Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 223
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 octombrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Drãgoescu, director cu planuri ºi incompatibilitãþi
Judecat în dosarul „Amantul famileii”
Poliþistul Sucilã mai este cercetat penal în cel puþin trei cauze ilele poliþistului din Vulcan, Adrian Sucilã, sunt tot mai grele, pentru cã, în afarã de dosarul în care este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, procurorii îl mai cerceteazã în alte trei cauze penale. ªi viceprimarul din Vulcan, Angela Stoica, este cercetat de procurori.
Z
>>> PAGINA A 5-A
Trei spectacole, trei tipuri de grupuri politice -a dat startul precampaniei electorale pentru alegerile parlamentare, de Ziua Vârstnicilor, când au avut loc, la Petroºani ºi Lupeni, trei spectacole. Modul de organizare ºi de acþiune al iniþiatorilor au dezvãluit trei tipuri de grupuri politice.
S
>>> PAGINILE 8-9
Doi profesioniºti, doi prieteni - dr. Raed Arafat ºi dr. Cãtãlin Popa oate schimba pãrintele SMURD, Raed Arafat, sistemul de sãnãtate din noua poziþie de ministru al Sãnãtãþii? ”Categoric, da. Aºa cum îl cunosc, da. Dar între dorinþã ºi putinþã este cale lungã. Totul depinde de factorul politic decizional, respectiv de echipa cu care va lucra. Dacã ar fi lãsat sã ºi-o aleagã el, am avea cu toþii de câºtigat” – dr. Cãtãlin Popa, ºef Serviciul Urgentã Vulcan.
P
ocietatea de închidere a minelor de huilã din Valea Jiului are director. Acesta este Petre Drãgoescu ºi, cel puþin în acest moment, vorbim despre înfiinþarea acesteia. „Deocamdatã am fost mandatat de cãtre minister pentru a înfiinþa o societate comercialã care va lua activele de la fosta Companie Huilei ºi, mai exact, minele catalogate neviabile. >>> PAGINA A 3-A
S
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012
umãrul persoanelor care beneficiazã de indemnizaþie de handicap este tot mai mare, de la o lunã la alta. Nici tinerii nu fac excepþie, iar statisticile sunt îngrijorãtoare.
N
Îngrijorãtor
Creºte numãrul persoanelor cu handicap
De la lunã la lunã, numãrul persoanelor cu handicap este tot mai mare. Numai în municipiul Petroºani sunt sute de persoane care beneficiazã de indemnizaþie de handicap, iar unii chiar de însoþitor. “La ora actualã, avem 145 de persoane, angajate cu carte de muncã, ca asistenþi persionali, iar alte 297 de persoane primesc indemnizaþie”,a declarat Cristina Mraz, ºeful Serviciului de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Altfel spus, în total sunt acum 442 de persoane care primesc indemnizaþie de handicap, iar numãrul lor este în creºtere de la o lunã la alta, dupã cum aratã datele oficiale. Grav este cã o parte dintre beneficiari suferã de diverse forme de cancere ºi se constatã o creºtere a inci-
denþei acestei boli nemiloase chair ºi în rândul tinerilor. De precizat cã persoanele bolnave de cancer pot beneficia de indemnizaþie de handicap, în cazul în care Comisia de Expertizã din cadrul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã decide cã dosarul se încadreazã în criteriile impuse de lege. Pentru întocmirea dosarului, este nevoie de bilet de trimitere de la medicul oncolog, toate biletele de internare în spital (de când a fost diagnosticat cu aceastã boalã), biletul de externare dupã intervenþia chirurgicalã (dacã a existat o intervenþie de rezecare a tumorii). De
asemenea, este nevoie de rezultatul analizelor anatomo-patologie. În cazul recidivelor sau metastazelor, ordinul prevede sã fie efectuate investigaþii de computer tomograf, iar pentru toate cazurile de cancer osos – scintigrafie osoasã. Dosarul trebuie sã conþinã, de asemenea, o trimitere de la medicul de familie ºi rezultatele anchetei sociale efectuate de serviciul Primãriei din localitatea unde domiciliazã solicitantul, o copie dupã actul de identitate al bolnavului, decizia de pensionare, în cazul în care a fost pensionat pe caz de boalã. Carmen COSMAN
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Miercuri 3.10.2012
DN 7 Deva - Sântuhalm Simeria DJ 687 Cristur Hunedoara DJ 687 Hunedoara Hãºdat DN 66 Cãlan - Bãcia DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
20:30 Cu banii jos 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 La birou
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:00 Cuceritorul (r) 15:15 Vouã (r) 15:45 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Iubire interzisã (r) 0:15 Împãratul mãrii (r) 1:45 Culoarea fericirii (r)
PRO TV
Prima TV
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Îngerul pãzitor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 România, te iubesc! (r) 1:00 Totul despre poker (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)
9:30 Secret de familie 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden
23:45 Mondenii (r) 0:30 Focus (r) 1:30 Trãdaþi în dragoste
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Un fenomen cultural fãrã frontiere - Vaillant-Pif 11:10 Rezumatele zilei UEFA Champions League (r) 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Bun venit la Mogadishu! 23:10 Prost sã fii, noroc sã ai! 1:00 Dãnutz S.R.L. (r) - Prima parte
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012 uvernul a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru Electrocentrale Paroºeni ºi Termocentrala Mintia. Paroºeni, venituri de aproape 300.000 mii de lei.
G
Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri ºi cheltuieli, precum ºi nivelul cheltuielilor în structurã reprezintã limitã maximã ºi nu pot fi depãºite decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilã a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale ºi al Ministerului Finanþelor Publice, prin promovarea unei hotãrâri de rectificare a bugetului de venituri ºi cheltuieli. În cazul în care în execuþie se înregistreazã nerealizãri ale veniturilor totale aprobate,
ocietatea de închidere a minelor de huilã din Valea Jiului are director. Acesta este Petre Drãgoescu ºi, cel puþin în acest moment, vorbim despre înfiinþarea acesteia.
S
„Deocamdatã am fost mandatat de cãtre minister pentru a înfiinþa o societate comercialã care va lua activele de la fosta Companie Huilei ºi, mai exact, minele catalogate neviabile. Practic mandatul s-a discutat cu data 28 septembrie, urmând ca în perioada urmãtoare, sã înfiinþãm o societate comercialã nouã. Nimic nou pânã aici”, a spus Petre Drãgescu, director Societatea de Închidere a Minelor.
egea-i lege, dar nu se aplicã
L
Lucrurile devin, însã, încurcate odatã cu înfiinþarea societãþii. Minerii de aici vor trebui sã parcurgã niºte etape, imposibil de realizat în scurt timp ºi acesta ar fi un impediment. „Este nevoie de emitere a unui act normativ care sã amendeze câteva din legi. Aici mã refer la Codul Muncii, la Legea 319, - a securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, la Ordonanþa de Urgenþã 34, cea a achiziþiilor publice. Pentru cã per-
Termocentralele Paroºeni ºi Mintia cu bugete aprobate
M
intia cu venituri de trei ori mai
mari
Faþã de Termocentrala Paroºeni la Mintia veniturile sunt de aproape 3 ori mai mari. Astfel, conform documentelor din Monitorul Oficial,
Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi Termice “Electrocentrale Paroºeni” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proporþional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienþã aprobaþi. Venituri din exploatare ale Termocentralei Paroºeni sunt
Raul IRINOVICI
de 299.468 mii de lei, din care 262.941 rezulta din din producþia vândutã. Cheltuielile totale ale Electrocentralei Paroºeni sunt aproape egale cu veniturile. Astfel cheltuielile Termocentralei Paroseni se ridica la suma de 299.409 mii de lei. Profitul societãþii este de 59 de mii de lei.
Drãgoescu, director cu planuri ºi incompatibilitãþi ºi practic, ei vor fi încadraþi la societatea de închidere a minelor de huilã. Sumele cu care minerii vor pleca nu au fost încã stabilite ºi se ºtie doar suma finalã alocatã închiderii minelor.
ª
sonalul trebuie preluat cu toate drepturile salariale ºi cele ce decurg de la societatea de unde se lichideazã la zi, urmând ca, la o datã anterioarã, sã se renegocieze un nou contract colectiv de muncã. Este vorba ºi despre transferul unor pãrþi din contractele comerciale, fie cã sunt de livrare a unor piese de schimb sau de servicii ºi, nu în ultimul rând este vorba despre acreditivele deschise la diferite unitãþi miniere, cum este Paroºeni, pentru montarea unui complex mecanizat, la panoul III, startul 3. Toate acestea trebuie corelate cu legile în vigoare, dar practic, parte din ele ar fi imposibil de realizat. ªi aici vã dau ca exemplu: azi trebuie sã facem lichidarea ºi reangajarea
la Mintia sunt estimate venituri de 986.591 mii de lei, iar cheltuielile sunt de 985.383 mii lei. Spre deosebire de Paroºeni la Mintia au fost cuprinse ºi cheltuielile cu plãþile compensatorii conform Contractului Colectiv de Muncã aferente disponibilizãrilor potrivit programelor de disponibilizãri. Aici a fost inclusã suma de 13.273 mii de lei. În acest an 200 de angajaþi ai Electrocentrale Mintia vor pãrãsi sistemul.
a 2455 de oameni, într-o singurã zi, la un singur birou, la ENEL Petroºani. În ziua urmãtoare, toþi cei 2455 ar trebui sã facã vizita medicalã pe care o cere Codul Muncii, la angajare. În acelaºi timp, legea privind securitatea în muncã, spune cã instruirea la angajare trebuie fãcutã minim 8 ore pentru fiecare în parte. Asta înseamnã cã se fac transferuri, se asimileazã ca fiind valabile vizitele medicale ºi cele de instruire, urmând ca ele sã se revizuiascã la scadenþe”, a declarat Petre Drãgoescu. Vom vorbi despre noua societate înfiinþatã la standarde normale pânã la finele anului 2018. Aici, la firma ce va închide minele de huilã, vor fi ºi minerii care se vor disponibiliza
i director ºi consilier local
Petre Drãgoescu ar putea fi ºi incompatibil. Asta pentru cã ocupã o funcþie publicã la Petroºani, unde este consilier local, ºi tot aici va fi ºi director al Societãþii de închidere a minelor. „Este legea în care se aratã gradul de incompatibilitate a unui director, administrator, cu regiile autonome care se desfãºoarã cu capital local sau judeþean ºi cel referitor la societãþi comerciale cu capital de stat de nivel naþional, care îºi au sediul sau desfãºoarã activitate pe teritoriul administraþiei publice
locale. Categoric, la noi aici e puþin discutabilã problema de sediu, pentru cã noi nu avem un sediu proprietate. Va fi pentru societatea de închidere a minelor un sediu provizoriu, în chirie ºi, deci cu siguranþã, ne vom apleca ºi asupra acestei probleme. Dacã personalul de specialitate va gãsi de cuviinþã cã aºa stau lucrurile, vom face cum prevede legea”, a mai adãugat Drãgoescu. Potrivit conducerii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, noua societate care se va ocupa de închiderea celor trei mine neviabile din Valea Jiului (Petrila, Paroºeni ºi Uricani) a fost înscrisã la Registrul Comerþului, în urmã cu o sãptãmânã. Societatea de Închidere a Minelor trebuia înfiinþatã pânã la 1 septembrie, dar se pare cã din 6 august au tot fost amânate termenele în care trebuiau date cele douã Hotãrâri de Guvern. Diana MITRACHE
Sindicaliºtii cer masã caldã la suprafaþã, legea nu prea permite eprezentanþii minerilor din Valea Jiului au venit cu propunerea de a acorda masã caldã ortacilor de la suprafaþã.
R
Asta s-a cerut la întâlnirea ce a avut loc între sindicaliºtii de la Muntele ºi conducerea CNH, care a motivat cã nu existã o astfel de posibilitate. „Nu cred cã vom putea acorda hranã pentru cei de la suprafaþã. Legea nu permite acum acest lucru. Nu Avem deci, un cadru legal”, spune Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH. Masa caldã este o facilitate obþinutã pentru ortacii care intrã sub pãmânt ºi lucreazã în condiþii dificile. Fiecare miner are posibilitatea sã ia o masã caldã la intrarea în ºut, iar de acest privilegiu beneficiazã 5.940 de oameni. Restul pânã la 7.655 sunt personal TESA ºi de la suprafaþã, pentru care sindicaliºtii ar vrea sã introducã masa caldã. Sindicaliºtii au cerut lãmuriri ºi în ceea ce priveºte disponibilizãrile ce se preconizeazã, dar nici în acest sens nu au obþinut un rezultat final. „Nu ºtim. Încercãm sã înfiinþãm cât mai repede societatea de închidere, dupã care vom avea ºi termene pentru disponibilizãri”, a mai adãugat Drãgoi, care s-a întâlnit cu sindicaliºtii la începutul acestei sãptãmâni. În plus, la întâlnirea sindicate administraþie s-a discutat ºi despre minerii care vor ajunge pensionari. Cel mai probabil, aceºtia se vor transfera la societatea de închidere de mine. Diana MITRACHE
4 Actualitate ucrãrile din Petroºani vor fi inaugurate pânã la finele lunii octombrie. Potrivit primarului, atunci vor fi ele finalizate, iar odatã cu centrul civic, va fi inauguratã ºi zona de agrement de la Brãdet.
L
La inaugurare vor fi prezenþi reprezentanþii constructorului, ca ºi cei ai finanþatorului. „În cursul lunii octombrie va fi inaugurat tot proiectul, în funcþie de cum o sã discut ºi cum o sã discut ºi cu constructorul ºi cu cei de la ARD Vest, pentru cã ºi ei sunt parte a acestuia”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile au vizat amenajarea parcurilor, a Centrului Civic, pre-
ai mulþi localnici din comuna Bãniþa sunt aproape de a porni o rãscoalã împotriva unor sãteni pe care-i acuzã cã le-au prãdat gospodãriile de trei ani încoace. Oamenii vor sã-ºi facã singuri dreptate dupã ce autoritãþile s-au dovedit neputincioase în a rezolva cazurile de furt.
M
Întocmai ca în judeþul Satu Mare unde mai mulþi hoþi au fost la un pas de a fi linºaþi chiar în secþia de poliþie de cãtre localnicii unei comune, mai mulþi oameni pãgubiþi din Bãniþa vor sã procedeze la fel. Aºa îºi vor putea recupera paguba sau mãcar se vor rãzbuna pe un clan de hoþi care îi prãduieºte repetat de trei ani încoace. Degeaba au depus plângeri la poliþie pentru cã hoþii au rãmas neprinºi ºi chiar ºi cu dovada, adicã o filmare surprinsã de camerele de supraveghere în timp ce hoþii dãdeau o loviturã, tot nu s-a întâmplat nimic. Unul singur dintre pãgubiþi susþine cã are o pagubã de circa 50 de mii de euro pânã acum. Poliþiºtii din Bãniþa le-au spus cã dacã nu i-au prins în flagrant, nu au pe cine sã suspecteze ºi în plus, fiarele lor dispãrute nu reprezintã valoare. „De anul trecut din februarie au început hoþii sã mã prãduie la atelier, am un atelier auto. S-au înfruptat ca dintr-o minã de aur. Am pagubã în total de 50 de mii de euro. Mi-au furat ºi stupii, mam dus la poliþie ºi nici un rezultat. La fiecare furt am depus plân-
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012
Lucrãri inaugurate dupã 2 luni
cum ºi a parcurilor din oraº. Autoritãþile locale de la Petroºani au avut la dispoziþie 19 milioane ºi jumãtate de lei, din care 12.6 milioane lei reprezintã contribuþia Uniunii Europene ºi 2.7 milioane lei contribuþia Guvernului României, Consiliului local Petroºani revenindu-i doar o cotã
de cofinanþare de puþin peste 4 milioane de lei pentru implementarea acestui proiect. El trebuia inaugurat la finele lunii august, dar constructorul a motivat cã vremea din primãvara trecutã a fãcut ca unele termene sã fie amânate. Diana MITRACHE
Parc ºi borduri noi eprezentanþii primãriei din Petroºani au demarat o serie de lucrãri care au vizat reamenajarea parcului amplasat în apropierea clãdirii primãriei.
R
Toaletarea ºi îndepãrtarea crengilor uscate
bordurilor. În zilele urmãtoare va demara ºi asfaltarea strãzilor afectate de înlocuirea conductelor de termoficare. “Vom înlocui bordurile cu altele noi ºi vom reamenaja trotuarele ºi strãzile. Acestea vor fi asfaltate pentru a remedia urmãrile operaþiunii de înlocuire a conductelor de termoficare uzate”, a mai spus Lucian Dragomir.
În prag de rãscoalã la Bãniþa gere, a venit politia s-a uitat ºi a plecat. Au zis cã doar nu o sã pãzeascã nimeni fiarele mele, cã n-au valoare. Sunt autori necunoscuþi aºa au spus. N-au þinut cont de filmãri ºi consider cã e lipsã de interes. Cu toþi din comunã cu care am vorbit, toþi au probleme, sunt foarte multe furturi ºi inclusiv ºcoala din Bãniþa au spart-o”, spune Alexandru Sibiºan (51 de ani), unul dintre pãgubiþi. i-au prins în fapt nu pot sã facã nimic”, a declarat Ion Vladislav (61 ani), o altã victimã a clanului de hoþi. Un alt localnic s-a ales cu benzinãria de lângã DN 66 prãduitã în doar 30 de scunde.
V or dreptate
H
oþii ºi-au mãrit aria de atac
Un alt localnic s-a ales cu o pagubã considerabilã în urmã cu circa douã luni, însã a reuºit sã obþinã o dovadã a furtului pe baza cãreia s-ar fi putut realiza un cerc de suspecþi. Doar cã poliþiºtii n-au fost prea interesaþi de dovadã. „Pe data de 27 august mi-au intrat în curte ºi dimineaþa am vãzut cã dintr-o anexã au fost furate cazanele de þuicã ºi au fost duse lângã drum. Apoi bãgate într-o maºinã. Am chemat poliþia de la Bãniþa ºi nici un rezultat. Pe o camerã se vede un Opel care a trecut ºi cu care s-a transportat ceea ce s-a furat. Îþi este fricã sã mai ieºi din casã. Poliþia a venit ºi s-a uitat, nici un rezultat. Acum o sãptãmânã s-a furat iar ºi autorii sunt necunoscuþi de poliþiºtii. Pe partea Meriºorului oamenii sunt sub teroare. Li s-au furat drujbe, cositori, cazane de þuicã. Am indicat suspecþii ºi au zis cã dacã nu
Oamenii se gândesc din ce în ce mai serios sã-ºi facã singuri dreptate ºi sã-i prindã pe hoþi. Unii cred cã o poterã în urma cãreia hoþii sã fie prinºi la locul jafului ºi apoi mustraþi ar fi soluþia pentru a putea dormi liniºtiþi. Poliþiºtii spun însã cã nu este o soluþie ºi pot rãspunde în faþa legii. „Îi prindem ºi apoi tocaþi mãrunt pânã dimineaþa, pânã recunosc tot. ªi sã spunã ce ºi cât ne-au furat. Asta e singura soluþie dacã nimeni nu-i prinde de trei ani încoace”, spune o altã victimã din comunã. Potrivit inspectorului Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara, în comunã s-au înregistrat furturi dar nu poate fi vorba de un prejudiciu aºa de mare. „Este un dosar penal ºi se fac cercetãri în cauzã. Avem un cerc de suspecþi, într-adevãr pânã acum furturile sunt cu autor necunoscut. În cazul cetãþeanului care are service, el este abandonat, a plecat prin strãinãtate ºi reclamã cã i s-a mai furat câte ceva. Nicidecum nu e vorba de un prejudiciu de 50 de mii de euro. Nu este un fenomen, o chestie organizatã, sunt furturi mãrunte din anexe gospodãreºti”, a declarat Niþu. Maximilian GÂNJU
ale sãlciilor din respectiva locaþie a fost urmatã de cosirea ierburilor ºi de îndepãrtarea gunoaielor. “Am avut ca obiectiv curãþirea acestui pãrculeþ de gunoaie, bãlãrii ºi crengi uscate, ceea ce am ºi realizat”, a precizat Lucian Dragomir, director SPADPP Primãria Petroºani. În aceeaºi zonã, amplasatã în spatele primãriei, respectiv pe strãzile ªt. O. Iosif ºi gen. Dragalina a început ºi operaþiunea de înlocuire a
Pe de altã parte, în aceeaºi zonã, a început ºi reamenajarea clãdirii fostului cinema “7 Noiembrie”. Lucrãrile sunt executate de cãtre un om de afaceri local care a precizat cã va pãstra destiniþia iniþialã a clãdirii, respectiv cea de cinematograf. Mircea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012 entru prima datã de la începerea procesului în care agentul de poliþie Adrian Sucilã este cercetat pentru act sexual cu un minor ºi corupþie sexualã, ºedinþa s-a þinut cu uºile închise. Totuºi, complicele acestuia, o tânãrã de 19 ani, nu a fost niciodatã arestatã ºi nici mãcar nu are interdicþie.
P
Nu a avut nimeni acces în sala de judecatã de la Petroºani, unde Adrian Sucilã, poliþistul de la Vulcan, a avut proces. La termenul din 2 octombrie, nici rudele ºi nicio altã persoanã, decât cele citate, nu au putut intra în sala de judecatã. „Este vorba
Termen cu uºile închise în dosarul poliþistului Sucilã rare provizorie ºi s-a menþinut cea de arest preventiv. Urmeazã ca în data de 16 octombrie sã fie repusã din nou în discuþie. Nu voi face recurs, inculpatul nu doreºte, tocmai pentru cã în data de 16 se va dispune din nou cu privire la arestarea preventivã ºi, cel mai probabil, atunci vom folosi, dacã e nevoie, calea de recurs”, a mai adãugat despre o parte vãtãmatã minorã în cauzã ºi din acest considerent ºedinþa a fost declaratã nepublicã. Am formulat pentru inculpat o cerere de eliberare sub control judiciar ºi s-a dat termen pentru a se soluþiona cererea de strãmutare a procesului, la Curtea de Casaþie ºi Justiþie. Instanþa
Tomescu. În acest dosar este acuzatã de complicitate ºi fiica viceprimarului din Vulcan (Angela Stoica), Mihaela Stoica, cea care nu a fost încã audiatã ºi care nu are nicio interdicþie de a pãrãsi localitate, în timp ce Adrian Sucilã este arestat din 4 iulie. Diana MITRACHE
a stabilit termen la Înalta Curte pe data de 9 octombrie ºi termen în dosar s-a stabilit în 16 octombrie”, a spus avocatul lui Sucilã, Daniel Tomescu. Sucilã nu a fost eliberat nici la acest termen, iar avocatul sãu spune cã asta ar putea fi decisã la urmãtorul termen. „S-a respins cererea de elibe-
Judecat în dosarul „Amantul famileii”
Poliþistul Sucilã mai este cercetat penal în cel puþin trei cauze ilele poliþistului din Vulcan, Adrian Sucilã, sunt tot mai grele, pentru cã, în afarã de dosarul în care este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, procurorii îl mai cerceteazã în alte trei cauze penale. ªi viceprimarul din Vulcan, Angela Stoica, este cercetat de procurori.
tribuire de material pornografic. Presupusã victimã într-unul din dosarele aflate în cercetare, Angela Stoica este ºi cercetatã penal în alt dosar, instrumentat de asemenea de procurorii hunedoreni, pentru favorizarea infractorului. Sursele citate anterior spun cã aceasta a refuzat
Z
Partidele de sex cu fiul minor al Angelei Stoica, care susþin procurorii cã s-ar fi petrecut, îi creeazã lui Adrian Sucilã numai probleme. Totul a început de altfel de la niºte interceptãri telefonice într-un dosar colateral, legat de incendierea autoturismu-
cã îl favorizeazã pe Adrian Sucilã.
C lui familiei primarului din Vulcan, iar procurorii s-au autosesizat în toate aceste cauze. Una dintre ele, cea legatã de relaþiile sexuale pe care Sucilã le-ar fi întreþinut cu fiul minor al viceprimarului Angela Stoica este deja pe rolul Judecãtoriei Petroºani, dar la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara mai sunt în cercetare încã douã
dosare penale. Potrivit unor surse judiciare, unul este constituit pentru comiterea infracþiunii de ºantaj, victima fiind vicele din Vulcan, dar ºi pentru divulgarea de informaþii cu caracter secret, iar cel de-al doilea pentru dis-
sã dea vreo declaraþie în dosarul de corupere sexualã, pe motiv cã sunt vizaþi ambii copii ai ei, dar reprezentanþii Parchetului au considerat
ercetat ºi la Petroºani
Poliþistul mai este însã incriminat ºi în alt dosar penal, aflat în cercetare la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. În acest caz, plângerea i-a fost fãcutã de o femeie din Vulcan, Elena Dogaru, care îl acuzã cã i-ar fi falsificat semnãtura pe un proces verbal de contravenþie. Iniþia, procurorii au dispus neînceperea urmãririi penale, dar zilele trecute, dupã ce
Apa caldã mai întârzie un pic urnizarea apei calde, în municipiul Petroºani, va F fi reluatã abia la mijlocul lunii octombrie, noua datã avansatã de cãtre conducerea termocentralei din Paroºeni fiind 12 octombrie. În respectiva zi se vor împlini 2 luni de când la robinetele celor rãmaºi branºaþi la sistemul centralizat de furnizare a apei calde menajere nu a
femeia a atacat rezoluþia iniþialã, s-a decis infirmarea soluþiei iniþiale ºi reluarea cercetãrii de cãtre un procuror criminalist. Pentru stabilirea adevãrului, s-a dispus totodatã efectuarea unei expertize grafologice asupra semnãturii contestate. Elena Dogaru spune cã acþiunile poliþistului vulcãnean urmãresc de fapt favorizarea unui cumnat de-al ei, martor definitoriu în procesul pe care Adrian Sucilã i l-a intentat comandantului IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru, ºi pe care, de altfel, l-a ºi câºtigat. Carmen COSMAN
mai curs un strop de apã. “Sperãm ca parametrii optimi pentru furnizarea apei calde menajere sã fie atinºi în data de 12 octombrie ºi sã putem relua furnizarea acesteia. Totul depinde de SE Paroºeni. Noi, în ceea ce ne priveºte, vom finaliza astãzi lucrãrile de modernizare a reþelei de termoficare. Este vorba despre cele demarate în zona strãzilor ªt. O. Iosif ºi Gen. Dragalina”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În prezent, circa 2.000 dintre cele 13.000 de apartamente din Petroºani mai sunt branºate la sistemul centralizat de furnizare a apei calde menajere. Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012
6 Turism ensiune turisticã la ªoimuº. O societate din ªoimuº este interesatã de construcþia unei pensiuni turistice în localitate. Astfel, reprezentanþii societãþii îi invitã pe cei interesaþi sã prezinte ofertã pentru execuþie construcþiimontaj, pentru realizarea unui proiect de investiþii finanþat prin PNDR prin mãsura 313, cu denumirea PENSIUNE TURISTICÃ sat Boholt, comunã ªoimuº, extravilan din localitatea Boholt, judeþul Hunedoara. Este vorba de realizarea unei pensiuni turistice în mediul rural prin fonduri europene.
P
Douã importante biserici ortodoxe sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România. Este vorba de Bisericã ,,Sf.Nicolae” din satul ªoimuº ºi Biserica “Adormirea Macii Domnului” din Sulighete.
iserica ,,Sf. Nicolae” din ªoimuº
B
Biserica a fost ridicatã în anul 1705, dupã cum o dovedeºte inscripþia dãltuitã în pragul de sus al uºii, spre naos. Pereþii, din bârne de stejar îmbinate în coada de rândunicã, delimiteazã o navã dreptunghiularã ºi o absidã în prelungire, poligonala cu trei laturi. Dimensiunile modeste
Turism 7
Pensiune turisticã pe fonduri europene într-o zonã cu potenþial turistic de chei creat de pârâul Teiului (Valea Pietroasã). Vulcanismul a generat o succesiune largã de roci care se prezintã sub formã de curgeri de lavã vulcanice, apar astfel de alternante de piroclastile, marne, marnocalcare, gresii calcaroase ºi argile.
din C alcarele dealul Mãgura
i-au fost amplificate, spre vest cu un nou pronaos (sec.XIX), peste partea adãugatã amplasându-se ºi scundã
clopotniþã, cu un foiºor simplu. De remarcat ancadramentul intrãrii, de pe latura sudicã, bogat ornamentat cu un chenar din cruci pieziºe ºi trei chenare pe motivul dinte de lup, precum ºi cu rozete. Înainte de 1966, suprafaþa bârnelor dinspre interior, a fost cãptuºitã cu placaj peste fragmente de picturã muralã.
iserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Sulighete
B
Aceasta bisericã din lemn este construitã, dupã pãrerea specialiºtilor, cândva anterior sec. al XVIII-lea. Ea se afla pe dealul Bozanesti, de unde dominã întreaga aºezare ce se gãseºte într-o depresiune largã. Acest lãcaº de cult a trecut de- a lungul timpului prin mai multe renovãri, biserica fiind tencuita la exterior, acoperiºul actual având învelitoarea din tigla, turnul-clopotnita, cu foiºor, fiind cãptuºit cu tablã ºi înfundat, la fel ºi coiful ascuþit fiind învelit cu tabla. Monumentul are dimensiuni apreciabile, datorate atât lãrgirii pereþilor laterali, rezultând astfel o absidã
decroºatã, poligonala, cu cinci lãturi, cât ºi lungirii edificilui, prin intercalarea unei travee. În 1890, Dionisie Iuga de la Nicula, picteazã cerimea ºi tâmplã, cosemnindu-ºi activitatea pe timpanul de vest al bolþii naosului: ,,zugrãvit prin Dionisie Iuga cantor et zugrav de Nicula 1890”. Temele iconografice ale acestui perete sunt: Învierea; Înãlþarea; Pogorârea Duhului Sfânt; Proorocul Ilie. Pictura bolþii naosului cuprinde :Evangheliºtii; Rãstignirea; Cina cea de tainã. Pe bolta altarului temele sunt: Naºterea Domnului; Botezul; Cei trei ierarhi. Pictura de la Sulighete este pãtrunsã de spiritul icoanelor pe sticlã, fiind cea mai reuºitã din activitatea lui Dionisie Iuga, care a pictat mai multe biserici din Transilvania. Totodatã, comuna deþine ºi mai multe obiective turistice.
R
ezervaþia naturalã Boholt
Rezervaþia naturalã Boholt este situatã pe valea Teiului, la circa 500 m amonte de confluenþa cu pârâul Boholtului ºi include sectorul
Localizate pe teritoriul comunei Bãiþa, pe traseul ªoimuº –Paulis – Lunca – Bãiþa(12 km), Calcarele din Dealul Mãgura, prezintã un interes peisagistic, speologic, floristic ºi faunistic deosebit. Formaþiunile carstice sunt reprezentate de peºteri ºi doline cu numeroase vestigii paleolitice. Vegetaþia stâncãriilor cuprinde numeroase ele-
mente termofile rare. În apropierea comunei sunt localizate mai multe obiective de interes turistic.
C
etatea Deva
Situatã în imediata apropiere a Soimusului, dincolo de podul de peste râul Mureº, care face legãtura cu municipiul Deva, cetatea domina Valea Mureºului, oferind o splendidã panoramã a întregii zone..Atestata documentar la 1269, cã fortãreaþa militarã, va fi transformatã de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar. În sec. XVI, XVII ºi XVIII fortãreaþa va fi amplificatã succesiv, ajungând printre cele mai puternice din Transilvania. Cetatea Deva a suferit dese asedii din partea turcilor în anii 1550, 1552si 1557. Aici se vor refugia nobilii în anul 1784, fiind asediaþi în douã rânduri de þãranii rãsculaþi ai lui Horea. Deºi au fost respinºi, þãranii vor adresa nobilimii din cetate, celebrul
Ultimatum. În timpul Revoluþiei de la 1848-1849, aici a fost sediul trupelor imperiale, care au intervenit împotriva revoluþionarilor maghiari. Aruncatã în aer în 1849, cetatea se prezintã azi în ruinã. Mai multe centuri de ziduri puternice, ce urmeazã curbele de nivel sunt întãrite cu turnuri pãtrate sau circulare ºi cu porþi monumentale. În incinta centralã se afla ruinele palatului nobiliar. În anul 2004 a fost inaugurata telecabina care asigurã accesul pe cetate, fiind unul dintre importantele puncte de atracþie prntru turiºti Sub dealul cetãþii se afla Palatul Magna Curia (actualul sediu al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane), construit în sec.XVI. Transformat de
Gabriel Bethlen in1621, Magna Curia a dobândit o înfãþiºare prevalent baroca în sec. XVIII, când I se adãuga o scarã monumentalã dinspre parc ºi un balcon polilobat.
S
ãcãrîmb
Privitã dinspre Valea Mureºului, aºezarea de pe versantul nordic al Munþilor Metaliferi pare o imagine de basm , cu cele trei bisericuþe albe cu turlele scânteind în soare ºi câteva cãsuþe pierdute în verdele pãdurii. Satul Sacarimb, situat pe traseul Soimus- Certeju de SusSacarimb( DJ 761-20 km), are o istorie celebrã, ca centru minier cu valenþe europene. Timp de peste 150 de ani, Sacarimbul a fost cea mai importantã localitate din zonã. Prima galerie de mâna din Sacarimb se deschide în anul 1747, dupã care localitatea va cunoaºte o dezvoltare deosebitã. Pe la 1858, conform unui recensãmânt, în Sacarimb erau 2384 de locuitori. În perioada 1748- 1876, minele de la Sacarimb au produs 40.423 kg. de aur, fiind cele mai productive mine din Europa. Spre sfârºitul sec.XIX, rezevele de aur se epuizeazã, iar minele se vor inchde pe rând. La recensãmântul din 1930, în Sacarimb mai erau 698 locuitori. Din înfloritorul “oppidum montanisticum” de altãdatã, din orãºelul minier prosper, cu ºcoli ºi biserici, cu cârciumi ºi magazine ticsite de marfã adusã de la Viena ºi Budapesta, orãºelul în care se vorbeau cinci - ºase limbi, unde funcþionau o fanfarã minierã, un cor, o orchestrã
simfonicã de nivel european ºi câteva orchestre de camerã, orãºelul în care a funcþionat prima ºcoalã tehnica minierã din þarã, au rãmas doar câteva clãdiri ºi amintirea unor vremuri de demult (Nicu Jianu-Drumetii în Carpaþi, Editura Emia,
Deva, 2005). Turistul care urca Mãgurile Sacarimbului (la 750m altitudine), pe un drum recent modernizat, poate vizita aceastã aºezare cu trecutul sãu încãrcat de istorie, de unde i se deschde o splendidã panorama spre Valea Mureºului ºi împrejurimi. În apropierea localitãþii se afla o rezervaþie de fagi albi, pe care localnicii o numesc ,,pãdurea de argint”
M
ãgura Uroiului
Rezervaþia naturalã Mãgura Uroiului se gãseºte pe teritoriul oraºului Simeria, pe ruta Soimus-BalataHarau- Chimindia- Uroi( 20 km ). Este un sit unic prin bogãþia enclavelor ºi geodelor ºi prin varietatea mineralogicã. Mãgura Uroiului este un corp vulcanic de vârstã miocenã, reprezentat sub forma unei cupole. În masivul Mãgura Uroiului, funcþiona o mare cariera romana din care s- au extras mari cantitãþi de augit- andezit, pentru construcþiile ºi monumentele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia ºi alte aºezãri din zonã.
rboretumul (parcul dendrologic) din Simeria
A
Rezervaþie dendrologicã ºi peisagerã cu valoare de unicat pentru patrimoniul naþional, Arboretumul Simeria a fost creat la începutul sec. XVIII. În decursul istoriei, parcul a aparþinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiarã (Gyulay, Kun, Fay ºi Ocskay). Colecþia dendrologicã a parcului moºtenitã de la vechii proprietari se ridicã la
mijlocul sec.XX, la peste 250 taxoni, în prezent existând 2165. Înfiinþatã în 1954 în incinta Arboretumului, Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria desfãºoarã ample acþiuni de conservare, ameliorare ºi dezvoltare, pentru menþinerea ºi ameliorarea pisajelor, îmbogãþirea colecþiei ºi realizarea de plantaþii pilot cu specii exotice de interes forestier.Importanta dendrologicã, forestiera, peisagistica, didacticã ºi recreativa a acestui ,,sit” de patrimoniu naþional ºi chiar internaþional este confirmatã ºi atestatã de numeroase personalitãþi ale ºtiinþei din þarã ºi din strãinãtate. Arboretumul din Simeria se afla, potrivit Enciclopediei Britanice, pe locul 3 în Europa ºi locul 11 în lume, între parcurile dendrologice. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012
6 Turism ensiune turisticã la ªoimuº. O societate din ªoimuº este interesatã de construcþia unei pensiuni turistice în localitate. Astfel, reprezentanþii societãþii îi invitã pe cei interesaþi sã prezinte ofertã pentru execuþie construcþiimontaj, pentru realizarea unui proiect de investiþii finanþat prin PNDR prin mãsura 313, cu denumirea PENSIUNE TURISTICÃ sat Boholt, comunã ªoimuº, extravilan din localitatea Boholt, judeþul Hunedoara. Este vorba de realizarea unei pensiuni turistice în mediul rural prin fonduri europene.
P
Douã importante biserici ortodoxe sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România. Este vorba de Bisericã ,,Sf.Nicolae” din satul ªoimuº ºi Biserica “Adormirea Macii Domnului” din Sulighete.
iserica ,,Sf. Nicolae” din ªoimuº
B
Biserica a fost ridicatã în anul 1705, dupã cum o dovedeºte inscripþia dãltuitã în pragul de sus al uºii, spre naos. Pereþii, din bârne de stejar îmbinate în coada de rândunicã, delimiteazã o navã dreptunghiularã ºi o absidã în prelungire, poligonala cu trei laturi. Dimensiunile modeste
Turism 7
Pensiune turisticã pe fonduri europene într-o zonã cu potenþial turistic de chei creat de pârâul Teiului (Valea Pietroasã). Vulcanismul a generat o succesiune largã de roci care se prezintã sub formã de curgeri de lavã vulcanice, apar astfel de alternante de piroclastile, marne, marnocalcare, gresii calcaroase ºi argile.
din C alcarele dealul Mãgura
i-au fost amplificate, spre vest cu un nou pronaos (sec.XIX), peste partea adãugatã amplasându-se ºi scundã
clopotniþã, cu un foiºor simplu. De remarcat ancadramentul intrãrii, de pe latura sudicã, bogat ornamentat cu un chenar din cruci pieziºe ºi trei chenare pe motivul dinte de lup, precum ºi cu rozete. Înainte de 1966, suprafaþa bârnelor dinspre interior, a fost cãptuºitã cu placaj peste fragmente de picturã muralã.
iserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Sulighete
B
Aceasta bisericã din lemn este construitã, dupã pãrerea specialiºtilor, cândva anterior sec. al XVIII-lea. Ea se afla pe dealul Bozanesti, de unde dominã întreaga aºezare ce se gãseºte într-o depresiune largã. Acest lãcaº de cult a trecut de- a lungul timpului prin mai multe renovãri, biserica fiind tencuita la exterior, acoperiºul actual având învelitoarea din tigla, turnul-clopotnita, cu foiºor, fiind cãptuºit cu tablã ºi înfundat, la fel ºi coiful ascuþit fiind învelit cu tabla. Monumentul are dimensiuni apreciabile, datorate atât lãrgirii pereþilor laterali, rezultând astfel o absidã
decroºatã, poligonala, cu cinci lãturi, cât ºi lungirii edificilui, prin intercalarea unei travee. În 1890, Dionisie Iuga de la Nicula, picteazã cerimea ºi tâmplã, cosemnindu-ºi activitatea pe timpanul de vest al bolþii naosului: ,,zugrãvit prin Dionisie Iuga cantor et zugrav de Nicula 1890”. Temele iconografice ale acestui perete sunt: Învierea; Înãlþarea; Pogorârea Duhului Sfânt; Proorocul Ilie. Pictura bolþii naosului cuprinde :Evangheliºtii; Rãstignirea; Cina cea de tainã. Pe bolta altarului temele sunt: Naºterea Domnului; Botezul; Cei trei ierarhi. Pictura de la Sulighete este pãtrunsã de spiritul icoanelor pe sticlã, fiind cea mai reuºitã din activitatea lui Dionisie Iuga, care a pictat mai multe biserici din Transilvania. Totodatã, comuna deþine ºi mai multe obiective turistice.
R
ezervaþia naturalã Boholt
Rezervaþia naturalã Boholt este situatã pe valea Teiului, la circa 500 m amonte de confluenþa cu pârâul Boholtului ºi include sectorul
Localizate pe teritoriul comunei Bãiþa, pe traseul ªoimuº –Paulis – Lunca – Bãiþa(12 km), Calcarele din Dealul Mãgura, prezintã un interes peisagistic, speologic, floristic ºi faunistic deosebit. Formaþiunile carstice sunt reprezentate de peºteri ºi doline cu numeroase vestigii paleolitice. Vegetaþia stâncãriilor cuprinde numeroase ele-
mente termofile rare. În apropierea comunei sunt localizate mai multe obiective de interes turistic.
C
etatea Deva
Situatã în imediata apropiere a Soimusului, dincolo de podul de peste râul Mureº, care face legãtura cu municipiul Deva, cetatea domina Valea Mureºului, oferind o splendidã panoramã a întregii zone..Atestata documentar la 1269, cã fortãreaþa militarã, va fi transformatã de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar. În sec. XVI, XVII ºi XVIII fortãreaþa va fi amplificatã succesiv, ajungând printre cele mai puternice din Transilvania. Cetatea Deva a suferit dese asedii din partea turcilor în anii 1550, 1552si 1557. Aici se vor refugia nobilii în anul 1784, fiind asediaþi în douã rânduri de þãranii rãsculaþi ai lui Horea. Deºi au fost respinºi, þãranii vor adresa nobilimii din cetate, celebrul
Ultimatum. În timpul Revoluþiei de la 1848-1849, aici a fost sediul trupelor imperiale, care au intervenit împotriva revoluþionarilor maghiari. Aruncatã în aer în 1849, cetatea se prezintã azi în ruinã. Mai multe centuri de ziduri puternice, ce urmeazã curbele de nivel sunt întãrite cu turnuri pãtrate sau circulare ºi cu porþi monumentale. În incinta centralã se afla ruinele palatului nobiliar. În anul 2004 a fost inaugurata telecabina care asigurã accesul pe cetate, fiind unul dintre importantele puncte de atracþie prntru turiºti Sub dealul cetãþii se afla Palatul Magna Curia (actualul sediu al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane), construit în sec.XVI. Transformat de
Gabriel Bethlen in1621, Magna Curia a dobândit o înfãþiºare prevalent baroca în sec. XVIII, când I se adãuga o scarã monumentalã dinspre parc ºi un balcon polilobat.
S
ãcãrîmb
Privitã dinspre Valea Mureºului, aºezarea de pe versantul nordic al Munþilor Metaliferi pare o imagine de basm , cu cele trei bisericuþe albe cu turlele scânteind în soare ºi câteva cãsuþe pierdute în verdele pãdurii. Satul Sacarimb, situat pe traseul Soimus- Certeju de SusSacarimb( DJ 761-20 km), are o istorie celebrã, ca centru minier cu valenþe europene. Timp de peste 150 de ani, Sacarimbul a fost cea mai importantã localitate din zonã. Prima galerie de mâna din Sacarimb se deschide în anul 1747, dupã care localitatea va cunoaºte o dezvoltare deosebitã. Pe la 1858, conform unui recensãmânt, în Sacarimb erau 2384 de locuitori. În perioada 1748- 1876, minele de la Sacarimb au produs 40.423 kg. de aur, fiind cele mai productive mine din Europa. Spre sfârºitul sec.XIX, rezevele de aur se epuizeazã, iar minele se vor inchde pe rând. La recensãmântul din 1930, în Sacarimb mai erau 698 locuitori. Din înfloritorul “oppidum montanisticum” de altãdatã, din orãºelul minier prosper, cu ºcoli ºi biserici, cu cârciumi ºi magazine ticsite de marfã adusã de la Viena ºi Budapesta, orãºelul în care se vorbeau cinci - ºase limbi, unde funcþionau o fanfarã minierã, un cor, o orchestrã
simfonicã de nivel european ºi câteva orchestre de camerã, orãºelul în care a funcþionat prima ºcoalã tehnica minierã din þarã, au rãmas doar câteva clãdiri ºi amintirea unor vremuri de demult (Nicu Jianu-Drumetii în Carpaþi, Editura Emia,
Deva, 2005). Turistul care urca Mãgurile Sacarimbului (la 750m altitudine), pe un drum recent modernizat, poate vizita aceastã aºezare cu trecutul sãu încãrcat de istorie, de unde i se deschde o splendidã panorama spre Valea Mureºului ºi împrejurimi. În apropierea localitãþii se afla o rezervaþie de fagi albi, pe care localnicii o numesc ,,pãdurea de argint”
M
ãgura Uroiului
Rezervaþia naturalã Mãgura Uroiului se gãseºte pe teritoriul oraºului Simeria, pe ruta Soimus-BalataHarau- Chimindia- Uroi( 20 km ). Este un sit unic prin bogãþia enclavelor ºi geodelor ºi prin varietatea mineralogicã. Mãgura Uroiului este un corp vulcanic de vârstã miocenã, reprezentat sub forma unei cupole. În masivul Mãgura Uroiului, funcþiona o mare cariera romana din care s- au extras mari cantitãþi de augit- andezit, pentru construcþiile ºi monumentele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia ºi alte aºezãri din zonã.
rboretumul (parcul dendrologic) din Simeria
A
Rezervaþie dendrologicã ºi peisagerã cu valoare de unicat pentru patrimoniul naþional, Arboretumul Simeria a fost creat la începutul sec. XVIII. În decursul istoriei, parcul a aparþinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiarã (Gyulay, Kun, Fay ºi Ocskay). Colecþia dendrologicã a parcului moºtenitã de la vechii proprietari se ridicã la
mijlocul sec.XX, la peste 250 taxoni, în prezent existând 2165. Înfiinþatã în 1954 în incinta Arboretumului, Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria desfãºoarã ample acþiuni de conservare, ameliorare ºi dezvoltare, pentru menþinerea ºi ameliorarea pisajelor, îmbogãþirea colecþiei ºi realizarea de plantaþii pilot cu specii exotice de interes forestier.Importanta dendrologicã, forestiera, peisagistica, didacticã ºi recreativa a acestui ,,sit” de patrimoniu naþional ºi chiar internaþional este confirmatã ºi atestatã de numeroase personalitãþi ale ºtiinþei din þarã ºi din strãinãtate. Arboretumul din Simeria se afla, potrivit Enciclopediei Britanice, pe locul 3 în Europa ºi locul 11 în lume, între parcurile dendrologice. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 octombrie 2012
8 Actualitate -a dat startul precampaniei electorale pentru alegerile parlamentare, de Ziua Vârstnicilor, când au avut loc, la Petroºani ºi Lupeni, trei spectacole. Modul de organizare ºi de acþiune al iniþiatorilor au dezvãluit trei tipuri de grupuri politice.
S
TREI Campania preelectoralã a demarat cu adevãrat de Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, cele trei spectacole care au avut loc în Valea Jiului cu aceastã ocazie au arãtat trei abor-
ranshumanþa de toamnã este mai lungã ºi mai importantã decât cea de primãvarã, cãci oile trebuie sã intre în iarnã bine hrãnite. iar pe câmpuri, la ºes, dupã culegerea roadelor, rãmâne hranã din belºug pentru hrana oilor.
T
„Vitele se vãreazã la pãdure ºi în munte ºi se ierneazã acasã, jos în sate – subliniazã Ioan Lascu în Tradiþii care dispar. Comunitatea momârlanilor din zona Petroºani. Toamna ºi primãvara oile se duc în comun (în turme de douã pânã la trei sute de capete) la þarã (în Oltenia, Banat, chiar ºi în sudul Munteniei). Vara momârlanii realizeazã mica transhumanþã (între sate ºi munþii din vecinãtate), iar toamna ºi mai rar primãvara, marea transhumanþã, cu oile, între Valea Jiului ºi alte zone, de deal ºi câmpie. De altfel, când pleacã în marea transhumanþã, ei spun cã se duc cu oile la câmp.” Dupã coborârea oilor de la „vãrat”, se fac pregãtirile pentru transhumanþa de toamnã. Cât permite vremea, mai pãºuneazã aproape de sat, ca o ultimã pãºune. Acest pãºunat aproape de sat þine cam de la coborâtul din vãrat pânã pe la Sf. Paraschiva, 14 octombrie. Se zice cã de la sfârºitul lui septembrie, din 29, pânã la Vinerea Mare, 14 octombrie, de obicei vremea se încãlzeºte iar; aceasta este „vara lui Mihai” (sau Mioi). Legenda spune cã acest Mihai a fost un
cãrãuº sãrac, care tot lucrând pe la alþii, nu a avut timp sã-ºi adune roadele de pe pãmântul lui. De aceea el l-a rugat pe Dumnezeu sã-i dea ºi lui atâta varã, cât sã-ºi adune roadele. Pentru cã era curat la suflet, Dumnezeu s-a îndurat de el ºi i-a mai dat niºte zile calde, cum a cerut. De atunci, în fiecare toamnã, dupã lãsarea vremii reci, mai vin zile calde. „Trebuie spus cã Vara lui Mioi nu era decât prima varã din toamnã. Potrivit poporului, ar mai fi încã alte trei veri; astfel, în preajma Sâmedrului (26 octombrie), existau patru zile numite Vara lui Sâmedru, lângã Arhangheli (8 noiembrie) se gãsea o zi cunoscutã dub numele de Vara Arhanghelilor, iar între Arhangheli ºi Crãciun ar mai fi o varã, numitã sugestiv Vara Iernii, aceasta cuprinzând între douã ºi patru zile! Comun tuturor acestor scurte veri erau, se spune, cerul senin ºi vremea neobiºnuit de cãlduroasã.” - spune Marcel Lutic în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã. Transhumanþa de toamnã dureazã cât permite vremea, în iernile foarte blânde poate dura chiar toatã iarna. În acest caz oile sunt duse în locuri unde iarba rãmâne verde încã mult timp ºi, cu cât se înainteazã în iarnã, se coboarã mai în sud, de obicei în sudul Banatului, unde, datoritã influenþelor climatului mediteraneean, se pot gãsi petice pãºunabile de-a lungul întregii ierni. Legãturile create prin intermediul transhumanþei sunt atât de puternice, fiind durabile
ºi iterabile în timp, încât se pot observa o seamã de influenþe reciproce în ceea ce priveºte cultura ºi tradiþiile materiale, precum ºi influenþe estetice, în arta cusãturilor ºi a îmbrãcãminþii, precum ºi în folclor. Nicolae Dunãre, º.a., afirmã în Arta popularã din Valea Jiului (Regiunea Hunedoara): „În acelaºi timp, cercetãrile au semnalat ºi unele asemãnãri sau influenþe bãnãþene ºi este interesant cã acestea nu s-au semnalat la Câmpul lui Neag sau la Uricani, situate oricum mai aproape de zona Cernei, ci tocmai la extremitatea esticã a Vãii Jiului, în Cimpa, azi un sat din componenþa administrativã a oraºului Petrila-Lonea. Aceste influenþe au mai multe explicaþii atât economice cât ºi etnografice. Cauza cea mai veche ºi cu mai largi implicaþii o constituie economia pastoralagrarã în ansamblul ei. Tipul de pãstorit transhumant practicat în vechime de locuitorii din Valea Jiului, prezenta o notã caracteristicã de o mare importanþã pentru vehicularea valorilor folclorice ºi dialectale. (ea constã în faptul cã, dupã plecarea oilor la iernat, toþi proprietarii de oi, jieni, se rânduiau spre a sta cu ciopoarele trimise la iernat în Banat, în Oltenia sau pe Câmpia Aradului. Relaþiile pastorale cu Banatul sunt reflectate în producþii folclorice, deosebit de frecvente, cum se constatã bunãoarã în cântecul cules de la pãstorii de pe muntele Buta (Câmpul lui Neag): Cât îi Banatu de mare / Trei drumuri pe dânsul are / ªi-altu-i
drumu pe pãmânt / Merg ciobanii fluierând / ªi bãciþele cântând / Cântã, Bâlã, clopotu / Sã rãsune Banatu…). Unii locuitori de aici aduc ºi piese de îmbrãcãminte din Banat. De pildã, locuitorii din Jieþ aduceau cojoace. S-au închegat ºi o serie de legãturi de familie ºi de proprietate între locuitorii din Cimpa ºi Jieþ, cu cei din locurile pe unde au pãstorit în Banat.” La transhumanþa momârlanilor s-a adãugat cea a fraþilor de peste munte, cu care momârlanii aveau legãturi interzonale puternice, fapt care a determinat legãturi ºi în privinþa transhumanþei. Tot Nicolae Dunãre afirmã: „Cât priveºte relaþiile interzonale, în mod firesc, jienii întreþin legãturi economice ºi culturale permanente ºi nemijlocite cu „þãrenii”. Ei sunt vecini cu locurile de pãºunat ale localitãþilor de pe versantul nordic al Retezatului. Pe muntele Dealul Mare, locuitorii din Uricani au cumpãrat odinioarã o parte din locurile de pãºune ale celor din Livadia. Dintre aºezãrile ai cãror locuitori închiriau sau deþineau munþi de pãºunat în aceste locuri, mai amintim Luncanii ºi Boºorodul, care vãrau în vecinãtatea Uricanilor.” Interesant de semnalat este faptul cã transhumanþa, contrar temerilor, nu a fost afectatã în acest prim deceniu de la aderarea României la Uniunea Europeanã, ci se desfãºoarã dupã aceleaºi tradiþii strãvechi. Ioan DAN BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN
spectacole tipuri de grupuri politice dãri diferite ale organizatorilor politici care au candidaþi pentru alegerile parlamentare din acest an, repectiv Ioan Rus, Monica Iacob Ridzi ºi Cristian Resmeriþã. La Petroºani, PSD a adus pe scenã tineri talentaþi ai Vãii Jiului, care sã-i încânte pe pãrinþi ºi bunici, dar înghesuiala nu a prea fost în sala Casei de Culturã. Nici mãcar membri social democraþi nu au prea fost, aºa cum se obiºnuieºte atunci când ”sunt onoraþi” de ºefii de partid judeþeni ºi parlamentari. O idee bunã, dar nedusã pânã la capãt cu forþa cu care a început, este cea a campionatului de ºah ºi table ºi mai ales interacþiunea între liderii politici ºi candidaþi la perlamentare – Laurenþiu Nistor, Cosmin Nicula
Transhumanþa de toamnã
Doi profesioniºti, doi prieteni dr. Raed Arafat ºi dr. Cãtãlin Popa oate schimba pãrintele SMURD, Raed Arafat, sistemul de sãnãtate din noua poziþie de ministru al Sãnãtãþii? ”Categoric, da. Aºa cum îl cunosc, da. Dar între dorinþã ºi putinþã este cale lungã. Totul depinde de factorul politic decizional, respectiv de echipa cu care va lucra. Dacã ar fi lãsat sã ºi-o aleagã el, am avea cu toþii de câºtigat” – dr. Cãtãlin Popa, ºef Serviciul Urgentã Vulcan.
P
Raed Arafat, pãrintele unui concept, a unui spirit activat în România, cum este numit SMURD-ul, ºi care a devenit un model pentru Europa, a acceptat sã fie ministru interimar al Sãnãtãþii pânã la alegerile parlamentare. Arafat nu-ºi doreºte sã fie ministru considerând cã menirea sa este de a îmbunãtãþi serviciul de urgenþã românesc fãcându-l sã funcþioneze ca un ceas elveþian. Se spune cã oamenii care se aseamãnã, se adunã… Un doctor din Valea Jiului, se ºtie cã este bun prieten cu Raed Arafat, dar niciodatã nu a vrut sã recunoascã acest lucru, vorbind cu respect ºi multã consideraþie de ”domnul doctor Arafat”, profesionistul de marcã. ªi asta pentru cã nu doreºte sub nici o formã sã stârneascã vreun gând ce ar putea pãta relaþia lor, care, în viziunea celor din preajmã, este
relaþia desãvârºitã între doi Oameni. Este vorba de dr. Cãtãlin Popa, ºeful Serviciului Urgenþã al Spitalului Vulcan ºi medic coordonator al SMURD Hunedoara. Dar câte nu este doctorul Popa… La prima vedere, discreþia ºi modestia doctorului Cãtãlin Popa creeazã impresia unui om blând care îºi îndeplineºte menirea cuminte. Dar cine l-a urmãrit de prin anii 2002-2003, a fost surprins sã descopere sub aceastã aparentã liniºte freamãtul unui om tenace, exigent, cu idei novatoare, de pionierat. Când spui Cãtãlin Popa, spui Crucea Roºie, spui SMURD, spui SARS – dar câte nu spui - servicii pe care le-a revoluþionat ºi a dus voluntariatul la cote nebãnute. Înainte de a lua fiinþã SMURD în judeþul Hunedoara, la Petrila, dr. Cãtãlin Popa, coagulase o echipã de profesioniºti voluntari cu suflet mare ºi a înfiinþat Serviciu de Pompieri VoluntariSalvare Montanã, denumire total necuprinzãtoare pentru complexitatea intervenþiilor. Apoi, dr. Cãtãlin Popa a devenit coordonatorul primelor echipaje SMURD din Valea Jiului, serviciu care s-a extins gradual sub conducerea sa. Apreciat pentru munca depusã,
Actualitate 9
pentru ideile de ridicare a profesiunii la înalte standarde ºi de eficientizare, coordonatorul SMURD România, Raed Arafat, a avut în pionierul Vãii Jiului un sprijin valoros ºi în iniþierea ºi susþinerea înfiinþãrii Asociaþiei SALVITAL SMURD Hunedoara, alãturi de responsabili judeþeni, Cãtãlin Popa devenind coordonatorul medical al SMURD Hunedoara, scria cu vreme în urmã Cronica VJ. Acum, la numirea lui Raed Arafat în funcþia de ministru interimar al Sãnãtãþii, l-am iscodit pe doctor despre realþia sa cu pãrintele SMURD ºi despre posibilitatea de a revoluþiona sistemul de sãnãtate din poziþia de ministe-
ºi Ioan Rus – cu pensionarii câºtigãtori ai
respectivului campionat. Acestia au jucat, demonstrativ, o partidã de table pe scenã, arbitratã de Ion Dochiþã, un fel de Nicolae Rainea al jocului de table din zonã, dupã spusele pensionarilor. riabil. Am folosit toate armele gazetãreºti pentru a-i smulge confirmarea lucrurilor ºtiute… ”Nu pot sã spun cã am lucrat efectiv cu domnul doctor. Când exista doar secþia SMURD Târgu Mureº, am fost la specializare ºi am lucrat acolo 8 luni, el fiind ºeful secþiei. Da, am fost împreunã la diverse cazuri, pot spune cã am fãcut parte din echipa lui. Raed Arafat pentru mine a însemnat ºi înseamnã enorm. Datoritã lui sunt ceea ce sunt astãzi. Lui îi datoreaz parcursul meu profesional. Dacã nu ar fi fost el, nu aveam oportunitatea sã învãþ, mai ales sã ºtiu ºi sã înþeleg ce înseamnã sistemul SMURD. Pentru a înþelege acest lucru trebuie sã-l practici acasã, la mama lui. Dar cel mai important, existã un spirit ”smurdist”, cum îl numim noi, cu care te naºti, dar care trebuie dezvoltat, cultivat. La întrebarea dacã Raed Arafat ar putea face multe din aceastã poziþie, vã spun: categoric, da. Aºa cum îl cunosc, da. Dar între dorinþã ºi putinþã este cale lungã. Totul depinde de fac-
Doar cã ”regia” partidei nu a fost inspiratã - toate cele trei perechi de jucãtori au fãcut remizã. Cât de bine ar fi sunat ”pensionarii i-au bãtut mãr pe politicieni”! ªi asta ar fi atras ºi simpatia spectatorilor având în vedere slãbiciunea românilor, în general, pentru victime. Tot la Petroºani, Primãria Petroºani ºi Consiliul Local, au dãruit celor în vârstã un concert torul politic decizional, respectiv de echipa cu care va lucra. Dacã ar fi lãsat sã ºi-o aleagã el, am avea cu toþii de câºtigat, dacã nu, e discutabil… Dupã câte îl ºtiu, nu ºi-a dorit niciodatã funcþii. El se considerã medic ºi pe plan secund face uz de notorietatea, experienþa sa profesionalã ºi exigenþa sa organizatoricã pentru a face ceva pentru sistemul de sãnãtate. Toatã lumea, mã refer la colegi, îi zice ºeful doar pe la spate. În faþã nu face nimeni acest lucru pentru cã nu-i place, ceea ce spune foarte mult. Este foarte apreciat ºi respectat de colegi. Dar existã ºi detractori. Asta se întâmplã când ajungi la vârful performanþei profesionale” – a declarat dr. Cãtãlin Popa, zgârcit în declaraþii. De precizat cã ºi dr. Cãtãlin Popa este curtat intens de USL pentru un post de conducere la Casa de Sãnãtate judeþeanã fiind principalul favorit. Dar ºi coordonatorul Urgenþei de la Spitalul Vulcan pare a fi fãcut din acelaºi aluat ca ”ºeful” sãu, Raed Arafat: se lasã greu… Ileana FIRÞULESCU
extraordinar susþinut de Fuego ºi au felicitat cuplurile care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie. Atmosfera a fost una elegantã, doamnele ºi domnii au umplut pânã la refuz sala Casei de Culturã ”Ion Dulãmiþã”, îmbrãcaþi aºa cum se cuvine la un spectacol. Sigur, pe scenã a urcat primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cu mesajul aferent din partea primãriei ºi… fireºte, Monica Iacob Ridzi, care va candida pentru un nou mandat. Abilitatea soþilor Ridzi, de a marºa pe emoþional, a avut sorþi de izbândã câºtigând de partea lor mulþi dintre cei care nu-i simpatizau, dar care veniserã sã-l vadã ºi sã-l asculte pe Fuego, cel care nu a mai venit prin Valea Jiului de vreo 10 ani… La Lupeni, organizatorii – Primãria ºi Consiliul Local - au fãcut o demostraþie de forþã de Ziua Vârtnicilor prin spectacolul extraordinar susþinut de Suzana Toader, Stela
Popescu, Alexandru Arºinel, Fuego, Angela Rusu ºi Talisman, spectacol care s-a încheiat cu un foc de artificii. La Lupeni, au venit cu aceastã ocazie oameni din mai toatã Valea Jiului, iar parcul din Bãrbãteni a fost neîncãpãtor pentru cei 9-10.000 de spectatori. La eveniment, politicienii au fost discreþi, s-au pierdut printre oameni ºi au stat ”cuminþi” fãrã sã facã gesturi specifice bãilor de mulþime. Nimeni dintre aceºtia nu a urcat pe scenã, doar au observat ºi s-au bucurat de prestaþia artiºtilor, ca toþi participanþii. E ºi asta o metodã electoralã, dar nici nu trebuiau sã facã altceva, pentru cã amploarea evenimentului ºi organizarea i-a recomandat. Astfel s-au remarcat trei stiluri, trei grupuri de politicieni care pot fi caracterizaþi, deocamdatã, dupã modul de acþiune pe relaþie cu cei mai disciplinaþi alegãtori – vârstnicii. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 octombrie 2012
8 Actualitate -a dat startul precampaniei electorale pentru alegerile parlamentare, de Ziua Vârstnicilor, când au avut loc, la Petroºani ºi Lupeni, trei spectacole. Modul de organizare ºi de acþiune al iniþiatorilor au dezvãluit trei tipuri de grupuri politice.
S
TREI Campania preelectoralã a demarat cu adevãrat de Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, cele trei spectacole care au avut loc în Valea Jiului cu aceastã ocazie au arãtat trei abor-
ranshumanþa de toamnã este mai lungã ºi mai importantã decât cea de primãvarã, cãci oile trebuie sã intre în iarnã bine hrãnite. iar pe câmpuri, la ºes, dupã culegerea roadelor, rãmâne hranã din belºug pentru hrana oilor.
T
„Vitele se vãreazã la pãdure ºi în munte ºi se ierneazã acasã, jos în sate – subliniazã Ioan Lascu în Tradiþii care dispar. Comunitatea momârlanilor din zona Petroºani. Toamna ºi primãvara oile se duc în comun (în turme de douã pânã la trei sute de capete) la þarã (în Oltenia, Banat, chiar ºi în sudul Munteniei). Vara momârlanii realizeazã mica transhumanþã (între sate ºi munþii din vecinãtate), iar toamna ºi mai rar primãvara, marea transhumanþã, cu oile, între Valea Jiului ºi alte zone, de deal ºi câmpie. De altfel, când pleacã în marea transhumanþã, ei spun cã se duc cu oile la câmp.” Dupã coborârea oilor de la „vãrat”, se fac pregãtirile pentru transhumanþa de toamnã. Cât permite vremea, mai pãºuneazã aproape de sat, ca o ultimã pãºune. Acest pãºunat aproape de sat þine cam de la coborâtul din vãrat pânã pe la Sf. Paraschiva, 14 octombrie. Se zice cã de la sfârºitul lui septembrie, din 29, pânã la Vinerea Mare, 14 octombrie, de obicei vremea se încãlzeºte iar; aceasta este „vara lui Mihai” (sau Mioi). Legenda spune cã acest Mihai a fost un
cãrãuº sãrac, care tot lucrând pe la alþii, nu a avut timp sã-ºi adune roadele de pe pãmântul lui. De aceea el l-a rugat pe Dumnezeu sã-i dea ºi lui atâta varã, cât sã-ºi adune roadele. Pentru cã era curat la suflet, Dumnezeu s-a îndurat de el ºi i-a mai dat niºte zile calde, cum a cerut. De atunci, în fiecare toamnã, dupã lãsarea vremii reci, mai vin zile calde. „Trebuie spus cã Vara lui Mioi nu era decât prima varã din toamnã. Potrivit poporului, ar mai fi încã alte trei veri; astfel, în preajma Sâmedrului (26 octombrie), existau patru zile numite Vara lui Sâmedru, lângã Arhangheli (8 noiembrie) se gãsea o zi cunoscutã dub numele de Vara Arhanghelilor, iar între Arhangheli ºi Crãciun ar mai fi o varã, numitã sugestiv Vara Iernii, aceasta cuprinzând între douã ºi patru zile! Comun tuturor acestor scurte veri erau, se spune, cerul senin ºi vremea neobiºnuit de cãlduroasã.” - spune Marcel Lutic în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã. Transhumanþa de toamnã dureazã cât permite vremea, în iernile foarte blânde poate dura chiar toatã iarna. În acest caz oile sunt duse în locuri unde iarba rãmâne verde încã mult timp ºi, cu cât se înainteazã în iarnã, se coboarã mai în sud, de obicei în sudul Banatului, unde, datoritã influenþelor climatului mediteraneean, se pot gãsi petice pãºunabile de-a lungul întregii ierni. Legãturile create prin intermediul transhumanþei sunt atât de puternice, fiind durabile
ºi iterabile în timp, încât se pot observa o seamã de influenþe reciproce în ceea ce priveºte cultura ºi tradiþiile materiale, precum ºi influenþe estetice, în arta cusãturilor ºi a îmbrãcãminþii, precum ºi în folclor. Nicolae Dunãre, º.a., afirmã în Arta popularã din Valea Jiului (Regiunea Hunedoara): „În acelaºi timp, cercetãrile au semnalat ºi unele asemãnãri sau influenþe bãnãþene ºi este interesant cã acestea nu s-au semnalat la Câmpul lui Neag sau la Uricani, situate oricum mai aproape de zona Cernei, ci tocmai la extremitatea esticã a Vãii Jiului, în Cimpa, azi un sat din componenþa administrativã a oraºului Petrila-Lonea. Aceste influenþe au mai multe explicaþii atât economice cât ºi etnografice. Cauza cea mai veche ºi cu mai largi implicaþii o constituie economia pastoralagrarã în ansamblul ei. Tipul de pãstorit transhumant practicat în vechime de locuitorii din Valea Jiului, prezenta o notã caracteristicã de o mare importanþã pentru vehicularea valorilor folclorice ºi dialectale. (ea constã în faptul cã, dupã plecarea oilor la iernat, toþi proprietarii de oi, jieni, se rânduiau spre a sta cu ciopoarele trimise la iernat în Banat, în Oltenia sau pe Câmpia Aradului. Relaþiile pastorale cu Banatul sunt reflectate în producþii folclorice, deosebit de frecvente, cum se constatã bunãoarã în cântecul cules de la pãstorii de pe muntele Buta (Câmpul lui Neag): Cât îi Banatu de mare / Trei drumuri pe dânsul are / ªi-altu-i
drumu pe pãmânt / Merg ciobanii fluierând / ªi bãciþele cântând / Cântã, Bâlã, clopotu / Sã rãsune Banatu…). Unii locuitori de aici aduc ºi piese de îmbrãcãminte din Banat. De pildã, locuitorii din Jieþ aduceau cojoace. S-au închegat ºi o serie de legãturi de familie ºi de proprietate între locuitorii din Cimpa ºi Jieþ, cu cei din locurile pe unde au pãstorit în Banat.” La transhumanþa momârlanilor s-a adãugat cea a fraþilor de peste munte, cu care momârlanii aveau legãturi interzonale puternice, fapt care a determinat legãturi ºi în privinþa transhumanþei. Tot Nicolae Dunãre afirmã: „Cât priveºte relaþiile interzonale, în mod firesc, jienii întreþin legãturi economice ºi culturale permanente ºi nemijlocite cu „þãrenii”. Ei sunt vecini cu locurile de pãºunat ale localitãþilor de pe versantul nordic al Retezatului. Pe muntele Dealul Mare, locuitorii din Uricani au cumpãrat odinioarã o parte din locurile de pãºune ale celor din Livadia. Dintre aºezãrile ai cãror locuitori închiriau sau deþineau munþi de pãºunat în aceste locuri, mai amintim Luncanii ºi Boºorodul, care vãrau în vecinãtatea Uricanilor.” Interesant de semnalat este faptul cã transhumanþa, contrar temerilor, nu a fost afectatã în acest prim deceniu de la aderarea României la Uniunea Europeanã, ci se desfãºoarã dupã aceleaºi tradiþii strãvechi. Ioan DAN BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN
spectacole tipuri de grupuri politice dãri diferite ale organizatorilor politici care au candidaþi pentru alegerile parlamentare din acest an, repectiv Ioan Rus, Monica Iacob Ridzi ºi Cristian Resmeriþã. La Petroºani, PSD a adus pe scenã tineri talentaþi ai Vãii Jiului, care sã-i încânte pe pãrinþi ºi bunici, dar înghesuiala nu a prea fost în sala Casei de Culturã. Nici mãcar membri social democraþi nu au prea fost, aºa cum se obiºnuieºte atunci când ”sunt onoraþi” de ºefii de partid judeþeni ºi parlamentari. O idee bunã, dar nedusã pânã la capãt cu forþa cu care a început, este cea a campionatului de ºah ºi table ºi mai ales interacþiunea între liderii politici ºi candidaþi la perlamentare – Laurenþiu Nistor, Cosmin Nicula
Transhumanþa de toamnã
Doi profesioniºti, doi prieteni dr. Raed Arafat ºi dr. Cãtãlin Popa oate schimba pãrintele SMURD, Raed Arafat, sistemul de sãnãtate din noua poziþie de ministru al Sãnãtãþii? ”Categoric, da. Aºa cum îl cunosc, da. Dar între dorinþã ºi putinþã este cale lungã. Totul depinde de factorul politic decizional, respectiv de echipa cu care va lucra. Dacã ar fi lãsat sã ºi-o aleagã el, am avea cu toþii de câºtigat” – dr. Cãtãlin Popa, ºef Serviciul Urgentã Vulcan.
P
Raed Arafat, pãrintele unui concept, a unui spirit activat în România, cum este numit SMURD-ul, ºi care a devenit un model pentru Europa, a acceptat sã fie ministru interimar al Sãnãtãþii pânã la alegerile parlamentare. Arafat nu-ºi doreºte sã fie ministru considerând cã menirea sa este de a îmbunãtãþi serviciul de urgenþã românesc fãcându-l sã funcþioneze ca un ceas elveþian. Se spune cã oamenii care se aseamãnã, se adunã… Un doctor din Valea Jiului, se ºtie cã este bun prieten cu Raed Arafat, dar niciodatã nu a vrut sã recunoascã acest lucru, vorbind cu respect ºi multã consideraþie de ”domnul doctor Arafat”, profesionistul de marcã. ªi asta pentru cã nu doreºte sub nici o formã sã stârneascã vreun gând ce ar putea pãta relaþia lor, care, în viziunea celor din preajmã, este
relaþia desãvârºitã între doi Oameni. Este vorba de dr. Cãtãlin Popa, ºeful Serviciului Urgenþã al Spitalului Vulcan ºi medic coordonator al SMURD Hunedoara. Dar câte nu este doctorul Popa… La prima vedere, discreþia ºi modestia doctorului Cãtãlin Popa creeazã impresia unui om blând care îºi îndeplineºte menirea cuminte. Dar cine l-a urmãrit de prin anii 2002-2003, a fost surprins sã descopere sub aceastã aparentã liniºte freamãtul unui om tenace, exigent, cu idei novatoare, de pionierat. Când spui Cãtãlin Popa, spui Crucea Roºie, spui SMURD, spui SARS – dar câte nu spui - servicii pe care le-a revoluþionat ºi a dus voluntariatul la cote nebãnute. Înainte de a lua fiinþã SMURD în judeþul Hunedoara, la Petrila, dr. Cãtãlin Popa, coagulase o echipã de profesioniºti voluntari cu suflet mare ºi a înfiinþat Serviciu de Pompieri VoluntariSalvare Montanã, denumire total necuprinzãtoare pentru complexitatea intervenþiilor. Apoi, dr. Cãtãlin Popa a devenit coordonatorul primelor echipaje SMURD din Valea Jiului, serviciu care s-a extins gradual sub conducerea sa. Apreciat pentru munca depusã,
Actualitate 9
pentru ideile de ridicare a profesiunii la înalte standarde ºi de eficientizare, coordonatorul SMURD România, Raed Arafat, a avut în pionierul Vãii Jiului un sprijin valoros ºi în iniþierea ºi susþinerea înfiinþãrii Asociaþiei SALVITAL SMURD Hunedoara, alãturi de responsabili judeþeni, Cãtãlin Popa devenind coordonatorul medical al SMURD Hunedoara, scria cu vreme în urmã Cronica VJ. Acum, la numirea lui Raed Arafat în funcþia de ministru interimar al Sãnãtãþii, l-am iscodit pe doctor despre realþia sa cu pãrintele SMURD ºi despre posibilitatea de a revoluþiona sistemul de sãnãtate din poziþia de ministe-
ºi Ioan Rus – cu pensionarii câºtigãtori ai
respectivului campionat. Acestia au jucat, demonstrativ, o partidã de table pe scenã, arbitratã de Ion Dochiþã, un fel de Nicolae Rainea al jocului de table din zonã, dupã spusele pensionarilor. riabil. Am folosit toate armele gazetãreºti pentru a-i smulge confirmarea lucrurilor ºtiute… ”Nu pot sã spun cã am lucrat efectiv cu domnul doctor. Când exista doar secþia SMURD Târgu Mureº, am fost la specializare ºi am lucrat acolo 8 luni, el fiind ºeful secþiei. Da, am fost împreunã la diverse cazuri, pot spune cã am fãcut parte din echipa lui. Raed Arafat pentru mine a însemnat ºi înseamnã enorm. Datoritã lui sunt ceea ce sunt astãzi. Lui îi datoreaz parcursul meu profesional. Dacã nu ar fi fost el, nu aveam oportunitatea sã învãþ, mai ales sã ºtiu ºi sã înþeleg ce înseamnã sistemul SMURD. Pentru a înþelege acest lucru trebuie sã-l practici acasã, la mama lui. Dar cel mai important, existã un spirit ”smurdist”, cum îl numim noi, cu care te naºti, dar care trebuie dezvoltat, cultivat. La întrebarea dacã Raed Arafat ar putea face multe din aceastã poziþie, vã spun: categoric, da. Aºa cum îl cunosc, da. Dar între dorinþã ºi putinþã este cale lungã. Totul depinde de fac-
Doar cã ”regia” partidei nu a fost inspiratã - toate cele trei perechi de jucãtori au fãcut remizã. Cât de bine ar fi sunat ”pensionarii i-au bãtut mãr pe politicieni”! ªi asta ar fi atras ºi simpatia spectatorilor având în vedere slãbiciunea românilor, în general, pentru victime. Tot la Petroºani, Primãria Petroºani ºi Consiliul Local, au dãruit celor în vârstã un concert torul politic decizional, respectiv de echipa cu care va lucra. Dacã ar fi lãsat sã ºi-o aleagã el, am avea cu toþii de câºtigat, dacã nu, e discutabil… Dupã câte îl ºtiu, nu ºi-a dorit niciodatã funcþii. El se considerã medic ºi pe plan secund face uz de notorietatea, experienþa sa profesionalã ºi exigenþa sa organizatoricã pentru a face ceva pentru sistemul de sãnãtate. Toatã lumea, mã refer la colegi, îi zice ºeful doar pe la spate. În faþã nu face nimeni acest lucru pentru cã nu-i place, ceea ce spune foarte mult. Este foarte apreciat ºi respectat de colegi. Dar existã ºi detractori. Asta se întâmplã când ajungi la vârful performanþei profesionale” – a declarat dr. Cãtãlin Popa, zgârcit în declaraþii. De precizat cã ºi dr. Cãtãlin Popa este curtat intens de USL pentru un post de conducere la Casa de Sãnãtate judeþeanã fiind principalul favorit. Dar ºi coordonatorul Urgenþei de la Spitalul Vulcan pare a fi fãcut din acelaºi aluat ca ”ºeful” sãu, Raed Arafat: se lasã greu… Ileana FIRÞULESCU
extraordinar susþinut de Fuego ºi au felicitat cuplurile care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie. Atmosfera a fost una elegantã, doamnele ºi domnii au umplut pânã la refuz sala Casei de Culturã ”Ion Dulãmiþã”, îmbrãcaþi aºa cum se cuvine la un spectacol. Sigur, pe scenã a urcat primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cu mesajul aferent din partea primãriei ºi… fireºte, Monica Iacob Ridzi, care va candida pentru un nou mandat. Abilitatea soþilor Ridzi, de a marºa pe emoþional, a avut sorþi de izbândã câºtigând de partea lor mulþi dintre cei care nu-i simpatizau, dar care veniserã sã-l vadã ºi sã-l asculte pe Fuego, cel care nu a mai venit prin Valea Jiului de vreo 10 ani… La Lupeni, organizatorii – Primãria ºi Consiliul Local - au fãcut o demostraþie de forþã de Ziua Vârtnicilor prin spectacolul extraordinar susþinut de Suzana Toader, Stela
Popescu, Alexandru Arºinel, Fuego, Angela Rusu ºi Talisman, spectacol care s-a încheiat cu un foc de artificii. La Lupeni, au venit cu aceastã ocazie oameni din mai toatã Valea Jiului, iar parcul din Bãrbãteni a fost neîncãpãtor pentru cei 9-10.000 de spectatori. La eveniment, politicienii au fost discreþi, s-au pierdut printre oameni ºi au stat ”cuminþi” fãrã sã facã gesturi specifice bãilor de mulþime. Nimeni dintre aceºtia nu a urcat pe scenã, doar au observat ºi s-au bucurat de prestaþia artiºtilor, ca toþi participanþii. E ºi asta o metodã electoralã, dar nici nu trebuiau sã facã altceva, pentru cã amploarea evenimentului ºi organizarea i-a recomandat. Astfel s-au remarcat trei stiluri, trei grupuri de politicieni care pot fi caracterizaþi, deocamdatã, dupã modul de acþiune pe relaþie cu cei mai disciplinaþi alegãtori – vârstnicii. Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012
Zilele Recoltei, amânate a sfârºitul acestei sãptãmâni, în Petroºani, în 6 ºi 7 octombrie urmau a fi celebrate „Zilele Recoltei”. Datoritã unor probleme de naturã „tehnicã”, manifestãrile au fost amânate pentru zilele de 20 ºi 21 octombrie.
L
ªi locul de desfãºurare a acþiunii a fost schimbat, de pe strada Avram Iancu pe strada 1 Decembrie 1918, în zona din faþa primãriei. Adicã tot acolo unde s-a derulat ºi ediþia de anul trecut a „Zilelor Recoltei”. „Motivul principal pentru care am amânat data de derulare a manifestãrii se datoreazã faptului cã am dorit sã evitãm suprapunerea cu alte acþiuni de acest gen care se
deruleazã în aceastã perioadã în întreaga þarã”, a precizat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Organizatorii manifestãrii vor fi Primãria municipiului Petroºani ºi administraþia pieþelor, banii necesari urmând a fi alocaþi de la bugetul local. Mircea NISTOR
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
3 octombrie 2012
Este posibil ca situaþia ta financiarã sã înregistreze un câºtig ce îþi va permite satisfacerea unui moft. Oricum, activitãþile financiar-contabile te favorizeazã. Cineva din anturajul apropiat îþi va solicita sprijinul. Nu eºti în forma ta cea mai bunã.
Câteva zile mai lejere ar fi binevenite, pentru a-þi îmbunãtãþi relaþia cu persoana iubitã; aºa cã, nu-þi face un program prea încãrcat. ªi acasã este mult de lucru; se mizeazã mult pe ajutorul tãu, dar vei beneficia de înþelegerea rudelor.
O zi destul de plina, in care vei avea de facut o multime de lucruri si ti se va parea ca timpul nu iti mai ajunge. N-ar fi exclus sa primesti o vizita care iti va da peste cap toate planurile. Vei descoperi ca, in fond, acest lucru iti face placere.
Preocupãrile de timp liber ºi mai ales activitãþile de divertisment te preocupã în mod special. Este posibil sã pleci într-o cãlãtorie, ceea ce îþi va face mare plãcere, dar atenþie la ceea ce mãnâncii stomacul tãu este sensibil în aceastã perioadã.
Câteva zile mai lejere ar fi binevenite, pentru a-þi îmbunãtãþi relaþia cu persoana iubitã; aºa cã, nu-þi face un program prea încãrcat. ªi acasã este mult de lucru; se mizeazã mult pe ajutorul tãu, dar vei beneficia de înþelegerea rudelor.
Vei avea de fãcut faþã unor cheltuieli care îþi vor dezechilibra serios bugetul, dar nu trebuie sã îþi faci griji - totul se va rezolva chiar mai bine decât crezi. Este posibil sã pleci la drum pentru a rezolva chestiuni de naturã familialã.
ªi astãzi ºansa este de partea ta, iar iniþiativele îþi vor apreciate la justa valoare ; ceea ce-i îngrijoreazã pe cei din jur este modul în care doreºti sã le pui în aplicare. Vei intra în posesia unei informaþii cu adevãrat incendiare.
Situaþia financiarã te va interesa în mod special. Vor fi multe cheltuieli de fãcut, dar ar fi bine sã te gândeºti de douã ori înainte de a scoate banii din buzunar. Mare atenþie, deoarece nu este exclus nici ca cineva sã încerce sã te pãcãleascã.
Farmecul personal îºi va spune cuvântul, aºa cã se întrevãd succese în relaþiile cu persoanele de sex opus. Te tenteazã o micã variaþie în sfera relaþiilor sentimentale, dar prudenþa te face sã baþi în retragere. Chestiunile profesionale te intereseazã.
Pentru ziua de azi ai in plan tot felul de proiecte de petrecere a timpului liber. Ai dori sa schimbi ceva in aspectul tau exterior, iar achizitia unui obiect de imbracaminte te-ar putea face sa vezi viata intr-un mod mai optimist.
Energia fizicã este la limita superioarã, ceea ce îþi permite sã te implici în activitãþi dintre cele mai diverse. Dacã cineva îþi aratã cã o decizie este eronatã, nu te încãpãþâna, ascultãi-i sfatul ºi fã schimbãrile ce se impun.
În cazul în care ai de semnat acorduri sau tot felul de acte oficiale, va trebui sã fii foarte atent, cãci se pot ivi tot felul de încurcãturi. Orice activitate comercialã îþi poate aduce surprize neplãcute, aºa încât, mai bine te abþii.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012 olicitare cu iz de dezamãgire. Consilierii locali de la Uricani au aprobat un proiect de hotãrâre prin care se solicita promovarea la închidere a activelor “Sediu administrativ” ºi “Garaje Banias” din incinta fostei E.M.
S
Valea de Brazi, preluate în domeniul public al Oraºului Uricani. Reprezentanþii administraþiei locale au preluat aceste clãdiri în speranþa cã vor atrage investitori care sã îºi desfãºoare activitatea aici ºi în acelaºi timp sã creeze locuri de muncã. Este cunoscut faptul cã în anul 2005 a fost demarat Programul de închidere ºi ecologizare a minelor de cãrbune din Valea Jiului. În cadrul acestui program a fost inclusã ºi fosta Exploatare Minierã Valea de Brazi, situatã pe raza oraºului Uricani, din judeþul Hunedoara. La vremea respectivã, prin HG nr. 798/21 iunie 2006 au fost transmise o serie de imobile din proprietatea publicã a statului în cea a Oraºului Uricani ºi în administrarea autoritãþilor locale. La propunerea comunitãþii locale, prin
Au vrut sã atragã investitori, însã nu au reuºit
hotãrârea Consiliului Local Uricani s-a solicitat excluderea de la demolare a câtorva construcþii aflate în incinta unitãþii economice menþionate mai sus, printre care clãdirea fostului sediu administrativ al EM Valea de Brazi ºi garajele din curtea minei. „Principalul considerent pentru care autoritãþile locale au solicitat pãstrarea acestor clãdiri a fost acela cã ele ar fi putut fi utilizate pentru atragerea de investitori în zonã. Realitãþile economice au contrazis speranþele noastre ºi acest lucru nu s-a întâmplat, Uricaniul, oraº situat în extremitatea vesticã a Vãii Jiului, fiind ocolit în
umina în întuneric. În prezent, în România existã localitãþi izolate, respectiv sate ºi cãtune, amplasate la distanþe mari de centrele comunale ºi dispersate pe tot teritoriul þãrii, rãmase în urmã din punct de vedere economic ºi chiar al civilizaþiei din cauza condiþiilor de viaþã, aceste localitãþi fiind total sau parþial neelectrificate.
L
Potrivit ultimului studiu realizat pe aceastã temã, situaþia localitãþilor rãmase de electrificat la nivelul întregii þãri se prezenta astfel: 98.871 gospodãrii neelectrificate amplasate în 2237 localitãþi, din care 2360 gospodãrii amplasate în 95 localitãþi total neelectrificate; 61187 gospodãrii amplasate în 1992 localitãþi rurale parþial electrificate; 35324 gospodãrii amplasate în 150 localitãþi urbane care necesitã extinderi. Astfel, reprezentanþii Ministerului Economiei au solicitat tuturor consiliilor judeþene
mod constant de posibili investori, care ar fi putut fi interesaþi de aceste active, aflate acum în stare avansatã de degradare. Având în vedere cã, odatã cu trecerea timpului, aceste construcþii s-au degradat ºi au ajuns sã reprezinte un real pericol pentru cetãþeni, existând chiar riscul prãbuºirii lor, vã rugãm sã promovaþi la închidere ºi aceste imobile, respectiv: clãdirea fostului sediu administrativ al Exploatãrii Miniere Valea de Brazi ºi garajele din curtea minei”, se aratã în scrisoarea adresatã de primarul oraºului uricani, Danut Buhãescu lui ªtefan Diaconu, secretar de stat
în Ministerul Economiei. Mai mult, cei de la Uricani au în vedere refacerea zonei. „Considerãm cã demolarea acestora ºi refacerea aspectului zonei este oportunã întrucât imobilele în discuþie nu au prezentat pânã acum niciun fel de interes pentru investitori ºi avem semnale cã terenul ecologizat ar rãspunde mai bine solicitãrilor celor care intenþioneazã sã dezvolte o afacere. În speranþa cã cele expuse sunt în mãsurã sã vã convingã de faptul cã demersul nostru este unul justificat, de naturã sã sprijine
proiectele noastre de dezvoltare a localitãþii, vã mulþumim pentru înþelegere ºi colaborare”, conchide Buhãescu. Mai multe clãdiri din localitatea Uricani stau sã cadã din clipã în clipã, fie ºubrezite de hoþii de fier vechi ori de vechime. Unele sunt proprietate privatã ori au stãtut neclar, iar altele sunt chiar ale primãriei. Administraþia în loc sã uzeze de toate pârghiile pentru a-i constrânge pe proprietari sã le demoleze ori reabiliteze, a considerat suficient sã publice în presa Vãii Jiului un avertisment cu privire la pericol. Astfel, clãdirile fostei EM Valea de Brazi, EM Câmpu lui Neag ori de la fosta Casã de Copii au risc ridicat de prãbuºire. În aceeaºi situaþie este ºi
Electrificare pentru urmãtorii patru ani
ºi administraþiilor publice sã întocmeascã o listã cu satele unde nu exista electricitate. “Cu Ministerul Economiei avem o discuþie serioasã, noi nu mai avem sate neelectrificate, sunt cãtune care din cauzã cã nu sunt compacte, ci o casã aici ºi una la zece kilometri. Eu vreau ca ei sã rãmânã acolo ºi fac tot posibilul sã beneficieze de drumuri bune ºi de luminã. În schimb dacã ar exista doar o familie în aceastã situaþie, atunci nu am mai putea spune cã e ceva rentabil sã facem aceste investiþii, dar fiecare familie merita atenþia autoritãþilor respective. Principala mea dis-
cuþie cu ministrul pe acest subiect a ºi fost purtatã. Trebuie toþi sã facem eforturi ca ºi concetãþenii noºtrii sã simtã aceste lucruri”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Potrivit studiului menþionat anterior, investiþia totalã necesarã la nivelul întregii þãri pentru electrificarea a tuturor gospodãriilor este de circa 1.032 mil. lei. Costul specific mediu pe gospodãrie este de circa 11 mii lei. Menþinerea acestei situaþii este inaccept-
abilã din perspectiva imperativului superior de ordine publicã evocat ºi impune adoptarea de mãsuri legislative menite sã asigure cadrul optim de reglementare pentru operaþiuni de extindere a reþelelor de distribuþie în zonele izolate, care nu se pot conforma exigenþei eficienþei economice, ce ar împiedica sine die derularea unor astfel de investiþii. Pentru finalizarea electrificãrii localitãþilor complet neelectrificate precum ºi extinderea reþelelor de electrificare în localitãþile cu dezvoltare perifericã puternicã sunt necesare unele mãsuri menite sã permitã autoritãþilor publice locale conectarea tuturor localitãþilor la reþelele de distribuþie electricã degajatã ca direcþie de acþiune în
Cinematograful Uricani ori construcþii de la stadionul localitãþii. Primãria a interzis accesul localnicilor în zonele respective, însã în lipsa pazei este greu de crezut cã hoþii de fier vechi vor sta la distantã de zonele periculoase. În urmã cu circa patru ani un bãieþel de opt ani a murit strivit de tavanul unui bloc de locuinþe care s-a prãbuºit peste el în timp ce se juca. Atunci s-a descoperit cã blocul are un proprietar care ar fi trebuit sã limiteze accesul în jurul imobilului periculos. N-a fãcut acest lucru iar un copil a murit. Proprietarii au scãpat nepedepsiþi. Tot la Uricani un balcon aflat la ultimul etaj al unui bloc cãzut din cauza infiltraþiilor ºi a stãrii avansate de degradare. Din fericire, atunci nu au fost înregistrate victime. Raul IRINOVICI
Programul de Guvernare 2012 precum ºi prin Memorandumul încheiat între Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, aprobat în ºedinþa Guvernului din data de 9 martie 2010. De asemenea, se urmãreºte ºi continuarea unor investiþii deja începute în Programul de electrificare 2007-2009, care se pot deterioara în cazul în care nu sunt finalizate în cel mai scurt timp. Raul IRINOVICI
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 3 octombrie 2012
imp de patru zile, cititorii din judeþul Hunedoara vor putea sã-ºi aleagã dintr-o bogatã ofertã editorialã. La Deva va avea loc cea de a XIII-a ediþie a Salonului Editurilor Hunedorene, în organizarea Bibliotecii Judeþene „Ovid Densusianu”.
T
Evenimentul are loc în perioada 11 - 14 octombrie 2012, între orele 10 ºi 20, în eleganta incintã Deva Mall, etajul 3, Salle d’Or, unde vor fi prezente peste 60 de edituri, din judeþ ºi din þarã. Acestea îºi vor etala o bogatã ofertã de carte în format clasic, precum ºi ebook-uri, CD-uri, DVD-uri, se vor organiza lansãri de carte, întâlniri cu scriitorii, dialoguri cu marea familie a iubitorilor de lecturã, discuþii între editori, scriitori, ºi toþi cei care continuã sã creadã în rolul binefãcãtor al cãrþii ºi al lecturii. Reprezentanþii Bibliotecþii Judeþene „Ovid Densuºianu” spun cã anul acesta, numãrul editurilor care au confirmat participarea este mai mare decât cele prezente anul trecut, iar acest lucru este extrem de
ute de pensionari de la Vulcan s-au distrat pe cinste luni dupãamiaza, la Vulcan, la masa festivã pe care primãria a organizat-o în cinstea lor, de Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice.
S
Ei au mâncat, au
Salonul Editurilor Hunedorene a ajuns la cea de a XIII-a ediþie
îmbucurãtor în condiþiile în care se vorbeºte atât de mult de o crizã a cãrþii ºi a lecturii. Editurile hunedorene vor fi prezente ºi în acest an ºi vor organiza lansãrile unor scriitori consacraþi sau ne vor oferi debuturi editoriale. „Vom avea bucuria sã ne reîntâlnim cu 13 edituri importante din judeþ: Cãlãuza, Danimar, EMIA, EMMA, Flori Spirituale, Gligor Haºa, Karina, Paula, Realitatea Româneascã, SETRAS, Tehno-Art, Traian Dorz, Vultur ZM. Din þarã, vor prezenta standuri de carte un numãr de 51 de edituri:
Argonaut, Art, Badea, Byton SRL, Casa Radio, C.A. Publishing, Centrul de carte ºi limbi strãine Johnson&Johnson, Cetatea de Scaun, Compania, Corint, Corint Junior, Curtea Veche, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Eikon, Elena Francisc Publishing, For You, Fundaþia Cartea Cãlãtoare, Girasol, House of Guides, Humanitas, Karpaty Music, Leda, Lider, Limes, Litera, Livingstone, Millennium Books, MMS, Myrobiblion, Nemira, Niculescu, Noi Media Print, Okian, Orizonturi, Personal
Production, Pescãruº, Polirom, Prestige, Pro Editurã ºi Tipografie, RAO, România Press, Saeculum IO, TipoMoldova, Torent Press, Trei, Tritonic, Univers, Vivaldi, Vremea, ºi Wolters Kluwer România”, a anunþat sebastian Bara, directorul Bibliotecii. Oferta editorialã a participanþilor la Salon acoperã o tematicã extrem de
bogatã, de la romane ºi volume de poezie, la cãrþi de artã ºi cãlãtorii, memorii ºi cãrþi de istorie, studii etnografice ºi cãrþi de spiritualitate, manuale ºi culegeri pentru toate nivelele de învãþãmânt, dicþionare diverse ºi enciclopedii. „Este important de subliniat cã la acest Salon, toate categoriile de vârstã vor gãsi cãrþi care sã le satisfacã gusturile ºi aria de interes. Pentru Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este un prilej de mândrie cã poate organiza un asemenea eveniment cultural ºi cã an de an, un numãr tot mai mare de edituri rãspund invitaþiei noastre de a participa la Salonul Editurilor Hunedorene. Cu siguranþã, este un câºtig reciproc, atât pentru edituri, cât ºi pentru cititorii noºtri dornici sã-ºi achiziþioneze cãrþile preferate din toate domeniile de interes”, a mai spus Bara. Carmen COSMAN
Pensionarii de la Vulcan s-au distrat ca în tinereþe dansat ca la prima tinereþe, iar cu aceastã ocazie ºi primarul Gheorghe Ile le-a cântat. Startul pe ringul de dans încã din primele minute de când bãtrânii sau aºezat la mese, l-a dat edilul, care a dansat un tango cu soþia lui, Maria. În scurt timp, ºi alte
cupluri au prins curaj ºi am venit la dans, pentru ca mai târziu cu toþii sã uite de griji câteva ore ºi sã se simtã bine. “ Nici nu pot sã zic cât de bine mã simt aici. Sunt cu soþia, dar mai dansez ºi cu alte doamne, pentru cã ea nu se supãrã”, ne-a declarat un bãtrân. “ De mâncat am mâncat ºi mai mãnânc, de dansat am dansat ºi încã mai vreau, iar de bãut nu ºtiu încã, vãd eu mai târziu” , ne-a spus ºi o doamnã. “ Aº vrea sã particip la sãrbãtori din astea în fiecare an dacã m-ar invita. Este un gest frumos pe care primãria l-a fãcut pentru noi, oamenii în vârstã”, a declarat încã un pensionar.
a început cu niºte hore, apoi a continuat cu sârbe, iar când pe scenã a urcat ºi o formaþie rock, primarul a fost tot acolo, ºi a cântat chiar ºi
dedicat vârstnicilor ºi formaþiile care activeazã în cadrul Centrului ªansa. Din acestea fac ºi eu
tivã, dar capacitatea sãlii este de doar 500 de persoane, aºa cã nu au mai încãput. Dar, ceilalþi vor
petrece de Revelion sau cu alte ocazii”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Petrecerea a avut loc la restaurantul Dincã din Vulcan ºi a þinut pânã târziu.
balade. “ Am invitat la acest eveniment
parte ºi am cântat pentru pãrinþii ºi bunici noºtri. Este foarte important sã le oferi mãcar o micã bucurie acestor oameni deosebiþi. De fapt, mult mai mulþi meritau sã vinã aici, la aceastã masã fes-
rimarul Gheorghe Ile le-a cântat vârstnicilor
P
Dupã circa o orã de la startul petrecerii, lucrurile s-au animat ºi mai mult, iar primarul Ile nu a ezitat nici sã urce pe scenã ºi sã cânte ºi el alãturi de formaþiile invitate la eveniment. Prima datã
Luiza ANDRONACHE