Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 235
Cronica Vãii Jiului Vineri, 19 octombrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Prunul – „Banca”
Trãiesc împreunã chiar dacã în pribegie ar renunþa în ruptul capului unul la altul deºi trãiesc pe strãzi. Trec mai uºor peste greutãþi dacã sunt împreunã. Nu cer nimãnui ajutor, le este ruºine, deºi s-ar gãsi ºi pentru ei patru pereþi, cât sã nu-i plouã sau ningã. Este povestea a doi bãtrâni pribegi de mai bine de cinci ani.
N-
momârlanilor
>>> PAGINA 5-A
Pomanã momârlãneascã de Ziua Recoltei la Petroºani este 2.500 de porþii de mãmãligã cu mâncare de varzã ºi tocanã de berbec vor fi servite gratuit la Petroºani. Totul are loc în cadrul manifestãrilor dedicate Zilei Recoltei.
P
>>> PAGINILE 6-7
Plaiurile mioritice cautã ciobani iobãnitul o meserie tot mai cãutatã la noi. O meserie foarte cãutatã la noi este cea de cioban. Astfel cã dacã rãsfoim paginile din mica publicitate vom gãsi foarte multe anunþuri de acest gen.
C
>>> PAGINILE 8-9
Nevoia te învaþã – idei de afaceri nãstruºnice ozator de lapte proaspãt - la Lupeni, Grãdiniþã privatã ºi valorificarea straielor momârlãneºti – la Petroºani, ouã de prepeliþã pentru nemþi – la Lonea etc., etc.
D M
omârlanii din Valea Jiului, mai ales cei în vârstã, nu au încredere nici acum în bãnci. Pentru ei, rãmânã „sfântã” rãdãcina prunilor din propria gospodãrie, unde lãdiþele cu bani sunt atent pitite.
>>> PAGINILE 8-9
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
Suficienþi juriºti pentru preºedinþia secþiilor de votare udeþul Hunedoara nu are probleme cu gãsirea preºedinþilor secþiilor de votare. Pe listele Prefecturii Hunedoara sunt chiar ºi „rezerve” în caz de nevoie.
J
În judeþul Hunedoara, la alegerile din 9 decembrie vor funcþiona 526 de secþii de votare ºi pentru toate acestea trebuie câte un preºedinte al biroului electoral din fiecare secþie. Juriºtii care doresc sã îndeplineascã aceastã funcþie s-au putut înscrie, pânã în 12 octombrie, pe listele deschise la Prefectura Hunedoara, iar doritori au fost destui. Dan Terteci, directorul cancelariei Prefectului, a declarat cã sunt chiar cu 10% mai mulþi decât numãrul secþiilor ºi, în consecinþã nu sunt probleme
din acest punct de vedere. Un preºedinte de secþie va câºtiga 380 de lei pentru cele 5 zile de muncã. În tot acest timp, aceºtia trebuie sã supervizeze pregãtirile dinaintea zilei de vot, sã verifice urnele, listele electorale, buletinele ºi ºtampilele, în prezenþa tuturor membrilor secþiei de vot, iar la final sã predea sacii cu documente. În judeþul Hunedoara sunt organizate 526 de secþii de votare în municipii, oraºe ºi comune. În municipiul Deva au fost delimitate 46 de
secþii de votare, în timp ce în municipiul Hunedoara sunt organizate 48 de secþii de votare. La Petroºani,
cea mai mare localitate din Valea Jiului, sunt 25 de secþii de votare. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 FamiliaDA
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:45 14:00 15:15 15:30 16:30 17:30 amarã 18:30 19:15 20:45 21:45
Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Grupul Vouã (r) Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Aventurile lui Sinbad American Cinema Dragoste dulceªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Reuniunea criminalã 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Fiul lui Rambow 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Feþe în mulþime 22:30 Iluzionistul 0:45 Feþe în mulþime (r)
Prima TV 9:30 O altã viaþã (r) 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 La limita dintre jurisdicþii
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 22:30 Copiii spun lucruri trãsnite (r)
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Campania Biblionet: Recea - Cristur 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Un fenomen cultural fãrã frontiere - Vaillant-Pif 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Telejurnal 20:00 Studio fotbal
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
Cristian Resmeriþã: ”Ar fi culmea ca dupã 2000 de ani sã ne lãsãm subjugaþi de strãini în cel mai ordinar mod” ste un gest normal între doi parteneri având în vedere cã suntem membri ai acestei Uniuni Europene ºi plãtim pentru asta. La fel de normal este ca o þarã, un popor, exact ca într-o familie care ºtie ce nevoi ºi specific are, politica internã sã-i aparþinã fãrã ca cineva strãin de problematicã sã intervinã”- Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului, despre cerirerile premierului Ponta înaintate preºedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
”E
Ileana FIRÞULESCU Lista/cerere, cu opt puncte, înaintatã de premierul Victor Ponta lui Jose Manuel Barroso, preºedintele Comisiei Europene, aflat la Bucureºti cu ocazia Congresului PPE, a stârnit vii dezbateri. În timp ce reprezentaþii PDL spun cã gestul lui Ponta este o glumã valabilã pentru România ºi nicidecum pentru Europa, reprezentanþii USL susþin cã România nu e sluga Europei, ci partenerã, deºi mai micã ºi mai sãracã. Lista completã a cerinþelor, premierului se referã la: 1. DEBLOCAREA
PLÃÞILOR LA FONDURILE EUROPENE 2. SPRIJIN PENTRU ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAÞIUL SCHENGEN 3. MENÞINEREA NIVELULUI FONDURILOR EUROPENE PENTRU ROMÂNIA 4. SPRIJINIREA EFORTURILOR ROMÂNIEI ªI FRANÞEI PENTRU ACCEPTAREA, LA NIVEL EUROPEAN, A RESPONSABILITÃÞII LEGATE DE PROBLEMA INTEGRÃRII RROMILOR 5. SUPLIMENTAREA FONDURILOR OFERITE PENTRU PARTENERIATUL ESTIC 6. SPRIJIN DIN PARTEA
COMISIEI PENTRU MODIFICAREA LEGISLAÞIEI CU PRIVIRE LA NUMIRILE ÎN JUSTITIE 7. ASIGURAREA SPRIJINULUI ACTIV AL COMISIEI PENTRU DESFIINÞAREA RESTRICÞIILOR PE PIAÞA MUNCII DIN UE PENTRU ROMÂNI 8. NEIMPLICAREA COMISIEI ªI A COMISARILOR ÎN CAMPANIA ELECTORALÃ DIN ROMÂNIA Lista a fost înaintatã, miercuri, la sediul Guvernului, cu ocazia întrevederii dintre Victor Ponta ºi Jose Manuel Barroso. Atitudinea PDL, respectiv a Elenei Udrea, care a declarat, tot miercuri, la reuniunea Partidului Popular European, cã ”Domnul Barroso îi dã liste domnului Ponta. Probabil cã el considerã cã glumele pe care le poate face în România sunt luate în considerare în UE”, a iritat pe politicosul deputat de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã. Acesta a declarat cã este o listã pentru România, nu pentru Ponta personal ºi cã ar fi culmea sã ne subjuge
Foºtii ºefi ai Minei Petrila chemaþi din nou la barã oºtii ºei ai Minei Petrila, judecaþi pentru tragedia din 15 noiembrie 2008, dau din nou ochii cu magistraþii de la Tribunalul Gorj, unde vineri este programat un nou termen de judecatã.
F
Carmen COSMAN Instanþa le-a respins cererea de restituire a cauzei la
procuror pentru refacerea urmãrii penale, solicitare formulatã de apãrãtorii inculpaþilor, iar procesul continuã la Tribunalul Gorj, unde dosarul a ajuns dupã casarea primei sentinþe. Nici cererea de recuzare a instanþei formulatã de avocatul lui Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungur nu a fost aprobatã, instanþa stabilind cã
aceasta este neîntemeiatã. Dosarul privind accidentul colectiv de muncã de la Mina Petrila, se aflã în faza de
rejudecare. În luna mai a acestui an, magistraþii de la Curtea de Apel Craiova, instanþã care a judecat recursurile declarate atât de inculpaþi, cât ºi de victime sau rudele acestora, a decis casarea sentinþei pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu ºi menþinutã de Tribunalul Gorj ºi a decis sã trimitã cauza
pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj. La instanþa de fond, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef responsabil cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori.
cineva acum, în anul 2012, când timp de peste 2000 de ani nu a reuºit sã ne subjuge nimeni, ca popor. ”Este un gest normal între doi parteneri având în vedere cã suntem membri ai acestei Uniuni Europene ºi plãtim pentru asta. La fel de normal este ca o þarã, un popor, exact ca într-o familie care ºtie ce nevoi ºi specific are, politica internã sãi aparþinã fãrã ca cineva strãin de problematicã sã intervinã. În ce priveºte neamestecul Comisiei Europene în campania electoralã, este o cerinþã justificatã pentru cã aceastã Comisie a creat deja un precedent foarte periculos ºi mã refer la referendumul trecut când 7,5 milioane de români au hotãrât un lucru ºi ei au dat peste cap rezultatul bulversând toatã þara. Mai rãu este cã s-a creat un curent anti european, ceea ce nu este deloc bine ºi
nu este vina noastrã a românilor. Culmea ar fi ca noi, românii, care timp de 2000 de ani nu am fost subjugaþi de marile imperii, ºi au trecut destui peste noi, sã ne lãsãm subjugaþi de strãini în cel mai ordinar mod acum, în anul 2012, când vorbim de democraþie, libertãþi, drepturi... Cât priveºte spusele Elenei Udrea, disputa este sus, la nivelul conducerii partidelor, dar atitudinea sa este clar antiromâneascã” – a declarat iritat deputatul Cristian Resmeriþã.
CNSC a decis
VISA Petroºani a câºtigat în faþa Electrocentrale Deva onsiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a avizat favorabil o contestaþie depusã de SC Visa din Petroºani.
C
Raul IRINOVICI Este vorba de o contestaþie în care Visa este împotriva documentaþiei de atribuire întocmite de ELECTROCENTRALE DEVA SÃ, cu sediul în Mintia, în calitate de autoritate contractantã în procedura, cerere de oferte, organizatã în vederea atribuirii contractului de achiziþie publicã având ca obiect „Înlocuire tâmplãrie existentã cu tâmplãrie PVC ºi geam termopan clãdire corp adminis-
trativ ºi clãdire cantinã”, cod CPV 45421130-4 – Instalare de uºi ºi ferestre (Rev.2), s-a solicitat remedierea acesteia, precum ºi suspendarea procedurii de atribuire. În urma analizãrii solicitãrii depuse de Visa, CNSC “Admite contestaþia ºi dispune modificarea documentaþiei de atribuire în sensul celor cuprinse în motivare”. Valoarea contractului a fost estimata la peste 278 de mii de lei fãrã TVA. Aceste proceduri s-au realizat recent, am putea spune cã pe vremea lui Costel Alic.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
Pregãtiri pentru o iarnã care se anunþã extrem de grea dilii din Petroºani au achiziþionat câteva sute de tone de sare pentru deszãpezirea localitãþii. Aceºtia ºi-au fãcut stocul pentru o iarnã extrem de grea cu multã zãpadã dar ºi pentru faptul cã sarea se va scumpi.
E
Maximilian Gânju
Locul de veci, un loc lipsit de odihnã ºi valoare spiritualã
se pare ceva suspect ori pleacã în grabã,
timp cât nu le este fricã de Dumnezeu.
O
Serviciul pentru Administrarea Domeniului Public Petroºani a cumpãrat 312 tone de sare care va fi combinatã cu nisip ºi folositã
Raul IRINOVICI Astfel ºi la noi oamenii încep sã-ºi vândã morþii ne mai þinând cont în primul rând de valoarea spiritualã. Nici în preajma datei de 1 Noiembrie când la noi se sãrbãtoreºte Ziua Morþilor, o zi în care ar trebui sã aprindem o lumânare pentru cei dragi nouã ºi care nu mai sunt printre noi,unele persoane prefera sã facã un profit din liniºtea lor. Când unii oamenii merg la cimitir pentru
la deszãpezirea localitãþii. Directorul executiv al serviciului susþine cã informãrile venite pe adresa municipalitãþii anticipeazã o iarnã dacã nu mai grea decât cea trecutã, mãcar la fel ºi s-a mers pe principiul „iarna car ºi vara sanie”. În plus, începând din noiembrie preþul sãrii va creºte substanþial pentru cã va fi cerere foarte mare. „Sarea folositã la deszãpezire a fost deja achiziþionatã ºi depozitatã la staþie. Informaþiile venite la noi anticipeazã o iarnã grea cu ninsori abundente de la finele lunii noiembrie. Am fãcut stocurile pentru cã sarea se va scumpi destul de mult ºi am vrut sã evitãm situaþia de a fi prinºi pe picior greºit. Mai mult ca sigur vor fi interminabile la furnizori ºi în tot acest timp nu aveam cu ce interveni pe drumurile din Petroºani”, a declarat, Lucian Dragomir, director executiv SPADPP-Primãria Petroºani.
opresc sã-i asculte. Dacã sunt luate mai tare la întrebãri sau li
ori încep sã devinã nervoºi ºi în unele cazuri chiar agresivi. Aceste persoane fãrã niciun sentiment de vinã nu pot fi intimidate nici la simplã aducere în discurie a organelor abilitate cu care ar putea avea de aface. Dar cum sã le fie fricã de cineva atât
nouã afacere începe sã înfloreascã ºi în Valea Jiului. Dacã în alte localitãþi din þarã acest lucru se practicã de ceva timp, a venit momentul ca ºi unii locuitori de la noi sã le urmeze exemplul. Din lipsa banilor sau doar pentru a mai câºtiga ceva în plus tot mai multã lume începe sã-ºi vândã locurile de veci ne mai þinând cont dacã acestea sunt sau nu goale. a face pregãtirile pentru 1 Noiembrie alþii stau ba la poarta cimitirului ba retraºi printre morminte ºi atunci când apare cineva doar întreabã discret dacã nu doresc un loc de veci ieftin. Dacã sunt întrebate de ce le vând sau cum pot vinde un loc de veci chiar dacã nu este gol,aceste persoane lipsite de cel mai mic sentiment gãsesc întotdeauna rãspunsuri tot mai înduioºãtoare ºi încearcã sã atragã milã celor care se
Vor sã redeschidã spitalul la Petrila utoritãþile din Petrila vor sã redeschidã spitalul. Asta pentru cã bolnavii cer ajutor la primãrie, pentru cã nu mai ºtiu cui sã se adreseze.
A
Diana MITRACHE Oamenii bat drumul între casã ºi spital, pe frig ºi, dupã ce îºi pun o perfuzie, ori fac tratament la fizioterapie, ies din nou pe strãzi. Ei nici nu mai ºtiu cui sã adreseze acum ºi cer sã fie sprijiniþi ca sã se poatã interna, aºa cum fãceau ºi mai demult. „Am lucrat 30 de ani la minã. Am reumatism ºi acum vin pe jos pânã la spital, zilnic. Abia îmi miºc piciorul, care mã doare rãu ºi fac eforturi mari, chiar dacã stau aproape. Medicii fac tot ce pot, fac parafinã, mi se
încãlzeºte piciorul ºi apoi, când sã zic cã mã simt mai bine, plec din nou prin frig acasã. Ar fi ideal sã mã pot interna, dar dacã nu e spital…”, spune un fost miner, pacient al centrului de permanenþã de la fostul spital. Ca ºi acest om sunt zeci
de locuitori ai oraºului Petrila, care ºi-ar dori sã fie redeschis spitalul, iar autoritãþile locale le dau o speranþã. „Noi am cerut la Ministerul Sãnãtãþii sã ne aprobe redeschiderea spitalului în forma în care a funcþionat el. Am insistat sã primim rãspuns în aceastã sãptãmânã ºi vrem sã le prezentãm consilierilor ce se va întâmpla acolo, pentru cã vrem sã redevinã spital aºa cum a fost el”, a declarat Vasile Jurca, viceprimar al oraºului Petrila. În Petrila mai funcþioneazã doar un centru de permanenþã, care
asigurã urgenþele ºi câþiva medici de familie. „Ideea este sã redeschidem spitalul ºi un minim de 30 -40 de paturi sã repunem în spital, pentru astfel de cazuri. Am cerut pãreri de la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi acum aºteptãm rãspuns de la minister”, a mai adãugat viceprimarul Vasile Jurca. Vechiul spital de la Petrila a fost închis în baza unui ordin emis de Ministrul Sãnãtãþii, iar acum ar putea fi redeschis, dacã se obþin aprobãrile necesare. Anul trecut, în primãvarã a fost ultima perioadã în care spitalul, cu secþia ce îi viza pe bolnavii cronic a mai funcþionat, dupã care luni de zile a stat nefuncþional. Acum, pacienþii vin, fac tratament ºi pleacã pe jos spre casã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
Jaf la o casã de amanet din Hunedoara
Trãiesc împreunã chiar dacã în pribegie ar renunþa în ruptul capului unul la altul deºi trãiesc pe strãzi. Trec mai uºor peste greutãþi dacã sunt împreunã. Nu cer nimãnui ajutor, le este ruºine, deºi s-ar gãsi ºi pentru ei patru pereþi, cât sã nu-i plouã sau ningã. Este povestea a doi bãtrâni pribegi de mai bine de cinci ani.
N-
Maximilian GÂNJU Necazul celor doi bãtrâni întâlniþi în fiecare zi pe strãzile din Petroºani a început acum mai bine de cinci ani. Sunt de loc din judeþul Gorj, aveau o casã ºi o gospodãrie dar au fost izgoniþi de pe propriul pãmânt. Oamenii ºi-au dat casa unei persoane care le-a promis câteva mii de lei ºi o locuinþã la schimb, în Valea Jiului. „Tranzacþia” a mers bine pânã când cei doi bãtrâni au ajuns la noua lor casã ºi ºi-au dat seama cã au fost înºelaþi. Acum trãiesc pe strãzile din centrul municipiului Petroºani, într-un parc, prin garã, pe unde pot.
C
asa era doar o scarã de bloc
Soþii Motroc dupã ce au semnat actele de vânzare a locuinþei din Gorj, au venit sã se mute într-o garsonierã din Paroºeni-Vulcan. Locuinþa era în completare la suma de bani primitã pe gospodãria din Gorj. Sperau sã le fie mai bine în Valea Jiului, mai ales cã în 2007 când s-a fãcut tranzacþia, viaþa era mai uºoarã în zona minierã. Odatã ajunºi în Paroºeni, cei doi bãtrâni au
constat cã au fost pãcãliþi. “Nu am gãsit nici locuinþa ºi nici banii pe care trebuia sã-i prim-
im aici. Înapoi la Târgu Jiu nu ne mai putem întoarce, cã neau dãrâmat casa. Nu mai putem face nimic acum ºi am ajuns sã trãim pe strãzi. Atunci am încercat sã dãm de omul la care i-am dat pãmântul, dar nu l-am mai gãsit. Nu s-a mai putut face nimic, dar va fi pedepsit de Dumnezeu”, ne spune Constantin Motroc (76 de ani). Bãtrânii au semnat contractul de vânzare –cumpãrare, iar pentru a dovedi cã au fost înºelaþi ar fi trebuit sã ajungã la judecatã. Nu au avut bani ºi nici putere sã lupte.
D
În aceste condiþii, cei doi pensionari s-au aciuat într-un parc din centrul municipiului Petroºani. Acolo dorm, mãnâncã ºi se roagã. “Mâncãm ce putem ºi noi. O pâine cu margarinã, ce putem cã nu prea avem bani. Cu ce am
greºit noi de pãþim aºa ceva cã nu am fãcu rãu la nimeni. Noaptea ne mai trezim de fricã sã nu murim îngheþaþi iarna. Ziua ne strângem hainele ºi plapuma, ce am luat cu noi când am plecat ºi umblãm pe strãzi”, spune Ana Motroc, soþia bãrbatului. Bãtrânii nu mai au putere sã lupte ºi sã-ºi facã dreptate. Sunt mulþumiþi cã încã se au unul pe altul. „Nu mai vrem noi nimic. E de ajuns cã încã ne þine Dumnezeu împreunã. Dacã ne avem unul pe altul viaþa nu mai e aºa grea”, mai spune bãtrânul.
Acþiune în forþã a poliþiºtilor din Uricani n individ extrem de periculos, condamnat pentru conducere fãrã permis ºi cercetat în dosare de furt de cupru, a fost prins de poliþiºtii din Uricani. Oamenii legii au fost nevoiþi sã intre pe geam în casa suspectului pentru a-l reþine.
U
Maximilian Gânju Acþiune în forþã a poliþiºtilor din Uricani care aveau de
îndeplinit un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Mandatul a fost emis de judecãtorii din Gorj, pe numele unui
orm sub cerul liber
bãrbat de 40 de ani din Uricani, pentru cã a condus pe drumurile publice fãrã a avea permis. Individul este cunoscut ca unul foarte periculos ºi în plus mai este cercetat ºi în alte dosare penale unde existã indicii cã s-ar fi ocupat de afaceri cu cupru sustras din anumite locaþii de pe raza oraºului, dar ºi alte bunuri despre care se crede cã provin din furturi. La el acasã au fost descoperite 24 de kilograme de cupru. „Este vorba de un individ masiv ºi care nu se temea sã riposteze mai ales dacã era încolþit.
Intervenþia a decurs bine ºi nimeni nu a fost rãnit, iar mandatul a fost pus în executare. Respectivul mai este cercetat penal ºi în alte dosare aflate în lucru la noi”, a precizat unul dintre anchetatori. Reþinerea n-a fost deloc una uºoarã, iar poliþiºtii au fost nevoiþi sã intre în locuinþa condamnatului pe unul din geamurile apartamentului, pentru cã acesta se baricadase înãuntru. În urma intervenþiei în forþã, bãrbatul a fost luat prin surprindere ºi imobilizat. Imediat dupã reþinere a fost trimis cãtre Penitenciarul Bârcea pentru aºi ispãºi pedeapsa de un an. Poliþiºti mai spun cã suspectul se pregãtea sã plece în Italia pentru a scãpa de închisoare.
ngajata unei case de amanet din municipiul Hunedoara a fost, joi dimineaþã, victima unui jaf. Un bãrbat a intrat peste ea, a sãrit peste tejghea ºi a furat câteva bijuterii, dupã ce i-a pulverizat un spray lacrimogen în ochi.
A
Carmen COSMAN Jaful a avut loc în jurul orei 9.20, iar bãrbatul nu purta cagulã ºi nici alte o-
vizionãrii imaginilor de pe camera de supraveghere, a fost întocmit un cerc de suspecþi, în prezent efectuânduse cercetãri în vederea identi-
biecte care sã-i protejeze faþa de camerele de supraveghere din incintã. Poliþiºtii spun cã acesta a intrat în magazin, a sãrit peste tejghea, i-a pulverizat vânzãtoarei spray lacrimogen în ochi ºi a furat câteva bijuterii. A reuºit sã fugã de la faþa locului, înainte ca angajata casei de amanet sã apese butonul de panicã. Poliþiºtii sunt acum pe urmele lui. „În urma descrierii fãcutã de cãtre angajata casei de amanet ºi a
ficãrii autorului ºi tragerea sa la rãspundere pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie”, a declarat Adriana Voina, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Victima se aflã la spital unde primeºte îngrijiri medicale ºi, din fericire, are doar o iritaþie în zona ochilor. Casa de amanet unde a avut loc incidentul a mai fost în urmã cu câþiva ani þinta unui jaf armat.
Urmãrit general prins de poliþiºtii din Vulcan n bãrbat de 42 de ani condamnat de cãtre magistraþii de la Petroºani pentru furt, a fost prins de poliþiºtii din Vulcan ºi dus la penitenciar pentru a-ºi executa pedeapsa.
U
Maximilian GÂNJU Potrivit poliþiºtilor, hoþul a fost descoperit miercuri pe raza localitãþii Vulcan. „În data de 17.10.2012, în urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan l-au depistat pe Edmund V., de 42 de ani, din Vulcan, pe numele cãruia era emis de cãtre Judecãtoria Petroºani mandat de executare a pedepsei închisorii, fiind con-
damnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 2 ani ºi 6 luni pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat”, a precizat, Adriana Voinea din cadrul IPJ Hunedoara. Bãrbatul a fost trimis la Penitenciarul Bârcea Mare pentru a-ºi ispãºi condamnarea.
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
6 Actualitate
veniment festiv marca Euro Jobs, ieri, la Petrila. Zeci de ºomeri din acest oraº, care de-a lungul anului 2012 au urmat cursurile de calificare organizate de firmã, au primit diplomele ºi subvenþiile în bani.
Pomanã momârlãneascã de Ziua Recoltei la Petroºani E aici ºi sperãm ca ºi gospodinele sã fie mulþumite de ofertã ºi preþ”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Manifestãrile vor avea loc pe platoul din faþa primãriei din localitate, unde va fi amenajatã o
este 2.500 de porþii de mãmãligã cu mâncare de varzã ºi tocanã de berbec vor fi servite gratuit la Petroºani. Totul are loc în cadrul manifestãrilor dedicate Zilei Recoltei.
P
Este al doilea an în care are loc o astfel de manifestare ºi locuitorii sunt invitaþi sã îºi umple cãmãrile, dar ºi sã urmãreascã spectacolul de muzicã. Timp de douã zile, strada centralã din Petroºani va fi animatã de cumpãrãtori,
vânzãtori, dar mai ales de spectacolul de muzicã popularã. În plus, la orele prânzului, administraþia le-a pregãtit
locuitorilor o pomanã momârlãneascã. „Mâncarea se va pregãti în stradã, în cazane mari. Vom servi peste 2.500 de porþii de pãsat, varzã ºi tocanã de berbec, aºa cum obiºnuiesc sã facã momârlanii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºani, care cheamã la
scenã pentru spectacolul de muzicã popularã. Asta în timp ce producãtorii sunt invitaþi pe artera principalã, care va fi închis circulaþiei în week-end, sã-ºi desfacã produsele. Diana MITRACHE
ªomerii din ºase grupe care au urmat diferite cursuri de calificare organizate de Euro Jobs anul acesta la Petrila, au primit diplomele ºi subvenþiile în bani într-un cadru festiv. “Este vorba de douã etape ale aceluiaºi proiect pe care îl derulãm de aproape doi ani de zile în parteneriat cu Oraºul Petrila, proiect în urma cãruia 300 de petrileni au fost informaþi ºi consiliaþi profesional ºi 168 de oameni aflaþi în cãutarea unui loc de muncã au fãcut în mod gratuit un curs de
manifestare cât mai mulþi oameni. La Târg sunt invitaþi ºi foarte mulþi producãtori, care vor aduce la preþuri convenabile, tot ce trebuie sã punã gospodinele în cãmarã. „Sper cã, la aceastã a doua ediþie, vor veni ºi mai mulþi producãtori. E vorba despre cei ce vin cu produse lactate, cei cu miere, produse agricole, ori din carne. Toþi vor avea loc
etãþenii din Petroºani sunt invitaþi sã vinã cu idei ºi sã ia parte la o sesiune de dezbateri pe tema copiilor. Mai exact, membrii forumului Pro Urbis se întâlnesc vineri cu locuitorii din Petroºani, ca sã stabileascã ce se poate face pentru sãnãtatea copiilor din comunitatea noastrã.
COLÞUL LUI DENIS
Toþi cei care au idei sunt aºteptaþi vineri la ora 12.00 la primãrie. Asta pentru a veni în sprijinul copiilor, în ideea cã toatã lumea se poate implica în îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a lor. „Vom avea o întâlnire a forumului Pro Urbis, acea platformã de discuþii ºi dezbateri pe care am iniþiat-o în ianuarie. De data aceasta, tema va fi legatã de sãnãtatea
copiilor ºi avem invitaþi din toate sferele de activitate, dar la dezbateri poate sã vinã oricine doreºte ºi are o idee constructivã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Edilul din Petroºani mai spune cã are încredere în acest demers, mai ales cã, pânã acum, toate ideile Pro Urbis au prins contur ºi au devenit realitate. „Aºa cum am reuºit, în urma dezbaterilor din Pro Urbis, iar aici mã refer la Ziua Verde, la Ziua Familiei, la întâlnirile de dez-
ªomerii au primit diplome ºi subvenþii în bani de la firma Euro Jobs
calificare”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, director general Euro Jobs. ªomerii, pe lângã faptul cã de acum înainte au câteva o diplomã de calificare, au fost încântaþi ºi de subvenþia de câte 300 de lei de persoanã. Unii mai mult,
alþii mai puþin. “ Sunt foarte mulþumit de faptul cã am fãcut acest curs de electricieni. Cred cã mã va ajuta”, a declarat un ºomer. “ Este foarte bine, mai ales cã nu aveam nicio calificare care sã se caute în zilele noastre”, a spus un alt
Schi în ªureanu
La Petroºani, sãnãtatea copiilor, în atenþia Pro Urbis
C
Actualitate 7
bateri între tineri, cred cã vom reuºi sã facem ºi acþiuni concrete ulterioare cu copii ºi pentru sãnãtatea copiilor”, a adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Pro Urbis s-a nãscut din dorinþa celor care pot ºi vor sã facã ceva pentru locuitorii din Petroºani. Acum comunitatea este privitã ca o familie mare ºi toþi membrii ei sunt chemaþi sã se susþinã reciproc Diana MITRACHE
utoritãþile locale din Petrila cer vineri la Deva scoaterea din fondul forestier a unei pãduri. Asta pentru cã locul pãdurii va fi luat de o staþiune de schi modernã.
A
Prima staþiune de schi din estul Vãii Jiului se prefigureazã la Petrila, undeva în munþii ªureanu. O asociaþie omonimã a
început deja sã construiascã acolo ºi, pentru a realiza o staþiune de iarnã, s-a asociat cu primãria, care acum le va oferi terenul. „Suntem în procedurã la Agenþia pentru Protecþia Mediului. Vineri avem pregãtit dosarul pentru Direcþia Silvicã Deva ºi mai departe pentru Regia Naþionalã a Pãdurilor, pentru a scoate din fondul forestier 30 ha de pãdure ce vor fi defriºate ºi locul pãdurii va fi luat de domeniul schiabil. Avem o asociere cu un investitor privat, care ne-a cerut doar terenul ºi partea de investiþii o asigurã ei integral. Vorbim despre Asociaþia
Schi ªureanu, care deja au construit acolo câteva pârtii ºi telescaune ºi chiar ºi un hotel în construcþie”, a spus Vasile Jurca, vicepri-
La Petrila, terenurile se liciteazã la preþuri de nimic n teren de pe Strada U Jieþ, din Petrila, care pânã în urmã cu circa 20 de ani a servit drept groapã de gunoi, dar care în prezent este complet ecologizat, este scos la licitaþie de primãria Petrila cu doar 1 lei pe metru pãtrat.
ºomer. Tot în cadrul acestui proiect, firma Euro Jobs a ajutat doi ºomeri sã-ºi deschidã ºi câte o afacere proprie. “Unul dintre cei doi ºi-a deschis o afacere în domeniul prelucrãrii lemnului , iar al doilea în domeniul comerþului”, a mai declarat Haralambie Vochiþoiu. De asemenea, tot la Petrila, a avut loc ºi o bursã a locurilor de muncã, la care s-au scos la concurs cel puþin zece locuri de muncã. Astãzi, un eveniment asemãnãtor are loc ºi la Lupeni, unde începând cu ora 10:00 are loc festivitatea de înmânare diplome ºi subvenþii, iar la ora 12:00, o bursã pentru ocuparea forþei de muncã. Luiza ANDRONACHE
marul din oraºul Petrila. Accesul cãtre domeniul turistic este asigurat de drumul judeþean 709K, AlbaHunedoara. Pe terenul accesat pentru realizarea domeni-
Suprafaþa de pãmânt pe care administraþia publicã vrea sã o concesioneze pe o perioadã de 49 de ani, este de 7200 de metri pãtraþi ºi se preteazã pentru desfãºurarea activitãþilor de producþie. Preþul de pornire, deºi unul de nimic pentru un asemenea teren, nu este o problemã în viziunea edililor cã doar aºa atragem investitorii, nu?! “Acest teren a fost scos la licitaþie în vederea concesionãrii pentru cã a fost solicitat de mai multe firme în vederea desfãºurãrii activitãþii de producþie ºi prestãri servicii. Preþul de pornire este de 1 leu pe metru pãtrat. Avem chiar mai multe
ului schiabil se vor realiza patru pârtii de schi, o linie de transport pe cablu între cotele 1300 ºi 1800 de metri, cu punct de plecare Valea Auºel. Diana MITRACHE
terenuri care au fost licitate, chiar sãptãmâna trecutã am avut o astfel de licitaþie ºi nu s-au prezentat decât trei firme pentru un singur teren. Nu avem solicitãri. Tot vorbim de atragerea de investitori în Oraºul Petrila, dar atunci nu putem sã le cerem cine ºtie ce preþuri”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul Oraºului Petrila. Anunþul licitaþiei a fost postat pe Serviciul Electronic de Achiziþii Publice în data de 15 octombrie, iar licitaþia propriu-zisã va avea loc în 5 noiembrie. Se anunþã bãtaie mare pe terenul pus în joc. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
6 Actualitate
veniment festiv marca Euro Jobs, ieri, la Petrila. Zeci de ºomeri din acest oraº, care de-a lungul anului 2012 au urmat cursurile de calificare organizate de firmã, au primit diplomele ºi subvenþiile în bani.
Pomanã momârlãneascã de Ziua Recoltei la Petroºani E aici ºi sperãm ca ºi gospodinele sã fie mulþumite de ofertã ºi preþ”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Manifestãrile vor avea loc pe platoul din faþa primãriei din localitate, unde va fi amenajatã o
este 2.500 de porþii de mãmãligã cu mâncare de varzã ºi tocanã de berbec vor fi servite gratuit la Petroºani. Totul are loc în cadrul manifestãrilor dedicate Zilei Recoltei.
P
Este al doilea an în care are loc o astfel de manifestare ºi locuitorii sunt invitaþi sã îºi umple cãmãrile, dar ºi sã urmãreascã spectacolul de muzicã. Timp de douã zile, strada centralã din Petroºani va fi animatã de cumpãrãtori,
vânzãtori, dar mai ales de spectacolul de muzicã popularã. În plus, la orele prânzului, administraþia le-a pregãtit
locuitorilor o pomanã momârlãneascã. „Mâncarea se va pregãti în stradã, în cazane mari. Vom servi peste 2.500 de porþii de pãsat, varzã ºi tocanã de berbec, aºa cum obiºnuiesc sã facã momârlanii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºani, care cheamã la
scenã pentru spectacolul de muzicã popularã. Asta în timp ce producãtorii sunt invitaþi pe artera principalã, care va fi închis circulaþiei în week-end, sã-ºi desfacã produsele. Diana MITRACHE
ªomerii din ºase grupe care au urmat diferite cursuri de calificare organizate de Euro Jobs anul acesta la Petrila, au primit diplomele ºi subvenþiile în bani într-un cadru festiv. “Este vorba de douã etape ale aceluiaºi proiect pe care îl derulãm de aproape doi ani de zile în parteneriat cu Oraºul Petrila, proiect în urma cãruia 300 de petrileni au fost informaþi ºi consiliaþi profesional ºi 168 de oameni aflaþi în cãutarea unui loc de muncã au fãcut în mod gratuit un curs de
manifestare cât mai mulþi oameni. La Târg sunt invitaþi ºi foarte mulþi producãtori, care vor aduce la preþuri convenabile, tot ce trebuie sã punã gospodinele în cãmarã. „Sper cã, la aceastã a doua ediþie, vor veni ºi mai mulþi producãtori. E vorba despre cei ce vin cu produse lactate, cei cu miere, produse agricole, ori din carne. Toþi vor avea loc
etãþenii din Petroºani sunt invitaþi sã vinã cu idei ºi sã ia parte la o sesiune de dezbateri pe tema copiilor. Mai exact, membrii forumului Pro Urbis se întâlnesc vineri cu locuitorii din Petroºani, ca sã stabileascã ce se poate face pentru sãnãtatea copiilor din comunitatea noastrã.
COLÞUL LUI DENIS
Toþi cei care au idei sunt aºteptaþi vineri la ora 12.00 la primãrie. Asta pentru a veni în sprijinul copiilor, în ideea cã toatã lumea se poate implica în îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a lor. „Vom avea o întâlnire a forumului Pro Urbis, acea platformã de discuþii ºi dezbateri pe care am iniþiat-o în ianuarie. De data aceasta, tema va fi legatã de sãnãtatea
copiilor ºi avem invitaþi din toate sferele de activitate, dar la dezbateri poate sã vinã oricine doreºte ºi are o idee constructivã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Edilul din Petroºani mai spune cã are încredere în acest demers, mai ales cã, pânã acum, toate ideile Pro Urbis au prins contur ºi au devenit realitate. „Aºa cum am reuºit, în urma dezbaterilor din Pro Urbis, iar aici mã refer la Ziua Verde, la Ziua Familiei, la întâlnirile de dez-
ªomerii au primit diplome ºi subvenþii în bani de la firma Euro Jobs
calificare”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, director general Euro Jobs. ªomerii, pe lângã faptul cã de acum înainte au câteva o diplomã de calificare, au fost încântaþi ºi de subvenþia de câte 300 de lei de persoanã. Unii mai mult,
alþii mai puþin. “ Sunt foarte mulþumit de faptul cã am fãcut acest curs de electricieni. Cred cã mã va ajuta”, a declarat un ºomer. “ Este foarte bine, mai ales cã nu aveam nicio calificare care sã se caute în zilele noastre”, a spus un alt
Schi în ªureanu
La Petroºani, sãnãtatea copiilor, în atenþia Pro Urbis
C
Actualitate 7
bateri între tineri, cred cã vom reuºi sã facem ºi acþiuni concrete ulterioare cu copii ºi pentru sãnãtatea copiilor”, a adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Pro Urbis s-a nãscut din dorinþa celor care pot ºi vor sã facã ceva pentru locuitorii din Petroºani. Acum comunitatea este privitã ca o familie mare ºi toþi membrii ei sunt chemaþi sã se susþinã reciproc Diana MITRACHE
utoritãþile locale din Petrila cer vineri la Deva scoaterea din fondul forestier a unei pãduri. Asta pentru cã locul pãdurii va fi luat de o staþiune de schi modernã.
A
Prima staþiune de schi din estul Vãii Jiului se prefigureazã la Petrila, undeva în munþii ªureanu. O asociaþie omonimã a
început deja sã construiascã acolo ºi, pentru a realiza o staþiune de iarnã, s-a asociat cu primãria, care acum le va oferi terenul. „Suntem în procedurã la Agenþia pentru Protecþia Mediului. Vineri avem pregãtit dosarul pentru Direcþia Silvicã Deva ºi mai departe pentru Regia Naþionalã a Pãdurilor, pentru a scoate din fondul forestier 30 ha de pãdure ce vor fi defriºate ºi locul pãdurii va fi luat de domeniul schiabil. Avem o asociere cu un investitor privat, care ne-a cerut doar terenul ºi partea de investiþii o asigurã ei integral. Vorbim despre Asociaþia
Schi ªureanu, care deja au construit acolo câteva pârtii ºi telescaune ºi chiar ºi un hotel în construcþie”, a spus Vasile Jurca, vicepri-
La Petrila, terenurile se liciteazã la preþuri de nimic n teren de pe Strada U Jieþ, din Petrila, care pânã în urmã cu circa 20 de ani a servit drept groapã de gunoi, dar care în prezent este complet ecologizat, este scos la licitaþie de primãria Petrila cu doar 1 lei pe metru pãtrat.
ºomer. Tot în cadrul acestui proiect, firma Euro Jobs a ajutat doi ºomeri sã-ºi deschidã ºi câte o afacere proprie. “Unul dintre cei doi ºi-a deschis o afacere în domeniul prelucrãrii lemnului , iar al doilea în domeniul comerþului”, a mai declarat Haralambie Vochiþoiu. De asemenea, tot la Petrila, a avut loc ºi o bursã a locurilor de muncã, la care s-au scos la concurs cel puþin zece locuri de muncã. Astãzi, un eveniment asemãnãtor are loc ºi la Lupeni, unde începând cu ora 10:00 are loc festivitatea de înmânare diplome ºi subvenþii, iar la ora 12:00, o bursã pentru ocuparea forþei de muncã. Luiza ANDRONACHE
marul din oraºul Petrila. Accesul cãtre domeniul turistic este asigurat de drumul judeþean 709K, AlbaHunedoara. Pe terenul accesat pentru realizarea domeni-
Suprafaþa de pãmânt pe care administraþia publicã vrea sã o concesioneze pe o perioadã de 49 de ani, este de 7200 de metri pãtraþi ºi se preteazã pentru desfãºurarea activitãþilor de producþie. Preþul de pornire, deºi unul de nimic pentru un asemenea teren, nu este o problemã în viziunea edililor cã doar aºa atragem investitorii, nu?! “Acest teren a fost scos la licitaþie în vederea concesionãrii pentru cã a fost solicitat de mai multe firme în vederea desfãºurãrii activitãþii de producþie ºi prestãri servicii. Preþul de pornire este de 1 leu pe metru pãtrat. Avem chiar mai multe
ului schiabil se vor realiza patru pârtii de schi, o linie de transport pe cablu între cotele 1300 ºi 1800 de metri, cu punct de plecare Valea Auºel. Diana MITRACHE
terenuri care au fost licitate, chiar sãptãmâna trecutã am avut o astfel de licitaþie ºi nu s-au prezentat decât trei firme pentru un singur teren. Nu avem solicitãri. Tot vorbim de atragerea de investitori în Oraºul Petrila, dar atunci nu putem sã le cerem cine ºtie ce preþuri”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul Oraºului Petrila. Anunþul licitaþiei a fost postat pe Serviciul Electronic de Achiziþii Publice în data de 15 octombrie, iar licitaþia propriu-zisã va avea loc în 5 noiembrie. Se anunþã bãtaie mare pe terenul pus în joc. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
8 Actualitate
Nevoia te învaþã – idei de afaceri nãstruºnice în alte pãrþi un crescãtor de prepeliþe – care ajunsese sã aibã 3000 de astfel de pãsãri, de la 10 cu câte pornise în afacere în urmã cu doi ani - ºi cum vine neamþul ºi italianul ºi încarcã tirul cu ouã plãtind sume mari, s-a gândit sã încerce pentru cã are teren în Lonea, are ceva bãnuþi ºi s-a hotãrât cã meritã sã încerce. Un altul, din Petroºani, s-a gândit sã valorifice straiele momârlanilor scoase din uz. Astfel a creat vestimentaþie unicat cu aplicaþii din catrinþele, iile ºi poalele din portul popular, a confecþionat bijuterii ºi accesorii care s-au vândut ca pâinea caldã, drept pentru care s-a vãzut nevoit sã-ºi înfiinþeze o firmã de profil.
ozator de lapte proaspãt - la Lupeni, Grãdiniþã privatã ºi valorificarea straielor momârlãneºti – la Petroºani, ouã de prepeliþã pentru nemþi – la Lonea etc., etc.
D
Când oamenii au un serviciu stabil, cu un salariu decent, se limiteazã în a-ºi mai testa capacitãþile mulþumindu-se, în general, cu viaþa confortabilã pe care o au. Marile idei s-au nãscut din cãutãrile febrile pentru a gãsi soluþii de spravieþuire. Aºa se întâmplã ºi în aceste vremuri de crizã cu magazinele, care au nãscocit metode indedite de atragere a clienþilor, întreprinderile care s-au replofilat ºi, chiar dacã ideile nu au fost unele de succes de la început, cãutãrile continuã… Oamenii simpli au devenit ºi ei inventivi din necesitatea de a-ºi plãti facturile. Într-o discuþie purtatã la Oficiul Registrul Comerþului Petroºani - care funcþioneazã într-un spaþiu total inadecvat ºi unde un singur om este ºi ºef ºi casier ºi femeie de serviciu – cu formatori profe-
sionali ºi oameni de afaceri, am aflat cã Valea Jiului freamãtã în a cãuta soluþii pentru a învinge sãrãcia ºi implicit pentru a dezvolta zona. Aºa am aflat cã o familie de pensionari s-a apucat sã presteze un serviciu care s-a dovedit a fi unul de succes. Soþia gãtea în bucãtãria apartamentului, iar soþul livra mâncarea la domiciliul solicitantului. Iniþial au avut trei clienþi. ªi cum calitatea ºi seriozitatea este doritã de toatã lumea, publicitatea din om în om a avut
Pensiuni, cu particularitãþile atât de diversificate de la o localitate la alta a Vãii Jiului, vor apãrea în numãr mai mare. O bunicã, de 50 de ani, din Petroºani, fostã educatoare, vrea ca pe lângã cei doi nepoþi ai sãi sã se ocupe ºi de alþi copii, dupã ce a constatat cã grãdiniþele sunt insuficiente. Aºa s-a gîndit sã deschidã una privatã, aºa cum a vãzut ea în Germania. Vorba unui sticlar, Marian Onþiu, care a ajuns un vestit maestru în arta mãºtilor veneþiene de carnaval: ”Eu am venit sã lucrez în construcþii ºi uite cã am ajuns sã fac cu totul altceva. Nevoia te învaþã multe!” Ileana FIRÞULESCU
efect nesperat. Au mai apãrut un avocat, un doctor, un afacerist, un ziarist, o mamã singurã, cu doi copii, care avea serviciu cu program prelungit, o familie ºi încã una… Aºa au ajuns sã nu mai facã faþã cererilor ºi s-au hotãrât sã-ºi deschidã o firmã pentru a se extinde. Un alt momârlan, din Lupeni, vrea cu tot dinadinsul sã monteze în centrul municipiului un dozator cu lapte prospãt, dar sã ºi amenajeze stâna astfel ca doritorii sã petreacã un sfârºit de sãptãmânã sau chiar un concediu în mijlocul naturii, sã mãnânce sãnãtos, sã guste din farmecul vieþii ciobanilor, sã hrãneascã ºi sã îngrijeascã oile – vara la pãºune, iarna la þarc… Un altul, din Petrila, vãzând
Actualitate 9 Un om la lemne mergând / ªi carul în drum frângând, / Ca ºi alte dãþi l-a dres / ªi la casa sa a mers. Copilul sãu alergând / ªi carul frânt dres vãzând, / Îl întreabã: “Taicã! Dar / Cine-þi drese carul iar?” Tatãl sãu rãspuns i-a dat: / “Eu, fãtul meu, cine alt?”/ “Apoi cine te-a-nvãþat?”/ Copilul iar a-ntrebat. “Nevoia, copilul meu, / Ea ºtie ce nu ºtiu eu”/ “D-apoi unde ºade ea?” / Copilul sã ºtie vrea. “În pãdure”, i-a rãspuns. / ªi la treaba lui s-a dus./ Deci copilul mai crescând / ªi la pãdure mergând, / Peste loc rãu cum a dat, / Frânse carul încãrcat / ªi, sã-l dreagã neºtiind, Fluiera, la el privind. Apoi aminte º-adus / Tatãl sau cum i-a fost spus. / ª-începu a alerga / În sus, în jos, º-a striga: /”Nevoie, nevoie, fã! / Vin’, mãnvaþã, ori îl fã”/ Dupã ce a vãzut dar / Cã strigã într-un zadar,/ Sã apucã singurel,/ Cãzneºte destul la el, / Potrivit, nepotrivit,/ Bine rãu, a isprãvit. Acasã dacã a mers / ??-îl vãzu tatãl sãu dres,/ Îi zise : “Ei, fãtul meu!/ Nu e cum îþi ziceam eu?” “Nu – îi zise supãrat – / Nimenea nu m-a-nvãþat./ Iar tatãl sãu cam râzând / Îi dete rãspuns zicând: / “Ba chiar nevoia a fost,/ Careanvaþã p-orice prost; / Cã ea de nar fi venit,/ Tu atât n-ai fi cãznit./ Ea aratã sã începi / La orce nu te pricepi,/ Apoi bine, rãu, munceºti / ªi tu-n lume sã trãieºti”
ANTON PANN Carul frânt – Nevoia învaþã pe om
iobãnitul o meserie tot mai cãutatã la noi. O meserie foarte cãutatã la noi este cea de cioban. Astfel cã dacã rãsfoim paginile din mica publicitate vom gãsi foarte multe anunþuri de acest gen. Persoanele care sunt interesate sã angajeze ciobani sunt foarte stricþi în cerinþe ºi foarte pretenþioºi.
C
Plaiurile mioritice cautã ciobani
Putem observa cã sunt cãutate doar persoanele care au o mare experienþã în domeniu ºi care de preferat sã iaba ºi anumite cursuri de calificare pentru aºa ceva. Poate pentru unii aceste cerinþe sunt luate în glumã dar la o verificare mai amãnunþitã putem afla cã meseria de cioban este inclusã în nomenclatorul de meserii, drept ca atare
aceºti oameni pot fi angajaþi cu carte de muncã sau contract de colaborare cu forme legale cã în orice altã meserie. Mai mult decât atât putem afla cã pentru a fi coiban se pot urma ºi
cursuri de calificare la care are acces toatã lumea ºi care se pot face la mai multe instituþii abilitate de la noi. La aceste cursuri doritorii sunt iniþiaþi în tainele ciobãnitului ºi în toate lucrurile care þin de aceastã meserie.
Pânã acum aceastã meserie se practicã ºi fãrã o astfel de calificare. Mulþi dintre ciobanii cu care am vorbit nici mãcar nu au auzit de aºa ceva ºi spun cã ei fac acest lucru din generaþie în generaþie ºi nu au nevoie de nicio hârtie sau cursuri pentru aºa ceva. Ei ne zic cã în vârf de munte nu trebuie sã ºti atâta carte sau sã fi filozof la stana pentru cã oricum oile nu vor înþelege acest lucru niciodatã ºi nici nu te vor aprecia mai mult. Ei ne mai spun cã ar putea da oricând clasã ºi ar putea ºi preda cursuri de acest gen pentru cã au o experienþã mult mai mare în domeniu decât oricine.
Ca o concluzie putem spune cã ºi de acum înainte cei mai buni ºi mai cãutaþi ciobani vor fi tot aceea din vârf de munte cu sau fãrã ºcoli înalte sau cursuri de calificare. Raul IRINOVICI
Prunul – „Banca” momârlanilor omârlanii din Valea Jiului, M mai ales cei în aurul”, povesteºte Gheorghe Ile.
u sacul de C bani la bancã
vârstã, nu au încredere nici acum în bãnci. Pentru ei, rãmânã „sfântã” rãdãcina prunilor din propria gospodãrie, unde lãdiþele cu bani sunt atent pitite. Pentru momârlanii din Valea Jiului cea mai sigurã „bancã” rãmâne prunul din propria ogradã. Multe comori zac ascunse în gospodãriile localnicilor în vârstã, care ºi acum preferã sã îºi þinã banii la saltea, ori sã ascundã în grajduri sau la rãdãcina prunilor. Nea’ Georghe are 82 de ani ºi stã pe Valea Paroºenilor. De ani de zile e singur, dupã ce soþia i-a murit. Nu se plânge însã de munca din gospodãrie ºi singurãtatea ºi-o mai
alungã cu câte o mândruþã. Toþi vecinii ºtiu cã îi plac femeile mai tinere, chiar dacã acestea îl mai lasã fãrã produsele din cãmarã sau din frigider. Nu se supãrã el dintr-atât, dar de bani are mare grijã. ªi, pentru a nu fi furat chiar de mândruþele lui, i-a pus la adãpost. Nu la bancã, ci i-a îngropat la rãdãcina unui prun din ogradã, pe ce numai el îl ºtie. Este un obicei al momârlanilor sã îºi îngroape, nu numai morþii, ci ºi banii în ogradã. Gheorghe Ile,
primarul municipiului Vulcan, care este adesea în mijlocul oamenilor, ºtie despre aceste obiceiuri. „Da, aºa este. Momârlanii, mai ales cei bãtrâni ºi care locuiesc la munte, nu au încredere în bãnci. Le este fricã, de fapt, sã depunã banii la bãnci ºi, atunci, îi þin sub saltea, ori în lãdiþe, în grajduri sau îi îngroapã la rãdãcina prunilor. Sapã o groapã de 50 - 60 de centimetri ºi îi ascund acolo. E, de fapt, la fel ca în zona Bradului, unde aºa se îngropa
Edilul vulcãnean spune cã, înainte de a muri, bãtrânii îºi cheamã copiii la ei ºi le dezvãluie secretul comorii pe care pânã atunci doar îl ºtie. Rareori se întâmplã ca bãtrânii sã decidã sã îºi depunã averile strânse în timp la bãnci. Gheorghe Ile spune cã a rãmas de notorietate cazul unui momârlan care, prin anii ‘80, s-a dus cu un sac de bani la CEC. Funcþionara s-a speriat când l-a vãzut ºi a anunþat poliþia, dar ulterior s-a dovedit cã erau banii agonisiþi de om din vânzarea de brânzã, lapte sau alte produse. Tot de notorietate este ºi situaþia de acum 6 ani din zona Câmpu lui Neag, când momârlanii ºi-au vândut terenurile cãtre o firmã austriacã. Au primit nesperat de mulþi bani ºi, pânã când autoritãþile i-au convins sã-ºi depunã banii la bancã, oamenii au beneficiat de protecþia poliþiºtilor din localitate, care au patrulat des în zonã tocmai pentru ca localnicii sã nu devinã þinta sigurã a hoþilor. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
8 Actualitate
Nevoia te învaþã – idei de afaceri nãstruºnice în alte pãrþi un crescãtor de prepeliþe – care ajunsese sã aibã 3000 de astfel de pãsãri, de la 10 cu câte pornise în afacere în urmã cu doi ani - ºi cum vine neamþul ºi italianul ºi încarcã tirul cu ouã plãtind sume mari, s-a gândit sã încerce pentru cã are teren în Lonea, are ceva bãnuþi ºi s-a hotãrât cã meritã sã încerce. Un altul, din Petroºani, s-a gândit sã valorifice straiele momârlanilor scoase din uz. Astfel a creat vestimentaþie unicat cu aplicaþii din catrinþele, iile ºi poalele din portul popular, a confecþionat bijuterii ºi accesorii care s-au vândut ca pâinea caldã, drept pentru care s-a vãzut nevoit sã-ºi înfiinþeze o firmã de profil.
ozator de lapte proaspãt - la Lupeni, Grãdiniþã privatã ºi valorificarea straielor momârlãneºti – la Petroºani, ouã de prepeliþã pentru nemþi – la Lonea etc., etc.
D
Când oamenii au un serviciu stabil, cu un salariu decent, se limiteazã în a-ºi mai testa capacitãþile mulþumindu-se, în general, cu viaþa confortabilã pe care o au. Marile idei s-au nãscut din cãutãrile febrile pentru a gãsi soluþii de spravieþuire. Aºa se întâmplã ºi în aceste vremuri de crizã cu magazinele, care au nãscocit metode indedite de atragere a clienþilor, întreprinderile care s-au replofilat ºi, chiar dacã ideile nu au fost unele de succes de la început, cãutãrile continuã… Oamenii simpli au devenit ºi ei inventivi din necesitatea de a-ºi plãti facturile. Într-o discuþie purtatã la Oficiul Registrul Comerþului Petroºani - care funcþioneazã într-un spaþiu total inadecvat ºi unde un singur om este ºi ºef ºi casier ºi femeie de serviciu – cu formatori profe-
sionali ºi oameni de afaceri, am aflat cã Valea Jiului freamãtã în a cãuta soluþii pentru a învinge sãrãcia ºi implicit pentru a dezvolta zona. Aºa am aflat cã o familie de pensionari s-a apucat sã presteze un serviciu care s-a dovedit a fi unul de succes. Soþia gãtea în bucãtãria apartamentului, iar soþul livra mâncarea la domiciliul solicitantului. Iniþial au avut trei clienþi. ªi cum calitatea ºi seriozitatea este doritã de toatã lumea, publicitatea din om în om a avut
Pensiuni, cu particularitãþile atât de diversificate de la o localitate la alta a Vãii Jiului, vor apãrea în numãr mai mare. O bunicã, de 50 de ani, din Petroºani, fostã educatoare, vrea ca pe lângã cei doi nepoþi ai sãi sã se ocupe ºi de alþi copii, dupã ce a constatat cã grãdiniþele sunt insuficiente. Aºa s-a gîndit sã deschidã una privatã, aºa cum a vãzut ea în Germania. Vorba unui sticlar, Marian Onþiu, care a ajuns un vestit maestru în arta mãºtilor veneþiene de carnaval: ”Eu am venit sã lucrez în construcþii ºi uite cã am ajuns sã fac cu totul altceva. Nevoia te învaþã multe!” Ileana FIRÞULESCU
efect nesperat. Au mai apãrut un avocat, un doctor, un afacerist, un ziarist, o mamã singurã, cu doi copii, care avea serviciu cu program prelungit, o familie ºi încã una… Aºa au ajuns sã nu mai facã faþã cererilor ºi s-au hotãrât sã-ºi deschidã o firmã pentru a se extinde. Un alt momârlan, din Lupeni, vrea cu tot dinadinsul sã monteze în centrul municipiului un dozator cu lapte prospãt, dar sã ºi amenajeze stâna astfel ca doritorii sã petreacã un sfârºit de sãptãmânã sau chiar un concediu în mijlocul naturii, sã mãnânce sãnãtos, sã guste din farmecul vieþii ciobanilor, sã hrãneascã ºi sã îngrijeascã oile – vara la pãºune, iarna la þarc… Un altul, din Petrila, vãzând
Actualitate 9 Un om la lemne mergând / ªi carul în drum frângând, / Ca ºi alte dãþi l-a dres / ªi la casa sa a mers. Copilul sãu alergând / ªi carul frânt dres vãzând, / Îl întreabã: “Taicã! Dar / Cine-þi drese carul iar?” Tatãl sãu rãspuns i-a dat: / “Eu, fãtul meu, cine alt?”/ “Apoi cine te-a-nvãþat?”/ Copilul iar a-ntrebat. “Nevoia, copilul meu, / Ea ºtie ce nu ºtiu eu”/ “D-apoi unde ºade ea?” / Copilul sã ºtie vrea. “În pãdure”, i-a rãspuns. / ªi la treaba lui s-a dus./ Deci copilul mai crescând / ªi la pãdure mergând, / Peste loc rãu cum a dat, / Frânse carul încãrcat / ªi, sã-l dreagã neºtiind, Fluiera, la el privind. Apoi aminte º-adus / Tatãl sau cum i-a fost spus. / ª-începu a alerga / În sus, în jos, º-a striga: /”Nevoie, nevoie, fã! / Vin’, mãnvaþã, ori îl fã”/ Dupã ce a vãzut dar / Cã strigã într-un zadar,/ Sã apucã singurel,/ Cãzneºte destul la el, / Potrivit, nepotrivit,/ Bine rãu, a isprãvit. Acasã dacã a mers / ??-îl vãzu tatãl sãu dres,/ Îi zise : “Ei, fãtul meu!/ Nu e cum îþi ziceam eu?” “Nu – îi zise supãrat – / Nimenea nu m-a-nvãþat./ Iar tatãl sãu cam râzând / Îi dete rãspuns zicând: / “Ba chiar nevoia a fost,/ Careanvaþã p-orice prost; / Cã ea de nar fi venit,/ Tu atât n-ai fi cãznit./ Ea aratã sã începi / La orce nu te pricepi,/ Apoi bine, rãu, munceºti / ªi tu-n lume sã trãieºti”
ANTON PANN Carul frânt – Nevoia învaþã pe om
iobãnitul o meserie tot mai cãutatã la noi. O meserie foarte cãutatã la noi este cea de cioban. Astfel cã dacã rãsfoim paginile din mica publicitate vom gãsi foarte multe anunþuri de acest gen. Persoanele care sunt interesate sã angajeze ciobani sunt foarte stricþi în cerinþe ºi foarte pretenþioºi.
C
Plaiurile mioritice cautã ciobani
Putem observa cã sunt cãutate doar persoanele care au o mare experienþã în domeniu ºi care de preferat sã iaba ºi anumite cursuri de calificare pentru aºa ceva. Poate pentru unii aceste cerinþe sunt luate în glumã dar la o verificare mai amãnunþitã putem afla cã meseria de cioban este inclusã în nomenclatorul de meserii, drept ca atare
aceºti oameni pot fi angajaþi cu carte de muncã sau contract de colaborare cu forme legale cã în orice altã meserie. Mai mult decât atât putem afla cã pentru a fi coiban se pot urma ºi
cursuri de calificare la care are acces toatã lumea ºi care se pot face la mai multe instituþii abilitate de la noi. La aceste cursuri doritorii sunt iniþiaþi în tainele ciobãnitului ºi în toate lucrurile care þin de aceastã meserie.
Pânã acum aceastã meserie se practicã ºi fãrã o astfel de calificare. Mulþi dintre ciobanii cu care am vorbit nici mãcar nu au auzit de aºa ceva ºi spun cã ei fac acest lucru din generaþie în generaþie ºi nu au nevoie de nicio hârtie sau cursuri pentru aºa ceva. Ei ne zic cã în vârf de munte nu trebuie sã ºti atâta carte sau sã fi filozof la stana pentru cã oricum oile nu vor înþelege acest lucru niciodatã ºi nici nu te vor aprecia mai mult. Ei ne mai spun cã ar putea da oricând clasã ºi ar putea ºi preda cursuri de acest gen pentru cã au o experienþã mult mai mare în domeniu decât oricine.
Ca o concluzie putem spune cã ºi de acum înainte cei mai buni ºi mai cãutaþi ciobani vor fi tot aceea din vârf de munte cu sau fãrã ºcoli înalte sau cursuri de calificare. Raul IRINOVICI
Prunul – „Banca” momârlanilor omârlanii din Valea Jiului, M mai ales cei în aurul”, povesteºte Gheorghe Ile.
u sacul de C bani la bancã
vârstã, nu au încredere nici acum în bãnci. Pentru ei, rãmânã „sfântã” rãdãcina prunilor din propria gospodãrie, unde lãdiþele cu bani sunt atent pitite. Pentru momârlanii din Valea Jiului cea mai sigurã „bancã” rãmâne prunul din propria ogradã. Multe comori zac ascunse în gospodãriile localnicilor în vârstã, care ºi acum preferã sã îºi þinã banii la saltea, ori sã ascundã în grajduri sau la rãdãcina prunilor. Nea’ Georghe are 82 de ani ºi stã pe Valea Paroºenilor. De ani de zile e singur, dupã ce soþia i-a murit. Nu se plânge însã de munca din gospodãrie ºi singurãtatea ºi-o mai
alungã cu câte o mândruþã. Toþi vecinii ºtiu cã îi plac femeile mai tinere, chiar dacã acestea îl mai lasã fãrã produsele din cãmarã sau din frigider. Nu se supãrã el dintr-atât, dar de bani are mare grijã. ªi, pentru a nu fi furat chiar de mândruþele lui, i-a pus la adãpost. Nu la bancã, ci i-a îngropat la rãdãcina unui prun din ogradã, pe ce numai el îl ºtie. Este un obicei al momârlanilor sã îºi îngroape, nu numai morþii, ci ºi banii în ogradã. Gheorghe Ile,
primarul municipiului Vulcan, care este adesea în mijlocul oamenilor, ºtie despre aceste obiceiuri. „Da, aºa este. Momârlanii, mai ales cei bãtrâni ºi care locuiesc la munte, nu au încredere în bãnci. Le este fricã, de fapt, sã depunã banii la bãnci ºi, atunci, îi þin sub saltea, ori în lãdiþe, în grajduri sau îi îngroapã la rãdãcina prunilor. Sapã o groapã de 50 - 60 de centimetri ºi îi ascund acolo. E, de fapt, la fel ca în zona Bradului, unde aºa se îngropa
Edilul vulcãnean spune cã, înainte de a muri, bãtrânii îºi cheamã copiii la ei ºi le dezvãluie secretul comorii pe care pânã atunci doar îl ºtie. Rareori se întâmplã ca bãtrânii sã decidã sã îºi depunã averile strânse în timp la bãnci. Gheorghe Ile spune cã a rãmas de notorietate cazul unui momârlan care, prin anii ‘80, s-a dus cu un sac de bani la CEC. Funcþionara s-a speriat când l-a vãzut ºi a anunþat poliþia, dar ulterior s-a dovedit cã erau banii agonisiþi de om din vânzarea de brânzã, lapte sau alte produse. Tot de notorietate este ºi situaþia de acum 6 ani din zona Câmpu lui Neag, când momârlanii ºi-au vândut terenurile cãtre o firmã austriacã. Au primit nesperat de mulþi bani ºi, pânã când autoritãþile i-au convins sã-ºi depunã banii la bancã, oamenii au beneficiat de protecþia poliþiºtilor din localitate, care au patrulat des în zonã tocmai pentru ca localnicii sã nu devinã þinta sigurã a hoþilor. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
DELIRURI, un spectacol concert, la Teatrul de Artã Deva
”Spectacolul premianþilor”, cu Ada Milea – artistul complet, Vava ªtefãnescu - director artistic al Centrului Naþional al Dansului Bucureºti, Bobo Burlãcianu - solistul trupei Fãrã Zahãr ºi Cristian Rigman – actor al Teatrului Naþional ClujNapoca ºi membru al trupei Sunday People, se întoarce la Deva duminicã, 21 octombrie, la ora 19:00. Regia ºi scenariul sunt semnate de Mihai Mãniuþiu, câºtigãtor al numeroase premii naþionale ºi internaþionale (UNITER, Premiul Criticii, Premiul Flacãra, Premiul Institului Cultural Român). Muzica originalã a spectacolului este compusã de Ada Milea, dupã textele lui Ion Mureºan câºtigãtor al Premiului Uniunii Scriitorilor în anul 2011 pentru volumul de poezii ”Alcool”. Coregrafia este realizatã de Vava ªtefãnescu,
câºtigãtoare în 2003 a premiului Ministerului Culturii pentru coregrafie. Scenografia este conceputã de Adrian Damian, colaborator constant al regizorului Mihai
Mãniuþiu. Biletele se gãsesc la Agenþia Teatralã sau pe ticketing@teatrudeva.ro. Preþul unui bilet este de 16 lei - preþ întreg ºi 10 lei – preþ redus.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
19 octombrie 2012
Vei avea unele controverse, dar ele se vor dovedi constructive. Suspiciunile tale sunt neîntemeiate. Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus este la limita superioarã, aºa cã nu vor lipsi ocaziile de a face o cucerire. Totuºi, nu este cazul sã te încrezi în orice zâmbet amabil.
Acum este momentul sã îþi susþii punctele de vedere în faþa partenerului, mai ales în ceea ce priveºte proiectele pentru timpul liber. În ceea ce priveºte sãnãtatea, pot sã aparã probleme pe fond nervos. O activitate recreativã te-ar putea ajuta sã îþi refaci echilibrul interior. O autoritate din familie þi-ar putea face unele reproºuri.
Eºti cam nemulþumit de situaþia financiarã dar situaþia se va rezolva mai repede decât crezi, aºa cã nu este cazul sã intri în panicã. Ai rãbdare ºi lucrurile se vor rezolva cel puþin mulþumitor, nu peste mult timp. Totuºi, în tot ce doreºti sã întreprinzi va trebui sã dai dovadã de conºtiinciozitate.
Doreºti sã-þi petreci cât mai mult din timpul tãu liber în compania persoanei iubite. Farmecul personal îþi va da ocazia sã te faci remarcat oriunde te vei duce. Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã þi-ai putea dori o schimbare de mai mare anvergurã, dar nu este cazul sã te pripeºti. Relaþia cu copiii va fi în atenþia dvs mai mult timp.
Capacitatea ta de concentrare nu este dintre cele mai bune, aºa cã fii cât se poate de atent la tot ce faci, la orice decizie pe care eºti pe punctul de a o lua. De asemenea, sistemul nervos nu va fi punctul tãu forte. Aºa deci, evitã sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. O cunoºtinþã de pe alte meleaguri va avea nevoie de un sfat.
Este foarte posibil sã ai o perioadã ceva mai agitatã. Oricum, interesul pentru chestiunile sentimentale va fi peste nivelul obiºnuit. Unele nemulþumiri mai vechi ar putea fi discutate ºi rezolvate. Pe cât posibil, dã dovadã de tact ºi de foarte multã rãbdare. Unele din proiectele pe care le ai în plan vor trebui amânate din motive obiective.
Traversezi o perioadã tensionatã mai ales în ceea ce priveºte relaþia de cuplu sau colaborãrile. Pe cât posibil nu te implicai în discuþii în contradictoriu mai ales cu superiorii ierarhici. Din punct de vedere sentimental lucrurile evolueazã bine; popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus este la limita superioarã.
Relaþia cu partenerul de viaþã va fi cam tensionatã în aceastã perioadã, aºa cã ar fi de dorit sã nu te implici în discuþii în contradictoriu. Starea ta generalã nu este nemaipomenitã, aºa cã sunt posibile probleme de sãnãtate pe fond nervos. N-ar strica sã îþi pãstrezi ceva mai multe timp pentru activitãþi recreative.
Vei avea parte de o zi bunã în ceea ce priveºte relaþia cu partenerul de viaþã. Este posibil ca acesta sã aibã unele realizãri de care vã veþi bucura împreunã. Proiectele pe care vi le-aþi fãcut împreunã de mai mult timp ar putea fi puse în practicã. N-ar fi exclus sã fie nevoie sã pleci într-o delegaþie, ceea ce nu îþi va conveni.
Se pare cã vei demara o activitate nouã care va necesita un efort mai mare decât era de aºteptat. Vei primi propuneri de colaborare deosebit de interesante, dar, cel puþin deocamdatã nu vei avea timp ºi pentru ele. Este posibil sã aparã discuþii aprinse cu cei din anturajul apropiat pe probleme de interes comun.
Vei avea parte de multã alergãturã pentru a rezolva chestiuni gospodãreºti. Nu este exclus sã se strice ceva în apartament ceea ce va întreþine o stare de tensiune pe parcursul zilei. Traversezi o perioadã în care prudenþa în manifestãri þi-ar putea fi de un real folos. Energia ta mentalã este la limita superioarã.
Este posibil sã faci unele cheltuieli pentru divertisment, ceea ce ar putea avea repercusiuni fericite asupra stãrii tale de spirit. Ai putea lua decizii sau te-ai putea implica într-o activitate intelectualã, cãci energia ta mentalã este la limita superioarã. De energie nu vei duce lipsã, dar ai tendinþa de a þi-o consuma mai ales pentru activitãþile recreative.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
La anu’, dacã nu acum
zolarea termicã a blocurilor din oraºul Petrila a depins mult de banii de la Guvern. Sumele au fost stopate ºi edilii spun cã, dacã
I
CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 26 octombrie 2012, ora 11,00 cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii nr.96/2012 privind alegerea Comisiei de validare; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2012; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara;
nu reuºesc sã facã acum faþã, sigur pânã anul viitor lucrurile se vor stabiliza. O parte dintre lucrãri au demarat chiar înainte
4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale spitalelor publice de interes judeþean; 5. Proiect de hotãrâre privind anularea unor credite bugetare neutilizate, majorarea fondului de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2012, precum ºi utilizarea acestuia; 6. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara întocmite pe secþiunile de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul III al anului 2012; 7. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 8. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului financiar al anului precedent pentru finanþarea chetuielilor secþiunii de dezvoltare prevãzutã în bugetul propriu al judeþului
ca edilii sã afle cã nu vor avea fondurile de la Guvern, dar ei mizeazã cã banii vor ajunge pânã la urmã la Petrila. „În bugetul pe 2012, de la Guvern trebuia sã ajungã
Hunedoara pe anul 2012; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind încetarea raportului de serviciu al domnului Muzicaº Mircea – director executiv al Camerei Agricole Judeþene Hunedoara; 11. Proiect de hotãrâre privind solicitarea transmiterii unui teren din proprietatea Municipiului Deva ºi din administrarea Consiliului Local al Municipiului Deva în domeniul public al Judeþului Hunedoara ºi în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 12. Proiect de hotãrâre privind solicitarea transmiterii unui drum vicinal din proprietatea publicã a Comunei Bãcia ºi din administrarea Consiliului Local al Comunei Bãcia în domeniul public al Judeþului Hunedoara ºi în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea transmiterii unui teren din domeniul public al Judeþului Hunedoara ºi din administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara în domeniul public al Comunei Brãniºca ºi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brãniºca; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea alocãrii unei sume în vederea continuãrii unui proiect sportiv; 15. Proiect de hotãrâre privind actualizarea devizului general pentru un obiectiv de investiþii al Consiliului Judeþean Hunedoara; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Planului operativ de acþiune pe timpul iernii 2012 – 2013 pentru dru-
12 miliarde de lei vechi. Din pãcate, în august, când am finalizat noi documentaþia, nu au mai fost bani, dar am primit asigurãri cã vor veni banii anul viitor. Ne bazãm pe aceastã promisiune cã vor veni banii ºi facem lucrãrile”,a precizat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Oamenii din mai multe blocuri au reuºit sã se grupeze în asociaþii de proprietari,sã strângã banii pentru cotaparte ce le revine ºi acum
murile judeþene; 17. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 18. Proiect de hotãrâre privind stabilirea consumului lunar de combustibil pentru autoutilitara ”Vehicul special (autospecializatã) – echipamente speciale studii teren”; 19. Proiect de hotãrâre privind adoptarea Planului Local de Acþiune pentru Mediu 2012 a Judeþului Hunedoara; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judetean Hunedoara, cu Municipiul Hunedoara, prin Consiliul Local al Municipiului Hunedoara ºi Municipiul Deva, prin Consiliul Local al Municipiului Deva, în vederea realizãrii Proiectului de dezvoltare zonalã Linie verde de troleibuz între municipiile Hunedoara ºi Deva ”Green Line HD”; 21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judetean Hunedoara, cu unitãþile administrativ-teritoriale din Valea Jiului, prin consiliile locale respective, în vederea realizãrii unor linii de troleibuz pentru transport public de cãlãtori în Valea Jiului; 22. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judetean Hunedoara, cu Municipiul Petroºani, prin Consiliul Local al Municipiului
vor sta pentru cã de la Guvern nu mai vin fonduri. „Este vorba despre locatarii din 12 blocuri, la 10 dintre ele lucrãm ºi anul viitor vom finaliza cu bine acest program”, le promite viceprimarul Jurca, locuitorilor din Petrila. Fondurile au fost sistate pentru toate administraþiile locale din Valea Jiului ºi nu numai, însã, la Petrila, lucrãrile sunt deja licitate. Diana MITRACHE
Petroºani ºi Municipiul Lupeni, prin Consiliul Local al Municipiului Lupeni, pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare zonalã; 23. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþiei de servicii juridice specializate de asistenþã ºi reprezentare a intereselor Consiliului Judeþean Hunedoara în justiþie; 24. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiilor de atribuire pentru contractele de lucrãri ºi servicii din Etapa 1 a Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor – Judeþul Hunedoara”; 25. Proiect de hotãrâre privind aprobarea remuneraþiei administratorului special la S.C. DRUMURI SI PODURI S.A. Deva – în faliment; 26. Proiect de hotãrâre privind organizarea ºi desfãºurarea concursului de proiecte de management pentru ocuparea postului de manager al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane; 27. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii nr.116/2008 privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, precum ºi desemnarea unor consilieri judeþeni pentru a face parte din Colegiul director al acestei instituþii. PREªEDINTE, Mir cea Ioan Moloþ
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 19 octombrie 2012
Judeþul Hunedoara, neinteresant pentru turiºti
Numãrul vizitatorilor în cãdere liberã în luna august umãrul turiºtilor, în scãdere. Conform unei statistici realizate la nivelul judeþului Hunedoara, în luna august, numãrul turiºtilor care au poposit pe meleagurile judeþului a fost în scãdere faþã de luna iulie a acestui an. Numãrul turiºtilor sosiþi în luna august 2012 a fost de 11515 persoane, cu 1258 persoane mai mic decât în luna iulie. Numãrul înnoptãrilor din luna august a fost de 30737 , cu 9.4% mai mic decât în luna iulie.
N
Raul IRINOVICI Numãrul mediu de nopþi pe turist a fost de 2.7, la fel ca în luna iulie. Indicele de utilizare netã a locurilor de cazare s-a situat în august la 36.5%, cu 1.8% mai mic decât în iulie. Toate acestea se întâmplã în timp ce pe piaþa turisticã din judeþul Hunedoara exista
numeroare agenþii turistice al cãror rol este promovarea turisticã a zonei. Investitorii ºi cabanierii din staþiunile montane din Valea Jiului sunt însã optimiºti. Ei spun cã pe mãsurã ce se apropie sezonul de iarnã numãrul celor ce vor opta pentru excursiile montane va creºte considerabil. „De obicei în aceastã
perioadã (august-octombrie) numãrul celor ce vin la munte e mai mic. De regulã afluxul cel mai mare de turiºti e în lunile de iarnã ºi e de înþeles. Oricum noi ne aºteptam ca numãrul turiºtilor sã creascã de îndatã ce va ninge”, spune unul dintre cabanierii din staþiunea montanã Parâng. Proprietarii de cabane ºi pensiuni din Staþiunea montanã Strajã, au început deja pregãtirile pentru sezonul de schi care se apropie. Fiecare patron de cabanã încearcã sã-ºi facã acum toate lucrãrile de modernizare ºi chiar sã angajeze personal, pentru cã la prima zãpadã sã fie totul gata.
„Anul acesta, în Straja s-a muncit foarte mult, iar aceste investiþii fãcute ºi de primãria Lupeni împreunã cu Guvernul României, se vor cunoaºte”, a declarat Emil Pãrãu, administratorul staþiunii Straja. Dacã pânã acum, în fiecare an se vorbea de faptul cã aici, cele mai multe cabane nu sunt clasificate ºi cã funcþioneazã ilegal, iatã cã în aceastã varã lucrurile s-au mai schimbat. “La ora actualã avem 1416 locuri clasificate. Mai sunt în curs de clasificare câteva ºi sperãm sã ajungem la 1700, iar asta spune mult. Din 2500, 1700 sã fie clasifice, este ceva. În primul rând am trecut peste 50 %, iar apoi, sunt cabane de
familie care chiar nu cazeazã în afarã de prieteni”, a mai spus Emil Pãrãu. Dacã vremea îºi urmeazã cursul firesc, startul sezonului de schi ar trebui sã fie dat undeva spre sfârºitul lunii noiembrie. Pânã atunci, ºi telegondola va fi pusã în funcþiune.
Orãºtia turisticã, promovatã cu fonduri europene etatea Orãºtiei, Biserica Evanghelicã, Biserica Reformatã ori Biserica Ortodoxã sunt doar câteva puncte de reper pe o viitoare hartã turisticã a municipiului Orãºtie. Un proiect câºtigat de Fundaþia Bega, a cãrui implementare a început deja, îºi propune sã creascã notorietatea obiectivelor turistice din Orãºtie
C
Carmen COSMAN Potenþialul turistic al municipiului Orãºtie va fi pus în valoare printr-un
proiect ce vizeazã în special obiectivele istorice din localitate. Proiectul se întinde pe o perioadã de 24 de luni ºi pânã
acum s-au fãcut paºi importanþi în implementarea lui. „S-au realizat procedurile de achiziþie publicã pentru contractarea serviciilor de realizare a materialelor promoþionale, contractarea serviciilor de activitãþi la manifestãrile expoziþionale ºi contractarea de spaþiu media – outdoor ºi online. S-au contractat, prin achiziþie directã, serviciile de creere ºi dezvoltare a unui portal de informaþii de turism. Pânã în acest moment, au fost realizate materialele promoþionale ºi materialele utilizate în cadrul manifestãrilor expoziþionale. Site-ul proiectului, www.turismorastie.ro este funcþional ºi activ. Au fost amplasate 4 panouri outdoor pe DN7 cu obiectivele promovate. S-a realizat ºi campania de bannere online, afiºate pe mai mult de 10 siteuri de turism”, a precizat Petre Racoviþã, manager de proiect. Contractul de
finanþare nerambursabilã pentru proiectul intitulat “Promovarea potenþialului turistic al Municipiului Orãºtie prin activitãþi specifice de marketing” a fost semnat de Fundaþia Bega, iar proiectul are o valoare de 960.555,02 de lei. Valoarea totalã eligibilã a proiectului este de 767.084,40 lei, din care valoare eligibilã nerambursabilã din FEDR se cifreazã la 652.021,74 lei, valoare eligibilã neram-
bursabilã din bugetul naþional - 99.720,97 lei ºi co-finanþarea eligibilã a beneficiarului este de 15.341,69 lei. Obiectivele acestui program sunt creºterea
notorietãþii obiectivelor turistice din Municipiul Orãºtie la nivel naþional ºi furnizarea de informaþii privind acestea, în scopul atragerii de turiºti, dar ºi introducerea conceptului de utilizare a internetului în scopul promovãrii obiectivelor turistice specifice din Municipiul Orãºtie ºi informãrii turiºtilor despre acestea. Obiectivele turistice promovate prin proiect sunt Cetatea Orãºtiei, Biserica Evanghelicã, Biserica Reformatã, Biserica Ortodoxã, Biserica Greco-Catolicã unitã cu Roma, Biserica Romano-Catolicã, Catedrala Ortodoxã, Biserica Apostolicã Penticostalã, Muzeul de etnografie ºi arte populare, precum ºi monumentele din Municipiul Orãºtie.