echipã, nu este respectatã de liderii de la judeþ sau de la centru, care nu þin
cont de realitãþile politice ale unui oraº, de sentimentele politice ale membrilor de partid din teritoriu, ci doar de politicile ºi interesele lor, la nivel central. Eu mã consider însã un om de cuvânt ºi nu pot sã le spun una, celor care au încredere în mine ºi mã suþin, pentru ca apoi sã fac cu totul alta. - ARD a stabilit câteva reguli, câteva condiþionalitãþi pentru selecþia candidaþilor. Dumnevoastrã sunteþi, din acest punct de vedere, eligibil? - Regulile stabilite de conducerea ARD pentru candidaþi sunt, dupã pãrerea mea, elemente de bun simþ. Vedem cã cetãþenii României sunt dezamãgiþi de o clasã politicã în care corupþia ºi frauda sunt atributele multor oameni politici. Ori, nu aceasta aceste calea dreaptã pe care o aºteaptã cetãþenii de la politicieni. În ceea ce mã priveºte, mã consider ºi din acest punct de vedere, un om drept, un om corect, un om onest. Atât în viaþã, cât ºi în profesie, atât în afaceri cât ºi în po-liticã. De
altfel, acesta este ºi principalul meu argument cu care vin în faþa cetã-þenilor pentru a le cere votul de încredere: dreptatea ºi onestitatea. - De ce credeþi cã dreptatea este un argument care vã poate ajuta? S-a dovedit, inclusiv în alegerile locale, cã nu întotdeauna dreptatea învinge. - Sigur cã este greu sã lupþi împotriva unui întreg sistem, în care corupþia ºi furtul au ajuns pânã ºi în viaþa electoralã. Totul are însã o limitã ! Un vechi proverb românesc spune cã dreptatea întotdeauna învinge. Având aceastã convingere, am decis sã intru din nou în cursa electoralã. Cred cã oamenii s-au convins, de acum, pe deplin, de fãþãrnicia alianþei socialiste, de felul în care actualii guver-nanþi îºi bat joc de Valea Jiului ºi de oamenii de aici, aºa cum au fãcut, de altfel, ori de câte ori au avut puterea pe mâna lor. Cred cã oamenii vor alege, în aceastã iarnã, calea dreptã. Pentru cã nimic din ceea ce e rãu, nu poate dura o veºnicie. Raul IRINOVICI
Valea Jiului are cele mai multe produse tradiþionale atestate
declarat dr. Gheorghe Cristea, medic ºef Circumscripþia SanitarVeterinarã ºi de Siguranþã a Alimentelor Valea Jiului. De altfel, pe lângã produsele ca fiind deja cunoscute, la târgul de la Vulcan s-au lansat ºi altele, care în scurt timp au prins la cumpãrãtori. “ Am reuºit sã atestãm încã douã produse din zona
de est, din Jieþ, de origine nonanimalã. Vorbim de pasta de mãceºe Valea Jiului ºi pasta de cãtinã Valea Jiului. Sunt douã produse brand ºi mã bucur cã au fost acceptate ca produse unicat în România. Acestea sunt sigure ºi foarte sãnãtoase, mult mai bune decât cele produse în industrie,
e tipãresc buletinele S de vot pentru alegerile parlamentare. Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara se pregãtesc intens pentru organizarea alegerilor parlamentare din luna decembrie. Acum, la instituþia prefectului se cauta o societate, mai bine zis o tipografie care s tipãreascã buletinele de vot ce vor fi utilizate în judeþul hunedoara, la alegerile pentru camera deputaþilor ºi senat în data de 09 decembrie 2012. Se vor tipari un numãrul de 890 de mii de exemplare. O altã condiþie pentru buletinele de vot este cã numãrul pagini sã fie de 8. Termenul limitã de livrare a întregii cantitãþi de buletine de vot este 28.11.2012. Hârtia pe care se va realiza tipãrirea buletinelor de vot va fi pusã la dispoziþia prestatorului
deoarece nu conþin aditivi alimentari, nu conþin E-uri sau substanþe folosite pentru a îmbunãtãþi gustul, culoarea, mirosul. Sunt de excepþie”, a mai spus dr. Gheorghe Cristea. De altfel, pe lângã acestea sunt ºi multe alte preparate sunt în curs de atestare, astfel cã la evenimentele de anul viitor de genul “Zilele Recoltei”, vom avea o gamã ºi mai bogatã de produse pe care sã le putem gusta ºi cumpãra. Luiza ANDRONACHE
150 de mii de lei pentru buletinele de vot
de cãtre Instituþia Prefectuluijudeþul Hunedoara, în urma repartizãrii de la Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat. Tipãrirea, depozitarea ºi transportul buletinelor de vot de la sediul prestatorului la sediul beneficiarului, se va realiza de cãtre prestator cu pazã asiguratã de cãtre efective
ale Ministerului Administraþiei ºi Internelor. Beneficiarul solicitã ca tipãrirea buletinelor de vot, precum ºi celelalte operaþii implicate sã fie realizate într-o singurã locaþie. Contractual are o valoare de 150 de mii de lei. Raul IRINOVICI
12 Actualitate
efriºãri pentru D modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan. Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie modernizarea tronsonului de drum spre Pasul Vâlcan. Lungimea acestuia este de 3,7 kilometri, iar suma alocatã pentru acest segment este estimatã la peste 8 milioane de lei.
de spaþii A menajare pentru deºeuri
În cadrul lucrãrilor se va amenaja ºi un spaþiu pentru depozitarea deseurior ce rezultã în urma lucrãrilor de modernizare a tronsonului de drum. Depozitarea ºi colectarea deºeurilor rezultate în urma activitãþilor de
Cronica Vãii Jiului |Luni, 8 octombrie 2012
Lucrãri complexe pentru modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan modernizare a drumului judeþean se va realiza permanent pe toatã perioada de derulare a lucrãrilor. Deºeurile rezultate în timpul activitãþilor de modernizare se vor colecta ºi depozita în pubele amplasate în organizarea de ºantier. Deºeurile vor fi colectate ºi transportate periodic la groapa de gunoi de cãtre o firmã specializatã cu care executantul va semna un contract de prestãri servicii.
se T otul recicleazã
Pãmântul dezvoltat din sãpãturi se va folosi la umpluturi pentru realizarea terasamentului
drumului. Arborii defriºaþi se vor folosi pe ºantier, iar frunzele ºi ramurile rezultate se vor colecta pe o platformã amplasatã în organizarea de ºantier. Pe timpul derulãrii activitãþii de modernizare a drumului se interzice parcarea autovehiculelor în afarã organizãrii de ºantier pentru evitarea contaminãrii terenului cu produse petroliere. DJ 664 îºi are originea în judeþul Gorj. Lungimea drumului judeþean pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 10 kilometri cuprinºi inrtre Pasul Vâlcan ºi intersecþia cu Bulevardul Mihai Viteazu. Acesta face legãtura rutierã cu judeþul Gorj asigurând totodatã acce-
sul spre staþiunea turisticã Pasul Vâlcan. În traseul drumului în amonte de amenajarea turisticã Pasul Vâlcan sunt întâlnite grohotiºuri de panta prinse în masã de pietriº. Sub stratul de grohotiº apare rocã de bazã formatã din ºisturi cristaline. Modernizarea DJ 66 este o componentã a unei iniþiative multmai ample demarata la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara având ca scop reabilitarea întregii reþele de drumuri judeþene aferente zonelor cu potenþial economic ºi turistic relevant pentru dezvoltarea economicã localã ºi regionalã. Ca urmare a modernizãrii drumului se doreºte
Proiecte multiple, realizãri (aproape) nule upã primele disponibilizãri minereºti, de la debutul cãrora s-au împlinit în luna septembrie 15 ani ºi în urma cãrora aproape 20.000 de mineri au renunþat la un serviciu sigur, Guvernul României a promis lansarea unui numãr impresionant de “oportunitãþi” pentru miile de proaspeþi ºomeri din Valea Jiului.
D
Pentru început, “Valea Plângerii” a fost declaratã “zonã specialã”, ocazie cu care micii afaceriºtii locali s-au transformat în marii oameni de afaceri de astãzi, din unele afaceri mai mult sau mai puþin legale. Mai apoi, pentru a-i ajuta tot pe foºtii mineri ºi a le gãsi un loc de muncã, cineva “de sus” a venit cu o altã
idee strãlucitã ºi anume aceea de a construi prin Valea Jiului autostrãzi peste autostrãzi sau hidrocentrale peste hidrocentrale, lucrãri care ar fi trebuit sã “absoarbe” între 5.000 ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-a realizat din toate aceste proiecte “faraonice” ºtie astãzi toatã lumea... Dupã ce toate celelalte proiecte au cãzut unul dupã altul, prin luna august a anului 1999 cuiva i-a venit ideea sã transforme Valea Jiului într-un paradis turistic, odatã cu demararea unui Program de Dezvoltare Localã prin Integrare Europeanã, etapa I, proiect “Valea Jiului - Zonã turisticã”, proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Astfel, în urmã cu 13 ani, Fundaþia “România - Generaþia Urmãtoare” lansa în colaborare cu alte instituþii mai mult sau mai puþin centrale, un proiect de constituire al Companiei de Turism “Valea Jiului”. Printre co-fondatori se aflau “reprezentanþii autorizaþi ai comunitãþii locale ºi investitori reali în domeniu”. Cât de autorizaþi ºi cât de reali au
fost toþi aceºtia se vede bine acum, la împlinirea a 13 ani de la demararea proiectului care a adus tot atâtea locuri de muncã pentru foºtii mineri, cât ºi celelalte iniþiative ale guvernanþilor de ieri ºi de azi. Nici Valea nu s-a transformat în “paradis turistic” ºi nici disponibilizaþii nu s-au ales cu un loc de muncã în sectorul turistic. Una peste alta, dupã 15 ani de “proiecte futuriste”, zona a rãmas într-adevãr una defavorizatã (aveau ceva dreptate guvernanþii în anul 1997 când i-au pus aceastã pecete), iar foºtii mineri, sãtui sã mai aºtepte mult-promisele locuri de muncã au ales calea exilului, ajungând în prezent sã lucreze prin Italia sau Spania. Mir cea NISTOR
îmbunãtãþirea condiþiilor de circulaþie precum ºi diversificarea serviciilor ºi stimularea iniþiativei private în zona turisticã a depresiunii Petroºani. modernizarea drumului are în vedere pe lângã realizarea unei legãturi rutiere alternative cu judeþul Gorj ºi scoaterea din izolare a unor zone cu potenþial turisticc, dezvoltarea durabilã a turismului prin amenajarea zonei turistice Pasul Vâlcan ºi joncþiunea cu zona turisticã Strajã.
reºterea potenþialului turistic
C
Modernizarea infrastructurii va contribui la creºterea atractivitãþii zonei pentru noi investiþii în obiective turistice. În plus, odatã cu modernizarea drumului judeþean valoarea terenurilor din zona va creºte. Realizarea modernizarui drumului va sprijini dezvoltarea economice prin atragerea de investitori. De asemenea, protejarea mediului este
prioritarã în acest proces de modernizare, care pe termen lung va duce la creºterea calitãþii vieþii locuitorilor din zonã.
tarea drumului, din ce în ce mai proastã
S
Starea tehnicã a drumului judeþean se agraveazã pe an ce trece datoritã lipsei unei structuri rutiere cu îmbrãcãminte modernã. Un alt aspect care contribuie la necesitatea modernizãrii drumului este legat de siguranþa circulaþiei, la ora aceasta starea tehnicã a drumului prezentând un real pericol pentru participanþii la trafic. Starea tehnicã a carosabilului este foarte rea cu numeroase defecþiuni, de tipul gropilor ºi denivelãrilor care genereazã bãltirea apelor pe timp ploios ºi praf pe timp uscat. Condiþiile de circulaþie sunt improprii pentru desfãºurarea deplasãrilor din punct de vedere al siguranþei, confortului ºi impactului asupra mediului. Raul IRINOVICI