Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 232
Cronica Vãii Jiului Marti, 16 octombrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
”Sângerarea noastrã” domolitã de echipa lui Sorin Holingher
Hoþii de cãrbune puºi pe fugã de forþele care acþioneazã în Valea Jiului renurile cu cãrbune nu mai sunt vãmuite de “haiducii huilei”, adicã de grupurile de hoþi care atacã garniturile ce ies de la Preparaþia Coroieºti, ori de la unitãþile miniere ºi merg cãtre termocentralele beneficiare.
T
>>> PAGINA A 5-A
Sãrãci din Valea Jiului, între lene, ºmecherie ºi ºantaj emoþional omânia în general ºi Valea Jiului în special figureazã în tot felul de clasamente ale sociologilor ºi instituþiilor de specialitate ca fiind printre sãracii Europei ºi nu numai.
R
>>> PAGINILE 6-7
Mina Petrila va da „culturã pe bandã rulantã” n manifest postat pe U internet a generat un proces unic pânã acum în Valea Jiului. Arhitecþi de renume ºi studenþi în domeniu, plus specialiºti în minerit ºi, desigur, creierul acþiunii, caricaturistul Ion Barbu au generat un proiect menit sã salveze Mina Petrila, condamnatã la închidere.
>>> PAGINILE 6-7
n 17 octombrie 1943, în Cimitirul Petrila, s-a sfinþit troiþa de la cãpãtâiul celor 18 mineri morþi în explozia din luna aprilie a aceluiaºi an, din timpul celui de al doilea rãzboi mondial. Locuitorii Petrilei ºtiu cã acea troiþã este una din cele obiºnuite în fiecare cimitir. Descoperindu-i semnificaþia, ortacii vremurilor noastre au început restaurarea pe cont propriu a ”simbolului de închinare”… >>> PAGINILE 8-9
Î
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012
Anunþ de licitaþie Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email: spadpp_petrosani@yahoo. com
organizeazã: 1. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 197,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Carpaþi, nr. 1, în vederea concesionãrii terenului aferent imobilului-birouri; 2. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 25,00 mp,
situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în vederea concesionãrii terenului aferent garajului; 3. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 85,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Avram Iancu, în vederea reconstruirii spaþiului comercial. Ofertele se depun, într-un exemplar, pânã în ziua de 6.11.2012, ora 9 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 6.11.2012, ora 11, pentru primul caz, ora 13, pentru al doilea caz, ora 15 pentru al treilea caz, în sala de ºedinþe,
la sediul instituþiei din municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93. Bunurile fac parte din domeniul privat al municipiului Petroºani. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii, clarificãri,
cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine, pânã la data de 5.11.2012, de la Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 41, telefon 0254541220(1), int. 114.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r) 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
20:00 FamiliaDA 20:45 Ediþie specialã 21:00 Fotbal
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 O zi cu noroc 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ca în rai 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului
Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:00 Mondenii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 12:30 Campania Biblionet: Orãºtie 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Telejurnal 20:00 Jurnal plus 21:10 Al zecelea regat 22:45 Sarajevo, dragostea mea 23:35 Terapie de cuplu (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012 TM a început cercetãrile în cazul femeii care a murit la muncã la Lupeni. Potrivit inspectorilor de muncã au fost audiaþi martori ºi s-au luat documentele necesare anchetei. Asta pentru a stabili cu exactitate dacã incidentul poate fi catalogat drept accident de muncã.
I
Anchetatorii spun cã a demarat practic ancheta întrucât femeia a murit la locul de muncã ºi cert este cã aceasta era foarte bolnavã ºi avea nevoie de îngrijiri medicale.
Anchetã ITM în cazul femeii care a murit la Lupeni
„S-au început primele audieri, în ceea ce priveºte starea de sãnãtate a acesteia, de timpii de muncã. S-au ridi-
cat primele documente, iar în urma cercetãrii documentelor vor fi necesare reaudieri. Am
primit ºi primul certificat constatator al evenimentului, am discutat cu medicul de familie ºi verificãm care a fost starea ei de sãnãtate. Din primele date, însã, rezultã cã victima era foarte bolnavã. În primul rând, afecþiuni ale inimii. Suferea de o cardiomegalie a inimii ºi se pare cã a fost un infarct miocardic acut, un edem pulmonar acut”, spune Ileana Bodea, ºefa ITM Valea Jiului. ITM aºteptã acum rezultatul autopsiei ºi va verifica dacã la
firma respectivã s-au respectat timpii de odihnã. „Am ridicat pontajele ºi aºteptãm autopsia, aºa încât sã vedem dacã evenimentul respectiv poate sã fie pus în legãturã cu munca sau e o moarte naturalã, ce nu are legãturã cu munca”, a mai declarat Ileana Bodea. Sãptãmâna trecutã, o femeie de 38 de ani a murit la muncã,imediat dupã ce a ajuns. Medicii chemaþi cu ambulanþa nu au mai putut decât sã constate decesul femeii, care era cunoscutã cu antecedente medicale, pentru cã mai suferise cu inima ºi avea probleme circulatorii. Diana MITRACHE
Votãm pe stadion nu în gãri ecþii de votare pe stadion. Pe site-ul Prefcturii Hunedoara au fost publicate locaþiile unde vom vota la alegerile parlamentare din data de 9 decembrie. Conform listei, procesul electoral se va desfãºura ºi pe stadioane, dar ºi în Sãli de sport.
S
Plãþile pentru proiectele POS CCE au fost deblocate
În Valea Jiului, în douã localitãþi se va putea vota pe stadion. Este vorba de municipiul Vulcan, unde locuitorii mai multor strãzi vor vota pe stadionul central ºi de locuitorii din Aninoasa. Alþi locuitori însã îºi vor putea exercita dreptul de vot în Sãli de sport, cãmine culturale, sau de ce nu capele. Modificarea de la acest proces elec-
ocalnicii de pe strada Brazilor, care la începutul verii s-au trezit cu un deal prãvãlit peste casele lor pot doar sã se roage sã nu plouã torenþial. Guvernul nu are bani pentru digul de sprijin ce trebuie neapãrat realizat.
L
Lipsa fondurilor necesare în bugetul de stat îi lasã pe localnicii de pe strada Brazilor din Petroºani fãrã zidul de sprijin absolut necesar. Zona se aflã la baza dealului Universitãþii, ºi cel puþin 8 imobile
inisterul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA) a anunþat deblocarea plãþilor aferente proiectelor derulate în cadrul Programului Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice (POS CCE). Plãþile au fost suspendate mai bine de 5 luni.
M toral este faptul cã nu se va mai putea vota în gãri. Fiecare locuitor îºi va alege deputatul sau sentaorul pe colegiul în care este arondat. Astfel, procesul electoral din 9 decembrie nu va mai avea loc în garã. Raul IRINOVICI
Potrivit unui comunicat al MECMA, începând de luni, 15 octombrie, se reia decontarea sumelor cãtre beneficiarii programului, valoarea totalã a plãþilor din perioada Salvaþi doar de secetã urmãtoare ridicându-se la 133 milsunt în pericol sã fie înghiþite de guvern pentru alocarea sumelor de ioane de lei (peste 29 tone de pãmânt. La începutul lunii bani necesare. Pentru construirea milioane de iunie, dupã o ploaie puternicã, în digului de sprijin este necesarã euro). zonã s-a produs o puternicã suma de 500.000 de lei, iar zidul alunecare de teren, care a afectat ar urma sã aibã 4 metri înãlþime ºi “Autoritãþile grav mai multe gospodãrii ºi, pencirca 100 de metri lungime. Numai romane, tru ca pãmântul sã nu mai plece la cã, deocamndatã, nu s-a gãsit ºi responsabile vale s-a concluzionat cã este nevoie finanþarea necesarã. Prefectul de implede un dig de sprijin. Primãria judeþului Hunedoara, Sorin mentarea ºi Petroºani a efectuat raportul de Vasilescu, spune cã proiectul de gestionarea expertizã, iar documentul a fost hotãrâre de Guvern a fost întocmit, programelor înaintat Prefecturii Hunerdoara, în dar nu sunt bani. „Existã proiectul finanþate din vederea pregãtirii hotãrârii de de hotãrâre, dar procedura nu s-a finalizat pânã la ora actualã din cauzã cã bugetul de stat, aºa cum a anunþat ºi Primul Ministru, a fost lãsat cam gol”, a declarat Vasilescu. Reamintim cã, la începutul lunii iunie, dupã mai multe ore de ploaie torenþialã care a depãºit 20 de litri pe metrul pãtrat, dealul Universitãþii a luat-o la vale ºi mai multe case au fost la un pas de a fi înghiþite de solul argilos. Nãmolul a acoperit curþile oamenilor, iar dacã mai plouã alunecarea de teren riscã sã se reactiveze în lipsa unui zid care sã sprijine versantul ºi sã preia eventualele alunecãri de teren.
Guvernul nu are bani pentru a stãvili alunecarea de teren de la Universitate
bugetul Uniunii Europene, reuºesc astfel, dupã numai cinci luni de la numirea actualei echipe la conducerea Ministerului Economiei, sã reia plãþile cãtre beneficiari”, se arãta în comunicatul MECMA. Pe parcursul celor cinci luni, Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice a semnat 1.725 de contracte de finanþare reprezentând 100% din proiectele Întreprinderilor Mari ºi Cercetãrii, 77% din cele ale Energiei, 59% din cele ale ÎMM. Într-o fazã avansatã se afla ºi proiectul de help desk, unde beneficiarii vor putea adresa întrebãri ºi vor primi consultanta gratuitã pentru a aplica sau pentru a derula proiecte care au fost deja aprobate.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012
Cornurile au ajuns în ºcolile hunedorene a o lunã de la începerea L ºcolii, elevii hunedoreni primesc, în sfârºit, ºi cornul
ondurile europene, între benF eficii ºi probleme. Accesarea fondurilor europene penetru
acordat prin programul guvernamental, pe lângã paharul cu lapte. Consiliul Judeþean Hunedoara a reuºit sã semneze contractul de furnizare a cornurilor în ºcolile hunedorene, asta dupã ce licitaþia organizatã în acest sens a fost blocatã de o contestaþie, iar de luni s-au livrat ºi cornurile din programul „corn cu lapte”. „Vineri au fost semnate contractele. Sunt douã societãþi, una din Vâlcea pentru partea Vulcan – Lupeni – Uricani, iar pentru restul judeþului este o societate din Hunedoara”, a declarat vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint. În total, valoarea contractelor este de aproximativ 3 milioane de lei noi, iar judeþul a fost împãrþit în 7 zone, care au fost licitate. Întârzierea livrãrii cornurilor în ºcoli a pus în mare dificultate o parte a elevilor care provin din familii sãrace, pentru care acesta este practic singurul supliment de care beneficiazã pânã la
implemnetarea anumitor proiecte cauzeazã neplãceri reprezentanþilor administraþiilor locale din Valea Jiului ºi nu numai.
finalizarea orelor de curs. Mai mult, unii dintre ei duc ºi acasã cornurile primite de la colegi de-ai lor. „Sunt copii la ºcoalã care primesc ºi cornurile colegilor. Ei o fac benevol ºi pentru cã ºtiu cã nu toþi au ce mânca. Aceºtia le duc acasã, fraþilor lor mai mici. Trãiesc în zone sãrace ºi provin din familii dezorganizate, iar acest corn e o sursã de hranã, câteodatã de bazã
Primãriile se îngroapã în datorii pentru a putea cofinanþa proiectele de dezvoltare. “Noi depindem de bãnci iar situaþia fondurilor europene este o dictaturã a bãncilor”, la concluzia aceasta a ajuns primarul oraºului Uricani, Danut Buhãescu. Majoritatea administraþiilor locale din Valea Jiului au accesat unul sau mai multe credite pentru a putea cofinanþa proiectele ce le implementeazã. Niciuna din adminispentru aceºti copii”, a explicat tratiile publice nu deþin cei 2% pentru a directorul adjunct al Colegiului Naþional putea participa la realizarea lucrãrilor de Mihai Eminescu Petroºani, Robert investiþii, motiv pentru care trebuie sã se Hummel. îngroape în datorii. Pe de altã parte, ºcolile sunt La nivel naþional aproximativ 10% din pregãtite sã primeascã ºi cornurile, dar oraºele din România, din totalul de 217 pânã acum nu s-au putut livra din cauza au probleme cu creditele bancare, iar contestãrii licitaþiei organmizatã de CJ altele, precum cele din Valea Jiului nu au Hunedoara, care acum s-a rezolvat. bani de salarii. Car men COSMAN Raul IRINOVICI
Micuþii de la Dãrãneºti vor avea cãldurã rimãria Petroºani a reuºit accesarea unor fonduri nerambursabile, pentru reabilitarea grã-
P
Fondurile europene, „calvar” pentru bugete
diniþei de la Dãrãneºti, aproape de cartierul Bosnea, iar acum, muncitorii sunt în plin proces de modernizare.
La acest proiect, cea mai importantã lucrare este montarea unei centrale termice. “În clãdirea de la Bosnea sunt trei sãli de grãdiniþã, iar restul va fi azil. Acolo vom pune o centralã ultramodernã anul acesta, cu tot ce înseamnã conducte, calorifere, centrala ºi boilerul de apã caldã”, a declarat Lucian Dragomir, ºef SPADPP – Primãria Petroºani. Cei care vor fi câºtigaþi în urma acestor lucrãri, sunt micuþii care de-abia acum pãºesc în lumea
educaþiei. Cu vârste de 4 sau 5 aniºori, copilaºii de la grãdiniþã învaþã cu toþii într-o singurã sala, care este încãlzitã în prealabil prin focul care se face încã în soba de teracotã ºi chiar cu calorifere electrice. La finalul proiectului, ei vor putea învãþa într-o clãdire, cel puþin încãlzitã. De asemenea, clãdirea cu pricina, în afarã de montarea centralei termice, va benefica ºi de reparaþii la acoperiº. Luiza ANDRONACHE
Avalanºã de cereri pentru lemne de foc umãrul familiilor care solicitã ajutor din partea municipalitãþii Petroºani pentru a avea cu ce sã-ºi încãlzeascã gospodãriile a crescut în ultimele zile. În „capitala” Vãii Jiului au fost înregistrate în unele zile, spre dimineaþã, temperaturi la limita îngheþului.
N
Temperaturile scãzute din ultimele zile i-au fãcut pe mulþi dintre locuitorii municipiului Petroºani sã batã la uºa primãriei pentru a cere ajutor. Oamenii depun cereri pentru a primi lemne de foc provenite de pe urma acþiunilor de curãþenie ºi toaletare a arborilor ornamentali derulate în localitate. „Sunt foarte
multe cereri depuse în special de oameni bãtrâni ºi singuri ºi noi încercãm sã le onorãm în limita a ceea ce avem. Numãrul cererilor prin care se solicitã lemn de foc a crescut mai ales în ultima perioadã, de cum a dat frigul”, precizeazã reprezentanþii municipalitãþii. Cei mai mulþi dintre solicitanþi se încadreazã pentru a beneficia de ajutorul de încãlzire acordat de Primãria Petroºani, însã acesta intrã în vigoare abia de luna viitoare, iar
pânã atunci bat la uºa edililor ºi cer ajutor. „Noi am dat tot timpul lemnul provenit de pe urma curãþeniei fãcute în municipiu. Se acordã gratuit cãtre familii nevoiaºe pentru cã oricum nu am avea ce face cu el”, mai spun edilii. Pe de altã parte, mai multe familii din cartierul Colonie se încãlzesc în aceastã perioadã cu hainele aruncate de depozitele care comercializeazã produse second hand. Maximilian GÂNJU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012 renurile cu cãrbune nu mai sunt vãmuite de “haiducii huilei”, adicã de grupurile de hoþi care atacã garniturile ce ies de la Preparaþia Coroieºti, ori de la unitãþile miniere ºi merg cãtre termocentralele beneficiare.
T
Hoþii de cãrbune puºi pe fugã de forþele care acþioneazã în Valea Jiului de pãrere cã trebuie sã existe o acþiune comunã ºi în forþã, mai ales cã nu de puþine ori aceste persoane devin violente când sunt prinse asupra faptului. Dar, dacã acest grup de lucru a
Grupul de lucru organizat din dispoziþia prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, în urmã cu douã sãptãmâni îºi aratã utilitatea.
De când instituþiile statului, printre care Poliþia ºi Jandarmeria, ºi-au unit forþele pentru paza încãrcãturii, niciun gram de cãrbune nu a mai dispãrut din vagoanele care merg spre Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. „Grupul de lucru
Ziua porþilor deschise la Judecãtoria Deva ine vrea sã vadã cum este într-o salã de judecatã, ºi asta fãrã sã fie parte într-un proces, are acum ocazia.
C
funcþioneazã de aproximativ douã sãptãmâni, iar de arunci vagoanele ajung intacte la beneficiar”,a declarat prefectul Sorin Vasilescu. El a decis constituirea acestui grup de lucru, format din toþi factorii responsabili, inclusiv ai Companiei Naþionale a Huilei
Judecãtoria Deva îºi deschide larg uºile pentru oricine, cu ocazia manifestãrilor denumite „Ziua porþilor deschise”. Evenimentul va avea loc în data de 25 octombrie, iar manifestãrile vor avea loc în intervalul orar 10.00 – 14.00. Potrivit programului pregãtit de conducerea insti-
Petroºani ºi ai firmei transportatoare, pentru cã hoþii de cãrbune continuã sã atace vagoanele care ies de la Preparaþia Coroieºti ºi pleacã spre termocentralele beneficiare. În plus, ºi unitãþile miniere sunt atacate periodic, iar pagubele sunt însemnate. Vasilescu este
tuþiei, vor putea fi vizitate compartimentele din structura acestei instanþe, cu explicarea atribuþiilor ce revin fiecãrui compartiment. De asemenea, vizitatorii se vor putea întâlni cu judecãtorii de la Deva, dar vor putea asista ºi la ºedinþele de judecatã programate pentru aceastã zi. (C. COSMAN) COSMAN)
Sucilã, din nou în faþa judecãtorului iul fostului viceprimar din municipiul Vulcan va rãspunde în faþa judecãtorului de la Petroºani în dosarul în care este judecat Adrian Sucilã, poliþistul acuzat de act sexual cu un minor ºi corupere sexualã.
F
Adrian Sucilã, poliþistul din Vulcan, va ajunge astãzi-marþi în faþa judecãtorilor din Petroºani, dat fiind faptul cã solicitarea sa de strãmutare a procesului a fost respinsã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. ªedinþa de judecatã va fi secretã dat fiind faptul cã adolescentul la
care procurorii fac referire ca parte vãtãmatã este minor. În acest dosar, alãturi de poliþist mai este cercetatã ºi Mihaela Stoica, fiica fostului edil din Vulcan, ea fiind învinuitã de complicitate cu Sucilã la infracþiunile de care este
acuzat. Poliþistul se aflã în arest preventiv la Penitenciarul Aiud, iar toate încercãrile sale de a fi judecat în libertate au fost sortite eºecului. Totodatã acesta susþine cã este nevinovat de acuzaþiile care i se aduc iar apãrãtorii sãi în frunte
cu celebrul avocat Paula Iacob susþin cã existã riscul ca poliþistul sã nu fie judecat corect în judeþul Hunedoara ºi din acest motiv au ºi cerut strãmutarea, cerere care a fost însã respinsã de magistraþii ICCJ. Maximilian GÂNJU
avut rezultatele scontate, prefectul de Hunedoara anunþã cã, în cel mult o lunã ºi jumãtate, trebuie implementate alte soluþii pentru stoparea furturilor în
forþã. Instituþiile implicate se vor ocupa în scurt timp de organizarea alegerilor din data de 9 decembrie, aºa cã nu vor mai putea face poterã pe calea feratã. „Trebuie sã gãseascã un cãrãuº care sã asigure ºi paza vagoanelor. Producãtorul, respectiv CNH, în momentulm în care va organiza licitaþia pentru transportul huilei, trebuie sã menþioneze în caietul de sarcini cã firma are obligaþia de a asigura ºi paza vagoanelor, inclusiv pazã armatã dacã se considerã neecsar”, a declarat reprezentantul Guvernului în teritoriu. Acesta a menþionat cã poliþiºtii ºi jandarmii vor interveni în continuare atunci când este cazul, dar nu vor putea sã asigure la nesfârºit paza garniturilor încãrcate cu huilã. Car men COSMAN
Pescari sancþionaþi în Valea Jiului fost week-end ºi împãtimiþii cu undiþe au ieºit pe malul Jiului. Doi dintre ei au fost prinºi ºi sancþionaþi, pentru cã nu aveau acte ca sã facã asta.
A
Doi tineri au fost prinºi de jandarmii montani care patruleazã în Valea Jiului,chiar în timp ce pescuiau. Niciunul nu avea permis de pescuit ºi, în consecinþã, au fost sancþionaþi. „Jandarmii hunedoreni au depistat la sfârºitul sãptãmânii trecute doi bãrbaþi care pescuiau fãrã a deþine permis în acest sens. Pescarii a fost depistaþi pe malul râurilor Jiul de Est ºi Jiul de Vest din zona Vãii Jiului, în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. Cei doi pescari, cu vârste de 24 ani ºi respectiv 17 ani, au fost sancþionaþi contravenþional de jandarmi cu amenzi în valoare totalã de 450 lei, în conformitate cu OUG 23/2008”, spune purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Nicolae Rãducu. Jandarmii spun cã vor desfãºura ºi în perioada urmãtoare acþiuni pentru prevenirea ºi combaterea faptelor ilegale în domeniul pescuitului ºi acvaculturii. (Diana MITRACHE )
6
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012
Actualitate
oamne, nu ºtiu ce sã fac/ Cum cu viaþa sã mã mai împac/Nimeni n-o sã poatã numai cere/ ªi sã facã repede avere”…
”D
România în general ºi Valea Jiului în special figureazã în tot felul de clasamente ale sociologilor ºi instituþiilor de specialitate ca fiind printre sãracii Europei ºi nu numai. Pare a fi o utopie când þara geme de adevãrate bogãþii, inclusiv de oameni dotaþi cu tot felul de talente ºi îndemânãri. Dar ce te faci cu lenea! Când este vorba de eradicarea sãrãciei pe metrul pãtrat al fiecãrui nevoiaº, mulþi români invocã o multitudine de motive cum NU se poate face un lucru sau altul pentru a-i fi mai bine ºi nu invers. Un studiu de caz, jurnalistic, a confirmat cã cei aflaþi în dificultate financiarã accentuatã preferã postura de victimã refuzând ofertele de muncã la nivel de cartier. Câºtigul ar fi fost pe mãsura muncii ºi sigur acoperea niºte gãuri din ”pantalonii” ciuruiþi de datorii ºi facturi neplãtite.
n meºter artist ºi U altul ”las-o mã, cã merge-aºa!” Un proprietar din Petrila, Constantin Iancu, s-a hotãrât sã-ºi pregãteascã apartamentul pentru iarnã, respectiv, zugrãvit, vopsit, lambrisat hol, schimbate vasele sanitare din baie… Om cu buzunarul cumpãtat, dupã venituri, ºi cu mentalitatea lucrului bine fãcut, Constantin Iancu a contactat câþiva meseriaºi din domeniu. Primul, Nicu Cs., din
S ã r ã c i d i n Va l e a J i u l u i , î n t r e l e n e , ºmecherie ºi ºantaj emoþional simþ, ºi a ºi purces la treabã atent, curat, gospodãreºte.
L Petroºani, cu o firmã aflatã în declin accentuat, cu probleme personale ºi într-o crizã acutã de bani, a inspectat casa, a dat chiar idei, dar nu s-a putut angaja singur la tot ce implica lucrarea. A doua zi, a venit însoþit de meºterul care-l completa în ale meseriei. Timp de o orã, meºterul a vorbit într-una despre orice, dar mai ales despre succese obþinute în munca sa – vile, ºcoli, instituþii etc. – de te mirai cã nu ai citit nimic despre faima sa de artist în ale amenajãrii interioare, a vorbit de materiale de ultimã generaþie care doar se monteazã/lipesc ºi gata lucrarea, cã nu e bine ce vrea proprietarul casei, dar dacã n-are bani – asta e… În tot acel monolog, meºterul a invocat o sumedenie de motive care arãtau cum Nu se poate face lucrarea. Când a prins un moment de respiraþie al meºterului/artist, proprietarul i-a spus: ”Cu asemenea materiale mi-aº fi fãcut casa singur. Adevãraþii meseriaºi cred cã sunt cei care fac din cãcat bici, cum se spune”. A rãmas ca a doua zi, dupã ce meºterii se vor consulta, Sã-i comunice propri-
COLÞUL LUI DENIS
etarului preþul lucrãrii, cu precizarea ”limbutului” cã se pot cere referinþe despre el/ei. Constantin Iancu i-a asigurat cã aºa va face pãrându-i-se firesc sã se informeze… A trecut mai bine de o sãptãmânã ºi telefonul promis nu a sunat... A urmat altã negociere, cu un alt priceput în ale amenajãrilor interioare, om cu probleme, cu un salariu minim pe economie de la gospodãria Primãriei Petrila, dar cu familie ºi aceleaºi înnebunitoare facturi. Noroc cã proprietarul a avut o lucrare urgentã, de mici dimesiuni, pentru a-ºi da seama cã meºterul lucra dupã principiul ”las-o mã, cã merge aºa”. La al treilea, recomandat ca ºi ceilalþi, Constantin Iancu a fost mult mai reþinut, datoritã speranþei aproape pierdute. Gheorghe B. a inspectat cu atenþie toatã casa, o datã ºi încã o datã, a întrebat cum ºi se vrea stãpânul, a spus preþul, de bun
utoritãþile locale din Petroºani fac o inventariere a locuinþelor sociale atribuite nevoiaºilor, dupã ce au descoperit cã unele apartamente au fost practic vandalizate, iar în altele nu stã nimeni.
A
Blocul de locuinþe sociale dat în folosinþã de municipalitatea Petroºani a rezolvat problema a câtorva sute de familii sãrace din localitate, numai cã nu toþi cei care au primit o casã cu chirie modicã ºi subvenþii nemãsurate, au ºi dreptul la ea. Dacã la repartiþie au reuºit sã înºele vigilenþa administraþiei locale, acum le va fi greu sã mai treacã de
enea numitã ”criza de ficat”
Acelaºi proprietar a contactat douã femei sãrmane - una cu apa tãiatã, cu datorii la chirie cãtre Primãria Lupeni, în pericol de evacuare, Dodica Sav, ºi alta din Petroºani, Elisaveta Licran, cu venituri minime, cu doi copii de ºcoalã ºi inevitabil, cu datorii - pentru a ajuta la a curãþa, aranja, muta lucruri, fireºte contracost. Familia proprietarului Constantin Iancu le mai ajutase pe cele douã femei sub diferite forme. Dodica Sav l-a refuzat invocând o crizã de ficat, dar a
solicitat un împrumut pentru cã ”nu am mâncat de douã zile, iar fata mea are mari probleme cu dantura ºi nu ºtiu încotro s-o apuc”. Elisaveta Licran, diabeticã, cu insulina la purtãtor, s-a oferit sã ajute mai mult decât a fost solicitatã – douã ore pe zi - ºi-a adus de acasã propriile perii, cârpe de lustruit etc., deºi nu era necesar. ”Când vezi asemenea situaþii, nu poþi sã nu te gândeºti cu oarecare rãutate cã mulþi dintre cei sãrmani sunt de fapt leneºi, neserioºi ºi se complac în a se vãicãri precum ciobanul din Mioriþa ºi cred cã aºa le e soarta, fãrã sã facã nimic. Este o modalitate de a cerºi milã de la cei care se zbat ºi nu aºteaptã sã le pice din cer. Cred cã de aici ni se trag toate relele, nouã, românilor” – a declarat Constantin Iancu, fost economist la Preparaþia Petrila, acum pensionar. Ileana FIRÞULESCU
Verificãri la locuinþele sociale
controlul inspectorilor municipalitãþii. Pentru cã asta promit edilii, un control la sânge a tuturor caselor sociale, iar verificarea se va face mai abitir decât pânã acum. „Urmeazã o inventariere a tuturor locuinþelor sociale din Petroºani ºi apoi prin decizie a Consiliului
Local, trebuie sã le atribuim celor care au nevoie de ele dacã vom constata cã nu sunt locuite”, spun reprezentanþii Primãriei Petroºani. Aceºtia admit cã va fi greu ca locatarul unei case sociale sã fie evacuat din spaþiu doar pe motiv cã nu s-a mutat în el la atribuire,
deoarece existã o reglementare legalã care spune cã „ persoana care primeºte în chirie o casã socialã, se considerã cã locuieºte în ea ºi doar pentru faptul cã a intrat o singurã datã”. De cealaltã parte, unii dintre cei care ocupã doar în acte garsonierele sociale susþin cã nu s-au mutat în ele pentru cã nu au bani de utilitãþi. Existã însã ºi un caz în care atât autoritãþile abilitate cât ºi edilii trebuie sã facã luminã. Un bãtrân din Colonie a fost convins sã-ºi cedeze locuinþa unui asistat iar în schimb acesta l-a „cazat” în garsoniera pe care o primise drept locuinþã socialã. Maximilian GÂNJU
n manifest postat pe internet a generat un proces unic pânã acum în Valea Jiului. Arhitecþi de renume ºi studenþi în domeniu, plus specialiºti în minerit ºi, desigur, creierul acþiunii, caricaturistul Ion Barbu au generat un proiect menit sã salveze Mina Petrila, condamnatã la închidere.
U
Caricaturistul Ion Barbu spune cã va da culturã pe bandã rulantã ºi acesta e cel mai important lucru pentru Petrila. Petiþia, însã, a pornit în spaþiul virtual. „Da, a pornit ca o petiþie pe net, pe care au semnat-o oameni din 5 continente. Eu mã bucur ca, pentru prima datã, nu am fost lãsat singur, ci am avut alãturi, în demersul meu, instituþii de forþã, inclusiv primãria ºi lucrurile au început bine”, spune Ion Barbu, iniþiator al proiectului prin care se vrea salvarea minei Petrila. Timp de o sãptãmânã specialiºtii vor face o radiografie a Petrilei, vor intra în minã ºi vor vizita oraºul. „Sper ca sãptãmâna aceasta sã fie clare direcþiile pe care se va merge Petrila, pentru cã sunt chestiuni birocratice ce trebuie învinse, dar cum România e þara tuturor posibilitãþilor ºi Petrila e lumea tuturor posibilitãþilor, eu sunt optimist pentru prima datã. Nu suntem sãraci decât cu stomacul, dar nu sãraci cu duhul, ceea ce e un lucru bun ºi, dacã pui duhul înaintea altora, eu cred cã ºansele sunt mari. Dacã se închide mina, ea poate produce mai bine ca înainte ºi dacã toatã lumea e acum cantonatã pe a transforma
Actualitate 7
Mina Petrila va da „culturã pe bandã rulantã”
mina într-un muzeu, vin ºi spun cã Mina Petrila trebuie transformatã într-un sit muzeistic, turistic ºi ce palmã puteam da în continuare, decât sã producem culturã pe bandã rulantã”, spune Ion Barbu. La iniþiativa lui Barbu au rãspuns prezent oameni de valoare, care cred cã ar putea sã facã ceva pentru a salva oraºul. „Am adus studenþi din Cluj, Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu (UAUIM) Bucureºti, de Urbanism, Peisagisticã, Ecologie, arhitecþi din Iaºi ºi Timiºoara. Vom face o analizã documentatã pe mai multe aspecte, ce privesc relaþia dintre minã ºi celelalte componente ale oraºului, iar la final vom avea ca rezultat o viziune radiografiatã a situaþiei minei ºi oraºului Petrila.”, susþine Cristina Sucalã, reprezentant ADERF, iniþiator Studenþii vor sã facã ceva nou, din rãmãºiþele unei mine pe care Uniunea Europeanã ºi contextul economic actual o vor închisã ºi demolatã. În demersul lor sperã ca aici sã scoatã ceva bun, din ceva vechi, dupã modele europene. „Se ºtie cã, de foarte multe lucruri sunt de acest gen în lume ºi funcþioneazã spre binele comunitãþii,iar noi chiar avem de gând sã prezentãm aceste exemple într-una din zilele urmãtoare. E important sã studiem contextul în care au funcþionat reconversiile. La noi e diferit ºi noi tocmai de asta suntem aici, sã vedem ce are nevoie oraºul. De foarte multe ori, un lucru negativ a con-
dus spre ceva bun ºi nou”, spune Ilinca Pãun Constantinescu, reprezentant UAUIM. Studenþii cred ºi ei cã pot face ceva, dar nu uitã sã-ºi exprime pesimismul. „Eu sunt din Iaºi, ca simplu student ºi nu cunosc situaþia exactã a ceea ce e mina, oraºul,industria extractivã. Sunt la arhitecturã ºi mã intereseazã foarte mult ce se întâmplã cu oraºul ºi cu mina, dar sunt conºtient cã nu poate funcþiona orice propunerea a noastrã, fãrã ca rata economicã a oraºului sã fie sustenabilã. Nu cred cã noi avem prea multã putere cu atât ºomaj. Poate funcþiona, dar un oraº sãrac nu poate întreþine anumite valori arhitecturale”, ne-a spus pãrerea sa Andrei, un student din Iaºi. Gazdã este primarul Ilie Pãducel de la Petrila, Universitatea din Petroºani pune la dispoziþie oameni ºi logisticã, iar conducerea minei Petrila îi sprijinã pe studenþi. Primarul, însã, crede în demersul tinerilor. „Sunt sigur cã vor veni cu idei valoroase pentru a schimba oraºul Petrila. Faptul cã se doreºte la minã sã se facã un muzeu al mineritului, turism industrial ºi de interes naþional ºi internaþional,e o mare facilitate pentru noi. Mina Petrila are o istorie încãrcatã ºi a participat la economia României cu rezultate deosebite, meritã sã nu o demolãm”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, care spune cã se va implica personal aºa încât muzeul din Petrila sã nu aibã soarta celui de la Aninoasa pentru care s-au cheltuit degeaba peste 2 milioane de dolari. Iniþiativa lansatã on-line de Ion Barbu poartã numele de „atelier de regenerare urbanã post-industrialã” ºi, timp de o sãptãmânã aceºti tineri vor vizita Petrila, la suprafaþã ºi în adâncuri. Diana MITRACHE
6
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012
Actualitate
oamne, nu ºtiu ce sã fac/ Cum cu viaþa sã mã mai împac/Nimeni n-o sã poatã numai cere/ ªi sã facã repede avere”…
”D
România în general ºi Valea Jiului în special figureazã în tot felul de clasamente ale sociologilor ºi instituþiilor de specialitate ca fiind printre sãracii Europei ºi nu numai. Pare a fi o utopie când þara geme de adevãrate bogãþii, inclusiv de oameni dotaþi cu tot felul de talente ºi îndemânãri. Dar ce te faci cu lenea! Când este vorba de eradicarea sãrãciei pe metrul pãtrat al fiecãrui nevoiaº, mulþi români invocã o multitudine de motive cum NU se poate face un lucru sau altul pentru a-i fi mai bine ºi nu invers. Un studiu de caz, jurnalistic, a confirmat cã cei aflaþi în dificultate financiarã accentuatã preferã postura de victimã refuzând ofertele de muncã la nivel de cartier. Câºtigul ar fi fost pe mãsura muncii ºi sigur acoperea niºte gãuri din ”pantalonii” ciuruiþi de datorii ºi facturi neplãtite.
n meºter artist ºi U altul ”las-o mã, cã merge-aºa!” Un proprietar din Petrila, Constantin Iancu, s-a hotãrât sã-ºi pregãteascã apartamentul pentru iarnã, respectiv, zugrãvit, vopsit, lambrisat hol, schimbate vasele sanitare din baie… Om cu buzunarul cumpãtat, dupã venituri, ºi cu mentalitatea lucrului bine fãcut, Constantin Iancu a contactat câþiva meseriaºi din domeniu. Primul, Nicu Cs., din
S ã r ã c i d i n Va l e a J i u l u i , î n t r e l e n e , ºmecherie ºi ºantaj emoþional simþ, ºi a ºi purces la treabã atent, curat, gospodãreºte.
L Petroºani, cu o firmã aflatã în declin accentuat, cu probleme personale ºi într-o crizã acutã de bani, a inspectat casa, a dat chiar idei, dar nu s-a putut angaja singur la tot ce implica lucrarea. A doua zi, a venit însoþit de meºterul care-l completa în ale meseriei. Timp de o orã, meºterul a vorbit într-una despre orice, dar mai ales despre succese obþinute în munca sa – vile, ºcoli, instituþii etc. – de te mirai cã nu ai citit nimic despre faima sa de artist în ale amenajãrii interioare, a vorbit de materiale de ultimã generaþie care doar se monteazã/lipesc ºi gata lucrarea, cã nu e bine ce vrea proprietarul casei, dar dacã n-are bani – asta e… În tot acel monolog, meºterul a invocat o sumedenie de motive care arãtau cum Nu se poate face lucrarea. Când a prins un moment de respiraþie al meºterului/artist, proprietarul i-a spus: ”Cu asemenea materiale mi-aº fi fãcut casa singur. Adevãraþii meseriaºi cred cã sunt cei care fac din cãcat bici, cum se spune”. A rãmas ca a doua zi, dupã ce meºterii se vor consulta, Sã-i comunice propri-
COLÞUL LUI DENIS
etarului preþul lucrãrii, cu precizarea ”limbutului” cã se pot cere referinþe despre el/ei. Constantin Iancu i-a asigurat cã aºa va face pãrându-i-se firesc sã se informeze… A trecut mai bine de o sãptãmânã ºi telefonul promis nu a sunat... A urmat altã negociere, cu un alt priceput în ale amenajãrilor interioare, om cu probleme, cu un salariu minim pe economie de la gospodãria Primãriei Petrila, dar cu familie ºi aceleaºi înnebunitoare facturi. Noroc cã proprietarul a avut o lucrare urgentã, de mici dimesiuni, pentru a-ºi da seama cã meºterul lucra dupã principiul ”las-o mã, cã merge aºa”. La al treilea, recomandat ca ºi ceilalþi, Constantin Iancu a fost mult mai reþinut, datoritã speranþei aproape pierdute. Gheorghe B. a inspectat cu atenþie toatã casa, o datã ºi încã o datã, a întrebat cum ºi se vrea stãpânul, a spus preþul, de bun
utoritãþile locale din Petroºani fac o inventariere a locuinþelor sociale atribuite nevoiaºilor, dupã ce au descoperit cã unele apartamente au fost practic vandalizate, iar în altele nu stã nimeni.
A
Blocul de locuinþe sociale dat în folosinþã de municipalitatea Petroºani a rezolvat problema a câtorva sute de familii sãrace din localitate, numai cã nu toþi cei care au primit o casã cu chirie modicã ºi subvenþii nemãsurate, au ºi dreptul la ea. Dacã la repartiþie au reuºit sã înºele vigilenþa administraþiei locale, acum le va fi greu sã mai treacã de
enea numitã ”criza de ficat”
Acelaºi proprietar a contactat douã femei sãrmane - una cu apa tãiatã, cu datorii la chirie cãtre Primãria Lupeni, în pericol de evacuare, Dodica Sav, ºi alta din Petroºani, Elisaveta Licran, cu venituri minime, cu doi copii de ºcoalã ºi inevitabil, cu datorii - pentru a ajuta la a curãþa, aranja, muta lucruri, fireºte contracost. Familia proprietarului Constantin Iancu le mai ajutase pe cele douã femei sub diferite forme. Dodica Sav l-a refuzat invocând o crizã de ficat, dar a
solicitat un împrumut pentru cã ”nu am mâncat de douã zile, iar fata mea are mari probleme cu dantura ºi nu ºtiu încotro s-o apuc”. Elisaveta Licran, diabeticã, cu insulina la purtãtor, s-a oferit sã ajute mai mult decât a fost solicitatã – douã ore pe zi - ºi-a adus de acasã propriile perii, cârpe de lustruit etc., deºi nu era necesar. ”Când vezi asemenea situaþii, nu poþi sã nu te gândeºti cu oarecare rãutate cã mulþi dintre cei sãrmani sunt de fapt leneºi, neserioºi ºi se complac în a se vãicãri precum ciobanul din Mioriþa ºi cred cã aºa le e soarta, fãrã sã facã nimic. Este o modalitate de a cerºi milã de la cei care se zbat ºi nu aºteaptã sã le pice din cer. Cred cã de aici ni se trag toate relele, nouã, românilor” – a declarat Constantin Iancu, fost economist la Preparaþia Petrila, acum pensionar. Ileana FIRÞULESCU
Verificãri la locuinþele sociale
controlul inspectorilor municipalitãþii. Pentru cã asta promit edilii, un control la sânge a tuturor caselor sociale, iar verificarea se va face mai abitir decât pânã acum. „Urmeazã o inventariere a tuturor locuinþelor sociale din Petroºani ºi apoi prin decizie a Consiliului
Local, trebuie sã le atribuim celor care au nevoie de ele dacã vom constata cã nu sunt locuite”, spun reprezentanþii Primãriei Petroºani. Aceºtia admit cã va fi greu ca locatarul unei case sociale sã fie evacuat din spaþiu doar pe motiv cã nu s-a mutat în el la atribuire,
deoarece existã o reglementare legalã care spune cã „ persoana care primeºte în chirie o casã socialã, se considerã cã locuieºte în ea ºi doar pentru faptul cã a intrat o singurã datã”. De cealaltã parte, unii dintre cei care ocupã doar în acte garsonierele sociale susþin cã nu s-au mutat în ele pentru cã nu au bani de utilitãþi. Existã însã ºi un caz în care atât autoritãþile abilitate cât ºi edilii trebuie sã facã luminã. Un bãtrân din Colonie a fost convins sã-ºi cedeze locuinþa unui asistat iar în schimb acesta l-a „cazat” în garsoniera pe care o primise drept locuinþã socialã. Maximilian GÂNJU
n manifest postat pe internet a generat un proces unic pânã acum în Valea Jiului. Arhitecþi de renume ºi studenþi în domeniu, plus specialiºti în minerit ºi, desigur, creierul acþiunii, caricaturistul Ion Barbu au generat un proiect menit sã salveze Mina Petrila, condamnatã la închidere.
U
Caricaturistul Ion Barbu spune cã va da culturã pe bandã rulantã ºi acesta e cel mai important lucru pentru Petrila. Petiþia, însã, a pornit în spaþiul virtual. „Da, a pornit ca o petiþie pe net, pe care au semnat-o oameni din 5 continente. Eu mã bucur ca, pentru prima datã, nu am fost lãsat singur, ci am avut alãturi, în demersul meu, instituþii de forþã, inclusiv primãria ºi lucrurile au început bine”, spune Ion Barbu, iniþiator al proiectului prin care se vrea salvarea minei Petrila. Timp de o sãptãmânã specialiºtii vor face o radiografie a Petrilei, vor intra în minã ºi vor vizita oraºul. „Sper ca sãptãmâna aceasta sã fie clare direcþiile pe care se va merge Petrila, pentru cã sunt chestiuni birocratice ce trebuie învinse, dar cum România e þara tuturor posibilitãþilor ºi Petrila e lumea tuturor posibilitãþilor, eu sunt optimist pentru prima datã. Nu suntem sãraci decât cu stomacul, dar nu sãraci cu duhul, ceea ce e un lucru bun ºi, dacã pui duhul înaintea altora, eu cred cã ºansele sunt mari. Dacã se închide mina, ea poate produce mai bine ca înainte ºi dacã toatã lumea e acum cantonatã pe a transforma
Actualitate 7
Mina Petrila va da „culturã pe bandã rulantã”
mina într-un muzeu, vin ºi spun cã Mina Petrila trebuie transformatã într-un sit muzeistic, turistic ºi ce palmã puteam da în continuare, decât sã producem culturã pe bandã rulantã”, spune Ion Barbu. La iniþiativa lui Barbu au rãspuns prezent oameni de valoare, care cred cã ar putea sã facã ceva pentru a salva oraºul. „Am adus studenþi din Cluj, Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu (UAUIM) Bucureºti, de Urbanism, Peisagisticã, Ecologie, arhitecþi din Iaºi ºi Timiºoara. Vom face o analizã documentatã pe mai multe aspecte, ce privesc relaþia dintre minã ºi celelalte componente ale oraºului, iar la final vom avea ca rezultat o viziune radiografiatã a situaþiei minei ºi oraºului Petrila.”, susþine Cristina Sucalã, reprezentant ADERF, iniþiator Studenþii vor sã facã ceva nou, din rãmãºiþele unei mine pe care Uniunea Europeanã ºi contextul economic actual o vor închisã ºi demolatã. În demersul lor sperã ca aici sã scoatã ceva bun, din ceva vechi, dupã modele europene. „Se ºtie cã, de foarte multe lucruri sunt de acest gen în lume ºi funcþioneazã spre binele comunitãþii,iar noi chiar avem de gând sã prezentãm aceste exemple într-una din zilele urmãtoare. E important sã studiem contextul în care au funcþionat reconversiile. La noi e diferit ºi noi tocmai de asta suntem aici, sã vedem ce are nevoie oraºul. De foarte multe ori, un lucru negativ a con-
dus spre ceva bun ºi nou”, spune Ilinca Pãun Constantinescu, reprezentant UAUIM. Studenþii cred ºi ei cã pot face ceva, dar nu uitã sã-ºi exprime pesimismul. „Eu sunt din Iaºi, ca simplu student ºi nu cunosc situaþia exactã a ceea ce e mina, oraºul,industria extractivã. Sunt la arhitecturã ºi mã intereseazã foarte mult ce se întâmplã cu oraºul ºi cu mina, dar sunt conºtient cã nu poate funcþiona orice propunerea a noastrã, fãrã ca rata economicã a oraºului sã fie sustenabilã. Nu cred cã noi avem prea multã putere cu atât ºomaj. Poate funcþiona, dar un oraº sãrac nu poate întreþine anumite valori arhitecturale”, ne-a spus pãrerea sa Andrei, un student din Iaºi. Gazdã este primarul Ilie Pãducel de la Petrila, Universitatea din Petroºani pune la dispoziþie oameni ºi logisticã, iar conducerea minei Petrila îi sprijinã pe studenþi. Primarul, însã, crede în demersul tinerilor. „Sunt sigur cã vor veni cu idei valoroase pentru a schimba oraºul Petrila. Faptul cã se doreºte la minã sã se facã un muzeu al mineritului, turism industrial ºi de interes naþional ºi internaþional,e o mare facilitate pentru noi. Mina Petrila are o istorie încãrcatã ºi a participat la economia României cu rezultate deosebite, meritã sã nu o demolãm”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, care spune cã se va implica personal aºa încât muzeul din Petrila sã nu aibã soarta celui de la Aninoasa pentru care s-au cheltuit degeaba peste 2 milioane de dolari. Iniþiativa lansatã on-line de Ion Barbu poartã numele de „atelier de regenerare urbanã post-industrialã” ºi, timp de o sãptãmânã aceºti tineri vor vizita Petrila, la suprafaþã ºi în adâncuri. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 2012
8 Reportaj
Reportaj 9 lor: atificier – Tat Sabin, mineri – Chelnicean Ioan, Giurgiu Gavrila, David Dumitru, Budai Budu Francisc, Lãzãroane Eftimie, Simon Simon lui Gh., atutor mineri - Graf Eduard, Lukacs Andrei, Bârlea Ioan, Balec Ilisie, Nagy Mihai…
”Sângerarea noastrã” domolitã de echipa lui Sorin Holingher n 17 octombrie 1943, în Cimitirul Petrila, s-a sfinþit troiþa de la cãpãtâiul celor 18 mineri morþi în explozia din luna aprilie a aceluiaºi an, din timpul celui de al doilea rãzboi mondial. Locuitorii Petrilei ºtiu cã acea troiþã este una din cele obiºnuite în fiecare cimitir. Descoperindu-i semnificaþia, ortacii vremurilor noastre au început restaurarea pe cont propriu a ”simbolului de închinare”…
Î
S-a ºtiut mereu cã troiþa, înaltã de aproape trei metri, din cimitirul oraºului Petrila este una dintre cele care strãjuieºte orice loc de acest gen. Puþini ºtiu cã aici au fost îngropaþi 18 mineri morþi în accidentul de muncã de la mina Petrila, din anul 1943, iar la sfinþirea troiþei în cuvântul de omagiu, minerii au fost consideraþi eroi, precum ostaºii români care îºi fãceau datoria în al doilea rãzboi mondial, rãzboi care se consuma la acel moment al tragicului accident. Chiar oameni în vârstã, care îngrijesc ºi aprind câte o candelã morþilor lor, habar nu aveau ce este ºi cui aparþine marea cruce de lemn cu lucrãturã rarã. Troiþa era într-o stare avansatã de degradare… La sfârºitul sãptãmânii trecute, trei bãrbaþi au scos ”acoperiºul” putred prin care se vedea cerul… Mai târziu, le-a mai venit în ajutor încã unul. Echipa de ”restauratori” pãrea condusã de ing. Sorin Holingher, cel care ºi-a scos fratele mort pe braþe din iadul minei Petrila, în noiembrie 2008. Tot el este cel care a fãcut, atunci, o þarã sã vibreze ºi sã priveascã cu alþi ochi minerii Vãii Jiului, la premiile ”Zece petru România”, de la Sala Palatului – Bucureºti.
G
roapa comunã de la Petrila
”Mormântul bunicilor mei este aici, în apropiere, ºi aºa am aflat cã trioþa a fost ridicatã pentru minerii morþi într-o explozie din aprilie 1943. Nu am ºtiut. M-am documentat ºi am aflat din cartea lui Marian Boboc, ”Ultimul ºut - Cartea neagrã
ineri ºi ostaºi – M aceleaºi drepturi Pentru a afla mai mult despre accidentul de la Petrila din vremea rãzboiului, 1943, l-am întrebat pe cel care ºtie aproape tot despre mineri ºi minerit, scriitorul Marian Boboc. Acesta ne-a declarat cã nu a gãsit, în cercetãrile sale, prea multe date despre accidentul din 1943, de la Petrila. În presa vremii s-a scris cã accidentul a avut loc la 20 aprilie 1943 ºi a fost considerat ca fiind cel mai mare
a exploziilor din minele Vãii Jiului de pânã la 1946”, cã aici au fost îngropaþi 18 mineri. În octombrie 1943, a fost ridicatã aceastã troiþã, iar aici, se pare cã a fost o groapã comunã… Se vãd stâlpii de metal ai împrejmuirii cu lanþuri, aºa cum se obiºnuieºte, a locului unde au fost înmormântaþi, dar acum acest loc a fost ocupat alte mormite. Placa de marmurã pe care sunt gravate numele celor morþi s-a înegrit, dar se poate citi clar numele lor. Uitaþi-vã, artificier, miner… Vãzând-o, ne-am hotãrât s-o restaurãm – troiþa, soclul ºi placa de marmurã cu numele minerilor. Este o troiþã valoroasã, cu scene biblice” – spune inginerul minier Sorin Holingher. Acesta era completat în povestirea sa de Francisc Fekete ºi Ioan Ovidiu Vladislav, recunoscuþi ca fiind pricepuþi în a prelucra lemnul ºi nu numai.
emoþionalã, cãreia nu poþi sã-i reziºti deºi o recunoºti: este pomanã pentru mineri… Strânºi în jurul bãncii pe care tronau cele douã borcane ºi pâinea, cei trei au depãnat o altã poveste, cu o altã troiþã restauratã prin Bârsana ºi dusã prin Chechiº Maramureº, o operã de artã a vestitului meºter Teodor Bârsan, cel care a presãrat în Europa ºi America astfel de opere de artã românescã. Tot în jurul mesei-bancã, am aflat cum - dupã explozia de la Petrila din 2008, când salvatorii minieri au fost premiaþi la ”Zece pentru România”- Sorin Holigher
acusca, ºantajul Z emoþional ºi placa degradatã Când am intrat în cimitirul de la Petrila pentru a vedea ce se petrece, echipa de restauratori era în pauza de masã. O masã neaoºã – zacuscã cu pâine. Am fost poftitã imediat, iar refuzul ”nu, mulþumesc” a fost spulberat de Francisc Fekete printr-o ”exploataþiune”
accident de muncã din perioada interbelicã – 18 morþi. În acelaºi an, în 17 octombrie, a fost ridicatã ºi sfinþitã troiþa din cimitirul de la Petrila, consideratã ”o adevãratã operã de artã”. La ceremonie au participat conducãtori, ingineri, maiºtri ºi mineri de la Societatea Minierã Petroºani, preoþi de la toate cultele din zonã. În cuvântarea sa, ispectorul cu securitatea muncii de atunci, ªtefan Popovici, spunea cã troiþa este un simbol de închinare, cã moartea minerilor este o moarte de eroi ºi cã aceste morminte au aceleaºi drepturi ca mormintele ostaºilor cãzuþi la datorie pentru reîntregirea þãrii. Aceste morþi ale minerilor au fost numite de inspector ”sângerarea noastrã”, care nu se ºtie când va înceta… Ileana FIRÞULESCU
uitase complet cuvintele pregãtite cu grijã pentru acel moment. ”Luminile acelea, sala plinã cu personalitãþi ºi acei oameni remarcabili care ne priveau… Nu am mai þinut minte nimic. Ceea ce am spus, a fost ceea ce am simþit, ce au simþit, probabil, noi toþi cei din Vale. Efectul a fost neaºteptat de parcã atunci ne descoperiserã pe noi, minerii…” – povesteºte reþinut Sorin Holigher. Înghesuiþi apoi în faþa plãcii degradate de timp, am încercat toþi sã descifrãm numele celor morþi imaginându-ne – uºor având în vedere repetabila dramã – câte dureri se ascund în spatele
Maratonul „Moara cu noroc” upã premiera din 16 septembrie, spectacolul „Moara cu noroc” va începe sãptãmâna aceasta un adevãrat „maraton” al reprezentaþiilor, astfel încât cei care l-au ratat vor avea mai multe ºanse sã-l vadã.
D
De menþionat cã reprezentaþiile din cursul sãptãmânii pot fi privite ºi ca un ajutor pentru elevii care-l studiazã în aceastã perioadã pe Ioan Slavici. „Nu ºtiu dacã „Moara cu noroc” este un „western românesc” sau un „policier ardelenesc”, dar reprezintã, cu siguranþã, o paginã de maximã importanþã din cul-
tura noastrã, o bijuterie de limbã literarã, un tipar de gândire ºi acþiune al unei lumi cu parfum de istorie trãitã pe aceste meleaguri, cu dramele, tragediile ºi tipologia unor caractere care s-au topit în legile scrise ºi
nescrise ale pãstorilor, ale cãror orgolii, mândrii ºi încãpãþânãri se întrezãresc ºi azi în urmaºii lor contemporani. Adaptarea surprinde în manierã cinematograficã momentele principale ale
nuvelei, pãstrând firul poveºtii ºi este menitã sã producã plãcute amintiri culturale din adolescenþã celor care au citit „Moara cu noroc” sau sã fie de real folos celor certaþi cu lectura obligatorie.
Montarea acestui spectacol oferã partituri generoase actorilor mai noi sau mai vechi ai trupei ºi este pentru mine o reîntâlnire fericitã cu un colectiv harnic ºi profesionist”, spunea Andrei Mihalache, regizorul care monteazã acest spectacol la Petroºani. Programul reprezentaþiilor este unul bogat: marþi - 16 octombrie, ora 16, miercuri – 17 octombrie, ora 17 ºi duminicã – 21 octombrie, ora 18. Finalul lunii octombrie va fi marcat tot de „Moara cu noroc”, într-o zi de marþi – 30 octombrie, ora 16. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 2012
8 Reportaj
Reportaj 9 lor: atificier – Tat Sabin, mineri – Chelnicean Ioan, Giurgiu Gavrila, David Dumitru, Budai Budu Francisc, Lãzãroane Eftimie, Simon Simon lui Gh., atutor mineri - Graf Eduard, Lukacs Andrei, Bârlea Ioan, Balec Ilisie, Nagy Mihai…
”Sângerarea noastrã” domolitã de echipa lui Sorin Holingher n 17 octombrie 1943, în Cimitirul Petrila, s-a sfinþit troiþa de la cãpãtâiul celor 18 mineri morþi în explozia din luna aprilie a aceluiaºi an, din timpul celui de al doilea rãzboi mondial. Locuitorii Petrilei ºtiu cã acea troiþã este una din cele obiºnuite în fiecare cimitir. Descoperindu-i semnificaþia, ortacii vremurilor noastre au început restaurarea pe cont propriu a ”simbolului de închinare”…
Î
S-a ºtiut mereu cã troiþa, înaltã de aproape trei metri, din cimitirul oraºului Petrila este una dintre cele care strãjuieºte orice loc de acest gen. Puþini ºtiu cã aici au fost îngropaþi 18 mineri morþi în accidentul de muncã de la mina Petrila, din anul 1943, iar la sfinþirea troiþei în cuvântul de omagiu, minerii au fost consideraþi eroi, precum ostaºii români care îºi fãceau datoria în al doilea rãzboi mondial, rãzboi care se consuma la acel moment al tragicului accident. Chiar oameni în vârstã, care îngrijesc ºi aprind câte o candelã morþilor lor, habar nu aveau ce este ºi cui aparþine marea cruce de lemn cu lucrãturã rarã. Troiþa era într-o stare avansatã de degradare… La sfârºitul sãptãmânii trecute, trei bãrbaþi au scos ”acoperiºul” putred prin care se vedea cerul… Mai târziu, le-a mai venit în ajutor încã unul. Echipa de ”restauratori” pãrea condusã de ing. Sorin Holingher, cel care ºi-a scos fratele mort pe braþe din iadul minei Petrila, în noiembrie 2008. Tot el este cel care a fãcut, atunci, o þarã sã vibreze ºi sã priveascã cu alþi ochi minerii Vãii Jiului, la premiile ”Zece petru România”, de la Sala Palatului – Bucureºti.
G
roapa comunã de la Petrila
”Mormântul bunicilor mei este aici, în apropiere, ºi aºa am aflat cã trioþa a fost ridicatã pentru minerii morþi într-o explozie din aprilie 1943. Nu am ºtiut. M-am documentat ºi am aflat din cartea lui Marian Boboc, ”Ultimul ºut - Cartea neagrã
ineri ºi ostaºi – M aceleaºi drepturi Pentru a afla mai mult despre accidentul de la Petrila din vremea rãzboiului, 1943, l-am întrebat pe cel care ºtie aproape tot despre mineri ºi minerit, scriitorul Marian Boboc. Acesta ne-a declarat cã nu a gãsit, în cercetãrile sale, prea multe date despre accidentul din 1943, de la Petrila. În presa vremii s-a scris cã accidentul a avut loc la 20 aprilie 1943 ºi a fost considerat ca fiind cel mai mare
a exploziilor din minele Vãii Jiului de pânã la 1946”, cã aici au fost îngropaþi 18 mineri. În octombrie 1943, a fost ridicatã aceastã troiþã, iar aici, se pare cã a fost o groapã comunã… Se vãd stâlpii de metal ai împrejmuirii cu lanþuri, aºa cum se obiºnuieºte, a locului unde au fost înmormântaþi, dar acum acest loc a fost ocupat alte mormite. Placa de marmurã pe care sunt gravate numele celor morþi s-a înegrit, dar se poate citi clar numele lor. Uitaþi-vã, artificier, miner… Vãzând-o, ne-am hotãrât s-o restaurãm – troiþa, soclul ºi placa de marmurã cu numele minerilor. Este o troiþã valoroasã, cu scene biblice” – spune inginerul minier Sorin Holingher. Acesta era completat în povestirea sa de Francisc Fekete ºi Ioan Ovidiu Vladislav, recunoscuþi ca fiind pricepuþi în a prelucra lemnul ºi nu numai.
emoþionalã, cãreia nu poþi sã-i reziºti deºi o recunoºti: este pomanã pentru mineri… Strânºi în jurul bãncii pe care tronau cele douã borcane ºi pâinea, cei trei au depãnat o altã poveste, cu o altã troiþã restauratã prin Bârsana ºi dusã prin Chechiº Maramureº, o operã de artã a vestitului meºter Teodor Bârsan, cel care a presãrat în Europa ºi America astfel de opere de artã românescã. Tot în jurul mesei-bancã, am aflat cum - dupã explozia de la Petrila din 2008, când salvatorii minieri au fost premiaþi la ”Zece pentru România”- Sorin Holigher
acusca, ºantajul Z emoþional ºi placa degradatã Când am intrat în cimitirul de la Petrila pentru a vedea ce se petrece, echipa de restauratori era în pauza de masã. O masã neaoºã – zacuscã cu pâine. Am fost poftitã imediat, iar refuzul ”nu, mulþumesc” a fost spulberat de Francisc Fekete printr-o ”exploataþiune”
accident de muncã din perioada interbelicã – 18 morþi. În acelaºi an, în 17 octombrie, a fost ridicatã ºi sfinþitã troiþa din cimitirul de la Petrila, consideratã ”o adevãratã operã de artã”. La ceremonie au participat conducãtori, ingineri, maiºtri ºi mineri de la Societatea Minierã Petroºani, preoþi de la toate cultele din zonã. În cuvântarea sa, ispectorul cu securitatea muncii de atunci, ªtefan Popovici, spunea cã troiþa este un simbol de închinare, cã moartea minerilor este o moarte de eroi ºi cã aceste morminte au aceleaºi drepturi ca mormintele ostaºilor cãzuþi la datorie pentru reîntregirea þãrii. Aceste morþi ale minerilor au fost numite de inspector ”sângerarea noastrã”, care nu se ºtie când va înceta… Ileana FIRÞULESCU
uitase complet cuvintele pregãtite cu grijã pentru acel moment. ”Luminile acelea, sala plinã cu personalitãþi ºi acei oameni remarcabili care ne priveau… Nu am mai þinut minte nimic. Ceea ce am spus, a fost ceea ce am simþit, ce au simþit, probabil, noi toþi cei din Vale. Efectul a fost neaºteptat de parcã atunci ne descoperiserã pe noi, minerii…” – povesteºte reþinut Sorin Holigher. Înghesuiþi apoi în faþa plãcii degradate de timp, am încercat toþi sã descifrãm numele celor morþi imaginându-ne – uºor având în vedere repetabila dramã – câte dureri se ascund în spatele
Maratonul „Moara cu noroc” upã premiera din 16 septembrie, spectacolul „Moara cu noroc” va începe sãptãmâna aceasta un adevãrat „maraton” al reprezentaþiilor, astfel încât cei care l-au ratat vor avea mai multe ºanse sã-l vadã.
D
De menþionat cã reprezentaþiile din cursul sãptãmânii pot fi privite ºi ca un ajutor pentru elevii care-l studiazã în aceastã perioadã pe Ioan Slavici. „Nu ºtiu dacã „Moara cu noroc” este un „western românesc” sau un „policier ardelenesc”, dar reprezintã, cu siguranþã, o paginã de maximã importanþã din cul-
tura noastrã, o bijuterie de limbã literarã, un tipar de gândire ºi acþiune al unei lumi cu parfum de istorie trãitã pe aceste meleaguri, cu dramele, tragediile ºi tipologia unor caractere care s-au topit în legile scrise ºi
nescrise ale pãstorilor, ale cãror orgolii, mândrii ºi încãpãþânãri se întrezãresc ºi azi în urmaºii lor contemporani. Adaptarea surprinde în manierã cinematograficã momentele principale ale
nuvelei, pãstrând firul poveºtii ºi este menitã sã producã plãcute amintiri culturale din adolescenþã celor care au citit „Moara cu noroc” sau sã fie de real folos celor certaþi cu lectura obligatorie.
Montarea acestui spectacol oferã partituri generoase actorilor mai noi sau mai vechi ai trupei ºi este pentru mine o reîntâlnire fericitã cu un colectiv harnic ºi profesionist”, spunea Andrei Mihalache, regizorul care monteazã acest spectacol la Petroºani. Programul reprezentaþiilor este unul bogat: marþi - 16 octombrie, ora 16, miercuri – 17 octombrie, ora 17 ºi duminicã – 21 octombrie, ora 18. Finalul lunii octombrie va fi marcat tot de „Moara cu noroc”, într-o zi de marþi – 30 octombrie, ora 16. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012
În comã, dupã un meci de fotbal n tânãr de 17 ani din U Simeria, Hunedoara, se zbate între viaþã ºi moarte, dupã un meci de fotbal disputat cu Aurul Brad. Copilul a fost grav lovit ºi medicii deja i-au extirpat un rinichi. ªi alþi jucãtori au fost rãniþi, din cauza meciului dur. Tânãrul de 17 ani este chiar portarul echipei CFR Simeria, Rãzvan Gheaþã. El a ajuns la spital, din cauza unei accidentãri ºi, dupã ce a intrat în comã i s-a extirpat un rinichi. Meciul în care s-a întâmplat incidentul a fost disputat în etapa de sâmbãtã a Ligii a IV-a Hunedoara. Martorii de la meci spun cã tânãrul portar a ieºit ºi a prins o minge la marginea careului propriu, dar atacantul echipei adverse l-a lovit foarte tare cu genunchiul în zona coastelor. Atunci a fost momentul în care arbitrul a oprit jocul, iar copilul a fost transportat la spital. „Dupã câteva investigaþii cei de la Spitalul din Brad i-au spus cã nu are nimic ºi l-au trimis înapoi la stadion. Copilul a venit acasã, la Simeria, cu autocarul echipei noastre, dar imediat pãrinþii lui au observat cã vomita ºi urina sânge ºi l-au dus la spitalul din Simeria. De acolo a fost trimis rapid la Urgenþã la Deva, unde a intrat în comã. La scurt timp, jucãtorul a fost operat, i s-a extirpat un rinichi, iar acum este la reanimare sub supraveghere”, a spus profesorul Ioan Bãdoi, antrenorul echipei CFR Simeria. Meciul a fost unul extrem de dur ºi pe tot parcursul sãu au fost jucãtori rãniþi
C
FR Simeria cere sancþionarea vinovaþilor
Dupã ce a fost supus intervenþiei chirurgicale, copilul ºi-a revenit din
comã ºi se aflã sub supraveghere medicalã, la ATI. Potrivit antrenorului Ioan Bãloi, clubul din Simeria a fãcut memoriu cãtre Asociaþia Judeþeanã de Fotbal, pentru a-i pedepsi pe cei care au permis jocul dur, împotriva jucãtorului care l-a lovit pe tânãrul portar, dar ºi asupra unui alt jucãtor care l-a ameninþat pe un CFR-ist ºi apoi a pus în practicã ameninþarea. „Am cerut sã fie sancþionaþi arbitrii, cã au permis un astfel de joc dur ºi arbitrul central nici nu a dat fault, când jucãtorul meu a fost accidentat dur. Apoi am cerut ca jucãtorul care l-a lovit sã fie ºi el sancþionat ºi la fel un alt jucãtor care dupã ce mi-a ameninþat un alt jucãtor a pus în practicã ameninþarea. Practic, acesta i-a zis cã îi va rupe piciorul ºi doar apãrãtoarea a fãcut sã scape, iar lovitura ce i-a fost aplicatã în tibie s-a auzit ºi i-a provocat o ranã gravã”, a precizat Ioan Bãloi, antrenorul CFR Simeria. Diana MITRACHE
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
16 octombrie 2012
Este posibil sã ai parte de un eveniment care te va lua prin surprindere; ar fi bine sã nu reacþionezi înainte ca lucrurile sã se limpezeascã. De asemenea, ar fi bine sã nu te implici în activitãþi la limita legalitãþii. La serviciu vor fi multe de fãcut.
Nemulþumirile tale sunt reale, dar uºor exagerate. Nu te grãbi sã faci schimbãri în viaþa ta sentimentalã, deoarece este puþin probabil sã fii mulþumit. Este nevoie de mai multã rãbdare pentru a obþine ceea ce îþi doreºti.
Colegii te vor susþine în tot ce doreºti sã întreprinzi ºi acest lucru îþi va da un plus de încredere. Colaborãrile se vor dovedi deosebit de avantajoase, iar iniþiativele în acest domeniu îºi vor arãta în scurt timp eficienþa.
Mintea îþi este plinã de idei, dar cam împrãºtiate ºi n-ar strica sã te sfãtuieºti cu cei din jur înainte de a le pune planurile în practicã. La serviciu vei avea parte de o zi agitatã, în care va trebui sã revii asupra unor lucrãri pe care le-ai considerat rezolvate.
O perioadã excelentã pentru tine din punct de vedere sentimental. Comunici bine cu persoana iubitã, poþi face planuri de viitor, ceea ce îþi va da un sentiment de încredere ºi de bunã dispoziþie. Totuºi, nu este cazul sã te implici în discuþii în contradictoriu.
Contractul cu strãinãtatea te va favoriza. Ai putea primi o sumã de bani sau o propunere de colaborare avantajoasã de pe alte meleaguri O lucrare începutã de mai mult timp la serviciu va fi finalizatã, dar nu este cazul sã te aºtepþi la aprecieri.
Eºti mai agitat, mai neliniºtit ºi nu prea ai stare pentru ceea ce þi-ai propus. Pe cât posibil nu te implica în controverse inutile. Negocierea salariului sau a altor sume ar putea fi fãcutã cu succes. Este posibil sã aveþi ºansa unui câºtig.
Vei avea ocazia sã faci o investiþie, dar nu trebuie sã renunþi cu nici un chip la prudenþã. La serviciu va fi multã forfotã, vor fi multe de fãcut ºi n-ar fi exclus sã þi se repartizeze noi sarcini. Relaþiile cu colegii vor fi bune.
Va fi mare agitaþie la serviciu pe tot parcursul zilei. Vei avea de fãcut faþã unei mulþimi de lucrãri ºi nu îþi va fi câtuºi de puþin usor. Relaþia cu colaboratorii ar putea înregistra unele schimbãri. Ai putea face o investiþie sau ai putea obþine un credit avantajos.
Te frãmântã unele probleme pe care nu ai reuºit sã le finalizezi. Tot ce vei întreprinde în aceastã perioadã se va rezolva cu o oarecare întârziere. Posibile propuneri de colaborare, ce se vor dovedi în scurt timp deosebit de avantajoase.
Tot ce faci la serviciu se finalizeazã cu greutate în aceastã perioadã. Munceºti mult ºi ai dori ca aprecierile sã nu se lase prea mult aºteptate. Poþi spera la un ajutor din partea superiorilor ierarhici. Evitã sã dai curs pornirilor impulsive.
În aceastã zi se pare cã va fi nevoie sã faci o mulþime de drumuri pentru a rezolva chestiunile legate de serviciu. Chiar dacã nu îþi convine nu trebuie sã îþi exprimi nemulþumirea, cãci pânã la urmã situaþia te va avantaja.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012 roiectul privind P reabilitarea Un proiect ajuns la final strãzilor din zona centralã a municipiului Petroºani a ajuns la final. Ieri, acesta a fost suspus unei dezbateri publice, acþiunea fiind gãzduitã de cãtre Sala de Marmurã a primãriei din localitate. La aceasta au fost prezenþi reprezentanþii primãriei, consilului local, presei locale, precum ºi cei ai societãþii civile. “Tot ce pot sã spun este cã, pe zi ce trece, municipiul aratã tot mai bine. Atât în ceea ce priveºte strãzile din centrul localitãþii cât ºi în alte privinþe”, a declarat Constantin Lupu, consilier local. “Atât fostul consiliu local cât ºi cel actual au pus umãrul la modernizarea strãzilor din centrul localitãþii. Eu, personal, consider cã am ajutat, pe cât am putut, la modernizarea localitãþii ºi sunt mândru de acest lucru”, a spus ºi un alt consilier local, Costel Postolache. “Era ºi cazul ca sã se producã aceastã modernizare a strãzilor din centrul loca-
litãþii care a “afectat” ºi campusul universitar. Este o acþiune mai mult decât bine-venitã”, a precizat Dacian Ciodaru, administrator Universitatea Petroºani. “Mai sunt destule lucruri de rezolvat în Petroºani dar, þin sã spun, acum strãzile din centru aratã excepþional. Am venit în Petroºani în urmã cu 32 de ani, sã lucrez la minã, ºi este pentru prima datã când pot sã spun cã îmi place cum
aratã centrul localitãþii”, a spus Mihai Doiniþã. Obiectivul principal al reabilitãrii strãzilor din centrul localitãþii l-a reprezentat îmbunãtãþirea infrastructurii rutiere în zona centralã a municipiului Petroºani în vederea creeãrii unui cadru propice dezvoltãrii socio – economice durabile ºi încurajãrii dezvoltãrii sectorului privat autohton. Proiectul a inclus modernizarea a 12 strãzi centrale, printre acestea numãrându-se strada Universitãþii, general Vasile Milea, Constructorul, Anghel Saligny sau Timiºoara.
“Am finalizat astãzi un proiect dar mai avem multe altele de terminat. Þin sã precizez cã reabilitarea strãzilor din zona centralã a municipiului îi are ca beneficiari pe toþi locuitorii municipiului dar ºi pe agenþii economici din zonã precum ºi pe turiºtii care ne vor vizita”, a precizat Paulina Dragoº, ºef Birou Management – Poiecte Europene Primãria Petroºani. Valoarea totalã a proiectului, inclusiv TVA, a fost de 8,8 milioane de lei. Banii necesari implementãrii acestuia au venit din partea Fondului European de Dezvoltare, de la bugetul naþional, precum ºi de la bugetul local al municipiului Petroºani. Mircea NISTOR
bonaþii sistemului de A termoficare din Noroc cu „vara indianã” Petroºani, dar ºi elevii unitãþilor ºcolare din localitate, au avut noroc cu vara prelungitã. Mai exact, cu temperaturile ridicate înregistrate în ultimele zile care nu au fãcut necesarã repornirea sistemului de termoficare. „Nu am avut, deocamdatã, solicitãri din partea unitãþilor de învãþãmânt pentru a începe furnizarea de încãlzire. De asemenea, nu au fost înregistrate nici plângeri din partea pãrinþilor cã în sãlile de clasã ar fi frig, motiv pentru care am decis ca sistemul de termoficare sã fie repornit doar în momentul în care ni se va solicita acest lucru”, a precizat Marian Popescu, director
Glose de toamnã Toamna e poezie vânãtã uneori precum tânguirea frunzelor cãzute care suferã sub vârtejuri, perii ºi mãturi curãþitoare, e partea de vis a schimbului natural cum frunzele pornite sã întocmeascã teancuri ordonate spre humus dinspre arborii-pãrinþi ajung sã pluteascã aiurea-n spulber, e blestemul peþiolului rãsucit pânã la plesnetul vaselor lemnoase întru aflarea uscatã ºi brumatã a echinocþiului. x x x Toamna e cântecul de adio al amantului legat cu speranþa în penumbra Lunii pentru a-ºi rãcori pasiunea rãscoaptã, e tristeþea ferestrei brusc închise în faþa rafalelor supãrate de ploaie ºi vânt, e faþa îngãlbenitã a risipitorului câte unei averi colorate grosier dinspre ciurul-miresei pânã spre mãlaiul-cucului peste protestele pomilor jupuiþi de urºii flãmânzi. x x x Toamna vremea trece cerºind urme Sorþii adânci, curgãtoare precum ridurile frunþii silite sã gândeascã la propriile valuri de neliniºte, e spaima prin care ce e atins de brumã viseazã la învierea în fraged ºi verde, e aducerea-aminte dulce-amarã a miezului dezghiocat proaspãt din sâmbur matur, e lumina amurgului care alege din gloatã poeþii le pune însemnul frunzei eroului legendar pe frunte, pe inimã, pe har, pe destin. x x x Toamna e femeia castã a anului care îºi leapãdã rochia apretatã pentru a se îmbrãca în iubirea transparentã a soþului din vis, e acel vino-încoace de trãire a orgasmului furat în orgie cu vin nou când mulþimea trece peste nepãsarea timpului populând pãmântul cu propria-i nepãsare. x x x Toamna poetul simte îndemnul dinspre iarnã de a-ºi aranja bârlogul sufletului pentru cine mai ºtie ce apariþie surprinzãtoare din imperiul celest al harului. x x x Toamna se ascunde ghiduºã în fructul din care muºcãm cu neruºinare ca din sânii femeii împlinite neºtiutori cã-n ei existã Poezia vibrând în strunã proprie durerea trecerii, e anotimpul când Poetul cântã în dreptul lui spulberând cenuºa rãmasã dupã autodafe – ul desfãºurat pe altarul, pe rugul Creaþiei. Ioan Dan BÃLAN
Primãria Petroºani. octombrie (în 2011). Mircea NISTOR În principiu, termoficarea ar putea reintra în funcþiune pânã în data de 1 noiembrie, cel mai târziu. În ultimii doi Zilele Recoltei, sau must. „Am amânat manifestarea pentru a nu ani, încãlzirea caloriferelor tot mai aproape ne suprapune cu alte acþia debutat pe 7 octombrie n acest uni similare care se (în 2010), respectiv 15 deruleazã în aceste zile în week-end, în þarã. Aceasta va debuta Petroºani, vor fi vineri, se va încheia celebrate „Zilele duminicã, ºi vã garantez Recoltei”. cã va fi una deosebitã. Manifestarea care a fost Vom avea tot ceea ce este necesar pentru ca Ziua amânatã, de la începutul lunii octombrie spre finalul Recoltei de la Petroºani sã fie una deosebitã”, a acesteia, va debuta vineri. declarat Ioan Pristavu, Timp de 3 zile, vineri, sâmbãtã ºi duminicã, zona administratorul pieþelor din Petroºani. În acest an, din preajma primãriei „Zilele Recoltei” sunt municipiului va fi ocupatã organizate cu fonduri care de cãtre producãtorii de provin de la bugetul local. produse tradiþionale.
Î
Respectiv mezeluri, miere
Mircea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 16 octombrie 2012
Cabanierii din Straja se pregãtesc de iar nã care se apropie. Fiecare patron de cabanã încearcã sã-ºi facã acum toate lucrãrile de modernizare ºi chiar sã angajeze personal, pentru ca la prima zãpadã sã fie totul gata. „Anul acesta, în Straja s-a muncit foarte mult, iar aceste investiþii fãcute ºi de primãria Lupeni împreunã cu Guvernul României, se vor cunoaºte”, a declarat Emil Pãrãu, administratorul staþiunii Straja . Dacã pânã acum, în fiecare an se vorbea de
e reparã ce este de reparat, se face curãþenie, se angajeazã personal ºi se începe aprovizionarea. Cabanierii din Straja au început deja pregãtirile pentru sezonul de schi 2012- 2013.
S
Proprietarii de cabane ºi pensiuni din Staþiunea montanã Straja, au început deja pregãtirile pentru sezonul de schi
Inginerii ºi tehnicienii români, la mare cãutare în Regatul Norvegiei nginerii specializaþi din Valea Jiului, care aleg provocarea profesionalã a norvegienilor, pot câºtiga salarii ameþitoare pentru noi, românii – 100.000 euro pe an.
I
Electricienii, tâmplarii ºi patiserii – 4000-7500 euro pe lunã. Pe portalurile europene de piaþã a muncii, Norvegia pare a fi cea deschisã spre România, care are, în opinia companiilor strãine, o ºcoalã de ingineri remarcabilã ºi meseriaºi în politehnicã de mare valoare. Norvegia este þara care a ridicat restricþiile de pe piaþa muncii pentru români, cu doi ani mai devreme decât stabilise, ºi vine cu o ofertã impresionantã ce pare a fi ca o
mãnuºã pentru inginerii din Valea Jiului cu licenþã, master ºi doctorat, ºi nu numai, scoºi prea devreme din circuit de legi aberante precum cea referitoare la restructurarea din minerit, ºi care care ingineri nu sunt puþini, dar ºi pentru inginerii de la Apa Serv ºi instalatorii ei. Pe site-ul europa.eu, Working: The European dimension Working – Norway, existã o ofertã de muncã impresionantã, preluatã ºi de site-urile de socializare. Ingineri cu experienþã din domeniul energetic, ingineri pricepuþi în calcule structurale, cu aptitudini de management, ingineri care au experienþã în sisteme de conducte, etc., etc. pot ajunge la salarii ameþitoare pentru noi românii, respectiv între
70.000 ºi 100.000 euro pe an. Între 4000 ºi 7500 de euro pe an sunt plãtiþi electricienii, dulgherii, tâmplarii ºi patiserii, care sunt ºi ei la mare cãutare. Pe lângã pregãtirea de specialitate, cei care doresc sã aplice pentru aceste posturi trebuie sã cunoascã limba englezã.
faptul cã aici, cele mai multe cabane nu sunt clasificate ºi cã funcþioneazã ilegal, iatã cã în aceastã varã lucrurile s-au mai schimbat. “La ora actualã avem 1416 locuri clasificate. Mai sunt în curs de clasificare câteva ºi sperãm sã ajungem la 1700, iar asta spune mult. Din 2500, 1700 sã fie clasifice, este ceva. În primul rând am trecut peste 50 %, iar apoi, sunt cabane de familie care chiar nu cazeazã în afarã de
prieteni”, a mai spus Emil Pãrãu. Dacã vremea îºi urmeazã cursul firesc, startul sezonului de schi ar trebui sã fie dat undeva
spre sfârºitul lunii noiembrie. Pânã atunci, ºi telegondola va fi pusã în funcþiune. Luiza ANDRONACHE
De precizat cã pe lângã Norvegia, doar Islanda, care vrea sã adere la UE, a dat liber la circulaþia românilor pe piaþa muncii. În acest an, 2012, 10 state din cele 26 membre ale UE aplicã diferite tipuri de limitãri pentru cetãþenii români. Acestea sunt Austria, Belgia, Franþa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda ºi Spania. Ileana FIRÞULESCU
Zeci de oferte de muncã în staþiunile montane din Valea Jiului ocurile de muncã, neatractive pentru ºomeri. În Valea Jiului se organizeazã mai multe burse pentru persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã.
L
Dacã angajatorii se prezintã la aceste evenimente, ºomerii, adicã acele persoane, care au mai multã nevoie de un loc de muncã, intrazie sã îºi facã apariþia. Cel puþin la concluzia asta au ajuns angajatorii, care oferã posturi în limita posibilitãþilor. “Nu reuºim sã angajãm pe nimeni, deºi cerinþele noastre nu sunt mari. Vrem doar personal calificat în domeniul touristic.
Am ajuns la concluzia cã oamenii nu mai sunt intersati sã îºi gãseascã un loc de muncã”, declarã un angajator. Dacã la o singurã acþiune de acest gen sunt disponibile peste 30 de posture existã ºi varianta cã nicio persoanã sã nu fie încadratã pe piaþa muncii.
L
ocuri de muncã în turism
Iarna se apropie, iar cabanierii din staþiunile montane din Valea Jiului îºi deschid din nou porþile, ºi au nevoie de personal. Cele mai multe locuri de muncã vacanþe în aceastã perioadã sunt la cabanele din staþiunile montane unde se cauta ospãtari ºi bucãtari. Nici aºa, ºomerii se pare cã nu sunt atraºi de aerul curat de la munte ºi de posibilitãþile de angajare. Raul IRINOVICI