Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 239
Cronica Vãii Jiului Joi, 25 octombrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Droguri, sex ºi avorturi – preocupãrile noii generaþii
Experþii INSEMEX fac ancheta tehnicã în explozia de la Târgu Cãrbuneºti >>> PAGINA A 5-A Partidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a desemnat candidaþii pentru alegerile parlamentare
Haralambie Vochiþoiu va candida la Senat în Valea Jiului: Zona noastrã trebuie sã fie reprezentatã în Parlament de un om nãscutcrescut în Valea Jiului >>> PAGINILE 6-7
Primul interviu în presa scrisã dupã primele 100 de zile
edicii sunt tot mai îngrijoraþi de copiii care ajung în stãri critice la spitale. Ei vin, cel mai adesea, în comã, pentru cã ajung sã consume stupefiante ºi, ceea ce e ºi mai îngrijorãtor, e vârsta lor. Sunt elevi cu probleme grave a cãror vârstã a coborât simþitor. >>> PAGINA A 4-A
M
Costel Avram: “În politicã nu ºtiu, încã, dacã o voi lua spre stânga sau spre dreapta. Dar la ApaServ vã asigur cã voi þine doar calea cea dreaptã!” >>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
P r i m ã r i a Vu l c a n
La 25 octombrie, sãrbãtorim Ziua Armatei Române. Este ziua în care avem datoria de-a ne reaminti sacrificiile militarilor români, în marile confruntãri armate din secolul trecut, dar ºi din teatrele de operaþiuni militare ale prezentului. De asemeni, an de an, în aceastã zi, avem bucuria de a ne cinsti ARMATA, segment de elitã al societãþii româneºti, a cãrui principalã menire este apãrarea pãcii, necesarã asigurãrii unui climat social propriu convieþuirii în respectul libertãþilor civice individuale. DE ZIUA LOR, TUTUROR MILITARILOR ROMÂNI, AFLAÞI ÎN REZERVÃ SAU ÎN ACTIVITE, LE DORESC UN SINCER LA MULÞI ANI! Deputat Monica Iacob - RIDZI
Restricþii apã
Petrila 10:00 - 14:00. Zona afectatã este Satul Jieþ. Petroºani 10:00 - 14:00. Zona afectatã este str. Maleia.
Joi 25.10.2012 Familia îndureratã deplânge încetarea din viaþã a celui care a fost LOY VILHELMTIBERIU (VILI) Dumnezeu sã-l aibã în paza sa ºi sã-l odihneascã în pace!
Lupeni 9:00 - 13:00. Zona afectatã este Cartier Bãrbãteni.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe
care îi cauþi! Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374.906.687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:00 Destine împlinite (r) Dani 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Next Top Model
12:00 12:15 13:45 15:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30
Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Condamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul Cuplul perfect (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Viaþa în Africa (r) 12:00 Viaþa în Africa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Un tatã începãtor 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 Fotbal: Steaua Molde 0:00 Dragoste ºi fum
Prima TV 9:30 Turneul final 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 19:30 20:30 22:15 23:15
Focus Sport Cireaºa de pe tort Dispãrutã fãrã urmã Trãsniþii Focus Monden
TVR 1 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 O datã-n viaþã Prima parte 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:00 Jurnal de front, 10 ani în Afganistan
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
Compania Naþionalã a Huilei, în ºedinþa de Guvern ompania Huilei aºteaptã o Ordonanþã de Urgenþã, pe care Guvernul ar putea sã o dea miercuri, sãptãmâna viitoare. Asta pentru ca noua firmã ce va închide ºi conserva trei dintre minele din Valea Jiului sã poatã sã preia personalul existent ºi sã poatã disponibiliza personal.
C
Diana MITRACHE Ordonanþa de Urgenþã pe care o concep acum responsabilii din CNH vizeazã înfiinþarea ºi funcþionarea societãþii ce va gestiona grupul neviabil de unitãþi miniere, care intrã în închidere. Reprezentanþii minerilor merg la Bucureºti sã discute cu cei din ministerele de resort. „Vom avea, joi, întâlnire la Ministerul de Finanþe. Dorim ca aceastã ordonanþã ce o
propunem sã intre în ºedinþa de Guvern de miercuri, 31 octombrie, pentru a funcþiona Societatea Naþionalã de Închidere de Mine, cu 1 noiembrie 2012. Vom face tot ce e posibil pentru asta”, spune Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH. Mai mult, discuþiile vor fi purtate ºi la Ministerul de Justiþie ºi la cel de Finanþe, ori la Ministerul Muncii. Practic, ordonanþa ce trebuie emisã prevede ca noua societate de
Brãdetul, sub pazã poliþieneascã eamenajarea zonei Brãdet a luat sfârºit, recepþia lucrãrilor fiind programatã pentru ziua de luni, 29 octombrie. Una peste alta, lucrãrile demarate în data de 4 decembrie 2010 au fost încheiate cu câteva zile mai devreme decât data preconizatã, respectiv 4 noiembrie 2012.
R
Mircea NISTOR “Lucrãrile au fost finalizate ºi, în prima zi a sãptãmânii viitoare, vom efectua recepþia acestora”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.
luni, Poliþia Localã va asigura paza permanentã, în vederea conservãrii ºi protejãrii zonei respec-
tive. Asta, pentru cã nu ne dorim sã disparã nimic de acolo, respectiv dale, pietre cubice sau instalaþii de iluminat”, a mai spus Dorina Niþã. Lucrãrile de reamena-
Strãzi care aºteaptã asfaltul
Mircea NISTOR Deºi aceºtia ºi-au încheiat activitatea de înlocuire a þevilor uzate, strãzile aratã precum niºte uliþe sãteºti. Dupã cum au precizat însã, reprezentanþii primãriei, respectivele artere de circulaþie vor fi re-
Termocentrala Mintia este aprovizionatã constant cu huilã extrasã din minele de cãrbune ale Vãii Jiului, cantitatea
tocul de carbune, asigurat la Mintia. SC Electrocentrale Deva SA - Termocentrala Mintia are asigurat stocul de cãrbune pentru a putea funcþiona în condiþii optime pe timp de iarnã, în depozitul centralei electrice aflându-se o cantitate de aproape 450.000 de tone, echivalentul consumului pe trei luni de zile.
S
”Stocul de cãrbune aflat în depozitele termocentralei este suficient pentru a depãºi iarna aceasta în condiþii bune. Aprovizionarea s-a fãcut în funcþie de producþia preconizatã a se obþine în aceastã perioadã. În acest moment în depozit sunt 450.000 de tone de cãrbune, dintre care 200.000 de tone provin
strãzilor din zona centralã a localitãþii. Valoarea proiectului, cu TVA inclus, a fost de aproape 9 milioane de lei.
L
Cu începere de luni, 29 noiembrie, poliþia localã va asigura paza “obiectivului“ Brãdet. Asta, pentru a nu fi furate piesele ºi materialele care au fost utilizate pentru reabilitarea respectivei zone. “De
din import, iar consumul în lunile de iarnã este estimat între 100.000150.000 de tone, lunar”, a declarat marþi purtãtorul de cuvânt al Termocentralei Mintia, Dana Dinuleþ, potrivit Agerpress. Cãrbunele adus din import are o putere caloricã mare, ceea ce va permite reducerea consumului de gaz metan folosit în procesul de pro-
jare a zonei “Brãdet” au reprezentat o parte componentã a unui proiect cu finanþare europeanã care prevedea reabilitarea
ucrãrile derulate de cãtre societatea de termoficare ºi de cãtre muncitorii termocentralei din Paroºeni, în cursul acestei veri, au afectat câteva strãzi din municipiul Petroºani.
Mintia foloseste 250 de tone de huila din export
Raul IRINOVICI
închidere a minelor sã preia din mers cei 2.455 de angajaþi pe care minele Paroºeni, Petrila ºi Uricani, care se închis, îi au acum. Mai mult, noua societate va gestiona ºi disponibilizaþii, iar cifrele sunt deja stabilite. „Societatea Naþionalã de Închidere a Minelor va avea un calendar ºi e normal ca, în urmãtoarele luni, sã fie disponibilizãri, în funcþie de acordul pe care îl vom avea cu partenerii sociali, respectiv cu sindicatele. Eu cred cã, în ianuarie – februarie, vom avea disponibilizãri de personal cumulate pe 2012 – 2013. Este vorba despre 515 persoane”, a mai spus Drãgoi. Cei care vor pleca sunt de la minele neviabile care vor intra în închidere ºi conservare ºi responsabilii din CNH susþin cã producþia nu va fi afectatã.
asfaltate pânã la sfârºitul acestui an. “Ne-am propus sã asfaltãm respectivele artere de circulaþie pânã la sfârºitul anului ºi, vã asigur, vom rezolva acest lucru. ªi noi ne dorim ca în respectivele zone sã avem un trafic mai lesnicios ºi cât mai normal”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Strãzile afectate de cãtre lucrãrile la reþeaua de termoficare sunt cele din zona primãriei, respectiv ªtefan Octavian Iosif ºi General Dragalina.
ducþie al termocentralei, a explicat sursa citatã. De cele mai multe ori, reprezentantii mineritului din Valea Jiului au declarat ca Mintia nu poate functiona cu carbune din import pentru ca valoarea energetica a acestuia este mult prea mare pentru instalatiile de la termocentrala. În prezent,
recepþionatã zilnic fiind, în medie, de circa 4.000 de tone, ceea ce echivaleazã cu consumul normal pe o zi de lucru al instalaþiilor energetice. Termocentrala Mintia funcþioneazã în graficul stabilit, cu douã grupuri energetice, alte douã fiind de rezervã.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
Droguri, sex ºi avorturi – preocupãrile noii generaþii M edicii sunt tot mai îngrijoraþi de copiii care ajung în stãri critice la spitale. Ei vin, cel mai adesea, în comã, pentru cã ajung sã consume stupefiante ºi, ceea ce e ºi mai îngrijorãtor, e vârsta lor.
Sunt elevi cu probleme grave a cãror vârstã a coborât simþitor. Fie cã ajung sã se drogheze ºi, doar o parte dintre ei dezvoltã reacþii ce îi duc direct la reanimare, fie cã ajung cu sarcini nedorite la vârste fragede, toþi au probleme ce societatea
încã le ignorã, iar medicii se chinuiesc sã îi ajute. „Vârsta acestor tineri care au ajuns la noi a coborât destul de mult în ultima vreme, ajungând ºi spre 15 – 16 ani, lucru ce îl consider îngrijorãtor”, a spus dr. Alin Vasilescu, manager la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Medicii le dau primul ajutor acestor copii, îi aduc într-o stare acceptabilã ºi competenþele lor devin limitate. „Este o problemã ce þine de poliþie ºi, la fiecare caz, suntem obligaþi sã trimitem toate datele la Comisia Naþionalã Antidrog, la organele abilitate ºi ei iau mãsurile. Noi
doar le dãm ajutorul medical de care au nevoie pe moment”, a mai adãugat dr. Vasilescu. Nimeni nu se gândeºte pânã acolo încât sã-ºi facã griji pentru o fetiþã de clasa a IV-a cã ar rãmâne însãrcinatã. ªi totuºi, cazurile, care pânã acum erau rare, s-au înmulþit mai mult decât este permis. Vârsta copiilor cu copii, ori a fetiþelor ce ajung la ginecologie cu gândul sã întrerupã sarcina nedoritã, a scãzut. Medicii spun cã niciodatã nu s-au gândit sã întrebe o fetiþã de gimnaziu care vine cu dureri de burtã, dacã e gravidã.
La Aninoasa, doar Dumnezeu ºi Moloþ pot salva situaþia uminiþa de la capãtul tunelului în cazul Oraºului Aninoasa se vede destul de slab, mai ales din biroul de la primãrie.
L
Administraþia localã de aici este în situaþia în care este posibil sã declare insolvenþa în cazul în care nu primeºte un ajutor de undeva. Pânã la un semn divin de la Dumnezeu, primarul aºteaptã înainte un
semn de la Consiliul Judeþean, la urmãtoarea ºedinþã, unde se va discuta ºi despre rectificarea bugetarã. “ªedinþa de Consilul Judeþean este programatã pentru data de 29 octombrie, când va fi ºi rectificarea. Noi am fãcut o solicitare de 30 de miliarde de lei vechi. Chiar dacã nu vom primi atât, noi sperãm sã primim cât mai mult”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Aninoasei.
De altfel, edilul spune cã a reuºit sã mai reducã datoria cãtre bãnci, respectiv de la 80 de miliarde lei vechi, la 62. De altfel, edilul trage speranþa cã ºi pe Ordonanþa 7 de Guvern va primi 6 miliarde, bani rãmaºi restanþi pentru construcþia podului peste Jiului de Vest, care trebuiau achitaþi
firmei Consmin încã de acum circa 2 ani. Proiectul total de reconstrucþia a acestui pod a fost derulat în perioada când primar era Ilie Botgros. Lucrarea, una amplã, care a presupus ºi reconsolidarea structurii de rezistenþã, a fost evaluatã la circa 40 de miliarde lei vechi, din care constructorul încã mai are de primit. Luiza ANDRONACHE
„Demult sunt copii cu copii. Problema e cã, în ultima vreme, existã o scãdere tot mai accentuatã a vârstei la care începe activitatea sexualã ºi fetiþele au 11 – 12 ani. Totul se întâmplã cu consecinþe nedorite”, apreciazã medicul. E plin spitalul de cazuri la ginecologie, ori la planning familial ºi tinerele, care sunt în clasele primare, cautã sã afle despre contracepþie, ori sã cearã întreruperea unei sarcini. Medicii cred cã e nevoie de o mai bunã informare, chiar în ºcoalã. „Putem face o educaþie sexualã mai precoce. Eventual,
Consiliere pentru deþinuþii de la Bârcea roiect pentru deþinuþi. Centrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, în parteneriat cu Penitenciarul Bârcea Mare, va desfãºura în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013 un proiect de tip psihoterapeutic.
P
Proiectul, intitulat „Cine sunt eu fãrã droguri?”, face parte din Programul specific de asistenþã psihosocialã destinat persoanelor cu antecedente în toxicomanie implementat de Penitenciarul Bârcea Mare. Scopul proiectului este dezvoltarea personalã a deþinuþilor cu antecedente în toxicomanie, în vederea abordãrii eficiente a situaþiilor de risc odatã cu pãrãsirea mediului privativ de libertate. Obiectivul general al proiectului este prevenirea ºi reducerea consumului de droguri ºi conºtientizarea cauzelor care au dus la consumul de droguri.
anumite colaborãri cu ºcolile. Cu liceele e deja prea târziu, în ideea de a se proteja”, a conchis dr.Vasilescu, care a ºi cerut sprijinul unitãþilor ºcolare din Petroºani, dar ºi al autoritãþilor locale. Din pãcate, sistemul educaþional din România nu a introdus în cadrul orelor de studiu ºi ore de educaþie sexualã la clasele primare, deºi mulþi copii sunt pregãtiþi. Totul e rezultatul unei degradãri a societãþii ºi medicii s-au decis sã tragã un semnal de alarmã în acest sens. Diana MITRACHE
Obiectivele specifice vizeazã întãrirea ºi menþinerea motivaþiei pentru abstinenþã, formarea unor abilitãþi de copying pentru a face faþã eficient situaþiilor în care existã posibilitatea consumului de substanþe, identificarea ºi reducerea obiceiurilor asociate consumului ºi înlocuirea acestora cu activitãþi pozitive ºi durabile, formarea unor abilitãþi de recunoaºtere ºi management al situaþiilor de nevoie acutã de consum, precum ºi oferirea de informaþii care sã permitã identificarea ºi utilizarea reþelei de suport social, în situaþii de risc. Beneficiarii direcþi ai proiectului sunt un grup de 8 persoane private de libertate care au declarat cã au consumat substanþe psihoactive, iar beneficiarii indirecþi sunt membrii familiilor persoanelor participante la grupul psihoterapeutic ºi societatea civilã. Programul psihoterapeutic se va desfãºura pe parcursul a 12 sãptãmâni, fiind stabilite întâlniri sãptãmânale de grup în care se utilizeazã tehnici terapeutice specifice terapiilor de grup, iar periodic, în funcþie de nevoile participanþilor, se vor desfãºura ºi activitãþi de consiliere psihologicã individualã. Raul IRINOVICI
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012 echipã de cercetãtori din cadrul INSEMEX Petroºani se aflã la Târgu Cãrbuneºti, în Gorj, pentru a face expertiza tehnicã în cazul exploziei de marþi. Experþii de la Petroºani au fost solicitaþi de poliþie pentru a stabili cauzele deflagraþiei în urma cãreia douã persoane au fost rãnite grav.
O
Cercetãtorii Institutului Naþional Cercetare Dezvoltare – INSEMEX Petroºani au fost solicitaþi de cãtre Inspectoratul Judeþean de Poliþie Gorj sã efectueze expertiza tehnicã în cazul deflagraþiei care, marþi dimineaþa, a provocat pagube importante
Experþii INSEMEX fac ancheta tehnicã în explozia de la Târgu Cãrbuneºti într-un bloc de locuinþe, iar douã persoane au fost grav rãnite. Dezastrul s-a produs în jurul orei 6.00, când locatarii imobilului au fost treziþi de o explozie puternicã,
produsã într-un apartament de la etajul întâi al unui bloc cu patru etaje. Locatarii apartamentului au fost grav rãniþi - o femeie de 46 de ani ºi soþul acesteia, de 48 de ani, dar ºi alte câteva persoane din imobil printre care ºi copii, s-au intoxicat cu fum. Explozia a fost urmatã ºi de un incendiu violent care a provocat pagube importante. Echipa de experþi din cadrul INSEMEX Petroºani a ajuns marþi seara la locul tragediei ºi ºi-a început investigaþiile. „O echipã formatã din patru cercetãtori din cadrul INSEMEX Petroºani a ajuns marþi seara la Târgu Cãrbuneºti
pentru a preleva probe de la locul dezastrului. Nu ºtiu exact cât va dura, dar cred cã vor mai merge ºi astãzi (n.r. miercuri) la faþa locului. Au prelevat probe pentru expertizare în laboratoarele Insemex pentru a stabili cauzele care au provocat evenimentul. Solicitarea pentru expertiza tehnicã a fost fãcutã de Inspectoratul Judeþean de Poliþie Gorj”, a declarat, directorul general al INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu.
rebuie sã stabileascã ce s-a întâmplat
T
Din primele date, deflagraþia s-a produs din
cauza unei acumulãri de gaz dupã ce ar fi existat o problemã la furtunul cu care era racordat aragazul la reþea. În momentul în care au aprins becul s-a produs explozia, iar cei doi soþi au fost extrem de grav rãniþi ºi duºi cu un elicopter al Ministerului Administraþiei ºi Internelor la Spitalul de Arºi din Capitalã. Cercetãtorii din cadrul Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã Petroºani, (INCD INSEMEX), singura instituþie din România abilitatã sã efectueze expertize tehnice în cazul unor explozii, trebuie sã sta-
bileascã cu exactitate cauzele care au dus la tragedie, iar în funcþie de expertiza lor vor putea fi stabilite eventuale vinovãþii. Pe de altã parte, INSEMEX Petroºani are în lucru mai multe expertize tehnice în cazul unor dezastre produse în acest an în þarã, fie cã este vorba de explozii ori incendii. Solicitãrile vin de la inspectoratele de poliþie ori de la procurori, pentru cã rapoartele ºi concluziile experþilor din Petroºani sunt esenþiale în derularea anchetelor penale. „Instituþii ale statului ºi mã refer la Parchetele din þarã, inspectoratele judeþene de poliþie sau IGPR, ne solicitã tot mai des expertize tehnice în cazul unor evenimente produse la nivel naþional. Nu numai în cazul unor explozii, cum s-ar putea crede, ci ºi în cazul unor incendii. Acest lucru înseamnã o recunoaºtere a INSEMEX din partea acestor instituþii ale statului ºi îmi doresc ca sã-ºi menþinã statutul de instituþie recunoscutã prin specialiºtii sãi, atât la nivel naþional, cât ºi internaþional“, a precizat Constantin Lupu, directorul general al INSEMEX Petroºani. Maximilian GÂNJU
Soþia fostului primar al Aninoasei nu mai este director… oul director al învãþãmântului din Aninoasa este Elena Pascu, din Petroºani, învãþãtoare cu master în ªtiinþele Educaþiei, fost consilier local în douã mandate.
N
Începând cu luna septembrie, Didina Botgros, soþia fostului primar, Ilie Botgros, nu mai este director al ªcolii Sf. Varvara din Aninoasa. Didina Botgros a ocupat acestã funcþie din anul 2005, pânã în 2012. Ispectoratul ªcolar Judeþean (ISJ) a numit pe post, prin delegaþie, pe învãþãtoarea Elena Pascu, care a mai fost aleasã de colectiv ca director al ºcolii ºi validatã de Inspectorat, în 1996, tot prin delegaþie. Elena Pascu a condus ªcoala Sf. Varvara – care are în subordine ºi ªcoala din Iscroni, plus toate grãdiniþele din oraº – pânã în anul 2002, când pe postul respectiv s-a dat concurs. ªi cum Elena Pascu nu
avea dreptul sã participe la concurs, neputând fi degrevatã de orele de curs, deºi rezultatele obþinute în funcþia de director îi confirmau abilitãþile de manager, locul a fost luat de altcineva. Vorba ceea, unde-i lege nu-i tocmealã! Elena Pascu este învãþãtoare, cu studii superioare – master în ªtiinþele Educaþiei - ºi a fost consilier local, douã mandate. La începutul lunii octombrie, în funcþia de director adjunct al învãþãmântului din Aninoasa a fost numitã Dorina Marta, care a mai fost la rândul sãu ºi director ºi director adjunct de-a lungul timpului. ”Nu mi-am dorit niciodatã sã fiu în linia întâi pentru cã sunt învãþãtoare, dar mi-am fãcut datoria cât am putut de bine. În prezent am clasa a III-a de care mã ocup dimineaþa, iar dupã ore - de ºcoalã, unde sunt multe probleme de rezolvat.
Este adevãrat cã am mai fost în funcþie de conducere printr-o conjuncturã a anilor 1992, apoi 1996, când am fost aleasã ºi am ocupat funcþia pânã în 2002”- a declarat Elena Pascu. De la venirea pe post, noul director a îmbogãþit biblioteca ºcolii prin donaþie de carte, circa 230 de volume. Elena Pascu a fost pe vremuri membrã a PRM, dar de ani buni stã departe de politicã. Ileana FIRÞULESCU
Copil rãnit de un scuterist n bãieþel în vârstã de doi ani, a fost rãnit de un tânãr aflat pe un scuter chiar în intersecþia unde ºi fiul manelistului Nicolae Guþã a fost implicat într-un accident rutier în urmã cu o lunã de zile.
U
Copilul a fost rãnit uºor ºi nu a avut nevoie de internare însã poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã pe numele celui care a provocat accidentul. „În jurul orei 14:00, Bogdan M., de 26 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea
un moped pe strada Vlad Þepeº din Petroºani, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajaþi regulamentar în traversarea strãzii, accidentându-l uºor pe M.R., de 2 ani, care era însoþit de mama sa”, precizeazã Adriana Voina din cadrul IPJ Hunedoara. M. GÂNJU
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
6 Politic
Mama Omida nu mai face faþã - PP-DD în tratative cu PC, pe colegiul Valea Jiului-Est ntâlnire de tainã, la Petrila, între PP-DD ºi PC în vederea susþinerii candidaþilor lui Dan Diaconescu. Parcarea din zona ”Cãprioara” gemea de maºinile liderilor ºi membrilor marcanþi ai celor douã partide, iar separeul de la etajul Pizzeriei a gãzduit pentru câteva ceasuri negocierile dintre cele douã partide.
Î
totuºi demersurile unei înþelegeri invocând cazul Nicula. ”Nu confirm! Nu pot sã fac probleme oamenilor ãlora pentru cã nu am încheiat nici o înþelege. Dar se ºtie cã toatã lumea vrea ca Valea Jiului sã fie reprezentatã în Parlament de oameni ai locului. Pe Cosmin
Ileana FIRÞULESCU Forfotã mare, marþi seara, la Pizzeria Cãprioara, din Petrila. Un ºir lung de maºini, cunoscute în Valea nostrã micã, erau parcate în zonã, maºini care aparþin unor membri marcanþi ai PP-DD ºi PC. Întrebând în stânga ºi în dreapta cu ce prilej se întâlnesc conducerile celor douã partide, am aflat cã se negociazã susþinerea în campania electoralã a PP-DD, respectiv a candidaþilor Haralambie Vochiþoiu – la Senat ºi Monica Iacob Ridzi – la Camera deputaþilor, de cãtre PC. Surse din inte-
”Foarte bine cã încercã sã racoleze susþinãtori, doar cã cinstit ar fi fost din partea PC, care face parte din USL la nivel naþional, sã vinã ºi sã spunã deschis: fraþilor, asta e, noi susþinem alþi candidaþi. Acest lucru nu s-a întâmplat” – a declarat prim-vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. Ioan Rus, candidatul PSD pentru Camera Deputaþilor pe colegiul Valea Jiului – Est, a aruncat doar o vorbã peste umãr: ”Mama Omida nu mai face faþã sã tot ghiceascã la ceea se întâmplã!”
Primarul Hunedoarei, interceptat în „Dosarul Blejnar” ctualul primar al municipiului Hunedoara, fostul deputat PDL Viorel Arion, a fost interceptat în „dosarul Blejnar”, alãturi de deputatul PDL Mircea Toader. Cei doi îi cer lui Blejnar sã le numeascã propriii oameni în vãmi. Discuþiile au avut loc în septembrie 2010. Iatã transcrierea interceptãrii convorbirii dintre Viorel Arion (deputat PDL) - Sorin Blejnar
A
de alegeri locale, supãrãri care încã nu s-au încheiat. La Petroºani, spun apropiaþii liderului PC din municipiu, încã mai zâmbeºte ºãgalnic de prin geamuri Tiberiu Iacob Ridzi – PDL, ale cãrui afiºe
PP-DD riorul celor douã partide au recunoscut cã au existat contacte între cele douã partide în acest sens, mai ales cã USL n-a prea funcþionat în zonã. La Petrila, aceastã Uniune Social Liberalã este praf, cu certuri ºi scandaluri, cu nemulþumiri ºi dezertãri/trãdãri în prag
Ioacob Ridzi i-a luat locul. Lungu îl contactase pe liderul PC Petrila pentru un posibil ”parteneriat” la alegerile generale. ”Cunoscând faptul cã la Petrila nu funcþioneazã USL, am luat atunci legãtura cu lideri ai PC de acolo. Acum nu mai ºtiu”- a declarat Gabriel Lungu, cu precizarea cã nu este membru PP-DD . Cei din PSD nu condamnã încercãrile, fireºti, ale candidaþilor ºi partidelor, de a se regrupa/organiza. Supãrarea vine doar din lipsa jocului cinstit, precum în zicala ”ce ºtie tot satul, nu ºtie bãrbatul”.
Nicula (senator PSD de Valea Jiului – n.n.) nu-l mai susþin nici oamenii din PSD. Da, mã întâlnesc cu oameni din Petrila pentru cã acolo m-am nãscut, acolo am
Carmen COSMAN
PC
+
troneazã ºi acum pe vitrinele magazinelor preºedintelui conservatorilor. Pentru a afla dacã cele douã partide au încheiat vreun acord la etajul Pizzeriei Cãprioara, Haralambie Vochiþoiu, iniþial a infirmat categoric un asemenea demers, dar dupã ce i-am relatat cã a fost vãzut cu echipa sa, la fel ºi lideri ºi membri ai PC, dupã ce le-am identificat maºinile, a întors-o ca un adevãrat politician. Indirect Vochiþoiu a confirmat
INTERCEPTARE
crescut. În plus, la aceste alegeri sigla partidelor va trece pe fundal ºi în faþã, cei care conteazã, sunt oamenii” - a declarat, râzând uneori strengãreºte, preºedintele PP-DD Hunedoara, candidat la Senat, Haralambie Vochiþoiu. Despre discuþii cu PC Petrila a vorbit ºi Gabriel Lungu, la momentul când era cât pe ce sã candideze din partea PP-DD pentru Camera Deputaþilor, dar n-a fost sã fie pentru cã Monica
Viorel Arion: Pãi ºtiþi cã am fost pe la dumneavoastrã ºi vã rugasem de postul ãla pentru vamã. Sorin Blejnar: Da, nu am apucat sã vorbesc cu ministrul. Vreau sã vorbesc ºi cu el ºi cu premierul azi. Viorel Arion: Astãzi vorbiþi? Sorin Blejnar: Aºa vreau! M-am cerut la premier! A doua zi Blejnar îl anunþã pe Arion cã a rezolvat problema. Sorin Blejnar: Am vorbit cu ministrul meu, ne pregãtim în principiu. Viorel Arion: ªi de vamã vroiam sã întreb! Sorin Blejnar: De vamã, de vamã! Viorel Arion: Le scoateþi la concurs? Sorin Blejnar: Da, o sã le scoatem la concurs, trebuie sã mai facem un memorandum pentru premier.
Politic 7
Deputatul ”începãtor” Resmeriþã dã lecþii seniorilor parlamentari ultivând cu grijã oameni cu putere de decizie, unii chiar din Valea Jiului, fãrã orgolii ºi pretenþii de mare demnitar, deputatul de Valea Jiului Cristian Resmeriþã a mai obþinut o victorie - aprobarea unor cereri ce pãreau nerealizabile. Groapa de gunoi ºi halda de steril de pe traseul ce va lega staþiunile Pasul Vâlcan ºi Straja vor dispãrea, iar zonele distruse de exploatãrile miniere vor fi refãcute.
C
Ileana FIRÞULESCU S-a dovedit cã de multe ori bãtrânii pot învãþa de la tineri. În politicã asemenea situaþii sunt mai rare, dar existã. În timp ce seniorii politicii sunt mãcinaþi de orgolii ºi pretenþii, de interese personale care primeazã în dauna interesului general, unii tineri politicieni îºi fixeazã scopul ºi pentru al atinge, cultivã persoane cu putere de decizie. Aºa a procedat deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, care s-a ”lipit” de oameni de cuvânt, dar s-a ºi orientat spre oameni ai Vãii Jiului prin care sã obþinã rezolvarea cererilor sale pentru zona pe care o reprezintã în Parlament. Pe lângã faptul cã a obþinut o derogare de la acordul cu FMI, chiar din partea FMI, pentru a readuce Administraþia Fiscalã la Lupeni, nu este lucru puþin pentru un ”începãtor”, i-a mai ieºit un demers remarcabil. De data aceasta, pe adresa Biroului sãu Parlamentar a sosit altã adresã prin care este anunþat oficial cã cererile sale au fost
aprobate ºi prevãzute în buget. Aceste cereri se referã la amenajãri în
Lupeni ºi Vulcan, care în viziunea unui novice par aberaþii. De când au început lucrãrile proiectelor aprobate ºi finanþate de Ministerul Dezvoltãrii,
respectiv telegondolele din Lupeni ºi Vulcan, care sã lege cele douã staþiuni, Pasul Vâlcan ºi Straja, a existat o problemã majorã. Pe traseul de legãturã existã o groapã de gunoi ºi o haldã de steril care nu au ce cãuta într-o zonã schiabilã ºi care ar alunga turiºtii. Neexistând bani la bugetul local, Cristian Resmeriþã a luat-o pe linie ierarhicã ºi s-a
sfãtuit cu un alt om al Vãii Jiului, fost director general al CNH ºi fost consilier local la Vulcan, Ioan Stamin Purcaru, în prezent director general al CONVERSMIN. Cu
Partidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a desemnat candidaþii pentru alegerile parlamentare
Haralambie Vochiþoiu va candida la Senat în Valea Jiului: Zona noastrã trebuie sã fie reprezentatã în Parlament de un om nãscut-crescut în Valea Jiului iliala judeþeanã a Partidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a validat la începutul sãptãmânii garnitura de candidaþi pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie. În ceea ce priveºte confruntarea pentru colegiul senatorial din Valea Jiului, PP-DD mizeazã pe însuºi preºedintele filialei judeþene, Haralambie Vochiþoiu.
F
Liderul PP-DD a obþinut un scor foarte bun în Valea Jiului la alegerile locale din iunie când a candidat la ºefia Consiliului Judeþean ºi sperã sã convingã electoratul în competiþia pentru funcþia de sena-
tor. Haralambie Vochiþoiu a intrat în linie dreaptã cu pregãtirile de campanie ºi a þinut sã exprime motivele pentru care a decis sã candideze pentru Colegiul 1 Senat din
judeþul Hunedoara. „Oamenii din Valea Jiului s-au sãturat de minciuni. În colegiul de Senat în care candidez au fost paraºutaþi, de-a lungul timpului, lideri agreaþi de la Bucureºti sau de la Deva. Nu am nimic cu ei, însã aceºti parlamentari au venit aici doar sã cearã voturi dupã care au dispãrut timp de patru ani. E momentul sã spunem stop pentru cã Valea Jiului are nevoie de un senator de-al locului, un om din Valea Jiului care trãieºte ºi locuieºte aici, care cunoaºte
preocupãrile de zi ale locuitorilor din Vale”, a punctat Vochiþoiu. Liderul PP-DD a adãugat cã vine în faþa electoratului „cu inima deschisã, cu toatã puterea de muncã ºi experienþa mea pentru a le pune în slujba oamenilor din Valea Jiului. Voi reprezenta Valea Jiului în Parlament, voi lupta pentru aducerea de investiþii ºi pentru crearea de locuri de muncã.” Rugat sã prezinte prioritãþile pentru Valea Jiului în cazul în care va fi ales senator,
Haralambie Vochiþoiu ne-a declarat: „Valea Jiului nu se poate dezvolta în afara a douã componente fundamentale:
lobby-ul aferent, cu drumuri pe la minister, susþinut de directorul CONVESMIN, cererile
atragerea de investiþii ºi crearea de locuri de muncã. Investitorii nu vin însã dacã nu îi convingi de oportunitãþile zonei, dacã
deputatului de Valea Jiului au fost aprobate în totalitate. Comunicarea oficialã i-a fost fãcutã chiar de Ioan Stamin Purcaru, care mai precizeazã cã vor fi refãcute drumuri de acces cãtre Mina Lupeni – Galeria de coastã ºi cãtre incinta socialã Bãrbãteni. Practic, a fost aprobatã cu indicarea sursei de finanþare - amenajarea tuturor zonelor afectate de exploatãrile miniere. Termenele de execuþie sunt, o parte, în aprilie 2013 ºi restul pânã la sfãrºitul anului 2013. Oare chiar cei din urmã vor fi cei dintâi, cu adevãrat? Având în vedere cã Lupeniul a fost cel mai vitregit municipiu de vreo douã guvernãri, mulþi au crezut cã va falimenta. Dacã aceste proiecte vor fi duse la bun sfârºit, locul unde s-a scris cu sânge o parte din istoria minerilor va fi de nerecunoscut. La fel s-a întâmplat ºi cu Vulcanul, care ºi-a schimbat înfãþiºarea substanþial.
nu le creezi facilitãþi Dacã voi fi ales senator în Valea Jiului, mã voi lupta pentru aducerea investitorilor care la rândul lor vor crea locuri de muncã. Asta este ceea ce aºteaptã locuitorii Vãii Jiului fiindcã oamenii vor sã munceascã ºi sã câºtige o pâine în mod cinstit. În egalã mãsurã mã voi bate pentru salvarea industriei mineritului, pentru turismul din Valea Jiului ºi pentru mãrirea pensiilor ºi a salariilor. Nu în ultimul rând, voi pune toatã experienþa acumulatã în atragerea de fonduri europene pentru a derula proiecte europene ºi pentru a aduce bani europeni în zona noastrã. Acestea sunt, pe scurt, proiectele mele pe care voi miza de îndatã ce voi fi ales senator.”
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
6 Politic
Mama Omida nu mai face faþã - PP-DD în tratative cu PC, pe colegiul Valea Jiului-Est ntâlnire de tainã, la Petrila, între PP-DD ºi PC în vederea susþinerii candidaþilor lui Dan Diaconescu. Parcarea din zona ”Cãprioara” gemea de maºinile liderilor ºi membrilor marcanþi ai celor douã partide, iar separeul de la etajul Pizzeriei a gãzduit pentru câteva ceasuri negocierile dintre cele douã partide.
Î
totuºi demersurile unei înþelegeri invocând cazul Nicula. ”Nu confirm! Nu pot sã fac probleme oamenilor ãlora pentru cã nu am încheiat nici o înþelege. Dar se ºtie cã toatã lumea vrea ca Valea Jiului sã fie reprezentatã în Parlament de oameni ai locului. Pe Cosmin
Ileana FIRÞULESCU Forfotã mare, marþi seara, la Pizzeria Cãprioara, din Petrila. Un ºir lung de maºini, cunoscute în Valea nostrã micã, erau parcate în zonã, maºini care aparþin unor membri marcanþi ai PP-DD ºi PC. Întrebând în stânga ºi în dreapta cu ce prilej se întâlnesc conducerile celor douã partide, am aflat cã se negociazã susþinerea în campania electoralã a PP-DD, respectiv a candidaþilor Haralambie Vochiþoiu – la Senat ºi Monica Iacob Ridzi – la Camera deputaþilor, de cãtre PC. Surse din inte-
”Foarte bine cã încercã sã racoleze susþinãtori, doar cã cinstit ar fi fost din partea PC, care face parte din USL la nivel naþional, sã vinã ºi sã spunã deschis: fraþilor, asta e, noi susþinem alþi candidaþi. Acest lucru nu s-a întâmplat” – a declarat prim-vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. Ioan Rus, candidatul PSD pentru Camera Deputaþilor pe colegiul Valea Jiului – Est, a aruncat doar o vorbã peste umãr: ”Mama Omida nu mai face faþã sã tot ghiceascã la ceea se întâmplã!”
Primarul Hunedoarei, interceptat în „Dosarul Blejnar” ctualul primar al municipiului Hunedoara, fostul deputat PDL Viorel Arion, a fost interceptat în „dosarul Blejnar”, alãturi de deputatul PDL Mircea Toader. Cei doi îi cer lui Blejnar sã le numeascã propriii oameni în vãmi. Discuþiile au avut loc în septembrie 2010. Iatã transcrierea interceptãrii convorbirii dintre Viorel Arion (deputat PDL) - Sorin Blejnar
A
de alegeri locale, supãrãri care încã nu s-au încheiat. La Petroºani, spun apropiaþii liderului PC din municipiu, încã mai zâmbeºte ºãgalnic de prin geamuri Tiberiu Iacob Ridzi – PDL, ale cãrui afiºe
PP-DD riorul celor douã partide au recunoscut cã au existat contacte între cele douã partide în acest sens, mai ales cã USL n-a prea funcþionat în zonã. La Petrila, aceastã Uniune Social Liberalã este praf, cu certuri ºi scandaluri, cu nemulþumiri ºi dezertãri/trãdãri în prag
Ioacob Ridzi i-a luat locul. Lungu îl contactase pe liderul PC Petrila pentru un posibil ”parteneriat” la alegerile generale. ”Cunoscând faptul cã la Petrila nu funcþioneazã USL, am luat atunci legãtura cu lideri ai PC de acolo. Acum nu mai ºtiu”- a declarat Gabriel Lungu, cu precizarea cã nu este membru PP-DD . Cei din PSD nu condamnã încercãrile, fireºti, ale candidaþilor ºi partidelor, de a se regrupa/organiza. Supãrarea vine doar din lipsa jocului cinstit, precum în zicala ”ce ºtie tot satul, nu ºtie bãrbatul”.
Nicula (senator PSD de Valea Jiului – n.n.) nu-l mai susþin nici oamenii din PSD. Da, mã întâlnesc cu oameni din Petrila pentru cã acolo m-am nãscut, acolo am
Carmen COSMAN
PC
+
troneazã ºi acum pe vitrinele magazinelor preºedintelui conservatorilor. Pentru a afla dacã cele douã partide au încheiat vreun acord la etajul Pizzeriei Cãprioara, Haralambie Vochiþoiu, iniþial a infirmat categoric un asemenea demers, dar dupã ce i-am relatat cã a fost vãzut cu echipa sa, la fel ºi lideri ºi membri ai PC, dupã ce le-am identificat maºinile, a întors-o ca un adevãrat politician. Indirect Vochiþoiu a confirmat
INTERCEPTARE
crescut. În plus, la aceste alegeri sigla partidelor va trece pe fundal ºi în faþã, cei care conteazã, sunt oamenii” - a declarat, râzând uneori strengãreºte, preºedintele PP-DD Hunedoara, candidat la Senat, Haralambie Vochiþoiu. Despre discuþii cu PC Petrila a vorbit ºi Gabriel Lungu, la momentul când era cât pe ce sã candideze din partea PP-DD pentru Camera Deputaþilor, dar n-a fost sã fie pentru cã Monica
Viorel Arion: Pãi ºtiþi cã am fost pe la dumneavoastrã ºi vã rugasem de postul ãla pentru vamã. Sorin Blejnar: Da, nu am apucat sã vorbesc cu ministrul. Vreau sã vorbesc ºi cu el ºi cu premierul azi. Viorel Arion: Astãzi vorbiþi? Sorin Blejnar: Aºa vreau! M-am cerut la premier! A doua zi Blejnar îl anunþã pe Arion cã a rezolvat problema. Sorin Blejnar: Am vorbit cu ministrul meu, ne pregãtim în principiu. Viorel Arion: ªi de vamã vroiam sã întreb! Sorin Blejnar: De vamã, de vamã! Viorel Arion: Le scoateþi la concurs? Sorin Blejnar: Da, o sã le scoatem la concurs, trebuie sã mai facem un memorandum pentru premier.
Politic 7
Deputatul ”începãtor” Resmeriþã dã lecþii seniorilor parlamentari ultivând cu grijã oameni cu putere de decizie, unii chiar din Valea Jiului, fãrã orgolii ºi pretenþii de mare demnitar, deputatul de Valea Jiului Cristian Resmeriþã a mai obþinut o victorie - aprobarea unor cereri ce pãreau nerealizabile. Groapa de gunoi ºi halda de steril de pe traseul ce va lega staþiunile Pasul Vâlcan ºi Straja vor dispãrea, iar zonele distruse de exploatãrile miniere vor fi refãcute.
C
Ileana FIRÞULESCU S-a dovedit cã de multe ori bãtrânii pot învãþa de la tineri. În politicã asemenea situaþii sunt mai rare, dar existã. În timp ce seniorii politicii sunt mãcinaþi de orgolii ºi pretenþii, de interese personale care primeazã în dauna interesului general, unii tineri politicieni îºi fixeazã scopul ºi pentru al atinge, cultivã persoane cu putere de decizie. Aºa a procedat deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, care s-a ”lipit” de oameni de cuvânt, dar s-a ºi orientat spre oameni ai Vãii Jiului prin care sã obþinã rezolvarea cererilor sale pentru zona pe care o reprezintã în Parlament. Pe lângã faptul cã a obþinut o derogare de la acordul cu FMI, chiar din partea FMI, pentru a readuce Administraþia Fiscalã la Lupeni, nu este lucru puþin pentru un ”începãtor”, i-a mai ieºit un demers remarcabil. De data aceasta, pe adresa Biroului sãu Parlamentar a sosit altã adresã prin care este anunþat oficial cã cererile sale au fost
aprobate ºi prevãzute în buget. Aceste cereri se referã la amenajãri în
Lupeni ºi Vulcan, care în viziunea unui novice par aberaþii. De când au început lucrãrile proiectelor aprobate ºi finanþate de Ministerul Dezvoltãrii,
respectiv telegondolele din Lupeni ºi Vulcan, care sã lege cele douã staþiuni, Pasul Vâlcan ºi Straja, a existat o problemã majorã. Pe traseul de legãturã existã o groapã de gunoi ºi o haldã de steril care nu au ce cãuta într-o zonã schiabilã ºi care ar alunga turiºtii. Neexistând bani la bugetul local, Cristian Resmeriþã a luat-o pe linie ierarhicã ºi s-a
sfãtuit cu un alt om al Vãii Jiului, fost director general al CNH ºi fost consilier local la Vulcan, Ioan Stamin Purcaru, în prezent director general al CONVERSMIN. Cu
Partidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a desemnat candidaþii pentru alegerile parlamentare
Haralambie Vochiþoiu va candida la Senat în Valea Jiului: Zona noastrã trebuie sã fie reprezentatã în Parlament de un om nãscut-crescut în Valea Jiului iliala judeþeanã a Partidul Poporului – Dan Diaconescu ºi-a validat la începutul sãptãmânii garnitura de candidaþi pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie. În ceea ce priveºte confruntarea pentru colegiul senatorial din Valea Jiului, PP-DD mizeazã pe însuºi preºedintele filialei judeþene, Haralambie Vochiþoiu.
F
Liderul PP-DD a obþinut un scor foarte bun în Valea Jiului la alegerile locale din iunie când a candidat la ºefia Consiliului Judeþean ºi sperã sã convingã electoratul în competiþia pentru funcþia de sena-
tor. Haralambie Vochiþoiu a intrat în linie dreaptã cu pregãtirile de campanie ºi a þinut sã exprime motivele pentru care a decis sã candideze pentru Colegiul 1 Senat din
judeþul Hunedoara. „Oamenii din Valea Jiului s-au sãturat de minciuni. În colegiul de Senat în care candidez au fost paraºutaþi, de-a lungul timpului, lideri agreaþi de la Bucureºti sau de la Deva. Nu am nimic cu ei, însã aceºti parlamentari au venit aici doar sã cearã voturi dupã care au dispãrut timp de patru ani. E momentul sã spunem stop pentru cã Valea Jiului are nevoie de un senator de-al locului, un om din Valea Jiului care trãieºte ºi locuieºte aici, care cunoaºte
preocupãrile de zi ale locuitorilor din Vale”, a punctat Vochiþoiu. Liderul PP-DD a adãugat cã vine în faþa electoratului „cu inima deschisã, cu toatã puterea de muncã ºi experienþa mea pentru a le pune în slujba oamenilor din Valea Jiului. Voi reprezenta Valea Jiului în Parlament, voi lupta pentru aducerea de investiþii ºi pentru crearea de locuri de muncã.” Rugat sã prezinte prioritãþile pentru Valea Jiului în cazul în care va fi ales senator,
Haralambie Vochiþoiu ne-a declarat: „Valea Jiului nu se poate dezvolta în afara a douã componente fundamentale:
lobby-ul aferent, cu drumuri pe la minister, susþinut de directorul CONVESMIN, cererile
atragerea de investiþii ºi crearea de locuri de muncã. Investitorii nu vin însã dacã nu îi convingi de oportunitãþile zonei, dacã
deputatului de Valea Jiului au fost aprobate în totalitate. Comunicarea oficialã i-a fost fãcutã chiar de Ioan Stamin Purcaru, care mai precizeazã cã vor fi refãcute drumuri de acces cãtre Mina Lupeni – Galeria de coastã ºi cãtre incinta socialã Bãrbãteni. Practic, a fost aprobatã cu indicarea sursei de finanþare - amenajarea tuturor zonelor afectate de exploatãrile miniere. Termenele de execuþie sunt, o parte, în aprilie 2013 ºi restul pânã la sfãrºitul anului 2013. Oare chiar cei din urmã vor fi cei dintâi, cu adevãrat? Având în vedere cã Lupeniul a fost cel mai vitregit municipiu de vreo douã guvernãri, mulþi au crezut cã va falimenta. Dacã aceste proiecte vor fi duse la bun sfârºit, locul unde s-a scris cu sânge o parte din istoria minerilor va fi de nerecunoscut. La fel s-a întâmplat ºi cu Vulcanul, care ºi-a schimbat înfãþiºarea substanþial.
nu le creezi facilitãþi Dacã voi fi ales senator în Valea Jiului, mã voi lupta pentru aducerea investitorilor care la rândul lor vor crea locuri de muncã. Asta este ceea ce aºteaptã locuitorii Vãii Jiului fiindcã oamenii vor sã munceascã ºi sã câºtige o pâine în mod cinstit. În egalã mãsurã mã voi bate pentru salvarea industriei mineritului, pentru turismul din Valea Jiului ºi pentru mãrirea pensiilor ºi a salariilor. Nu în ultimul rând, voi pune toatã experienþa acumulatã în atragerea de fonduri europene pentru a derula proiecte europene ºi pentru a aduce bani europeni în zona noastrã. Acestea sunt, pe scurt, proiectele mele pe care voi miza de îndatã ce voi fi ales senator.”
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
8 Interviu irectorul Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram face bilanþul celor 100 de zile de când a preluat conducerea societãþii de apã. Despre presiuni politice ºi lupta cu hoþii de apã într-un interviu incendiar acordat cotidianului Cronica Vãii Jiului.
D
- Ce ºtiaþi despre apã în momentul în care aþi fost numit, în urmã cu 100 de zile, director la societatea de profil din Valea Jiului? - Ca vicepreºedinte al Consiliului Judeþean, activitatea de la Apa Serv nu-mi era de loc strãinã. La nivel macroeconomic ºtiam cam despre ce este vorba dar când am fost numit în fruntea societãþii am vãzut cã existã o seamã de lucruri negative care nu se vedeau foarte clar de la Deva. Ele m-au pus pe gânduri iar eu, care mã consider un om de acþiune, mi-am propus sã le înlãtur cât mai repede. - Cum v-au primit cei pe care, vreme de patru ani doar i-aþi coordonat ºi nu i-aþi condus în mod direct? - Bunã întrebare. Cu bucurie - unii, cu politeþe – alþii. Dar, în acelaºi timp , am simþit cã sunt privit ºi cu o oarecare neîncredere. Cei din urmã vedeau în mine doar pe omul politic care e numit sã conducã o complexã activitate economicã deºi are experienþã doar în domeniul administraþiei publice. Am constatat cã cei din conducerea societãþii s-au dovedit, aºa cum i-am ºtiut, a fi niºte buni specialiºti dar am constatat cã rezultatele economice ale societãþii nu erau, ca sã zic aºa, la nivelul competenþei lor. Eu nu sunt, încã, un specialist în ape dar cred cã, în doar 100 de zile, le-am dovedit cã pot fi un bun manager... - Pe ce vã bazaþi? - În primul rând vã pot confirma faptul cã producþia facturatã a crescut cu peste 100.000 mc. Asta înseamnã cã am adus în caseriile societãþii
Interviu 9
Primul interviu în presa scrisã dupã primele 100 de zile
Costel Avram: “În politicã nu ºtiu, încã, dacã o voi lua spre stânga sau spre dreapta. Dar la ApaServ vã asigur cã voi þine doar calea cea dreaptã!” încasãri potenþiale de la încã un cartier cu 10.000 de apartamente. Sau, dacã vreþi de la încã 250 de blocuri cu 40 de apartamente... - Cum de n-au reuºit conducerile anterioare acest rezultat spectaculos? Ce le-a lipsit? - Puterea de a rezista la presiunile politice. Pânã acum, când era vorba de neîmplinirile de la Apa Serv ei vorbeau, în principal, de pierderile de pe reþea. Eu le-am dovedit cã aceste pierderi au ºi o cauzã concretã: furtul de apã! Am dat dispoziþie, imediat, sã se verifice contoarele la cei care trebuiau, în principiu, sã fie niºte mari consumatori de apã. - Cum aþi ajuns pe aceastã pistã? -Simplu. Am cerut o situaþie din care sã reiasã cât plãteau cei care aveau hoteluri, pensiuni, restaurante, pizerii, spãlãtorii de maºini ºi covoare. Era vorba, în special, de societãþi cu patroni foarte prosperi ºi care, spre surpriza mea, plãteau un consum simbolic de apã. Ceea ce m-a pus pe gânduri era faptul cã aceste sustrageri de apã nu se puteau face fãrã complicitatea unor angajaþi ai societãþii noastre. Pe unii i-am depistat deja ºi i-am sancþionat iar pe alþii pe care îi voi gãsi, în continuare, cu musca pe cãciulã, la proxima reorganizare a societãþii vor fi, în mod cert, pe lista mea de „prioritãþi”...
um poþi opri, C ca ºef peste apele Vãii, sacrificarea inutilã a viþeilor - Nu v-a fost teamã cã toþi aceºti consumatori ilegali de apã se vor coaliza împotriva dv ºi vã vor impune, în cele din urmã, voinþa lor?
- Când porneºti la luptã, indiferent care ar fi ea, îþi evaluezi foarte exact ºansele de reuºitã. Dacã nu porneºti de la ideea cã orice bãtãlie o dai pentru a o câºtiga, mai bine te laºi pãgubaº. Eu mã bazam pe o înþelegere anterioarã numirii mele la Apa Serv... - Care poate fi acea înþelegere care sã vã impunã în faþa acestor
puternici baroni locali? - Una singurã. Preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ, mi-a promis cã nu mã va suna niciodatã ca sã intervinã pentru cineva care consumã ilegal apã sau ca sã-mi impunã sã angajez pe cineva sau sã nu dau afarã pe cineva despre care am avut dovezi cã a favorizat infractorii.
- În România de azi poate funcþiona o astfel de înþelegere? Nu-mi vine sã cred... - Credeþi, nu credeþi, asta e realitatea. Vã reamintesc cã, în cei patru ani cât am fost vicepreºedinte al Consiliului judeþean, n-am avut cu preºedintele Mircea Ioan Moloþ o relaþie bunã. -Hai cã nu-mi vine sã cred...
-Vã repet încã o datã. N-am avut o relaþie bunã. Eu cu preºedintele Moloþ am avut o relaþie perfectã! - Ei, acum, mi-a venit inima la loc... - Cert este cã s-a þinut de cuvânt ºi, bazându-mã pe faptul cã CJH-ul este acþionar majoritar la SC Apa SERV SA, voi continua sã apãr atât interesele tuturor acþionarilor cât ºi a consumatorilor cinstiþi. În plus, am discutat ºi cu celãlalt lider al USL-ului din judeþ, deputatul Laurenþiu Nistor, care m-a asigurat, la rândul sãu, de tot sprijinul în acest delicat demers. M-au asigurat cã interesul lor, ca lideri politici, este ca societatea sã funcþioneze bine. - În concluzie, chiar nu aþi primit nici un telefon? - Nu, niciunul. Ba, mai mult, cei în cauzã ºi-au fãcut noi contracte, au achitat preju-
diciul ºi, acum, plãtesc cât consumã. Pentru cã nu se mai putea altfel au intrat, în sfârºit, în legalitate. E drept cã pânã sã facã acest lucru au orchestrat campanii de presã din care sã reiasã cã ei sunt niºte oameni extrem de cinstiþi ºi cã totul nu e decât o încercare a mea de a-mi construi, pe seama lor, o imagine de incoruptibil. Pentru cã am bunul obicei de a plãti mereu ceea ce consum, nu au putut sã-mi reproºeze nici mãcar faptul cã mi-ar fi fãcut cinste cu o sticlã de apã platã cu lãmâie.. - De unde aveþi acest „prost”obicei, prea puþin uzitat în lumea de azi? - Bunul meu amic, regretatul Viorel Bonea mi-a zis, atunci când am fost ales pentru prima datã vicepreºedinte la Consiliul judeþean, sã nu mã las cumpãrat de falºi amici cu mese la restaurant. A zis cã dacã nu am bani, mai bine mã împrumutã el dar sã nu dau curs acestor invitaþii - capcanã. Ele îþi creazã obligaþii inutile. Mai ales cã eu, în ultima vreme, þin un regim alimentar strict ºi fac zilnic sport. Aceste pasiuni mã fac mai suplu, mai sãnãtos ºi mã þin deoparte de orice tentaþii alimentare sau bahice. Acum, dupã 12 ani, am vãzut câtã dreptate avea prietenul meu.. -Ne-a ajuns la urechi ºi istoria potrivit cãreia un momârlan voia un post cãlduþ la ApaServ ºi pentru aceasta era dispus sã vã sacrifice un viþel. E adevãratã povestea? -.Este. Dar le mai dau acestor solicitanþi o veste proastã în ceea ce mã priveºte. Nu pot sã mânânc nici vânat, nici viþei pentru cã, pur ºi simplu, carnea aceasta îmi face rãu. Ca sã nu mai vorbesc ºi de faptul cã, de la o vreme, þin un regim alimentar extrem de strict. Vreau, în scurt timp, sã pot ajunge cu bicicleta la toate punctele noastre de lucru. Aºa cã pe mormâlanii care cred cã stau în posturi cãlduþe îi voi surprinde dacã nu lucreazã cu folos în interesul societãþii
noastre. Nimic nu e veºnic pe pãmânt ºi, prin urmare, nici la Apa Serv. Nici posturile din schemã ºi nici nemunca... - Ca sã revenim la cei 100.000 de mc facturaþi, aceastã creºtere pe hârtie se regãseºte ºi în caserie sau în conturile societãþii? - Vã spun care este creºterea în procente. Când am venit eu în fruntea Apa Serv era un grad de încasare de 50% ºi acum am ajuns la 64%. E o creºtere semnificativã dar sunt conºtient cã mai este mult pânã departe... -Cum aþi putea, oare, sã mai mãriþi acest procent? - În primul rând, trebuie sã eliminãm „gãurile negre” din bugetul nostru. Cele douã societãþi de termoficare de la Vulcan ºi Lupeni, care azi sunt în faliment, ne-au produs o pagubã de 56 miliarde de lei vechi. Chestiunea era una de facturã sentimentalã. Era iarnã, era frig, populaþia îngheþa în apartamente ºi atunci s-a cedat acestui ºantaj sentimental. S-a dat apã acestor douã societãþi deºi eram convinºi cã nu o sã obþinem decât foarte greu banii de la ei...
ouã perspective D diferite asupra apei: „blocul social” ºi pensionarii - Nu peste mult timp va veni iarãºi iarna. Veþi fi din nou ºantajaþi? -Eu am spus-o ºi o repet de câte ori am ocazia: noi nu suntem o societate caritabilã ºi nu avem în obiectul nostru de activitate aceste acþiuni de protecþie socialã. Dau exemplu aici colaborarea foarte bunã, reciproc avantajoasã, cu Termoficarea de la Petroºani. A venit timpul ca cei din Vest sã ia exemplul celor din Estul Vãii Jiului. - Ce se întâmplã cu „blocul social” din Petroºani. Cum va funcþiona în aceastã iarnã?
- Simplu. Dacã vor plãti facturile, vor avea ºi apã. Dacã nu, nu. Am ajuns, în aceastã chestiune, la un acord cu primãria care este proprietara blocului.. Aº vrea sã le amintesc unora din locuitorii acestui bloc cã ºi maºinile scumpe pe care le conduc nu pot merge dacã nu plãtesc benzina la pompã. Aºa e ºi cu apa de la robinet... În acest sens, le dau exemplul pozitiv al pensionarilor care sunt cei mai buni clienþi ai noºtri. Deºi pensiile lor nu sunt foarte mari, deºi se deplaseazã pe jos, ei considerã plata facturii la apã ca pe o prioritate absolutã. Din acest motiv am cerut juriºtilor noºtri sã gãseascã o modalitate de a recompensa, într-un fel, aceste dovezi de fidelitate pe care pensionarii Vãii ni le dau lunã de lunã. - Am aflat cã, în ultima perioadã, ºi CNH-ul a devenit un exemplu de bun platnic. E adevãrat sau doar un zvon „binevoitor”? - Am ajuns la o bunã colaborare cu directorul general, d. Nicu Drãgoi, dupã ce am avut câteva tentative de a opri apa la sediul CNH, la Hotelul Onix ºi la Paroºeni. Când directorul general al CNH, cu care am acum o relaþie excelentã, a vãzut cã nu glumesc ne-a achitat toate facturile restante. Astãzi CNH, în ceea ce priveºte relaþia cu furnizorul de apã, e un exemplu pozitiv demn de urmat de cãtre toþi agenþii economici. Nu ºtiu cu cãrbunele cum stau dar în ceea ce ne priveºte, am vrea ca toþi marii consumatori sã fie la fel de buni platnici cum e, de o vreme încoace, Compania Huilei... - Vã pun acum o întrebare la ordinea zilei: Cum staþi cu atragerea banilor europeni? - Am atras, deja, 40 milioane de euro care au fãcut din Valea Jiului un adevãrat ºantier pentru reþelele de apã ºi canalizare. Aºteptãm, acum, venirea unei delegaþii de la Ministerul Mediului cu care
vom demara acþiunile pentru implementarea unui nou proiect de investiþii în valoare de 70 milioane de euro. Dupã ce vom finaliza ºi al doilea proiect vom putea vorbi ºi despre scãderea preþului la apã în Valea Jiului. Pânã acum era un subiect tabu... Sã nu uitãm cã suntem singurul operator de apã din România care a atras un proiect European în care contribuþia proprie este zero.
inal deschis, la rãscruce de drumuri
F
- Se pare cã interviul nostru a ieºit mai mare decât ne-am propus la început. O ultimã întrebare: Cât veþi mai sta departe de politicã, domnule Costel Avram? - Interviul a ieºit, inevitabil, mai lung decât ne-am propus pentru cã e primul acordat presei scrise, dupã primele 100 de zile de când mã aflu în funcþia de director general al societãþii de apã din Valea Jiului. Deocamdatã, nu mã grãbesc sã mã înscriu în vreo formaþiune politicã. Am relaþii foarte bune atât cu Mircea Moloþ cât ºi cu Laurenþiu Nistor. Mi-e greu sã mã decid încotro o voi lua: spre stânga sau spre dreapta. Oricum, opþiunea mea nu o voi face publicã înainte de sfârºitul anului. Vreau sã fac alegerea potrivitã ºi pentru mine ºi pentru societate. Pânã atunci vã asigur cã, la Apa Serv, voi þine doar calea dreaptã. Cea de care v-am vorbit, în mare, pânã acum...
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
8 Interviu irectorul Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram face bilanþul celor 100 de zile de când a preluat conducerea societãþii de apã. Despre presiuni politice ºi lupta cu hoþii de apã într-un interviu incendiar acordat cotidianului Cronica Vãii Jiului.
D
- Ce ºtiaþi despre apã în momentul în care aþi fost numit, în urmã cu 100 de zile, director la societatea de profil din Valea Jiului? - Ca vicepreºedinte al Consiliului Judeþean, activitatea de la Apa Serv nu-mi era de loc strãinã. La nivel macroeconomic ºtiam cam despre ce este vorba dar când am fost numit în fruntea societãþii am vãzut cã existã o seamã de lucruri negative care nu se vedeau foarte clar de la Deva. Ele m-au pus pe gânduri iar eu, care mã consider un om de acþiune, mi-am propus sã le înlãtur cât mai repede. - Cum v-au primit cei pe care, vreme de patru ani doar i-aþi coordonat ºi nu i-aþi condus în mod direct? - Bunã întrebare. Cu bucurie - unii, cu politeþe – alþii. Dar, în acelaºi timp , am simþit cã sunt privit ºi cu o oarecare neîncredere. Cei din urmã vedeau în mine doar pe omul politic care e numit sã conducã o complexã activitate economicã deºi are experienþã doar în domeniul administraþiei publice. Am constatat cã cei din conducerea societãþii s-au dovedit, aºa cum i-am ºtiut, a fi niºte buni specialiºti dar am constatat cã rezultatele economice ale societãþii nu erau, ca sã zic aºa, la nivelul competenþei lor. Eu nu sunt, încã, un specialist în ape dar cred cã, în doar 100 de zile, le-am dovedit cã pot fi un bun manager... - Pe ce vã bazaþi? - În primul rând vã pot confirma faptul cã producþia facturatã a crescut cu peste 100.000 mc. Asta înseamnã cã am adus în caseriile societãþii
Interviu 9
Primul interviu în presa scrisã dupã primele 100 de zile
Costel Avram: “În politicã nu ºtiu, încã, dacã o voi lua spre stânga sau spre dreapta. Dar la ApaServ vã asigur cã voi þine doar calea cea dreaptã!” încasãri potenþiale de la încã un cartier cu 10.000 de apartamente. Sau, dacã vreþi de la încã 250 de blocuri cu 40 de apartamente... - Cum de n-au reuºit conducerile anterioare acest rezultat spectaculos? Ce le-a lipsit? - Puterea de a rezista la presiunile politice. Pânã acum, când era vorba de neîmplinirile de la Apa Serv ei vorbeau, în principal, de pierderile de pe reþea. Eu le-am dovedit cã aceste pierderi au ºi o cauzã concretã: furtul de apã! Am dat dispoziþie, imediat, sã se verifice contoarele la cei care trebuiau, în principiu, sã fie niºte mari consumatori de apã. - Cum aþi ajuns pe aceastã pistã? -Simplu. Am cerut o situaþie din care sã reiasã cât plãteau cei care aveau hoteluri, pensiuni, restaurante, pizerii, spãlãtorii de maºini ºi covoare. Era vorba, în special, de societãþi cu patroni foarte prosperi ºi care, spre surpriza mea, plãteau un consum simbolic de apã. Ceea ce m-a pus pe gânduri era faptul cã aceste sustrageri de apã nu se puteau face fãrã complicitatea unor angajaþi ai societãþii noastre. Pe unii i-am depistat deja ºi i-am sancþionat iar pe alþii pe care îi voi gãsi, în continuare, cu musca pe cãciulã, la proxima reorganizare a societãþii vor fi, în mod cert, pe lista mea de „prioritãþi”...
um poþi opri, C ca ºef peste apele Vãii, sacrificarea inutilã a viþeilor - Nu v-a fost teamã cã toþi aceºti consumatori ilegali de apã se vor coaliza împotriva dv ºi vã vor impune, în cele din urmã, voinþa lor?
- Când porneºti la luptã, indiferent care ar fi ea, îþi evaluezi foarte exact ºansele de reuºitã. Dacã nu porneºti de la ideea cã orice bãtãlie o dai pentru a o câºtiga, mai bine te laºi pãgubaº. Eu mã bazam pe o înþelegere anterioarã numirii mele la Apa Serv... - Care poate fi acea înþelegere care sã vã impunã în faþa acestor
puternici baroni locali? - Una singurã. Preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ, mi-a promis cã nu mã va suna niciodatã ca sã intervinã pentru cineva care consumã ilegal apã sau ca sã-mi impunã sã angajez pe cineva sau sã nu dau afarã pe cineva despre care am avut dovezi cã a favorizat infractorii.
- În România de azi poate funcþiona o astfel de înþelegere? Nu-mi vine sã cred... - Credeþi, nu credeþi, asta e realitatea. Vã reamintesc cã, în cei patru ani cât am fost vicepreºedinte al Consiliului judeþean, n-am avut cu preºedintele Mircea Ioan Moloþ o relaþie bunã. -Hai cã nu-mi vine sã cred...
-Vã repet încã o datã. N-am avut o relaþie bunã. Eu cu preºedintele Moloþ am avut o relaþie perfectã! - Ei, acum, mi-a venit inima la loc... - Cert este cã s-a þinut de cuvânt ºi, bazându-mã pe faptul cã CJH-ul este acþionar majoritar la SC Apa SERV SA, voi continua sã apãr atât interesele tuturor acþionarilor cât ºi a consumatorilor cinstiþi. În plus, am discutat ºi cu celãlalt lider al USL-ului din judeþ, deputatul Laurenþiu Nistor, care m-a asigurat, la rândul sãu, de tot sprijinul în acest delicat demers. M-au asigurat cã interesul lor, ca lideri politici, este ca societatea sã funcþioneze bine. - În concluzie, chiar nu aþi primit nici un telefon? - Nu, niciunul. Ba, mai mult, cei în cauzã ºi-au fãcut noi contracte, au achitat preju-
diciul ºi, acum, plãtesc cât consumã. Pentru cã nu se mai putea altfel au intrat, în sfârºit, în legalitate. E drept cã pânã sã facã acest lucru au orchestrat campanii de presã din care sã reiasã cã ei sunt niºte oameni extrem de cinstiþi ºi cã totul nu e decât o încercare a mea de a-mi construi, pe seama lor, o imagine de incoruptibil. Pentru cã am bunul obicei de a plãti mereu ceea ce consum, nu au putut sã-mi reproºeze nici mãcar faptul cã mi-ar fi fãcut cinste cu o sticlã de apã platã cu lãmâie.. - De unde aveþi acest „prost”obicei, prea puþin uzitat în lumea de azi? - Bunul meu amic, regretatul Viorel Bonea mi-a zis, atunci când am fost ales pentru prima datã vicepreºedinte la Consiliul judeþean, sã nu mã las cumpãrat de falºi amici cu mese la restaurant. A zis cã dacã nu am bani, mai bine mã împrumutã el dar sã nu dau curs acestor invitaþii - capcanã. Ele îþi creazã obligaþii inutile. Mai ales cã eu, în ultima vreme, þin un regim alimentar strict ºi fac zilnic sport. Aceste pasiuni mã fac mai suplu, mai sãnãtos ºi mã þin deoparte de orice tentaþii alimentare sau bahice. Acum, dupã 12 ani, am vãzut câtã dreptate avea prietenul meu.. -Ne-a ajuns la urechi ºi istoria potrivit cãreia un momârlan voia un post cãlduþ la ApaServ ºi pentru aceasta era dispus sã vã sacrifice un viþel. E adevãratã povestea? -.Este. Dar le mai dau acestor solicitanþi o veste proastã în ceea ce mã priveºte. Nu pot sã mânânc nici vânat, nici viþei pentru cã, pur ºi simplu, carnea aceasta îmi face rãu. Ca sã nu mai vorbesc ºi de faptul cã, de la o vreme, þin un regim alimentar extrem de strict. Vreau, în scurt timp, sã pot ajunge cu bicicleta la toate punctele noastre de lucru. Aºa cã pe mormâlanii care cred cã stau în posturi cãlduþe îi voi surprinde dacã nu lucreazã cu folos în interesul societãþii
noastre. Nimic nu e veºnic pe pãmânt ºi, prin urmare, nici la Apa Serv. Nici posturile din schemã ºi nici nemunca... - Ca sã revenim la cei 100.000 de mc facturaþi, aceastã creºtere pe hârtie se regãseºte ºi în caserie sau în conturile societãþii? - Vã spun care este creºterea în procente. Când am venit eu în fruntea Apa Serv era un grad de încasare de 50% ºi acum am ajuns la 64%. E o creºtere semnificativã dar sunt conºtient cã mai este mult pânã departe... -Cum aþi putea, oare, sã mai mãriþi acest procent? - În primul rând, trebuie sã eliminãm „gãurile negre” din bugetul nostru. Cele douã societãþi de termoficare de la Vulcan ºi Lupeni, care azi sunt în faliment, ne-au produs o pagubã de 56 miliarde de lei vechi. Chestiunea era una de facturã sentimentalã. Era iarnã, era frig, populaþia îngheþa în apartamente ºi atunci s-a cedat acestui ºantaj sentimental. S-a dat apã acestor douã societãþi deºi eram convinºi cã nu o sã obþinem decât foarte greu banii de la ei...
ouã perspective D diferite asupra apei: „blocul social” ºi pensionarii - Nu peste mult timp va veni iarãºi iarna. Veþi fi din nou ºantajaþi? -Eu am spus-o ºi o repet de câte ori am ocazia: noi nu suntem o societate caritabilã ºi nu avem în obiectul nostru de activitate aceste acþiuni de protecþie socialã. Dau exemplu aici colaborarea foarte bunã, reciproc avantajoasã, cu Termoficarea de la Petroºani. A venit timpul ca cei din Vest sã ia exemplul celor din Estul Vãii Jiului. - Ce se întâmplã cu „blocul social” din Petroºani. Cum va funcþiona în aceastã iarnã?
- Simplu. Dacã vor plãti facturile, vor avea ºi apã. Dacã nu, nu. Am ajuns, în aceastã chestiune, la un acord cu primãria care este proprietara blocului.. Aº vrea sã le amintesc unora din locuitorii acestui bloc cã ºi maºinile scumpe pe care le conduc nu pot merge dacã nu plãtesc benzina la pompã. Aºa e ºi cu apa de la robinet... În acest sens, le dau exemplul pozitiv al pensionarilor care sunt cei mai buni clienþi ai noºtri. Deºi pensiile lor nu sunt foarte mari, deºi se deplaseazã pe jos, ei considerã plata facturii la apã ca pe o prioritate absolutã. Din acest motiv am cerut juriºtilor noºtri sã gãseascã o modalitate de a recompensa, într-un fel, aceste dovezi de fidelitate pe care pensionarii Vãii ni le dau lunã de lunã. - Am aflat cã, în ultima perioadã, ºi CNH-ul a devenit un exemplu de bun platnic. E adevãrat sau doar un zvon „binevoitor”? - Am ajuns la o bunã colaborare cu directorul general, d. Nicu Drãgoi, dupã ce am avut câteva tentative de a opri apa la sediul CNH, la Hotelul Onix ºi la Paroºeni. Când directorul general al CNH, cu care am acum o relaþie excelentã, a vãzut cã nu glumesc ne-a achitat toate facturile restante. Astãzi CNH, în ceea ce priveºte relaþia cu furnizorul de apã, e un exemplu pozitiv demn de urmat de cãtre toþi agenþii economici. Nu ºtiu cu cãrbunele cum stau dar în ceea ce ne priveºte, am vrea ca toþi marii consumatori sã fie la fel de buni platnici cum e, de o vreme încoace, Compania Huilei... - Vã pun acum o întrebare la ordinea zilei: Cum staþi cu atragerea banilor europeni? - Am atras, deja, 40 milioane de euro care au fãcut din Valea Jiului un adevãrat ºantier pentru reþelele de apã ºi canalizare. Aºteptãm, acum, venirea unei delegaþii de la Ministerul Mediului cu care
vom demara acþiunile pentru implementarea unui nou proiect de investiþii în valoare de 70 milioane de euro. Dupã ce vom finaliza ºi al doilea proiect vom putea vorbi ºi despre scãderea preþului la apã în Valea Jiului. Pânã acum era un subiect tabu... Sã nu uitãm cã suntem singurul operator de apã din România care a atras un proiect European în care contribuþia proprie este zero.
inal deschis, la rãscruce de drumuri
F
- Se pare cã interviul nostru a ieºit mai mare decât ne-am propus la început. O ultimã întrebare: Cât veþi mai sta departe de politicã, domnule Costel Avram? - Interviul a ieºit, inevitabil, mai lung decât ne-am propus pentru cã e primul acordat presei scrise, dupã primele 100 de zile de când mã aflu în funcþia de director general al societãþii de apã din Valea Jiului. Deocamdatã, nu mã grãbesc sã mã înscriu în vreo formaþiune politicã. Am relaþii foarte bune atât cu Mircea Moloþ cât ºi cu Laurenþiu Nistor. Mi-e greu sã mã decid încotro o voi lua: spre stânga sau spre dreapta. Oricum, opþiunea mea nu o voi face publicã înainte de sfârºitul anului. Vreau sã fac alegerea potrivitã ºi pentru mine ºi pentru societate. Pânã atunci vã asigur cã, la Apa Serv, voi þine doar calea dreaptã. Cea de care v-am vorbit, în mare, pânã acum...
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
Tot ceea ce suntem astãzi, ca popor, le-o datorãm oamenilor care, de-a lungul istoriei acestei þãri s-au jertfit pentru ca noi, urmaºii lor, sã putem vorbi ºi simþi româneºte. Ziua de 25 octombrie, Ziua Armatei României, este un simbol al curajului ºi jertfelor eroilor noºtri, care, în numele integritãþii teritoriale ºi al libertãþii neamului românesc, au luptat cu eroism pentru apãrarea tuturor valorilor româneºti. Cu aceastã ocazie deosebitã, doresc sã urez tuturor celor care activeazã în
cadrul Forþelor Armate Române un sincer „La Mulþi Ani!” ºi fie ca în urma oricãrei misiuni pe care o întreprindeþi, sã vã întoarceþi mereu sãnãtoºi acasã! Primar, Tiberiu Iacob – RIDZI
Éric-Emmanuel Schmitt emeile ºtiu cã sentimentele sunt un labirint, în vreme ce bãrbaþii se cred pe autostradã.”
„F
Oana TUÞU Nãscut la Lyon, pe 28 martie 1960, ÉricEmmanuel Schmitt a absolvit în 1983 cursurile importantei École Normale Supérieure, obþinând o diplomã în filozofie. Scrie teatru ºi ficþiune, iar o parte dintre volumele sale care alcãtuiesc „Ciclul invizibilului – Milarepa” (1997), „Domnul Ibrahim ºi florile din Coran” (2001), „Oscar ºi Tanti Roz” (2002) ºi „Copilul lui Noe” (2004) au fost luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase þãri. Duminicã, 28 octombrie, ora 18, regizorul Horaþiu Ioan Apan
pune în scenã „Mici crime conjugale”, cu un text scris de Éric-Emmanuel Schmitt. Un spectacol cu un subiect sensibil, recunoscut ºi acceptat de foarte puþine cupluri ce se aflã într-o relaþie de ani buni. „Iubirea - o poveste adevãratã de când lumea...; iubirea împãrtãºitã - nãscãtoare a cuplului...; iubirea - temã permanentã în universul Teatrului. Eric-Emmanuel Schmitt, autorul piesei ”Mici crime conjugale”, ne propune de aceastã datã o explorare a cuplului, ”cea mai periculoasã ºi mai riscantã cãlãtorie a iubirii”. Aceastã cãlãtorie în doi, aflatã în pragul crizei acute, este examinatã pe muchia tãioasã dintre a fi ºi a nu fi. Viaþa cuplului devine o luptã pe viaþã ºi pe moarte spre a uni prin iubire douã fiinþe
într-una singurã, cu destin unic. Care este concluzia acestui rãzboi dintre - pe de o parte - amintirile primei întâlniri, gingãºia, tandreþea, umorul ºi afecþiunea acordate, iar pe de altã parte - gelozia, ipocrizia, egoismul, orbirea, uzura, duºmãnia faþã de celãlalt? Dacã iubirea nu este asasinatã, rãspunsul se învãluie în mister: ”misterul cã-mi placi, misterul cã-þi plac, misterul cã nu trece...”. Din toate acestea s-a nãscut ºi spectacolul nostru, cu umbre ºi lumini, cu minciunã ºi adevãr, cu urã ºi dragoste. Ca în viaþã...” spune regizorul Horaþiu Ioan Apan.
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
25 octombrie 2012
Manifeºti un interes profund pentru chestiunile profesionale. Relaþia cu colegii nu este dintre cele mai fericite, dar ºefii îþi apreciazã iniþiativele. N-ar fi exclus ca cineva din anturajul apropiat sã îþi facã o propunere, dar nu este cazul sã iei decizii.
Ai putea face unele investiþii, dar analizeazã cu atenþie ofertele înainte de a lua o hotãrâre. N-ar fi exclus ca o persoanã pe care o cunoºti de mai mult timp sã îþi facã complimente sau poate chiar o declaraþie de dragoste.
Starea ta generalã este bunã, chiar dacã nu te simþi capabil de fapte mãreþe. Energia mentalã este la limita superioarã, dar ar fi cazul sã nu te suprasoliciþi, deoarece ai putea avea probleme pe fond nervos. Amânã chestiunile mai dificile pentru o altã zi.
Mare atenþie, cãci ai tendinþa de a-þi neglija sãnãtatea, ceea ce þi-ar putea crea probleme serioase, poate chiar o spitalizare. În cazul în care doreºti sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii, fii cât se poate de atent, deoarece lucrurile ar putea lua o întorsãturã neaºteptatã.
Activitãþile extraprofesionale îþi vor da posibilitatea sã te relaxezi, petrecând clipe excelente în compania partenerului de suflet. Din punct de vedere financiar situaþia nu te favorizeazã. Ai putea avea o reuºitã datoritã implicãrii în activitãþi de colaborare.
Comunicarea cu cei din jur nu va fi prea bunã. Mare atenþie în cazul în care doreºti sã îþi pui semnãtura pe un document oficial. Îngrijeºte-þi sãnãtatea, deoarece este posibil ca o suferinþã mai veche sã îþi dea serios de furcã.
Vei traversa o perioadã foarte agitatã ºi nu îþi va fi uºor sã depãºeºti obstacolele ce se vor ivi în calea ta. Energia fizicã este la limita inferioarã. Neînþelegerile pe care le-ai avut pânã acum cu unii membrii ai familiei se vor ameliora considerabil.
Eºti cam agitat, neliniºtit ºi ar fi bine dacã þi-ai gãsi ceva mai mult timp pentru activitãþi care sã te relaxeze. Implicarea în activitãþi practice îþi va da posibilitatea sãþi fructifici la maxim energia de care dispui. Nu vei fi într-o formã prea bunã.
Activitãþile practice te vor ajuta sã-þi foloseºti în mod eficient energia, ceea ce îþi va aduce un plus de încredere, de siguranþã. De asemenea, vei avea posibilitatea sã finalizezi o lucrare în domeniul serviciului, dar acest lucru te va costa un efort mare.
Situaþia financiarã se va îmbunãtãþi. Este posibil sã obþii o primã sau un ajutor de la o rudã apropiatã. ªi colaborãrile se vor dovedi avantajoase din acest punct de vedere. Iniþiativele în plan sentimental vor fi apreciate de partenerul de suflet.
Inteligenþa vie, spiritul de observaþie vor ieºi din nou în evidenþã, aducându-þi respectul colegilor, dar ºi respectul ºefilor. Din punct de vedere financiar situaþia nu este nemaipomenitã, dar unele rezolvãri ar putea sã aparã. Oricum, cheltuielile vor fi mari.
Încercãrile de a finaliza o lucrare începutã de mai mult timp va fi sprijinitã de cei din jur. Ai putea lua decizii sau ai putea demara, cu reale ºanse de succes o activitate intelectualã. Ceva bani ai putea câºtiga din speculaþii sau participând la jocuri de noroc.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 octombrie 2012
Fântânã artezianã cu dejecþii în centrul Municipiului Vulcan n canal aproape de Bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan, a devenit fântânã artezianã ieri, în miezul zilei. Dejecþiile care dãdeau pe afarã au curs pânã pe bulevard minute în ºir. Oamenii care treceau pe acolo, pentru cã totul s-a petrecut într-o zonã extrem de circulatã, au cam avut dificultãþi…
U
canalizare… “A venit o reclamaþie ºi ne-am dus la adreesa din Cocoºvar, la blocul 35 ºi am dat drumul la canalizare. Problema este de la subsol, cum se aruncã fel ºi fel de mizerii ºi cârpe. Acum nu cã dau vina pe doamne, pe femei, dar
Luiza ANDRONACHE cum spalã pe jos, poate nu mai scot cârpa din lighean, ci aruncã apa cu totul. Aºa gãseºti fel ºi fel de prostii, de la cârpe pânã la maþe de porc”, a declarat Iosif Ioanãº, mecanic
Unii au sãrit balustrada scãrilor pe care se scurgea apa de canal, iar alþii s-au întors din drum. Dupã un timp au apãrut ºi muncitorii care au remediat problema. De vinã sunt oamenii, spun ei, pentru cã aruncã lucruri închipuite ºi neînchipuite în sistemul de
Debarcare de viceprimar ºi la Petroºani? sã ocupe funcþia chiar un ales local de la formaþiunea lui Dan Diaconescu. Scenariul avansat de sursele noastre susþin cã mutarea se va face cu susþinerea consilierilor
ctualul viceprimar din „capitala” Vãii Jiului ar urma sã fie înlocuit la propunerea PP-DD susþin surse din rândul politicienilor.
A
Maximilian GÂNJU Nu doar în municipiul Vulcan va fi o schimbare în ceea ce priveºte a doua funcþie în primãrie ci ºi la Petroºani. Surse din rândul politicienilor susþin cã viceprimarul
reþele canale Apoi, pentru a se ºterge orice urmã de dejecþii de pe bulevardul renovat, muncitorii au ºi spãlat dalele cu apã curatã.
PDL, dat fiind faptul cã USL nu are majoritate. ªeful PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu nu a putut fi contactat pentru a infirma sau confirma faptul cã formaþiunii pe care o conduce în judeþ îi va reveni funcþia de viceprimar al municipiului Petroºani.
liberal din Petroºani va fi înlocuit cu un consilier de la Partidul Poporului Dan Diaconescu. Mutarea s-ar face vem undeva la 27 de tone de alimente, iar beneficiapânã la finele anului ri sunt în jur de 400. Cu siguranþã vom reuºi sã dãm ºi cel mai curând în urmãtoarea ºedinþã la toþi cei care au nevoie”, a declarat Nicolae Dunca, pride consiliu local. marul Oraºului Aninoasa. Cererea de revocare din funcþie a Luiza ANDRONACHE actualului viceprimar, Alimentele primite sunt în sortiDorina Niþã ment de 6, respectiv fãinã, paste fãi(PNL), ar urma sã fie propusã noase, orez, zahãr, mazãre boabe în de cãtre conconserve ºi roºii în bulion. Cei care silierii PP-DD vor beneficia de pachete sunt perla ºedinþa ordi- soanele încadrate în grad de handicap narã a grav ºi accentuat, persoanele care Consiliului beneficiazã de venitul minim garantat, Local
Alimentele de la U.E. au ajuns ºi la Aninoasa
„A
Petroºani, iar în locul acesteia
ºomeri indemnizaþi ºi neindemnizaþi din evidenþa AJOFM ºi pensionarilor cu pensii sub 400 de lei.
Bursã Euro Jobs la Vulcan ncã o bursã a locurilor de muncã, ieri, în vestul Vãii Jiului, la Vulcan mai exact. Firma Euro Jobs administratã de Haralambie Vochiþoiu a contactat mai mulþi angajatori ºi ºomeri sã participe la acþiune.
Î
Luiza ANDRONACHE Din pãcate, deºi posturile scoase la concurs au fost peste 10, oamenii au plecat cam dezamãgiþi. “ Eu sunt pensionar minier ºi nu am altã calificare. Vreau un loc de muncã, orice, dar astãzi vãd cã nu am avut
noroc”, a declarat un om. “ Eu am calificare de zidar ºi fierar –betonist, dar vãd cã acum se cautã numai ospãtari sau barmani. Eu la 52 de ani nu am cum sã mai fac o aºa calificare”, a spus un alt om. Aceasta este una din ºirul lung de burse organizate de
Euro Jobs în aceastã lunã. “Locuri de muncã avem din mai multe domenii, în construcþii, pentru pietrari, electricieni ºi în alimentaþie publicã. Am avut cinci angajatori prezenþi ºi le mulþumim pentru asta, însã noi am lansat 12 invitaþii”,
a declarat Andrei Cioara, coordonator mãsuri active în cadrul acestui proiect. Un eveniment asemãnãtor se va desfãºura ºi astãzi, în estul Vãii Jiului, la Petrila, iar vineri la înãlþime, în staþiunea Straja.
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 octombrie 2012
Alegerea sejurului pentru revelion, un lucru banal pentru unii, doar un vis pentru restul e apropie luna decembrie, iar toatã lumea începe sã se gândeascã, deja, la sãrbãtorile de iarnã ºi la mini vacanþã de Revelion. Astfel cã, dupã concediul de varã, oamenii au mai strâns niºte bani ºi se gândesc care ar putea fi destinaþiile pentru aceastã perioadã a anului. Dar principala problemã, ca întotdeauna, o reprezintã banii.
S
Raul IRINOVICI În funcþie de venitul fiecãrei familii ºi de cât de bine a putut sã mai strângã un ban, fiecare poate sã aleagã din ofertele foarte tentante pe care le oferã agenþiile de turism, ori ofertele care se pot gãsi ºi rezerva cu ajutorul Internetului. Pentru pasionaþii de schii oferta este foarte bogatã. Începând de la locurile noastre natale, unde existã o mulþime de cabane ºi pensiuni care se bat în a primii cât mai mulþi turiºti pentru aceastã perioadã a anului. În toate ofertele gãsim masa de Revelion inclusã în preþ ºi bineînþeles tradiþionalul foc de artificii. Chiar dacã preþurile nu diferã cu mult faþã de anul trecut, din cauza crizei financiare poate se vor pãrea puþin mai ridicate. Acestea pot începe de la 300 lei pe noapte de persoanã în staþiunile de la noi din Valea Jiului ºi ajung ºi pânã la 8.000 de lei pentru închirierea
unei cabane cu patru sau cinci camere. Lãudându-se cu alte condiþii ºi la cazare, mâncare ºi servicii mult mai multe ºi de calitate superioarã putem gãsi hotelurile ºi cabanele de pe Valea Prahovei unde chiar dacã în unele cazuri aceste lucruri nu sunt în total adevãrate ºi poate cã ºi pãrþile de schii de la noi sunt mult mai atractive pentru cunoscãtorii sporturilor de iarnã, preþurile aici sar mult peste 2.300 lei pentru un sejur de cinci zile pentru o persoanã. Pe de altã parte, analizând ºi ofertele care existã în staþiunile montane din Austria putem vedea cã preþurile sunt de multe ori mai mici decât pe plaiurile româneºti ºi serviciile sunt întotdeauna de calitate. Rãsfoind ofertele pentru aceastã þarã în ochi ne-a sãrit un anunþ foarte tentant care ne prezintã oferta proprie pentru a petrece clipe de neuitat la hotelul respectiv ’’Situat: în mijlocul
strãzii de promenadã, lângã bãile termale, la cca. 400 m de ski-liftul Schlossalm, la cca. 50 m de staþia ski-bus, scoala de ski la cca. 500 m ºi 200 m de ski-fond. Dotare: hol cu recepþie, restaurant/panorama cu bucãtãrie la vedere, bar, salon TV, cafenea, bibliotecã, 3 lifturi, parcare. Este acceptat un animal de casã (cca. 8 EUR pe zi). Fitness: piscina cu apã termalã, acoperitã (12 x 8 m, 32 grade C) cu valuri, saunã, baie de aburi cu aroma-terapie, jacuzzi, fitness; culoar de trecere la Alpentherme (mai multe piscine termale, tobogane, saune, cabine infra, centru welness, piscina pentru copii); pentru turiºtii hotelului intrarea este gratuitã la Alpentherme; contra cost: solar ºi masaj. Distracþii: party de Revelion, cu bufet la miezul nopþii; o datã/sãptãmâna programe distractive; biliard. Camere: phoen, radio, telefon, Tv cablu, conexi-
une Internet. A2B fãrã balcon, A2C cu balcon ºi mai mari ca suprafaþã, A2D, la mansardã. Masã: mic dejun în bufet (ºi cu produse bio), cina la alegere din meniu (4 feluri), zilnic diferite bufete de salate sau de desert sau de aperitive; o datã/ sãptãmâna bufet cu specialitãþi locale ºi cina de galã; meniuri de Crãciun ºi de Revelion”, se arãta într-un anunþ. Doar din aceastã ofertã putem vedea diferenþa între condiþiile care ne sunt oferite la noi ºi cele cu care ne atrag hotelierii din afara þãrii. Nu putem sã-i uitãm bineânþeles ºi pe cei cu dare de mânã pentru care banii nu constituie o problemã ºi singura problemã pe care ºi-o fac este aceea cã nu se pot decide ce destinaþii exotice sã aleagã pentru a petrece sãrbãtoriile de iarnã ºi Revelionul 2013. Aceste destinaþii sunt exotice ºi tentante. Unii aleg sã-ºi petreacã acest sejur în Insulele Maldive, Caraibe sau poate chiar în frumoasa Cuba, ori Dubai. Oricum pentru cei mai mulþi dintre noi sãrbãtorile înseamnã tot sarmalele ºi cozonacii de acasã ºi ofertã pentru trecerea dintre ani se rezumã la un pahar de ºampanie ciocnit alãturi de cei dragi pe stradã, sub lumina focurilor de artificii.
Magnoliile au fost pãscute ºi rumegate n urmã cu doi ani, în cartierele oropsite ale municipiului Petroºani au fost amenajate mai multe parcuri ºi locuri de joacã pentru copii.
Î
Mircea NISTOR În timp ce în Aeroport sau Bosnea (unele dintre acestea) au rezistat ºi pot fi utilizate ºi astãzi (mãcar parþial), “Pistruiatul” din Colonie a fost vandalizat imediat dupã ce a fost construit. Prin urmare, o nouã iniþiativã lãudabilã a primãriei s-a transformat în praf ºi pulbere. „Omul sfinþeºte locul” spune o parabolã româneascã, dar problema apare când omul are
ºi câte un cal prin preajmã. Veºnicii cai „libertini” deþinuþi de un „om” din Colonie, care au hãlãduit chiar ºi prin parcul central al municipiului, sunt vinovaþi ºi de paºterea arborilor exotici plantaþi în parcul numit „Pistruiatul”. ªi cabalinele nu au pãscut orice fel de arbori ci niºte ditamai magnolii grandi-flora, aduse pe bani grei, care se pare cã au avut un gust plãcut, pentru cã au fost roase pânã aproape de rãdãcinã. De fapt,
amenajarea parcului a costat circa 20.000 de lei, bani europeni ajunºi,
parþial, în burta patrupedelor, ºi ele europene. Aceasta nu ar fi însã singura problemã pentru cã unii bipezi au distrus bãncile ºi obiectele de joacã pentru copii. În plus, într-un colþ al „Pistruiatului”, astãzi un fel de spaþiu viran, a rãsãrit ºi un spaþiu de depozitare a gunoaielor...