CVJ, NR. 240, VINERI 26 OCTOMBRIE 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 240

Cronica Vãii Jiului Vineri, 26 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Preþul huilei, la barã

CNH dã în judecatã Curtea de Conturi a României

Noiembrie luna de doliu pentru Valea Jiului oiembrie înseamnã doliu pentru minerit, N în aceastã lunã fiind înregistrate cele mai cumplite explozii în care zeci de ortaci au plãtit cu viaþa cãrbunele scos din adânc. >>> PAGINA A 3-A

Tãierile ilegale de arbori în atenþia Ministerului Mediului udeþul Hunedoara a intrat pe harta zonelor unde s-au intensificat acþiunile de control pentru combaterea tãierilor ilegale de arbori. >>> PAGINA A 4-A

J

În Valea Jiului se furã tot, iar magneþii care se “autoservesc” vin ºi din alte judeþe ã în Valea Jiului, Petroºani, se furã tot, ºtim deja, însã uneori curajul sau nesimþirea hoþilor, limitele forþate pânã la maxim ºi nepãsarea, parcã sunt prea de tot. >>> PAGINA A 5-A

C

Opulenta „auritã” ºi „pictatã cu pietre preþioase”

dministraþia Companiei Naþionale a Huilei este decisã sã dea în judecatã Curtea de Conturi a României, în urma acuzaþiilor care li s-au adus legate de subevaluarea preþului la huilã. Deºi se apropie iarna ºi sistemul termic intrã în funcþiune, preþul huilei nu poate sã creascã. Responsabilii din Compania Huilei se mulþumesc sã spunã cã preþul huilei se apropie de preþul mondial al acestui combustibil solid, chiar dacã niciodatã cheltuielile nu au fost acoperite de vânzarea cãrbunelui extras din Valea Jiului. >>> PAGINA A 3-A

A

El Dorado printre parlamentarii hunedoreni >>> PAGINA 11

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012

Duminicã, trecem la ora oficialã de iarnã omânii vor trece, în noaptea de sâmbãtã spre duminicã, la ora de iarnã, când vor da ceasul cu o orã înapoi, ora 4.00 devenind astfel ora 3.00.

R

Potrivit Observatorului Astronomic, în România, ora de varã a fost introdusã prima oarã în 1932 (între 22 mai ºi 2 octombrie). Din 1933 ºi pânã în 1940, când s-a renunþat la acest obicei, ora de varã era introdusã în prima duminicã din aprilie, pânã în prima duminicã a lui octombrie. Din 1997, se trece la ora de vara începând cu ultima duminicã din martie, pânã în ultima duminicã din octombrie. Revenirea la ora de varã se va face în ultima duminicã din luna martie a anului viitor, când ceasurile vor fi date înainte cu o orã. Schimbarea orei se face de douã ori pe an ºi este reglementatã de o directivã europeanã din 2001, care prevede cã modificãrile orei se efectueazã în ultima duminicã din martie ºi în ultima duminicã din octombrie.

CFR Cãlãtori informeazã cã începând de duminicã, 28 octombrie, în activitatea de transport feroviar se va trece la ora Europei Orientale, trecere care nu modificã mersul trenurilor în vigoare.Vor fi afectate de schimbarea de orã un numãr de 82 de trenuri, din care: 40 InterRegio, 40 Regio ºi douã InterCity.Trenurile de cãlãtori vor pleca din staþiile de formare dupã ora oficialã de varã pânã în noaptea de 27 / 28 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00. În noaptea de 27/ 28 octombrie 2012, când ora 4.00 devine ora 3.00, toate trenurile de cãlãtori care au ora de plecare din staþiile de formare dupã ora 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Restricþii apã

Vineri 26.10.2012 Apa potabilã va fi opritã vineri, 26 octombrie 2012 între orele 09.00 ºi 17.00 în Petroºani, mai precis Cartier Aeroport ºi zona industrialã Livezeni pentru remedierea pierderilor pe reþeaua de distribuþie din staþia de tratare apã Zãnoaga, în zona cãminului de rupere.

Vaccinul hexavalent a ajuns în Hunedoara Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a primit de la Ministerul Sãnãtãþii 1220 de doze de vaccin hexavalent (pentru vaccinarea copiilor de 2 luni si 6 luni), iar în aceste zile urmeazã sã fie distribuit cabinetelor de medicinã de familie din judeþ. Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara s-a trimis deja la Unifarm SA Bucuresti maºina de transport vaccinuri (dotata cu agregat frigorific pentru a se asigura lantul de frig corespunzator, iar medicii de familie vor putea sã ridice necesarul de vaccin începând de astãzi de la sediul DSP. De asemenea, din luna noiembrie va demara ºi campania de vaccin vPi (antipoliomielitic pentru vaccinare copiilor de 8-9 ani, pentru judeþul Hunedoara fiind repartizate un numãr de 1300 doze. Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi! Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374.906.687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:30 Fotbal: Astra - Vaslui 22:30 X Factor (r) 1:00 Împotriva întunericului

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:00 Cuceritorul (r) 15:15 Grupul Vouã (r) 15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 American Cinema 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:45 Suflete pereche 21:45 Cuceritorul 23:00 Cum sã-þi recunoºti sfinþii 1:00 Aventurile lui Sinbad (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O dãdacã de Crãciun (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Un weekend de coºmar 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fãrã scãpare 22:30 Ceaþa 0:30 Fãrã scãpare (r)

Prima TV 9:30 O altã viaþã (r) 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Verdict Final 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 22:30 Copiii spun lucruri trãsnite 23:15 NCIS: Anchetã militarã 0:15 NCIS: Anchetã militarã

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã - Prima parte 11:30 O datã-n viaþã - Partea a doua 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Un fenomen cultural fãrã frontiere - Vaillant-Pif (I) (r) 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Sfârºitul jocului 23:00 Pe scurt despre orice 23:10 Vizavi 0:50 Pe tãrâmul femeilor (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012 Preþul huilei, la barã

CNH dã în judecatã Curtea de Conturi a României venþie între preþul de vânzare ºi cel de cost. Huila în toatã lumea este subvenþionatã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH. Minerii din Vale nu acoperã costurile de producþie din vânzarea huilei ºi abia dacã se poate vorbi despre o sumã de bani care e mai micã decât cea cu care se vinde acest cãrbune în lume. „Preþul pe Giga Calorie este 69 de lei. Este preþul la

dministraþia Companiei Naþionale a Huilei este decisã sã dea în judecatã Curtea de Conturi a României, în urma acuzaþiilor care li s-au adus legate de subevaluarea preþului la huilã.

A

Diana MITRACHE Deºi se apropie iarna ºi sistemul termic intrã în funcþiune, preþul huilei nu poate sã creascã. Responsabilii din Compania Huilei se mulþumesc sã spunã cã preþul huilei se apropie de preþul mondial al acestui combustibil solid, chiar dacã niciodatã cheltuielile nu au fost acoperite de vânzarea cãr-

bunelui extras din Valea Jiului. Huila extrasã din Valea Jiului nu e vândutã la un preþ care sã acopere cheltuielile ºi sub cel mondial. Asta a spus ºi Curtea de Conturi, iar responsabilii din CNH sunt deciºi sã conteste sancþiunile impuse de cei care au fãcut controlul ºi au scos la ivealã faptul cã CNH vine huilã prea ieftin. „Noi o sã acþionãm în judecatã Curtea de Conturi,

deoarece noi am fost subvenþionaþi ºi am primit o sub-

Complexul Energetic Hunedoara ºi CNH, pe lista obiectivelor asumate de Guvern în faþa FMI n Scrisoarea de Intenþie trimisã FMI; Guvernul României puncteazã douã obiective clare, care þin de judeþul Hunedoara. Este vorba despre viitorul Complex Energetic, pe care Executivul se obligã sã-l privatizeze, respectiv Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, care va fi lichidatã.

Î

apare atât Complexul Energetic Hunedoara, cât ºi Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. Complexul Energetic – creat prin fuzionarea termocentralelor Minita ºi Paroºeni ºi a celor patru mine viabile - va fi oferit la privatizare pânã la

Carmen COSMAN Guvernul a transmis cãtre Fondul Monetar Internaþional principalele intenþii asumate, pe acre le vor pune în practicã cât de curând, în baza înþelegerilor parafate cu organismul internaþional. Iar judeþul Hunedoara este parte integrantã a Scrisorii de Intenþie remisã de Executiv cãtre FMI. Astfel, la capitolul „Întreprinderi de stat”,

începutul anului 2013, îºi ia angajamentul Guvernul României. Cât priveºte CNH, Executivul menþioneazã cã „vom lichida companiile neviabile ºi ne propunem sa depunem o cerere de lichidare a C.N. Huilei ºi a Termoelectrica”. Cele trei mine catalogate drept neviabile pe baza rezultatelor obþinute vor trece la Societatea de Închideri de Mine ºi urmeazã sã fie închise, în timp ce Compania Naþionalã a Huilei va dispãrea ca entitate. În documentul trimis FMI, guvernanþii precizeazã cã „Vom rezista cu fermitate presiunilor de relaxare a disciplinei fiscale anterioare alegerilor parlamentare din toamnã. Vom întreprinde mãsuri de asigurare a unei discipline stricte a finanþelor publice locale ºi de reducere a arieratelor”.

Noiembrie - luna de doliu pentru Valea Jiului oiembrie înseamnã doliu pentru minerit, în aceastã lunã fiind înregistrate cele mai cumplite explozii în care zeci de ortaci au plãtit cu viaþa cãrbunele scos din adânc.

N

Maximilian GÂNJU Pe data de 15 noiembrie 2008, la Exploatarea Minierã Petrila, 13 mineri aveau sã-ºi piardã viaþa iar alþi 15 erau grav rãniþi. În dupã amiaza zilei de sâmbãtã, prima deflagraþie produsã în jurul orei 15 secera opt mineri, iar a doua explozie produsã trei ore mai târziu avea sã omoare alþi 5 ortaci, patru pe loc iar unul se stingea pe patul de spital din cauza

rãnilor. Ancheta derulatã dupã accident, a scos la luminã nereguli grave la mina Petrila, iar cei responsabili, în opinia procurorilor ºi anchetatorilor

Trei strãzi din Colonie au canalizare ocalnicii de pe trei strãzi din cartierul Colonie – Petroºani au de ieri canalizare, asfalt ºi trotuare nou – nouþe. Toate pe fonduri europene.

L

Carmen COSMAN Reprezentanþii Primãriei Municipiului Petroºani au efectuat joi recepþia lucrãrilor demarate în urmã cu douã luni pe strãzile Radu ªapcã, Micu Klein ºi Griviþa Roºie. Lucian Dragomir, directorul SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani, a declarat cã lucrãrile au fost efectuate pe proiectul finanþat de ANDIPRZM ºi au cuprins canalizarea, urmatã de asfaltarea acestor strãzi ºi realizarea de trotuare pietonale. Întreaga lucrare a costat aproximativ 500.000 de euro.

de la Inspecþia Muncii, vor trebui sã rãspundã în faþa judecãtorilor.

Z

care am vândut în luna octombrie. Este un preþ apropiat de cel de pe piaþa mondialã, europeanã. Preþul diferã, însã, de la o perioadã la alta, în funcþie de cererea pieþei, dar niciodatã nu a acoperit costurile”, a mai adãugat Drãgoi. Compania Huilei are contract cu douã dintre termocentralele din Hunedoara, Mintia ºi Paroºeni. Pânã la finele anului, producþia Companiei ce va trebui livratã cãtre acestea este de 2 milioane de tone. Minerii ar putea sã se încadreze în producþia preconizatã, însã, Mintia, spre exemplu a cumpãrat în august huilã din import,la un preþ ceva mai mare decât cel pe care îl practicã CNH.

eci de morþi la Livezeni

În noiembrie se împlinesc32 de ani de la ce mai mare deflagraþie care s-a produs într-o minã de cãrbune din þara noastrã, explozie în care au murit 53 de oameni printre ei militari în termen, mineri ºi cercetãtori ºtiinþifici. Tragicul eveniment care a îndoliat o þarã întreagã, în ciuda încercãrilor regimului comunist de a muºamaliza accidentul, s-a produs în dimineaþa zilei de 29 noiembrie 1980, la Exploatarea Minierã Livezeni din Valea Jiului. Deflagraþia a fost cea mai mare explozie de

metan înregistratã în minele din România dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial. În cifre reci, bilanþul zilei de tristã amintire 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari în termen), 27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldaþi), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. Tragedia din 1980 nu avea sã fie singura, iar pânã astãzi sute de mineri au fost grav rãniþi sau au murit în subteranele minelor din Valea Jiului. Moartea ºi-a luat tributul în vieþi de mineri iar vãduve ºi copii nevinovaþi au plâns la cãpãtâiul celor care au încercat sã scoatã o pâine albã coborând în adâncul pãmântului. Pentru ortaci, luna noiembrie este una de doliu ºi de cinstire a memoriei celor care sau jertfit pentru cãrbune.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012

Haralambie Vochiþoiu, alãturi de ºomerii din Petrila

Tãierile ilegale de arbori în atenþia Ministerului Mediului udeþul Hunedoara a intrat pe harta zonelor unde s-au intensificat acþiunile de control pentru combaterea tãierilor ilegale de arbori.

J

Mugur Cozmanciuc, Secretar de Stat în Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, a dispus intensificarea controalelor tematice – în judeþele Caraº – Severin, Gorj ºi Hunedoara - privind tãierile ilegale de arbori ºi a modului în care operatorii economici respectã prevederile legislative referitoare la exploatarea, transportul ºi comercializarea materialelor lemnoase.

aralambie Vochiþoiu, directorul firmei Euro Jobs s-a aflat ieri alãturi de ºomerii de la Petrila, unde, firma pe care o conduce, în parteneriat cu autoritãþile locale proiectul cu titlul “Implicã-te! ªi astfel vei avea succes”, numãr de identificare contract POSDRU/103/5.1/G/76388.

H

Aceste controale au avut ca scop combaterea introducerii în circuitul economic a materialelor lemnoase provenite din tãieri ilegale, informeazã oficialii Ministerului Mediului ºi Pãdurilor. “În urma acestor controale, în perioada 22-24.10.2012, au fost constatate 19 fapte care constituie contravenþii silvice, aplicându-se amenzi în cuantum de 179.000 lei ºi sancþiuni complementare constând în confiscarea contravaloricã a 1.084 mc materiale lemnoase, buºtean ºi cherestea, cu o valoare în cuantum de 245.305 lei”, a declarat Cozmanciuc. Car men COSMAN

În cadrul acestui program, demarat în urmã cu un an de zile, rezultatele sunt demne de remarcat: 303 persoane înregistrate în grupul þintã, 303

Adio, soro, bun–venit prim-ajutãtorului! entru al 4-lea an consecutiv, în Valea Jiului, nu vor fi organizate cursuri de calificare în meseria de sorã voluntarã de Crucea Roºie. Deoarece numãrul amatoarelor de a urma astfel de cursuri a fost prea mic, acestea au fost, din nou, anulate.

P

Mircea NISTOR Principalul motiv pentru care tinerele refuzã sã se mai califice în aceastã meserie este legat de suma care ar trebui achitatã drept contravaloare a cursurilor, respectiv 600 de lei. Mai exact spus, tot mai puþine sunt familiile care pot sã scoatã din portofel aceºti bani. În

schimb, la fel ca ºi anul trecut, în aceastã toamnã, subfiliala de Cruce Roºie din Petroºani va organiza un curs de calificare intensiv adresat celor care vor sã se instruiascã în acordarea primului ajutor. Acesta va avea durata de doar sãptãmâni ºi, cel mai important, costã doar 150 de lei. “Pentru aceste cursuri intensive avem un

numãr suficient de participanþi dispuºi sã scoatã din buzunar câte 1 milion ºi jumãtate de lei vechi. În plus, diplomele pe care le vom oferi absolvenþilor sunt recunoscute în toate þãrile componente ale Uniunii Europene”, a precizat Felicia Necºa, director subfiliala de Cruce Roºie din Petoºani. Cursurile în meseria de sorã voluntarã de Crucea Roºie au fost organizate, în Petroºani, pentru prima oarã în anul 2000. În urmã cu 12 ani, pe cele câteva locuri scoase la concurs, a fost o adevãratã îmbulzealã…

persoane au beneficiat de servicii de informare, consiliere/orientare – acces pe piaþa muncii, 212 persoane din grupul þintã au beneficiat de servicii de mediere ºi mediere electronicã, 212 persoane informate privind tehnicile de cãutare a unui loc de muncã, elaborare curriculum vitae, elaborare scrisoare de intenþie, prezentare la interviu, legislaþia muncii, drepturi ºi obligaþii ale salariaþilor, locuri de muncã vacante, etc., 303 planuri de acþiune individualizate, realizate, 168 persoane participante la programele de formare profesionalã, 34 de persoane au fost încadrate pe piaþa muncii. “ Obiectivul general al proiectului a fost îmbunãtãþirea capacitãþii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situaþie dificilã pe piaþa muncii precum persoanele inactive, persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, ºomerii tineri, ºomerii vârstnici ºi ºomerii de lungã duratã. Si dupa finalizarea proiectului dorim sã asigurãm beneficiarii înscriºi în proiect de întreg sprijinul societãþii EURO JOBS în toate demersurile pe care le intreprind”, declarã Vochiþoiu. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor proiectului în ultima luna de implementare au fost organizate 4 burse ale locurilor de muncã. Raul IRINOVICI

Stelele Tinereþii, ediþia a VI-a estivalul “Stelele tinereþii” este programat, în acest an, în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie. La manifestarea organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani sunt aºteptaþi sã ia parte circa 60 de participanþi, din întreaga þarã.

F

Mircea NISTOR Concursul de muzicã uºoarã se va derula pe 4 categorii de vârstã respective, copii de grãdiniþã, ºcolari, liceeni ºi studenþi. “Eu consider cã vom avea parte de o nouã competiþie de o valoare ridicatã ºi la care vor participa numeroºi competitori. În parantezã fie spus, nici premiile care vor fi acordate nu sunt unele de negli-

jat, fiind vorba despre diplome, premii în obiecte sau bani. În parantezã fie spus, anul trecut, copiii ºi tinerii din Valea Jiului au luat

cele mai multe premii. Sunt sigur cã, ºi în acest an, vom obþine peste 80% dintre premii”, a declarat Eugen Muntean, directorul festivalului. Manifestarea este organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, Autoritatea Naþionalã pentru Tineret ºi Sport ºi Ministerul Educaþiei, Tineretului ºi Sportului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012

Puºi în faþa hoþilor, nu-i mai vor dupã gratii de cum au intrat. Vin ºi-þi dau în cap pentru cã ai vrut sã se facã dreptate. Nu meritã pentru bani ºi eu recunosc cã mi-a fost teamã de ei. Aveau în sala de judecatã vreo 20 de *þîngãlãi* (n.r. tineri), prieteni cu ei. Numai unu ºi unu ºi de care îþi este fricã. Dacã nu mã punea faþã în faþã cu ei, aº fi vrut sã cer pedeapsa maximã”, a recunoscut o victimã a hoþilor. Un exemplu este judecarea unui dosar în care nu mai puþin de 15 furturi au fost date de trei tineri din Vulcan. Doi dintre ei au acþionat iar al treilea a stat de pazã. Pãgubiþii au rãmas fãrã bunuri de câteva

u de puþine ori cei prãdaþi de hoþi, odatã ajunºi la proces, când dau ochii cu vinovaþii nu mai vor sã-i vadã la închisoare. Cei mai mulþi o fac de teamã ºi nu din compasiune ori pentru cã prãdãtorii lor se cãiesc.

N

Maximilian GÂNJU Magistraþii de la Petroºani pe masa cãrora ajung dosarele penale privitoare în special la furturi, nici nu se mai mirã când puºi faþã în faþã cu hoþii, cei pãgubiþi nu-i mai vor dupã gratii. De multe ori nici mãcar nu mai au pretenþii la recuperarea pagubei. Acest lucru se

întâmplã de cele mai multe ori pentru cã victimele se tem de rãzbunarea celor pe care i-ar trimite direct în închisoare. Pãgubiþii, în special cei mai în vârstã, recunosc cã le este teamã ºi dacã n-ar ajunge sã dea ochii cu hoþii ar vrea pentru aceºtia pedeapsa cea mai mare. „Primesc trei sau patru ani de închisoare ºi ies mai rãi

Avocaþii cer circumstanþe atenuante pentru hoþi ãlile de judecata din toatã þara sunt pline de persoane care au sãvârºit o infracþiune. Binenteles cã pe lângã aceºtia existã o armatã de avocaþi foarte sãritori ºi gata sã-i apere cu orice preþ indiferent de faptele comise.

S

Avocaþii cunoscând foarte bine legile în vigoare profita de orice portiþã pe care o oferã legea pentru a-ºi ajuta clienþii. Astfel cã de cele mai multe ori putem auzi vechea replicã a acestora în care ei cer circumstanþe atenuante pentru cei de care sunt angajaþi ºi în special pentru cei care furã. Motivele pentru aceºtia sunt foarte variate, de la faptul cã este poate pentru prima oarã când inculpaþii au

încãlcat legea, pânã la motivul cã nu pot suporta detenþia din cauza conditilor care existã în penitenciare. Sau de ce nu, apãrãtorii hoþilor spun cã aceºtia au furat din cauza situaþiei financiare precare, însã acest lucru nu oferã siguranþã asupra unui viitor mai bun, a unui viitor în care ei nu vor recidiva. Într-adevãr aceste persoane care încalcã legile þãrii ºi care au poate mult mai multe drepturi ºi beneficii decât o persoanã care se afla pe patul de spital, pot cere circumstanþe atenuante pentru faptele lor. Existã ºi anumite cazuri când aceste persoane vãzându-se ieºite de pe porþile penitenciarelor realizeazã cã nu au absolut nimic, nu au o casã sau nu-ºi mai pot gãsi un

loc de muncã stabil din cauza cazierului pe care îl au, odatã cu venirea sezonului rece putem zice cã se întorc la vechea meserie pe care o au ºi o cunosc cel mai bine doar ºi din simplul fapt cã înapoi în puºcãrie au mâncare, cãldurã, sunt curaþi ºi primesc ºi o anumitã sumã de bani. Pentru ei nici cã se poate mai bine iar acolo alãturi de alte persoane condamnate pot sãºi împãrtãºeascã din cunoºtinþele acumulate pe parcusul carierei, aºa putând sã mai înveþe câte ceva unii de la alþii. Probabil cã avocaþii care îi apara cu atâta înverºunare au uitat de un proverb care spune ’’azi furi un ou, mâine un bou’’. Ar trebui sã se gândeascã mai bine pe cine apãrã ºi nu doar la onorãrile pe care le primesc. Într-o zi pot cãdea chiar ei victimele celor care acum le sunt clienþi. Raul IRINOVICI

C

Luiza ANDRONACHE “S-au furat douã panouri din gardul de protecþie dintre calea feratã de la EM Livezeni ºi Staþia de Pompieri. Acel gard, sã nu credeþi cã nu are niciun rol, pentru cã în primul rând nu dã voie animalelor sã intre spre linia feratã, iar în al doilea rând protejeazã foarte mult copiii ºi oamenii care circulã pe trotuar, sã nu intre spre accesul de cale feratã. Acum un an de zile ne-am chinuit sã-l vopsim ºi

sã-l aranjãm, pentru cã nu puteam sã-l dãm jos. Dacã era sã facem asta, îl tãiam atunci ºi era gata. Dar, acest gard are o utilitate bine definitã ºi trebuie sã fie acolo”, a declarat Lucian Dragomir, ºef S.P.A.D.P.P. Primãria Petroºani. Problema furturilor de capace, a gardurile sau a altor obiecte din fier, ar putea fi rezolvatã foarte uºor dacã firmele de colectare ar þine mãcar seama de solicitãrile edililor. La Lupeni, spre exem-

au cerut atât închisoare cât ºi despãgubiri. Ceilalþi au lãsat la „aprecierea instanþei” când au fost întrebaþi de preºedintele de ºedinþã dacã-i vor dupã gratii pe hoþi. În schimb, procurorul care a pledat pentru Parchet nu a fost la fel de îngãduitor ºi a cerut judecãtorului pedeapsa maximã pentru cei trei vinovaþi mai ales cã erau recidiviºti.

Piromanul din Vulcan rãmâne în arest ncendiatorul maºinii de lux a familiei primarului din Vulcan rãmâne în arest. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au respins cererea formulatã de Giany Ioan Simulea de înlocuire a mãsurii arestãrii preventive cu mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea.

I

Sentinþa instanþei de fond nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu recurs, la Tribunalul Hunedoara . Apãrãtorii lui Giany Simulea au cerut ca acesta sã fie judecat în stare de libertate, susþinând cã motivele care au dus la arestarea sa preventivã nu mai sunt îndeplinite acum, însã atât procurul, cât ºi avocatul primarului Gheorghe Ile au solicitat instanþei de judecatã respingerea acestei solicitãri, pe motiv cã se menþine încã

În Valea Jiului se furã tot, iar magneþii care se “autoservesc” vin ºi din alte judeþe ã în Valea Jiului, Petroºani , se furã tot, ºtim deja, însã uneori curajul sau nesimþirea hoþilor, limitele forþate pânã la maxim ºi nepãsarea, parcã sunt prea de tot. În aceastã lunã, din acest oraº au dispãrut peste 30 de capace de canal, acestea adougându-se la numãrul total de câteva sute care au dispãrut de la începutul anului ºi pânã acum. Acum, “magneþii ” au trecut ºi la garduri, mai ales dupã ce vãd cã ºi capacele de canal din fier sunt tot mai puþine.

zeci de mii de lei, iar pe perioada urmãririi penale, atât în faþa poliþiºtilor cât ºi a procurorului, victimele au cerut atât închisoare cât ºi despãgubiri. Ajunºi în faþa judecãtorului, când s-au trezit faþã în faþã cu cei care i-au jefuit, pãgubiþii nau mai avut curat sã aibã pretenþii. Din 15 victime doar patru au mers pânã la capã ºi

plu, în primãvara acestui an, primarul Cornel Resmeriþã a închis absolut toate centrele de fier veche fãrã niciun drept de apel. La Petroºani…. “ Este o chestiune regretabilã cã cei care gestioneazã aceste firme de fier vechi, chiar nu vor sã înþeleagã cã ºi dacã le aduc sparte, sã nu le mai primeascã. Nu ºtiu, trebuie sã ne aplecãm mai mult asupra acestor firme de fier vechi ºi sã vedem ce putem face”, a mai spus Lucian Dragomir. De câteva luni, însã, nu doar firmele de la noi încurajeazã aceste furturi, ci conform unor date deþinute ºi de cotidianul nostru, pe teritoriul Vãii Jiului vin alte firme din þara care colecteazã capacele de canal. De fapt, chiar cã hoþii ar fi tot “ importaþi”, dupã cum ºi ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului

starea de potenþial pericol. î Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai, Simulea a încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de al ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare. La termenul trecut, în faþa judecãtorului de caz, Giany Simulea ºi-a recunoscut faptele, dar a precizat cã nu ºtie de ce a fãcut-o. „Nu îmi pot explica. ªi pentru mine este un ºoc”, a declarat incendiatorul, care riscã sã-ºi petreacã urmãtorii 20 de ani dupã gratii. Tocmai din acest motiv a cerut instanþei schimbarea încadrãrii juridice a faptei ºi a menþionat cã suma solicitatã cu titlul de despãgubiri morale este mult prea mare. Carmen COSMAN

Public ºi Privat ne-a confirmat “ ”Aici este cu douã tãiºuri, pentru cã am o informaþie, iar acum sã vedem dacã se ºi demonstreazã. Într-o noapte, când am semnalizat cã s-au furat 20 de capace de canal, se pare cã ar fi fost o firmã din alt oraº, alt judeþ. Au venit cu o dubã, mai mulþi oameni, le-au furat ºi au dispãrut. Aºa, degeaba închidem noi firme de fier vechi de aici, dacã la nou furã unii din Tg Jiu, Deva sau din altã parte”, a mai afirmat

Dragomir. ªi, mare dreptate are ! Degeaba se fac tot felul de demersuri ºi se înlocuiesc fie gardurile, fie capacele lipsã, dacã dispar din nou dupã un timp, iar hoþii nici mãcar nu sunt “ ai noºtri”. Ne întrebãm oare unde sunt patrulele de poliþie, care trebuie sã fie prezente în toate zonele localitãþii zi ºi noapte?! Sau poate, de când a dat frigul, purtãtorii de caschetã s-au tolãnit prin vreun birou la cãlduricã, pentru cã, nu-i aºa, doar nu vor umbla în frig…

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Þuþi - cãþeluºul magistraþilor din Petroºani e de negãsit M agistraþii de la Petroºani au rãmas fãrã vedeta lor care le ducea ziarul în fiecare dimineaþã. Cãþeluºul Þuþi e de negãsit de mai bine de o lunã de zile. Cãþelul cârlionþat care era îngrijit de magistraþii din Petroºani a fost pierdut în judeþul Vâlcea, pe data de 4 septembrie dupã ce stãpânul lui s-a dus la þarã, în concediu, ºi l-a luat ºi pe el. Gheorghe Belea, angajat la Parchetul Petroºani, de care patrupedul era ataºat spune cã este gata sã ofere chiar ºi o recompensã celui care i-ar putea spune unde se aflã cãþeluºul. „Am mers la þarã în Vâlcea ºi cum e nedespãrþit de mine, l-am luat ºi pe el. Pe 4 septembrie ne-am dus sã

culegem porumbul, în satul Ocracu, comuna Alunu ºi ca de obicei Þuþi a venit cu mine. Seara n-a mai fost de gãsit. Am fost de douã ori înapoi la Vâlcea, poate l-a vãzut cineva, a auzit ceva. Pânã acum nimic. Era o parte din sufletul meu ºi nu ºtiu ce sã mã mai fac. La toþi ne este dor de el”, a spus Gheorghe Belea. Foarte jucãuº, patrupedul i-a cucerit imediat pe angajaþii instituþiei, iar aceºtia l-au adoptat ºi-l îngrijeau de aproape zece ani. De atunci, Þuþi le întorcea serviciul în fiecare dimineaþã ºi le ducea ziarul de chioºcul aflat la câteva strãzi distanþã. S-a aciuat pe lângã Judecãtoria Petroºani, în urmã cu aproape 10 ani, dupã ce stãpâna lui, o bucãtãreasã de la un complex turistic din localitate, nu a mai putut sã-l þinã. Patrupedul era rãsfãþatul magis-

Pãºunile Uricaniului scoase la licitaþie dupã intervenþia tranºantã a Prefecturii Hunedoara ãºunile Uricaniului vor fi scoase la licitaþie publicã, chiar dacã primarul Dãnuþ Buhãescu ar fi vrut sã scape de aceste proceduri greoaie. Prefectura Hunedoara a spus „la loc comanda” pentru decizia de a prelungi prin act adiþional actualele contracte de arendare.

P

Primãria Oraºului Uricani este obligatã sã abroge hotãrârea de prelungirea prin acte adiþionale a contractelor de arendare încheiate cu crescãtorii de animale. Prefectura Hunedoara constatat cã hotãrârea este nelegalã ºi a cerut anularea ei. Primarul Uricaniului ar fi vrut sã scape de procedura greoaie a licitaþiei publice ºi, cu girul majoritãþii consilierilor locali, a decis sã prelungeascã prin acte adiþionale actualele contracte de arendare a pãºunilor aflate în domeniul privat al oraºului Uricani. Numai cã Prefectura Hunedoara a analizat hotãrârea

în cauzã ºi a decis cã este ilegalã, dispunând revocarea ei. „Potrivit prevederilor legale, consiliile locale aveau obligaþia de a iniþia o procedurã de concesionare prin licitaþie, pentru punerea în valoare ºi folosirea optimã a pajiºtilor, în baza cererilor organizaþiilor ºi asociaþiilor locale ale crescãtorilor de animale, legal constituite, în conformitate cu legislaþia în vigoare”, a precizat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Iar neregulile nu se opresc aici. Prefectura a constatat cã acele contracte de arendare ce se dorea a fi prelungite prin acte adiþionale erau ºi ieºite din termenul pentru care au fost încheiate, aºa cã prelungirea lor în acest fel era imposibilã. ªi, în consecinþã, pãºunile Uricaniului vor fi scoase la licitaþie în perioada urmãtoare. Car men COSMAN

traþilor ºi i-a salvat viaþa celui care îl avea în grijã. Între cãþel ºi angajatul Parchetului care i-a devenit stãpân ºi prieten, s-a stabilit o legãturã strânsã, încât cei doi nu se despãrþeau aproape niciodatã. „Ne-am salvat viaþa reciproc. Am mers la þarã, la Vâlcea, ºi eram lângã un râu pe partea cealaltã iar Tuþi a sãrit în apã sã vinã la mine. N-a contat cã apa era mare ºi valurile uriaºe. A trebuit sã sar dupã el ºi sã-l salvez. ªi el mi-a salvat mie viaþa. Cineva a dat foc la niºte butoaie cu deºeuri în faþa blocului unde locuiesc, chiar sub

urtea de Apel Bucureºti a stabilit primul termen de judecatã în procesul în care Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului cheamã la barã societatea Deva Gold SA, precum ºi Agenþia Regionalã pentru Protecþia mediului Timiºoara pentru anularea acordului de mediu emis pentru proiectul aurifer de la Certej.

C

Primul termen de judecatã, din dosarul 7119/2/2012 a fost stabilit pentru data de 30 octombrie. În aceastã cauzã, ANPM; la solicitarea Ministerului Mediului, încearcã sã anuleze avizul de mediu acordat de Agenþia regionalã Timiºoara pentru „proiectul Certej”, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magistraþilor de al Curtea de

geamul meu. Din neglijenþã, nu ºtiu, dar este cert cã era un fum gros ºi înecãcios. Eu aveam gemul deschis puþin ºi cãþelul a venit din bucãtãrie pânã la mine in dormitor ºi m-a tras de

picioare sã mã trezesc. Era un fum în casã, foarte mult dioxid de carbon ºi puteam muri”, povestea Gheorghe Belea. Maximilian GÂNJU

Lupta pentru proiectul aurifer de la Certej se dã în instanþã

Apel Bucureºti. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb îl considerã drept „ilegal ºi iresponsabil”. Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej

unicipalitatea Vulcan a organizat ca în fiecare an pe data de 25 octombrie, când se sãrbãtoreºte Ziua Armatei, mai multe manifestãri dedicate ostaºilor români.

M

La ceremoniile dedicate manifestãrii a fost prezent ºi primarul localitãþii, Gheorghe Ile, care le-a spus locuitorilor municipiului care au luat parte la eveniment, cã are un mare respect pentru armatã ºi eroii ei. „Mã închin cu recunoºtinþã în faþa tuturor celor ce au servit ºi servesc patria ºi doresc tuturor celor ce au îmbrãcat haina militarã sã o poarte cu cinste ºi onoare”, a declarat Gheorghe Ile. (M.G.)

eliberat de Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Timiºoara este ilegal, oficialii susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea,

iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu - Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare. Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. Ministrul Mediului a anunþat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgenþã, ceea ce s-a ºi întâmplat. Car men COSMAN

Militarii-cinstiþi de edilii Vulcanului

Omul cu 1.000 de cravate ºi memorii U n fost miner din Valea Jiului are o pasiune mai aparte: colecþioneazã cravate. A ajuns la 1.000 de bucãþi dar nu se opreºte aici.

Lui Paul David i se spune „omul cu 1.000 de memorii” sau „omul cu 1.000 de cravate”. De fiecare dintre aceste denumiri se leagã câte o poveste de viaþã, pe care David o istoriseºte cu drag. S-a disponibilizat din domeniul minier odatã cu primul val, în 1997, crezând cã banii primiþi ca salarii compensatorii îl vor ajuta sã înceapã o viaþã nouã. La fel ca ºi ceilalþi mineri plecaþi din sistem, ºi-a dat seama repede cã banii sunt, de fapt, puþini ºi nu îl ajutã nici mãcar sã îºi punã pe picioare o afacere. Iar celelalte promisiuni ale guvernanþilor de la acea vreme au rãmas la stadiul de promisiuni. ªi aºa a început Paul David sã ia drumul Bucureºtiului cu câte un memoriu în mânã, sperând cã cineva va schimba soarta disponibilizaþilor de la acea vreme. „În urma disponibilizãrilor masive din 1997 am început sã lupt pentru Liga Disponibilizaþilor ºi am fãcut o grãmadã de memorii la toate nivelurile, ajungând chiar pânã la ºeful statului de la acea vreme, cu care m-am întâlnit de mai multe ori”, povesteºte David. ªi probleme erau destule, însã nu suficient de importante, probabil, pentru a fi ºi rezolvate. „În acele memorii, am arãtat situaþia disponibilizaþilor din Valea Jiului dupã masivele disponibilizãri de la care au trecut 15 ani, ºi au rãmas încã ºi acum unele probleme nerezolvate în Valea Jiului, printre care locurile de muncã, problema locuinþelor sociale, sãrãcia ºi marginalizarea socialã”, este de pãrere fostul ortac, acum reprezentant de seamã al Ligii Sindicatelor Minieri din Valea Jiului.

C

olecþioneazã cravate

ªi parcã în concurenþã directã cu numãrul memoriilor redactate, a crescut colecþia de cravate ale „ortacului cu memorii” cum i se mai spunea lui Pul David. Colecþia lui numãrã acum 1.000 de bucãþi, dar acesta spune cã nu este decât o coincidenþã. „Totul a pornit de pe timpul <<Împuºcatului>>, când am primit cadou 30 de cravate ºi 30 de cãmãºi cu ocazia zilei mele de naºtere. De aici s-a pornit, a devenit un fel de hobby ºi am acum peste 1000 de cravate. Chiar a zis soþia mea cã, dacã o sã mor, o sã dea de pomanã la fiecare câte un colac, o lumânare ºi o cravatã”, povesteºte amuzat Paul David. ªi, dacã între timp s-a oprit din scris memorii cãtre guvernanþi, colecþia de cravate are toate ºansele sã creascã în anii ce vor urma, pentru cã pasiunea lui nu s-a stins. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Þuþi - cãþeluºul magistraþilor din Petroºani e de negãsit M agistraþii de la Petroºani au rãmas fãrã vedeta lor care le ducea ziarul în fiecare dimineaþã. Cãþeluºul Þuþi e de negãsit de mai bine de o lunã de zile. Cãþelul cârlionþat care era îngrijit de magistraþii din Petroºani a fost pierdut în judeþul Vâlcea, pe data de 4 septembrie dupã ce stãpânul lui s-a dus la þarã, în concediu, ºi l-a luat ºi pe el. Gheorghe Belea, angajat la Parchetul Petroºani, de care patrupedul era ataºat spune cã este gata sã ofere chiar ºi o recompensã celui care i-ar putea spune unde se aflã cãþeluºul. „Am mers la þarã în Vâlcea ºi cum e nedespãrþit de mine, l-am luat ºi pe el. Pe 4 septembrie ne-am dus sã

culegem porumbul, în satul Ocracu, comuna Alunu ºi ca de obicei Þuþi a venit cu mine. Seara n-a mai fost de gãsit. Am fost de douã ori înapoi la Vâlcea, poate l-a vãzut cineva, a auzit ceva. Pânã acum nimic. Era o parte din sufletul meu ºi nu ºtiu ce sã mã mai fac. La toþi ne este dor de el”, a spus Gheorghe Belea. Foarte jucãuº, patrupedul i-a cucerit imediat pe angajaþii instituþiei, iar aceºtia l-au adoptat ºi-l îngrijeau de aproape zece ani. De atunci, Þuþi le întorcea serviciul în fiecare dimineaþã ºi le ducea ziarul de chioºcul aflat la câteva strãzi distanþã. S-a aciuat pe lângã Judecãtoria Petroºani, în urmã cu aproape 10 ani, dupã ce stãpâna lui, o bucãtãreasã de la un complex turistic din localitate, nu a mai putut sã-l þinã. Patrupedul era rãsfãþatul magis-

Pãºunile Uricaniului scoase la licitaþie dupã intervenþia tranºantã a Prefecturii Hunedoara ãºunile Uricaniului vor fi scoase la licitaþie publicã, chiar dacã primarul Dãnuþ Buhãescu ar fi vrut sã scape de aceste proceduri greoaie. Prefectura Hunedoara a spus „la loc comanda” pentru decizia de a prelungi prin act adiþional actualele contracte de arendare.

P

Primãria Oraºului Uricani este obligatã sã abroge hotãrârea de prelungirea prin acte adiþionale a contractelor de arendare încheiate cu crescãtorii de animale. Prefectura Hunedoara constatat cã hotãrârea este nelegalã ºi a cerut anularea ei. Primarul Uricaniului ar fi vrut sã scape de procedura greoaie a licitaþiei publice ºi, cu girul majoritãþii consilierilor locali, a decis sã prelungeascã prin acte adiþionale actualele contracte de arendare a pãºunilor aflate în domeniul privat al oraºului Uricani. Numai cã Prefectura Hunedoara a analizat hotãrârea

în cauzã ºi a decis cã este ilegalã, dispunând revocarea ei. „Potrivit prevederilor legale, consiliile locale aveau obligaþia de a iniþia o procedurã de concesionare prin licitaþie, pentru punerea în valoare ºi folosirea optimã a pajiºtilor, în baza cererilor organizaþiilor ºi asociaþiilor locale ale crescãtorilor de animale, legal constituite, în conformitate cu legislaþia în vigoare”, a precizat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Iar neregulile nu se opresc aici. Prefectura a constatat cã acele contracte de arendare ce se dorea a fi prelungite prin acte adiþionale erau ºi ieºite din termenul pentru care au fost încheiate, aºa cã prelungirea lor în acest fel era imposibilã. ªi, în consecinþã, pãºunile Uricaniului vor fi scoase la licitaþie în perioada urmãtoare. Car men COSMAN

traþilor ºi i-a salvat viaþa celui care îl avea în grijã. Între cãþel ºi angajatul Parchetului care i-a devenit stãpân ºi prieten, s-a stabilit o legãturã strânsã, încât cei doi nu se despãrþeau aproape niciodatã. „Ne-am salvat viaþa reciproc. Am mers la þarã, la Vâlcea, ºi eram lângã un râu pe partea cealaltã iar Tuþi a sãrit în apã sã vinã la mine. N-a contat cã apa era mare ºi valurile uriaºe. A trebuit sã sar dupã el ºi sã-l salvez. ªi el mi-a salvat mie viaþa. Cineva a dat foc la niºte butoaie cu deºeuri în faþa blocului unde locuiesc, chiar sub

urtea de Apel Bucureºti a stabilit primul termen de judecatã în procesul în care Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului cheamã la barã societatea Deva Gold SA, precum ºi Agenþia Regionalã pentru Protecþia mediului Timiºoara pentru anularea acordului de mediu emis pentru proiectul aurifer de la Certej.

C

Primul termen de judecatã, din dosarul 7119/2/2012 a fost stabilit pentru data de 30 octombrie. În aceastã cauzã, ANPM; la solicitarea Ministerului Mediului, încearcã sã anuleze avizul de mediu acordat de Agenþia regionalã Timiºoara pentru „proiectul Certej”, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magistraþilor de al Curtea de

geamul meu. Din neglijenþã, nu ºtiu, dar este cert cã era un fum gros ºi înecãcios. Eu aveam gemul deschis puþin ºi cãþelul a venit din bucãtãrie pânã la mine in dormitor ºi m-a tras de

picioare sã mã trezesc. Era un fum în casã, foarte mult dioxid de carbon ºi puteam muri”, povestea Gheorghe Belea. Maximilian GÂNJU

Lupta pentru proiectul aurifer de la Certej se dã în instanþã

Apel Bucureºti. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb îl considerã drept „ilegal ºi iresponsabil”. Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej

unicipalitatea Vulcan a organizat ca în fiecare an pe data de 25 octombrie, când se sãrbãtoreºte Ziua Armatei, mai multe manifestãri dedicate ostaºilor români.

M

La ceremoniile dedicate manifestãrii a fost prezent ºi primarul localitãþii, Gheorghe Ile, care le-a spus locuitorilor municipiului care au luat parte la eveniment, cã are un mare respect pentru armatã ºi eroii ei. „Mã închin cu recunoºtinþã în faþa tuturor celor ce au servit ºi servesc patria ºi doresc tuturor celor ce au îmbrãcat haina militarã sã o poarte cu cinste ºi onoare”, a declarat Gheorghe Ile. (M.G.)

eliberat de Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Timiºoara este ilegal, oficialii susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea,

iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu - Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare. Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. Ministrul Mediului a anunþat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgenþã, ceea ce s-a ºi întâmplat. Car men COSMAN

Militarii-cinstiþi de edilii Vulcanului

Omul cu 1.000 de cravate ºi memorii U n fost miner din Valea Jiului are o pasiune mai aparte: colecþioneazã cravate. A ajuns la 1.000 de bucãþi dar nu se opreºte aici.

Lui Paul David i se spune „omul cu 1.000 de memorii” sau „omul cu 1.000 de cravate”. De fiecare dintre aceste denumiri se leagã câte o poveste de viaþã, pe care David o istoriseºte cu drag. S-a disponibilizat din domeniul minier odatã cu primul val, în 1997, crezând cã banii primiþi ca salarii compensatorii îl vor ajuta sã înceapã o viaþã nouã. La fel ca ºi ceilalþi mineri plecaþi din sistem, ºi-a dat seama repede cã banii sunt, de fapt, puþini ºi nu îl ajutã nici mãcar sã îºi punã pe picioare o afacere. Iar celelalte promisiuni ale guvernanþilor de la acea vreme au rãmas la stadiul de promisiuni. ªi aºa a început Paul David sã ia drumul Bucureºtiului cu câte un memoriu în mânã, sperând cã cineva va schimba soarta disponibilizaþilor de la acea vreme. „În urma disponibilizãrilor masive din 1997 am început sã lupt pentru Liga Disponibilizaþilor ºi am fãcut o grãmadã de memorii la toate nivelurile, ajungând chiar pânã la ºeful statului de la acea vreme, cu care m-am întâlnit de mai multe ori”, povesteºte David. ªi probleme erau destule, însã nu suficient de importante, probabil, pentru a fi ºi rezolvate. „În acele memorii, am arãtat situaþia disponibilizaþilor din Valea Jiului dupã masivele disponibilizãri de la care au trecut 15 ani, ºi au rãmas încã ºi acum unele probleme nerezolvate în Valea Jiului, printre care locurile de muncã, problema locuinþelor sociale, sãrãcia ºi marginalizarea socialã”, este de pãrere fostul ortac, acum reprezentant de seamã al Ligii Sindicatelor Minieri din Valea Jiului.

C

olecþioneazã cravate

ªi parcã în concurenþã directã cu numãrul memoriilor redactate, a crescut colecþia de cravate ale „ortacului cu memorii” cum i se mai spunea lui Pul David. Colecþia lui numãrã acum 1.000 de bucãþi, dar acesta spune cã nu este decât o coincidenþã. „Totul a pornit de pe timpul <<Împuºcatului>>, când am primit cadou 30 de cravate ºi 30 de cãmãºi cu ocazia zilei mele de naºtere. De aici s-a pornit, a devenit un fel de hobby ºi am acum peste 1000 de cravate. Chiar a zis soþia mea cã, dacã o sã mor, o sã dea de pomanã la fiecare câte un colac, o lumânare ºi o cravatã”, povesteºte amuzat Paul David. ªi, dacã între timp s-a oprit din scris memorii cãtre guvernanþi, colecþia de cravate are toate ºansele sã creascã în anii ce vor urma, pentru cã pasiunea lui nu s-a stins. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 26 octombrie 2012

8 Fapt divers ãrbãtorit la 26 octombrie, Sâmedru, divinitate precreºtinã, socotit zeu în Panteonul românesc, dupã cum atestã atât Ion Ghinoiu cât ºi Ovid Densusianu, este patron al iernii pastorale ºi reprezintã moartea vegetaþiei, ºi venirea frigului, în antitezã cu Sângiorzul, care este considerat „patronul frunzei verzi”, al primãverii, regeneratorul naturii. Marele cercetãtor Ion Ghinoiu afirmã în Obiceiuri populare de peste an. Dicþionar: „Împreunã cu Sângiorzul, Sâmedru împarte Anul Pastoral în douã anotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie ºi 26 octombrie, având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie) ºi iarna între 26 octombrie ºi 23 aprilie cu miez al timpului la 16 ianuarie (Sâmpetru de Iarnã). În opoziþie cu Sângiorzul, care încuie iarna ºi înfrunzeºte codrul, Sâmedru încuie vara ºi desfrunzeºte codrul.

S

ãrbãtoarea lui Sâmedru coincide, în 26 octombrie, cu sãrbãtorirea sfântului creºtin Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cãruia, în analogie cu Sâmedru i se mai spune ºi Sândumitru, despre care învãþãtura creºtinã spune, dupã cum afirmã feþele bisericeºti în www.sfantuldumitru.com:

S

„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trãit pe vremea împãraþilor Diocleþian ºi Maximian Galeriu (284311) ºi era fiul voievodului cetãþii Tesalonicului, botezat în tainã de pãrinþii sãi, de frica cruntelor prigoane împotriva creºtinilor. ªi îl învãþau pãrinþii în cãmara cea

Sâmedru În creaþia popularã, (legende, credinþe, basme) Sâmedru este un bãrbat obiºnuit, pãstor sau crescãtor de animale, sau un fecior care se metamorfozeazã pe timpul nopþii în porc, strãvechi simbol zoomorf pentru spiritul grâului. Dar, în ceremonialul nocturn numit Focul lui Sâmedru, divinitatea are înfãþiºare fitomorfã: bradul sacrificat (tãiat din pãdure) este incinerat în timpul unui ospãþ nocturn (Revelion) amintind de un strãvechi început de anotimp. În ipostazã de „sfânt”, Sâmedru umblã pe Pãmânt însoþit, adesea, de Sângiorz, cu care a încheiat un legãmânt pe viaþã ºi pe moarte: Sângiorzul trebuie sã înfrunzeascã codrul pânã la 23 aprilie, iar Sâmedru sã-l desfrunzeascã pânã la 26 octombrie. (…) Sãrbãtoarea este prefaþatã de Ajun, când se aprindeau Focurile lui Sâmedru ºi de Moºii lui Sâmedru, când se împãrþeau abundente ofrande pentru morþi. Fiind stâlp calendaristic, de înnoire a timpului sezonal sau anual, Sâmedru concentra numeroase acte rituale (de purificare, de fertilitate,

apotropaice, de divinaþie), practici de pomenire ºi de îmbunare a sufletelor morþilor care pãrãseau, la aceastã datã,

mormintele, de tundere ritualã a coamei cailor, pronosticuri pentru iarna deschisã de Sâmedru, activitãþi social-economice (data de 26 octombrie era consideratã Zi a Soroacelor, când se încheiau vechi înþelegeri ºi se legau noi învoieli). Sãrbãtoarea

este cunoscutã pretutindeni în România, mai ales în mediile pastorale.” Aceste caractere ale sãrbãtoririi lui Sâmedru le întâlnim ºi la momârlani, chiar dacã întâlnim unele diferenþieri de accentuare a unor laturi. Au fost înregistrate unele mãrturii ale momârlanilor: „În satele momârlãneºti din Cimpa, Jieþ, Lunca ºi Dobreºti, aratã Marcel Lapteº, în Sãrbãtoarea lui Sâmedru ciobanii se strângeau în ziua de Sâmedru în mijlocul satului, „la boltã”, unde îºi reglau problemele economice legate de pãstorit ºi, ne zice baciul Gãlãþean Ionicã: «edeam la o þuicã ºi ne socoteam la vechile înþelegeri ºi tãt ce-o fost cu ºase luni în urmã… apoi fãceam învoieli noi, tãtã cu cinste ºi rãspect între tãþi, ãl ce-o avut cheag mai mult dãdea beuturã ºi-i cânta fluiera» .” Tot de Sâmedru se fac unele previziuni de timp, mai ales printre ciobani, dupã semne transmise din bãtrâni. Astfel , dacã de Sâmedru e vreme rece, va fi iarnã grea, pe când dacã la Sâmedru e vreme bunã, va fi toamnã lungã ºi frumoasã. Ciobanii mai obiºnuiesc sã arunce un cojoc în mijlocul oilor ºi dacã pe cojoc se culcã o oaie neagrã, se crede cã iarna va fi blândã ºi fãrã zãpadã multã, pe când dacã se culcã o oaie albã,

Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir ascunsã a palatului lor toate tainele sfintei credinþe, luminându-i cunoºtinþa despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum ºi milostenia cea cãtre sãraci, sãvârºind, adicã, faceri de bine, celor ce trebuiau. ªi aºa, Dimitrie a cunoscut adevãrul din cuvintele pãrinþilor sãi, dar, mai ales, a început a lucra întrînsul darul lui Dumnezeu. ªi tânãrul creºtea cu anii ºi cu înþelepciunea, urcând ca pe o scarã, din putere în putere. ªi, ajungând la vârsta cea mai desãvârºitã, pãrinþii lui s-au dus din vremelnica viaþã, lãsând pe tânãrul Dimitrie moºtenitor nu numai al multor averi, ci ºi al bunului lor nume. Deci, Maximian

împãratul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dânsul pe fiul acestuia ºi, cunoscându-i înþelepci-

unea, l-a fãcut voievod în locul tatãlui sãu. ªi a fost primit Sfântul cu mare cinste de cetãþeni, iar el cârmuia cu multã vredni-

cie poporul, propovãduind pe faþã dreapta credinþã ºi aducând pe mulþi la Hristos. Deci, nu dupã multã vreme, a cunoscut împãratul cã voievodul Dimitrie este creºtin ºi s-a mâniat foarte. Drept aceea, întorcându-se biruitor dintr-un rãzboi cu sciþii, Maximian a poruncit sã se facã praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor, ºi a venit împãratul ºi la Tesalonic. ªi, Dimitrie fiind întrebat, de sunt adevãrate cele auzite despre dânsul, a rãspuns cu îndrãznealã, mãrturisind cã este creºtin ºi a defãimat închinarea pãgâneascã. ªi îndatã, împãratul a poruncit sã-l închidã în temniþã, pânã la încheierea jocurilor în cinstea venirii sale. ªi se bucura împãratul, mai ales, vãzând pe un luptãtor vestit. Lie, vandal de neam, înalt, puternic ºi înfricoºãtor la chip, cã se luptã cu cei viteji ºi-i ucidea, aruncându-i în suliþe. Deci, era acolo un tânãr creºtin, anume Nestor, cunoscut Sfântului Dimitrie. Acesta, vãzând pe Lie ucigând fãrã cruþare pe oameni, mai cu seamã pe creºtini, s-a aprins de râvnã. ªi vrând

sã se lupte cu Lie a alergat la Sfântul, în temniþã, cerând de la dânsul rugãciuni ºi binecuvântare ca sã-l poatã birui pe acel ucigaº de oameni. ªi, însemnându-l cu semnul crucii pe frunte, Sfântul ia zis: “Du-te ºi pe Lie vei birui ºi pe Hristos vei mãrturisi!” Deci, intrând în luptã cu Lie, Nestor a strigat: “Dumnezeul lui Dimitrie, ajutã-mi!” ªi îndatã, trântindu-l jos pe Lie, l-a omorât. ªi s-a întristat împãratul de moartea lui Lie. Aflând însã cã Sfântul Dimitrie este cel care l-a îndemnat pe Nestor sã se lupte cu Lie, împãratul a trimis ostaºi, poruncindule sã-l strãpungã cu suliþele pe Sfântul, în temniþã, cã a fost pricina morþii lui Lie. ªi aceasta, fãcându-se îndatã, marele Dimitrie ºi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. ªi s-au fãcut la moaºtele lui multe minuni ºi prea slãvite tãmãduiri. Tot atunci, din porunca împãratului, s-a tãiat capul ºi Sfântului Nestor.” Ca ºi Sf. Mucenic Gheorghe, Sf. Dimitrie este considerat apãrãtor al armatelor, al celor ce luptã pentru o cauzã dreaptã. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

Fapt divers 9 n ziua urmãtoare sãrbãtorii de Sâmedru / Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, adicã în 27 octombrie, se sãrbãtoreºte Sf. Dumitru cel Nou.

Î

va fi zãpadã multã ºi ger. În vremuri mai vechi, la momârlani, în noaptea dintre 25 ºi 26 octombrie se fãceau, în unele pãrþi, focuri de Sâmedru, care aveau în centrul lor un brad, simbol al anului pastoral care s-a încheiat. Sacrificarea bradului era socotitã o ofrandã pentru regenerarea naturii. Sãritul peste foc avea rol purificator, cel care sãrea peste focul de Sâmedru fiind ferit de rele ºi de boli în anul care urma. Tãciuni de la Focul lui Sâmedru erau apoi luaþi ºi se însemnau cu ei pereþii caselor, erau duºi în staulul oilor ºi al vitelor, pe pãºuni, pentru regenerarea lor într-un an nou, mai bogat.

Tot de Sâmedru se fãceau pomeni de sufletul morþilor, pomeni care începeau chiar în jurul focului de Sâmedru, ceea ce atestã faptul cã acest foc se integra într-un rit funerar mai amplu, dedicat atât morþii vegetaþiei, cât ºi sufletelor celor decedaþi, a cãror împãcare era cãutatã prin pomeni, pentru a sprijini renaºterea atât de necesarã a naturii ºi asigurarea unui nou an bogat în recolte. Exista temerea cã unele suflete ale morþilor ies în noaptea de Sâmedru ºi bântuie pânã la Sântandrei, în 30 noiembrie, de aceea trebuiau potolite ºi îmbunate. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

UNDE-S MUSTÃRIILE DE ALTÃDATÃ? cronicã rimatã În tradiþie, se ºtie, când pe vii bruma se lasã Omul iese sã deguste-un tulburel de tãmâioasã , De muscat ori de feteascã, de merlot ori cabernet , Soiuri albe, roze, roºii, bune sã trãieºti încet ... Cum pe limbã te înþeapã gazul de la fermentare , Lângã mustul dulce-acru vrei ceva ºi de mâncare ?! Simplu, neicã : e pastramã de noaten sau batal , Cârnãciori ºi tochiturã, fudulii de animal ... ªi sã vezi viaþã aleasã ! te piteºti dupã ºoproane De stuf, papurã ºi trestii, la halealã ºi molane , Bagi în tine precum ursul, care întru hibernat Se îngraºã cu rãbdare, precaut ºi calculat .

Unii o considerã o singurã sãrbãtoare, închinatã Sfinþilor Dimitrie, care þine în 26 ºi 27 octombrie, ca atare aceleaºi tradiþii din 26 octombrie sunt aplicate ºi zilei de 27 octombrie, în privinþa previziunilor de vreme, ºi mai ales interdicþia de a munci, care în tradiþia popularã trebuie respectatã, pentru ca animalele sã fie ferite de lupi. Despre Sf. Dumitru cel Nou, aºa cum aratã Andreea ªerban , în www.Sfantul-dumitrucel-nou-alunga-duhurilenecurate, învãþãtura creºtinã spune: „Nãscut în veacul al XIII-lea,

Sf. Dumitru (Dimitrie) cel Nou într-o familie de þãrani din satul Basarabov, din sudul Dunãrii, Sfântul Dumitru a dus din copilãrie o viaþã virtuoasã. Când a crescut, a intrat cãlugãr într-o mãnãstire, iar, dupã o vreme, a hotãrât sã se retragã într-o , unde a trãit în singurãtate deplinã, neºtiut de oameni. A dus o viaþã sfântã, rugându-se zi de zi, cu lacrimi, pentru toþi oamenii. Cunoscându-ºi dinainte ziua morþii, atunci când i-a venit sorocul s-a întins între douã lespezi de piatrã ºi ºi-a dat, în pace, sufletul lui Dumnezeu. La trei veacuri dupã moartea lui, o ploaie torenþialã a fãcut ca apele râului sã urce pânã la peºtera în care trãise. ªuvoaiele dezlãnþuite au luat cu ele trupul Sfântului ºi l-

TAXELE , FIR-AR... cronicã rimatã Oameni buni, stãm rãu la multe, însã-i bun statul la coadã ca sã ne-achitãm de taxe, care-s ºir, rând ºi grãmadã!... Personal, m-apucã bâþul, când din leafa minimalã, arunc bani pe dãri diverse, începând cu cea localã – apa ºi curentul, gazul, scara, curtea, trotuarul îþi ciupesc din buzunare apometrul ºi cântarul, Taxã ai cã stai în casã, taxã cã stai în maºinã, taxã dac-o iei per pedes, fãrã sã consumi benzinã ... (ºtii, toþi carburanþii, frate, nasc impozite, accize , care-s lanþ de jecmãnealã, ne-aruncã din crizã-n... crize!) Oameni buni, cãtre morminte: bocetul, plânsul, fanfara, dricul, jerba ºi groparul te usucã iarna, vara avem taxa ordinare, taxe VIP, de-asigurare, taxe dacã mergi la munte, taxe dacã mergi la mare, Avem taxã pe valoare, taxã ºi pe non-valoare, taxã – n penlumina Lunii, taxa bronzului la soare, avem taxã pentru viaþã, pentru zori, pentru nocturnã avem taxa de bãgat ºi de scos votul din...urnã,

Dacã vine ºi þiganul sã te-ncânte la ureche ªi-o solistã vocalistã bunã de glume ºi streche , Se încinge chef, române... c-aºa-i toamna în Carpaþi – Oamenii muncesc cu râvnã, toþi sunt prieteni, toþi sunt fraþi !

Avem taxe de intrare, sau ieºire-n Europa, taxe de botez ºi nuntã, la cantor, la taica popa, plãtim taxe la spitale, la consiliu, primãrie, taxe pentru câinii strãzii, pentru mâþe-n custodie ,

... Aºa am scris cu ani în urmã, pân-la Revolta cu bãtaie , Fãrã sã am habar o iotã c-ajung Cãprarul Nicolae , ªtiþi ! nu mai sunt grãdini de varã, nu mai gãseºti o mustãrie , Mda, Burebista e tot rege ºi arde vie dupã vie ,

Taxe pentru câmp arabil, pe pãºuni ºi pe pãdure, pentru flori medicinale, afine, zmeure, mure, taxe pentru braconaje, pescuit ºi vânãtoare, chiar ºi partea pubianã are-o taxã de... pudoare!

Ne dispare ºi pastrama, oi mai sunt una din zece , Vinul pleacã în cisterne, Vestul pare cã petrece Ca-n tradiþia românã , din Espana – n Caucaz ; Spui cã-s beat ? vorbesc în dodii ? cu ce m-am trosnit, cu ... gaz ?

Plãtim apa pluvialã, vântul dinspre uscãciune , taxele de fapte rele, taxele de fapte bune , culmea e taxa de-a taxa ! cã aºa e-n România : cititorule, ia premiul, ca sã nu taxezi... prostia !

Ioan Dan Bãlan

au purtat pânã în apropierea satului sãu natal. Dupã multã vreme de la aceastã întâmplare, Sfântul Dimitrie i-a apãrut în vis unei fetiþe bolnave, poruncindu-i sã cearã pãrinþilor s-o ducã pe malul râului, pentru a fi vindecatã. De cum au aflat sãtenii, au pornit ºi au însoþit familia fetiþei la locul în care, mai înainte, observaserã o luminã misterioasã, despre care credeau cã ascunde o comoarã. Oamenii au sãpat ºi au descoperit trupul Sfântului, strãlucind de harul Duhului Sfânt. Fetiþa s-a vindecat pe loc. De atunci au început sã fie cinstite moaºtele Sfântului, care au rãmas (o vreme,

n.n.) în satul Basarabov, unde s-au întâmplat multe alte .” Moaºtele Sf. Dumitru (Dimitrie) cel Nou au fãcut multe minuni, ºi mai ales vindecãri miraculoase. De asemenea, Sf. Dumitru cel nou este considerat „izbãvitor al celor chinuiþi de duhuri necurate ºi întãritor al bãtrânilor”. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan