CVJ, NR. 231, LUNI 15 OCTOMBRIE 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 231

Cronica Vãii Jiului Luni, 15 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Un mort vrea buletin de Aninoasa

Copiii pomenilor rãiesc din pomeni, iar bãnuþii aruncaþi la intersecþiile de drumuri de cei care mai respectã înmormântãrile tradiþionale sunt manã cereascã pentru mulþi sãraci. Sunt „abonaþii” înmormântãrilor pentru care pomenile sau colãceii primiþi de la rudele celui decedat reprezintã, de multe ori, singura masã.

T

>>> PAGINA A 5-A

Poliþiºti pe picior de plecare upã jandarmi ºi pompieri urmeazã ca ºi poliþiºtii sã încerce sã-ºi gãseascã un trai mai bun la munca în strãinãtate sau chiar în þarã dar în alte domenii de activitate.

D

>>> PAGINA A 5-A

Comorile ascunse ale dacilor onele unde dacii au locuit Z sunt pline de legende, care se perpetueazã din generaþie în generaþie. Fie cã vorbim despre oraºe secrete sau comori ascunse în munþi ºi peºteri ºi pãzite straºnic de câte un blestem, toate acestea înfierbântã imaginaþia celor pasionaþi de istorie sau, mai ales, a dacologilor.

>>> PAGINA 11

Are ºi o revistã de benzi desenate

Ursul Baloo devine mascota Staþiunii Straja rsul Baloo din Straja are toate ºansele sã fie declarat mascota staþiunii. Asta dupã ce un ONG a pus ochii pe el ºi vrea cu orice chip sã îl ia de aici.

U

>>> PAGINA 12

fost declarat mort, deºi trãieºte ºi a împlinit acum o lunã 64 de ani. Este povestea incredibilã a unui bãrbat din Aninoasa, care s-a dus sã-ºi facã buletin ºi a aflat cã e mort. Omul a lucrat mai multe luni ca cioban ºi când s-a întors acasã toatã familia lui s-a panicat, deoarece rudele au aflat în iarnã cã omul e mort. >>> PAGINA A 3-A

A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 15 octombrie 2012

Cetãþenii chemaþi la recepþia lucrãrilor din Petroºani

Stimaþi cetãþeni, rimãria municipiului Petroºani vã invitã luni, 15 octombrie 2012, ora 12, în Sala de Marmurã a Primãriei, unde va avea loc Seminarul de închidere ºi diseminare a rezultatelor proiectului

P

Reabilitate strãzi zona centralã a Municipiului Petroºani finanþat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã, bugetul naþional ºi bugetul local al Municipiului Petroºani Vã aºteptãm!

ocuitorii din Petroºani sunt chemaþi luni sã ia parte la seminarul de închidere a lucrãrilor de asfaltare din bugetul european. Mai multe strãzi au fost reabilitate cu bani din UE, iar Tiberiu Iacob Ridzi face recepþia finalã a proiectului.

L

Seminarul de final al proiectului derulat din fonduri europene la Petroºani va avea

loc luni la orale prânzului. Atunci,primarul Tiberiu Iacob Ridzi, împreunã cu angajaþii din primãria Petroºani, care au creat ºi implementat proiectul, invitã cetãþenii la seminarul de final. „Primãria municipiului Petroºani invitã luni, 15 octombrie 2012, ora 12, toþi locuitorii, în Sala de Marmurã a Primãriei, unde va avea loc Seminarul de închidere ºi diseminare a rezultatelor proiectului cu titlul Reabilitare strãzi zona centralã a municipiului Petroºani, finanþat din Fondul European pentru

Dezvoltare Regionalã, bugetul naþional ºi bugetul local al Municipiului Petroºani”, se aratã într-un comunicat remis presei de administraþia de la Petroºani. Proiectul are o valoare totalã de peste 9.612.493,41 de lei, din care 7.616.652,12 lei sunt fonduri nerambursabile. Numai prin Programul Naþional de Dezvoltare a Infrastructurii au fost investiþi în Hunedoara peste 370 milioane de lei, iar lucrãrile s-au desfãºurat în mai multe oraºe. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mr. Bean 11:15 FamiliaDA 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:30 Ecks contra Sever 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator

National TV 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r) 12:15 Baronii (r) 13:00 Tranzacþie cu bucluc 15:15 O aventurã în India 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Prizonierii lumii noi 22:15 Recuperatorul 0:15 Prizonierii lumii noi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Avionul buclucaº (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV

Prima TV 9:30 Inocenþã de vânzare 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 19:30 20:30 21:45 22:15

Focus Sport Iubiri secrete Naþiune, te cunosc! Mondenii Trãsniþii

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Campania Biblionet: Vâlcea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Telejurnal 20:00 Jurnal plus 21:10 Al zecelea regat 22:45 Nocturne 23:45 Terapie de cuplu 1:15 Echilibru (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 15 octombrie 2012 fost declarat mort, deºi trãieºte ºi a împlinit acum o lunã 64 de ani. Este povestea incredibilã a unui bãrbat din Aninoasa, care s-a dus sã-ºi facã buletin ºi a aflat cã e mort.

A

Omul a lucrat mai multe luni ca cioban ºi când s-a întors acasã toatã familia lui s-a panicat, deoarece rudele au aflat în iarnã cã omul e mort. Totul a început în data de 17 februarie, când ºi el ºi un alt cioban, au plecat de la stâna din Arad. Atunci, pe un ger cumplit, ambii au ajuns la spital, dar unul dintre ei a murit. Omul nostru, însã, era viu. Rudele nu au avut în februarie bani sã plece

Un mort vrea buletin de Aninoasa dupã el la Arad ºi aºa s-a ajuns la situaþia hilarã în care se aflã acum bãtrânul. Omul lucra ca cioban ºi, odatã cu el a mai plecat de la stâna unde lucra, un alt bãrbat. Se întâmpla în februarie, pe un ger cumplit,iar când a venit la Aninoasa a aflat cã e mort. „Am plecat de la stânã

Avocatul Radu chebuþiu trimis în judecatã pentru trafic de influenþã adu – Flaviu Chebuþiu, avocat în baroul Hunedoara,a fost trimis vineri în judecatã de procurorii din cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie – Serviciul Teritorial Alba Iulia. Acocatul este judecat pentru trafic de influenþã.

R

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în cursul anului 2012, Radu Flaviu Chebuþiu, avocat în cadrul Baroului Hunedoara, pretins ºi primit de la un denunþãtor sumele de 6.000 lei ºi 1.100 euro în scopul de a interveni pe lângã funcþionari din cadrul Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Alba ºi Institutul de Medicinã Legalã Cluj Napoca, pentru a obþine un rezultat al analizei toxicologice a alcoolemiei favorabil denunþãtorului. Reprezentanþii DNA

atunci, în 17 februarie ºi am ajuns la spital, cã am degerat. Acolo a mai fost cu mine un om, tot la grajduri, iar el a murit. Eu au fost declarat în 18 februarie mort. Când am venit la Aninoasa sã îmi fac buletinul, cã îmi expira acum în septembrie, am aflat cã sunt mort. Eu nu am avut telefon sã anunþ rudele ºi acum sunt mort. S-au mirat toþi când m-au vãzut”, spune cu lacrimi în ochi Alexandru Almãjanu, cel declarat decedat. Soþia sa a fost prima ºocatã. Asta dupã Paºti, când omul s-a întremat ºi a venit acasã la Aninoasa. Pânã atunci a trãit la un azil, cã era bolnav, iar când a apãrut în prag, femeia aproape a leºinat. „Am crezut cã leºin. Am zis ãºtia la primãrie mi-au

spun cã acest document medico – legal îi era necesar denunþãtorului pentru a nu fi trimis în judecatã pentru infracþiunea de conducere pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie peste limita legalã. Procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unui imobil care îi aparþine avocatului hunedorean, în vederea confiscãrii. La data de 12 septembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus arestarea preventivã a acestuia, pe un termen de 29 de zile. Cinci zile mai târziu, însã, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a dispus cercetarea în stare de libertate a luiu ºi luarea mãsurii preventive a obligãrii de a nu pãrãsi þara pe o perioadã de 30 de zile. Dosarul a fost înaintat spre judecare Curþii de Apel Alba Iulia. Car men COSMAN

zis sã mã duc sã îl îngrop ºi el e viu! L-a þinut în congelator. Trei luni de zile m-am tot gândit cum sã fac sã

Primii care au aflat cã omul e mort au fost membrii familiei. Ei, însã,au fost sfãtuiþi sã îi doneze organele ºi aºa sã

plec, cã nu aveam bani, sã îl aduc sã îl îngrop. Nu mai gãseam cuvinte, când l-am gãsit”, spune soþia sa Ana Almãjan.

facã bani de înmormântare. „Le-a zis la primãrie sã meargã sã îmi doneze organele ºi apoi sã facã bani de înmormântare”, adaugã

bãrbatul declarat mort. Omul e mort doar în actele eliberate la Arad, pentru cã angajata primãriei din Aninoasa nu a completat formularul de deces, pentru cã l-a vãzut viu. „Când am vãzut plicul de la Arad ºi am vãzut despre ce e vorba, m-am oprit, ne-am dat seama cã are un act de deces ºi el e viu. Nu am înregistrat decesul,pentru cã îl vãzusem cu ochii mei pe stradã la Aninoasa. Mai ales cã venise la noi sã îi facem alt buletin. Noi am trimis datele la Vinga, în Arad ºi cei de acolo trebuie sã obþinã o hotãrâre judecãtoreascã sã îi putem face noi actele”, a spus Viorica Baroncia, referent la Biroul de Evidenþã a Populaþiei Aninoasa. Omul îºi cautã acum dreptatea, pentru cã dacã e mort, nu poate sã ia pensie ºi nu are nici un venit. „Acum sunt mort. S-au mirat toþi când m-au vãzut.. Sã fie pedepsiþi cine mi-a bãgat atâta suferinþã în familia mea! Eu vreau sã îmi fac dosar de pensie”, a mai spus Almãjan. Bãrbatul aºteaptã o decizie judecãtoreascã pentru a învia în acte aºa încât sã îºi facã actele pentru pensie. Diana MITRACHE

Proxenet hunedorean, arestat lin Vasile Sav A din Bãcia, Hunedoara, a primit mandat de arestare pentru 29 de zile. El este acuzat cã a violat o fetiþã de 13 ani, iar soþia sa, Cãtãlina Elena Sav este obligatã sã nu pãrãseascã þara, pentru cã este complice în acest caz. Cei doi au fost arestaþi vineri, la Bãcia, dupã o descindere în comuna hunedoreanã a celor de la BCCO ºi DIICOT. Alin Vasile Sav este acuzat cã a violat o fatã de 13 ani ºi a filmat-o în timp ce întreþinea relaþii sexuale cu soþia lui, imaginile fiind postate pe internet. El a fost arestat, vineri ºi, pentru fapta sa, riscã o pedeapsã de 25 de ani de închisoare. Judecãtorii Tribunalului Hunedoara au emis, sâmbãtã, man-

dat de arestare preventivã pe 29 de zile pentru pornografie infantilã prin sisteme informatice ºi violarea unei fete de 13 ani. Potrivit judecãtorului Mihaela Timiºan de la Tribunalul Hunedoara, bãrbatul a formulat recurs la mãsura arestãrii preventive, acesta urmând sã fie judecat la Curtea de Apel Alba Iulia. Potrivit DIICOT, cei doi au determinat o victimã minorã în vârstã de 13 ani, sã întreþinã acte sexuale cu femeia

ºi, mai apoi, sã pozeze în ipostaze pornografice. Soþii Sav au realizat mai multe filmuleþe ºi poze cu caracter pornografic cu minorul. Pe de altã parte, Alin Sav este învinuit ºi cã, prin folosirea de ameninþãri ºi violenþe, ar fi determinat victima minorã sã întreþinã în mod repetat acte sexuale. Bãrbatul a fost reþinut pentru 24 de ore, iar soþia sa are interdicþie de a pãrãsi þara. Car men COSMAN Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 15 octombrie 2012

ursã pentru ocuparea forþei de muncã, la înãlþime. Zeci de ºomeri din Valea Jiului au avut la sfârºitul sãptãmânii trecute posibilitatea sã-ºi gãseascã un loc de muncã în staþiunea Straja.

Bursã Euro Jobs la înãlþime

B

Vineri, în staþiunea montanã Straja, firma Euro Jobs din Petroºani a organizat în parteneriat cu primãria Lupeni o bursã pentru ºomerii din toatã Valea Jiului, la care a invitat angajatori din staþiune. Proprietarii de cabane ºi pensiuni au încercat sã recruteze personal pentru sezonul de

iarnã care se apropie. “Încercãm sã gãsim oameni pentru sezonul care urmeazã, oameni

pricepuþi ºi cu calificare, dacã este posibil, pentru a putea oferi cele mai bune servicii turiºtilor

noºtrii”, a declarat administratorul unei pensiuni. “Avem deja câteva persoane interesate ºi interesante, care urmeazã sã fie contactate pentru o probã de lucru”, a afirmat un alt patron. Peste 50 de ºomeri au fost prezenþi la acestã bursa, care a avut loc la cabana Platoul Soarelui, însã nu toþi au fost ºi norocoºi. “ Nu mi-am gãsit niciun loc de muncã, pentru cã nu am calificare în acest domeniu, însã am venit cã, cine ºtie, poate, poate..”, a afirmat un ºomer. “ Este

chiar mai mult decât bine. M-am înscris la douã pensiuni pentru postul de ospãtar, iar acum aºtept sã primesc ºi un telefon, pentru a da o probã. Sunt mulþumitã!”, a declarat o tânãrã. De asemenea, firma Euro Jobs va organiza acþiuni de acest fel pânã la sfârºitul luni octombrie. “Acum, am organizat a noua bursã a locurilor de muncã din cadrul proiec-

tului nostru implementat în parteneriat cu Municipiul Lupeni “Fii competitiv pe piaþa muncii!” ºi am chemat beneficiarii acestuia, pentru a se întâlni direct cu angajatorii. Pentru luna octombrie, în cadrul acestui proiect, mai avem de organizat încã trei burse de acest fel”, a declarat Elena Jianu, administratorul SC Euro Jobs SRL Petroºani. Luiza ANDRONACHE

Simpozion internaþional la Petroºani iblioteca Universitãþii din Petroºani a gãzduit la sfârºitul sãptãmânii trecute lucrãrile unui simpozion cu participare internaþionalã. Manifestarea ºtiinþificã a reunit circa 150 de specialiºti în minerit care au prezentat peste 100 de lucrãri.

B

specialiºti în minerit, nu numai din România, ci ºi din strãinãtate”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã înmânarea unor diplome cãtre unele personalitãþi, manifestarea ºtiinþificã „Universitaria SIMPRO 2012” a debutat cu prezentarea

lucrãrilor semnate de cãtre participanþii la simpozion. Ultima zi a manifestãrii, respectiv sâmbãtã, 13 octombrie, a fost dedicatã unor mese rotunde organizate pe diverse teme legate de viitorul industriei miniere în context european. În vederea organizãrii simpozionului, consiliul local al municipiului Petroºani a alocat suma de 6.000 de lei. Mir cea NISTOR

Deschiderea oficialã a lucrãrilor a avut loc în Aula universitãþii, în prezenþa autoritãþilor locale ºi judeþene. „Este vorba despre o acþiune ºtiinþificã care reprezintã un capitol deosebit de important pentru municpiul Petroºani. Cu atât mai mult cu cât la aceastã manifestare au fost prezenþi

Proiect european aproape de final, la Lupeni a sfârºitul acestei luni, drumul care duce la Mina Lupeni va fi redeschis circulaþiei, dupã ce vreme de câteva luni, accesul aici a fost restricþionat.

L

Din primãvara acestui an ºi pânã în prezent, muncitorii au lucrat la reabilitarea podului de pe strada Stadionului, chiar în stânga Palatului Cultural Minerul, iar în câteva sãptãmâni, reprezentanþii administraþiei locale cred cã lucrarea va fi gata.

A revenit apa caldã upã douã luni de pauzã, la robinetele din Petroºani, curge din nou apã caldã. Furnizarea acesteia a demarat de sãptãmâna trecutã, în prezent, apa caldã menajerã îndeplinind ºi parametrii legaþi de temperatura acesteia.

D

„Am început sã furnizãm apã caldã cãtre apartamentele rãmase branºate la reþeua centralizatã încã de sãptãmâna trecutã. Toþi abonaþii noºtri au, de acun, apã caldã menajerã”, a precizat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În ceea ce priveºte reluarea furnizãrii de agent termic pentru încãlzirea locuinþelor (ºi a unitãþilor

ºcolare) aceasta ar putea demara chiar în zilele viitoare. În ultimii doi ani, în Petroºani, caloriferele au fost încãlzite cu începere din 7 octombrie, respectiv 15 octombrie.

G

igacaloria, subvenþionatã

Primãria municipiului Petroºani va subvenþiona ºi în aceastã iarnã preþul gigacaloriei pentru populaþie. Valoarea subvenþiei pentru o gigacalorie este de 101,38 de lei. Þinând cont de subvenþia acordatã de cãtre primãrie, locuitorii municipiului Petroºani rãmaºi branºaþi la sistemul de încãlzire centralizatã vor plãti doar 135,46 de lei / gigacalorie. Mircea Mircea NISTOR

“Avem în plan ca pânã la sfârºitul lunii octombrie, lucrãrile sã fie încheiate ºi sã dãm drumul la circulaþie”, a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Reabilitarea acestui pod face parte dintr-un proiect european, care mai include ºi podul de pe strada Tusului, la care se va lucra din primãvara anului viitor, plus 12 strãzi care au ºi fost deja asfaltate. De asemenea, ºi centura Municipiului Lupeni a fost modernizatã, doar cã aici, tot în primãvara lui 2013, mai trebuie turnat încã un strada de asfalt, al treilea. Valoarea totalã a proiectului european, câºtigat de primãrie este de 340 de miliarde de lei vechi, iar contribuþia administraþiei locale a fost de 2%. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 15 octombrie 2012

Copiii pomenilor rãiesc din pomeni, iar bãnuþii aruncaþi la intersecþiile de drumuri de cei care mai respectã înmormântãrile tradiþionale sunt manã cereascã pentru mulþi sãraci. Sunt „abonaþii” înmormântãrilor pentru care pomenile sau colãceii primiþi de la rudele celui decedat reprezintã, de multe ori, singura masã.

T

cadrul Primãriei oricum de nevoi. morþilor, legãtura fiind Situaþia este, pânã la fãcutã printr-o barcã conMunicipiului Petroºani, urmã, extrem de tristã ºi dusã Charon. spune cã pentru o perþine mult de gradul de soanã se alocã, în baza sãrãcie la care a ajuns ot mai mulþi reglementãrilor legale, populaþia. Câþiva copii, suma de 125 de lei, iar sãraci dar ºi bãtrâni, „înarmaþi” pentru douã persoane Statisticile indicã faptul cu plãsuþe au devenit pânã cã oamenii sunt tot mai suma acordatã este de 225 la urmã clienþi fideli ai de lei. Iar la ora actualã sãraci. Sunt mulþi care înmormântãrilor ºi se primesc ajutor social 238 trãiesc din venitul minim reped ca ulii pe bãnuþii de persoane. Iar alte 126 garantat, din ajutoare aruncaþi în intersecþii. de persoane beneficiazã de sociale, dar sumele sunt Tradiþia spune cã cel hranã caldã, la cantina atât de mici încât nu au trecut la cele veºnice tresocialã, de unde primesc în cum sã ajungã pentru o buie sã aibã bani ca sã fiecare zi câte douã feluri familie. Cristina Mraz, poatã trece Râul Styx, cel de mâncare ºi pâine. directorul Serviciului de care desparte tãrâmul Car men COSMAN Asistenþã Socialã din celor vii de lumea ratele ºi scumpirile din ultima perioadã îi lasã cu buzunarele asigurã un trai goale pe mulºi dintre decent ºi achitarea poliþiºti. „Eu de la împrumuturilor, iar n Valea Jiului, fiecare se încãlzeºte cu ce acum se pregãtesc ºi circa 2000 de lei, am ºi cum poate dupã ce s-au acumulat ajuns la 1600 de lei poliþiºtii sã renunþe datorii imense cãtre societãþile de termoficare. salariu, poate ceva la serviciu. O mai bine cu turele de recunosc chiar ºi noapte. Fac naveta unii dintre ºefii lor pânã la muncã, care spun cã suborplãtesc rata la bancã, donaþii muncesc asigur masa familiei mult ºi primesc ºi gata banii. Cu ce o „doar strângeri de sã plãtesc mânã”. „Oameni foarte buni au plecat întreþinerea la iarnã?”, se întreabã ºi nu au mers în un poliþist din Valea strãinãtate pentru a Jiului. Pânã în culege cãpºuni ci prezent, mai mulþi pentru a lucra în angajaþi ai firme serioase. În timp ce elevii, în general, nu prea suferã de Ministerului Experienþa lor i-a frig, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre Administraþiei ºi fãcut foarte uºor cetãþeni. În principiu, trei dintre localitãþile Vãii sunt Internelor din judeþul sã-ºi câºtige un loc racordate la reþeaua centralizatã de furnizare a Hunedoara ºi-au de muncã ºi o agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor, înaintat demisiile funcþie”, povesteºte respectiv municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. dupã ce au constatat ºeful unei structuri de Dintre cele trei cel mai bine stã Petroºaniul. cã munca lor nu le poliþie din Valea Probleme ar putea fi însã la Lupeni ºi Vulcan unde, mai asigurã nici Jiului. Nemulþumirile datoritã datoriilor imense acumulate, cei care ºi-au mãcar supravieþuirea. sunt foarte mari ºi plãtit chiar ºi în avans încãlzirea ar putea fi nevoiþi Maximilian deºi au strâns sã-ºi caute surse alternative. Nici locuitorii din GÂNJU cureaua cât s-a putut, Uricani, Aninoasa ori Petrila nu o vor duce mai bine în iarna care bate la uºã. În Petrila, la fel ca ºi am primit sprijin de la nimeni. încãtuºate”, spune conducerea în Uricani, centralele de cartier au fost închise de Toate încercãrile noastre au rãmas AFDPR - filiala Petroºani. Preþul ani buni aºa cã fiecare se va încãlzi cu ce poate. fãrã nici un rezultat. Ce-i drept, am monumentului a fost estimat la Adicã cu gaz, lemne sau cãrbuni. strâns noi ceva bani dar, pentru un câteva zeci de mii de lei, o sumã Maximilian GÂNJU monument am avea nevoie de imposibil de strâns din cotizaþiile câteva zeci de mii de lei, aºa cã am membrilor Asociaþiei. rãmas pe o linie moartã”, a spus Maximilian GÂNJU un membru AFDPR Valea Jiului. Au fost realizate mai multe schiþe pentru acest monument ºi chiar a fost gãsitã locaþia potrivitã, însã mai este cale lungã pânã sã devinã realitate. „Ar fi un monument de 6 metri înãlþime ce ar urma sã reprezinte chinurile la care am fost supuºi. Adicã gratiile, lanþurile, sârma ghimpatã ºi niºte mâini

Sunt tot mai mulþi sãraci care au ajuns sã trãiascã practic în curþile capelelor. Pentru cei care au pierdut pe cineva drag este o zi tristã, dar pentru sãraci o înmormântare înseamnã încã o zi în care au ce pune pe masã. Elemer este din Vulcan, dar zi de zi vine la Petroºani ºi trãieºte din ce primeºte la pomanã. Atât el, cât ºi cei cinci copii care i-au rãmas acasã. „Ce sã fac, dacã n-am nimicã. Am ajutor social ºi trãiesc din el cu 6 copii.

Acum unul a plecat. Dacã îmi dau ceva am, dacã nu…asta este”, spune bãrbatul. ªtie despre obiceiul de a se arunca bani la unele înmormântãri care mai respectã tradiþia, dar spune cã el nu ia. „Eu nu am luat niciodatã. Dra mai sunt copii, bãrbaþi femei care strâng bãnuþii aruncaþi”, povesteºte Elemer. Cât reuºeºte sã strângã într-o zi? E greu de cuantificat. Totul þine de câte înmormântãri sunt ºi cât de darnici mai sunt oamenii, împresuraþi

Poliþiºti pe picior de plecare upã jandarmi ºi pompieri urmeazã ca ºi poliþiºtii sã încerce sã-ºi gãseascã un trai mai bun la munca în strãinãtate sau chiar în þarã dar în alte domenii de activitate.

D

Mãsurile de austeritate impuse de la „centru” ºi care i-au lãsat fãrã sume importante de bani îi determinã pe mulþi bugetari din Valea Jiului sã se reorienteze spre alte locuri de muncã. În Jandarmerie ºi la Pompieri au fost înregistrate demisii dupã ce angajaþii au constatat cã salariile primite nu le mai

Schiþa existã, lipsesc banii oºtii deþinuþi politici din Valea Jiului încearcã sã ridice, fãrã succes, un monument destinat celor care s-au opus regimului comunist. Încercãrile lor au eºuat, în primul rând din cauza lipsei de bani.

F

Fostul edil al Petroºaniului, Carol Schreter, membru ºi el în Asociaþia Foºtilor Deþinuþi a demarat procedura pentru a se realiza un monument care sã cinsteascã jertfa luptãtorilor anticomuniºti, însã încã nu s-au gãsit bani nici pânã acum. „Nu

T

Caloriferele ar putea rãmâne îngheþate

Î

6

Cronica Vãii Jiului |Luni, 15 octombrie 2012

Actualitate

entru cã, timp de 4 ani, nu a reuºit sã treacã în dreptul activitãþii sale parlamentare aproape nici o iniþiativã menitã sã ajute, într-un fel sau altul, populaþia din Valea Jiului, actualul deputat PSD Cristian Resmeriþã prezintã în media localã, cu surle ºi trâmbiþe, un proiect de lege pe cât de necesar, pe atât de nerealist ºi populist.

P

Deputatul Resmeriþã vrea ca, în ultimele luni din mandatul sãu, sã obþinã acordul Parlamentului pentru un proiect de lege care vizeazã modificarea sistemului unitar de pensii, în favoarea pensionarilor din sectorul minier. Principalul competitor al deputatului Resmeriþã în alegerile legislative din acest an, Constantin Brânduºe, candidatul ARD pentru Camera Deputaþilor în Colegiul Vest Valea Jiului, este de pãrere cã iniþiativa legislativã a deputatului Resmeriþã este, în esenþã, una bunã, dar în acelaºi timp, este

Constantin Brânduºe:

“Problemele minerilor ºi pensionarilor mineri nu trebuie tratata ecu populism, ci cu realism”

una tardivã ºi nesustenabilã. Adicã, într-un cuvânt, o temã populistã. Brânduºe apreciazã cã legea iniþiatã de Cristian Resmeriþã ar însemna o creºtere de 50% a pensiilor pentru foºtii mineri. “Cu toþii ne dorim ca pensiile minerilor noºtri sã creascã, dar a vorbi astãzi, în contextul socio-economic pe care-l travereseazã nu doar România, ci întreaga lume, despre o majorare a pensiilor cu 50% pentru o anumitã clasã profesionalã este o mare pãcãlealã. Demersul populist al deputatului Resmeriþã este demonstrat chiar de politica Guvernului

socialist condus de ºeful de partid al acestuia, care nu a reuºit nici mãcar sã-ºi onoreze obligaþia asumatã faþã de bugetari privind reîntregirea salariilor în acest an, decât cu 8%, asta în condiþiile în care inflaþia calculata de BNR la septembrie 2012 este deja de 5,33%, fapt care face ca, în realitate, aceastã creºtere salarialã sã fie doar o simplã iluzie, o firmitura deghizatã în pâine.” Tot o iluzie, este în opinia candidatului ARD pentru Camera Deputaþilor, ºi acest proiect de lege iniþiat de actualul deputat al Colegiului Vest Valea Jiului. “Legea propusã

COLÞUL LUI DENIS

de deputatul Resmeriþã este incompletã, pentru cã nu dã nici o perspectivã pozitivã altor categorii similare din industria minierã, cum sunt, de exemplu cei disponibilizaþi sau cei care trec în ºomaj, ca urmare a reorganizãrii activitãþii CNH. Cred cã o scãdere a stagiului de cotizare de la 30 de ani la 28 de ani sau, poate, gradual la cel mai puþin 25 de ani, reflectat la realitatea economica actuala, ar fi fost mult mai realistã ºi ar fi dus la o creºtere a pensiilor cu o perspectivã mai bunã, luând în calcul ºi o recalculare dupã 2 ani cu scaderea a inca 2-3 ani de cotizatie.

Poate aceasta ar fi fost o soluþie legislativã cu adevãrat în sprijinul minerilor pensionari, deoarece ar fi avut ºanse mult mai mari de realizare”, a declarat Constantin Brânduºe. Acesta spune cã va prezenta, în scurt timp, propria sa iniþiativã în domeniu, elaboratã cu responsabilitate în urma consultãrilor cu specialiºtii ARD din domeniul legislaþiei muncii, cu sindicatele ºi patronatele din minerit ºi energie, o iniþiativã care, îmbrãcatã corespunzãtor ºi nepopulist în forma unui proiect legislativ, va avea mult mai multe ºanse de a fi votatã de viitorul Parlament al þãrii, nefiind doar un bolovan aruncat în apã pentru a culege, prin amãgirea pensionarilor, voturile acestora. În ceea ce priveºte iniþiativa lansatã acum de deputatul Cristian Resmeriþã, Brânduºe este de pãrere cã aceasta nu are decât un pur scop propagandistic, intersul pentru minerii Vãii Jiului fiind, în ultimii 4 ani, doar mimat de deputatul în funcþie. “Dacã

domnului deputat Resmeriþã i-ar fi pãsat cu adevãrat de minerii Vãii Jiului ºi drepturile acestora, sau de pensionarii mineri ºi de drepturile acestora, poate cã, în timpul inactivului sãu mandat de parlamentar ar fi susþinut de la tribuna Camerei Deputaþilor, mãcar de formã, soluþiile prezentate public, nu o datã, de reprezentanþi ai sindicatelor sau alte voci autorizate, în legãturã

cu viitorul mineritului, al minerilor ºi al pensionarilor din acest sector. Domnia sa a preferat însã sã-ºi vadã de interesele personale, ba chiar sã stea bine-merci în grevã parlamentarã în timp ce la Camera Deputaþilor se discuta pe tema Legii Pensiilor, decât sã susþinã introducerea în lege a amendamentelor necesare pensionarilor care l-au trimis în Parlament.” Având în vedere aceste consideraþii, Constantin Brânduºe spune cã locuitorii din Vulcan, Lupeni ºi

Uricani vor trebui sã fie mai atenþi atunci când vor vota la alegerile din decembrie 2012 pentru a nu trimite în Camera Deputaþilor un politician care, doar o datã la 4 ani, promite verzi ºi uscate, ci un om care cunoaºte realitãþile zonei ºi este capabil sã ducã problemele oamenilor , spre rezolvare, în Parlamentul României. Lucru pe care, în 4 ani, Cristian Resmeriþã nu a dovedit cã este capabil sã-l facã. Tiberiu VINÞAN

Monopol pe merele elevilor hunedoreni erele elevilor, M monopolizate de o firmã. Consiliul Judeþean Hunedoara a atribuit contractul pentru furnizarea fructelor elevilor din clasele I-VIII. Contractul a fost divizat pe mai multe loturi, adicã în funcþie de zonele judeþului, însã licitaþia a fost câºtigatã de o singurã societate. Este vorba de o firmã din Cãlan, numitã Prioritar IMPEX. Contractul are o valoare de 738.229 de lei fãrã TVA. Distribuirea fructelor trebuie sã înceapã abia din luna noiembrie a acestui an. Furnizare merelor pentru elevii din clasele I-VIII care frecventeazã învãþãmântul de stat ºi privat autorizat/acreditat, din judeþul Hunedoara, pentru anul ºcolar 2012-2013. Este vorba de

31414 mere/zi x 94 de zile (în anul ºcolar 2012-2013) = 2.952.916 porþii de mere.

P

robleme cu cornul

Distribuirea cornului a fost întârziatã din cauza unor contestaþii care au fost depuse în cursul procedurii de licitaþie. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara spun cã au rezolvat problema ºi în cel mai scurt timp va fi reluatã furnizarea cornului în ºcoli. Raul IRINOVICI

estea bunã este cã druV mul spre Staþiunea montanã Straja va fi com-

Actualitate 7

rei oraºe din Valea Jiului ºi alte trei din þarã, vor beneficia de un finanþare într-un proiect pilot, sponsorizat în mare parte de Organizaþia Naþiunilor Unite. La Petroºani, deja se lucreazã în acest sens.

T

Petroºaniul se aflã pe lista celor 6 oraºe din România care au norocul ca de anul acesta sã beneficieze de un program derulat de ONU, ce vizeazã realizarea mai multe studii privind reabilitarea termicã a clãdirilor. Starul acestui proiect s-a dat deja. „ Programul are o sumã totalã pentru 2012 – 2013 de 3 milioane de dolari Prin acesta se încearcã sã se realizeze toate proiectele privind anveloparea de blocuri Deci, una din componentele programul este aceea de realizare a studiilor, a documentaþiilor necesare, pentru a se putea face procedura de licitaþie la fiecare bloc. De exemplu, ce materiale se pun pen-

Proiect pilot în Valea Jiului tru construirea unei ºarpante, ce materiale se pun pentru anveloparea blocului ºi cam cât ar costa. Toate rezultã din aceste studii. Ori pe noi, primãria, din bugetul local, oarecum ne îngrãmãdeau aceste sume, pentru cã erau destul de mari. Acum, vom încerca, atât anul acesta, cât ºi anul viitor, sã facem toate blocurile din Municipiul Petroºani ºi deja am transmis listele la Bucureºti, sã ni le facã prin acest program”, a declarat Lucian Dragomir, ºef SPADPP – Primãria Petroºani. De altfel, unul dintre blocurile care urmeazã sã fie anvelopat cu materiale inedite, ca fiind unul pilot în acest proiect, este din zona centralã a Petroºaniului, chiar de lângã primãrie. “Ca ºi studiu vor sã izoleze ei un bloc, pentru a ne arãta cum se izoleazã în afarã ºi care sunt principiile ºi metodele de izolare. La noi, izolarea se face prin poliestiren, dar ei vor sã deschidã o mini fabricã,

Luiza ANDRONACHE

Drumul spre Straja, în aºteptarea reparaþiilor

plet reabilitat, însã vestea proastã este cã doar anul viitor. În prezent, aici se circulã cu dificultate din cauza zecilor de gropi ºi cratere. Mergând spre Staþiunea Straja, practic nu ai cum sã ocoleºti zecile de gropi, unele chiar foarte mari ºi adânci. Drumul, deºi unul practic inaugurat acum câþiva ani, s-a deteriorat în ultima vreme din cauza mai multor factori. „ Sunt foarte multe gropi, iar drumul aratã rãu începând din primãvarã, pentru cã a fost ºi o iarnã grea ºi nu sau fãcut plombãrile care sunt necesare. Dacã se fãceau, poate nu arãta în acest hal. Poate un pic de vinã o au ºi utilajele grele care circulã pe acest drum, atâta timp cât sunt lucrãri în Straja ”, a declarat

iar aici trebuie sã vedem în ce oraº vor, pentru materiale care sunt bio. Se încearcã varianta unui material ca lâna de oaie. Astfel, ei pot sã finanþeze inclusiv aceastã mini întreprindere care se poate face, pentru cã au ºi acest capitol inclus. Noi am fãcut deja demersurile, am transmis niºte parcele de teren, pentru a vedea unde ar putea fi poziþionatã, dar acest lucru îl vom discuta spre sfârºitul anului 2013 ”, a mai declarat Lucian Dragomir. Celelalte douã oraºe din Valea Jiului care mai sunt incluse în acest plan sunt Vulcan ºi Petrila. La Vulcan, angajaþii primãriei au transmis cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, care gestioneazã fondul de finanþare, ideile lor de proiecte privind clãdirile care sã fie reabilitate termic ºi nu numai.

investitorul Emil Pãrãu. Însã, promisiuni cã drumul va intra complet în reabilitare existã din mai multe pãrþi. Lucrãrile sunt estimate pentru sfârºitul sezonului de schi 2012 – 2013. “ Existã în acest moment banii necesari pentru ca drumul ce

leagã Lupeniul de Straja sã fie reabilitat în proporþie de 100%, iar aici mã refer la ziduri de sprijin, infrastructurã rutierã ºi asfalt. Însã, acestea vor începe în primãvara anului viitor, pentru cã nu mai avem timp sã începem anul acesta”, ne-a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul Vest Valea Jiului. “ Ni s-a promis cã la anul acest drum va fi prins în reparaþii ºi chiar a fost aprobat un împrumut de consilierii judeþeni pentru drumul de la Straja ºi Pasul Vulcan”, a precizat ºi Emil Pãrãu. Luiza ANDRONACHE

6

Cronica Vãii Jiului |Luni, 15 octombrie 2012

Actualitate

entru cã, timp de 4 ani, nu a reuºit sã treacã în dreptul activitãþii sale parlamentare aproape nici o iniþiativã menitã sã ajute, într-un fel sau altul, populaþia din Valea Jiului, actualul deputat PSD Cristian Resmeriþã prezintã în media localã, cu surle ºi trâmbiþe, un proiect de lege pe cât de necesar, pe atât de nerealist ºi populist.

P

Deputatul Resmeriþã vrea ca, în ultimele luni din mandatul sãu, sã obþinã acordul Parlamentului pentru un proiect de lege care vizeazã modificarea sistemului unitar de pensii, în favoarea pensionarilor din sectorul minier. Principalul competitor al deputatului Resmeriþã în alegerile legislative din acest an, Constantin Brânduºe, candidatul ARD pentru Camera Deputaþilor în Colegiul Vest Valea Jiului, este de pãrere cã iniþiativa legislativã a deputatului Resmeriþã este, în esenþã, una bunã, dar în acelaºi timp, este

Constantin Brânduºe:

“Problemele minerilor ºi pensionarilor mineri nu trebuie tratata ecu populism, ci cu realism”

una tardivã ºi nesustenabilã. Adicã, într-un cuvânt, o temã populistã. Brânduºe apreciazã cã legea iniþiatã de Cristian Resmeriþã ar însemna o creºtere de 50% a pensiilor pentru foºtii mineri. “Cu toþii ne dorim ca pensiile minerilor noºtri sã creascã, dar a vorbi astãzi, în contextul socio-economic pe care-l travereseazã nu doar România, ci întreaga lume, despre o majorare a pensiilor cu 50% pentru o anumitã clasã profesionalã este o mare pãcãlealã. Demersul populist al deputatului Resmeriþã este demonstrat chiar de politica Guvernului

socialist condus de ºeful de partid al acestuia, care nu a reuºit nici mãcar sã-ºi onoreze obligaþia asumatã faþã de bugetari privind reîntregirea salariilor în acest an, decât cu 8%, asta în condiþiile în care inflaþia calculata de BNR la septembrie 2012 este deja de 5,33%, fapt care face ca, în realitate, aceastã creºtere salarialã sã fie doar o simplã iluzie, o firmitura deghizatã în pâine.” Tot o iluzie, este în opinia candidatului ARD pentru Camera Deputaþilor, ºi acest proiect de lege iniþiat de actualul deputat al Colegiului Vest Valea Jiului. “Legea propusã

COLÞUL LUI DENIS

de deputatul Resmeriþã este incompletã, pentru cã nu dã nici o perspectivã pozitivã altor categorii similare din industria minierã, cum sunt, de exemplu cei disponibilizaþi sau cei care trec în ºomaj, ca urmare a reorganizãrii activitãþii CNH. Cred cã o scãdere a stagiului de cotizare de la 30 de ani la 28 de ani sau, poate, gradual la cel mai puþin 25 de ani, reflectat la realitatea economica actuala, ar fi fost mult mai realistã ºi ar fi dus la o creºtere a pensiilor cu o perspectivã mai bunã, luând în calcul ºi o recalculare dupã 2 ani cu scaderea a inca 2-3 ani de cotizatie.

Poate aceasta ar fi fost o soluþie legislativã cu adevãrat în sprijinul minerilor pensionari, deoarece ar fi avut ºanse mult mai mari de realizare”, a declarat Constantin Brânduºe. Acesta spune cã va prezenta, în scurt timp, propria sa iniþiativã în domeniu, elaboratã cu responsabilitate în urma consultãrilor cu specialiºtii ARD din domeniul legislaþiei muncii, cu sindicatele ºi patronatele din minerit ºi energie, o iniþiativã care, îmbrãcatã corespunzãtor ºi nepopulist în forma unui proiect legislativ, va avea mult mai multe ºanse de a fi votatã de viitorul Parlament al þãrii, nefiind doar un bolovan aruncat în apã pentru a culege, prin amãgirea pensionarilor, voturile acestora. În ceea ce priveºte iniþiativa lansatã acum de deputatul Cristian Resmeriþã, Brânduºe este de pãrere cã aceasta nu are decât un pur scop propagandistic, intersul pentru minerii Vãii Jiului fiind, în ultimii 4 ani, doar mimat de deputatul în funcþie. “Dacã

domnului deputat Resmeriþã i-ar fi pãsat cu adevãrat de minerii Vãii Jiului ºi drepturile acestora, sau de pensionarii mineri ºi de drepturile acestora, poate cã, în timpul inactivului sãu mandat de parlamentar ar fi susþinut de la tribuna Camerei Deputaþilor, mãcar de formã, soluþiile prezentate public, nu o datã, de reprezentanþi ai sindicatelor sau alte voci autorizate, în legãturã

cu viitorul mineritului, al minerilor ºi al pensionarilor din acest sector. Domnia sa a preferat însã sã-ºi vadã de interesele personale, ba chiar sã stea bine-merci în grevã parlamentarã în timp ce la Camera Deputaþilor se discuta pe tema Legii Pensiilor, decât sã susþinã introducerea în lege a amendamentelor necesare pensionarilor care l-au trimis în Parlament.” Având în vedere aceste consideraþii, Constantin Brânduºe spune cã locuitorii din Vulcan, Lupeni ºi

Uricani vor trebui sã fie mai atenþi atunci când vor vota la alegerile din decembrie 2012 pentru a nu trimite în Camera Deputaþilor un politician care, doar o datã la 4 ani, promite verzi ºi uscate, ci un om care cunoaºte realitãþile zonei ºi este capabil sã ducã problemele oamenilor , spre rezolvare, în Parlamentul României. Lucru pe care, în 4 ani, Cristian Resmeriþã nu a dovedit cã este capabil sã-l facã. Tiberiu VINÞAN

Monopol pe merele elevilor hunedoreni erele elevilor, M monopolizate de o firmã. Consiliul Judeþean Hunedoara a atribuit contractul pentru furnizarea fructelor elevilor din clasele I-VIII. Contractul a fost divizat pe mai multe loturi, adicã în funcþie de zonele judeþului, însã licitaþia a fost câºtigatã de o singurã societate. Este vorba de o firmã din Cãlan, numitã Prioritar IMPEX. Contractul are o valoare de 738.229 de lei fãrã TVA. Distribuirea fructelor trebuie sã înceapã abia din luna noiembrie a acestui an. Furnizare merelor pentru elevii din clasele I-VIII care frecventeazã învãþãmântul de stat ºi privat autorizat/acreditat, din judeþul Hunedoara, pentru anul ºcolar 2012-2013. Este vorba de

31414 mere/zi x 94 de zile (în anul ºcolar 2012-2013) = 2.952.916 porþii de mere.

P

robleme cu cornul

Distribuirea cornului a fost întârziatã din cauza unor contestaþii care au fost depuse în cursul procedurii de licitaþie. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara spun cã au rezolvat problema ºi în cel mai scurt timp va fi reluatã furnizarea cornului în ºcoli. Raul IRINOVICI

estea bunã este cã druV mul spre Staþiunea montanã Straja va fi com-

Actualitate 7

rei oraºe din Valea Jiului ºi alte trei din þarã, vor beneficia de un finanþare într-un proiect pilot, sponsorizat în mare parte de Organizaþia Naþiunilor Unite. La Petroºani, deja se lucreazã în acest sens.

T

Petroºaniul se aflã pe lista celor 6 oraºe din România care au norocul ca de anul acesta sã beneficieze de un program derulat de ONU, ce vizeazã realizarea mai multe studii privind reabilitarea termicã a clãdirilor. Starul acestui proiect s-a dat deja. „ Programul are o sumã totalã pentru 2012 – 2013 de 3 milioane de dolari Prin acesta se încearcã sã se realizeze toate proiectele privind anveloparea de blocuri Deci, una din componentele programul este aceea de realizare a studiilor, a documentaþiilor necesare, pentru a se putea face procedura de licitaþie la fiecare bloc. De exemplu, ce materiale se pun pen-

Proiect pilot în Valea Jiului tru construirea unei ºarpante, ce materiale se pun pentru anveloparea blocului ºi cam cât ar costa. Toate rezultã din aceste studii. Ori pe noi, primãria, din bugetul local, oarecum ne îngrãmãdeau aceste sume, pentru cã erau destul de mari. Acum, vom încerca, atât anul acesta, cât ºi anul viitor, sã facem toate blocurile din Municipiul Petroºani ºi deja am transmis listele la Bucureºti, sã ni le facã prin acest program”, a declarat Lucian Dragomir, ºef SPADPP – Primãria Petroºani. De altfel, unul dintre blocurile care urmeazã sã fie anvelopat cu materiale inedite, ca fiind unul pilot în acest proiect, este din zona centralã a Petroºaniului, chiar de lângã primãrie. “Ca ºi studiu vor sã izoleze ei un bloc, pentru a ne arãta cum se izoleazã în afarã ºi care sunt principiile ºi metodele de izolare. La noi, izolarea se face prin poliestiren, dar ei vor sã deschidã o mini fabricã,

Luiza ANDRONACHE

Drumul spre Straja, în aºteptarea reparaþiilor

plet reabilitat, însã vestea proastã este cã doar anul viitor. În prezent, aici se circulã cu dificultate din cauza zecilor de gropi ºi cratere. Mergând spre Staþiunea Straja, practic nu ai cum sã ocoleºti zecile de gropi, unele chiar foarte mari ºi adânci. Drumul, deºi unul practic inaugurat acum câþiva ani, s-a deteriorat în ultima vreme din cauza mai multor factori. „ Sunt foarte multe gropi, iar drumul aratã rãu începând din primãvarã, pentru cã a fost ºi o iarnã grea ºi nu sau fãcut plombãrile care sunt necesare. Dacã se fãceau, poate nu arãta în acest hal. Poate un pic de vinã o au ºi utilajele grele care circulã pe acest drum, atâta timp cât sunt lucrãri în Straja ”, a declarat

iar aici trebuie sã vedem în ce oraº vor, pentru materiale care sunt bio. Se încearcã varianta unui material ca lâna de oaie. Astfel, ei pot sã finanþeze inclusiv aceastã mini întreprindere care se poate face, pentru cã au ºi acest capitol inclus. Noi am fãcut deja demersurile, am transmis niºte parcele de teren, pentru a vedea unde ar putea fi poziþionatã, dar acest lucru îl vom discuta spre sfârºitul anului 2013 ”, a mai declarat Lucian Dragomir. Celelalte douã oraºe din Valea Jiului care mai sunt incluse în acest plan sunt Vulcan ºi Petrila. La Vulcan, angajaþii primãriei au transmis cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, care gestioneazã fondul de finanþare, ideile lor de proiecte privind clãdirile care sã fie reabilitate termic ºi nu numai.

investitorul Emil Pãrãu. Însã, promisiuni cã drumul va intra complet în reabilitare existã din mai multe pãrþi. Lucrãrile sunt estimate pentru sfârºitul sezonului de schi 2012 – 2013. “ Existã în acest moment banii necesari pentru ca drumul ce

leagã Lupeniul de Straja sã fie reabilitat în proporþie de 100%, iar aici mã refer la ziduri de sprijin, infrastructurã rutierã ºi asfalt. Însã, acestea vor începe în primãvara anului viitor, pentru cã nu mai avem timp sã începem anul acesta”, ne-a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul Vest Valea Jiului. “ Ni s-a promis cã la anul acest drum va fi prins în reparaþii ºi chiar a fost aprobat un împrumut de consilierii judeþeni pentru drumul de la Straja ºi Pasul Vulcan”, a precizat ºi Emil Pãrãu. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 octombrie 2012

8 Traditii n cazul sãrbãtorii Sf. Paraschiva, 14 octombrie, se suprapun douã sãrbãtori, una precreºtinã ºi una creºtinã.

Î

Sinonimia Sf Paraschiva (creºtinã) – Sf Vineri (precreºtinã), cunoscutã pretutindeni în þarã, este întâlnitã, desigur, ºi la momârlani: „Când bucatele de prin grãdiniþele din preajma colibelor sunt strânse ºi depozitate în gropi, special sãpate ºi amenajate sub pãmânt ca niºte mici beciuri, sau transportate acasã, apoi când ºi prunele sunt culese ºi golite în butoaie ºi putini, toatã suflarea – oameni ºi animale – se îndreaptã cãtre gospodãriile din sate, adicã tunã acasã refãcând, a rebours, drumul de astã-varã, când momârlanii urcau, adicã, dupã spusele lor, ieºeau cu vitele la pãdure. Din miezul toamnei (14 octombrie, Sfânta Paraschiva, cunoscutã în popor ºi sub denumirea de Vinerea Mare), toatã partea miºcãtoare a gospodãriei se instala acasã, pregãtindu-se pentru iarnã.” afirmã Ioan Lascu în Vara la colibã. Cercetãtorii au stabilit cã numele de Paraschiva are semnificaþia de „Vineri” în limba greacã, dar sãrbãtorirea Sfintei Vineri ar proveni din cultul zeiþei romane Venus. În folclorul românesc i s-au adãugat, desigur, semnificaþii ºi credinþe noi. Despre tradiþiile legate de sãrbãtorirea Sfintei Vineri, Nicoleta Gãleteanu a afirmat în Tradiþii ºi superstiþii de Sf. Paraschiva: „Ziua “Sfintei Vineri de Toamnã”, cum mai este numitã în popor, este praznic al morþilor pomeniþi, motiv pentru care se împart lipii, vin ºi must nou. Praznicul impune însã ºi interdicþii în aceastã zi, pe care oamenii satelor continuã sã le respecte. Aºadar, de Sfânta Paraschiva se þine post ºi nu se lucreazã, nici la serviciu ºi nici în casã, pentru a te feri de pericolul durerilor de ochi ºi de cap. La þarã, bãtrânii nu fãceau nici focul în aceastã zi. De asemenea, pe 14 octombrie nu se spalã ºi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mânã. Fetele þineau la aceastã superstiþie pentru a rãmâne cinstite, iar bãtrânii, pentru belºug. Ea apare în vise ºi împãrtãºeºte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectã avertismentele ei. De Sfânta Paraschiva se þine post, dar nu se consumã pepene roºu ºi poame negre. Tot în aceastã zi se poate prezice vremea: dacã ziua de 14 octombrie este frumoasã sau mohorâtã, tot aºa vor fi ºi celelalte sãrbãtori de peste an. Iar dacã zilele de toamnã de pânã acum nu au fost ploioase, este

Sfânta Paraschiva (Vinerea Mare)

semn cã iarna se va lãsa curând. Pentru anticiparea vremii, oamenii se ghidau dupã semnificaþii pastorale. (…) În mitologia româneascã, “Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentã, justiþiarã, este imaginatã în chip de vãduvã foarte bãtrânã ºi aducãtoare de nãpastã, iar când devine ocrotitoare, poartã chipul unei bãtrâne veghetoare la sãnãtatea oamenilor ºi la fertilitate (…) care protejeazã femeile cãsãtorite ºi pe care le ajutã la naºtere, care cãsãtoreºte fetele ºi poartã de grijã animalelor sãlbatice.” Dar, din ce în ce mai mult, Sf. Paraschiva este sãrbãtoritã ca sfântã creºtinã. Despre ea feþele bisericeºti afirmã în www.calendarortodox.ro/luna/octombrie: „Cuvioasa ºi pururea pomenita Parascheva, s-a nãscut într-un sat al Traciei, numit ºi din vechime ºi acum Epivata. Pãrinþii fericitei erau de neam bun ºi mãriþi, înavuþiþi cu foarte mulþi bani ºi averi; mai mult însã îi mãrea ºi îmbogãþea drept cinstirea lui Dumnezeu ºi a fi ºi a se numi creºtini. Aceºtia dar, aducând la luminã pe cuvioasa, întâi au renãscut-o prin scãldãtoarea cea dumnezeiascã, apoi pe cale înaintând, o învãþarã toatã îmbunãtãþirea ºi aºezarea cea dupã Dumnezeu; iar dupã ce a trecut al zecelea an, des mergea cu maica sa la biserica Preacuratei Nãscãtoare de Dumnezeu ºi a auzit aceste dumnezeieºti binevestiri: “Cel ce voieºte a veni dupã Mine, sã se lepede de sine ºi sã ridice crucea sa ºi sã urmeze Mie”. Îndatã toatã a fost cuprinsã de aceasta ºi ieºind din bisericã, întâlnind un sãrac, ascunzându-se de maica sa ºi dezbrãcând hainele strãlucite ºi luminate ce purta, le-a dat lui ºi

ea a îmbrãcat pe ale aceluia, luându-le pe acestea cu oarecare meºteºugire înþeleaptã. Iar dupã ce a venit acasã ºi au vãzut-o pãrinþii într-un astfel de chip s-au îngrozit ºi au bãtut-o ca sã nu mai facã aºa. Ea însã nu numai de douã ori, ci de trei ori, ºi de multe ori, se zice cã dezbrãcând hainele sale, le-a dat sãracilor, întru nimic socotind pentru aceasta, ocãrile, îngrozirile ºi nesuferitele bãtãi ale pãrinþilor. ªi acestea, adicã în casa pãrinteascã, erau ca niºte preîntâmpinãri ale roadelor ce mai pe urmã erau sã odrãsleascã în ea ºi pãºiri spre trecerea peste om. Apoi, fiindcã nu mai putea suferi durerea duhului în suflet, fãrã ºtirea pãrinþilor ºi a celor de un sânge cu ea, ºi a mulþimii slugilor, a ajuns la Constantinopol, unde gustând toate bunãtãþile cele dupã Dumnezeu, îndestulându-se de dumnezeieºtile ºi sfinþitele biserici ºi moaºtele sfinþilor ºi fiind binecuvântatã de sfinþii bãrbaþi cei de acolo ºi întãrindu-se cu rugãciunile lor, a ieºit din cetate ºi a trecut în Calcedon de cealaltã parte ºi de acolo a venit la Iraclia din Pont, cãlãtorind cu picioarele sale. Iar pãrinþii ei înºiºi ºi prin alþii (cã nevoia este lesne iscoditoare), mult trudindu-se ºi locuri din locuri schimbând ºi cetãþi ºi sate cãlcând ºi neaflând-o, s-au întors acasã. Iar preafericita fecioarã venind la Iraclia din Pont ºi sosind la un oarecare locaº dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu ºi intrând în el cu bucurie duhovniceascã, s-a aºezat pe pãmânt ºi l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat ºi prin ruga sa umplându-se de har, cinci ani întregi a petrecut cu rãbdare într-acest sfânt locaº, tot felul de îmbunãtãþiri sãvârºind; cãci întru rugãciunile de toatã noaptea fãcea stãri statornice ºi de diamant, ajunãri neîncetate, bãtãi în piept, þipete, tânguiri cu lacrimi nestinse, iar culcarea jos pe faþa pãmântului, cine dupã vrednicie va povesti; obiceiul smerit, cugetul cumpãtat, curãþenia inimii ºi plecarea ei spre Dumnezeu. Iar acum din destul de acestea desfãtându-se a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau sã o ducã la Ierusalim; cãci aceastã dorinþã o avea ºi ruga pe Dumnezeu ºi pe Maica Lui de aceasta. Deci aºa pregãtitã a

ieºit din bisericã ºi îngrãditã cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim ºi îndestulându-se de toate cele sfinte ºi bune ale Ierusalimului, unde ºi blândele picioare ale Mântuitorului meu Hristos au cãlcat” ºi sãturânduse ºsi zburdând prin pustiul Iordanului ca o pasãre, a nimerit la o viaþã cinstitã de cãlugãriþe pustnice ºi aci a intrat. Însã cât s-a nevoit aci, prin care pe vrãjmaºul diavol pânã în sfârºit l-a stins, care mai înainte cu ispite multe ºi de tot felul a nãvãlit asupra ei, neputând a le da în scris toate, puþine oarecare din ele spre pomenire vom adãuga aci. Bãuturã întrebuinþa apa de izvor, ºi de aceasta foarte puþina; trebuinþa aºternutului o împlinea o rogojinã, iar îmbrãcãmintea era o hainã ºi aceasta foarte zdrenþãroasã, cântarea pe buze neîncetata, lacrimile de-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful îmbunãtãþirilor, smerita cugetare le cuprindea pe toate acestea. Deci mulþi ani rãbdând în arãtata mânãstire a cãlugãriþelor ºi nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, plinind al douãzeci ºi cincilea an al vârstei, a ieºit de aci ºi a venit la Ioppe ºi intrând într-o corabie a început a pluti pe calea ce ducea spre casã, ºi a ajuns cu corabia la limanul patriei sale dupã ce a suferit multe primejdii ale sfãrâmãrii de corabie, în mare. Apoi pururea pomenita a venit la Constantinopol, ºi dupã ce a cercetat dumnezeieºtile locaºuri ºi pe sfinþii bãrbaþi a plecat ºi a venit la oarecare sat anume Calicratia ºi acolo la biserica sfinþilor ºi întru tot lãudaþilor Apostoli s-a sãlãºluit, nesocotind petrecerea pãrinþilor de bun neam ºi batjocorind înþelepþeºte uneltirile vicleanului înºelãtor. Deci doi ani a petrecut acolo neîntinata porumbiþã ºi din potopul acestor curgãtoare zburând a odihnit cortul ceresc, încredinþând sfânt sufletul sãu mâinilor îngereºti ºi prin ei locaºurilor celor veºnice ºi dumnezeieºti; iar trupul cel din pãmânt ºi înfrumuseþat cu dumnezeieºti îmbunãtãþiri l-a ascuns în pãmânt. Multã vreme dupã aceasta a trecut ºi cineva, rãu cheltuind viaþa ºi

obºteasca datorie împlinind, a fost îngropat aproape de cuvioasa; dar ea n-a vrut a-l suferi, prea viteaza; ci oarecãruia din bãrbaþii sfinþi arãtându-se în vis: “Ridicã, i-a zis, trupul acesta ºi-l aruncã; cã soare fiind ºi luminã nu pot suferi întunericul ºi murdãria”. Însã zãbovind acel dumnezeiesc bãrbat, divina arãtare a cuvioasei socotind-o vedere obiºnuitã, sau vis normal, ºi a doua, ºi a treia iarãºi sfânta l-a strigat ºi cumplit l-a îngrozit. ªi dupã ce cãlugarul ºi-a venit în sine dupã cum se cuvine ºi din numele cuvioasei, care îi arãta cu degetul locul, prea degrab s-a sculat ºi cu sârguinþã a descoperit poporului vedenia de acolo, care cu toþii obºteºte alergând ca la o vistierie foarte înavuþitã au sãpat pãmântul. Iar dupã ce s-a apropiat de sicriu, se umplea de mireasmã, ºi acel sfânt trup al cuvioasei aflându-l întreg cu totul pãzit, cu mâini cucernice l-au adus în biserica Sfinþilor Apostoli, umplând aerul de mirezme ºi tãmâieri ºi cântând dumnezeieºti psalmi. Însã câte minuni a sãvârºit dupã aºezarea moaºtelor ei aici, Dumnezeul minunilor prin ea ºi pânã acum sãvârºeºte, cu neputinþã este în scris a le da; cãci covârºesc, ca sã zicem aºa ºi numãrul stelelor ºi nisipul mãrii. De vreme ce vindeca ºchiopi, surzi, ciungi, ologi ºi tot felul de boli, încã ºi cele atingãtoare de moarte; ºi în scurt a zice, depãrteazã toatã neputinþa nevindecatã, numai cu atingerea raclei, care nu înceteazã, nici va înceta, îmbelºugat a vãrsa tãmãduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamãrit-o.” La momârlani, ca în întreaga lume creºtinã, Sf. Paraschiva este sãrbãtoritã ºi cinstitã cum se cuvine, ziua de 14 octombrie fiind consideratã o mare sãrbãtoare. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN

cþiunea caritabilã intitulatã generic „Un milion de stele” a ajuns ºi la Petroºani. Zeci de oameni au venit sã aprindã o „stea” pentru a ajuta un suflet sãrman.

A

Candelele solidaritãþii s-au aprins în Transilvania. Peste 6.000 de persoane au spus prezent ºi au stat alãturi de voluntarii Caritas, care au strâns

Actualitate 9

Stele aprinse la Petroºani ºi în Transilvania 35.180 de lei pentru familiile nevoiaºe. Localitãþile Un milion de Stele: Sfântu Gheorghe: 1320 lei Alba Iulia: 1400 lei Petroºani: 1573 lei Bretcu: 1042 lei Cristuru Secuiesc: 1.430 lei Carta: 711 lei Odorheiu Secuiec: 2.456 lei Miercurea Ciuc: 5.516 lei

n data de 14 octombrie, când se sãrbãtoreºte Sf. Paraschiva, în zonele momârlãneºti, se sãrbãtoreºte ºi Nunta oilor, tradiþie care þine de rânduielile pãstoreºti. Pentru a se asigura pe viitor turme frumoase ºi sãnãtoase, cu gestaþia la timpul optim, trebuiau cunoscute ºi respectate tradiþii vechi, verificate în timp. Nunta oilor þine de astfel de tradiþii, mai mult de practicã a pãstoritului decât de un ansamblu de rituri ale fertilitãþii, deºi, din exterior, cercetãtorul le poate subsuma unor astfel de rituri.

Î

„Spre deosebire de Anul Nou Agrar care debuteazã primãvara, (afirmã Marcel Lapteº, în Nunta oilor, ), Anul

Pastoral începe toamna, cu împerecherea ºi gestarea animalelor, ovine ºi caprine. La mijlocul lui Octombrie, de Sfânta Parascheva, (în data de 14) comunitãþile de ciobani sãrbãtoresc Nunta Oilor sau Nãpustitul Berbecilor, în zonele etnofolclorice hunedorene, þinându-se cont de o ges-

Vlãhiþa: 1690 lei Lueta: 2345 lei Gheorgheni: 1976 lei Remetea: 955 lei Tg. Mureº: 7.880 lei Sîngeorgiu de Mureº: 1.136 lei Sovata: 3.750 lei Zeci de oameni s-au oprit vineri searã la Petroºani sã aprindã o lumânare. A fost gestul de solidaritate umanã, creat din dorinþa de a ajuta. Voluntarii de la Caritas Petroºani au montat cortul în zona centralã din localitate, lângã Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu ºi au împãrþit lumânãri aprinse. „E un gest pe care noi îl facem al treilea an. Aºteptãm oamenii dornici sãdea o mânã de ajutor celor nevoiaºi,pentru cã fiecare lumânare cumpãratã ºi aprinsã în parc, va ajuta un om sãrman”, spun voluntarii Caritas. Alãturi de voluntarii care au încercat sã încãlzeascã atmosfera, pe un frig pãtrunzãtor, au venit ºi o mulþime de tineri, dar ºi preotul Gabriel Pârlea. „Am venit alãturi de voluntarii de la

Caritas sã rostim împreunã o rugãciune pentru toþi cei care s-au gândit azi sã ne fie alãturi”, a spus preotul Gabriel Pârlea. „Am cumpãrat o lumânare ºi

am aprins-o. E un gest minunat pe care îl fac tinerii aceºtia ºi am înþeles cã banii vor merge la familiile nevoiaºe. E foarte frumos! Cinste lor!”, spune o doamnã care

N u n t a o i l o r, s l o b o z i t u l (nãpustitul) berbecilor

a aprins vineri seara o lumânare la Petroºani. ªi la fel ca ea, la acþiune a participat ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, încântat de acþiunea ce are loc în mai multe oraºe din þarã. Diana MITRACHE

Bat clopotele în dungã - Cronicã rimatã Bat clopotele schitului în dungã, nici o speranþã n-avem pentru mâine, românul se închinã sã ajungã la sare ºi la codrul mic de pâine. Se-ntorc istorii negre: vin tãtarii?! oh, migratorii suntem noi, românii... migrãm plângând: vin hoþii! vin avarii cei daþi cu glaspapir în podul mâinii! Bat clopotele-n dungã, baci Ioane suntem ca-n lagãr între represalii, aproape douãzeci de milioane ce ºtim: aleºii pentru þarã sunt vandalii! Bat clopotele-n dungã, nea Vasile, crapã pãmântul, nu avem nici apã, lacrimi de-acid, cazone ºi civile cad peste colþul ascuþit de sapã. Bat clopotele-n dungã, plânge Þara, noi ne rugãm în Brumãrel de ploaie – de luni întregi ne-a nãpãdit Sahara – de secetã vom face-o iar de oaie.

taþie de 21 de sãptãmâni pânã în luna martie când lupii nu ies încã. (…) Pregãtirea pentru iernatul oilor era o etapã a bunului mers al vieþii ºi al treburilor de mare importanþã ºi era respectatã cu stricteþe în Þinutul Pãdurenilor, în satele Jieþ, Lunca, Rãscoala ºi Cimpa, populaþie care se ocupã preponderent de creºterea oilor. Iatã ce ne spune Nicolae Gãlãþean, cunoscut cioban, Nicu al’ lui Moian – dupã poreclã: „cele mai bune oi le dãm la berbecuþi sã avem în primãvarã miei frumoºi ºi sãnãtoºi”. În Þara Haþegului, ritualul Nunþii oilor era respectat din moºi – strãmoºi, aºa cã „de la Sfânta Cruce ºi pânã la mijloc de brumãrel (octombrie – n.n.) se sloboade berbecii în turmele de oi cã-i vremea a mai fainã de prãsilã; la noi sã zâce cã-i nãpustitu’ berbecilor pe oi”

afirmã un cioban, Bãluºe Petru, din Fizeºti, comuna Pui, într-o discuþie la o nedeie pãstoreascã de la Porumbelul. Momentul calendaristic al Nunþii Oilor era ºi un bun prilej pentru organizarea turmelor pentru iernatul transhumant; în unele locuri, începerea coborârii oilor în zonele de iernat ºi a organizãrii unor târguri de toamnã cu specific pãstoresc.” De nunta oilor se fac ºi preziceri despre vreme. Astfel, dacã oile sunt gãsite dormind grãmadã, se considerã cã acesta e semn de iarnã grea. Dacã însã oile dorm rãsfirate, se considerã cã acesta e semn de iarnã uºoarã, începând din ziua nunþii oilor. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN

Bat clopotele-a jale ºi ne doare de lipsuri ºi de gol în zona frunþii, necazul e din ce în ce mai mare: gândim prea scurt, în necesarul burþii!... Deci, creºte preþul iarãºi la pãpicã, creºte curentul, gazul ºi transportul... bat clopotele-n dungã, Victoricã! ia spune, cine-o sã îngroape mortul? Ioan Dan BÃLAN