Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 243
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 31 octombrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Punct final. CNH devine istorie!
Au gãsit adevãrul în dosarul Uricani
u au respectat programul de lucru ºi au murit 5 oameni. Aceasta este o primã concluzie, dupã primele audieri în dosarul Uricani. >>> PAGINA PAGINA A 3-A
N
”De apa liniºtitã sã te temi…” ãrintele celor douã municipii, Lupeni ºi Vulcan, nu este ceea ce pare. ”De apa liniºtitã sã te temi, nu de apa tumultuoasã”spun foºtii colegi de Parlament… >>> PAGINILE PAGINILE 6-7
P
Dorin Gligor:
„Testul cel mai important pe care vã provoc sã-l facem este sã începem campania în faþa noastrã, în faþa electorului, noi” ãldurã mare, mon cher. Deºi afarã mai cã nu ninge, politicienii hunedoreni resimt aceste zile ca fiind unele foarte cãlduroase. >>> PAGINILE PAGINILE 6-7
C
Salarii diminuate la Apa Serv alariile tuturor celor care au funcþii de conducere în cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani au fost diminuate cu 5%. Mãsura va intra în vigoare cu începere din data 1 noiembrie 2012.
S n maximum douã luni, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani va fi istorie. De la 1 noiembrie va funcþiona Complexul Energetic Hunedoara, iar minele neviabile se rup de CNH. Fãrã Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, dar cu cele douã termocentrale – Mintia ºi Paroºeni – Complexul Energetic Hunedoara începe sã funcþioneze de la 1 noiembrie. >>> PAGINA A 3-A
Î
>>> PAGINILE PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
Trãiesc în zona “bunã” a oraºului, dar ca în secolul trecut e mai bine de douã luni de zile, locuitorii unei strãzi centrale din Vulcan sunt forþaþi sã trãiascã la fel ca în secolul trecut.
D
sesizãri ºi rugãminþi din partea oamenilor, conducerea primãriei Vulcan a început sã decop-
atât de complicat de realizat. Acum, însã, strada aratã ca în secolul XIX, iar muncitorii sunt de
erteze Strada Aleea Muncii, o zonã centralã a municipiului, de altfel, pentru cã pur ºi simplu nu se mai putea circula în zonã din cauza degradãrii betonului. Responsabilii din administraþie spuneau atunci cã lucrãrile vor fi gata într-un timp relativ scurt ºi cã nu este
nevãzut. “ Sperãm ca vremea sã þinã cu noi ºi sã putem disloca niºte oameni din altã parte cu care sã lucrãm acolo. Însã, sãptãmâna aceasta nu se poate în nici un caz”, a afirmat Alin Fara, director tehnic la Primãria Vulcan. În atare condiþii,ne întrebãm
Luiza ANDRONACHE Reprezentanþii primãriei nu au gãsit nici pânã acum câþiva muncitori disponibili cu care sã repare strada, deºi în urmã cu mai multe sãptãmâni afirmau cã vor încerca sã rezolve aceastã problemã cât mai repede. Dupã nenumãrate
Restricþii apã miercuri, 31.10.2012, Lupeni între 9:00 - 16:00. Zona afectata este Cartier Viitorului. Motivul restrictiei remediere pierdere pe str. Viitorului bl. B 11. la Mulþumim pentru înþelegere.
ºi noi cât poate fi de greu sã refaci o stradã, care nu are nevoie decât de câþiva zeci de metri de beton. Redacþia cotidianului nostru a fost contactatã de mai multe ori în ultimele zile de câþiva cetãþeni de pe Aleea Muncii din Vulcan, care ºi-au exprimat indignarea faþã de situaþia datã. “Am înþeles cã poate sunt alte prioritãþi, dar am crezut cã se gândesc ºi la noi, cã uite, vine frigul, dã îngheþul imediat, iar apoi nu se mai poate face nimic, sunt sigur”, a declarat un locuitor al acelei strãzi. “ Când plouã, pe strada noastrã zici cã vine Jiul la vale, aºa curge apa... Cum strada este acum de pãmânt, apa a ºi spãlat pe margini, iar acum sunt niºte noroaie ºi gropi de toatã frumuseþea”, a spus ºi o femeie. Stradã Aleea Muncii este inclusã în zona de clasificarea A a municipiului, adicã de cel mai înalt rang.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe
care îi cauþi! Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374.906.687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul
meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:15 Nume de cod: Mercury 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:45 15:00 16:30 amarã 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Amnezie (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Zeii arenei 0:00 România, te iubesc! (r) 1:00 Ce se întâmplã, doctore?
Prima TV 9:30 Urmãrire fatalã 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 19:30 20:30 22:15 23:15
Focus Sport Iubiri secrete Cronica Cârcotaºilor Trãsniþii Focus Monden
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. Partea a doua 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
Au gãsit adevãrul în dosarul Uricani u au respectat programul de lucru ºi au murit 5 oameni. Aceasta este o primã concluzie, dupã primele audieri în dosarul Uricani.
N
Diana MITRACHE Doi dintre cei 4 inculpaþi în dosarul exploziei din 5 februarie au acceptat sã rãspundã întrebãrilor în faþa instanþei, în
Pe cale de consecinþã, nu vedem raportul dintre fãptuitor ºi fapta ce le este imputatã”, a declarat Daniel Ionaºcu, avocatul care, împreunã cu Paula Iacob (n.r absentã la acest ter-
alte cuvinte, ceea ce s-a fãcut în plus, s-a realizat fãrã permis de lucru, iar clienþii noºtri nu sunt vinovaþi, pentru cã nu au semnat ºi nu au autorizat acest lucru. (…) Vina e a celor care au schimbat permisele de lucru. Nu extindem cercetarea ºi nici nu spunem cã sunt alþii vinovaþi, noi doar demonstrãm cã clienþii noºtri sunt nevinovaþi. Interesul nostru e sã scãpãm noi ºi sã nu pãþim nimic din ceea ce nu trebuie sã pãþim, adicã sã nu rãspundem pentru ceea ce nu trebuie sã rãspundem ºi sã nu fim pãgubiþi cu nimic”, a mai precizat avocatul.
A timp ce alþi doi au cerut sã fie lãsaþi sã tacã la cel de al patrulea termen al procesului. Aceasta a fost ºi strategia avocatului, care a decis ca clienþii sãi sã tacã, iar la acest termen a obþinut exact ce îºi dorea: nevinovãþia clienþilor sãi. „Din punctul nostru de vedere, la acest termen, am obþinut adevãrul, în mare parte, prin aceea cã, cel puþin clienþii noºtri nu au fost responsabili de ceea ce s-a produs acolo.
men), îi reprezintã pe inculpaþii Dragoº Aurelian Ciucã ºi Nicuºor Florin Moga Totul a ieºit la ivealã dupã ce a fost audiat Claudiu Lucian Butari, cel care a declarat cã lucrãrile efectuate în ziua fatidicã de 5 noiembrie, trebuiau sã fie executate în douã zile ºi astfel exista posibilitatea ca explozia sã nu se fi produs. „Erau douã permise de lucru, dar s-a fãcut într-o zi, ceea ce trebuia fãcut în douã zile. Cu
lte nume ies la ivealã
În faþa instanþei de la Petroºani, Claudiu Butari a recunoscut cã nu dãduse aviz pentru ca lucrarea de curãþare a silozului ºi cea de decubare a transformatorului sã se execute în acea zi. Mai mult, el a declarat cã ordinele erau semnate de alþi doi oameni, care nici nu sunt citaþi în acest proces, respectiv Ioan Toacsen, ºef sector general ºi Aurel Anghel, cel care îl înlocuia pe directorul minei la acea datã. Prima lucrare trebuia fãcutã în 5 februarie 2011, iar cea de a doua în 6 februarie, dar lucrurile s-au inversat ºi astfel s-a produs nenorocirea. „Eu
gândesc aºa cum aº fi gândit dacã în acel loc era tatãl meu. Sigur cã e regretabil, dar nu înseamnã cã trebuie sã rãspundã cineva care chiar nu poartã vina acestei morþi. E ca ºi cum am rãspunde toþi pentru ceva ce nu am fãcut”, spune Ionaºcu, care i-a sfãtuit pe clienþii sãi uziteze la aceste termen la dreptul de a nu spune nimic ºi deci de a nu fi audiaþi acum.
I
NSEMEX nu e luat în calcul
Mai mult, avocatul inculpaþilor va cere o nouã expertizã, pentru cã cea fãcutã de INSEMEX nu poate fi luatã în calcul. Asta în opinia apãrãtorului, care cere ca un expert judiciar sã facã asta cât mai exact. „INSEMEX-ul e o sumã de oameni care au anumite competenþe pe care nu le contestã nimeni, însã, eu ca avocat nu pot sã vin într-un proces dacã nu am delegaþie. Nici
Punct final. CNH devine istorie! n maximum douã luni, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani va fi istorie. De la 1 noiembrie va funcþiona Complexul Energetic Hunedoara, iar minele neviabile se rup de CNH.
Î
Carmen COSMAN Fãrã Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, dar cu cele douã termocentrale – Mintia ºi Paroºeni – Complexul Energetic Hunedoara începe sã funcþioneze de la 1 noiembrie. O entitate economicã cu totul nouã, care îºi propune
aproximativ 2 milioane de tone, pe care încercãm sã-l onorãm pânã la
al al CNH Petroºani. Oricum, în actuala formulã CNH îºi trãieºte
data de 31 decembrie. Referitor la perioada de iarnã, am fãcut un grafic pânã în data de 31 martie 2013 cu cantitatea de cãrbune pe care urmeazã sã o livrã, cãtre cele douã termocentrale”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul gener-
practic ultimele zile. De la 1 noiembrie, cele trei mine aflate pe program de închidere – Petrila, Uricani ºi
sã rentabilizeze inclusiv industria extractivã de huilã. Chiar dacã nu intrã în prima etapã în acest Complex, CNH nu are de suferit pentru cã se menþine în continuare piaþa de desfacere a cãrbunelui, mai ales cã se apropie ºi iarnã. „Compania Huilei are pe anul 2012 un program de producþie de
orice inginer, cel mai bun din lume, dacã nu are capacitatea de a produce o expertizã legalã, adicã sã fie capabilã sã producã consecinþe în instanþã, acea probã este extrajudiciarã. INSEMEX-ul, spun, nu e capabil sã producã o expertizã judiciarã. De unde ºi greºelile, pentru cã dânºii vin ºi îºi spun punctul de vedere ca un referat foarte bun, o tezã care poate susþine o tezã de doctorat, dar nu o probã în instanþã, pentru cã nu are capacitatea legitimã sã producã aceste consecinþe probante”, a mai adãugat avocatul Daniel Ionaºcu, care s-a mai întrebat de ce INSEMEX nu a fãcut expertiza imediat dupã ce a fost îndepãrtat pericolul exploziei din subteran, ci doar dupã mai multe luni de la producerea lui. Totuºi, rudele decedaþilor spun cã oamenii au fost chemaþi la lucru de cei din conducerea minei ºi unii chiar erau în concediu. Adevãrul final, însã, va ieºi la ivealã mult mai târziu.
Paroºeni - se vor desprinde ºi vor trece pe Societatea Naþionalã de Închideri se Mine, ce va deveni funcþionalã. Iar
de la 1n decembrie ºi grupul viabil va ieºi din Companie ºi va începe fuziunea cu Complexul Energetic Hunedoara. „Din punctul meu de vedere este o treabã bunã ceea ce s-a fãcut, deoarece garanteazã pãstrarea a 5.200 – 5.500 de locuri de muncã în Valea Jiului pe minerit ºi care nu poate sã fie decât benefic Vãii Jiului”, a mai spus Nicolae Drãgoi. Cele trei mine neviabile care se închid pânã în 2018 înglobeazã 2450 de oameni ºi cei mai mulþi vor ieºi la pensie sau vor pleca din sistem prin programele de disponibilizare.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
Un proiect ajuns la final
Parc fotovoltaic pe fonduri europene
ª
roiectul privind reabilitarea zonei pietonale ºi a parcurilor din centrul municipiului Petroºani a fost finalizat cu succes ºi datoritã fondurilor venite din partea Uniunii Europene, Guvernului României ºi primãriei din Petroºani.
P
Mircea NISTOR Valoarea finalã a acestuia, rezultatã în urma implementãrii, este de peste 17 milioane de lei, cu TVA inclus, fondurile nerambursabile fiind în sumã de peste 13, 5 milioane de lei. Prezentarea proiectului ºi a necesitãþii implementãrii sale a fost gãzduitã astãzi de cãtre primãria din localitate. „Acest
proiect de mare amploare a schimbat faþa localitãþii, contribuind la îmbunãtãþirea infrastructurii rutiere ºi a zonelor verzi din zona centralã, având drept scop primordial îmbunãtãþirea calitãþii vieþii locuitorilor. A fost reabilitatã zona pietonalã precum ºi parcurile Pensionarilor, I. L. Caragiale, Romtelecom, Comunitatea Europeanã dar ºi
zona Brãdet, au fost instalate 6 panouri informative pentru cetãþeni ºi a fost creat un sistem de iluminat public adecvat zonei pietonale ºi parcurilor. Eu zic cã este un pas înainte, important, în ceea ce priveºte dezvoltarea viitoare a comunitãþii noastre”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cadrul proiectului au fost reabilitate zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul Comunitatea Europeanã, 5 parcuri din zona centralã ºi a fost instalat un sistem de iluminat public modern.
Italienii ºtiu ce înseamnã voluntariatul pre deosebire de români, italienii, de exemplu, ºtiu ce înseamnã a lucra fãrã a fi remunerat, respectiv ca voluntar. Drept exemplu stã ºi Casa Pollicino din Petroºani, ridicatã cu bani veniþi în totalitate din Italia ºi prin munca voluntarilor sosiþi din regiunea Belluno ºi Ponte nelle Alpi, un orãºel înfrãþit cu municipiul cel mai mare din Valea Jiului.
S
cu probleme familiale sau pe cei suferinzi de sindromul DOWN. Am ales Valea Jiului,
Goana dupã ciuperci hiar dacã este frig, pentru cã a plouat bine, au apãrut ºi ciupercarii prin pãdurile din Valea Jiului.
C
Sute de localnicii din Valea Jiului iau cu asalt munþii din zonã într-o ultimã încercare de a mai a strânge un ban de zile negre. Ghebele sunt ciupercile urmãrite în principal pentru cã se vând repede ºi se gãsesc uºor. „Sunt bune la salate, la borcan murate, ori congelate. Oamenii le cautã ºi pânã acum nau prea fost. N-a plouat! Acum, chiar dacã e rece,
cum e umezealã au apãrut imediat. Ne trezim la cinci dimineaþa ºi plecãm la pãdure. Seara venim din munþi ºi facem un ban. Muncim cum ºtim noi pentru cã nimeni nu ne ajutã ºi am muri de foame”, spune Andrei, unul dintre cei care trãiesc un an de zile de pe urma pãdurii. „La cules de ciuperci, mure sau afine nu merg cei care o sursã de venit. În Valea Jiului sunt foarte multe familii sãrace care supravieþuiesc cu banii adunaþi din culesul fructelor de pãdure chiar ºi un an”, mai spun culegãtorii. Pe de altã
Parcul fotovoltaic pe care reprezentanþii municipalitãþii îl au în plan, ar urma sã fie amplasat pe circa 3 hectare de teren, undeva la ieºire din municipiul Petroºani ºi va furniza circa 1 MW/orã. Energie electricã suficientã pentru iluminatul public al localitãþii, dar ºi pentru serviciile ºi ºcolile din subordinea municipalitãþii. „Avem în intenþie, deocamdatã, acest proiect cu finanþare din fonduri europene. Parcul fotovoltaic ar urma sã fie fãcut pe un teren aflat în proprietatea noastrã ºi care este situat în zona poligonului militar din Petroºani. Am beneficia de circa 1 MW/orã, nici nu ne trebuie mai mult. Energia electricã obþinutã ar fi suficientã pentru iluminatul public dar ºi pentru cel din ºcoli”, a declarat ieri, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Investiþia nu este una micã însã se recupereazã în timp, dat fiind faptul cã nu se mai plãtesc facturi la energia electricã folositã pentru iluminatul stradal. În prezent, municipalitatea Petroºani are cheltuieli lunare de circa 200 de mii de lei cu iluminatul public, sumã care nu include ºi serviciul de mentenanþã a reþelei. Un sistem de iluminat public care foloseºte energia solarã pe care o converteºte în electricitate a fost implementat ºi în municipiul Vulcan.
Valentina Manfroi. Alãturi de Valentina a venit în Petroºani ºi
mama sa, Mery Dorigo, care îi ajutã ºi ea pe micuþii cu probleme familiale din localitate. „Nu am vrut sã-mi las fata singurã ºi am venit ºi eu sã dau o mânã de ajutor, tot ca voluntar, la ajutarea micuþilor cu probleme. În ceea ce priveºte Valea Jiului ºi Petroºaniul pot sã spun cã mã simt ca acasã. Noi venim din Belluno, o regiune muntoasã care seamãnã foarte mult cu aceastã zonã din România, aºa cã nu ne-a luat prea mult timp sã ne adaptãm aici”, a declarat Mery Dorigo, o pensionarã în vârstã de 62 de ani. Cele douã italience, cazate la Casa Pollicino, vor rãmâne în Petroºani timp de douã luni de zile.
parte, numãrul mare de persoane care cutreierã munþii i-a fãcut pe salvamontiºti ºi jandarmii montani din Parâng sã intre în alertã, iar ultima acþiune de salvare a avut loc zilele trecute dupã ce
un ciupercar s-a rãtãcit. În cãutarea lui au plecat doi prieteni care n-au mai gãsit nici ei drumul de întoarcere. În cele din urmã toþi au ajuns cu bine acasã. Maximilian GÂNJU
România, pentru cã este mai aproape de casã decât, de exemplu, Africa. Sincer, mã bucur pentru cã am fãcut aceastã alegere pentru cã aici am întâlnit, în doar câteva zile, mulþi oameni deosebiþi ºi dedicaþi îngrijirii copiilor cu probleme”, a spus
Mircea NISTOR În aceste zile, a sosit în Petroºani, pentru a-i ajuta ca voluntar pe copiii îngrijiþi aici o tânãrã italiancã. Valentina Manfroi are 28 de ani ºi a absolvit cursurile unei facultãþi de marketing din Verona. „Nu mi-a impus nimeni sã vin aici, am venit doar din dorinþa mea, pentru a-i ajuta pe copiii
colile ºi serviciile Primãriei Petroºani nu ar mai plãti energie electricã dacã edilii vor obþine finanþarea necesarã pentru un proiect european. Un parc fotovoltaic ar rezolva pe lângã alimentarea cu energie a instituþiilor ºi iluminatul public.
Maximilian GÂNJU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
Hoþi din bancomate prinºi de Crima Organizatã reþea de hoþi din bancomate, care se presupune cã a acþionat inclusiv în judeþul Hunedoara, a fost destructuratã de poliþiºti, care marþi dimineaþã au efectuat mai multe percheziþii domiciliare.
O Preºedinþi noi la Tr i b u n a l u l H u n e d o a r a ribunalul Hunedoara are doi preºedinþi noi la Secþia Civilã, dupã ce prin Hotãrârile nr. 813 ºi nr. 814 ale Secþiei pentru judecãtori ale Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numitã în funcþia de preºedinte a Secþiei I Civilã a Tribunalului Hunedoara doamna judecãtor Conta Mihaela Aurelia ºi în funcþia de preºedinte a Secþiei a II-a Civilã de contencios administrativ ºi fiscal a Tribunalului Hunedoara doamna judecãtor Iftimuº Adina Camelia.
T
Marius MITRACHE Doamnele judecãtor au fost numite în aceste funcþii pentru o perioadã de 3 ani. Doamna Iftimuº Adina Camelia ºi-a început activitatea de judecãtor în anul 1998 la Judecãtoria Timiºoara apoi a fost judecãtor la Judecãtoria Hunedoara, Judecãtoria Deva iar din 15.07.2009 pânã în prezent la Tribunalul Hunedoara. În perioada 2006-2009 a ocupat funcþia de
vicepreºedinte la Judecãtoria Deva. Doamna Conta Mihaela Aurelia ºi-a început activitatea de judecãtor în anul 1998 la Judecãtoria Gurahonþ apoi a fost judecãtor la Judecãtoria Deva, Judecãtoria Haþeg iar din noiembrie 2003 pânã în prezent la Tribunalul Hunedoara. Din anul 2009 a ocupat funcþia de preºedinte a Secþiei Civile(în prezent Secþia I Civilã) a Tribunalului Hunedoara iar începând cu 23.10.2012 a fost
Carmen COSMAN reînvestitã în aceastã funcþie.
A
-Preºedinte este ocupatã de doamna judecãtor Sturza Livia Daniela, -Vicepreºedinte este ocupatã de domnul judecãtor Rogoveanu Ion -preºedinte Secþie Penalã este ocupatã de doamna judecãtor Timiºan Carmen Mihaela -preºedinte Secþie I Civilã este ocupatã de doamna judecãtor Conta Mihaela Aurelia -preºedinte Secþie Litigii de muncã ºi asigurãri sociale este ocupatã de doamna judecãtor Tãnãsescu Irina -preºedinte Secþie a II-a Civilã de contencios administrativ ºi fiscal este ocupatã de doamna judecãtor Iftimuº Adina Camelia.
ªcolile din Petroºani nu sunt sigure în caz de incendiu colile din Petroºani nu sunt pregãtite pentru un eventual incendiu, iar elevii ar putea fi în pericol. Un control efectuat de lucrãtorii Inspecþiei de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” Hunedoara a reliefat acest aspect.
ª
Carmen COSMAN Hidranþi nefuncþionali sau nedotaþi cu accesorii de intervenþie în caz de incendiu, instalaþii de protecþie împotriva descãrcãrilor electrice
stfel la Tribunalul Hunedoara funcþia de:
ice. Controlul s-a axat, în principal, pe verificarea respectãrii actelor normative ºi a reglementãrilor privind apãrarea
împotriva incendiilor, a echipãrii cu instalaþii de stingere a incendiilor, a asigurãrii alimentãrii cu apã pentru stingerea incendiilor sau a dotãrii cu mijloace de primã intervenþie. ªi, din pãcate, concluziile nu sunt cele la care
Percheziþiile au fost efectuate în Prahova, Satu Mare ºi Bucureºti, iar în urma acesto-
ra au fost depistate 12 persoane suspectate de implicare într-o reþea de specializatã în infracþiuni cu instrumente de platã electronicã ºi furturi din bancomate. Poliþiºtii B.C.C.O. Ploieºti Serviciul de Combatere a Criminalitãþii Informatice împreunã cu procurori din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Ploieºti au filat mai multe luni acest grup infracþional organizat profilat pe comiterea de infracþiuni cu instrumente de platã electronicã ºi furturi din bancomate (cash-trapping) cu prejudiciu deosebit de grav. Ultimele activitãþi în cauzã s-au desfãºurat marþi, când
poliþiºtii B.C.C.O. Ploieºti cu sprijinul S.C.C.O. Satu Mare ºi Brigãzii Mobile de Jandarmi ‘Matei Basarab’ din Ploieºti au efectuat ºapte percheziþii
domiciliare, pe raza judeþelor Prahova, Satu Mare ºi în municipiul Bucureºti.Nu mai puþin de 12 persoane au fost duse la sediul D.I.I.C.O.T.Serviciul Teritorial Ploieºti au fost conduse în vederea cercetãrii pentru iniþiere, aderare ºi sprijinire a unui grup infracþional organizat, deþinerea de echipamente în vederea falsificãrii de instrumente de platã electronicã ºi furt calificat. Cinci membri ai grupãrii, persoane din Ploieºti, Bucureºti ºi Satu Mare, sunt suspectaþi cã s-au deplasat inclusiv în judeþul Hunedoara ºi ar fi sustras bani din ATM-uri.
Rechizite pentru elevii nevoiaºi
verificate de persoane neautorizate sau condiþii improprii de evacuare a copiilor. Toate aceste lucruri le-au descoperit reprezentanþii ISU Hunedoara în ºcolile din Petroºani în urma unei verificãri temat-
echizite în valoare de peste un miliard de lei vechi. Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara a achiziþionat rechizite pentru elevii hunedoreni în valoare de 118.314 de lei, valoare fãrã TVA.
R
Raul IRINOVICI ne-am fi aºteptat, þinând cont de faptul cã vorbim despre siguranþa copiilor. În urma verificãrilor, inspectorii de prevenire au aplicat 10 avertismente, managerii unitãþilor de învãþãmânt având obligativitatea sã remedieze, în cel mai scurt timp, toate neregulile descoperite.
Este vorba de un contract de furnizare rechizite ºcolare pentru anul ºcolar 2012-2013 pentru judeþul Hunedoara, compuse din 6300 pachete rechizite. Rechizitele sunt pentru elecii claselor pregãtitoare pânã la clasa a VIII-a. Este vorba de toate obiectele didactice necesare elevilor pentru desfãºurarea în bune condiþii a procesului educativ. Acestea vor fi atribuite elevilor beneficiari ai prevederilor O.G.33/2001 aprobatã prin Legea 126/2002, din judeþul Hunedoara conform ordinului M.E.C.T.S., adicã elevilor care provin din familii cu probleme financiare. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au fãcut deja o tradiþie din alocarea acestor pachete didactice elevilor necãjiþi.
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
6 Actualitate
”De de apa liniºtitã sã te temi…” ãrintele celor douã municipii, Lupeni ºi Vulcan, nu este ceea ce pare. ”De apa liniºtitã sã te temi, nu de apa tumultuoasã”spun foºtii colegi de Parlament…
P
Partidele politice se aflã în febra pregãtirilor pentru campania electoralã. Candidaþii din Valea Jiului pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, par conºtienþi de faptul cã aceastã datã poate fi una de cotiturã pentru noi, toþi: ori ne prãbuºim total ºi greu remediabil, ori alegem calea unei munci istovitoare dar salvatoare. ªi nu depinde doar de politicieni, ci ºi de noi, alegãtorii. Ieri, câþiva locuitori ai zonei de mijloc a Petroºaniului – în spatele Primãriei pânã pe Slãtinioara, str. ªt.O.Iosif, 22 Decembrie etc. – erau blazaþi, dar folosofi explicându-ne cum nu mai merg ei sã voteze cã nu au strada reparatã, cã sistemul e putred ºi murdar, sau cã sunt scârbiþi de politicã ºi politicieni, cã se rotesc cam aceiaºi oameni dar în ”alte formule”, cã ºi-ar dori oameni de bun simþ etc., etc. Am întrebat care este soluþia ieºirii din situaþia în care ne aflãm, precizând cã un element sau o combinaþie
din ”formulã” a nãscut bomba atomicã ºi cã blazarea, neimplicarea noastrã nu foloseºte. Rãspunsul a fost ”lãsaþi, doamnã, cã ºtiu eu!” Faptul cã unii cred cã un candidat sau altul este bun, cã un partid sau altul poate sã miºte lucrurile spre bine în Valea Jiului ºi în toatã România, este bine, asta înseamnã cã democraþia funcþioneazã. ”Trebuie încercat pânã iese formula cea bunã ºi nu avem de unde sã ºtim dacã nu participãm. Nimeni n-o poate face decât noi, românii. Nici chiar Dumnezeu nu bagã în traista cuiva fãrã sã facã ceva” – a declarat, energic, ec. Mirel Duinea, din Petroºani. ªi cum precampania este în plinã desfãºurare, candidaþii ºi partidele s-au prezentat, pentru familiarizare, cetãþenilor. La sfârºitul sãptãmânii trecute, candidaþii USL pentru Senat ºi Camera Deputaþilor au fost luaþi la întrebãri dure, la Mondo TV, acum când se poate, pânã la
campania electoralã. Doi dintre aceºtia, Cristian Resmeritã, deputat ºi candidat pe colegiul Valea JiuluiVest ºi senantorul ºi candidat pentru aceeaºi funcþie, Cosmin Nicula, aveau verbul la ei, talentul oratoric ºi exerciþiul mandatului scurs, adicã experienþa cutezanþei – mai neoº spus, tupeul de Bucureºtean pentru a face faþã ”canibalilor” din politicã – au ºtiut sã-ºi promoveze realizãrile, zbaterile pentru Valea Jiului, chiar dacã acestea nu au fost fructificate întotdeauna fiind în opoziþie. Al treilea, Ioan Rus, candidat pentru Camera Deputaþilor pe colegiul Aninoasa, Petrila, Petroºani, pãrea timorat de camerele de luat vederi, vorba îi era calmã ºi pãrea jenat sã vorbeascã despre sine, despre ce poate face, ce a fãcut în perioada cât a mai fost deputat de Valea Jiului, în perioada 2000-2004. Unii au spus cã are prea mult bun simþ, alþii cã este nepotrivit pentru aceste vremuri dure, alþii cã ar fi pisicã blândã, dar care ºtie ce face ºi sã nu ne luãm dupã aparenþe.
Dorin Gligor: „Testul cel mai important pe care vã provoc sã-l facem este sã începem campania în faþa noastrã, în faþa electorului, noi” ãldurã mare, mon cher. Deºi afarã mai cã nu ninge, politicienii hunedoreni resimt aceste zile ca fiind unele foarte cãlduroase. Bineînþeles este vorba de atmosfera de pe scena politicã, una care este în clocot, care va erupe, precum un vulcan. Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara, îºi exprimã trãirile pe reþelele de socializare.
C
“E sfârºit de octombrie, dar trebuie sã abordãm aceste zile ca în miezul verii. Se anunþã zile fierbinþi, zile pline de încãrcãturi emoþionale, de cascade de declaraþii uluitoare, de afirmaþii halucinante… o perioadã în care vreau ºi vã îndemn sã rãmânem o echipã. O echipã a noastrã în care sã simþim confortul colegului din dreapta, protecþia celui din spate, orientarea celui care s-a aºezat în primele rânduri ºi echilibrul celui din stânga”, scrie Dorin Gligor pe Facebook.
El considerã ca toate persoanele trebuie sã lucreze ca o echipã. El spune cã testul cel mai important va fi dat în fata electoratului.
„Nu putem fi destabilizaþi decât de slãbiciunile noastre. Noi suntem puternici prin ceea ce suntem ºi acest lucru trebuie sã-l transferãm în comunitãþile noastre. Oamenii trebuie sã ne vadã pe noi, trebuie sã-ºi doreascã sã vorbeascã întotdeauna cu omul-
noi, nu cu portretul unui politician sau cu dosarul de candidat. Electoratul face parte din grupul nostru ºi noi suntem cei cãrora ni se cere votul ºi
noi mergem la urne. Testul cel mai important pe care vã provoc sã-l facem este sã începem campania în faþa noastrã, în faþa electorului noi. Dacã suntem credibili, dacã reuºim sã ne convingem, dacã transmitem încredere ºi ne despridem de caracterul
dual pe care îl preia invariabil politicianul zilelor noastre – numit dosar de candidat înseamnã cã am gãsit drumul spre cariera politicã. Am fãcut primul pas, prima etapã ºi putem merge mai departe. Altfel intrãm ºi noi într-un carusel în care rezistã, temporar, doar cei care au mâncat broaºte sau ºi-au creat un scut antirachetã în jur. Echipa noastrã trebuie sã fie de altã facturã, sã aibã altã politicã de marketing, sã nu vândã iluzii, ci sã caute prototipuri. Prototipul unui stat cu reguli decente ºi perfectibile. Un stat în care sã ne simþim identitatea în fiecare zi, nu unul în care alergãm dupã propria identitate. De aceea, aici împreunã trebuie sã dãm startul acelui cantonament în care programul îl fac oamenii – noi astfel încât politicienii – noi sã intre în arena campionilor”, mai scrie Gligor. Suntem români, însã de cele mai multe ori nu simþim acest lucru. Sentimentul de patriotism este cel cu care îºi încheie Gligor cuvântarea din mediul virtual.
Ce a fãcut Ioan Rus de s-au hotãrât trei partide – PSD, PNL ºi PC – sã-l desemneze drept candidat? În perioada 2000-2004, în calitate de deputat de Valea Jiului a iniþiat Legea cooperaþiei meºteºugarilor, care reprezintã un sector specific al economiei care funcþioneazã prin societãþi cooperative ºi alte forme de asociere a acestora la nivel teritorial ºi naþional. Apoi legea care permite încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap ºi legea meseriilor, care reglementeazã inclusiv încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap. Toate au fost adoptate de Parlamet. ”Este adevãrat, eu sunt pãrintele acestor legi. Fosta guvernare ºi le-a însuºit ºi din toate a fãcut proiectul legii economiei sociale, proiect lansat cu mare tam-tam, dar lãsat baltã deºi s-au alocat fonduri europene pentru asta. Culmea este cã nu existã reglementare legalã, dar banii au fost folosiþi. Acum a intrat în dezbatere parlamentarã ºi ea trebuie adoptatã fiind de mare ajutor ºi ºtiu ce spun, pentru cã de asta m-am ocupat de 20 de
Actualitate 7
ani. ªi se pare cã am fãcut-o bine, pentru cã în anul 2002, Institutul European pentru Economie Socialã, cu sediul la Paris, m-a invitat sã fiu membru al sãu” – a declarat Ioan Rus. Acesta a întocmit ºi documentaþia legii prin care Vulcanul ºi Lupeniul au devenit municipii, figurând ca
ºi coautor, dar ºi proiectul legii pâinii, preluatã ºi finalizatã de un coleg parlamentar care l-a succedat. Tot Rus a fost cel care a adus modificãri ºi completãri legii revendicãrilor de proprietãþi, iar cei care l-au cunoscut în acea vreme ºi fãceau parte din aceeaºi comisie parlamentarã spun cã este un tip extrem de
vehement, care nu a cedat o clipã în faþa preºedintelui acelei comisii, liberalul Dan Radu Ruºanu, cunoscut ca fiind ”de neînvins”. Sã se plieze Ioan Rus pe zicala ”sã nu te temi de apa tumultuoasã, ci sã te temi de apa liniºtitã”? Ileana FIRÞULESCU
Datorii recuperate, datorii „active” n ultima perioadã, în urma mãsurilor adoptate, Apa Serv a reuºit sã creascã nivelul de încasare a restanþelor la plata apei potabile consumate.
Î
ªi din acest motiv, Costel Avram, directorul general al societãþii a precizat cã nu se pune problema creºterii preþului apei în Valea Jiului. Ba, dimpotrivã, acesta ar putea scãdea cu 5% în cazul în care Consiliul Judeþean Hunedoara ar fi de acord cu acordarea unei subvenþii. În parantezã fie spus, la finele lunii octombrie, valoarea facturilor restante la plata apei se ridicã la valoarea de 180 de miliarde de lei vechi. „Din aceastã sumã, cea mai mare parte (75%) îi revine populaþiei, care reprezintã cel mai mare datornic la „Campionii care simt emoþia imnului naþional ºi trepideazã la cuvântul român. ªi eu sunt român. ªi voi, colegii mei, sunteþi români. România este ºi þara noastrã”, finalizeazã Gligor. Candidaþii ar face orice pentru a atrage cât mai multe voturi în coºul lor. O datã la patru ani ei sunt patrioþi, devotaþi ºi mereu atenþi la problemele electoratului. Raul IRINOVICI
plata facturilor. Important, însã, este faptul cã am reuºit sã recuperãm sumele restante din partea unor mari datornici, precum ºi prejudiciile create de cãtre aceºtia. Prin urmare, sumele încasate au crescut aºa cã nu se pune problema ca, pe viitor, sã mãrim preþul apei. Ba chiar s-ar putea sã scãdem preþul acesteia cu 5%, cu începere de la data de 1 ianuarie 2013, în cazul în care Consiliul Judeþean va fi de acord cu subvenþionarea preþului”, a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani. Pe de altã parte, în urma colaborãrii cu presa localã, furnizorul de apã a reuºit sã recupereze, în bunã parte, ºi prejudiciile create de unele firme sau persoane cu funcþii de
Salarii diminuate la Apa Serv alariile tuturor celor S care au funcþii de conducere în cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani au fost diminuate cu 5%. Mãsura va intra în vigoare cu începere din data 1 noiembrie 2012. Marþi, 30 octombrie, în cadrul unei ºedinþe a Consiliului
conducere din Valea Jiului. Dupã ce ºi-au vãzut numele apãrute prin ziare aceºtia au dat buzna pentru a-ºi achita restanþele, numai pentru a scãpa de publicitatea „negativã”. Acesta este ºi cazul patronilor Hotelului Petroºani care, acum, au achitate la zi atât facturile curente cât ºi valoarea prejudiciului creat anterior.
Administrativ al firmei care are ca obiect de activitate furnizarea apei potabile în Valea Jiului a fost analizatã ºi modificatã organigrama Apa Serv dar ºi salariile „ºefilor”. Astfel, dintre cele 6 secþii au mai rãmas douã (Est ºi Vest), dintre cei 5 directori a mai rãmas unul singur cu aceastã titulaturã (ceilalþi au fost transformaþi în ºefi de departamente) ºi, nu în ultimul rând, a fost decisã scãderea cu 5% a salariilor tuturor celor care au funcþii de conducere. Potrivit conducerii firmei mãsura a fost luatã „de comun acord” cu toþi cei vizaþi de noile reglementãri. „Trecem
Este vorba despre suma de 100 de milioane de lei. În parantezã fie spus, dacã timp de ani buni de zile aceºtia declarau un consum de apã potabilã de doar 55 de metri cubi, acum, dupã verificãrile efectuate de cãtre conducerea Apa Serv, consumul lunar este de peste 700 de metri cubi. Mir cea NISTOR
printr-o perioadã mai grea ºi se impunea luarea unor mãsuri organizatorice ºi administrative. Prin urmare am decis sã ne reorganizãm activitatea ºi sã reducem salariile tuturor celor care deþin funcþii de conducere. Sunt convins cã toate aceste modificãri vor avea ca efect îmbunãtãþirea activitãþii noastre”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani. În parantezã fie spus, singurul „ºef” de la Apa Serv care a rãmas cu „titlul” de director ºi cu salariul nediminuat este Costel Avram. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
6 Actualitate
”De de apa liniºtitã sã te temi…” ãrintele celor douã municipii, Lupeni ºi Vulcan, nu este ceea ce pare. ”De apa liniºtitã sã te temi, nu de apa tumultuoasã”spun foºtii colegi de Parlament…
P
Partidele politice se aflã în febra pregãtirilor pentru campania electoralã. Candidaþii din Valea Jiului pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, par conºtienþi de faptul cã aceastã datã poate fi una de cotiturã pentru noi, toþi: ori ne prãbuºim total ºi greu remediabil, ori alegem calea unei munci istovitoare dar salvatoare. ªi nu depinde doar de politicieni, ci ºi de noi, alegãtorii. Ieri, câþiva locuitori ai zonei de mijloc a Petroºaniului – în spatele Primãriei pânã pe Slãtinioara, str. ªt.O.Iosif, 22 Decembrie etc. – erau blazaþi, dar folosofi explicându-ne cum nu mai merg ei sã voteze cã nu au strada reparatã, cã sistemul e putred ºi murdar, sau cã sunt scârbiþi de politicã ºi politicieni, cã se rotesc cam aceiaºi oameni dar în ”alte formule”, cã ºi-ar dori oameni de bun simþ etc., etc. Am întrebat care este soluþia ieºirii din situaþia în care ne aflãm, precizând cã un element sau o combinaþie
din ”formulã” a nãscut bomba atomicã ºi cã blazarea, neimplicarea noastrã nu foloseºte. Rãspunsul a fost ”lãsaþi, doamnã, cã ºtiu eu!” Faptul cã unii cred cã un candidat sau altul este bun, cã un partid sau altul poate sã miºte lucrurile spre bine în Valea Jiului ºi în toatã România, este bine, asta înseamnã cã democraþia funcþioneazã. ”Trebuie încercat pânã iese formula cea bunã ºi nu avem de unde sã ºtim dacã nu participãm. Nimeni n-o poate face decât noi, românii. Nici chiar Dumnezeu nu bagã în traista cuiva fãrã sã facã ceva” – a declarat, energic, ec. Mirel Duinea, din Petroºani. ªi cum precampania este în plinã desfãºurare, candidaþii ºi partidele s-au prezentat, pentru familiarizare, cetãþenilor. La sfârºitul sãptãmânii trecute, candidaþii USL pentru Senat ºi Camera Deputaþilor au fost luaþi la întrebãri dure, la Mondo TV, acum când se poate, pânã la
campania electoralã. Doi dintre aceºtia, Cristian Resmeritã, deputat ºi candidat pe colegiul Valea JiuluiVest ºi senantorul ºi candidat pentru aceeaºi funcþie, Cosmin Nicula, aveau verbul la ei, talentul oratoric ºi exerciþiul mandatului scurs, adicã experienþa cutezanþei – mai neoº spus, tupeul de Bucureºtean pentru a face faþã ”canibalilor” din politicã – au ºtiut sã-ºi promoveze realizãrile, zbaterile pentru Valea Jiului, chiar dacã acestea nu au fost fructificate întotdeauna fiind în opoziþie. Al treilea, Ioan Rus, candidat pentru Camera Deputaþilor pe colegiul Aninoasa, Petrila, Petroºani, pãrea timorat de camerele de luat vederi, vorba îi era calmã ºi pãrea jenat sã vorbeascã despre sine, despre ce poate face, ce a fãcut în perioada cât a mai fost deputat de Valea Jiului, în perioada 2000-2004. Unii au spus cã are prea mult bun simþ, alþii cã este nepotrivit pentru aceste vremuri dure, alþii cã ar fi pisicã blândã, dar care ºtie ce face ºi sã nu ne luãm dupã aparenþe.
Dorin Gligor: „Testul cel mai important pe care vã provoc sã-l facem este sã începem campania în faþa noastrã, în faþa electorului, noi” ãldurã mare, mon cher. Deºi afarã mai cã nu ninge, politicienii hunedoreni resimt aceste zile ca fiind unele foarte cãlduroase. Bineînþeles este vorba de atmosfera de pe scena politicã, una care este în clocot, care va erupe, precum un vulcan. Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara, îºi exprimã trãirile pe reþelele de socializare.
C
“E sfârºit de octombrie, dar trebuie sã abordãm aceste zile ca în miezul verii. Se anunþã zile fierbinþi, zile pline de încãrcãturi emoþionale, de cascade de declaraþii uluitoare, de afirmaþii halucinante… o perioadã în care vreau ºi vã îndemn sã rãmânem o echipã. O echipã a noastrã în care sã simþim confortul colegului din dreapta, protecþia celui din spate, orientarea celui care s-a aºezat în primele rânduri ºi echilibrul celui din stânga”, scrie Dorin Gligor pe Facebook.
El considerã ca toate persoanele trebuie sã lucreze ca o echipã. El spune cã testul cel mai important va fi dat în fata electoratului.
„Nu putem fi destabilizaþi decât de slãbiciunile noastre. Noi suntem puternici prin ceea ce suntem ºi acest lucru trebuie sã-l transferãm în comunitãþile noastre. Oamenii trebuie sã ne vadã pe noi, trebuie sã-ºi doreascã sã vorbeascã întotdeauna cu omul-
noi, nu cu portretul unui politician sau cu dosarul de candidat. Electoratul face parte din grupul nostru ºi noi suntem cei cãrora ni se cere votul ºi
noi mergem la urne. Testul cel mai important pe care vã provoc sã-l facem este sã începem campania în faþa noastrã, în faþa electorului noi. Dacã suntem credibili, dacã reuºim sã ne convingem, dacã transmitem încredere ºi ne despridem de caracterul
dual pe care îl preia invariabil politicianul zilelor noastre – numit dosar de candidat înseamnã cã am gãsit drumul spre cariera politicã. Am fãcut primul pas, prima etapã ºi putem merge mai departe. Altfel intrãm ºi noi într-un carusel în care rezistã, temporar, doar cei care au mâncat broaºte sau ºi-au creat un scut antirachetã în jur. Echipa noastrã trebuie sã fie de altã facturã, sã aibã altã politicã de marketing, sã nu vândã iluzii, ci sã caute prototipuri. Prototipul unui stat cu reguli decente ºi perfectibile. Un stat în care sã ne simþim identitatea în fiecare zi, nu unul în care alergãm dupã propria identitate. De aceea, aici împreunã trebuie sã dãm startul acelui cantonament în care programul îl fac oamenii – noi astfel încât politicienii – noi sã intre în arena campionilor”, mai scrie Gligor. Suntem români, însã de cele mai multe ori nu simþim acest lucru. Sentimentul de patriotism este cel cu care îºi încheie Gligor cuvântarea din mediul virtual.
Ce a fãcut Ioan Rus de s-au hotãrât trei partide – PSD, PNL ºi PC – sã-l desemneze drept candidat? În perioada 2000-2004, în calitate de deputat de Valea Jiului a iniþiat Legea cooperaþiei meºteºugarilor, care reprezintã un sector specific al economiei care funcþioneazã prin societãþi cooperative ºi alte forme de asociere a acestora la nivel teritorial ºi naþional. Apoi legea care permite încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap ºi legea meseriilor, care reglementeazã inclusiv încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap. Toate au fost adoptate de Parlamet. ”Este adevãrat, eu sunt pãrintele acestor legi. Fosta guvernare ºi le-a însuºit ºi din toate a fãcut proiectul legii economiei sociale, proiect lansat cu mare tam-tam, dar lãsat baltã deºi s-au alocat fonduri europene pentru asta. Culmea este cã nu existã reglementare legalã, dar banii au fost folosiþi. Acum a intrat în dezbatere parlamentarã ºi ea trebuie adoptatã fiind de mare ajutor ºi ºtiu ce spun, pentru cã de asta m-am ocupat de 20 de
Actualitate 7
ani. ªi se pare cã am fãcut-o bine, pentru cã în anul 2002, Institutul European pentru Economie Socialã, cu sediul la Paris, m-a invitat sã fiu membru al sãu” – a declarat Ioan Rus. Acesta a întocmit ºi documentaþia legii prin care Vulcanul ºi Lupeniul au devenit municipii, figurând ca
ºi coautor, dar ºi proiectul legii pâinii, preluatã ºi finalizatã de un coleg parlamentar care l-a succedat. Tot Rus a fost cel care a adus modificãri ºi completãri legii revendicãrilor de proprietãþi, iar cei care l-au cunoscut în acea vreme ºi fãceau parte din aceeaºi comisie parlamentarã spun cã este un tip extrem de
vehement, care nu a cedat o clipã în faþa preºedintelui acelei comisii, liberalul Dan Radu Ruºanu, cunoscut ca fiind ”de neînvins”. Sã se plieze Ioan Rus pe zicala ”sã nu te temi de apa tumultuoasã, ci sã te temi de apa liniºtitã”? Ileana FIRÞULESCU
Datorii recuperate, datorii „active” n ultima perioadã, în urma mãsurilor adoptate, Apa Serv a reuºit sã creascã nivelul de încasare a restanþelor la plata apei potabile consumate.
Î
ªi din acest motiv, Costel Avram, directorul general al societãþii a precizat cã nu se pune problema creºterii preþului apei în Valea Jiului. Ba, dimpotrivã, acesta ar putea scãdea cu 5% în cazul în care Consiliul Judeþean Hunedoara ar fi de acord cu acordarea unei subvenþii. În parantezã fie spus, la finele lunii octombrie, valoarea facturilor restante la plata apei se ridicã la valoarea de 180 de miliarde de lei vechi. „Din aceastã sumã, cea mai mare parte (75%) îi revine populaþiei, care reprezintã cel mai mare datornic la „Campionii care simt emoþia imnului naþional ºi trepideazã la cuvântul român. ªi eu sunt român. ªi voi, colegii mei, sunteþi români. România este ºi þara noastrã”, finalizeazã Gligor. Candidaþii ar face orice pentru a atrage cât mai multe voturi în coºul lor. O datã la patru ani ei sunt patrioþi, devotaþi ºi mereu atenþi la problemele electoratului. Raul IRINOVICI
plata facturilor. Important, însã, este faptul cã am reuºit sã recuperãm sumele restante din partea unor mari datornici, precum ºi prejudiciile create de cãtre aceºtia. Prin urmare, sumele încasate au crescut aºa cã nu se pune problema ca, pe viitor, sã mãrim preþul apei. Ba chiar s-ar putea sã scãdem preþul acesteia cu 5%, cu începere de la data de 1 ianuarie 2013, în cazul în care Consiliul Judeþean va fi de acord cu subvenþionarea preþului”, a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani. Pe de altã parte, în urma colaborãrii cu presa localã, furnizorul de apã a reuºit sã recupereze, în bunã parte, ºi prejudiciile create de unele firme sau persoane cu funcþii de
Salarii diminuate la Apa Serv alariile tuturor celor S care au funcþii de conducere în cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani au fost diminuate cu 5%. Mãsura va intra în vigoare cu începere din data 1 noiembrie 2012. Marþi, 30 octombrie, în cadrul unei ºedinþe a Consiliului
conducere din Valea Jiului. Dupã ce ºi-au vãzut numele apãrute prin ziare aceºtia au dat buzna pentru a-ºi achita restanþele, numai pentru a scãpa de publicitatea „negativã”. Acesta este ºi cazul patronilor Hotelului Petroºani care, acum, au achitate la zi atât facturile curente cât ºi valoarea prejudiciului creat anterior.
Administrativ al firmei care are ca obiect de activitate furnizarea apei potabile în Valea Jiului a fost analizatã ºi modificatã organigrama Apa Serv dar ºi salariile „ºefilor”. Astfel, dintre cele 6 secþii au mai rãmas douã (Est ºi Vest), dintre cei 5 directori a mai rãmas unul singur cu aceastã titulaturã (ceilalþi au fost transformaþi în ºefi de departamente) ºi, nu în ultimul rând, a fost decisã scãderea cu 5% a salariilor tuturor celor care au funcþii de conducere. Potrivit conducerii firmei mãsura a fost luatã „de comun acord” cu toþi cei vizaþi de noile reglementãri. „Trecem
Este vorba despre suma de 100 de milioane de lei. În parantezã fie spus, dacã timp de ani buni de zile aceºtia declarau un consum de apã potabilã de doar 55 de metri cubi, acum, dupã verificãrile efectuate de cãtre conducerea Apa Serv, consumul lunar este de peste 700 de metri cubi. Mir cea NISTOR
printr-o perioadã mai grea ºi se impunea luarea unor mãsuri organizatorice ºi administrative. Prin urmare am decis sã ne reorganizãm activitatea ºi sã reducem salariile tuturor celor care deþin funcþii de conducere. Sunt convins cã toate aceste modificãri vor avea ca efect îmbunãtãþirea activitãþii noastre”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani. În parantezã fie spus, singurul „ºef” de la Apa Serv care a rãmas cu „titlul” de director ºi cu salariul nediminuat este Costel Avram. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
8 Actualitate
Vochiþoiu continuã lupta cu “ciocoii”:
Someazã autoritãþile sã reducã preþul la apã în Valea Jiului. În plus, susþine un program de atragerea de investiþii în Vale ºi creare de locuri de muncã n calitate de consilier judeþean, Haralambie Vochiþoiu alaturi de colegii consilieri din PP-DD au început deja lupta pentru apãrarea intereselor oamenilor din Valea Jiului.
Î
“Vreau sã le transmit foarte clar atât liderilor de la Deva cât ºi celor de la Bucureºti – Valea Jiului nu este bãtaia lor de joc! Am început deja demersurile pentru depunerea unei iniþiative civice prin care vom solicita diminuarea preþului apei potabile pentru consumatorii casnici cu 25%. Este inadmisibil ca în zona noastrã în care apa este captatã direct de pe versanþi sã avem preþuri mai mari decât în zone afectate în mod tradiþional de secetã”, a explicat Vochiþoiu. Candidatul PP-DD în colegiul senatorial din Valea Jiului a dat asigurãri cã în calitate de consilier judeþean are prerogative limitate pentru a se lupta pentru interesele locuitorilor din Valea Jiului, însã ca senator va dispune de ma multe mijloace
pentru a veni în ajutorul celor care trãiesc în Valea Jiului. Investiþii, locuri de muncã ºi salarii decente – programul lui Vochiþoiu pentru Senat Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara ºi candidatul formaþiunii pentru colegiul senatorial din Valea Jiului, a vorbit despre obiectivele sale ºi ale partidului pe care îl con-
duce în contextul apropierii alegerilor parlamentare din 9 decembrie. “Partidul Poporului este singura formaþiune politicã cinstitã ºi curatã, singura care nu a fost niciodatã la guvernare ºi singura care va readuce încrederea românilor de îndatã ce va ajunge la putere. PP-DD este un partid format din oameni muncitori ºi cinstiþi care vor lucra doar în intere-
sul ºi pentru prosperitatea românilor. Noi mergem în faþa oamenilor singuri întrucât celelalte partide sunt compromise ºi i-au minþit pe hunedoreni. Singurul parteneriat va fi cel cu poporul”, a explicat Vochiþoiu. Haralambie Vochiþoiu s-a pronunþat pe tema locurilor de muncã pentru hunedoreni. “Oraºele din Valea Jiului înregistreazã una dintre cele mai mari rate ale ºomajului, situaþia fiind cu adevãrat gravã. De aceea, salvarea mineritului, atragerea de investiþii strãine ºi accesarea de fonduri europene sunt prioritãþile mele, dacã voi fi ales senator”, a subliniat Vochiþoiu. Liderul PP-DD a mai spus cã doreºte ca, prin crearea locurilor de muncã plãtite decent, “sã contribuie la reîntoarcerea acasã a românilor care au fost constrânºi sã plece la muncã în strãinãtate. Vor fi reîntregite astfel familiile dezbinate, iar tinerii vor avea posibilitatea sã lucreze în oraºele natale, fãrã a fi nevoiþi sã plece departe pentru a-ºi asigura un trai decent”.
O nouã bursã „marca” Euro Jobs n prima zi a acestei sãptãmâni, firma Euro Jobs a organizat o nouã bursã a locurilor de muncã, în Petroºani.
Î
La întâlnirea cu persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã au fost convocaþi 13 angajatori, 5 dintre ei fiind prezenþi la acþiune. Aceºtia au venit cu oferte de locuri de muncã pentru barmani, bucãtari, ospãtari, precum ºi în alte domenii de activitate. „Este cea de-a 4-a acþiune de acest gen la care vin cu
oferte de locuri de muncã. Am selectat câþiva candidaþi în vederea susþinerii unei probe de lucru, în meseria de bucãtar, rãmâne de vãzut dacã voi angaja pe cineva”, a declarat Gianina Mateescu, administratorul unui complex turistic. „Deºi se apropie iarna noi vom continua sã derulãm activitãþi de construcþii, cel puþin pânã când va cãdea zãpada, motiv pentru care avem nevoie de forþã de muncã. Am selectat câþiva oameni ºi i-am invitat la o probã de lucru. Rãmâne de vãzut la ce se pricep sã facã dar, pot sã spun,
în urma altor acþiuni de acest gen nu am reuºit sã angajãm pe nimeni. Nu de alta dar, pe lângã faptul cã nu sunt calificaþi în domeniile de lucru în care avem noi nevoie de oameni, nici nu se prea pricep la ceea ce le cerem sã execute”, a precizat inginerul topograf Ana Maria Roºca, reprezentantul unei firme cu activitate în construcþii. Marþi, 30 octombrie, Euro Jobs va organiza tot în Petroºani o nouã bursã, aceasta fiind ultima dintre cele 12 programate a se derula în Petroºani ºi Uricani în cadrul proiectului intitulat „ªi tu poþi fi activ, trebuie doar sã te descoperi!”. Mir cea NISTOR
Diaconescu îl scoate din cãrþi pe Raj Tunaru ostul deputat Raj Tunaru nu va mai candida pentru încã un post în parlamentul României. Acesta a fost scos din cãrþi de conducerea centralã a partidului.
F
Tras pe linie moartã, dupã ce a fost chiar consilier al lui Dan Diaconescu, fostul deputat Raj Tunaru nu se mai regãseºte pe listele de candidaþi pentru alegerile din data de 9 decembrie. Candidatura lui nu a fost validatã de conducerea centralã a partidului, iar locul lui Tunaru a fost luat de un personaj cel puþin la fel de controversat, respectiv fostul prefect de Hunedoara, Marius Cristian Vladu, care va candida pentru fotoliul de senator pe Colegiul Brad Valea Mureºului – Orãºtie. În consecinþã, listele de candidaþi ale PP – DD Hunedoara aratã astfel: Camera Deputaþilor Ovidiu Draia Colegiu Brad–Valea Mureºului, Ionel Andronie Colegiul Orãºtie – Geoagiu – Simeria, Ionel Tirinescu Colegiul Þinutul Pãdurenilor Þara Haþegului – Cãlan, Radu Napãu Stoica Colegiul Lupeni – Vulcan – Uricani, Monica Iacob – Ridzi Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa, Marian Muntean
- Colegiul Deva – Cîrjiþi ºi Robert Muzsic Colegiul Hunedoara. La Senat vor candida Haralambie Vochiþoiu pe Colegiul 1 Valea Jiului, Marius Cristian Vladu Colegiul 2 Brad - Valea Mureºului – Orãºtie ºi Iulian Harabagiu pe Colegiul 3 Deva – Hunedoara – Haþeg. Numele lui Raj Tunaru a fost implicat într-un puternic scandal de violenþã conjugalã pentru care a fãcut ºi închisoare, în America. Numai cã nici numele lui Vladu nu este tocmai cel mai curat. Acesta a fost acuzat, dupã ce unele înregistrãri au fost fãcute publice, cã a utilizat o sumã mare de bani pe când era director la Mintia într-un scrutin parþial pentru Camera Deputaþilor, în 2010. Car men COSMAN
ocuitorii din Valea Jiului sunt îndemnaþi sã semneze o petiþie pentru scãderea preþului apei. Haralambie Vochiþoiu solicitã Consiliului Judeþean sã micºoreze preþul apei cu 25 de procente.
L
Haralambie Vochitoiu a susþinut la începutul acestei sãptãmâni în cadrul unei conferinþe de presã cã solicita micºorarea preþului apei potabile din Valea Jiului. Mai mult, consilierul judeþean strânge semnãturi din partea populaþiei, în acest sens. Este vorba de o micºorarea a preþului cu 25 de procente. „Iniþiativa aceasta o am de mai multã vreme ºi ea
Actualitate 9
Vochiþoiu cere micºorarea cu 25% a preþului la apã
astãzi doar cã intrã în ultima linie dreaptã în sensul cã vom obþine sprijinul locuitorilor din Vale Jiului, avem nevoie de minim cinci la sutã din cetãþenii cu drept de vot din fiecare localitate a Vãii Jiului ºi la finalul acestei acþiuni eu estimez cã în douã, trei sãptãmâni vom strânge acest numãr de semnãturi
necesare astfel încât în prima ºedinþã ordinarã de la CJH sã mergem cu acest proiect ºi semnãturi ºi atunci consiliul sã raporteze preþul la metru cub de apã pentru consumatorii casnici la limita suportabilitãþii pentru Valea Jiului”, a declarat Haralambie Vochitoiu, consilier judeþean.
Raþionamentele pe care se bazeazã consilierul judeþean sunt multiple. “Pe faptul cã costurile pe care le are regia pentru un metru cub de apã ºi distribuþia lui este sub ceea ce încaseazã azi pentru un metru cub de apã. Regia are pierderi foarte mari care cresc preþul la apã, dar datoritã
investiþilor de milioane de euro pe care le-a accesat ºi consumat regia de apã ar fi trebuit ca la ora aceasta pierderile sã nu mai fie aºa cum sunt. Dacã regia nu reuºeºte diminuarea pierderilor vom cere subvenþionarea preþului apei pânã la preþul care trebuie. Nu este corect ca ºi consumatorii sã plãteascã pierderile unui agent industrial”, mai precizeazã Vochitoiu. În plus, acesta nici nu acceptã ca proiectul de hotãrâre pe care îl va iniþia sã nu primeascã avizul favorabil al consilierilor judeþeni. „Nu mã gândesc la varianta ca proiectul sã nu fie adoptat pentru cã ºi CJH a spus cã preþul la apa va scãdea. Nu este corect faþã de locuitorii
De la bostani sculptaþi la Haloween-ul “smart phone” piritul sãrbãtorii de Haloween, care se apropie cu paºi repezi, nu a cuprins doar magazinele de profil sau supermarketurile în care putem gãsi cele mai diversificate produse pentru aceasta sarbatoate pe care am preluat-o ºi noi odatã cu venirea democraþiei.
S
Faþã de costumele, mãºtile, accesorile vestimentare, pãianjeni, vampiri ºi nelipsiþii dovleci scuptaþi, un nou trend pentru ziua de Haloween îºi face apariþia de pe internet care ºtim mult prea bine cã este o poartã virtualã pentru a face cumpãrãturi de toate felurile. Astfel deschizând paginile pentru Haloween am fost surprinºi de lucrurile cu care suntem atraºi.
opiii din clasa 1 C de la ªcoala Generalã “Avram Stanca” din Petroºani au desfãºurat la începutul acestei sãptãmâni o activitate denumitã “Împãrãþia dovleacului”.
C
Acþiunea, una nu doar gastronomicã, a fost inspiratã de apropiata celebrare a Halloweenului. “Am vrut sã dãm o altã conotaþie dovleacului care are atâtea alte întrebuinþãri, în afarã de binecunoscutul Halloween, încât meritã sã aibã o împãrãþie a sa. Azi, în afarã de dovleci, am adus din cufãrul toamnei multe alte legume ºi fructe pe care le-am trans-
Având în vedere cã tehnologia a avansat mult în ultimii ani ºi la noi ºi tot mai multã lume ºi în special tineri achiziþioneazã telefoane de tip “smart phone” sau chiar mai mult tablete, pentru acestea se gãsesc tot felul de jocuri, aplicaþii sau teme cu specificul Haloween-ului, cele mai multe dintre ele putem spune cã sunt de-a dreptul înfricoºãtoare.
“Împãrãþia dovleacului”
format în jucãrii ºi machete destinate realizãrii unei bucurii vizuale”, a declarat profesorul învãþãtor primar Mirela Iacob. Timp de câteva ore, copiii au ornat nu numai dovleci ci ºi tot soiul de
alte legume sau fructe. Din bostanii pregãtiþi pentru Halloween, interiorul nu a fost aruncat ci a fost transformat în plãcintã. Pe lângã aceasta a “apãrut” ºi un tort. “Abia aºtept sã gust din el. În ceea ce priveºte Halloween-ul,
prea multe nu ºtiu despre aceastã sãrbãtoare dar ºtiu cã nu este una a noastrã, a românilor”, a spus elevul Nicolae Þârlea. Alãturi de copii, la acþiune, au participat ºi pãrinþii sau bunicii acestora. “Am trecut ºi noi în bãnci ºi i-am ajutat pe
din Valea Jiului în primul rând, ei trebuie sã plãteascã un preþ corect iar acest monopol al regiei de apã nu trebuie sã se transforme într-un mod de-a seca locuitorii din Valea Jiului”, a mai declarat Haralambie Vochitoiu. Directorul societãþii de apã din Valea Jiului, Costel Avram, susþine cã în momentul de faþã nu este posibilã micºorarea preþului apei furnizate abonaþilor casnici, însã pe viitor dacã sunt îndeplinite anumite condiþii s-ar putea vorbi de o eventualã scãdere a preþului apei. Mai mult decât atât, Costel Avram declara cu certitudine cã acest preþ nu va creºte. Raul IRINOVICI
De la simplii ºi inofensivii dovleci care aºteaptã sã fie modelaþi de cãtre cei cu imaginaþia foarte bogatã, la jocuri care par foarte reale ºi care multe dintre ele fac ca ºi un adult sã tresarã, nu mai vorbim de impactul pe care aceste jocuri îl au asupra copiilor care cu un simplu clic de mouse îºi pot instala aceste jocuri pe telefoanele mobile. Suntem de pãrere cã producãtorii de astfel de jocuri sau aplicaþii se gândesc în primul rând la profitul pe care îl fac iar doar apoi ºi la impactul pe care îl produc aceste lucruri. Dacã ar fi sã întrebãm un astfel de producãtor ce pãrere are, ne-ar putea spune cu uºurinþã cã sunt lucruri normale de care se bucura toate categoriile de vârstã pentru cã trebuie sã þinã pasul cu tehnologia ºi cerinþele existente pe piaþã. Raul IRINOVICI
cei mici sã decoreze fructele ºi legumele. Ca obiecte de lucru am adus castraveþi, ardei, roºii, verdeþuri, ºi, bineînþeles, un dovleac”, a declarat Adina Þârlea. În ceea ce priveºte Halloweenul, sãrbãtoarea
care a inspirat acþiunea micuþilor, aceasta este o sãrbãtoare de sorginte celticã, importatã de doar câþiva ani ºi în România ºi care reprezintã o bunã ocazie de vânzare a bostanilor. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
8 Actualitate
Vochiþoiu continuã lupta cu “ciocoii”:
Someazã autoritãþile sã reducã preþul la apã în Valea Jiului. În plus, susþine un program de atragerea de investiþii în Vale ºi creare de locuri de muncã n calitate de consilier judeþean, Haralambie Vochiþoiu alaturi de colegii consilieri din PP-DD au început deja lupta pentru apãrarea intereselor oamenilor din Valea Jiului.
Î
“Vreau sã le transmit foarte clar atât liderilor de la Deva cât ºi celor de la Bucureºti – Valea Jiului nu este bãtaia lor de joc! Am început deja demersurile pentru depunerea unei iniþiative civice prin care vom solicita diminuarea preþului apei potabile pentru consumatorii casnici cu 25%. Este inadmisibil ca în zona noastrã în care apa este captatã direct de pe versanþi sã avem preþuri mai mari decât în zone afectate în mod tradiþional de secetã”, a explicat Vochiþoiu. Candidatul PP-DD în colegiul senatorial din Valea Jiului a dat asigurãri cã în calitate de consilier judeþean are prerogative limitate pentru a se lupta pentru interesele locuitorilor din Valea Jiului, însã ca senator va dispune de ma multe mijloace
pentru a veni în ajutorul celor care trãiesc în Valea Jiului. Investiþii, locuri de muncã ºi salarii decente – programul lui Vochiþoiu pentru Senat Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara ºi candidatul formaþiunii pentru colegiul senatorial din Valea Jiului, a vorbit despre obiectivele sale ºi ale partidului pe care îl con-
duce în contextul apropierii alegerilor parlamentare din 9 decembrie. “Partidul Poporului este singura formaþiune politicã cinstitã ºi curatã, singura care nu a fost niciodatã la guvernare ºi singura care va readuce încrederea românilor de îndatã ce va ajunge la putere. PP-DD este un partid format din oameni muncitori ºi cinstiþi care vor lucra doar în intere-
sul ºi pentru prosperitatea românilor. Noi mergem în faþa oamenilor singuri întrucât celelalte partide sunt compromise ºi i-au minþit pe hunedoreni. Singurul parteneriat va fi cel cu poporul”, a explicat Vochiþoiu. Haralambie Vochiþoiu s-a pronunþat pe tema locurilor de muncã pentru hunedoreni. “Oraºele din Valea Jiului înregistreazã una dintre cele mai mari rate ale ºomajului, situaþia fiind cu adevãrat gravã. De aceea, salvarea mineritului, atragerea de investiþii strãine ºi accesarea de fonduri europene sunt prioritãþile mele, dacã voi fi ales senator”, a subliniat Vochiþoiu. Liderul PP-DD a mai spus cã doreºte ca, prin crearea locurilor de muncã plãtite decent, “sã contribuie la reîntoarcerea acasã a românilor care au fost constrânºi sã plece la muncã în strãinãtate. Vor fi reîntregite astfel familiile dezbinate, iar tinerii vor avea posibilitatea sã lucreze în oraºele natale, fãrã a fi nevoiþi sã plece departe pentru a-ºi asigura un trai decent”.
O nouã bursã „marca” Euro Jobs n prima zi a acestei sãptãmâni, firma Euro Jobs a organizat o nouã bursã a locurilor de muncã, în Petroºani.
Î
La întâlnirea cu persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã au fost convocaþi 13 angajatori, 5 dintre ei fiind prezenþi la acþiune. Aceºtia au venit cu oferte de locuri de muncã pentru barmani, bucãtari, ospãtari, precum ºi în alte domenii de activitate. „Este cea de-a 4-a acþiune de acest gen la care vin cu
oferte de locuri de muncã. Am selectat câþiva candidaþi în vederea susþinerii unei probe de lucru, în meseria de bucãtar, rãmâne de vãzut dacã voi angaja pe cineva”, a declarat Gianina Mateescu, administratorul unui complex turistic. „Deºi se apropie iarna noi vom continua sã derulãm activitãþi de construcþii, cel puþin pânã când va cãdea zãpada, motiv pentru care avem nevoie de forþã de muncã. Am selectat câþiva oameni ºi i-am invitat la o probã de lucru. Rãmâne de vãzut la ce se pricep sã facã dar, pot sã spun,
în urma altor acþiuni de acest gen nu am reuºit sã angajãm pe nimeni. Nu de alta dar, pe lângã faptul cã nu sunt calificaþi în domeniile de lucru în care avem noi nevoie de oameni, nici nu se prea pricep la ceea ce le cerem sã execute”, a precizat inginerul topograf Ana Maria Roºca, reprezentantul unei firme cu activitate în construcþii. Marþi, 30 octombrie, Euro Jobs va organiza tot în Petroºani o nouã bursã, aceasta fiind ultima dintre cele 12 programate a se derula în Petroºani ºi Uricani în cadrul proiectului intitulat „ªi tu poþi fi activ, trebuie doar sã te descoperi!”. Mir cea NISTOR
Diaconescu îl scoate din cãrþi pe Raj Tunaru ostul deputat Raj Tunaru nu va mai candida pentru încã un post în parlamentul României. Acesta a fost scos din cãrþi de conducerea centralã a partidului.
F
Tras pe linie moartã, dupã ce a fost chiar consilier al lui Dan Diaconescu, fostul deputat Raj Tunaru nu se mai regãseºte pe listele de candidaþi pentru alegerile din data de 9 decembrie. Candidatura lui nu a fost validatã de conducerea centralã a partidului, iar locul lui Tunaru a fost luat de un personaj cel puþin la fel de controversat, respectiv fostul prefect de Hunedoara, Marius Cristian Vladu, care va candida pentru fotoliul de senator pe Colegiul Brad Valea Mureºului – Orãºtie. În consecinþã, listele de candidaþi ale PP – DD Hunedoara aratã astfel: Camera Deputaþilor Ovidiu Draia Colegiu Brad–Valea Mureºului, Ionel Andronie Colegiul Orãºtie – Geoagiu – Simeria, Ionel Tirinescu Colegiul Þinutul Pãdurenilor Þara Haþegului – Cãlan, Radu Napãu Stoica Colegiul Lupeni – Vulcan – Uricani, Monica Iacob – Ridzi Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa, Marian Muntean
- Colegiul Deva – Cîrjiþi ºi Robert Muzsic Colegiul Hunedoara. La Senat vor candida Haralambie Vochiþoiu pe Colegiul 1 Valea Jiului, Marius Cristian Vladu Colegiul 2 Brad - Valea Mureºului – Orãºtie ºi Iulian Harabagiu pe Colegiul 3 Deva – Hunedoara – Haþeg. Numele lui Raj Tunaru a fost implicat într-un puternic scandal de violenþã conjugalã pentru care a fãcut ºi închisoare, în America. Numai cã nici numele lui Vladu nu este tocmai cel mai curat. Acesta a fost acuzat, dupã ce unele înregistrãri au fost fãcute publice, cã a utilizat o sumã mare de bani pe când era director la Mintia într-un scrutin parþial pentru Camera Deputaþilor, în 2010. Car men COSMAN
ocuitorii din Valea Jiului sunt îndemnaþi sã semneze o petiþie pentru scãderea preþului apei. Haralambie Vochiþoiu solicitã Consiliului Judeþean sã micºoreze preþul apei cu 25 de procente.
L
Haralambie Vochitoiu a susþinut la începutul acestei sãptãmâni în cadrul unei conferinþe de presã cã solicita micºorarea preþului apei potabile din Valea Jiului. Mai mult, consilierul judeþean strânge semnãturi din partea populaþiei, în acest sens. Este vorba de o micºorarea a preþului cu 25 de procente. „Iniþiativa aceasta o am de mai multã vreme ºi ea
Actualitate 9
Vochiþoiu cere micºorarea cu 25% a preþului la apã
astãzi doar cã intrã în ultima linie dreaptã în sensul cã vom obþine sprijinul locuitorilor din Vale Jiului, avem nevoie de minim cinci la sutã din cetãþenii cu drept de vot din fiecare localitate a Vãii Jiului ºi la finalul acestei acþiuni eu estimez cã în douã, trei sãptãmâni vom strânge acest numãr de semnãturi
necesare astfel încât în prima ºedinþã ordinarã de la CJH sã mergem cu acest proiect ºi semnãturi ºi atunci consiliul sã raporteze preþul la metru cub de apã pentru consumatorii casnici la limita suportabilitãþii pentru Valea Jiului”, a declarat Haralambie Vochitoiu, consilier judeþean.
Raþionamentele pe care se bazeazã consilierul judeþean sunt multiple. “Pe faptul cã costurile pe care le are regia pentru un metru cub de apã ºi distribuþia lui este sub ceea ce încaseazã azi pentru un metru cub de apã. Regia are pierderi foarte mari care cresc preþul la apã, dar datoritã
investiþilor de milioane de euro pe care le-a accesat ºi consumat regia de apã ar fi trebuit ca la ora aceasta pierderile sã nu mai fie aºa cum sunt. Dacã regia nu reuºeºte diminuarea pierderilor vom cere subvenþionarea preþului apei pânã la preþul care trebuie. Nu este corect ca ºi consumatorii sã plãteascã pierderile unui agent industrial”, mai precizeazã Vochitoiu. În plus, acesta nici nu acceptã ca proiectul de hotãrâre pe care îl va iniþia sã nu primeascã avizul favorabil al consilierilor judeþeni. „Nu mã gândesc la varianta ca proiectul sã nu fie adoptat pentru cã ºi CJH a spus cã preþul la apa va scãdea. Nu este corect faþã de locuitorii
De la bostani sculptaþi la Haloween-ul “smart phone” piritul sãrbãtorii de Haloween, care se apropie cu paºi repezi, nu a cuprins doar magazinele de profil sau supermarketurile în care putem gãsi cele mai diversificate produse pentru aceasta sarbatoate pe care am preluat-o ºi noi odatã cu venirea democraþiei.
S
Faþã de costumele, mãºtile, accesorile vestimentare, pãianjeni, vampiri ºi nelipsiþii dovleci scuptaþi, un nou trend pentru ziua de Haloween îºi face apariþia de pe internet care ºtim mult prea bine cã este o poartã virtualã pentru a face cumpãrãturi de toate felurile. Astfel deschizând paginile pentru Haloween am fost surprinºi de lucrurile cu care suntem atraºi.
opiii din clasa 1 C de la ªcoala Generalã “Avram Stanca” din Petroºani au desfãºurat la începutul acestei sãptãmâni o activitate denumitã “Împãrãþia dovleacului”.
C
Acþiunea, una nu doar gastronomicã, a fost inspiratã de apropiata celebrare a Halloweenului. “Am vrut sã dãm o altã conotaþie dovleacului care are atâtea alte întrebuinþãri, în afarã de binecunoscutul Halloween, încât meritã sã aibã o împãrãþie a sa. Azi, în afarã de dovleci, am adus din cufãrul toamnei multe alte legume ºi fructe pe care le-am trans-
Având în vedere cã tehnologia a avansat mult în ultimii ani ºi la noi ºi tot mai multã lume ºi în special tineri achiziþioneazã telefoane de tip “smart phone” sau chiar mai mult tablete, pentru acestea se gãsesc tot felul de jocuri, aplicaþii sau teme cu specificul Haloween-ului, cele mai multe dintre ele putem spune cã sunt de-a dreptul înfricoºãtoare.
“Împãrãþia dovleacului”
format în jucãrii ºi machete destinate realizãrii unei bucurii vizuale”, a declarat profesorul învãþãtor primar Mirela Iacob. Timp de câteva ore, copiii au ornat nu numai dovleci ci ºi tot soiul de
alte legume sau fructe. Din bostanii pregãtiþi pentru Halloween, interiorul nu a fost aruncat ci a fost transformat în plãcintã. Pe lângã aceasta a “apãrut” ºi un tort. “Abia aºtept sã gust din el. În ceea ce priveºte Halloween-ul,
prea multe nu ºtiu despre aceastã sãrbãtoare dar ºtiu cã nu este una a noastrã, a românilor”, a spus elevul Nicolae Þârlea. Alãturi de copii, la acþiune, au participat ºi pãrinþii sau bunicii acestora. “Am trecut ºi noi în bãnci ºi i-am ajutat pe
din Valea Jiului în primul rând, ei trebuie sã plãteascã un preþ corect iar acest monopol al regiei de apã nu trebuie sã se transforme într-un mod de-a seca locuitorii din Valea Jiului”, a mai declarat Haralambie Vochitoiu. Directorul societãþii de apã din Valea Jiului, Costel Avram, susþine cã în momentul de faþã nu este posibilã micºorarea preþului apei furnizate abonaþilor casnici, însã pe viitor dacã sunt îndeplinite anumite condiþii s-ar putea vorbi de o eventualã scãdere a preþului apei. Mai mult decât atât, Costel Avram declara cu certitudine cã acest preþ nu va creºte. Raul IRINOVICI
De la simplii ºi inofensivii dovleci care aºteaptã sã fie modelaþi de cãtre cei cu imaginaþia foarte bogatã, la jocuri care par foarte reale ºi care multe dintre ele fac ca ºi un adult sã tresarã, nu mai vorbim de impactul pe care aceste jocuri îl au asupra copiilor care cu un simplu clic de mouse îºi pot instala aceste jocuri pe telefoanele mobile. Suntem de pãrere cã producãtorii de astfel de jocuri sau aplicaþii se gândesc în primul rând la profitul pe care îl fac iar doar apoi ºi la impactul pe care îl produc aceste lucruri. Dacã ar fi sã întrebãm un astfel de producãtor ce pãrere are, ne-ar putea spune cu uºurinþã cã sunt lucruri normale de care se bucura toate categoriile de vârstã pentru cã trebuie sã þinã pasul cu tehnologia ºi cerinþele existente pe piaþã. Raul IRINOVICI
cei mici sã decoreze fructele ºi legumele. Ca obiecte de lucru am adus castraveþi, ardei, roºii, verdeþuri, ºi, bineînþeles, un dovleac”, a declarat Adina Þârlea. În ceea ce priveºte Halloweenul, sãrbãtoarea
care a inspirat acþiunea micuþilor, aceasta este o sãrbãtoare de sorginte celticã, importatã de doar câþiva ani ºi în România ºi care reprezintã o bunã ocazie de vânzare a bostanilor. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
Nepãsare sau uitare? upã ce faci, mai trebuie sã ºi desfaci, spune o vorbã din popor. Însã, muncitorii ºi responsabilii de la Apa Serva Valea Jiului nu prea ºtiu cum sã repare lucrurile dupã ce le stricã.
D
Luiza ANDRONACHE De mai bine de o lunã de zile, locuitorii unei strãzi din zona de nord a Petroºaniului, Calea
Romanã, dau cu maºinile prin gropi la propriu, trebuie sã meargã prin noroi ºi în plus de asta, ºi parcarea le este ocupatã de un munte de pãmânt cât toate zilele, uitat acolo, pentru cã societatea furnizoare de apã nu a remediat stricãciunile. “S-a reparat aici canalizarea ºi s-a aruncat tot molozul ºi gunoiul într-un loc. Nu putem parca, iar când plouã,
este nebunie aici. Noi am pus niºte pãmânt ºi pietre, dar pãmântul se lasã tot timpul. Apa Serv-ul trebuie sã ia o mãsurã”, a declarat Milu Ceuþã, locuitor pe
strada cu pricina. Responsabilii din cadrul SC Apa Serv Sa au
declarat cã vor remedia situaþia în scurt timp. Rãmâne, însã de vãzut ºi cât de repede o vor face. “Acolo a rãmas, întradevãr un morman de pãmânt, iar acela va fi luat de acolo în cursul zilei de astãzi. De la refacerea provizorie pânã la refacerea finalã trebuie sã treacã o perioadã de timp sã se mai taseze pãmântul puþin, dupã care, de fiecare datã intervenim ºi aducem terenul la forma iniþialã”, a declarat în cursul zilei de ieri, Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv SA De menþionat este cã la orele amiezii, muncitorii au venit ºi au luat mormanul de pãmânt cu pricina, însã acum rãmâne de rezolvat ºi problema asfaltãrii porþiunii unde s-au fãcut sãpãturile, mai ales dacã tot s-a menþionat de “ aducerea terenului la forma iniþialã”.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
31 octombrie 2012
În gospodãrie ai putea finaliza o activitate demaratã cu mai mult timp în urmã. ªansa îþi va surâde în cazul în care doreºti sã îþi pui în practicã un proiect mai vechi. Colaborãrile te vor avantaja în aceastã perioadã, iar ofertele vor fi oarecum surprinzãtoare.
Relaþia cu colegii se îmbunãtãþeºte vazând cu ochii. Situaþia financiarã nu-þi mai creeazã probleme, dar în ceea ce priveºte viitorul apropiat, ar fi bine sã nu te implici în investiþii riscante. Activitãþile de divertisment te vor ajuta.
Situaþia financiarã te va interesa în mod special în aceastã perioadã. Dialogul cu partenerul de suflet te-ar putea ajuta sã pui lucrurile la punct. N-ar fi exclus sã primeºti o propunere de colaborare, ce se va dovedi rentabilã în scurt timp.
Traversezi o perioadã în care este indicat sã nu te implici în activitãþi care vizeazã o realizare imediatã. La serviciu þi se vor repartiza noi sarcini, ceea ce va demonstra cã ºefii îþi apreciazã eforturile. Colegii, în schimb, fãrã a se arãta rãutãcioºi.
ªansele de a avea o realizare solidã sunt mari, ºi ar fi pãcat sã nu le fructifici. Nu te implica în discuþii în contradictoriu cu cei de la serviciu, ºi toate vor evolua cât se poate de bine. O investiþie fãcutã în aceastã zi ar putea avea rezultate excelente.
La serviciu vei avea o micã surprizã în sensul cã unele lucrãri pe care le-ai considerat rezolvate se vor dovedi a nu fi întru-totul ºi va trebui sã revii asupra lor. Oricum, vei avea parte de o zi în care se vor ivi tot felul de situaþii care te vor þine în suspans.
Obstacolele care-þi vor sta în cale vor putea fi depãºite fãrã probleme. În ceea ce priveºte câºtigurile materiale, acestea nu vor lipsi, dar ºi cheltuielile vor fi pe mãsurã. O activitate extraprofesionalã ar putea deveni rentabilã. Relaþia cu prietenii evolueazã.
Încercarea de a iniþia o nouã activitate se va bucura de succes, cu condiþia sã nu aºtepþi rezultate imediate. La serviciu situaþia va fi destul de agitatã, deoarece vei avea de luat decizii mai delicate. Este posibil sã primeºti noi sarcini de serviciu.
Situaþia profesionalã este bunã ºi, dacã pânã acum nu þi s-a oferit o ocazie de a arãta ce poþi, n-ar fi exclus ca aceasta sã se iveasca acum. ªefii sau alte persoane cu funcþie îþi vor aprecia iniþiativele, dar nu ar fi rãu sã nu te manifeºti.
Se va ivi o bunã ocazie sã finalizezi o activitate începutã de mai mult timp. Acest lucru îþi va îmbunãtãþi starea de spirit, mai ales cã ai facut o investiþie importantã de timp ºi nervi. N-ar fi rãu sã acorzi mai multã atenþie sãnãtãþii.
La serviciu este mult de lucru, dar poþi spera la un ajutor din partea colegilor. Situaþia financiarã va fi favorabilã, cel puþin în prima jumãtate a intervalului. Nar fi exclus ca unul dintre prietenii tãi sã aibã o problemã mai deosebitã.
Mintea ta va fi deosebit de vioaie, iar inventivitatea de care vei da dovadã va fi apreciatã mai ales în zona serviciului. Aici vei fi implicat în tot felul de activitãþi mãrunte dar cãrora le vei face faþã cu brio. Unul dintre colegi îþi va face încurcãturi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
Apocalipsa, controverva între istorie, religie ºi ºtiinþã fârºitul acestui an ne face sã ne gândim nu doar la sãrbãtorile care urmeazã sã vinã ci ºi la previziunile de care se tot vorbeºte cu privire la apocalipsã. Acest lucru este tot mai dezbãtut de toatã lumea ºi toþi se întreabã dacã ar putea fi un sâmbure de adevãr din toate aceste previziuni sau sunt doar niºte poveºti cum au mai fost ºi în alþi ani.
S
Raul IRINOVICI Ultima previziunea care a fost anul trecut arata ca data în care va veni apocalipsa ar fi fost 21 decembrie 2011. ªi atunci o mulþime de oameni de pe tot globul au aºteptat sã vadã ce se va întâmpla cu planeta noastrã. Ba mai mult unii dintre ei, care fãceau parte din niºte secte religioase, au încercat sã atragã cât mai mulþi adepþi pe care i-au putut duce de nas sã-ºi vândã tot ce au agonisit o viaþã întreagã ºi sã le dea lor banii pentru a putea fi primiþi în comunitãþile lor de care ei spuneau cã sunt foarte sigure ºi cã doar aºa vor putea scãpa cu viaþa. Dar dacã urmãrim datele care au fost consemnate în istorie putem spune cã pânã la ora actualã singurii care au putut prezice anumite lucruri care au avut loc, ºi cu o precizie mare, au fost maiaºii. Una
dintre cele mai exacte surse pentru subiectul apocalipsei este calendarul mayaº pentru cã a reuºit sã ofere o datã concretã a sfârºitului lumii: anul, luna,ziua. Legitimitatea acestui calendar devine ºi mai puternicã în condiþiile în care civilizaþia mayaºã era foarte preocupatã de mãsurarea timpului ºi a reuºit sã prezicã eclipse din viitorul îndepãrtat ºi chiar sosirea profeticã a conquistadorilor conduºi de Cortes la 5 martie 1519. În sprijinul acestor afirmaþii vin ºi informaþiile oferite de astronomii moderni care au declarat cã în anul 2012,Pãmântul se va afla întrun aliniament perfect cu Soarele ºi centrul Cãii Lactee, un eveniment galactic ce are loc o datã la 25.800 de ani. Cu toate cã nimeni nu ºtie cu exactitate care vor fi efectele acestui aliniament, geofizicienii au elaborat o teorie conform
cãreia acest eveniment este caracterizat de inversarea polilor, când aceºtia îºi schimbã poziþiile ºi cauzeazã catastrofe naturale în lanþ: cutremure, tsunami sau incendii. Una dintre teoriile savanþilor ar fi inversarea polilor magnetici care va avea loc pe 21 decembrie 2012, odatã cu alinierea planetelor din sistemul nostru solar. Odatã cu acest eveniment, anotimpurile ºi toate ciclurile naturale care depind de poziþia planetei faþã de Soare ar suferi schimbãri majore. Astfel, zonele fertile sar putea deºertifica în urmãtorii ani, iar nivelul oceanului planetar va creºte. Totodatã, potrivit fizicienilor, în momentul producerii inversãrii polilor, scutul magnetic al planetei ar putea dispãrea, iar populaþia lumii ar rãmâne neprotejatã în faþa radiaþiilor cosmice. O a doua teorie ar fi aceea cã tot pe 21 decembrie 2012, Pãmântul ar fi ameninþat de ciocnirea cu un alt corp ceresc. Este vorba despre Nibiru, o planetã descoperitã în urmã cu câteva mii de ani de sumerieni. Potrivit acestei teorii, misterioasa planetã, care se aflã pe o orbitã al cãrei tur complet dureazã 3.600 de ani, urmeazã
De 30 de ani îºi cautã pãrinþii
Pentru ea sunt doar niºte nume din acte tânãrã de 30 de ani, care locuieºte acum în Italia, îºi doreºte cu disperare sã îºi cunoascã pãrinþii. Nu ºtie decât numele lor, iar în ajutorul ei au sãrit reprezentanþii Prefecturii Hunedoara.
O
Carmen COSMAN Stela Lakatos s-a nãscut în Hunedoara, în 1982. Nu ºtie nimic despre pãrinþii ei, doar niºte nume care apar
în documentele sale de identitate, respectiv Berka Iofa ºi Lakatos Anton. A avut, însã, noroc de oameni care i-au fost alãturi ºi care acum fac tot
posibilul sã o ajute pe tânãrãr sã îºi reîntregeascã familia pe care nu a avut-o niciodatã decât în acte. O femeie care a cunoscut-o pe Stela în aprilie 2009, în cadrul unui program de susþinere al persoanelor dezavantajate de pe lângã o asociaþie de voluntari, lea scris autoritãþilor hunedorene, cu rugãmintea de a ne implica, în mãsura posibilitãþilor, cu toþii sã o ajutãm pe tânãrã sã îºi îndeplineascã aceastã dorinþã arzãtoare. „Doreºte sã restabileascã legãturile. Doar atât. Pentru cã în afara numelor care apar în documente de identitate, nu are absolut alte cunoºtinþe despre familia de origine. Este uimitoare demnitatea cu care Stel îºi exprimã în
în acest an sã intre în sistemul solar, pentru cã pe 21 decembrie sã se izbeascã de Pãmânt. Alþi adepþi ai teoriilor apocaliptice susþin însã cã aceastã planetã nu se va ciocni cu Terra. În schimb, va trece foarte aproape ºi va cauza inversarea polilor magnetici. Iar ultima ar fi ca Pãmântul va fi ars de Soare. Potrivit teoriei, 2012 este anul când Soarele va atinge vârful unui ciclu de 11 ani, numit maxim solar. Astfel, în acest an, furtunile ºi erupþiile solare vor fi atât de puternice încât ar putea prãji Pãmântul. Toþi aceºti factori sau mai bine zis teorii pe care savanþii le au au pus pe gânduri foarte mulþi oameni de pe întreg mapamondul. Mulþi dintre ei deja fãcându-ºi rezerve de hranã pentru o perioadã foarte mare de timp ºi mai mult decât atât unii dintre ei ºi-au construit adevãrate buncãre în care sã poatã sã se adãposteascã o perioadã mare de timp pânã când planeta ar putea fi din nou locuibilã. Mulþi dintre ei urmeazã adevãrate cursuri de supravieþuire unde sunt învãþaþi ce sã facã ºi cum sã se pregãteascã pentru un eventual cataclism. O opinie ºi o liniºtire din acest
mod repetat aceastã dorinþã, pentru ea fundamentalã: „Tot ce vreau este sã-i cunosc! Doar atât. Nu vreau sã le cer nimic ºi nici sã le reproºez ceva!”... Aceasta demnitate explicã ºi implicarea mea, care doresc sã rãmânã în anonimat”, le scrie femeia autoritãþilor hunedorene, care deja s-au implicat la nivel instituþional.
punc de vedere vine în partea bisericii care spune cã ’’ în momentul în care omenirea s-a confruntat cu potopul de 40 de zile ºi 40 de nopþi,Dumnezeu ia spus lui Noe ca de acum înainte nu va mai nimici niciodatã Pãmântul.’’ Din toate aceste lucruri nu putem pânã la urmã sã fim siguri de nimic, nici dacã va fi ºi nici când va veni aceastã apocalipsã de care vorbeºte toatã lumea ºi care a crea o aºa isterie pe întreaga planetã. Pânã atunci viaþa merge înainte cu bune ºi cu rele aºa cum suntem obiºnuiþi.
12 Fapt Divers
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 31 octombrie 2012
Florarii au ajuns în p i e þ e l e d i n Va l e eci de florari au invadat municipiul Petroºani, în prag de 1 noiembrie, în speranþa cã vor scoate profit þinând cont cã Ziua Morþilor este o sãrbãtoare bine înrãdãcinatã în zonã.
Z
Raul IRINOVICI Maximilian GÂNJU Luminaþia reprezintã pentru aproape toþi locuitorii Vãii Jiului o zi care este dedicatã în întregime comemorãrii celor trecuþi în nefiinþã. Potrivit tradiþiei, cei rãmaºi în viaþã merg în fiecare an în aceastã zi la mormintele celor dragi, acolo unde dau de pomanã celor nevoiaºi. Tot tradiþia spune cã pentru urmaºi este o obligaþie sã împodobeascã cu flori mormintele celor dragi, astfel cã cimitirele se transfor-
mã într-o veritabilã grãdinã cu flori ºi doar lumânãrile aprinse la cãpãtâiul morþilor amintesc de locul în care te afli. „În fiecare an vin ºi fac curat la mormântul soþului ºi al cumnatului, aduc flori ºi aprind lumânãri, iar trecãtorilor le dau de pomanã cozonac ºi câte un pahar cu þuicã sau vin, de pomanã pentru cei pe care îi am îngropaþi în cimitir”, spune Dumitra Hogea, o localnicã pentru care 1 noiembrie este o zi specialã. Aceastã tradiþie din Valea Jiului a fost imediat speculatã ºi de comercianþii de flori,
A venit iarna în Retezat remea rece ºi-a fãcut deja simþitã din plin prezenþa în judeþul Hunedoara. Ploile din ultimele ore s-au transformat pe alocuri în lapoviþã, iar în Retezat a nins.
V
anul acesta mai mult ca niciodatã.
F
lori scumpe, profituri mari
În aºteptarea datei de 1 noiembrie când este sãrbãtoritã
fost foarte frig, iar temperaturile au scãzut pânã aproape de limita îngheþului. Iar pe creste ºi pe vârfurile montane a
Carmen COSMAN La peste 2.000 de metri, în masivul Retezat, stratul de zãpadã atinge ºi zece centimetri i putem spune cã este prima ninsoare consistentã din acest an. În cursul nopþii de luni spre marþi a
Ziua Morþilor, toate pieþele din Valea Jiului sunt pline de la un capãt la altul de flori care mai de care mai frumoase, mari ºi colorate care îºi aºtepta cumpãrãtorii. O adevãratã plãcere de a merge la cumpãrãturi. Dar cei mai interesaþi binenteles sunt comercianþii care se aºteaptã la profituri substanþiale de pe urma acestei sãrbãtori, ei ºtiind foarte bine cã aproape oricât de mult ar ridica preþurile la flori, ghivece, coroane sau jerbe, lumea tot va cumpãra pentru cã aºa este tradiþia. Ieri, în piaþa centralã a municipiului aproape cã nu mai era loc de florari. Cei mai mulþi dintre ei au venit de la sute de kilometri depãrtare pentru a-ºi vinde florile. Recunosc cã în doar trei zile de pe urma florilor vândute
Ai bijuterii sau obiecte de valoare?
Amanetul este soluþia salvatoare pentru traiul de zi cu zi e când am început sã simþim tot mai mult efectele crizei financiare, existã oameni care au ºtiut sã profitete de pe urma ei. Astfel în Valea Jiului rãsar ca ciupercile dupã ploaie tot mai multe case de amanet, proprietarii acestora sporindu-ºi veniturile considerabil de la o zi la alta.
D
Raul IRINOVICI
nins ca iarna. Salvamontiºtii îi sfãtuiesc pe turiºti sã nu se aventureze pe trasee. Condiþiile meteorologice sunt nefavorabile, este ceaþã, iar turiºtii pot aluneca uºor pe pietre. Veºti bune în zilele urmãzoare, însã, când meteorologii anunþã încãlzirea vremii. ªi în Parâng rãcirea vremii a adus zãpadã. La peste 1.700 de metri altitudine, stradul de zãpadã mãsoarã deja câþiva centimetri.
în prag de Ziua Morþilor, îºi asigurã veniturile pe cel puþin o lunã de zile. Sunt destui de puþin comercianþi care mai vin cu florile din proprile curþi, cei mai mulþi dintre ei au dezvoltat minii industrii din aºa ceva, dacã putem spune. ªi-au construit sere unde pot planta mult mai multe feluri de flori astfel sporindu-ºi profiturile din vânzarea lor. Întrebându-i dacã preþurile sunt uºor negociabile, parcã toþi înþeleºi bine din timp, ne spun cã nu se poate negocia nimic pentru astea sunt preþurile de peste tot ºi mai mult de atât ne spun cã dacã ni se par scumpe putem sã cumpãrãm de la alte tarabe dar nici gând de preþuri mai mici. Ne mai spun cã ºi dacã nu se vor cumpãra toate pânã în ziua de 1 noiembrie ei nu sunt dispuºi sã lase niciun leu din preþul lor. „Vin din Târgu Jiu în fiecare sãptãmânã de dinaintea sãrbãtorii ºi vând doar crizanteme. Ne pregãtim tot anul pentru aceastã sãrbãtoare”, a spus Ileana, o florãreasã din judeþul Gorj. Preþul unui buchet vândut de cultivatori este în funcþie de mãrime ºi calitate, dar sunt flori ieftine la 1 leu, pentru cã în acest an producþia a fost una bogatã.
Le putem observa foarte bine pe aproape toate strãzile, ele fiind ºi foarte bine semnalizate prin reclame luminoase mari ºi sãgeþi care sã ducã toþi clienþii direct la sursã, toate aceste lucruri binenteles în interesul oamenilor de afaceri care le conduc. Odatã ajunºi acolo putem vedea cã ofertele sunt foarte tentante mai ales pentru cei care au nevoie urgentã de bani. Obiectul cel mai bun al schimbului este binenteles aurul dar se poate lãsa la amanet ºi argint sau chiar ºi platinã, în locurile mai cu pretenþii. Vãzând cã lucrurile merg foarte bine ºi profitând de faptul cã poate lumea nu mai deþine aceste metale preþioase pe care sã le aducã, patronii s-au gândit pentru lumea care are nevoie de bani binenteles, sã accepte ºi alte lucruri de
valoare pe care pot lua bani frumoºi de la cei care au neapãrat nevoie de bani. Astfel de obiecte ar fi electrocasnice, laptopuri, camere video, aparate foto, telefoane de lux, pânã la
autoturisme pe care sumele oferite sunt normal la niºte preþuri forþe scãzute. Dar neavând ce face ºi împinºi de greutãþi ºi lipsa banilor oamenii recurg ºi la aceste metode de a mai scoate un ban pentru a-ºi platii datoriile la bãnci, facturi ºi în general pentru traiul de zi cu zi. Tot ce putem spune este cã aceastã situaþie în care am ajuns este foarte tristã, multe din obiectele care sunt duse la amaneturi fiind poate aproape noi iar altele având o valoare sentimentalã mare, dar toate aceste lucruri sunt date uitãrii din cauza neajunsurilor ºi a vieþii în care trãim.