CVJ, Nr. 225, VIneri 5 octombrie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 225

Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Raportul împotriva CNH – lucrãturã politicã

Cosmin Nicula: Compania Naþionalã a Huilei reprezintã oglinda incompetenþei politice a celor care au condus Ministerul Economiei enatorul PSD de Valea Jiului, Cosmin NICULA, face apel la politicienii care au contribuit la îngroparea mineritului din Valea Jiului sã-ºi asume rezultatele muncii lor.

S

>>> PAGININA A 5-A

Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu:

“Huila de Valea Jiului nu este purtãtoare de comisioane” reþul huilei de Valea Jiului a suscitat multe discuþii, inclusiv din partea reprezentanþilor

P

mediului politic. >>> PAGININA A 5-A

H. Vochiþoiu, liderul PP-DD Hunedoara, cu privire la situaþia CNH SA:

alea Jiului a ajuns la Breaking News ºi asta pentru cã un raport al Curþii de Conturi scotea în evidenþã „grave” nereguli ale fostei conduceri. Cea mai gravã, însã, a fost cea legatã de V preþul huilei, care ar fi fost mult sub cel al pieþei, din vina CNH. >>> PAGININA A 3-A

„A fost nevoie de un control de amploare ca sã fie scoase la ivealã adevãruri bine dosite ºi strajnic pãzite de slujbaºi de vazã...” >>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012

Educaþia copiilor noºtri este modelatã de mâinile iscusite ale minunaþilor oameni care s-au dedicat unei profesii grele, plinã de responsabilitãþi, ºi anume profesiei care formeazã tânãra generaþie.

Sãrbãtorirea Zilei Mondiale a Educatorului îmi oferã prilejul de a le mulþumi tuturor celor care sunt implicaþi în procesul educaþional pentru dãruirea ºi pasiunea pe care au avut-o în educarea noastrã ºi o au în îndrumarea ºi educarea tinerilor noºtri.

Cu aceastã frumoasã ocazie, le urez celor care ne-au oferit din cunoºtinþele lor ºi ne-au îndrumat, cu multã pasiune, prin anii ºcolii, un sincer „La Mulþi Ani” ºi le doresc ca ºi visele lor sã se împlineascã, cãci ale noastre s-au împlinit datoritã lor Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

Vineri 5.10.2012

DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:30 Fotbal: Astra - Vaslui 22:30 X Factor (r) 1:00 Împotriva întunericului

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:00 Cuceritorul (r) 15:15 Grupul Vouã (r) 15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 American Cinema 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:45 Suflete pereche 21:45 Cuceritorul 23:00 Cum sã-þi recunoºti sfinþii 1:00 Aventurile lui Sinbad (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O dãdacã de Crãciun (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Un weekend de coºmar 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fãrã scãpare 22:30 Ceaþa 0:30 Fãrã scãpare (r)

Prima TV 9:30 O altã viaþã (r) 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Verdict Final 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 22:30 Copiii spun lucruri trãsnite 23:15 NCIS: Anchetã militarã 0:15 NCIS: Anchetã militarã

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã - Prima parte 11:30 O datã-n viaþã - Partea a doua 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Un fenomen cultural fãrã frontiere - Vaillant-Pif (I) (r) 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Sfârºitul jocului 23:00 Pe scurt despre orice 23:10 Vizavi 0:50 Pe tãrâmul femeilor (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012 alea Jiului a ajuns la Breaking News ºi asta pentru cã un raport al Curþii de Conturi scotea în evidenþã „grave” nereguli ale fostei conduceri. Cea mai gravã, însã, a fost cea legatã de preþul huilei, care ar fi fost mult sub cel al pieþei, din vina CNH.

V

Directorul de atunci al CNH, Constantin Jujan spune cã va contesta în instanþã acest raport ºi a încercat sã explice cum s-a ajuns la aºa zisele nereguli. Cu atât mai mult cu cât, spune Jujan, este prima datã când într-un astfel de raport se dau nume de miniºtri ºi directori. Totul a fost doar o lucrãturã politicã, ce va ajunge în instanþã.

Preþul, mult sub cel al pieþei, a fost mereu o problemã ridicatã de conducerea CNH, iar Jujan spune cã ºi acum preþul e la fel de mic. „Raportul Curþii de conturi vine în urma unui audit desfãºurat pe perioada a 2 luni de zile: 2 mai - 10 iulie ºi, într-adevãr, o parte e pe mandatul meu ºi restul

incolo de preþul prea mic de vânzare a huilei energetice, chestiune în totalã contradicþie cu legislaþia europeanã, dar pentru care chiar ministeriabilii care limiteazã preþul de vânzare pot fi traºi la rãspundere, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani nu ºtie ce sã facã, încã, cu puþinii bani de care dispune.

D

În lipsa unei subvenþii acordate de la stat, aºa cum se întâmpla cu câþiva ani în urmã, CNH trebuie sã se descurce doar cu banii obþinuþi din vânzarea producþiei de cãrbune. Dar chiar ºi aºa, banii mai scapã printre degetele larg deschise ale celor care conduc destinele minerilor din Valea

Raportul împotriva CNH – lucrãturã politicã

dupã,încã o lunã. S-a dorit un audit al MECMA, au trimis echipa din Bucureºti. Nu este nicio notate, CNH vinde din 1990 sub costurile de producþie, huilã. Am explicat mereu cã a fost o perioadã, pânã în 2006, când preþul era reglementat de Consiliul Concurenþei (…) Eu am preluat pe perioada mandatului meu un preþ de 58 de lei la G Calorie ºi am ajuns la 67 de lei,asta în condiþiile în care în februarie am avut un preþ de 75 de lei pe GCal, dupã ce am semnat un protocol cu sindicatele ºi ministerul. Toate negocierile pentru preþ au fost purtate la minister, în prezenþa celor de acolo ºi a Agenþiei de Reglementare a preþului în Energie.

Preþul e acceptat de minister, nu poate sã creascã prea

mult, pentru cã altfel se reflectã în preþul MWatt - ului de energie.

Pentru minele care primesc subvenþie este un preþ, ce nu trebuie sã fie mai mic ca în þãrile europene, ca sã nu denaturãm concurenþa, iar pentru minele viabile, ministerul ar trebui sã fi luat deja de 4 luni o decizie: declarã falimentul, sau le aduce preþul la nivelul real al costurilor. Toate lucrurile astea se ºtiau la minister, e o luptã politicã ºi este pentru prima datã când într-un comunicat se face referire la miniºtri, directori. Pânã acum, comunicatele erau mai seci”, a precizat Constantin Jujan, fost director general al CNH Petroºani în perioada controlului.

la TIB D eplasãri taxate ca ilegale Un alt punct al raportului vizeazã cheltuieli nejustificate

de aproape 14.206 lei, bani pe care cei din CNH i-au dat pe un drum la Târgul Internaþional Bucureºti. „Un numãr de 41 de angajaþi s-au dus la Târgul Internaþional Bucureºti. Acesta se organizeazã o datã pe an. Ei au mers cu un autocar ºi nu e prima datã când merg. Inginerii ºefi electromecanici ºi ºefii serviciilor electromecanice participã în mod tradiþional la asta. Eu nu am inventat nimic aici. Ba, dimpotrivã, am redus cheltuielile, cã ne costa mai mult cu trenul, aºa cum se mergea altã datã. E normal sã participe sã vadã niºte produse care intereseazã industria minierã. Nu au fost la Las Vegas”, a precizat Jujan.

K

ilometri nu ies la calcul

Deplasãrile la Bucureºti ale echipelor manageriale au fost ºi ele incriminate. Aici, Curtea de Conturi a stabilit cã s-au cheltuit aproape 9.000 de lei în plus, însã, banii sunt din diferenþa de kilometri. Practic, distanþa e una pentru Curtea de conturi ºi alta pentru ºoferii CNH. Deºi drumul e între Petroºani ºi Bucureºti. „Este vorba de distanþele între localitatea de domiciliu Petroºani ºi Bucureºti. Noi avem o datã de referinþã, ei au alt punct de vedere. Dacã întrebãm pe cineva care e distanþa

pânã la Bucureºti, dupã care îºi face decontul de benzinã, îi dã o cifrã ºi lor le-a dat alta”, motiveazã Jujan.

S

Nici la spãlãtorie nu e mai bine. Acolo diferenþele constau în cantitatea de haine ce ajung în maºina de spãlat, însã, într-un fel trag la cântar rufele murdare ºi altfel cele gata spãlate ºi de aici o diferenþã de 486.620 de lei. „Curtea de Conturi are alte date cu privire la cantitãþile ce au fost spãlate (n.r. salopetele muncitorilor).

Eu fac precizarea cã, am asigurat cadrul în care sã se facã acest lucru. Este contract ºi preþurile sunt mai mici decât în trecut. Contractul a fost disociat între spãlarea salopetelor ºi curãþenie. A fost o licitaþie, nu e din Valea Jiului.

Raportul se referã strict la cantitãþile de echipament care a fost acceptat. Ce consideraþi echipament care se spalã: cel care intrã murdar, noroit ºi ud la spãlat, ori cel care iese uscat de la spãlat?, pentru cã aici e diferenþa de cantitate”, menþioneazã Constantin Jujan.

Fostul director, Constantin Jujan spune cã va contesta raportul ºi acesta îºi va urma cursul firesc.

CNH a depus o contestaþie ºi decizia Curþii de Conturi nu e finalã.

Diana MITRACHE

MEC aruncã pisica moartã în ograda CNH Jiului. Unele dintre aceste aspecte au fost scoase la ivealã de un control fãcut la CNH de Curtea de Conturi ºi ale cãrui rezultate au fost fãcute publice de MECMA. Astfel, potrivit raportului, CNH ar fi majorat nejustificat cheltuielile de exploatare cu suma de 486.620 de lei, reprezentând servicii de spãlare a echipamentelor, neefectuate în realitate. „La aceste sume se adaugã penalitãþi în sumã estimatã de 42.689 lei, conform prevederilor din contract”, se spune într-un comunicat dat publicitãþii de Ministerul Economiei. De asemenea, alte 446. 787 lei s-au dus pentru servicii de curãþenie neefectuate, sumã majoratã cu penalitãþile estimate la 49.

241 de lei, calculate conform contractului. ªi nu sunt singurele cheltuieli haotice ale unei Companii aflate în derivã, dar sunt cele mai sub-

stanþiale conform controlului care vizeazã perioada 2009 – 2011, atunci când Ministerul Economiei era condus de Adriean Videanu, Ion Ariton sau Lucian Bode.

Aproximativ 121 de milioane de euro este suma cu care Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a fost devalizatã în numai doi ani, prin vânzarea, la preþ nereal, a huilei energetice extrase din Valea Jiului.

Problema este cã tocmai MEC limiteazã acest preþ de vânzare.

inisterul a îngenuncheat Compania

M

Cea mai mare gaurã din bugetul Companiei a fost creatã, însã, prin limitarea preþului de vânzare a huilei energetice cãtre termocentralele benefciiare, Mintia ºi Paroºeni. Controlul a sta-

bilit cã s-au înregistrat pierderi de 543,7 milioane lei (121 milioane euro) din cauzã cã CNH a vândut cãrbunele la preþuri mai mici decât costul de producþie.

Potrivit unui comunicat al MEC, controlul a relevat “nerealizarea de venituri în sumã de 543,7 milioane de lei, ca urmare a contractãrii ºi livrãrii cãrbunelui la un preþ mai mic decât preþul de cost al exploatãrilor miniere.

Huila extrasã din Valea Jiului merge cãtre termocentralele Mintia ºi Paroºeni, care se aflã, de asemenea, în subordinea Ministerului Economiei ºi Comerþului ºi care au achiziþionat ºi huilã de import la un preþ net superior faþã de cãrbunele autohton. Oficialii MEC aratã cã pentru huila importatã a fost estimat un preþ de 85 lei/gigacalorie, respectiv 289-323 lei/tonã, în timp ce CNH a vândut

alopete grele, salopete uºoare

cãrbunele în perioada 2009-2011 la preþul de 204-247 lei/tonã cãtre Termocentrala Paroºeni, ºi cu 185-247 lei/tonã la Termocentrala Mintia, asta în timp ce – spun cei de la MEC - Uniunea Europeanã interzice vânzarea huilei la un preþ inferior tarifului din alte þãri.

De precizat, însã, cã problema preþului la huilã este principalul subiect al discuþiilor dintre sindicate ºi oficialii MEC de ani de zile ºi a fost ridicatã ºi de conducerea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Aceºtia au cerut în repetate rânduri majorarea preþului de vânzare, mai ales dupã eliminarea subvenþiei acordate de la bugetul de stat. Practic, CNH trãieºte doar din veniturile proprii, realizate din vânzarea cãrbunelui, iar preþul este mult mai mic

decât costurile reale de producþie. „De prin anul 2000 am cerut majorarea preþului la huilã, dar preþul de cost niciodatã nu a fost egal cu cel de producþie. Eu, permanent am solicitat ca preþul real sã fie cel de extracþie. Cu siguranþã, acest preþ de vânzare îl stabileºte ministerul Economiei”, a declarat Zoltan Lacataº, liderul Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului.

Acesta a subliniat faptul cã preþul de vânzare este extrem de important, pentru cã reprezintã singurul venit al CNH, iar dupã ce se achitã salariile cãtre angajaþi mai rãmân foarte puþini bani pentru investiþii. În aceste condiþii, nu se mai poate vorbi nici despre siguranþa personalului la locul de muncã ºi nici de cea a zãcãmântului, dar nici de competitivitate pe plan european.

Carmen COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012

Profesorii, omagiaþi la Petroºani ascãlii au petrecut de Ziua Educatorului.

Este vorba despre cei de la Petroºani, care au fost invitaþi într-un cadru festiv sã petreacã de ziua lor.

D

Educaþia, cheia spr e viitor A În acest sens, administraþia localã de la Vulcan a alocat suma de 10 mii de lei pentru aceastã zi semnificativã din viaþa îndrumãtorilor noºtri. În 1994, UNESCO a inaugurat prima ZI MONDIALÃ A EDUCATORILOR, pentru a comemora semnarea, în 1966, a recomandãrii fãcute de UNESCO ºi Organizaþia Internaþionalã a Muncii Cronicã rimatã privind condiþiile de de IOAN DAN BÃLAN muncã ale personalului didactic.

stãzi (vineri) cadrele didactice din întreaga þarã îºi serbeazã ziua. Este o zi importantã, este ziua Educatorului, ziua celor care ne formeazã pentru viaþã, pentru carierã.

E, DUMNEZEU, PE BANI ?

Au coborât, iar, oile din munte... e, Brumãrel, în haine de Gustar! românul se tot scarpinã pe frunte: e toamnã, Doamne; ce pun în hambar?

A fost cãldurã pentru veri pereche, chiar ceru-n loc de ploaie-a lãcrimat .

De foame, urºii, ca-nþepaþi de streche rup oameni ºi-animale pe la sat.

Se rãsuceºte frunza în pãdure, pe ramuri fructu-i searbãd ºi uscat, pâraiele încearcã sã murmure: „e, seceta, pedeapsã de pãcat?”

Se-adunã roiuri gâze ºi albine în crãpãturi ºi scorburi de copac.

Tot mai puþini ºoptesc: ºi-aºa e bine?!

-în Rai o sã ajungã-orice sãrac...

Se va vorbi în ceruri româneºte – -românii sunt sãraci majoritari – deci, astãzi pe tot globul se vesteºte cã dupã moarte vom fi mari ºi tari.

Numai bogaþii – doar cei hoþi, se pare, adunã aur ºi îºi spun mereu: „s-avem de indulgenþe spre iertare, cu bani îl cumperi ºi pe Dumnezeu!”

Au coborât iar oile din munte... e, Brumãrel, torid ºi cam posac.

Mã chinui sã gãsesc rime sub frunte: Ca scrib al Þãrii, ce-aº putea sã fac?

Aceastã zi se sãrbãtoreºte în data de 5 octombrie în peste 200 de þãri, denumirea ei fiind World Teachers’ Day în englezã sau Journée Mondiale des Enseignants în francezã. În mai multe þãri, Zilele profesorilor sunt destinate a fi zile speciale de apreciere a cadrelor didactice. Unele dintre ele sunt sãrbãtorite la sfârºitul sãptãmânii, în timp ce altele sunt celebrate în timpul zilelor lucrãtoare.

De ce o zi consacratã

cadrelor didactice – educatori, învãþãtori sau profesori?

Pentru cã ei contribuie în mod esenþial la dezvoltarea unei þãri, asigurând transmiterea de cunoºtinþe. Ei joacã, de asemenea, un rol civic de mare importanþã, contribuind la pãstrarea coeziunii sociale. UNESCO a creat aceastã zi pentru a atrage atenþia anumitor guverne asupra condiþiilor rele de muncã în care cadrele didactice îºi desfãºoarã activitatea, asupra salariilor mici ale acestora.

Raul IRINOVICI

Bis la „Foºnetul frunzelor” tagiunea 2012-2013 a fost deschisã pe 9 septembrie a.c., cu premiera naþionalã „Foºnetul frunzelor”, în regia lui Alexander Hausvater.

S

Spectatori mulþi, iubitori ºi dornici de teatru, s-au adunat în sala de spectacole a Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, urmãrind spectacolul care deschidea stagiunea. În urma reprezentaþiei de la Petroºani, piesa de teatru pusã în scenã de Alexander Hausvater s-a bucurat de aprecieri atât la nivel local, cât ºi la nivel naþional. „Într-o metropolã trãiesc doi oameni singuratici. Martha e

mãcelãreasã. Otto lucreazã într-o fabricã. Nu au prieteni, nu au familie. Ea are un câine, el nu. Se întâlnesc searã de searã într-o rutinã de activitãþi care se terminã cu o partidã anostã de sex.

Nu se iubesc, dar nici nu pot sã se despartã. Romanul lor e o luptã permanentã, acompaniatã de frica de a pierde chiar ºi aceastã coajã de relaþie; fãrã ea, perspectivele sunt

foarte dureroase”, spunea Hausvater despre spectacolul „Foºnetul frunzelor”.

Pentru cei care dintr-un motiv sau altul n-au apucat sã ajungã la premiera din 9 septembrie, spectacolul „Foºnetul frunzelor” va avea încã o reprezentaþie pe scena teatrului din Petroºani, sâmbãtã, 6 octombrie, ora 18. Cei care au fost, pot veni din nou. Ca sã aprofundeze...

CONVOCATOR Organizaþia Municipalã Petroºani a Partidului Poporului Dan Diaconescu invitã toþi membri de partid sâmbãtã 06 octombrie 2012 la Adunarea Generalã a organizaþiei municipale ce va avea loc la Hotel Petroºani Sala de conferinþe începând cu ora 18.00.

Tunaru Raj Alexandru Preºedinte -Organizaþia Municipalã Petroºani a PP-DD

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion. D. Sîrbu” Petroºani

Invitaþia a venit din partea administraþiei locale, care i-a gãzduit în cel mai luxos loc din Parâng, la Hotelul Rusu. Acolo, într-un cadru intim, dascãlii au putut sã îºi sãrbãtoreascã ziua, departe de zgomotul sãlilor de clasã. „Cu ocazia Zilei Educatorului, am avut o întâlnire cu toþi profesorii ºi personalul auxiliar din ºcolile din Petroºani, în cadru festiv. Acolo au fost premiaþi toþi profesorii, care în acest an ies la pensie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ziua Educatorilor a fost mereu un prilej pentru edili de a le aduce un omagiu celor care au în mâna lor destinele tinerilor. Cei de la Petroºani au fost invitaþi la o masã festivã ºi vor ciocni un pahar de ºampanie cu acest prilej.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012 enatorul PSD de Valea Jiului, Cosmin NICULA, face apel la politicienii care au contribuit la îngroparea mineritului din Valea Jiului sã-ºi asume rezultatele muncii lor.

S

”Compania Naþionalã a Huilei nu a fost devalizatã de cãtre mineri sau de cãtre ºefii lor direcþi. Mã surprinde sã vãd în continuare o indolenþã politicã dusã in extremis de cãtre aºaziºii oameni politici care

Cosmin Nicula: Compania Naþionalã a Huilei reprezintã oglinda incompetenþei politice a celor care au condus Ministerul Economiei nu au curajul sã declare public cã situaþia CNH Petroºani nu a fost generatã de cãtre cei din Valea Jiului. Mã surprinde ºi aºtept în continuare ca acei miniºtrii ai Economiei sã iasã public cu declaraþii în care sã explice câte demersuri au fost fãcute din Valea Jiului via CNH tocmai pentru acordarea unui preþ de cost a huilei care sã fie la nivelul celui practicat în UE ºi care

sã le permitã sã-ºi câºtige o pâine albã. Nu mã surpinde însã ipocrizia politicienilor care nu poate trece neobservatã - dar care din pãcate, nu prezintã soluþii pentru economia þãrii, ci doar baloane de sãpun electorale”, a declarat Cosmin NICULA. Nevoia politicienilor de publicitate electoralã sau doar cea de imagine trecãtoare, ar trebui sã se manifeste strict în cadre organizate ºi nu stigmatizând o categorie socialã – personalul minier din Valea Jiului – categorie pentru care guvernanþii nu au arãtat niciodatã

disponibilitate. ”Minerii nu au nicio vinã cã aceastã clasã politicã nu are soluþii ºi nu înþelege cadrul în care se desfãºoarã aceastã activitate profesionalã. Minerii nu au nicio vinã cã factorii decidenþi de la Bucureºti încã nu au reuºit sã stabileascã o strategie energeticã coerentã care sã elimine orice discrepanþã economicã ºi profesionalã de acest tip. De aceea, subliniez încã o datã, dacã CNH a fost devalizatã acest

lucru l-a realizat statul român prin ministerul de resort ºi prin incompetenþa miniºtrilor sãi”, a mai subliniat senatorul Cosmin NICULA. Luni, 8 octombrie 2012, senatorul PSD Cosmin NICULA va cere printr-o interpelare cãtre Ministerul Economiei toate solicitãrile fãcute de cãtre CNH în perioada guvernãrii PDL, cât ºi soluþiile oferite la aceste cereri de cãtre miniºtrii responsabili, respectiv Videanu, Ariton si Bode.

Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu:

“Huila de Valea Jiului nu este purtãtoare de comisioane” reþul huilei de Valea Jiului a suscitat multe discuþii, inclusiv din partea reprezentanþilor mediului politic.

P

Unul dintre cei care a atras atenþia asupra dis-

crepanþelor majore dintre preþul la care se cumpãrã cãrbunele extras din Valea Jiului ºi cel cumpãrat din alte þãri este deputatul PNL Bogdan Þîmpãu, care a

arãtat cum Termocentrala Mintia cãuta huila scumpã peste hotare în timp ce oficialii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au cerut, în van, luni în ºir, un preþ corect la huila energeticã.

Iatã cum, stãteau treburile în lunã martie a acestui an: „Deputatul Bogdan Þîmpãu pune degetul pe rana ºi spune cã „huila de Valea Jiului nu este purtãtoare de comisioane” ºi din acest motiv pare, dintr-o datã, neatractivã pentru termocentrala construitã odatã cu dezvoltarea mineritului carbonifer din bazinul Vãii Jiului. La finele lunii martie, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani nu are

evalizarea Companiei Naþionale a Huilei, fãcutã cu bunã ºtiinþã.

Huilã importatã pentru Termocentrala Mintia.

D

Dupã mult timp reprezentanþii Ministerului Economiei ºiau dat seama cã CNH-ul vinde cãrbunele în pierdere. Pânã acum nu s-a cunoscut nici faptul cã societatea huilei este ignoratã de Termocentrala Mintia ºi cã cea din urmã achiziþioneazã cãrbune din exterior.

încã un preþ pentru huila energeticã deja livrata celor doi beneficiari, respectiv Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Mintia cumpãra aproximativ 60% din producþia extrasã din subunitãþile miniere din Valea Jiului.

De la începutul acestui an, CNH a livrat celor doi beneficiari 470.000 de tone, dintre care 270.000 de tone au fost arse în cuptoarele Termocentralei Mintia.

La un preþ incorect, de doar 65 de lei pe Gcal, în timp ce preþul real de producþie se ridica la 85 de lei pe Gcal. Doar în luna februarie s-a reuºit obþinerea acceptului guvernului pentru creºterea preþului la 75 de lei ºi asta în condiþiile în care a fost nevoie de cãrbunele energetic din zonã, pe fondul unei ierni extrem de grele.

Pentru lunã martie, când deja s-au livrat 135.000

de tone, nu s-a ajuns la nicio înþelegere, iar huila a fost arsã „pe datorie”.

Situaþia e neagrã pentru CNH, care continua sã acumuleze pierderi din aceastã cauzã, pierderi foarte mari, dar conducerea Termocentralei Mintia susþine cã nu poate sã dea mai mult, pentru cã atât îi permite bugetul. „Conform bugetului pe 2012, nu am cum sã mã închid pe criterii economice, doar prin realizarea de pierderi”, a declarat Tiberiu Borca, director general al termocentralei (n.r. fost). În acelaºi timp, însã, numai în ultima perioadã aceeaºi termocentralã a cumpãrat 160.000 de tone de huila din import. O parte, spune deputatul Bogdan Þîmpãu, a fost adusã din Ucraina, cu livrare taman în Constanþa. Asta înseamnã, pe lângã cei 20 de lei

Miniºtrii dormeau,

Mintia importa huila energeticã În urmã cu un an de zile, Termocentrala Mintia a achiziþionat huila energeticã de peste hotare, asta în condiþiile în care Compania este la doar o sutã de kilometri distanþã. În plus, preþul huilei din exterior a fost mult mai mare faþã de cel de la

în plus pe Gcal ºi o suplimentare a costurilor de transport. Surse bine informate spun cã, dacã în cazul cãrbunelui energetic livrat de CNH costurile de transport sunt de 2 lei/ Gcal, sau 7 lei/ tonã de cãrbune, pentru cel adus de la peste 700 de km depãrtare costurile sar la 20 de lei/ Gcal, ori la 131 de lei/ tonã. Bani care ies tot din conturile Termocentralei Mintia.

Aºa cã nici explicaþiile lui Borca referitoare la faptul cã cenuºa din cãminele de Valea Jiului ar creºte costurile de transport cu 10 lei nu stau în picioare, dacã ne referim la raþiuni strict economice. Iar în privinþa costurilor mult mai mari între cele douã categorii de huila,

CNH. Pentru o tonã de huila din exterior, Mintia a plãtit 85 de lei pe o gigacalorie, în timp ce de la CNH aceasta era achiziþionata cu 65 de lei.

Mai mult, reprezentanþii de la acea vreme a Termocentralei Mintia declarau cã au atribuit contractul unei societãþi din afara þãrii pe motiv ca cei de la Compania Naþionalã a Huilei nu s-au prezentat la licitaþie. „CNH nu s-a prezentat la licitaþie, iar aceºtia nici nu respectã contractul”, au

el susþine cã, de fapt, nu vorbim despre acelaºi lucru, ci despre cantitãþi mult mai mici, incomparabile. Iar lucrurile nu se opresc aici. Mintia ar putea face noi importuri de cãrbune din Ungaria, Polonia, Ucraina ori din… Absurdistan, la preþuri necompetitive, în timp ce Compania Huilei cere în continuare doar un preþ corect ºi nu gãseºte înþelegere nici mãcar la cei care ar trebui sã þinã la economia naþionalã. Iar Tiberiu Borca nu neagã acest lucru: „În funcþie de cererea de energie de pe piaþã, vom lua mãsuri în consecinþa”.

Carmen COSMAN

declarat reprezentanþii societãþii de la acea vreme.

Chiar ºi anul acesta Mintia a achiziþionat huila din import, pe motiv ca aceasta este mai ieftinã faþã de cea de la Companie. Toate aceste tranzacþii se întâmplau în perioada în care administraþia Companiei ºi sindicatele solicitau miniºtrilor sã aprobe un preþ mai mare pentru huila din Valea Jiului.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012

6 Actualitate hepatitã C, apoi cirozã ºi în trei ani s-a stins. Anul trecut, la începutul verii l-a îngropat. A rãmas cu nepoþii… Mama a patru dintre copii a plecat, prin 1997, în þãri strãine ºi nimeni nu a mai auzit de ea. A venit o veste prin februarie cã ar fi prin Franþa ºi cã locuieºte cu un bãrbat. Mama altui nepot de 14 ani, prima nevastã a fiului sãu, a plecat la rândul ei cu alt bãrbat…

Sãr mana care i-a ajutat pe bogaþi

luat nepoþii ª i-aîn plasament

upã plecare, cei care s-au dus sã dea o mânã de ajutor, alimente ºi dulciuri, auzind de faptul cã o bunicã pensionarã îºi creºtea singurã cinci nepoþi, au trãit un straniu sentiment cã ei au fost cei ajutaþi.

Tereza Matraº, 61 de ani, din Colonia Petroºaniului, le-a demostrat cum necazurile se pot transforma în reuºite…

D

În Colonia Petroºaniului, pe strada Micu Klein, nr. 9, locuieºte Tereza Matraº, de 61 de ani.

Am cunoscut-o zilele tre-

cute când o mânã de oameni, de prin Valea Jiului, care au demostrat cã ”a fi OM” e lucru obiºnuit, i-au bãtut la poartã pentru a-i da o mânã de ajutor. Mã aºteptam sã vãd o femeie îmbãtrânitã de nevoi mai mult decât de vreme, epuizatã de povara uriaºã ce-i apasã umerii. În poarta casei de colonie a ieºit o femeie ce pãrea mult mai tânãrã, plinã de energie ºi cu o atitudine de invidiat faþã de viaþã ºi greutãþile cu care se confruntã.

Este bunica a cinci nepoþi… Fiul ei, tatãl copiilor, a lucrat la Mina Livezeni, dar nu a rezistat loviturilor vieþii. S-a îmbolnãvit grav. Întâi o

Vãduvã, cu ºoþul mort, fiul mort ºi cu cinci nepoþi pe capul ei, Tereza

Matraº a dovedit cã are o minte organizatã, rezolvând metodic fiecare problemã ivitã, iar acolo unde simþea cã este depãsitã de situaþie, a gãsit soluþii ºi le-a aplicat. ªi-a luat toþi nepoþii în plasament, a bãtut cãrare la Primãria Petroºani, Asistenþa Socialã ºi la Organizaþia de utilitate publicã CARITAS Centrul de zi pentru Copii aflaþi în dificultate ºi a reuºit.

Toþi cei cinci nepoþi, cu vârste cuprinse între 7 ºi 14 ani, sunt elevi buni.

Asta ºi pentru cã fetiþele – Rodica, Florina ºi Claudia – sunt în grija voluntarilor de la Caritas, care, dupã

Actualitate 7

orele de curs se ocupã de ele. Fac lecþii, deseneazã, citesc sau se joacã învãþând, lucru pe care bunica lor nu l-ar fi putut face.

Timpul necesar pentru dezvoltarea armonioasã a fetiþelor nu are, pentru cã treburile dintr-o gospodãrie cu ºase persoane, incluzându-se ºi pe ea, îi ocupã aproape tot timpul ºi încã i-ar mai trebui ca o zi sã fie cât douã. ”Sunt mulþumitã.

Merg bine cu ºcoala, iar fetele primesc la Caritas ºi hranã caldã ºi supliment, pe lângã faptul cã se joacã ºi învaþã organizat. Bieþii, la fel, merg bine. Paul, bãiatul de 13 ani, este la antrenament.

Fiind talentat, Clubul Jiului îi plãteºte taxa ºi îl are ca antrenor pe domnul Florin Moldovan.

Sergiu, cel mare, de 14 ani, este în clasa a 10-a la profesionalã ºi iubeºte calculatoarele. Incã nu am reuºit sã cumpãrãm unul.

Sunt mândrã de ei” – a spus d-na Tereza în timp ce-ºi plimba privirea, plinã de cãldurã, de la un nepot la altul.

La Caritas, face voluntariat. În mod normal ar trebui sã presteze trei ore pe lunã, curãþenie, dar Tereza Matraº ºi-a oferit serviciile ori de câte ori este nevoie ºi o face cu plãcere.

puse de bunica, pentru iarnã.

Cele mici ne-au arãtat desene cu peisaje ºi animele pe care scria invariabil ”te iubesc”…

ecþia de viaþã L datã de bunica Tereza

u s-a plâns de bani, deºi operaþiile costã

N

Nici de bani nu s-a plâns, deºi pereþii casei nu arãtau deloc bine, iar apa i-a fost tãiatã prin primãvarã. ”Avem venituri. 14 milioane vechi sunt pensiile de urmaº, 4,8 milioane lei de la asistenþa tutelarã, 210 mii alocaþiile ºi mai este ºi pensia mea de 9,5 milioane. Am lucrat ºi eu la ªcoalã, aici în Colonie, ca femeie de serviciu timp de 13 ani. Am avut ºi apa tãiatã, cã mã mai încurc ºi eu în prioritãþi, dar am plãtit imediat. Ne descurcãm, doar ordinea lasã de dorit într-o casã cu atâþia copii” – spune râzând bunica celor cinci copii scuzându-se necontenit.

Una dintre nepoate,

Florina, s-a nãscut cu ”buzã de iepure”, fãrã boltã palatinã ºi esofag afectat. ”A fãcut trei operaþii, chiar astã-varã a fost una. Dar mai trebuie încã una pentru ca reparaþia sã fie totalã ºi sã poatã articula cuvintele în totalitate, pentru cã nu poate pronunþa consoanele. O vom face ºi pe asta ºi totul va fi bine” – a precizat, plinã de optimism molipsitor, d-na Tereza.

Casa cu douã camere era înghesuitã de paturi ºi dulapuri, de caiete ºi cãrþi, de desene ºi culori, pe lângã o pisicã ºi un cãþel ascultãtor, ce pãrea un mic bibelou, iar pe rafturiler bucãtãriei tronau borcanele cu murãturi, zarzavaturi ºi dulceþuri

Deputatul Resmeriþã a reuºit ce a început primarul – readucerea Fiscului la Lupeni C

u tenacitatea lui Sisif, deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã nu s-a lãsat ºi a continuat lupta începutã de primar, a folosit argumente, dar ºi tertipuri ºi a reuºit sã readucã Fiscul la Lupeni. Ordinul ANAF se referã doar la trei localitãþi din toatã þara.

Dupã desfiinþarea birourilor administraþiilor financiare locale din oraºele Vãii Jiului ºi însumarea lor la Petroºani, ca o reorganizare hotãrâtã de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã – ANAF - pentru reducerea cheltuielilor din sistemul de stat, s-a constatat cã mai mult s-a stricat ºandramaua. Singurul din sistem care a avut curajul sã strige cã este o mãsurã ineficientã care sufocã instiuþia ºi ridicã cheltuielile a fost directorul Finanþelor Publice Petroºani, Valentin Petraru.

Acesta a precizat cã mãsura luatã în toamnã era cu douã tãiºuri, amândouã proaste.

“Noi am început anul ca o administraþie localã a Petroºaniului ºi terminãm ca un colos prin

comasare a tuturor administraþiilor din Valea Jiului. ªi asta cu oameni mai puþini, ceea ce dã naºtere la nervi ºi frustrãri ale contribuabililor, care sunt bulversaþi ºi puºi pe drumuri. Mãsura

este cu douã tãiºuri. Ideea de comasare, în mod normal, trebuie sã ducã la eficientizare, la reducerea cheltuielilor, adicã la ceva bun. Dar… Fiecare administraþie financiarã localã era proprietara spaþiului unde funcþiona, exceptând Petroºaniul. Acum acestea au fost abandonate, iar cel de la Petroºani era inadecvat în urma acestei reorganizãri, deci trebuia sã ne mutãm, ceea ce a înseamnat altã cheltuialã majorã având în vedere specificul activitãþii noastre.

Apoi au trebuit scoºi oameni din sistem ºi încãrcaþi cei rãmaºi, lucru ce poate încetini activitatea datoritã volumului mare de muncã” – a precizat dupã momentul deciziei ANAF de reorganizare, în toamna anului trecut, ºeful Fiscului de la Petroºani, Valentin Petraru.

Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a readus în actualitate, în luna mai 2012, aceastã reorganizare a ANAF, mai precis efectele ei. ”Noi am fost blocaþi total de ANAF, în condiþiile în care

Lupeniul este a 4-a localitate ca mãrime din judeþ. Cu douã miliarde lei vechi pe lunã, nu ºtiu ce primar s-ar fi descurcat. Acest om (fostul ºef ANAF, Sorin Blejnar – n.n.) deosebit de rãu, a desfiinþat administaraþiile financiare locale. Practic le-a distrus. Voi încerca sã le aduc înapoi la Lupeni pentru cã acolo au clãdirea lor, proprietate, ºi acum este pãrãsitã, se distruge ºi eu nu pot face nimic pentru cã nu mã pot atinge de ea.

Am cerut-o noi, pe lângã altele. Cred cã am fãcut 10 adrese cãtre ANAF ºi nimic” – a declarat, în primãvarã, primarul Lupeniului.

Cu tenacitatea lui Sisif, deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã nu s-a lãsat ºi a continuat lupta începutã de primar. A tot încercat sã readucã Finaþele Publice la Lupeni, descongestionând ”colosul de la Petroºani” ºi scutind locuitorii din Vestul Vãii Jiului de drumuri lungi ºi

Dupã plecare, cei care s-au dus sã dea ajutor, alimente ºi dulciuri, auzind de faptul cã o bunicã pensionarã îºi creºtea singurã cinci nepoþi, au trãit un straniu sentiment cã ei au fost cei ajutaþi… Tereza Matraº nu s-a plâns nici o clipã ºi cu chipul senin, cu privire hotãrâtã ºi cu o dorinþã uriaºã de a se bucura de aceºti copii, de iubirea ºi preþuirea lor, a dat o lecþie de viaþã plinã de învãþãminte majore. A arãtat cum necazurile se pot transforma în reuºite… ”Bogaþii” care iau sãrit în ajutor au înþeles cã ajutorul adevãrat pentru bunica Tereza este o cât de mãruntã contribuþie pentru desãvârºirea nepoþilor ei ca oameni, drept pentru care grupul celor ºase – Adi Papa, Costel Postolache, Cãtãlin Popa, Doru Sipeþan, Mariana Popa, Ioan Rus – au hotãrât ca data viitoare, bãiatul cel mare, Remus, sã primeascã un calculator. Deocamdatã.

Ileana

de bani cheltuiþi. Cristian Resmeriþã a folosit argumente, dar ºi tertipuri ºi a reuºit. Este adevãrat cã soarta i-a surâs prin cãderea guvernãrii Boc. Dar ºi aºa, a avut argumentul luptei cu vechea putere ºi pe aceeaºi problemã, continuarea ei cu prezenta guvernare.

Astfel, a fost dat Ordinul nr.

1438 al ANAF, semnat de preºedintele Agenþiei Fiscale Naþionale, ªerban Pop, la data de 1 octombrie 2012.

Prin acest ordin, Lupeniul va avea o secþie a Administraþiei Financiare Lupeni, cãreia i s-a dat altã denumire, respectiv ”Compartiment de îndrumare a contribuabililor”. Ordinul preºedintelui ANAF precizeazã ºi cum se va face acest lucru ºi cu ce personal, dar mai ales unde va avea sediul reocupându-se asfel spaþiul, proprietate a ANAF, lãsat în paraginã prin comasarea agenþiilor locale.

De precizat cã acest Ordin cuprinde doar trei localitãþi din þarã care au obþinut readucearea fiscului pe teritoriul lor, respectiv Lupeni, Mioveni ºi Întorsura Buzãului.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012

6 Actualitate hepatitã C, apoi cirozã ºi în trei ani s-a stins. Anul trecut, la începutul verii l-a îngropat. A rãmas cu nepoþii… Mama a patru dintre copii a plecat, prin 1997, în þãri strãine ºi nimeni nu a mai auzit de ea. A venit o veste prin februarie cã ar fi prin Franþa ºi cã locuieºte cu un bãrbat. Mama altui nepot de 14 ani, prima nevastã a fiului sãu, a plecat la rândul ei cu alt bãrbat…

Sãr mana care i-a ajutat pe bogaþi

luat nepoþii ª i-aîn plasament

upã plecare, cei care s-au dus sã dea o mânã de ajutor, alimente ºi dulciuri, auzind de faptul cã o bunicã pensionarã îºi creºtea singurã cinci nepoþi, au trãit un straniu sentiment cã ei au fost cei ajutaþi.

Tereza Matraº, 61 de ani, din Colonia Petroºaniului, le-a demostrat cum necazurile se pot transforma în reuºite…

D

În Colonia Petroºaniului, pe strada Micu Klein, nr. 9, locuieºte Tereza Matraº, de 61 de ani.

Am cunoscut-o zilele tre-

cute când o mânã de oameni, de prin Valea Jiului, care au demostrat cã ”a fi OM” e lucru obiºnuit, i-au bãtut la poartã pentru a-i da o mânã de ajutor. Mã aºteptam sã vãd o femeie îmbãtrânitã de nevoi mai mult decât de vreme, epuizatã de povara uriaºã ce-i apasã umerii. În poarta casei de colonie a ieºit o femeie ce pãrea mult mai tânãrã, plinã de energie ºi cu o atitudine de invidiat faþã de viaþã ºi greutãþile cu care se confruntã.

Este bunica a cinci nepoþi… Fiul ei, tatãl copiilor, a lucrat la Mina Livezeni, dar nu a rezistat loviturilor vieþii. S-a îmbolnãvit grav. Întâi o

Vãduvã, cu ºoþul mort, fiul mort ºi cu cinci nepoþi pe capul ei, Tereza

Matraº a dovedit cã are o minte organizatã, rezolvând metodic fiecare problemã ivitã, iar acolo unde simþea cã este depãsitã de situaþie, a gãsit soluþii ºi le-a aplicat. ªi-a luat toþi nepoþii în plasament, a bãtut cãrare la Primãria Petroºani, Asistenþa Socialã ºi la Organizaþia de utilitate publicã CARITAS Centrul de zi pentru Copii aflaþi în dificultate ºi a reuºit.

Toþi cei cinci nepoþi, cu vârste cuprinse între 7 ºi 14 ani, sunt elevi buni.

Asta ºi pentru cã fetiþele – Rodica, Florina ºi Claudia – sunt în grija voluntarilor de la Caritas, care, dupã

Actualitate 7

orele de curs se ocupã de ele. Fac lecþii, deseneazã, citesc sau se joacã învãþând, lucru pe care bunica lor nu l-ar fi putut face.

Timpul necesar pentru dezvoltarea armonioasã a fetiþelor nu are, pentru cã treburile dintr-o gospodãrie cu ºase persoane, incluzându-se ºi pe ea, îi ocupã aproape tot timpul ºi încã i-ar mai trebui ca o zi sã fie cât douã. ”Sunt mulþumitã.

Merg bine cu ºcoala, iar fetele primesc la Caritas ºi hranã caldã ºi supliment, pe lângã faptul cã se joacã ºi învaþã organizat. Bieþii, la fel, merg bine. Paul, bãiatul de 13 ani, este la antrenament.

Fiind talentat, Clubul Jiului îi plãteºte taxa ºi îl are ca antrenor pe domnul Florin Moldovan.

Sergiu, cel mare, de 14 ani, este în clasa a 10-a la profesionalã ºi iubeºte calculatoarele. Incã nu am reuºit sã cumpãrãm unul.

Sunt mândrã de ei” – a spus d-na Tereza în timp ce-ºi plimba privirea, plinã de cãldurã, de la un nepot la altul.

La Caritas, face voluntariat. În mod normal ar trebui sã presteze trei ore pe lunã, curãþenie, dar Tereza Matraº ºi-a oferit serviciile ori de câte ori este nevoie ºi o face cu plãcere.

puse de bunica, pentru iarnã.

Cele mici ne-au arãtat desene cu peisaje ºi animele pe care scria invariabil ”te iubesc”…

ecþia de viaþã L datã de bunica Tereza

u s-a plâns de bani, deºi operaþiile costã

N

Nici de bani nu s-a plâns, deºi pereþii casei nu arãtau deloc bine, iar apa i-a fost tãiatã prin primãvarã. ”Avem venituri. 14 milioane vechi sunt pensiile de urmaº, 4,8 milioane lei de la asistenþa tutelarã, 210 mii alocaþiile ºi mai este ºi pensia mea de 9,5 milioane. Am lucrat ºi eu la ªcoalã, aici în Colonie, ca femeie de serviciu timp de 13 ani. Am avut ºi apa tãiatã, cã mã mai încurc ºi eu în prioritãþi, dar am plãtit imediat. Ne descurcãm, doar ordinea lasã de dorit într-o casã cu atâþia copii” – spune râzând bunica celor cinci copii scuzându-se necontenit.

Una dintre nepoate,

Florina, s-a nãscut cu ”buzã de iepure”, fãrã boltã palatinã ºi esofag afectat. ”A fãcut trei operaþii, chiar astã-varã a fost una. Dar mai trebuie încã una pentru ca reparaþia sã fie totalã ºi sã poatã articula cuvintele în totalitate, pentru cã nu poate pronunþa consoanele. O vom face ºi pe asta ºi totul va fi bine” – a precizat, plinã de optimism molipsitor, d-na Tereza.

Casa cu douã camere era înghesuitã de paturi ºi dulapuri, de caiete ºi cãrþi, de desene ºi culori, pe lângã o pisicã ºi un cãþel ascultãtor, ce pãrea un mic bibelou, iar pe rafturiler bucãtãriei tronau borcanele cu murãturi, zarzavaturi ºi dulceþuri

Deputatul Resmeriþã a reuºit ce a început primarul – readucerea Fiscului la Lupeni C

u tenacitatea lui Sisif, deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã nu s-a lãsat ºi a continuat lupta începutã de primar, a folosit argumente, dar ºi tertipuri ºi a reuºit sã readucã Fiscul la Lupeni. Ordinul ANAF se referã doar la trei localitãþi din toatã þara.

Dupã desfiinþarea birourilor administraþiilor financiare locale din oraºele Vãii Jiului ºi însumarea lor la Petroºani, ca o reorganizare hotãrâtã de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã – ANAF - pentru reducerea cheltuielilor din sistemul de stat, s-a constatat cã mai mult s-a stricat ºandramaua. Singurul din sistem care a avut curajul sã strige cã este o mãsurã ineficientã care sufocã instiuþia ºi ridicã cheltuielile a fost directorul Finanþelor Publice Petroºani, Valentin Petraru.

Acesta a precizat cã mãsura luatã în toamnã era cu douã tãiºuri, amândouã proaste.

“Noi am început anul ca o administraþie localã a Petroºaniului ºi terminãm ca un colos prin

comasare a tuturor administraþiilor din Valea Jiului. ªi asta cu oameni mai puþini, ceea ce dã naºtere la nervi ºi frustrãri ale contribuabililor, care sunt bulversaþi ºi puºi pe drumuri. Mãsura

este cu douã tãiºuri. Ideea de comasare, în mod normal, trebuie sã ducã la eficientizare, la reducerea cheltuielilor, adicã la ceva bun. Dar… Fiecare administraþie financiarã localã era proprietara spaþiului unde funcþiona, exceptând Petroºaniul. Acum acestea au fost abandonate, iar cel de la Petroºani era inadecvat în urma acestei reorganizãri, deci trebuia sã ne mutãm, ceea ce a înseamnat altã cheltuialã majorã având în vedere specificul activitãþii noastre.

Apoi au trebuit scoºi oameni din sistem ºi încãrcaþi cei rãmaºi, lucru ce poate încetini activitatea datoritã volumului mare de muncã” – a precizat dupã momentul deciziei ANAF de reorganizare, în toamna anului trecut, ºeful Fiscului de la Petroºani, Valentin Petraru.

Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a readus în actualitate, în luna mai 2012, aceastã reorganizare a ANAF, mai precis efectele ei. ”Noi am fost blocaþi total de ANAF, în condiþiile în care

Lupeniul este a 4-a localitate ca mãrime din judeþ. Cu douã miliarde lei vechi pe lunã, nu ºtiu ce primar s-ar fi descurcat. Acest om (fostul ºef ANAF, Sorin Blejnar – n.n.) deosebit de rãu, a desfiinþat administaraþiile financiare locale. Practic le-a distrus. Voi încerca sã le aduc înapoi la Lupeni pentru cã acolo au clãdirea lor, proprietate, ºi acum este pãrãsitã, se distruge ºi eu nu pot face nimic pentru cã nu mã pot atinge de ea.

Am cerut-o noi, pe lângã altele. Cred cã am fãcut 10 adrese cãtre ANAF ºi nimic” – a declarat, în primãvarã, primarul Lupeniului.

Cu tenacitatea lui Sisif, deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã nu s-a lãsat ºi a continuat lupta începutã de primar. A tot încercat sã readucã Finaþele Publice la Lupeni, descongestionând ”colosul de la Petroºani” ºi scutind locuitorii din Vestul Vãii Jiului de drumuri lungi ºi

Dupã plecare, cei care s-au dus sã dea ajutor, alimente ºi dulciuri, auzind de faptul cã o bunicã pensionarã îºi creºtea singurã cinci nepoþi, au trãit un straniu sentiment cã ei au fost cei ajutaþi… Tereza Matraº nu s-a plâns nici o clipã ºi cu chipul senin, cu privire hotãrâtã ºi cu o dorinþã uriaºã de a se bucura de aceºti copii, de iubirea ºi preþuirea lor, a dat o lecþie de viaþã plinã de învãþãminte majore. A arãtat cum necazurile se pot transforma în reuºite… ”Bogaþii” care iau sãrit în ajutor au înþeles cã ajutorul adevãrat pentru bunica Tereza este o cât de mãruntã contribuþie pentru desãvârºirea nepoþilor ei ca oameni, drept pentru care grupul celor ºase – Adi Papa, Costel Postolache, Cãtãlin Popa, Doru Sipeþan, Mariana Popa, Ioan Rus – au hotãrât ca data viitoare, bãiatul cel mare, Remus, sã primeascã un calculator. Deocamdatã.

Ileana

de bani cheltuiþi. Cristian Resmeriþã a folosit argumente, dar ºi tertipuri ºi a reuºit. Este adevãrat cã soarta i-a surâs prin cãderea guvernãrii Boc. Dar ºi aºa, a avut argumentul luptei cu vechea putere ºi pe aceeaºi problemã, continuarea ei cu prezenta guvernare.

Astfel, a fost dat Ordinul nr.

1438 al ANAF, semnat de preºedintele Agenþiei Fiscale Naþionale, ªerban Pop, la data de 1 octombrie 2012.

Prin acest ordin, Lupeniul va avea o secþie a Administraþiei Financiare Lupeni, cãreia i s-a dat altã denumire, respectiv ”Compartiment de îndrumare a contribuabililor”. Ordinul preºedintelui ANAF precizeazã ºi cum se va face acest lucru ºi cu ce personal, dar mai ales unde va avea sediul reocupându-se asfel spaþiul, proprietate a ANAF, lãsat în paraginã prin comasarea agenþiilor locale.

De precizat cã acest Ordin cuprinde doar trei localitãþi din þarã care au obþinut readucearea fiscului pe teritoriul lor, respectiv Lupeni, Mioveni ºi Întorsura Buzãului.

Ileana FIRÞULESCU

8 Administratie

Ambulatoriul, un proiect în valoare de aproape 19 milioane de lei ucrãrile de reabilitare ºi modernizare a ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Urgenþã din Petroºani se aflã în plinã desfãºurare.

L

Parterul clãdirii este aproape finalizat, întreaga lucrare urmând a fi finalizatã în vara anului viitor, în luna iulie sau august.

“Atât din punct de vedere funcþional cât ºi al îndeplinirii normelor de funcþionare impuse de

cãtre Ministerul Sãnãtãþii, ambulatoriul avea nevoie de o serie de intervenþii în vederea respectãrii condiþiilor de funcþionalitate ºi alinierii la normele europene.

Situaþia anterioarã a acestuia era necorespunzãtoare, ºi din punct de vedere medical, deoarece dotarea cu instrumentar ºi aparaturã medicalã nu se ridica la cerinþele legislaþiei actuale.

Dupã finalizarea lucrãrilor, beneficiarii proiectului de modernizare a ambulatoriului vor fi locuitorii întregii Vãi a Jiului, cadrele medicale dar ºi turiºtii care viziteazã zona. În principal, prin realizarea acestui proiect se urmãreºte reducerea poverii bolilor netransmisibile,

îmbunãtãþirea capacitãþii sistemului de control al celor transmisibile precum ºi asigurarea unui nivel optim al stãrii de sãnãtate al locuitorilor Vãii Jiului”, au precizat reprezentanþii primãriei din capitala Vãii Jiului.

Valoarea totalã a proiectului ce priveºte modernizarea ambulatoriului (cu tot cu TVA) este de aproape 19 milioane

de lei. Banii necesari implementãrii acestuia provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (12,5 milioane de lei), de la bugetul de stat (1,9 milioane de lei) ºi de la bugetul local al municipiului Petroºani (662.340 de lei).

Valoarea TVA este de 3,6 milioane de lei.

Mir cea NISTOR

C

La finele acestei luni va fi emisã hotãrârea de repartizare a locuinþelor în blocul ANL proaspãt construit, iar pânã atunci, comisia special constituitã analizeazã cererile depuse. Sunt 92 de cereri, pentru 45 de apartaSãrbãtorim ºi anul acesta cu bucurie Ziua Internaþionalã a Educatorilor, ziua celor care cu credinþã ºi responsabilitate se dãruiesc educaþiei ºi ºcolii. Ziua Educatorilor este în fiecare zi în care aceºtia intrã în clasã. Este în fiecare zi în care un elev învaþã ºi reuºeºte. Misiunea ºcolii este sã-i ajutãm pe copiii noºtri sã înveþe ºi sã reuºeascã în viaþã! Învãþãtorul sau profesorul, de la Comenius încoace, nu uitã cã ºcoala este un „atelier al umanitãþii” ºi „drumul regal spre înþelepciune”. Întotdeauna, educatorii au gãsit resursele interioare pentru a depãºi conjuncturi

Bani pentru simpozion

Simpozionul Internaþional Multidisciplinar are drept scop reunirea unor cercetãtori, din þarã ºi strãinãtate, din cadrul academic ºi ramura industrialã a economiei în vederea efectuãrii unui schimb de experienþã. Obiectivul principal urmãrit este reprezentat de punerea în practicã a noilor activitãþi de cercetare, în vederea dezvoltãrii economiei româneºti. La manifestare ºi-au anunþat prezenþa 150 de cercetãtori români ºi strãini.

Mir cea NISTOR

n viitorul apropiat, impozitele ºi taxele locale vor putea fi achitate, ºi în municipiul Petroºani, on-line, prin utilizarea cardului bancar.

Î mente, însã în curând ºi al doile abloc va fi finalizat. „În municipiul Lupeni, în momentul de faþã, avem un bloc ANL finalizat. Este vorba despre un bloc cu 45 de unitãþi locative. Mai avem unul în construcþie, în proporþie de 80% finalizat, cu 46 de unitãþi locative. În acest moment se lucreazã la punctajul dosarelor. Existã o comisie înfiinþatã, pentru analiza cererilor, formatã din cinci persoane - cu pregãtirile juridicã, economicã, medicalã, de învãþãmânt ºi tehnicã – iar eu sunt preºedintele comisiei.

Avem de repartizat imediat cele 45 de apartamente , iar la acest sfârºit de lunã va ieºi ºi hotãrârea de consil-

iu privind repartizarea locuinþelor. Într-o sãptãmânã, comisia va termina de analizat dosarele”,a declarat managerul public al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. Cei care au solicitat locuinþe în blocul ANL, care are finisaje moderne ºi chiar lift, deºi sutn doar 4 etaje, vor fi departajaþi de criteriile legale, respectiv situaþia locativã, vechimea cererii, dacã solicitanþii sunt sau nu cãsãtoriþi, dacã au copii, dar un criteriu se referã ºi la studiile absolvite. De precizat cã administraþia publicã a mai depus o solictare, pentru construcþia încã unui bloc ANL, cu încã 45 de locuinþe.

Car men COSMAN

Mesajul Prefectului judeþului Hunedoara, cu ocazia Zilei Mondiale A Educatorului neprielnice. În jurul lor s-au conturat biografii memorabile care strãbat vremea ºi sunt argumente ale dãruirii profesionale pe care au probat-o cu strãlucire în atâtea împrejurãri.

Ce este Educatorul? Un om cu mult har ºi vocaþie, un modelator de suflete ºi caractere, cel mai bun dintre noi.

Un model de succes în viaþã, un ideal, chiar! De ce? Pentru ca elevii sã-i soarbã vorbele din gurã, sã priveascã la el cu aleasã admiraþie, sã creadã în

ceea ce spune, în ºtiinþa de carte pe care le-o transmite, în judecãþile de valoare pe care le face. Pentru ca pãrinþii sã-l respecte ºi pentru ca sã-ºi gãseascã locul pe care îl meritã în comunitate. E mult mai uºor sã fii un foarte bun specialist în orice alt domeniu, decât sã-i înveþi pe altii ce ºtii ºi mai ales sã faci din ei oameni, adicã sã-i formezi.

Este foarte greu sã cuantifici în cuvinte tot ceea ce înseamnã a fi educator în

societatea prezentului, dar recunoºtinþa trebuie sã fie mare dacã o raportãm la menirea acestei profesii de excepþie. Consideraþiile noastre se îndreaptã astãzi cãtre cei care construiesc personalitãþi ºi au înþeles cã activitatea didacticã devine o artã când îi înveþi pe alþii foarte bine.

Dumneavostrã, celor care formaþi caractere, vã doresc sã aveþi sãnãtate ºi putere pentru continuarea lucrului pe care îl faceþi cu atât de multã dãruire. La mulþi ani, generaþiilor de educatori ºi elevi deveniþi educatori!

Prefect, Sorin-Adrian VASILESCU

P

C

Impozite achitate on–line ºi în Petroºani

Repartiþia locuinþelor ANL din Lupeni, pe ultima sutã de metri el puþin 45 de persoane se vor muta, în cel mai scurt timp, în locuinþe moderne ºi confortabile, în primul Bloc ANL construit în municipiul Lupeni. Tot aici, mai este un bloc în construcþie, finalizat în proporþie de 80%, ºi, în plus, mai existã o solicitare depusã al ANL pentru încã un imobil.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 octombrie 2012 P-DD, filiala Hunedoara, a aflat fãrã prea multã surprindere onsiliul Local al cã Ministerul municipiului Economiei, Petroºani a alocat suma de Comerþului ºi 6.000 de lei Mediului de Afaceri în vederea organizãrii unui (MECMA) a anunþat simpozion internaþional. cã în urma auditului desfãºurat de Manifestarea, intitulatã Curtea de Conturi la “Universitatea SIMPRO Compania Naþionalã 2012”, îi va avea ca ºi coa Huilei SA din organizatori pe reprezentanþii Petroºani au fost Universitãþii din Petroºani ºi descoperite mai este programatã în perioada multe nereguli.

11 – 14 octombrie.

Aceasta dupã ce Consiliul Local a aprobat, încã de anul trecut, o hotãrâre referitoare la înregistrarea localitãþii în “Sistemul Naþional Electronic de Platã on-line a taxelor ºi impozitelor”. În plus, în urma ultimei ºedinþe, consilierii locali au fost de acord ºi cu achitarea de cãtre primãrie a comisionului perceput de cãtre instituþia de credit acceptatoare, aferent efectuãrii plãþii electronice.

Pânã în prezent, sistemul nu a devenit operaþional deoarece Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului a considerat cã prevederea care stabilea cã plata comisionului de cãtre contribuabili încãlca prevederile unei directive a Comunitãþii Europene.

Aceasta, respectiv Directiva 2007 / 64 / CE, preciza cã “un prestator de servicii de platã are posibilitatea de a percepe comisioane pentru utilizarea serviciului de platã doar beneficiarului plãþii”. Dupã ce primãria localitãþii de la poalele Parângului a fost de acord sã plãteascã comisionul, plata on-line a taxelor ºi impozitelor ar putea deveni operaþionalã chiar din acest an.

Mir cea NISTOR

Neregulile au fost descoperite în urma auditului general al activitãþii proprii ministerului ºi a companiilor aflate în subordine din perioada 2009 - aprilie 2012. Printre acestea se enumerã: vânzarea sub preþul de producþie a huilei (adicã în pierdere) - 58 lei (13,6 euro) pe gigacalorie (170 lei pe tonã) cãtre CET Deva, respectiv 64 lei (15 euro) pe gigacalorie (230 lei pe tonã) cãtre CET Paroºeni, sub preþul huilei de import, majorarea nejustificatã a cheltuielilor de exploatare, prin contracte de servicii încheiate în defavoarea companiei (ex. spãlare echipamente, servicii de curãþenie, întreþinere etc.), iar controlul continuã.

Ne întrebãm câtã responsabilitate au „ei” ºi câtã încredere mai puteþi avea „dumneavoastrã” în cei ce conduc destinele þãrii ºi a Vãii Jiului (senatori, deputaþi ºi lideri de la toate partidele ce s-au perindat la guvernare), guvernanþi (miniºtrii ºi premieri), lideri de opinie care toþi la unison au aplaudat strategii fãrã cap ºi fãrã coadã, fãcute pe genunchi, care nu fãceau altceva decât sã asigure continuitate propriilor lor interese, în detrimentul marii mase a cetãþenilor cinstiþi. În timp ce PP-DD prezenta materiale laborioase, fãcute în baza unor analize multidisciplinare pornind de la legislasþia internã ºi externã, strategii europene, starea economiei naþionale ºi locale ºi terminând cu starea populaþiei, pe date culese din teren, toþi aceºti „specialiºti” plãtiþi gras de la buget, ne fluturau izbãvirea pe colþul unor hârtii, singurele hârtii aflate pe birourile lor. Nu s-au bazat nici o clipã pe analize serioase ºi nici mãcar pe bunul simþ. În timp ce PP-DD

Politicã 9 H. Vochiþoiu, liderul PP-DD Hunedoara, cu privire la situaþia CNH SA:

„A fost nevoie de un control de amploare ca sã fie scoase la ivealã adevãruri bine dosite ºi strajnic pãzite de slujbaºi de vazã...” douã, fapt dovedit încã de la început de dificultatea peluãrii activelor ºi pasivelor de la minele neviabile, iar neplata TVA pe produsul huilã va genera alte pierderi suplimentare la bugetul de stat.

prezenta date concrete, toþi ceilalþi strigau ºi împroºcau cu minciuni, în declaraþii de presã, pe blogosferã, în adunãri (adunãturi), în spate continuând sã facã ce ºtiau mai bine – adicã sã fure.

A fost nevoie de un control de amploare, ca sã fie scoase la ivealã adevãruri bine dosite ºi strajnic pãzite de slujbaºi de vazã, aduºi în fruntea „treburilor” cu un singur scop, sã punã în practicã o politicã nenorocitã de distrugere sistematicã a Vãii Jiului, pentru ca, nu-i aºa, sã nu se mai repete miºcãri de masã atunci când „viermilor” le va fi foame.

Vã aducem aminte doar câteva dintre aspectele semnalate la începutul anului 2012, de conducerea PP-DD filiala Hunedoara, într-un document programatic, intitulat sugestiv Huila Poporului: 1. continuarea implicãrii statului trebuia sã se facã în limitele permise de legislaþia internã dar cu respectarea angajamentelor asumate de statul român, inclusiv cele legate de preþul minim la huilã conform Deciziei Consiliului UE nr.1407/2002/UE, prin care România nu avea dreptul sã vândã huila la un preþ mai mic decât preþul huilei din þãri terþe sau Deciziei 2010/787/UE privind acordarea ajutorului de stat pentru perimetrele miniere de exploatare neviabile.

2. costurile de vânzare nu acopereau costurile de producþie, fiind necesarã majorarea preþului de vân-

zare a huilei cãtre furnizori, iar ca mãsuri se propuneau creºterea preþului la huila energeticã vândutã cãtre termocentrale, de la 58,66 lei/Gcal la 85 lei/Gcal, care ar fi asigurat eliminarea completã a subvenþiei, intervenþia ministerului de resort pentru reducerea pierderilor din sistemul termoelectric care sã fi permis creºterea ponderii preþului materiei prime (huilã) în preþul MW ( cca. 35÷45%), pânã la valoarea realã.

3. posibilitate de reducere a cheltuielilor companiei se putea face într-o marjã foarte redusã, fãrã a afecta grav buna funcþionare a acesteia, iar ca mãsuri se propuneau reducerea costurilor la toate exploatãrile miniere pânã la un prag de rentabilitate aflat la un nivel de cca. 80÷82 lei/Gcal (sub preºul de vânzare) prin renegocierea contractelor de furnizare ºi prestãri servicii într-un mod avantajos pentru companie, restructurarea sistemului de lucru în subteran cu accent pe personalul direct angrenat în activitãþile din abataje, ajustarea ºi, dupã caz, externalizarea ºi a altor activitãþi auxiliare lucrãrilor din abataj, realizarea de parteneriate, contracte pe termen determinat ºi, dupã caz, leasing de utilaje etc.

4. nu mai era posibilã reducerea personalului având în vedere cã acesta este îmbãtrânit iar declinul natural prognozat de companie arãta un trend descendent, pânã la cca.

40-43% faþã de anul 2010, iar ca mãsuri se

propuneau sprijinirea directã sau indirectã de cãtre stat a furnizorilor de formare profesionalã din Valea Jiului în crearea ºi acreditarea unor centre pentru furnizarea programelor de calificare ºi recalificare a personalului inclusiv cel disponibilizat pentru activitatea minierã ºi conexã, crearea unor pârghii pentru ca autoritãþile publice locale sã poatã beneficia de o parte din taxele (TVA, redevenþã sau altele), reutilizarea spaþiilor ºi activelor devenite disponibile în procesul de reconversie etc.

5. huila trebuia sã rãmânã în continuare o activitate strategicã deoarece noile tendinþe în UE ºi pe plan mondial sunt de a relaxa politica de închidere în schimbul accentuãrii mãsurilor de reducere a carbonului la sursã, pe baza tehnologiilor deja existente, lucru dovedit de Germania care renunþã treptat la energia nuclearã, chiar dl C-tin Jujan, ex-Director General al CNH, afirma cã subvenþia pentru huilã în România era de 8 euro/Gcal, faþã de Germania unde ajungea la 100 de euro/Gcal.

6. preluarea CNH de cãtre o altã companie prin formarea unui mix energetic nu este fezabilã, ba chiar utopicã în condiþiile date, chiar dacã este permisã de prevederile UE, deoarece acoperirea costurilor generate de eficientizarea acestei noi entitãþi din eventualele mici beneficii ale primelor, sunt foarte mari, lucru care le va compromite pe amân-

7. impactul social generat de eventuala închidere a minelor din Valea Jiului pentru cetãþeni ºi economia localã este catastrofal, având în vedere structura monoindustrialã a zonei ºi structura familialã preponderent bazatã pe veniturile realizate de un singur soþ.

Iatã cã se anunþã disponibilizãri încã înainte de a se realiza complexul energetic mult trâmbiþat, fãrã Compania Naþionalã a Huilei. Ca mãsuri, PP-DD propunea deblocarea unor fonduri de la rezerva de stat pentru susþinerea imediatã, pe termen scurt, a familiilor ce vor fi afectate de reorganizarea C.N.H., reutilizarea spaþiilor ºi activelor devenite disponibile, sprijinirea directã sau indirectã de cãtre stat a furnizorilor de formare profesionalã din Valea Jiului în crearea ºi acreditarea unor centre pentru furnizarea programelor de calificare ºi recalificare a personalului disponibilizat, autoritãþile publice locale sã poatã beneficia de o parte din taxele (TVA, redevenþã sau altele) º.a.

Vã lãsãm pe dumneavoastrã, poporul, sã decideþi cine a minþit ºi

cine a spus adevãrul. ”MECMA îºi continuã activitatea de audit ºi de centralizare a rezultatelor deja existente urmând ca mãsurile luate sã se materializeze în sesizarea organelor abilitate, (acolo unde este cazul), mergând pânã la desfacerea contractului de muncã în cazul persoanelor vinovate”, se mai spune în comunicatul prezentat.

PP-DD filiala Hunedoara, reafirmã cã niciodatã nu este prea târziu pentru a corecta aceste erori de abordare strategicã, iar implicarea onestã a factorilor de decizie în interesul cetãþeanului ºi nu a gãºtii de partid, ar putea conduce la salvarea a ceea ce a mai rãmas din CNH. PP-DD actualizeazã în prezent propria strategie, Huila Poporului, la condiþiile create de iresponsabilitatea celor care se aflã, sau care s-au aflat la guvernare, ºi promite cetãþenilor Vãii Jiului, cã va face tot ce îi stã în putere pentru a redresa activitatea economicã din zonã. În acest sens PP-DD considerã cã CNH reprezintã principalul motor pentru Poporul Vãii Jiului.

Vizita d-lui Dan Diaconescu în subteranul Vãii Jiului, contactul cu viaþa de zi cu zi a ortacilor a creat o punte între mineri ºi Bucureºti, iar în condiþiile în care voi veþi decide ca PP-DD sã vã reprezinte, încã din acest an, aceastã punte va asigura existenþa viitoare, de sine stãtãtoare a casei noastre.

Petroºani, 4 octombrie 2012 PREªEDINTE Haralambie VOCHIÞOIU

8 Administratie

Ambulatoriul, un proiect în valoare de aproape 19 milioane de lei ucrãrile de reabilitare ºi modernizare a ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Urgenþã din Petroºani se aflã în plinã desfãºurare.

L

Parterul clãdirii este aproape finalizat, întreaga lucrare urmând a fi finalizatã în vara anului viitor, în luna iulie sau august.

“Atât din punct de vedere funcþional cât ºi al îndeplinirii normelor de funcþionare impuse de

cãtre Ministerul Sãnãtãþii, ambulatoriul avea nevoie de o serie de intervenþii în vederea respectãrii condiþiilor de funcþionalitate ºi alinierii la normele europene.

Situaþia anterioarã a acestuia era necorespunzãtoare, ºi din punct de vedere medical, deoarece dotarea cu instrumentar ºi aparaturã medicalã nu se ridica la cerinþele legislaþiei actuale.

Dupã finalizarea lucrãrilor, beneficiarii proiectului de modernizare a ambulatoriului vor fi locuitorii întregii Vãi a Jiului, cadrele medicale dar ºi turiºtii care viziteazã zona. În principal, prin realizarea acestui proiect se urmãreºte reducerea poverii bolilor netransmisibile,

îmbunãtãþirea capacitãþii sistemului de control al celor transmisibile precum ºi asigurarea unui nivel optim al stãrii de sãnãtate al locuitorilor Vãii Jiului”, au precizat reprezentanþii primãriei din capitala Vãii Jiului.

Valoarea totalã a proiectului ce priveºte modernizarea ambulatoriului (cu tot cu TVA) este de aproape 19 milioane

de lei. Banii necesari implementãrii acestuia provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (12,5 milioane de lei), de la bugetul de stat (1,9 milioane de lei) ºi de la bugetul local al municipiului Petroºani (662.340 de lei).

Valoarea TVA este de 3,6 milioane de lei.

Mir cea NISTOR

C

La finele acestei luni va fi emisã hotãrârea de repartizare a locuinþelor în blocul ANL proaspãt construit, iar pânã atunci, comisia special constituitã analizeazã cererile depuse. Sunt 92 de cereri, pentru 45 de apartaSãrbãtorim ºi anul acesta cu bucurie Ziua Internaþionalã a Educatorilor, ziua celor care cu credinþã ºi responsabilitate se dãruiesc educaþiei ºi ºcolii. Ziua Educatorilor este în fiecare zi în care aceºtia intrã în clasã. Este în fiecare zi în care un elev învaþã ºi reuºeºte. Misiunea ºcolii este sã-i ajutãm pe copiii noºtri sã înveþe ºi sã reuºeascã în viaþã! Învãþãtorul sau profesorul, de la Comenius încoace, nu uitã cã ºcoala este un „atelier al umanitãþii” ºi „drumul regal spre înþelepciune”. Întotdeauna, educatorii au gãsit resursele interioare pentru a depãºi conjuncturi

Bani pentru simpozion

Simpozionul Internaþional Multidisciplinar are drept scop reunirea unor cercetãtori, din þarã ºi strãinãtate, din cadrul academic ºi ramura industrialã a economiei în vederea efectuãrii unui schimb de experienþã. Obiectivul principal urmãrit este reprezentat de punerea în practicã a noilor activitãþi de cercetare, în vederea dezvoltãrii economiei româneºti. La manifestare ºi-au anunþat prezenþa 150 de cercetãtori români ºi strãini.

Mir cea NISTOR

n viitorul apropiat, impozitele ºi taxele locale vor putea fi achitate, ºi în municipiul Petroºani, on-line, prin utilizarea cardului bancar.

Î mente, însã în curând ºi al doile abloc va fi finalizat. „În municipiul Lupeni, în momentul de faþã, avem un bloc ANL finalizat. Este vorba despre un bloc cu 45 de unitãþi locative. Mai avem unul în construcþie, în proporþie de 80% finalizat, cu 46 de unitãþi locative. În acest moment se lucreazã la punctajul dosarelor. Existã o comisie înfiinþatã, pentru analiza cererilor, formatã din cinci persoane - cu pregãtirile juridicã, economicã, medicalã, de învãþãmânt ºi tehnicã – iar eu sunt preºedintele comisiei.

Avem de repartizat imediat cele 45 de apartamente , iar la acest sfârºit de lunã va ieºi ºi hotãrârea de consil-

iu privind repartizarea locuinþelor. Într-o sãptãmânã, comisia va termina de analizat dosarele”,a declarat managerul public al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. Cei care au solicitat locuinþe în blocul ANL, care are finisaje moderne ºi chiar lift, deºi sutn doar 4 etaje, vor fi departajaþi de criteriile legale, respectiv situaþia locativã, vechimea cererii, dacã solicitanþii sunt sau nu cãsãtoriþi, dacã au copii, dar un criteriu se referã ºi la studiile absolvite. De precizat cã administraþia publicã a mai depus o solictare, pentru construcþia încã unui bloc ANL, cu încã 45 de locuinþe.

Car men COSMAN

Mesajul Prefectului judeþului Hunedoara, cu ocazia Zilei Mondiale A Educatorului neprielnice. În jurul lor s-au conturat biografii memorabile care strãbat vremea ºi sunt argumente ale dãruirii profesionale pe care au probat-o cu strãlucire în atâtea împrejurãri.

Ce este Educatorul? Un om cu mult har ºi vocaþie, un modelator de suflete ºi caractere, cel mai bun dintre noi.

Un model de succes în viaþã, un ideal, chiar! De ce? Pentru ca elevii sã-i soarbã vorbele din gurã, sã priveascã la el cu aleasã admiraþie, sã creadã în

ceea ce spune, în ºtiinþa de carte pe care le-o transmite, în judecãþile de valoare pe care le face. Pentru ca pãrinþii sã-l respecte ºi pentru ca sã-ºi gãseascã locul pe care îl meritã în comunitate. E mult mai uºor sã fii un foarte bun specialist în orice alt domeniu, decât sã-i înveþi pe altii ce ºtii ºi mai ales sã faci din ei oameni, adicã sã-i formezi.

Este foarte greu sã cuantifici în cuvinte tot ceea ce înseamnã a fi educator în

societatea prezentului, dar recunoºtinþa trebuie sã fie mare dacã o raportãm la menirea acestei profesii de excepþie. Consideraþiile noastre se îndreaptã astãzi cãtre cei care construiesc personalitãþi ºi au înþeles cã activitatea didacticã devine o artã când îi înveþi pe alþii foarte bine.

Dumneavostrã, celor care formaþi caractere, vã doresc sã aveþi sãnãtate ºi putere pentru continuarea lucrului pe care îl faceþi cu atât de multã dãruire. La mulþi ani, generaþiilor de educatori ºi elevi deveniþi educatori!

Prefect, Sorin-Adrian VASILESCU

P

C

Impozite achitate on–line ºi în Petroºani

Repartiþia locuinþelor ANL din Lupeni, pe ultima sutã de metri el puþin 45 de persoane se vor muta, în cel mai scurt timp, în locuinþe moderne ºi confortabile, în primul Bloc ANL construit în municipiul Lupeni. Tot aici, mai este un bloc în construcþie, finalizat în proporþie de 80%, ºi, în plus, mai existã o solicitare depusã al ANL pentru încã un imobil.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 octombrie 2012 P-DD, filiala Hunedoara, a aflat fãrã prea multã surprindere onsiliul Local al cã Ministerul municipiului Economiei, Petroºani a alocat suma de Comerþului ºi 6.000 de lei Mediului de Afaceri în vederea organizãrii unui (MECMA) a anunþat simpozion internaþional. cã în urma auditului desfãºurat de Manifestarea, intitulatã Curtea de Conturi la “Universitatea SIMPRO Compania Naþionalã 2012”, îi va avea ca ºi coa Huilei SA din organizatori pe reprezentanþii Petroºani au fost Universitãþii din Petroºani ºi descoperite mai este programatã în perioada multe nereguli.

11 – 14 octombrie.

Aceasta dupã ce Consiliul Local a aprobat, încã de anul trecut, o hotãrâre referitoare la înregistrarea localitãþii în “Sistemul Naþional Electronic de Platã on-line a taxelor ºi impozitelor”. În plus, în urma ultimei ºedinþe, consilierii locali au fost de acord ºi cu achitarea de cãtre primãrie a comisionului perceput de cãtre instituþia de credit acceptatoare, aferent efectuãrii plãþii electronice.

Pânã în prezent, sistemul nu a devenit operaþional deoarece Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului a considerat cã prevederea care stabilea cã plata comisionului de cãtre contribuabili încãlca prevederile unei directive a Comunitãþii Europene.

Aceasta, respectiv Directiva 2007 / 64 / CE, preciza cã “un prestator de servicii de platã are posibilitatea de a percepe comisioane pentru utilizarea serviciului de platã doar beneficiarului plãþii”. Dupã ce primãria localitãþii de la poalele Parângului a fost de acord sã plãteascã comisionul, plata on-line a taxelor ºi impozitelor ar putea deveni operaþionalã chiar din acest an.

Mir cea NISTOR

Neregulile au fost descoperite în urma auditului general al activitãþii proprii ministerului ºi a companiilor aflate în subordine din perioada 2009 - aprilie 2012. Printre acestea se enumerã: vânzarea sub preþul de producþie a huilei (adicã în pierdere) - 58 lei (13,6 euro) pe gigacalorie (170 lei pe tonã) cãtre CET Deva, respectiv 64 lei (15 euro) pe gigacalorie (230 lei pe tonã) cãtre CET Paroºeni, sub preþul huilei de import, majorarea nejustificatã a cheltuielilor de exploatare, prin contracte de servicii încheiate în defavoarea companiei (ex. spãlare echipamente, servicii de curãþenie, întreþinere etc.), iar controlul continuã.

Ne întrebãm câtã responsabilitate au „ei” ºi câtã încredere mai puteþi avea „dumneavoastrã” în cei ce conduc destinele þãrii ºi a Vãii Jiului (senatori, deputaþi ºi lideri de la toate partidele ce s-au perindat la guvernare), guvernanþi (miniºtrii ºi premieri), lideri de opinie care toþi la unison au aplaudat strategii fãrã cap ºi fãrã coadã, fãcute pe genunchi, care nu fãceau altceva decât sã asigure continuitate propriilor lor interese, în detrimentul marii mase a cetãþenilor cinstiþi. În timp ce PP-DD prezenta materiale laborioase, fãcute în baza unor analize multidisciplinare pornind de la legislasþia internã ºi externã, strategii europene, starea economiei naþionale ºi locale ºi terminând cu starea populaþiei, pe date culese din teren, toþi aceºti „specialiºti” plãtiþi gras de la buget, ne fluturau izbãvirea pe colþul unor hârtii, singurele hârtii aflate pe birourile lor. Nu s-au bazat nici o clipã pe analize serioase ºi nici mãcar pe bunul simþ. În timp ce PP-DD

Politicã 9 H. Vochiþoiu, liderul PP-DD Hunedoara, cu privire la situaþia CNH SA:

„A fost nevoie de un control de amploare ca sã fie scoase la ivealã adevãruri bine dosite ºi strajnic pãzite de slujbaºi de vazã...” douã, fapt dovedit încã de la început de dificultatea peluãrii activelor ºi pasivelor de la minele neviabile, iar neplata TVA pe produsul huilã va genera alte pierderi suplimentare la bugetul de stat.

prezenta date concrete, toþi ceilalþi strigau ºi împroºcau cu minciuni, în declaraþii de presã, pe blogosferã, în adunãri (adunãturi), în spate continuând sã facã ce ºtiau mai bine – adicã sã fure.

A fost nevoie de un control de amploare, ca sã fie scoase la ivealã adevãruri bine dosite ºi strajnic pãzite de slujbaºi de vazã, aduºi în fruntea „treburilor” cu un singur scop, sã punã în practicã o politicã nenorocitã de distrugere sistematicã a Vãii Jiului, pentru ca, nu-i aºa, sã nu se mai repete miºcãri de masã atunci când „viermilor” le va fi foame.

Vã aducem aminte doar câteva dintre aspectele semnalate la începutul anului 2012, de conducerea PP-DD filiala Hunedoara, într-un document programatic, intitulat sugestiv Huila Poporului: 1. continuarea implicãrii statului trebuia sã se facã în limitele permise de legislaþia internã dar cu respectarea angajamentelor asumate de statul român, inclusiv cele legate de preþul minim la huilã conform Deciziei Consiliului UE nr.1407/2002/UE, prin care România nu avea dreptul sã vândã huila la un preþ mai mic decât preþul huilei din þãri terþe sau Deciziei 2010/787/UE privind acordarea ajutorului de stat pentru perimetrele miniere de exploatare neviabile.

2. costurile de vânzare nu acopereau costurile de producþie, fiind necesarã majorarea preþului de vân-

zare a huilei cãtre furnizori, iar ca mãsuri se propuneau creºterea preþului la huila energeticã vândutã cãtre termocentrale, de la 58,66 lei/Gcal la 85 lei/Gcal, care ar fi asigurat eliminarea completã a subvenþiei, intervenþia ministerului de resort pentru reducerea pierderilor din sistemul termoelectric care sã fi permis creºterea ponderii preþului materiei prime (huilã) în preþul MW ( cca. 35÷45%), pânã la valoarea realã.

3. posibilitate de reducere a cheltuielilor companiei se putea face într-o marjã foarte redusã, fãrã a afecta grav buna funcþionare a acesteia, iar ca mãsuri se propuneau reducerea costurilor la toate exploatãrile miniere pânã la un prag de rentabilitate aflat la un nivel de cca. 80÷82 lei/Gcal (sub preºul de vânzare) prin renegocierea contractelor de furnizare ºi prestãri servicii într-un mod avantajos pentru companie, restructurarea sistemului de lucru în subteran cu accent pe personalul direct angrenat în activitãþile din abataje, ajustarea ºi, dupã caz, externalizarea ºi a altor activitãþi auxiliare lucrãrilor din abataj, realizarea de parteneriate, contracte pe termen determinat ºi, dupã caz, leasing de utilaje etc.

4. nu mai era posibilã reducerea personalului având în vedere cã acesta este îmbãtrânit iar declinul natural prognozat de companie arãta un trend descendent, pânã la cca.

40-43% faþã de anul 2010, iar ca mãsuri se

propuneau sprijinirea directã sau indirectã de cãtre stat a furnizorilor de formare profesionalã din Valea Jiului în crearea ºi acreditarea unor centre pentru furnizarea programelor de calificare ºi recalificare a personalului inclusiv cel disponibilizat pentru activitatea minierã ºi conexã, crearea unor pârghii pentru ca autoritãþile publice locale sã poatã beneficia de o parte din taxele (TVA, redevenþã sau altele), reutilizarea spaþiilor ºi activelor devenite disponibile în procesul de reconversie etc.

5. huila trebuia sã rãmânã în continuare o activitate strategicã deoarece noile tendinþe în UE ºi pe plan mondial sunt de a relaxa politica de închidere în schimbul accentuãrii mãsurilor de reducere a carbonului la sursã, pe baza tehnologiilor deja existente, lucru dovedit de Germania care renunþã treptat la energia nuclearã, chiar dl C-tin Jujan, ex-Director General al CNH, afirma cã subvenþia pentru huilã în România era de 8 euro/Gcal, faþã de Germania unde ajungea la 100 de euro/Gcal.

6. preluarea CNH de cãtre o altã companie prin formarea unui mix energetic nu este fezabilã, ba chiar utopicã în condiþiile date, chiar dacã este permisã de prevederile UE, deoarece acoperirea costurilor generate de eficientizarea acestei noi entitãþi din eventualele mici beneficii ale primelor, sunt foarte mari, lucru care le va compromite pe amân-

7. impactul social generat de eventuala închidere a minelor din Valea Jiului pentru cetãþeni ºi economia localã este catastrofal, având în vedere structura monoindustrialã a zonei ºi structura familialã preponderent bazatã pe veniturile realizate de un singur soþ.

Iatã cã se anunþã disponibilizãri încã înainte de a se realiza complexul energetic mult trâmbiþat, fãrã Compania Naþionalã a Huilei. Ca mãsuri, PP-DD propunea deblocarea unor fonduri de la rezerva de stat pentru susþinerea imediatã, pe termen scurt, a familiilor ce vor fi afectate de reorganizarea C.N.H., reutilizarea spaþiilor ºi activelor devenite disponibile, sprijinirea directã sau indirectã de cãtre stat a furnizorilor de formare profesionalã din Valea Jiului în crearea ºi acreditarea unor centre pentru furnizarea programelor de calificare ºi recalificare a personalului disponibilizat, autoritãþile publice locale sã poatã beneficia de o parte din taxele (TVA, redevenþã sau altele) º.a.

Vã lãsãm pe dumneavoastrã, poporul, sã decideþi cine a minþit ºi

cine a spus adevãrul. ”MECMA îºi continuã activitatea de audit ºi de centralizare a rezultatelor deja existente urmând ca mãsurile luate sã se materializeze în sesizarea organelor abilitate, (acolo unde este cazul), mergând pânã la desfacerea contractului de muncã în cazul persoanelor vinovate”, se mai spune în comunicatul prezentat.

PP-DD filiala Hunedoara, reafirmã cã niciodatã nu este prea târziu pentru a corecta aceste erori de abordare strategicã, iar implicarea onestã a factorilor de decizie în interesul cetãþeanului ºi nu a gãºtii de partid, ar putea conduce la salvarea a ceea ce a mai rãmas din CNH. PP-DD actualizeazã în prezent propria strategie, Huila Poporului, la condiþiile create de iresponsabilitatea celor care se aflã, sau care s-au aflat la guvernare, ºi promite cetãþenilor Vãii Jiului, cã va face tot ce îi stã în putere pentru a redresa activitatea economicã din zonã. În acest sens PP-DD considerã cã CNH reprezintã principalul motor pentru Poporul Vãii Jiului.

Vizita d-lui Dan Diaconescu în subteranul Vãii Jiului, contactul cu viaþa de zi cu zi a ortacilor a creat o punte între mineri ºi Bucureºti, iar în condiþiile în care voi veþi decide ca PP-DD sã vã reprezinte, încã din acest an, aceastã punte va asigura existenþa viitoare, de sine stãtãtoare a casei noastre.

Petroºani, 4 octombrie 2012 PREªEDINTE Haralambie VOCHIÞOIU

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012

Prima zi de vacanþã, într-o þarã marcatã de eºecul “educaþiei” ici nu a început bine noul an ºcolar ºi elevii vor beneficia de o primã zi de vacanþã.

Astfel, ziua de vineri, 5 octombrie, va fi una liberã datoritã celebrãrii “Zilei Educatorului”.

N

Fiecare ºcoalã are dreptul de a-ºi organiza activitatea, în aceastã zi, dupã cum doreºte. În Valea Jiului, cel puþin, marea majoritate a unitãþilor de învãþãmânt au decis sã nu þinã orele de curs. Aceasta pentru cã, oficial, ziua de 5 octombrie este una în care li se permite profesorilor sã nu þinã cursuri.

“Ziua Internaþionalã a Educaþiei” este marcatã, în fiecare an, pe 5 octombrie, cu începere din anul 1994, în aproape 200 de þãri de pe mapamond. Potrivit

iniþiatorilor acesteia “ziua este dedicatã celebrãrii cadrelor didactice, cele care contribuie în mod esenþial la dezvoltarea unei þãri, asigurând transmiterea de cunoºtinþe ºi contribuind la pãstrarea coeziunii sociale”. În parantezã fie spus ºi glumind (desigur) dar þinând cont de eºecul (ºi din acest an) al examenului de Bacalaureat, de rata absenteismului ºcolar, de lipsa personalului didactic calificat sau de schimbarea pe bandã rulantã a miniºtrilor din acest an de la “Educaþie” s-ar putea spune cã “educaþia” româneascã s-ar afla la momentul marcãrii veºnicei pomeniri nu la cel al celebrãrii unei zile omagial. Dar, aceasta, reprezintã o cu totul altã problemã…

Mircea NISTOR

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

5 octombrie 2012

Vei avea de fãcut multe drumuri în timpul zilei. Activitãþile se vor dovedi binevenite, cãci vei scãpa de surplusul de energie. Este posibil ca o cunoºtinþã fãcutã întâmplãtor sã îþi reþinã în mod deosebit atenþia. Intuiþia îþi va permite sã te faci remarcat.

Ai muncit suficient, dar tot nu se poate spune cã ai rezolvat ceea ce þi-ai propus. Dialogul în contradictoriu cu rudele te va obosi ºi ar fi bine sã faci un efort ºi sã mai laºi câte ceva de la tine. Ai putea sã te preocupi mai mult de propria persoanã.

Dialogul cu cei din jur se va dovedi fructuos cu condiþia sã îþi stãpâneºti impulsivitatea. Dacã aºtepti o veste sau un rãspuns, acesta va veni mai târziu, dar te va satisface. Þi se va da o idee asupra cãreia meritã sã te apleci.

Ai de pus în ordine tot felul de hârtii, ceea ce te va plictisi peste mãsurã. Energia de care dai dovadã în tot ce faci va determina o creºtere de popularitate în rândul prietenilor. O cunoºtinþã îþi va face un anunþ. Evitã discuþiile în contradictoriu.

O întâlnire cu familia îþi va ocupa o bunã parte din zi. Se vor dezbate probleme de interes comun ºi nu îþi va fi uºor sã te faci ascultat; poate ºi pentru cã eºti mai nervos, mai irascibil.

S-ar putea sã ai de fãcut cuiva un cadou.

Chiar dacã nu þi-ai programat o deplasare, vei fi nevoit sã o faci.

Dacã ai de obþinut o aprobare, ºansa te va susþine cu condiþia sã dai dovadã de calm ºi rãbdare.

Colaborarãrile nu te avantajeazã în aceastã perioadã. O sã þi se facã o propunere interesantã.

Energia ta este la limita inferioarã, aºa cã nu te apuca de nimic din ceea ce te-ar putea suprasolicita. Încearcã sã o iei mai încetiºor ºi vei avea mai multe satisfacþii. Ai putea primi un ajutor substanþial de la colegi.

Nu te adâncii asupra detaliilor.

Prietenii îþi vor face o invitaþie care te tenteazã, dar s-ar putea sã nu mai finalizezi ceea ce þi-ai propus. Profitã de ocazie, pentru a face cunoºtinþã cu alte persoane, cu care ai putea avea o discuþie interesantã. Nu vei reuºi decât sã încingi spiritele.

Eºti încordat într-o oarecare mãsurã, dar dupã ce vei pune la punct planurile de viitor, te vei simþi mult mai bine. Cineva din familie îþi va solicita un sfat într-o problemã importantã. Pe cât posibil evitã speculaþiile financiare, cãci ai putea face greºeli.

Situaþia financiarã nu îþi va ridica probleme, aºa cã poþi face liniºtit cumpãrãturile pe care le ai în plan. În cazul în care doreºti sã iei o decizie privitoare la cãminul tãu, ar fi bine ca mai întâi sã te consulþi ºi cu ceilalþi membrii ai familiei.

Vei avea o discuþie cu o rudã apropiatã în urma cãreia vor apare câteva semne de întrebare. Ai nevoie de puþin timp pentru a-þi pune gândurile în ordine. O ieºire la un spectacol ar fi binevenitã. În general activitãþile sociale îþi vor face bine.

Succese se anunþã în comunicarea cu cei din jur. Poate apãrea cineva de mare viitor, în viaþa ta.O abordare sincerã a unei prietenii este lucrul cel mai indicat, mai ales cã þi se potriveºte.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012 reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a participat în data de 2 octombrie a.c. la sediul Parlamentului European din Bruxelles, la lucrãrile conferinþei „Viitorul traseului VIA CARPATHIA - cea mai importantã rutã de transport pentru regiunile Europei de Est”.

P

Cu acest prilej preºedintele Consiliului Judeþean a exprimat punctul de vedere al regiunii în legaturã cu VIA CARPATHIA: “Excelenþele Voastre, Doamnelor ºi Domnilor, Distinºi invitaþi, Am primit ºi noi cu bucurie invitaþia domnului parlamentar european Poreba de a participa la aceastã conferinþã ºi mã simt onorat sã vã expun punctul nostru de vedere în legãturã cu Via Carpathia. În primul rând doresc sã menþionez faptul cã reprezint judeþul Hunedoara, România, judeþ care este strãbãtut de la vest la est de traseul acestei cãi de transport denumitã Via Carpathia. Din anul 2010 de când s-a semnat acest proiect, s-au fãcut paºi importanþi ºi în momentul de faþã suntem în plin proces de construcþie a autostrãzii A 1, parte a coridorului 4 pan-european Londra – Istanbul ºi de asemenea a reþelei TEN-T. Pe teritoriul judeþului Hunedoara se va finaliza în acest an tronsonul Deva–Orãºtie, 32,5 km în valoare de 220 milioane de euro, urmând ca în 2013 sã beneficiem de tronsonul OrãºtieSibiu, 82,1 km - 445 milioane de euro, iar în 2015 de tron-

onducerea judeþeanã a PSD Hunedoara îi decide astãzi soarta în partid a viceprimarului municipiului Vulcan, Angela Stoica, mai exact dacã aceasta va fi exclusã din partid, ori va rãmâne în continuare, dar va fi obligatã sã renunþe la funcþia publicã.

C

Duºmanii viceprimarului îºi freacã mâinile de bucurie...

Potrivit unor surse din interiorul partidului, excluderea viceprimarul Angela Stoica a fost solicitatã cu vehemenþã de cãtre Marin Coltescu, iar motivul invocat de acesta

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a participat la semnarea „Declaraþiei de la Bruxelles privind ruta Via Carpathia”

sonul Lugoj-Deva, 99,5 km – aprox. 843 milioane de euro.

Din aceste sume, valoarea fondurilor nerambursabile europene este de 85%, adicã 1,2 miliarde de euro.

Situându-se în partea central-vesticã a României, cu o suprafaþã de 7063 km patraþi ºi o populaþie de aprox.

400.000 de locuitori (conform datelor preliminare ale ultimului recensãmânt naþional din 2011), observãm cã judeþul Hunedoara beneficiazã din plin de aceste investiþii.

Aº preciza faptul cã dupã capitala þãrii Bucureºti, avem cel mai ridicat grad de urbanizare din România (76,9%). În paralel cu aceastã autostradã, existã ºi o cale feratã situatã pe acelaºi traseu al coridorului 4 pan-european care se aflã în curs de modernizare. Pe teritoriul judeþului, la Simeria, se gãseºte unul dintre cele mai importante noduri de cale feratã din România.

Acesta face legãtura între partea de vest a þãrii cu cea de est ºi de sud, spre Bulgaria. În acelaºi context, al modernizãrii acestei cãi de transport, þinând cont de faptul cã pe teritoriul nostru se gãsesc

460 de monumente naturale ºi istorice (cele mai importante fiind cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, inclus în Reþeaua UNESCO a Geoparcurilor, precum ºi Castelul Corvinilor din Hunedoara, cel mai bine conservat castel medieval de o asemenea dimensiune din Europa Centralã ºi de Est), ºi luând în considerare cã cele mai apropiate aeroporturi intrenaþionale se aflã la Sibiu, la 120 km ºi Timiºoara, la 150 km, judeþul se constituie ca o puternicã atracþie turisticã.

Traseul cãii de transport „Via Carpathia” nu este suficient pentru dezvoltarea în continuare a judeþului. De aceea suntem conºtienþi cã în condiþiile actuale economice europene, singura sursã sigurã o constituie absorbþia fondurilor europene prin programele naþionale structurale. Din acest punct de vedere, conform unui studiu naþional al Institutului de Politici Publice din România

intitulat „Capacitatea ºi implicarea administraþiei publice locale în absorbþia durabilã a banilor europeni pentru dezvoltarea comunitãþilor din România” – mai 2012, judeþul Hunedoara ocupã locul 2 pe plan naþional în cadrul Programului Operaþional Regional. Ne-am axat în principal pe reabilitarea ºi modernizarea drumurilor judeþene, þinând cont de faptul cã reþeaua acestora însumeazã 1.436 km, fiind cea mai lungã reþea de drumuri judeþene din România.

Deci, salutãm cu satisfacþie dezvoltarea acestei rute - Via Carpathia pe teritoriul judeþului nostru.

Doamnelor ºi Domnilor, dupã cum am afirmat, suntem pregãtiþi pentru a întâmpina aºa cum se cuvine pe toþi cei interesaþi de o colaborare reciproc avantajoasã cu noi pe multiple planuri. Înainte de toate, suntem europeni ºi acest lucru ne dã speranþã ºi încredere în viitor.

Vã mulþumesc ºi vã aºtept cu plãcere sã ne vizitaþi. Nu veþi regreta.”

Participanþii la conferinþã au reprezentat poziþia

regiunilor ºi a þãrilor din care fac parte (ºi anume Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria ºi România). Din þara noastrã au mai participat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii, Septimiu Buzasu ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Marian Constantin Vasile.

La finalul conferinþei s-a aprobat prin vot unanim semnarea „Declaraþiei de la Bruxelles privind ruta Via Carpathia” aceasta fiind o rutã de transport care strãbate Europa de la nord la sud, având punctul iniþial în oraºul Klaipeda din Lituania ºi punctul final în oraºul Salonic din Grecia.

Traseul acestei rute strãbate statele Polonia, Slovacia, Ungaria, România ºi Bulgaria.

Pe teritoriul României, traseul „Via Carpathia” se suprapune peste coridorul 4 pan-european: Arad-Timiºoara-LugojDeva-Sibiu-Piteºti-BucureºtiConstanþa.

Conducerea PSD Hunedoara îi decid astãzi soarta politicã a Angelei Stoica

ar fi fost imaginea negativã pe care aceasta ar aduce-o partidului, prin procesul în care sunt implicati copiii ei. Nimic mai fals, dacã luãm în calcul faptul cã ºi fratele liderului PSD din Vulcan, Viorel Coltescu a fost arestat de ofiþerii BCCO

în dosarul traficanþilor de þigãri. (vezi foto). Ori, despre faptul cã actualul preºedinte al PSD, Marin Coltescu are în CV-ul sãu, prin anul 1993, douã condamnãri cu inchisoarea: 2 ani si 6 luni închisoare pentru sãvârsirea infractiunii de

complicitate la înselãciune în paguba avutului public, respectiv 3 ani de închisoare pentru sãvârsirea infractiunii de dare de mitã ce sã mai vorbim? Oare în cazul sãu imaginea partidul nu a avut de suferit? Dupã cum am mai arãtat, rezultatele în plan politic, ori administrativ, ale Angelei Stoica ar situa-o printre cei mai importanþi politicieni local. ªi doar prin faptul cã pânã acum, nu o datã, le-a arãtat celorlalþi lideri politici, cã se numesc Coltescu ori Cârstoiu, ori Petroi, cum se câºtigã în politicã o situeazã în rândul câºtigãtorilor ºi nu al frustraþilor perdanþi.

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile a confirmat faptul cã astãzi este programatã la Deva o ºedinþã a conducerii judeþene a PSD, la care a fost invitat sã participe. “ Am fost invitat la aceastã ºedinþã, dar nu ºtiu ce se va discuta. Nu ºtiu dacã

se va decide excluderea doamnei Angela Stoica.

Pot sã vã spun c u siguranþã cã nu nu este stabilitã în momentul de faþã nicio altã persoanã care sã ocupe funcþia de viceprimar, în cazul în care doamna Angela Stoica va fi exclusã din partid. Haideþi sã nu mâncãm coliva înaintea mortului”, a declarant Gheorghe Ile. Marius MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 5 octombrie 2012

clãdire din centrul municipiului Petroºani a ars ca o torþã în noaptea de miercuri spre joi. Totul din vina unor oameni ai strãzii, care se adãpostesc acolo.

O

Foc în centrul Petroºaniului

Una dintre clãdirile abandonate din centrul municipiului Petroºani, care cândva a gãzduit Garnizoana militarã, ori cãminul unui liceu din localitate, a ars în noaptea de miercuri spre joi. Flãcãrile au izbucnit în una dintre camerele de la ultimul etaj ºi au cuprins acoperiºul.

Pompierii au intervenit prompt ºi au reuºit sã limiteze incendiul. „În jurul orelor 23,20 am fost anunþaþi prin 112 despre acest incendiu la o clãdire dezafectatã din zona centralã,de pe strada Timiºoara la nr 5.

Ne-am deplasat cu douã autospeciale cu apã ºi spumã ºi 7 subofiþeri,

n tânãr de 25 de ani din Hunedoara a fost reþinut de poliþiºti, care îl acuzã cã a furat motorinã dintr-un TIR parcat.

Poliþia face cercetãri pentru a-i stabili întreaga activitate infracþionalã a hoþului ºi eventualii sãi complici.

U

Poliþiºtii au organizat o razie în municipiul Hunedoara ºi l-au gãsit pe tânãrul de 25 de ani care era suspect în cazul unui furt de combustibil. Fapta s-a petrecut la sfârºitul lunii septembrie ºi acum tânãrul a fost arestat. „În urma raziei a fost depistat

iar acolo ardea acoperiºul pe o suprafaþã de aproximativ 100 de metri pãtraþi. Nu exista, însã, posibilitatea sã se extindã, pentru cã focul a izbucnit într-o clãdire dezafectatã”, a declarat locotenentul Rãzvan Stancu, cdt. Adj Detaºamentul de Pompieri

Petroºani.

Pompierii dau vina pe oamenii strãzii ºi spun cã ei sunt cei care au aprins acolo focul ºi l-au lãsat nesupravegheat. „E posibil sã fie oameni fãrã adãpost. Erau acolo camere care pãreau locuite,pentru cã am gãsit haine. Ne-am dat seama cã ar fi vorba de o lumânare uitatã aprinsã,pentru cã nu au curent electric ºi aºa a luat foc”, a mai spus Rãzvan Stancu.

Din pãcate, însã, aceste clãdiri aflate în centrul oraºului sunt adevãrate bombe ºi asta din vina celor care îºi fac veacul în ele. Nimeni nu a luat nicio mãsurã împotriva lor, iar oamenii strãzii spun în pericol întreaga comunitate. Acestea nu mai sunt îngrãdite ºi nu e pentru prima datã când se petrec astfel de fapte în interiorul lor.

Diana MITRACHE

Hoþ de motorinã, depistat la Deva

tânãrul de 25 ani, din municipiul Hunedoara, fãrã ocupaþie, recidivist, faþã de care se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã la furt calificat, constând în aceea cã, în noaptea de 28/29.09.2012, împreunã cu alte persoane, a

încercat sã sustragã motorinã din rezervorul unui autocamion ce se afla parcat pe strada Depozitelor din municipiul Deva. Suspectul a fost reþinut pe bazã de ordonanþã, urmând a fi prezentat Judecãtoriei Deva cu propunere de arestare preventivã.

Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a celui în cauzã”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara .

Pentru prevenirea furturilor de combustibil ºi a altor bunuri din autotrenurile staþionate pe timpul nopþii în parcãrile amenajate din judeþul Hunedoara, poliþiºtii

Compartimentului de Prevenire a Criminalitãþii, sfãtuiesc conducãtorii auto sã þinã cont de urmãtoarele recomandãri preventive: dacã locul de staþionare o permite, poziþionaþi autotrenul astfel încât accesul la combustibil/alte bunuri sã fie cât mai dificil pentru eventualii infractori; dacã persoane strãine încearcã sã vã capteze atenþia sub diverse pretexte, fiþi conºtienþi de faptul cã pot fi interesate de marfa pe care o deþin sau de combustibilul pe care îl pot sustrage. Astfel, sfatul nostru este sã nu daþi prea multe detalii despre ce se transportã, destinaþie etc.

Diana MITRACHE

Descoperire istoricã incredibilã în apele Mureºului

escoperire istoricã de D proporþii în albia râului Mureº, în localitatea hunedoreanã Mintia.

Un monument funerar roman, vechi de aproape 2.000 de ani, a fost recuperat, de reprezentanþii Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, care îl vor restaura ºi apoi îl vor expune. Seceta a afectat mult ºi apele Mureºului, dar aºa a ieºit la ivealã importantul monument funerar.

Niºte pescari sunt cei care au observat piatra atent ºlefuitã ºi au anunþat autoritãþile. Iar reprezentanþii Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane au scos blocul de piatrã din apã, ajutaþi de angajaþii unei firme de tractãri. De asemenea, la mal au fost aduse ºi alte douã piese din gresie. „Avem un monument funerar din piatrã, vechi de aproape 2.000 de ani, trei dintre feþe sunt prelucrate, iar una, cel mai proba-

bil cea care stãtea sprijinitã de un zid, este neprelucratã. Cele trei feþe sunt frumos ornamentate, au câte un chenar ºi noi sperãm cã, dupã restaurare, sã gãsim litere sau chiar o inscripþie. De asemenea, am mai scos din albia râului Mureº douã piese din gresie, un picior de vas ºi un capãt de altar sau de idiculã. Bãnuiam cã aceste veri secetoase o sã scoatã la luminã în Mureº mai multe piese din perioada romanã, deoarece în zonã avem Castrul de la Micia, iar cursul antic al râului trecea la o distanþã de aproximativ douã sute de metri de zona aceasta. Dupã schimbarea cursului, apa a ajuns peste marginea castrului, aºa cã este posibil sã mai descoperim ºi alte piese valoroase”, a declarat arheologul Marius Barbu. Piesa va fi restauratã ºi va face parte din expoziþia inauguralã a lapidariului de la Deva, care va avea loc în luna noiembrie.

Carmen COSMAN