Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 230
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 octombrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Departament secret la SRI
Paranormalii lui George Maior ºi atacul energetic din mediul politic!
Petrila - când felinarele se sting…
unt în Petrila ºi îþi transmit salutãri din întuneric. Merg cu maºina ºi am 10 km la orã cã nu cunosc drumul…”, ”Mã duc repede sã-mi întâmpin copilul cã vine de la bunici ºi e întuneric de nici nu ºtiu cui sã-i mulþumesc dacã îi dã cineva în cap.
”S
>>> PAGINILE 8-9
Derby-urile electorale din judeþul Hunedoara
udeþul Hunedoara J este primul în care principalele blocuri electorale ºi-au stabilit candidaþii. >>> PAGINILE 8-9 Parlamentarii la raport
Iatã ce activitate au avut deputaþii hunedoreni stat cuminte timp de 4 ani într-un fotoliu cãlduþ din Camera Deputaþilor.
A
>>> PAGINILE 8-9
Raj Tunaru, candidat la Senat pe colegiul BradOrastie-Valea Mureºului aj Tunaru, în cãrþile pentru Senat. Întors la începutul acestui an din America, dupã ce ºi-a ispãºit o pedeapsã cu închisoarea pentru violenþã domesticã, Raj Tunaru s-a înscris la scurt timp în PP-D...
R rganigramã Serviciului Roman de Informaþii s-a îmbogãþit cu o nouã structurã formatã din O oameni paranormali, informeazã pesurse.ro. Site-ul citat susþine cã aceasta este cea mai secretã structurã din cadrul întregii instituþii, iar Departamentul „PSI” se aflã în directã subordine a lui George Maior.
>>> PAGINILE 6-7
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Am rãmas fãrã ascensoare n urmã cu 20 de ani, în blocurile din Valea Jiului, funcþionau aproape 200 de lifturi. În prezent, numãrul acestora s-a redus la doar vreo 40, cele care lipsesc fiind dezafectate.
Î
Dupã 22 de ani de la cãderea comuniºtilor, în zona Vãii Jiului, numãrul blocurilor de locuinþe care mai au un lift „de interior” este în descreºtere. Dintr-o situaþie deþinutã de cei care depaneazã lifturile, în prezent mai sunt funcþionale doar vreo 40 de ascensoare. Cele mai multe sunt în Petroºani ºi anume 38. În rest, în Uricani, Lupeni, Vulcan sau Aninoasa nu mai existã nici unul singur care sã meargã. Chiar dacã în Petroºani mai „circulã” 38 de lifturi, trebuie precizat faptul cã în anul 1989 numãrul celor care funcþionau era de 64. În acelaºi timp, în urmã cu 20 de ani, în Vulcan funcþionau 63 de lifturi (0 în prezent), 10 în Petrila ºi 52 (0 în prezent), în Lupeni. De altfel, la Lupeni, au fost 10 lifturi nou-nouþe care în doar doi ani au fost furate piesã cu piesã. Bineînþeles, acestea au fost montate înainte de anul 1989. Maximilian GÂNJU
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Vineri 12.10.2012
DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 FamiliaDA
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:45 14:00 15:15 15:30 16:30 17:30 amarã 18:30 19:15 20:45 21:45
Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Grupul Vouã (r) Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Aventurile lui Sinbad American Cinema Dragoste dulceªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Reuniunea criminalã 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Fiul lui Rambow 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Feþe în mulþime 22:30 Iluzionistul 0:45 Feþe în mulþime (r)
Prima TV 9:30 O altã viaþã (r) 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 La limita dintre jurisdicþii
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 22:30 Copiii spun lucruri trãsnite (r)
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Campania Biblionet: Recea - Cristur 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Un fenomen cultural fãrã frontiere - Vaillant-Pif 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Telejurnal 20:00 Studio fotbal
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Poliþiºtii bãtãuºi de la Uricani, cercetaþi penal C ei doi poliþiºti din cadrul Poliþiei Oraºului Uricani acuzaþi de un localnic cã l-au bãtut cu bestialitate în secþie sunt cercetaþi penal de procurori.
Fiind vorba de ofiþeri judiciariºti, poliþiºtii acuzaþi de un bãrbat de 31 de ani din Uricani, cã l-au bãtut pânã l-au desfigurat, sunt cercetaþi penal de cãtre procurori. „În cazul de la Uricani este un dosar penal, însã fiind vorba de ofiþer de Poliþie Judiciarã, cercetãrile sunt efectuate sub coordonarea Parchetului de per lângã Curtea de Apel Alba”, a explicat Adriana Voina din cadrul Biroului de Presã al
IPJ Hunedoara. Cercetarea poliþiºtilor încã n-a fost finalizatã de cãtre procurori, astfel cã pânã în acest moment ancheta paralelã derulatã de Inspecþia Internã a IPJ
A lovit-o pe trotuar ºi a fugit lovit o femeie pe trotuar ºi a fugit de la accident. Asta a fãcut un ºofer din Petroºani, care acum e cercetat de poliþiºti
A
Un bãrbat de 43 de ani s-a urcat la volanul maºinii sale, dar, atunci când a accidentat o femeie, a fugit cât a putut de repede. Omul era ºofer în momentul în care a pierdut controlul volanului, a accidentat o femeie de pe trotuar, dar nu a þinut cont de asta ºi a plecat mai departe,
nu s-a lãsat cu sancþiuni disciplinare pentru poliþiºtii suspectaþi de agresiune. Cei doi angajaþi ai Poliþiei Uricani sunt acuzaþi de Costel Stroe cã pe datat de 8 august a.c. a
ca ºi cum nimic nu s-a întâmplat. Poliþiºtii l-au identificat, dupã ce femeiea a fãcut plângere. “În data de 10.10.2012, în jurul orei 12:20, un bãrbat de 43 de ani, din Petroºani, conducea o autoutilitarã pe str. Vlad Þepeº din Petroºani, dar nu a adaptat viteza la condiþiile de drum ºi nepãstrând o distanþã lateralã suficientã faþã de trotuarul din paretea dreaptã a direcþiei de mers, a acroºat o femeie de 44 de ani, din Petroºani, care se deplasa pe trotuar, aceasta suferind leziuni uºoare. Dupã producerea accidentului, conducãtorul auto a pãrãsit locul faptei. În cauzã a fost întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunilor de vãtãmare corporalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului”, a declarat
fost bãgat cu forþa în sediul poliþiei unde susþine cã a mers sã depunã o reclamaþie, a fost acuzat de ultraj ºi apoi bãtut ore în ºir. Dupã ce a scãpat din mâna poliþiºtilor, a fost dus imediat la Spitalul Lupeni ºi de acolo, trimis de urgenþã la Petroºani. Pentru cã rãnile sale, majoritatea la cap ºi faþã, erau grave, a fost trimis la Deva, iar medicii de aici, dupã examene de specialitate, au decis cã trebuie dus la Timiºoara. Victima a suferit mai multe operaþii dupã ce a avut maxilarul rupt, iar medicii au constatat cã are nevoie da mai mult de o lunã de zile pentru îngrijiri medicale. Maximilian GÂNJU
Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Accidentul s-a produs din vina ºoferului care nu a adaptat viteza ºi acum va rãspunde în faþa legii ºi pentru vãtãmare corporalã, dar ºi pentru cã a fugit de la locul accidentului. (Diana MITRACHE) MITRACHE)
Teama de iarnã timpurie rigul care s-a lãsat în ultimele zile, i-a speriat pe locuitorii Vãii Jiului ºi în special pe vârstnici. Oamenii se tem cã va fi o iarnã timpurie ºi vãd ca ultimã soluþie de a trece peste frig, împrumuturile de la CAR.
F
Majoritatea celor care s-au împrumutat pentru a-ºi plãti dãrile cãtre stat sau facturile curente erau deja cotizanþi la cooperativele de credit, iar suma solicitatã, în mai toate cazurile de câteva sute de lei era acoperitã de depunerile lunare ale oamenilor. „Am depus lunar o sumã micã din pensie, atât cât am putut. La aproape trei milioane de lei cât am eu pensie, nu
poþi economisi prea mult. Am zis sã am ceva bani pentru zilele
grele sau pentru înmormântare, cã nici copiii mei nu sunt prea bogaþi, iar când o fi nevoie sã aibã pe ce pune mâna. Pãcatul cel mare e cã zilele grele au venit mai iute decât mã aºteptam, iar acum am fost nevoitã sã scot banii depuºi pentru a plãti impozitul pe locuinþã ºi pentru facturile
la cãldurã ºi apa caldã care or sã vinã de acum încolo”, a spus o pensionarã din Petroºani. În plus, la Petroºani, edilii au decis sã subvenþioneze ºi preþul la gigacalorie pentru toate familiile care sunt abonate la sistemul centralizat de încãlzire. Anul trecut, la Petroºani, peste 2600 de familii au beneficiat de ajutoare de încãlzire. Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gaze naturale, beneficiazã de ajutor lunar pentru încãlzire pânã la 262 lei lunar dacã au un venit mai mic de 155 de lei pe membru de familie, iar cei care se încãlzesc cu lemne sau cãrbuni, dacã au un venit de pânã la 155 lei primesc lunar un ajutor de 54 lei. Maximilian GÂNJU
Amenzi împãrþite la Aninoasa u furat cãrbuni, iar amenzile au început sã curgã la Aninoasa.. Cei vizaþi sunt oamenii din cartierul de case de la Iscroni, care sunt pãziþi de poliþie atunci cânt trec marfarele.
A
Din aceastã sãptãmânã, primãria împarte somaþiile de platã ºi cine nu achitã amenzile, ajunge în instanþã. Pânã atunci, nimeni nu mai furã cãrbuni. „Se încearcã sã se stopeze acest fenomen care nu aduce nimic bun. Poliþia e mereu acolo ºi pentru cã asta e în detrimentul tuturor unitãþilor miniere. De marþi am trimis somaþii ºi sperãm sã recuperãm amenzile pe care le au de achitat cei care au fost prinºi. Dacã nu, atunci îi trimitem în instanþã ºi vor ajunge sã rãspundã penal pentru faptele lor”, a precizat Adrian Albescu, viceprimarul din Aninoasa. Mai mult, administraþia chiar are în plan
sã-i mute pe locuitorii cartierului de case din Iscroni, undeva la blocuri, aºa încât sã le limiteze accesul la linia de cale feratã. „În continuare existã în discuþie proiectul pentru dumnealor, în zona Vulculeºt. Sperãm ca pânã la anul sã finalizãm birocraþia, sã demarãm lucrãrile”, mai spune Albescu. Împotriva hoþilor de cãrbuni din garniturile de tren s-au raliat poliþiºtii, reprezentanþii prefecturii ºi cei din administraþia localã , la care se adaugã ºi cei de la Compania Huilei, ori cei de la CFR. Toþi au fãcut front comun pentru a stopa furturile din vagoanele de huilã. Diana MITRACHE
4 Actualitate onfuzie între viaþã ºi moarte. Statistici îngrijorãtoare iasã la ivealã la Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. Mai mulþi hunedoreni au beneficiat în cursul acestui an de indemnizaþii. Pânã aici nu e nimic ieºit din comun, doar ca indemnizaþiile au fost acordate persoanelor decedate.
C
“La nivelul direcþiei pe parcursul acestui an au fost ºapte astfel de cazuri, pentru cinci persoane s-a acordat indemnizaþia aferentã gradului de handicap pentru o lunã în plus dupã data survenirii decesului ºi nu douã luni. Acest lucru se datoreazã faptului cã aparþinãtorii acelei persoane nu au prezentat certificatul de deces ºi nu au fãcut informarea asupra acestui eveniment, dar partea bunã este cã aceºti bani sunt în contul acestor persoane ºi se pot recu-
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Þarã „handicapatã”
Persoanele cu handicap locomotor chemate la Deva de la sute de kilometri
pera. Suma care urmeazã sã fie recuperatã ºi este în curs de recuperare este de douã mii de lei”, declara purtãtorul de cuvânt al DGASPC Hunedoara, Ionela Lazãr. Cei de la DGASPC Hunedoara spun cã colaboreazã ºi cu cei de la Evidenþa Populaþiei pentru a evita astfel de cazuri în care persoanele dece-
date beneficiazã de indemnizaþie. „Aceste situaþii, noi ne dorim ca instituþie sã fie cât mai puþine sau chiar deloc, în acest sens direcþia având proces de colaborare cu Direcþia de Evidenta a Populaþiei ºi lunar se verificã baza de date a persoanelor care deþin o indemnizaþie ºi cu persoanele care sunt în
baza de date a evidenþelor poliþiei în ideea în care sunt persoane care poate îºi mutã domiciliul dintr-o localitate în alta sau chiar dintr-un judeþ în altul”, mai spune Ionela Lazãr.
I
ndemnizaþii suspendate
Existã ºi hunedoreni care au diferite handicapuri însã care nu benefici-
azã de aceste indemnizaþii. De ce ? Pentru cã nu s-au prezentat la sediul Direcþiei pentru a fi evaluaþi, drept pentru care ei au pierdut idenmnizatiile. „În cursul anului trecut la nivelul direcþiei a avut loc o evaluare asupra persoanelor care prezintã probleme de sãnãtate ºi au un grad de handicap. La acel moment s-au fãcut instintari cãtre aceste persoane sã se prezinte la sediul direcþiei noastre cu o serie de documente care sã ateste starea lor de sãnãtate în prezent. Dintre persoanele chemate au fost douãzeci ºi patru de persoane care au refuzat sã se prezinte. În aceastã situaþie conform noilor reglementãri apãrute, direcþia a suspendat plata acestor indemnizaþii pânã când aceste persoane fac dovada situaþiei lor socialã, medicalã ºi psihologicã.
Din fericire, din aceste persoane s-au adresat instanþei ºi se afla pe rolul instanþei un proces. Noi speram din tot sufletul cã aceste persoane, prioritar, sã vinã cu documentele pe care le solicitã legislaþia din punct de vedere social, medical, psihologic, astfel încât sã se realizeze reevaluarea pe cale legislativã”, a încheiat purtãtorul de cuvânt al DGASPC Hunedoara. Mai mult decât atât, sunt cazuri în care persoanele cu handicap nu se pot prezenta la sediul Direcþiei la Deva din motive bine întemeiate. Au probleme locomotorii. Nu au unul sau ambele picioare. Însã legislaþia în vigoare îi obliga pe aceºtia sã se prezinte trimestrial la evaluare pentru cã inspectorii sã verifice dacã nu le-au crescu mâinile ºi picioarele. În evidenþele direcþiei existã 18.780 de hunedoreni cu grade de handicap grav ºi accentuat, iar aproximativ 1.500 dintre aceºtia sunt minori. Raul IRINOVICI
Sãnãtatea, la mâna „bolnavilor” necunoscãtori inci paturi pentru arºi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Valea Jiului este o zonã neagrã din punctul de vedere al accidentelor de muncã ce au loc în subteran.
C
De-a lungul timpului aici au avut loc numeroare accidente în mãruntaiele minelor, accidente în care au fost rãniþi mai mulþi ortaci. De cele mai multe ori ei au fost rãniþi, arºi, având nevoie de îngrijiri de specialitate. La Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt doar 5 paturi pentru arºi. Senatorul hunedorean, Cosmin Nicula a iniþiat o interpelare încã acum trei ani pentru realizare unei secþii de arºi în cadrul unitãþii medicale, însã rãspunsul care l-a primit la acea vreme a fost unul vag. “În ceea ce priveºte oportunitatea înfiinþãrii unei secþii de chirurgie plastic ºi reparatorie la Spitalul de Urgenþã Petroºani, în care sã poatã fi tratate arsurile grave ce pot fi provocate de accidentele din subteran, vã informãm cã în structura acestei unitãþi sanitare este aprobatã o
secþie de chirurgie plastic, microchirurgie reconstructive cu 25 de paturi, în cadrul cãreia existã un compartiment pentru arºi cu 5 paturi”, se aratã în rãspunsul oferit de ministrul Sãnãtãþii din anul 2009. Mai mult, reprezentanþii ministerului, considerau la acea vreme ca toþi factorii implicate trebuie sã intervinã cu rapiditate ºi eficientã în cazul unor accidente de muncã din subteran care sunt soldate cu rãnirea prin ardere a minerilor. “În contextual în care existã un risc ridicat de producere a accidentelor în subteran este necesar a fi dezvoltat pe plan de intervenþie, care sã fie urmat cu precizie, în primele 24-48 de ore
fiind crtitice, în ceea ce priveºte starea de sãnãtate a accidentaþilor. ªansele de supravieþuire ale victimelor sunt direct proporþionale cu viteza de reactive a tuturor instituþiilor care au responsabilitãþi în domeniu (Consiliul Local, Primãrie, Prefectura, ISU, Ambulanþã), iar programul de asistenþã trebuie sã evite întârzierile, confuziile, erorile”, se mai arãta în documentul Ministerului Sãnãtãþii. Asistenþa medicalã acordatã în astfel de situaþii necesitã o colaborare multicentricã ºi multidisciplinarã, alãturi de terapia chirurgicalã un loc important fiind ocupat de terapia intensivã. De precizat este faptul cã întrebarea lui Nicula
vine la scurt timp dupã producerea accidentului de muncã de la mina Petrila din anul 2008, accident în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri.
paturi la SUP, 2 mineri transportaþi la Bucureºti
5
În timp ce la Spitalul de Urgenþã din Petroºani existã cinci pãturi pentru arºi, cei doi mineri rãniþi în accidentul de muncã din acest an tot la Mina Petrila au fost transportaþi la Bucureºti la Spitalul de Arºi. Din nefericire, unul dintre aceºtia ºi-a pierdut viaþa la câteva zile dupã ce a fost internat la Bucureºti. Raul IRINOVICI
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Statistici ingrijorãtoare
Scurgerile de gaze, principala cauzã a exploziilor A
proape 900 de situaþii de urgenþã generate de scãpãri de gaze sau explozii ale gazelor combustibile. Conform statisticii Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã, la nivel naþional, în ultimii cinci ani au fost înregistrate 870 situaþii de
Sã vinã iarna! regãtirile de iarnã P încep ºi administraþiile locale din Valea Jiului fac stocuri. Primii care s-au aprovizionat pentru a ieºi din nãmeþi, în cazul în care va ninge, sunt cei de la Petroºani.
urgenþã generate de scãpãri de gaze sau explozii ale gazelor combustibile, majoritatea la locuinþele populaþiei. În urma acestor evenimente, 40 de persoane au decedat, iar alte 262 au fost rãnite. Cauza cea mai frecventã a scãpãrilor de gaze o reprezintã manevrarea incorectã a aparatelor alimentate cu gaz. În cadrul parteneriatului
“Împreunã pentru siguranþã”, încheiat în luna septembrie, E.ON ºi Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U) atrag atenþia cetãþenilor asupra modului de utilizare a aparatelor alimentate cu gaz (aragazuri sau sobe) ori de aprindere a arzãtoarelor, întrucât folosirea greºitã a acestora genereazã acumulãri de gaz, ce constituie o cauzã frecventã a exploziilor. „Fiecare dintre noi trebuie sã îºi însuºeascã ºi sã respecte în mod riguros instrucþiunile de utilizare a gazelor naturale ºi, totodatã, trebuie sã fim atenþi la manevrele pe care le facem atunci când vrem sã aprindem un aragaz sau o sobã alimentatã cu gaz. Toate aceste mãsuri sunt vitale pentru siguranþa noastrã ºi doar respectându-le putem evita
Investiþii de mediu la Mintia u ajutorul unei tehnologii speciale, deºeurile nepericuloase rezultate din procesele de ardere în cazanele Termocentralei de la Mintia vor fi transformate în rocã de cenuºã.
C
furare va fi trecut pe tehnologia ºlamului dens. În prezent, transportul deºeurilor de zgurã ºi cenuºã se realizeazã printr-un amestec format din o parte deºeuri ºi zece pãrþi apã. Noua tehnologie va folosi apa în cantitãþi egale cu deºeurile. Iar prin aplicarea noi tehnologii va creºte ºi stabilitatea depozitului de zgurã ºi cenuºã, dar va fi redus ºi impactul asupra mediului înconjurãtor. Potrivit datelor tehnice, prima etapã a proiectului a constat în amenajarea depozitului special, în timp ce a doua etapã prevede construirea a douã staþii de ºlam dens, precum ºi a sistemului de evacuare a deºeurilor ºi transportul acestora spre depozit. Proiectul trebuie implementat pânã în 2014. Car men COSMAN
Investiþia se cifreazã la aproape 97 de miloiaone de lei ºi este suportatã de cãtre beneficiar, adicã Termocentrala Mintia. Administraþia localã are un stoc de materiale antiderapante Termocentrala este obligatã ºi a pregãtit utilajele de sã renunþe la sistemul actual de deszãpezire. Mai trebuie doar evacuare ºi depozitare a sã ningã, pentru cã stocul va fi deºeurilor cu apã în exces ºi, ca chiar completat. „Se face atare, va implementa un proacum aprovizionarea cu mate- gram de transformare a riale antiderapante, care vor fi deºeurilor nepericuloase în rocã folosite la curãþarea strãzilor în de cenuºã. Sistemul de evacuare, sezonul rece. Pânã în acest transport ºi depozitare a zgurii, moment au fost aduse, la cenuºii ºi a produselor de desulSPADPP, 160 de tone de sare ºi 80 de tone de nisip ºi urmeazã sã se completeze pânã la 300 de tone de sare ºi Lucrãrile la ºoseaua ucrãri gata ºi 1.000 de tone de nisip. Avem nu tocmai. Aºa de centurã a municipiuºi utilajele necesare, iar aºa cum anul trecut am stat foarte se petrec lucrurile la lui Lupeni au fost finalizate. Asta dupã bine la deszãpezire, la fel va fi Lupeni, acolo unde aproape 3 decenii în ºi în acest an”, spune Nicu centura oraºului a Taºcã, Purtãtor de cuvânt al care pe acest drum s-a fost finalizatã, dar Primãriei din Petroºani. circulat cu greu ºi niciostratul de uzurã mai datã nu a fost asfalt, ªi în Lupeni lucrurile par sã aºteaptã fonduri. fie pregãtite de iarnã. decât niºte dale de Administraþia a concesionat acest serviciu cãtre firma de salubritate ºi toate atribuþiile revin acum acesteia. „Vara ei au atribuþia de a face curãþenie, a da cu mãtura ºi tot restul, iar iarna sã dea zãpada. Firma de salubritate se va ocupa ºi de stocuri, ca iarna sã nu fie probleme”, a spus Gabriel Lungu, administrator public al municipiului Lupeni. În plus, ºi celelalte administraþii din Valea Jiului fac eforturi pentru a achiziþiona sare ºi nisip, aºa încât, cel puþin la nivel declarativ, iarna nu ne va lua prin surprindere.
producerea de accidente cu urmãri atât de grave, precum exploziile“, a declarat Dl. Virgil Metea, Director General al E.ON Gaz Distribuþie. „De multe ori exploziile sunt urmate de incendii, ceea ce face ca operaþiunile de salvare a victimelor ºi bunurilor materiale sã devinã foarte dificile. De aceea, e mult mai uºor sã prevenim situaþiile dramatice ce pot duce la pierderi irecuperabile”, a declarat colonel Marcel Sorin Lucaciu, Inspectorul General al
Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U). O altã cauzã a exploziilor o reprezintã improvizaþiile ºi, de aceea, orice intervenþie sau modificare a instalaþiilor interioare de gaz trebuie sã fie realizatã exclusiv de personal specializat ºi autorizat în acest sens. Montarea ilegalã de racorduri la instalaþiile de gaz, precum ºi alte tipuri de improvizaþii duc, de cele mai multe ori, la pierderi umane ºi materiale. Raul IRINOVICI
Aninoasa aratã ca dupã bombardament raºul Aninoasa, seamãnã, în ultima vreme, cu frontul de luptã din Afganistan, unde periodic sunt bombardamente.
O
Drumul cãtre Aninoasa este unul de toatã praºtia, cum zice românul de rând. Nu de puþine ori s-au astupat craterele din carosabil, care începeau sã aducã mai mult a tranºee, însã acum, gropile au rãsãrit din nou, iar mai rãu
este cã vine ºi iarna, iar drumul pânã în oraº va fi unul chiar de coºmar. Explicaþia primarului din localitate este aceeaºi de ceva timp: cã se va asfalta, iar cã acum, traficul este deranjat din cauza lucrãrilor de introducere a canalizãrii. “Mie mi se pare normal sã se circule cu dificultate, pentru cã este o lucrare de anvergurã, care nu se face în fiecare an. Pentru introducerea canalizãrii, singura soluþie tehnicã datã de proiectant, este pe traseul actual al drumului. Dar, muncitorii vin foarte rapid cu lucrarea”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa Cã drumul de aici este cumplit, peticit cu zeci de plombe care s-au tot fãcut de-a lungul anilor, ºi care cum s-au pus, s-au ºi dus, ºtim deja, dar acum, odatã cu lucrãrile de canalizare, întreaga localitate aratã ca ºi cum ar fi fost bombardatã de insurgenþi. Luiza ANDRONACHE
Centura Lupeniului, gata pe jumãtate
L
Diana MITRACHE
beton vechi ºi degradate. Totuºi, responsabilii din primãrie susþin cã ultimul strat de asfalt nu va fi turnat. Motivul este legat de lipsa banilor. „Lucrãrile au fost gata, dar firma care a turnat asfaltul nu mai poate turna ºi stratul de uzurã. Nu mai sunt bani. 90 la sutã e terminatã lucrarea ºi s-ar pãrea ca anul acesta sã nu intrãm ºi cu acesta, cã pânã acum, nu avem bani”, spune Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. ªoseaua de centurã merge paralel cu linia de cale feratã ºi lucrãrile au fost finalizate de câteva zile. Deocamdatã traficul nu a fost deschis circulaþiei ºi, dacã vor fi bani, se va turna ºi stratul de
uzurã, atât de necesar. În plus, în Lupeni nu mai e mult ºi lucrãrile de asfaltare a trecerii la nivel cu calea feratã din Bãrbãteni vor fi gata. Este încã o lucrarea aºteptatã de ºoferi, iar acolo lucrãrile sunt în toi. „Se lucreazã acolo ºi totul va fi gata ºi la standarde înalte, la final”, a adãugat
Lungan. Acum se fac ultimele retuºuri ºi lucrarea va fi datã în folosinþã. Lucrãrile la pasajele de cale feratã au început în august ºi este pentru prima datã când cei de la CFR, împreunã cu cei care deþin calea feratã pe care se transportã huila, au decis sã finanþeze aceste lucrãri. Diana MITRACHE
6
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Actualitate
rganigramã Serviciului Roman de Informaþii s-a îmbogãþit cu o nouã structurã formatã din oameni paranormali, informeazã pesurse.ro. Site-ul citat susþine cã aceasta este cea mai secretã structurã din cadrul întregii instituþii, iar Departamentul „PSI” se aflã în directã subordine a lui George Maior.
O
Este vorba despre mai mulþi ofiþeri paranormali, despre care pesurse.ro susþine cã sau întors recent din California, unde ar fi fost ºcolarizaþi timp de peste doi ani de experþi ai CIA, specializaþi în aºa-numitele tehnici Remote Viewing. Altfel spus, este vroba despre persoane cu capacitãþi metapsihice deosebite, care printr-un anume tip de antrenament intensiv, ajung în timp sã se joace cu minþile celor din jur. Cei de la pesurse.ro susþin cã Traian Bãsescu s-a numãrat printre primii politicieni romani care au apelat la sprijinul paranormalilor, fiind nedezlipit de Aliodor Manolea, în timpul confruntãrii cu Mircea Geoanã. În urmã cu peste cinci ani, SRI se lansã în primele experimente în sensibilul domeniu al parapsihologiei, principalul serviciu secret al þãrii
Departament secret la SRI
Paranormalii lui George Maior ºi atacul ener getic din mediul politic!
încercând sã se pregãteascã astfel pentru aºa-numitul „rãzboi al minþii”, care se desfãºoarã acum la nivel global, intre diversele agenþii secrete. La acel moment, iniþiatorii proiectului chiar au ºi lãsat sã scape ceva amãnunte în presa despre acest subiect, dar cum opinia publicã a reacþionat cu o cruntã bãºcãlie, s-a hotãrât ca „nebunii” sã nu mai fie recunoscuþi niciodatã oficial. „Conform informaþiilor intrate în posesia noastrã, procesul de selecþie a durat doi ani, dupã care cei mai capabili dintre aspiranþi au fost trimiºi sub aripa ocrotitoare a CIA. Agenþia americanã este recunoscutã pe plan mondial pentru atenþia deosebitã pe care o acorda segmentului parapsihologic din activitatea sa. Iar explicaþia pentru fondurile
COLÞUL LUI DENIS
secrete tot mai mari alocate cercetãrii în domeniu ºi formãrii de noi agenþi paranormali este cât se poate de simplã. Conducãtorii acestora susþin cã ofiþerii lor pot deturna teroriºtii de la comiterea unor atentate, fãcându-i sã se ”blocheze” în momentele decisive. Sau, dacã nu reuºesc acest lucru, cel puþin le pot induce suspecþilor o stare de agitaþie extremã, care poate constitui „cârligul” necesar pentru arestarea lor, de exemplu pe un aeroport, pentru comportament agresiv”, aratã cei de la site-ul amintit. Activitatea acestor ofiþeri paranormali este secretã, iar unii dintre ei ar lucra ºi în sistem part – time, onorând astfel diverse comenzi politice. Iatã ºi câteva posibile exemple oferite de cei de la pesurse.ro: „Sã nu
uitãm de ”blocajul” inexplicabil al lui Mircea Geaona la întâlnirea decisivã de la Realitatea TV, bâlbâiala acestuia fãcându-l practic preºedinte pe Traian Bãsescu. Cel care, nedezlipit de lângã specialistul în psihoenergetica, biosinergetica ºi programare neurolingvisticã, Aliodor Manolea, a rãsturnat astfel toate rezultatele sondajelor de opinie. Ce-i drept, la urmãtoarele bãtãlii politice purtate în fata electoratului, a venit rândul celor din staff-ul lui Bãsescu sã se plângã public cã sunt atacaþi energetic! În fine, sunt voci care susþin ºi cã derapãrile nevrotice din ultima vreme ale lui Crin Antonescu, ajuns într-o vãditã stare de sevraj politic, ar putea fi tot opera celor de la PSI”. Carmen COSMAN
unt în Petrila ºi îþi transmit salutãri din întuneric. Merg cu maºina ºi am 10 km la orã cã nu cunosc drumul…”, ”Mã duc repede sã-mi întâmpin copilul cã vine de la bunici ºi e întuneric de nici nu ºtiu cui sã-i mulþumesc dacã îi dã cineva în cap”, iar responsabilul cu iluminatul public avea telefonul închis.
”S
Periodic, oraºul Petrila este scufundat în beznã. Penultima datã, responsabilii cu iluminatul public au dat vina pe o camerã de supraveghere aflatã pe un stâlp stradal, camerã care a nãscut o noapte petrileanã cât trei nopþi, pânã ce problema a fost rezolvatã. De atunci glumele ºi bãºcãlia locuitorilor la adresa responsabililor curg necontenit. ”Au defectat camera ca sã nu vadã ceva anume”, ”Nici
rganizaþia de protecþie a mediului Greenpeace a lansat un manifest împotriva cãrbunelui. Activiºtii de mediu spun cã omenirea nu are nevoie de mai mult cãrbune ºi cã existã suficiente surse de energie regenerabile care sã asigure cererea de energie de pe piaþã.
O
În timp ce politicienii hunedoreni încearcã sã menþinã activitatea extractivã, aflatã într-un puternic declin, reprezentanþii Greenpeace luptã împotriva cãrbunelui. Activiºtii de mediu susþin cã, de la minerit pânã la ardere, cãrbunele este cel mai poluant dintre toþi combustibilii fosili, în timp ce arderea cãrbunelui este cea mai mare sursã de dioxid de carbon, gazul care contribuie la schimbãrile climatice. Potrivit celor de la Greenpeace, arderea cãrbunelui este responsabilã pentru o treime din poluarea cu dioxid de carbon (CO2), iar aceasta este cea mai poluantã modalitate de a genera electricitate, 70% din emisiile de CO2 provenind din sectorul energetic. Activiºtii de mediu aduc în discuþie raportul Stern care aratã cã, al nivel mondial, costul potenþial al confruntãrii cu schimbãrile climatice
Actualitate 7
Petrila - când felinarele se sting…
mânecã pe primar. Au fost sunaþi ºi angajaþi ai Primãriei, alþii decât responsabilii, pentru a ajunge la omul cheie – Diaconu, ºeful luminii petrilene. Doar cã acesta avea telefonul închis… Oricum este un pas important pentru edilii Petrilei. De data aceasta ”salutãrile din întuneric” au þinut doar o searã ºi nu trei nopþi, ca data trecutã. Ileana FIRÞULESCU
un copil de grãdiniþã nu crede în argumentul lor”, ”E greu sã fii civilizat ºi îºi prind urechile în tehnologie. Ar trebui sã punã felinare cã se mai descurcã cu alea”, ”Eu am umblat cu lanterna, ca pe vremuri când mergeam prin Petrila pe mijlocul drumului neasfaltat” etc, etc. Sãptãmâna aceasta întunericul s-a reinstalat ºi telefoanele au zbârnâit tur-
bat: ”Sunt în Petrila ºi îþi transmit salutãri din întuneric. Merg cu maºina ºi am 10 km la orã cã nu cunosc drumul. Pe unde o iau ca sã ajung la blocul de lângã ºcoalã…”, ”Mã duc repede sã-mi întâmpin copilul cã vine de la bunici ºi e întuneric de nici nu ºtiu cui sã-i mulþumesc dacã îi dã cineva în cap”… Cetãþeni din partea de sus
a Petrilei ºi-au sunat edilii care îi reprezintã în Consiliul Local sã le reaminteascã faptul cã ºi ei plãtesc taxe locale pentru a avea iluminat stradal ºi au pretenþia sã fie reprezentaþi în Consiliul Local ºi sã-l tragã de
Manifest împotriva cãrbunelui
Exploatãrile de cãrbune ºi termocentralele distrug mediul
provocate de dioxidul de carbon va însuma, pânã în 2100, 20% din PIB-ul global. „Evitarea celor mai grave impacturi ale schimbãrilor climatice înseamnã oprirea creºterii emisiilor de CO2 pânã în 2015 ºi apoi reducerea drasticã a acestora în anii urmãtori. În mod clar, salvarea climei depinde de renunþarea la cãrbune”, spun cei de la Greenpeace. În documentul lansat, aceºtia aratã cã multe þãri, precum Polonia, Africa de Sud ºi Australia, depind foarte mult de cãrbune, fiecare þarã fiind alimentatã în proporþie de 80% de energie produsã în termocentrale care ard cãrbunele. ªi, deºi acest lucru ar fi dãunãtor mediului înconjurãtor, guvernele încã aprobã planuri pentru construirea de noi termocentrale
în lume. La fel se întâmplã ºi pe plan european, unde UE a promis cã va reduce emisiile cu 30% pânã în 2020, ca parte a unui obiectiv global, dar în acelaºi timp multe þãri europene investesc ºi în noi termocentrale. „Dacã se continuã pe acest drum, în 2030, emisiile de CO2 din arderea cãrbunelui vor fi crescut cu 60% la nivel global, subminând orice acord internaþional de a combate schimbãrile climatice. Vestea bunã este cã avem alternative. În toate cazurile, mãsurile de eficienþã energeticã ºi tehnologiile care permit captarea energiei regenerabile sunt gata sã reducã dramatic dependenþa de cãrbune”, subliniazã cei de la Greenpeace, care au lansat manifestul împotriva cãrbunelui.
N
oxele distrug mediul
Cât priveºte exploatãrile miniere, similare celor din Valea Jiului, activiºtii de mediu susþin cã acestea distrug ecosisteme, emanã cantitãþi mari de minerale toxice ºi gaze periculoase în aer ºi apã (inclusiv metanul, un puternic gaz de serã) ºi expun minerii ºi locuitorii din vecinãtatea minelor, la praf de cãrbune ºi alte toxine. Mai mult decât atât, mii de oameni mor anual în galeriile minelor rãspândite în lume. În ceea ce priveºte arderea cãrbunelui în termocentrale, rapoartele de mediu indicã faptul cã, în afarã de CO2, în aer se elibereazã milioane de tone de dioxid de sulf ºi oxizi de azot, care duc la formarea
smogului ºi a ploilor acide. De asemenea, arderea cãrbunelui produce ºi poluarea cu pulberi în suspensie, care duce la poluarea aerului ºi provoacã, printre alte efecte asupra sãnãtãþii ºi afecþiuni respiratorii. „Un alt produs secundar al arderii cãrbunelui este mercurul, care se infiltreazã în lanþul trofic ºi atacã sistemul nervos uman. Copiii mici ºi bebeluºii sunt cei mai vulnerabili, întrucât sistemele lor nervoase sunt în dezvoltare. Arderea cãrbunelui creeazã milioane de tone de deºeuri, care conþin niveluri toxice de metale grele ºi minerale. Acestea ajung, de obicei, în depozite de deºeuri sau îndiguiri ºi reprezintã un pericol pentru sãnãtatea oamenilor ºi a mediului”, spun reprezentanþii ONGului. Carmen COSMAN
6
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Actualitate
rganigramã Serviciului Roman de Informaþii s-a îmbogãþit cu o nouã structurã formatã din oameni paranormali, informeazã pesurse.ro. Site-ul citat susþine cã aceasta este cea mai secretã structurã din cadrul întregii instituþii, iar Departamentul „PSI” se aflã în directã subordine a lui George Maior.
O
Este vorba despre mai mulþi ofiþeri paranormali, despre care pesurse.ro susþine cã sau întors recent din California, unde ar fi fost ºcolarizaþi timp de peste doi ani de experþi ai CIA, specializaþi în aºa-numitele tehnici Remote Viewing. Altfel spus, este vroba despre persoane cu capacitãþi metapsihice deosebite, care printr-un anume tip de antrenament intensiv, ajung în timp sã se joace cu minþile celor din jur. Cei de la pesurse.ro susþin cã Traian Bãsescu s-a numãrat printre primii politicieni romani care au apelat la sprijinul paranormalilor, fiind nedezlipit de Aliodor Manolea, în timpul confruntãrii cu Mircea Geoanã. În urmã cu peste cinci ani, SRI se lansã în primele experimente în sensibilul domeniu al parapsihologiei, principalul serviciu secret al þãrii
Departament secret la SRI
Paranormalii lui George Maior ºi atacul ener getic din mediul politic!
încercând sã se pregãteascã astfel pentru aºa-numitul „rãzboi al minþii”, care se desfãºoarã acum la nivel global, intre diversele agenþii secrete. La acel moment, iniþiatorii proiectului chiar au ºi lãsat sã scape ceva amãnunte în presa despre acest subiect, dar cum opinia publicã a reacþionat cu o cruntã bãºcãlie, s-a hotãrât ca „nebunii” sã nu mai fie recunoscuþi niciodatã oficial. „Conform informaþiilor intrate în posesia noastrã, procesul de selecþie a durat doi ani, dupã care cei mai capabili dintre aspiranþi au fost trimiºi sub aripa ocrotitoare a CIA. Agenþia americanã este recunoscutã pe plan mondial pentru atenþia deosebitã pe care o acorda segmentului parapsihologic din activitatea sa. Iar explicaþia pentru fondurile
COLÞUL LUI DENIS
secrete tot mai mari alocate cercetãrii în domeniu ºi formãrii de noi agenþi paranormali este cât se poate de simplã. Conducãtorii acestora susþin cã ofiþerii lor pot deturna teroriºtii de la comiterea unor atentate, fãcându-i sã se ”blocheze” în momentele decisive. Sau, dacã nu reuºesc acest lucru, cel puþin le pot induce suspecþilor o stare de agitaþie extremã, care poate constitui „cârligul” necesar pentru arestarea lor, de exemplu pe un aeroport, pentru comportament agresiv”, aratã cei de la site-ul amintit. Activitatea acestor ofiþeri paranormali este secretã, iar unii dintre ei ar lucra ºi în sistem part – time, onorând astfel diverse comenzi politice. Iatã ºi câteva posibile exemple oferite de cei de la pesurse.ro: „Sã nu
uitãm de ”blocajul” inexplicabil al lui Mircea Geaona la întâlnirea decisivã de la Realitatea TV, bâlbâiala acestuia fãcându-l practic preºedinte pe Traian Bãsescu. Cel care, nedezlipit de lângã specialistul în psihoenergetica, biosinergetica ºi programare neurolingvisticã, Aliodor Manolea, a rãsturnat astfel toate rezultatele sondajelor de opinie. Ce-i drept, la urmãtoarele bãtãlii politice purtate în fata electoratului, a venit rândul celor din staff-ul lui Bãsescu sã se plângã public cã sunt atacaþi energetic! În fine, sunt voci care susþin ºi cã derapãrile nevrotice din ultima vreme ale lui Crin Antonescu, ajuns într-o vãditã stare de sevraj politic, ar putea fi tot opera celor de la PSI”. Carmen COSMAN
unt în Petrila ºi îþi transmit salutãri din întuneric. Merg cu maºina ºi am 10 km la orã cã nu cunosc drumul…”, ”Mã duc repede sã-mi întâmpin copilul cã vine de la bunici ºi e întuneric de nici nu ºtiu cui sã-i mulþumesc dacã îi dã cineva în cap”, iar responsabilul cu iluminatul public avea telefonul închis.
”S
Periodic, oraºul Petrila este scufundat în beznã. Penultima datã, responsabilii cu iluminatul public au dat vina pe o camerã de supraveghere aflatã pe un stâlp stradal, camerã care a nãscut o noapte petrileanã cât trei nopþi, pânã ce problema a fost rezolvatã. De atunci glumele ºi bãºcãlia locuitorilor la adresa responsabililor curg necontenit. ”Au defectat camera ca sã nu vadã ceva anume”, ”Nici
rganizaþia de protecþie a mediului Greenpeace a lansat un manifest împotriva cãrbunelui. Activiºtii de mediu spun cã omenirea nu are nevoie de mai mult cãrbune ºi cã existã suficiente surse de energie regenerabile care sã asigure cererea de energie de pe piaþã.
O
În timp ce politicienii hunedoreni încearcã sã menþinã activitatea extractivã, aflatã într-un puternic declin, reprezentanþii Greenpeace luptã împotriva cãrbunelui. Activiºtii de mediu susþin cã, de la minerit pânã la ardere, cãrbunele este cel mai poluant dintre toþi combustibilii fosili, în timp ce arderea cãrbunelui este cea mai mare sursã de dioxid de carbon, gazul care contribuie la schimbãrile climatice. Potrivit celor de la Greenpeace, arderea cãrbunelui este responsabilã pentru o treime din poluarea cu dioxid de carbon (CO2), iar aceasta este cea mai poluantã modalitate de a genera electricitate, 70% din emisiile de CO2 provenind din sectorul energetic. Activiºtii de mediu aduc în discuþie raportul Stern care aratã cã, al nivel mondial, costul potenþial al confruntãrii cu schimbãrile climatice
Actualitate 7
Petrila - când felinarele se sting…
mânecã pe primar. Au fost sunaþi ºi angajaþi ai Primãriei, alþii decât responsabilii, pentru a ajunge la omul cheie – Diaconu, ºeful luminii petrilene. Doar cã acesta avea telefonul închis… Oricum este un pas important pentru edilii Petrilei. De data aceasta ”salutãrile din întuneric” au þinut doar o searã ºi nu trei nopþi, ca data trecutã. Ileana FIRÞULESCU
un copil de grãdiniþã nu crede în argumentul lor”, ”E greu sã fii civilizat ºi îºi prind urechile în tehnologie. Ar trebui sã punã felinare cã se mai descurcã cu alea”, ”Eu am umblat cu lanterna, ca pe vremuri când mergeam prin Petrila pe mijlocul drumului neasfaltat” etc, etc. Sãptãmâna aceasta întunericul s-a reinstalat ºi telefoanele au zbârnâit tur-
bat: ”Sunt în Petrila ºi îþi transmit salutãri din întuneric. Merg cu maºina ºi am 10 km la orã cã nu cunosc drumul. Pe unde o iau ca sã ajung la blocul de lângã ºcoalã…”, ”Mã duc repede sã-mi întâmpin copilul cã vine de la bunici ºi e întuneric de nici nu ºtiu cui sã-i mulþumesc dacã îi dã cineva în cap”… Cetãþeni din partea de sus
a Petrilei ºi-au sunat edilii care îi reprezintã în Consiliul Local sã le reaminteascã faptul cã ºi ei plãtesc taxe locale pentru a avea iluminat stradal ºi au pretenþia sã fie reprezentaþi în Consiliul Local ºi sã-l tragã de
Manifest împotriva cãrbunelui
Exploatãrile de cãrbune ºi termocentralele distrug mediul
provocate de dioxidul de carbon va însuma, pânã în 2100, 20% din PIB-ul global. „Evitarea celor mai grave impacturi ale schimbãrilor climatice înseamnã oprirea creºterii emisiilor de CO2 pânã în 2015 ºi apoi reducerea drasticã a acestora în anii urmãtori. În mod clar, salvarea climei depinde de renunþarea la cãrbune”, spun cei de la Greenpeace. În documentul lansat, aceºtia aratã cã multe þãri, precum Polonia, Africa de Sud ºi Australia, depind foarte mult de cãrbune, fiecare þarã fiind alimentatã în proporþie de 80% de energie produsã în termocentrale care ard cãrbunele. ªi, deºi acest lucru ar fi dãunãtor mediului înconjurãtor, guvernele încã aprobã planuri pentru construirea de noi termocentrale
în lume. La fel se întâmplã ºi pe plan european, unde UE a promis cã va reduce emisiile cu 30% pânã în 2020, ca parte a unui obiectiv global, dar în acelaºi timp multe þãri europene investesc ºi în noi termocentrale. „Dacã se continuã pe acest drum, în 2030, emisiile de CO2 din arderea cãrbunelui vor fi crescut cu 60% la nivel global, subminând orice acord internaþional de a combate schimbãrile climatice. Vestea bunã este cã avem alternative. În toate cazurile, mãsurile de eficienþã energeticã ºi tehnologiile care permit captarea energiei regenerabile sunt gata sã reducã dramatic dependenþa de cãrbune”, subliniazã cei de la Greenpeace, care au lansat manifestul împotriva cãrbunelui.
N
oxele distrug mediul
Cât priveºte exploatãrile miniere, similare celor din Valea Jiului, activiºtii de mediu susþin cã acestea distrug ecosisteme, emanã cantitãþi mari de minerale toxice ºi gaze periculoase în aer ºi apã (inclusiv metanul, un puternic gaz de serã) ºi expun minerii ºi locuitorii din vecinãtatea minelor, la praf de cãrbune ºi alte toxine. Mai mult decât atât, mii de oameni mor anual în galeriile minelor rãspândite în lume. În ceea ce priveºte arderea cãrbunelui în termocentrale, rapoartele de mediu indicã faptul cã, în afarã de CO2, în aer se elibereazã milioane de tone de dioxid de sulf ºi oxizi de azot, care duc la formarea
smogului ºi a ploilor acide. De asemenea, arderea cãrbunelui produce ºi poluarea cu pulberi în suspensie, care duce la poluarea aerului ºi provoacã, printre alte efecte asupra sãnãtãþii ºi afecþiuni respiratorii. „Un alt produs secundar al arderii cãrbunelui este mercurul, care se infiltreazã în lanþul trofic ºi atacã sistemul nervos uman. Copiii mici ºi bebeluºii sunt cei mai vulnerabili, întrucât sistemele lor nervoase sunt în dezvoltare. Arderea cãrbunelui creeazã milioane de tone de deºeuri, care conþin niveluri toxice de metale grele ºi minerale. Acestea ajung, de obicei, în depozite de deºeuri sau îndiguiri ºi reprezintã un pericol pentru sãnãtatea oamenilor ºi a mediului”, spun reprezentanþii ONGului. Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 octombrie 2012
8 Actualitate
Parlamentarii la raport
Derby-urile electorale din judeþul Hunedoara
udeþul Hunedoara este primul în care principalele blocuri electorale ºi-au stabilit candidaþii. Opt parlamentari din actuala legislaturã încearcã sã-ºi conserve posturile. În douã colegii se dueleazã foºti colegi de partid - Vezi mai jos posibilele dueluri:
J
C
andidati Camera Deputaþilor
C1. Laurenþiu Nistor (USL/PSD) vs. Mircea Borca (ARD/PDL) C2. Natalia Intotero (?) (USL/PSD) vs. Iosif Veniamin Blaga (ARD/PDL) C3. Dan Radu Ruºanu (USL/PNL) vs. Daniel Rãducanu (ARD/PDL) – deputat în funcþie, Mariana Câmpeanu (PNL) C4. Cornel Resmeriþã (USL/PSD) vs. Constantin Brânduºe (ARD/PDL) C5. Ion Rus (USL/PSD) vs. Alexandru Lãutaru (ARD/PDL) – deputat în funcþie: Monica Iacob Ridzi C6. Bogdan Þâmpãu (USL/PNL) vs. Mircia Muntean (ARD/PDL) C7. Carmen Hãrãu (USL/PNL) vs. Gheorghe Barbu (ARD/PDL) – ales în 2008: Viorel Arion (PDL)
C andidaþi Senat
C1. Cosmin Nicula (USL/PSD) vs. Florin Mârza (?) (ARD/PDL) C2. Dorin Pãran (USL/PNL) vs. Dorin Gligor (ARD/PDL) C3. Mariana Câmpeanu
aj Tunaru, în cãrþile pentru Senat. Întors la începutul acestui an din America, dupã ce ºi-a ispãºit o pedeapsã cu închisoarea pentru violenþã domesticã, Raj Tunaru s-a înscris la scurt timp în Partidul Poporului-Dan Diaconescu, iar acum vrea sã candideze pentru un loc de senator
R
Iatã ce activitate au avut deputaþii hunedoreni
derby-uri ºi D ouã patru certitudini „Meci” echilibrat la Deva Douã dueluri pentru Camera Deputaþilor se anunþã ca fiind cele mai echilibrate ºi chiar foarte interesante. În Colegiul 6 CD, care acoperã municipiul Deva, candideazã deputatul în funcþie, Bogdan Þâmpãu (PNL) ºi pedelistul Mircia Muntean (PDL). Se întâlnesc practic un liberal cun un fost liberal, Muntean fiind din 1996, pânã în 2011 când a trecut la UNPR, primar PNL al Devei. Muntean a candidat în 2012 pentru ºefia Consiliului judeþean, dar s-a clasat pe locul 2. Dacã analizãm rezultatele electorale anterioare, rezultã un duel foarte, foarte echilibrat. Dacã sar repeta rezultatele ºi participarea la urne din 2008, atunci, voturile lui Tâmpãu ºi ale candidatului de atunci al PSD+PC, Tiberiu Mãrgineanu, ar fi suficiente pentru „înciderea colegiului”, adicã realizarea a 50% plus 1 vot. Dacã ne ghidãm dupã scorurile de la localele din 10 iunie, situaþia se complicã, iar Muntean are un avantaj sensibil. Mircia Muntean a obþinut în Deva 16.049 voturi în scrutinul pentru Consiliul judeþean. Nu excludem însã ca un numãr de voturi Muntean sã le fi obþinut prin confuzie. PDL ºi UNPR au candidat în judeþul Hunedoara sub denumirea de USP (Uniunea Social Popularã). Sigur au existat alegãtori care au confundat USP cu USL, iar faptul cã
Muntean a fost ani mulþi liberal, a întãrit confuzia. Candidatul USL la primãria Deva, Tiberiu Mãrgineanu (PC) nu a scos un scor rãu: 14.768 voturi. Pe de altã parte, la referendum, s-au înregistrat 25.232 pentru demitere, deci se poate aprecia cã minimum 20.000 au fost voturi ale simpatizanþilor USL. Concluzionând, oricare dintre cei doi poate obþine locul 1 în colegiu, dar nu credem cã învingãtorul va înregistra majoritatea calificatã.
adevãruM omentul lui în Hunedoara În municipiul Hunedoara (Colegiul 7), USL vine cu un „new entriy”, Carmen Hãrãu, care va avea drept principal adversar pe PDL-istul Gheorghe Barbu, actualul secretar general al Camerei Deputaþilor. Hãrãu, dupã ce a stat 10 ani în PSD, a trecut recent la PNL. În Hunedoara, deputatul ales în 2008, Viorel Arion (PDL) a devenit primar pe 10 iunie în urma unui scrutin îndelung contestat – în privinþa lui a plouat cu acuzaþii privind numeroase fraude comise ºi înainte ºi în ziua votului. USL nu a avut candidat, l-a susþinut pe independentul (desprins din UDMR) medicul Bende Barna. Diferenþa cu care a câºtigat Arion a fost de 700 de voturi, una foarte micã la nivel de municipiu. La referendum ºi aici s-au înregistrat peste 25.000 de voturi pentru demitere. Hãrãu are prima ºansã, dar ºi la Hunedoara se pare cã nu se va închide colegiul.
A
chiziþiile penale ale PP-DD
Monica Iacob Ridzi (ex PDL) ºi Raj Tunaru (ex PRM, ex PT) sunt achiziþiile de „marcã” ale grupãrii lui Dan Diaconescu. Amândoi cu probleme cu justiþia. Tunaru a efectuat un stagiu în puºcãrie în SUA pentru violenþã domesticã, iar Ridzi este judecatã pentru mai multe infracþiuni economice ºi este puþin probabil sã nu fie nevoitã sã cearã notiþi ºi impresii de la Tunaru. Nu se ºtie însã când se va întâmpla acest lucru. Nu este exclus ca în PPDD sã mai aparã douã vedete locale. Este vorba de doi foºti PSD-iºti care de multã vreme au fost rejectaþi de partidul lor ºi care ar putea sã se regãseascã sub umbrela pestriþã a lui DD.
F
avoriþii cerþi
Laurenþiu Nistor (USL/PSD – C1-CD), Dan Radu Ruºanu (USL/PNL – C3-CD) ºi Cosmin Nicula (USL/PSD – C1-S) sunt cotaþi cu ºansele cele mai mari de a câºtiga colegiile cu 50%+ 1. ªanse bune de a închide colegiul are ºi Cornel Resmeriþã (USL/PSD – C4-CD). Toþ cei patru sunt parlamentari în funcþie, iar adversarii lor nu sunt deloc redutabili. Surprinde faptul
cã Dan Radu Ruºanu a trecut de la Senat la Camerã. Miºcarea este un strategicã. Cu Ruºanu câºtigãtor cu colegiu închis la Senat, exista riscul ca Dorin Pãran, care s-ar putea sã câºtige, dar fãrã majoritate calificatã, sã fie eliminat în detrimentul locului 2.
S
Nu e la prima sa experienþã cu legislativul român. A fost ales ca membru al Parlamentului în anul 2000, pe listele PRM. A demisionat dupã un an. S-a înscris în PSD, unde a rãmas pânã în septembrie 2004. Raj Tunaru a fost membru fondator ºi preºedintele Partidului Tineretului Democrat, el candidând în
2004 la Primãria Capitalei ºi la prezindenþiale, din partea acestei formaþiuni politice. În campania electoralã a folosit coloana sonorã din “Vagabondul”. În 2007, Partidul Tineretului Democrat ºi-a schimbat denumirea în Partidul Lege ºi Ordine, preºedinte fiind tot Raj
Favoriþi sã câºtige, dar fãrã majoritate calificatã sunt Iosif Veniamin Blaga (ARD/PDL – C2-CD) ºi, se pare cã ºi Monica Iacob Ridzi, pentru cã în colegiul „Petroºani”,legea o face încã familia Ridzi cu primarul Tiberiu Ridzi în frunte. În aceiaºi situaþie se aflã se aflã ºi Mariana Câmpeanu (USL/PNL – C3-S) – ea o are adversarã pe o fosta campioanã mondialã în salã la sãritura în lungime, Marieta Ilku. Evident, nu sunt excluse nici surprizele. Nu este un derby, dar ºansele sunt relativ egale în colegiul 2 pentru Senat. Aici ex PDL-istul Dorin Pãran, senator în funcþie se bate cu actualul lider al PDL, Dorin Gligor, care a ocupat locul 2 pe 10 iunie când a candidat la primãria municipiului Deva. Notã: Nu este exclus ca unul sau doi candidaþi PDL sã fie infirmaþi „la centru”. www.pesurse.ro
Tunaru. În iunie 2006, Tunaru ºi-a surprins amanta, o tânãrã colegã de facultate în pat cu un alt bãrbat. Furios, fostul deputat i-a bãtut pe amândoi ºi astfel a ajuns la puºcãrie. A fost condamnat la cinci ani de
actualul primar al municipiului Hunedoara, cu 16 întrebãri ºi interpelãri, Laurenþiu Nistor (PSD) – 10 ºi democrat – liberalul Iosif Blaga, cu 4 întrebãri ºi interpelãri. Campion absolut, la modul negativ desigur, este, însã Gheroghe Firczack, mut ca o peºte timp de 4 ani. Singura rãbufnire a avut-o, probabil, la
e joacã...
Raj Tunaru, candidat la Senat pe colegiul Brad-Orastie-Valea Mureºului Raj Tunaru ºi-a exprimat dorinþa sã intre în competiþie pe Colegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului, susþin surse din cadrul acestei formaþiuni Numit preºedintele organizaþiei din Petroºani a acestei formaþiuni politice, Raj Tunaru mizeazã pe voturile moþilor.
stat cuminte timp de 4 ani într-un fotoliu cãlduþ din Camera Deputaþilor. Gheorghe Firczak, deputatul hunedorean ales pe lista Uniunii Culturale a Rutenilor din România nu are, în decursul celor
A
(USL/PNL) vs. Marieta Ilku (ARD/PDL)
în judeþul Hunedoara.
Actualitate 9
închisoare, cu posibilitatea eliberãrii dupã executarea a 85% din pedeapsã, pentru cã a violentat-o ºi a ameninþat-o cu moartea pe Elena Beuca, amanta sa cu 20 de ani mai tânãrã. Raul IRINOVICI
patru ani de mandat, nici mãcar o întrebare sau o interpelare depusã. Cel mai harnic deputat hunedorean, care a avut cele mai multe interpelãri în acest mandat este liberalul Bogdan Þîmpãu, cu 91 de astfel de documente înaintate cãtre diverse ministere. Imediat dupã el, pe locul doi, se situeazã Cristian Resmeriþã (PSD), cu 47 de întrebãri ºi interpelãri, multe dintre ele memorii ale oamenilor din colegiul pe care îl reprezintã. ªi actualul ministru al Muncii, Mariana Cîmpeanu, a avut o activitate bogatã. A intrat în Parlament doar în 22.12.2010, dupã alegerile parþaile din Þara Haþegului, dar are 30 de întrebãri ºi interpelãri în doi ani de activitate. Iar fostul deputat democrat – liberal Monica Iacob – Ridzi a trimis 23 de interpelãri cãtre reprezentanþii mai multor ministere. La polul opus, adicã pe locurile codaºe, se aflã Viorel Arion (PDL),
alegerile locale din aceastã varã, când ºi-a depus candidatura pentru preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara. Analiºtii politici spun cã scopul acestor interpelãri este acela de a îmbunãtãþi CV-ul parlamentarului ºi sunt folosite, de multe ori de cãtre aleºi ca “dovezi de activitate”. Carmen COSMAN
”Dacã nu mã poþi ajuta, mãcar nu mã încurca” este 2000 de firme în moarte clinicã din cauza guvernanþilor… ”Nu ºtim exact unde este blocajul. Poate guvernul nu a plãtit partea sa de contribuþie la proiectele finanþate de UE, poate UE a blocat banii pentru cã România nu a îndeplinit condiþiile. Cert este cã suntem blocaþi acum, la final de proiect” – consilier juridic Adrian ªink, coordonator program de mãsuri active, EuroJobs Petroºani.
P
”Dacã nu mã poþi ajuta, mãcar nu mã încurca” este o vorbã valabilã în cazul guvernanþilor care au blocat, la nivel naþional, fondurile europene. Clar, programele UE sunt blocate, indiferent de ce declaraþii fac autoritãþile. Aceasta
rezultã din statistici. ªi asta pentru cã nici o declaraþie de cheltuieli în vederea rambursãrii banilor folosiþi din resurse interne pentru finanþarea proiectelor declarate eligibile pentru finanþarea europeanã nu a fost transmisã Bruxellesului din luna august. Adicã, guvernul nu a plãtit partea sa de contribuþie. Cã nu sunt finanþate noile proiecte ce urmau a demara - mai treacãmeargã, dar sunt firme cu proiecte aflate în derulare, unele la jumãtate, altele spre final ºi bani - ioc. De exemplu câteva luni, zeci de asociaþii ºi firme implicate în programul POSDRU ºi-au redus activitatea, au concediat angajaþi pentru a nu intra în faliment ºi a nu închide definitiv proiectele. Unul dintre cele mai importante programe prin care România putea lua fonduri UE, Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), este într-un blocaj prelungit care riscã sã trimitã în faliment afacerile din jurul lor. Beneficiari disperaþi fãcând slalom între datorii ºi angajaþi, apoi angajati care au ajuns în proiecte europene pe care le considerau sigure, furnizori blocaþi, facturi neplãtite, datorii accumulate. Aºa stau in acest moment lucrurile printre beneficiarii POSDRU pentru care nu se mai fac decontãri din luna iulie, dar carora nu li s-a spus cã nu au nici o ºansã pânã dupã octombrie. ªi chiar mai rãu, susþine site-ul ”Unitãþi protejate”, site cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013. „Eu am avut noroc sã
primesc 30% prefinanþare. Dar sunt alþii care nu au primit decât poate 10 sau 5%. Iþi dai seama în ce situatie se aflã ei. ªi atunci ne întreabã la capãtul programului cum ne-am îndeplinit obiectivele, cum stau lucrurile la grupurileþintã. Pai cum sã stea? Prost o sã stea dacã tu mã blochezi în mijlocul proiectului”, spune coordonatoarea unui proiect de 500.000 de euro pentru piaþa fortei de muncã. În aceeaºi situaþie a fost pusã ºi firma din Petroºani, Euro Jobs, care pe final de proiect nu a mai primit banii de finanþare ºi nu gãseºte explicaþii. ”Nu ºtim exact unde este blocajul. Poate guvernul nu a plãtit partea sa de contribuþie la proiectele finanþate de UE, poate UE a blocat banii pentru cã România nu a îndeplinit condiþiile. Cert este cã suntem blocaþi acum, la final de proiect. S-a vehiculat ideea cã ar trebui sã ne împrumutãm noi pânã se deblocheazã situaþia urmând sã primim banii ulterior. Doar cã ºi bãncile acordã aceste împrumuturi în anumite condiþii, trebuie sã ai cu ce gira – tehnologie, imobile, ori noi formãm profesional oamenii, grupuri þintã, deci nici vorbã de aºa ceva.
Ideal ar fi sã se împrumute Guvernul, dacã blocajul i se datoreazã. Am înþeles cã în aceastã lunã se vor da, totuºi, drumul la finanþãri, dar nu este sigur” – a declarat consilier juridic Adrian ªink, coordonator program de mãsuri active -
EuroJobs Petroºani. Conform documentelor prezentate de ZF, Guvernul a ”produs” zero fonduri pe zona absorbþiei banilor europeni, doar pe luna august 2012: zero fonduri rambursãri de la UE pe Transporturi, zero fonduri pe Mediu, zero fonduri pe Programul Operaþional Regional, zero fonduri pe Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), zero fonduri pe Creºterea Competitivitãþii Economice, zero fonduri pe Programul Operaþional sectorial Asistenþã Tehnicã, 3,88 mil. euro pe Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Capacitãþii Administrative. Dacã situaþia continuã, peste 2000 de firme vor fi omorâte… Asta da lansare economicã! Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 octombrie 2012
8 Actualitate
Parlamentarii la raport
Derby-urile electorale din judeþul Hunedoara
udeþul Hunedoara este primul în care principalele blocuri electorale ºi-au stabilit candidaþii. Opt parlamentari din actuala legislaturã încearcã sã-ºi conserve posturile. În douã colegii se dueleazã foºti colegi de partid - Vezi mai jos posibilele dueluri:
J
C
andidati Camera Deputaþilor
C1. Laurenþiu Nistor (USL/PSD) vs. Mircea Borca (ARD/PDL) C2. Natalia Intotero (?) (USL/PSD) vs. Iosif Veniamin Blaga (ARD/PDL) C3. Dan Radu Ruºanu (USL/PNL) vs. Daniel Rãducanu (ARD/PDL) – deputat în funcþie, Mariana Câmpeanu (PNL) C4. Cornel Resmeriþã (USL/PSD) vs. Constantin Brânduºe (ARD/PDL) C5. Ion Rus (USL/PSD) vs. Alexandru Lãutaru (ARD/PDL) – deputat în funcþie: Monica Iacob Ridzi C6. Bogdan Þâmpãu (USL/PNL) vs. Mircia Muntean (ARD/PDL) C7. Carmen Hãrãu (USL/PNL) vs. Gheorghe Barbu (ARD/PDL) – ales în 2008: Viorel Arion (PDL)
C andidaþi Senat
C1. Cosmin Nicula (USL/PSD) vs. Florin Mârza (?) (ARD/PDL) C2. Dorin Pãran (USL/PNL) vs. Dorin Gligor (ARD/PDL) C3. Mariana Câmpeanu
aj Tunaru, în cãrþile pentru Senat. Întors la începutul acestui an din America, dupã ce ºi-a ispãºit o pedeapsã cu închisoarea pentru violenþã domesticã, Raj Tunaru s-a înscris la scurt timp în Partidul Poporului-Dan Diaconescu, iar acum vrea sã candideze pentru un loc de senator
R
Iatã ce activitate au avut deputaþii hunedoreni
derby-uri ºi D ouã patru certitudini „Meci” echilibrat la Deva Douã dueluri pentru Camera Deputaþilor se anunþã ca fiind cele mai echilibrate ºi chiar foarte interesante. În Colegiul 6 CD, care acoperã municipiul Deva, candideazã deputatul în funcþie, Bogdan Þâmpãu (PNL) ºi pedelistul Mircia Muntean (PDL). Se întâlnesc practic un liberal cun un fost liberal, Muntean fiind din 1996, pânã în 2011 când a trecut la UNPR, primar PNL al Devei. Muntean a candidat în 2012 pentru ºefia Consiliului judeþean, dar s-a clasat pe locul 2. Dacã analizãm rezultatele electorale anterioare, rezultã un duel foarte, foarte echilibrat. Dacã sar repeta rezultatele ºi participarea la urne din 2008, atunci, voturile lui Tâmpãu ºi ale candidatului de atunci al PSD+PC, Tiberiu Mãrgineanu, ar fi suficiente pentru „înciderea colegiului”, adicã realizarea a 50% plus 1 vot. Dacã ne ghidãm dupã scorurile de la localele din 10 iunie, situaþia se complicã, iar Muntean are un avantaj sensibil. Mircia Muntean a obþinut în Deva 16.049 voturi în scrutinul pentru Consiliul judeþean. Nu excludem însã ca un numãr de voturi Muntean sã le fi obþinut prin confuzie. PDL ºi UNPR au candidat în judeþul Hunedoara sub denumirea de USP (Uniunea Social Popularã). Sigur au existat alegãtori care au confundat USP cu USL, iar faptul cã
Muntean a fost ani mulþi liberal, a întãrit confuzia. Candidatul USL la primãria Deva, Tiberiu Mãrgineanu (PC) nu a scos un scor rãu: 14.768 voturi. Pe de altã parte, la referendum, s-au înregistrat 25.232 pentru demitere, deci se poate aprecia cã minimum 20.000 au fost voturi ale simpatizanþilor USL. Concluzionând, oricare dintre cei doi poate obþine locul 1 în colegiu, dar nu credem cã învingãtorul va înregistra majoritatea calificatã.
adevãruM omentul lui în Hunedoara În municipiul Hunedoara (Colegiul 7), USL vine cu un „new entriy”, Carmen Hãrãu, care va avea drept principal adversar pe PDL-istul Gheorghe Barbu, actualul secretar general al Camerei Deputaþilor. Hãrãu, dupã ce a stat 10 ani în PSD, a trecut recent la PNL. În Hunedoara, deputatul ales în 2008, Viorel Arion (PDL) a devenit primar pe 10 iunie în urma unui scrutin îndelung contestat – în privinþa lui a plouat cu acuzaþii privind numeroase fraude comise ºi înainte ºi în ziua votului. USL nu a avut candidat, l-a susþinut pe independentul (desprins din UDMR) medicul Bende Barna. Diferenþa cu care a câºtigat Arion a fost de 700 de voturi, una foarte micã la nivel de municipiu. La referendum ºi aici s-au înregistrat peste 25.000 de voturi pentru demitere. Hãrãu are prima ºansã, dar ºi la Hunedoara se pare cã nu se va închide colegiul.
A
chiziþiile penale ale PP-DD
Monica Iacob Ridzi (ex PDL) ºi Raj Tunaru (ex PRM, ex PT) sunt achiziþiile de „marcã” ale grupãrii lui Dan Diaconescu. Amândoi cu probleme cu justiþia. Tunaru a efectuat un stagiu în puºcãrie în SUA pentru violenþã domesticã, iar Ridzi este judecatã pentru mai multe infracþiuni economice ºi este puþin probabil sã nu fie nevoitã sã cearã notiþi ºi impresii de la Tunaru. Nu se ºtie însã când se va întâmpla acest lucru. Nu este exclus ca în PPDD sã mai aparã douã vedete locale. Este vorba de doi foºti PSD-iºti care de multã vreme au fost rejectaþi de partidul lor ºi care ar putea sã se regãseascã sub umbrela pestriþã a lui DD.
F
avoriþii cerþi
Laurenþiu Nistor (USL/PSD – C1-CD), Dan Radu Ruºanu (USL/PNL – C3-CD) ºi Cosmin Nicula (USL/PSD – C1-S) sunt cotaþi cu ºansele cele mai mari de a câºtiga colegiile cu 50%+ 1. ªanse bune de a închide colegiul are ºi Cornel Resmeriþã (USL/PSD – C4-CD). Toþ cei patru sunt parlamentari în funcþie, iar adversarii lor nu sunt deloc redutabili. Surprinde faptul
cã Dan Radu Ruºanu a trecut de la Senat la Camerã. Miºcarea este un strategicã. Cu Ruºanu câºtigãtor cu colegiu închis la Senat, exista riscul ca Dorin Pãran, care s-ar putea sã câºtige, dar fãrã majoritate calificatã, sã fie eliminat în detrimentul locului 2.
S
Nu e la prima sa experienþã cu legislativul român. A fost ales ca membru al Parlamentului în anul 2000, pe listele PRM. A demisionat dupã un an. S-a înscris în PSD, unde a rãmas pânã în septembrie 2004. Raj Tunaru a fost membru fondator ºi preºedintele Partidului Tineretului Democrat, el candidând în
2004 la Primãria Capitalei ºi la prezindenþiale, din partea acestei formaþiuni politice. În campania electoralã a folosit coloana sonorã din “Vagabondul”. În 2007, Partidul Tineretului Democrat ºi-a schimbat denumirea în Partidul Lege ºi Ordine, preºedinte fiind tot Raj
Favoriþi sã câºtige, dar fãrã majoritate calificatã sunt Iosif Veniamin Blaga (ARD/PDL – C2-CD) ºi, se pare cã ºi Monica Iacob Ridzi, pentru cã în colegiul „Petroºani”,legea o face încã familia Ridzi cu primarul Tiberiu Ridzi în frunte. În aceiaºi situaþie se aflã se aflã ºi Mariana Câmpeanu (USL/PNL – C3-S) – ea o are adversarã pe o fosta campioanã mondialã în salã la sãritura în lungime, Marieta Ilku. Evident, nu sunt excluse nici surprizele. Nu este un derby, dar ºansele sunt relativ egale în colegiul 2 pentru Senat. Aici ex PDL-istul Dorin Pãran, senator în funcþie se bate cu actualul lider al PDL, Dorin Gligor, care a ocupat locul 2 pe 10 iunie când a candidat la primãria municipiului Deva. Notã: Nu este exclus ca unul sau doi candidaþi PDL sã fie infirmaþi „la centru”. www.pesurse.ro
Tunaru. În iunie 2006, Tunaru ºi-a surprins amanta, o tânãrã colegã de facultate în pat cu un alt bãrbat. Furios, fostul deputat i-a bãtut pe amândoi ºi astfel a ajuns la puºcãrie. A fost condamnat la cinci ani de
actualul primar al municipiului Hunedoara, cu 16 întrebãri ºi interpelãri, Laurenþiu Nistor (PSD) – 10 ºi democrat – liberalul Iosif Blaga, cu 4 întrebãri ºi interpelãri. Campion absolut, la modul negativ desigur, este, însã Gheroghe Firczack, mut ca o peºte timp de 4 ani. Singura rãbufnire a avut-o, probabil, la
e joacã...
Raj Tunaru, candidat la Senat pe colegiul Brad-Orastie-Valea Mureºului Raj Tunaru ºi-a exprimat dorinþa sã intre în competiþie pe Colegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului, susþin surse din cadrul acestei formaþiuni Numit preºedintele organizaþiei din Petroºani a acestei formaþiuni politice, Raj Tunaru mizeazã pe voturile moþilor.
stat cuminte timp de 4 ani într-un fotoliu cãlduþ din Camera Deputaþilor. Gheorghe Firczak, deputatul hunedorean ales pe lista Uniunii Culturale a Rutenilor din România nu are, în decursul celor
A
(USL/PNL) vs. Marieta Ilku (ARD/PDL)
în judeþul Hunedoara.
Actualitate 9
închisoare, cu posibilitatea eliberãrii dupã executarea a 85% din pedeapsã, pentru cã a violentat-o ºi a ameninþat-o cu moartea pe Elena Beuca, amanta sa cu 20 de ani mai tânãrã. Raul IRINOVICI
patru ani de mandat, nici mãcar o întrebare sau o interpelare depusã. Cel mai harnic deputat hunedorean, care a avut cele mai multe interpelãri în acest mandat este liberalul Bogdan Þîmpãu, cu 91 de astfel de documente înaintate cãtre diverse ministere. Imediat dupã el, pe locul doi, se situeazã Cristian Resmeriþã (PSD), cu 47 de întrebãri ºi interpelãri, multe dintre ele memorii ale oamenilor din colegiul pe care îl reprezintã. ªi actualul ministru al Muncii, Mariana Cîmpeanu, a avut o activitate bogatã. A intrat în Parlament doar în 22.12.2010, dupã alegerile parþaile din Þara Haþegului, dar are 30 de întrebãri ºi interpelãri în doi ani de activitate. Iar fostul deputat democrat – liberal Monica Iacob – Ridzi a trimis 23 de interpelãri cãtre reprezentanþii mai multor ministere. La polul opus, adicã pe locurile codaºe, se aflã Viorel Arion (PDL),
alegerile locale din aceastã varã, când ºi-a depus candidatura pentru preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara. Analiºtii politici spun cã scopul acestor interpelãri este acela de a îmbunãtãþi CV-ul parlamentarului ºi sunt folosite, de multe ori de cãtre aleºi ca “dovezi de activitate”. Carmen COSMAN
”Dacã nu mã poþi ajuta, mãcar nu mã încurca” este 2000 de firme în moarte clinicã din cauza guvernanþilor… ”Nu ºtim exact unde este blocajul. Poate guvernul nu a plãtit partea sa de contribuþie la proiectele finanþate de UE, poate UE a blocat banii pentru cã România nu a îndeplinit condiþiile. Cert este cã suntem blocaþi acum, la final de proiect” – consilier juridic Adrian ªink, coordonator program de mãsuri active, EuroJobs Petroºani.
P
”Dacã nu mã poþi ajuta, mãcar nu mã încurca” este o vorbã valabilã în cazul guvernanþilor care au blocat, la nivel naþional, fondurile europene. Clar, programele UE sunt blocate, indiferent de ce declaraþii fac autoritãþile. Aceasta
rezultã din statistici. ªi asta pentru cã nici o declaraþie de cheltuieli în vederea rambursãrii banilor folosiþi din resurse interne pentru finanþarea proiectelor declarate eligibile pentru finanþarea europeanã nu a fost transmisã Bruxellesului din luna august. Adicã, guvernul nu a plãtit partea sa de contribuþie. Cã nu sunt finanþate noile proiecte ce urmau a demara - mai treacãmeargã, dar sunt firme cu proiecte aflate în derulare, unele la jumãtate, altele spre final ºi bani - ioc. De exemplu câteva luni, zeci de asociaþii ºi firme implicate în programul POSDRU ºi-au redus activitatea, au concediat angajaþi pentru a nu intra în faliment ºi a nu închide definitiv proiectele. Unul dintre cele mai importante programe prin care România putea lua fonduri UE, Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), este într-un blocaj prelungit care riscã sã trimitã în faliment afacerile din jurul lor. Beneficiari disperaþi fãcând slalom între datorii ºi angajaþi, apoi angajati care au ajuns în proiecte europene pe care le considerau sigure, furnizori blocaþi, facturi neplãtite, datorii accumulate. Aºa stau in acest moment lucrurile printre beneficiarii POSDRU pentru care nu se mai fac decontãri din luna iulie, dar carora nu li s-a spus cã nu au nici o ºansã pânã dupã octombrie. ªi chiar mai rãu, susþine site-ul ”Unitãþi protejate”, site cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013. „Eu am avut noroc sã
primesc 30% prefinanþare. Dar sunt alþii care nu au primit decât poate 10 sau 5%. Iþi dai seama în ce situatie se aflã ei. ªi atunci ne întreabã la capãtul programului cum ne-am îndeplinit obiectivele, cum stau lucrurile la grupurileþintã. Pai cum sã stea? Prost o sã stea dacã tu mã blochezi în mijlocul proiectului”, spune coordonatoarea unui proiect de 500.000 de euro pentru piaþa fortei de muncã. În aceeaºi situaþie a fost pusã ºi firma din Petroºani, Euro Jobs, care pe final de proiect nu a mai primit banii de finanþare ºi nu gãseºte explicaþii. ”Nu ºtim exact unde este blocajul. Poate guvernul nu a plãtit partea sa de contribuþie la proiectele finanþate de UE, poate UE a blocat banii pentru cã România nu a îndeplinit condiþiile. Cert este cã suntem blocaþi acum, la final de proiect. S-a vehiculat ideea cã ar trebui sã ne împrumutãm noi pânã se deblocheazã situaþia urmând sã primim banii ulterior. Doar cã ºi bãncile acordã aceste împrumuturi în anumite condiþii, trebuie sã ai cu ce gira – tehnologie, imobile, ori noi formãm profesional oamenii, grupuri þintã, deci nici vorbã de aºa ceva.
Ideal ar fi sã se împrumute Guvernul, dacã blocajul i se datoreazã. Am înþeles cã în aceastã lunã se vor da, totuºi, drumul la finanþãri, dar nu este sigur” – a declarat consilier juridic Adrian ªink, coordonator program de mãsuri active -
EuroJobs Petroºani. Conform documentelor prezentate de ZF, Guvernul a ”produs” zero fonduri pe zona absorbþiei banilor europeni, doar pe luna august 2012: zero fonduri rambursãri de la UE pe Transporturi, zero fonduri pe Mediu, zero fonduri pe Programul Operaþional Regional, zero fonduri pe Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), zero fonduri pe Creºterea Competitivitãþii Economice, zero fonduri pe Programul Operaþional sectorial Asistenþã Tehnicã, 3,88 mil. euro pe Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Capacitãþii Administrative. Dacã situaþia continuã, peste 2000 de firme vor fi omorâte… Asta da lansare economicã! Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Monument pentru eroii din Petroºani
entru cã nu existã nici un monument în Petroºani, edilii localitãþii s-au gândit sã facã ceva pentru eroii neamului. Astfel s-a ajuns la tratative înaintate cu un arhitect, care va crea un astfel de simbol. El va fi amplasat în faþa primãriei, pe soclul aflat în curtea Casei de Culturã din Petroºani.
P
„Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a purtat o discuþie cu un arhitect ºi s-a ajuns la un acord în ceea ce priveºte felul în care va arãta acel monument. Va fi o cruce, însã, pânã în acest moment nu se ºtie exact când va fi pus pe soclu ºi realizat.
Nici cât va costa investiþia, pentru cã aceste date vor fi stabilite în momentul în care arhitectul va începe lucrul”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Soclul stã gol de mai ani de zile, dupã ce acolo a fost un ceas, care cândva marca sonor ora exactã, fiind chiar un reper important al municipiului Petroºani. Orologiul, însã, s-a defectat ºi soclul a rãmas gol. Imediat ce monumentul va fi amplasat, edilii locali promit ºi reabilitarea trotuarului ºi aleii din faþa Casei de Culturã „Ion Dulãmiþã” din Petroºani. Eroii neamului,însã,vor avea primul monument închinat lor în aceastã parte a Vãii Jiului.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Diana MITRACHE
HOROSCOP
12 octombrie 2012
În aceastã perioadã vei fi mai energic, aºa cã nu este cazul sã refuzi activitãþile care þi se vor propune. Un eveniment mai puþin aºteptat este posibil sã se producã, lãsându-te fãrã replicã. Este cazul sã reacþionezi cu promptitudine.
Este posibil sã primeºti veºti de pe alte meleaguri. Cheltuielile vor fi ceva mai mari decât þi-ai planificat, dar vei reuºi sã te descurci. Interesul pentru relaþia cu prietenii este mare; vei avea ocazia sã petreci clipe plãcute cu aceºtia.
Dacã doreºti sã pleci la drum, este bine sã ºtii cã ºansa este de partea ta, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. Timpul liber îþi va permite sã te întâlneºti cu prietenii ºi sã petreci clipe relaxante în compania acestora.
Ai tendinþa de a cheltui mai mult decât câºtigi, ceea ce îþi poate accentua problemele cu care te confrunþi în plan financiar. Din punct de vedere sentimental existã toate condiþiile pentru a avea o reuºitã. Nu neglija eventualele probleme de sãnãtate!
Þi se va face o propunere de colaborare pe care ar fi bine sã o analizezi cu atenþie. Este adevãrat cã þi-ar putea aduce ceva câºtiguri, dar trebie sã þii cont ºi de riscurile pe care le implicã. Partenerul de viaþã va avea parte de un câºtig suplimentar.
Este posibil sã faci unele schimbãri pe care le aveai în plan de mai mult timp. De asemenea ai putea duce negocieri în care vei da dovadã de inspiraþie. În cazul în care eºti implicat într-o activitate intelectualã, eforturile pe care le vei face, vor fi apreciate.
Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus va creºte vertiginos. Ai putea sã îþi consolidezi relaþia cu fiinþa iubitã, dar ºi sã faci o cucerire. La slujbã va trebui sã faci faþã unei activitãþi dificile. Din punct de vedere financiar stai bine.
Relaþia cu partenerul de viaþã este din nou tensionatã ºi ar fi bine sã nu te implici în discuþii în contradictoriu. În gospodãrie ai cam rãmas în urmã cu activitãþile; în cazul în care doreºti sã faci unele schimbãri, poþi miza pe sprijinul celorlalþi oameni.
La serviciu vei avea o micã realizare; este posibil sã faci o bunã impresie ºefului, care îþi va oferi sprijinul de care ai nevoie. De asemenea este posibil sã demarezi o activitate care te va entuziasma ºi îþi va da posibilitatea sã îþi pui în valoare calitãþile.
Este foarte posibil sã primeºti veºti de la cunoºtinþele aflate pe alte meleaguri. În cazul în care eºti implicat în afaceri cu persoane strãine, mare atenþie, cãci ceva îþi va bloca iniþiativele. Relaþia cu prietenii se îmbunãtãþeºte pe zi ce trece.
Atmosfera din cãmin va fi mai calmã, mai relaxatã în aceastã perioadã. Proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber vor putea fi puse în practicã, ceea ce îþi va îmbunãtãþi considerabil starea se spirit. Nu te încrede, însã, în orice zâmbet amabil.
Te preocupã în mod special situaþia ta materialã, dar deocamdatã nu este cazul sã îþi faci probleme în aceastã direcþie. Este posibil sã obþii unele câºtiguri din colaborãri sau activitãþi de parteneriat care te vor ajuta sã te menþii la un nivel rezonabil.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012 imp de douã zile, vineri ºi sâmbãtã, în Petroºani se vor derula lucrãrile unui simpozion cu participare internaþionalã.
T
La cea de-a 5-a ediþie a manifestãrii Multidisciplinare „Universitaria SIMPRO 2012” vor fi prezenþi 150 de specialiºti în minerit din þarã dar ºi din Italia, Germania, Cehia, sau Serbia. Cu lucrãri vor participa ºi cercetãtori din Bulgaria (care au anunþat cã nu vor mai face deplasarea) ºi India (care nu au obþinut vizele pentru intrarea în România). Rolul principal al manifestãrii este asigurarea integrãrii comunitãþii ºtiinþifice din Universitatea din Petroºani în cadrul cercetãrii europene ºi mondiale, prin participarea reprezentanþilor din alte universitãþi din strãinãtate sau publicarea
„Universitaria SIMPRO 2012” – ediþia a V-a ridicat al cercetãrii ºtiinþifice, formarea resurselor umane înalt calificate, având la bazã legãtura între procesul formativ ºi cel aplicativ”, a declarat prof. univ. dr. ing. Victor Arad, prorector Cercetare ªtiinþificã ºi Management Universitatea Petroºani. În ceea ce priveºte cele 3 lucrãri care vor fi dezbãtute în plen, acestea
rezultatelor unor cercetãtori din strãinãtate. Totodatã, se doreºte ca pe aceastã cale sã fie întãrite relaþiile interuniversitare din þarã sau cu unitãþile de cercetare, cât ºi cu mediul economic ºi de afaceri, în vederea promovãrii internaþionale a rezultatelor cercetãrii româneºti. „Prin dezbaterile ºtiinþifice, 3 lucrãri în plen ºi 108 lucrãri pe cele 10
Italienii vor sã-i reintegreze pe deþinuþi pe piaþa muncii talienii vor sã-i ajute pe deþinuþii hunedoreni sã se reintegreze pe piaþa muncii. O delegaþie din Sardinia se aflã în aceste zile în judeþul Hunedoara.
I
Proiectul care priveºte deþinuþii poartã numele de „Terra Madre” ºi este finanþat prin Fondul Social European, POR Sardinia – Italia. Acesta se adreseazã sistemului penitenciar ºi are ca scop stabilirea de bune practici pentru transformarea timpului petrecut în închisoare într-o perioadã de reabilitare, în cadrul unor programe de acþiune prin agricultura socialã.
secþiuni, vor fi jalonate noi direcþii de cercetare ºi posibilitãþi de colaborare ºi participare în consorþii sau parteneriate la programe ale Uniunii Europene. Manifestarea ºtiinþificã are menirea de a stimula inovarea ºi de a sensibiliza mediul economic prin prezenþa principalilor operatori economici din domeniu ºi zona geograficã, privind implementarea rezul-
tatelor cercetãrii ºtiinþifice ºi direcþionarea cercetãrii cãtre nevoile industriei. Aºa cum ne-am propus, cercetarea ºtiinþificã face parte din misiunea universitãþii noastre ºi constituie o componentã importantã în pregãtirea tinerilor specialiºti ºi eficienþa în învãþãmântul superior la Petroºani. Un sistem performant de învãþãmânt presupune existenþa unui nivel
Vineri, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara este programatã o dezbatere intitulatã “Revenirea foºtilor deþinuþi pe piaþa muncii ºi integrarea lor în societate”, la care au fost invitaþi reprezentanþi ai instituþiilor de profil din judeþ. Din delegaþia italianã fac parte Carreda Marco - coordonator al proiectului transnaþional „Terra Madre”, Nigro Lucia coordonator al proiectului transnaþional “Terra Madre”, Comina Antonello - reprezentant al Cooperativei Sociale Consorþiul Terra Madre, Pinna Antonio - primar al localitãþii Norbello, De Gesu Gianfranco inspector, Administraþie nul fiscal 2012 s-a Penitenciar, Loi Giovanni încheiat la începutul Battista - fost Comandant la Penitenciarul Oristano, lunii octombrie. În precum ºi Ramos Petroºani, procentul de Shkanely - reprezentant încasare al dãrilor locale, al Cooperativei Sociale pe cele douã semestre, este Consorþiul Terra Madre. Car men COSMAN de 92%.
S-a încheiat anul fiscal
A
Aproape de repartizare intre cele 2 blocuri ANL din Lupeni, unul este aproape finalizat, garsonierele ºi apartamentele urmând a fi repartizate în viitorul apropiat. Este vorba despre 10 apartamente cu 3 camere, 5 cu câte 2 camere ºi 30 de garsoniere.
D
Criteriile dupã care vor fi repartizate locuinþele sunt mai multe, printre acestea numãrându-se vârsta viitorilor locatari care trebuie sã
aibã sub 35 de ani. De asemenea, aceºtia trebuie sã aibã ºi un serviciu.
„Pentru locuinþele din cele douã blocuri sunt depuse un numãr de 94 de cereri.
vor fi prezentate de cãtre prof. dr. ing. Gheorghe Manolea de la Universitatea din Craiova, cercetãtor ing. Claudio
Prin comparaþie cu anul anterior, acesta este mai mic cu 3 procente, cauzele scãderii fiind legate de apariþia unor noi impozite sau de creºterea valorilor amenzilor. Restanþierii la plata impozitelor ºi taxelor locale urmeazã a plãti majorãri de întârziere de 2%, pe lunã sau fracþiune de lunã. În schimb, restanþierii la plata taxei de salubritate pe anul 2012 nu vor fi nevoiþi sã plãteascã, ºi ei,
Primul imobil are 45 de unitãþi locative, în cazul acestuia aflându-ne în stadiul de analizare a cererilor. Cel de-al doilea bloc are 46 de unitãþi, dintre acestea 45 fiind garsoniere plus un apartament cu 3 camere”, a precizat Gabriel Lungu, citymanager municipiul Lupeni. În privinþa celui de-al doilea bloc ANL, lucrãrile la acesta urmeazã a fi încheiate pânã la sfârºitul anului. Banii pentru realizarea celor douã imobile au venit de la ANL Bucureºti, în timp ce racordarea la curent sau apã a fost fãcutã cu bani proveniþi din bugetul local. Mir cea NISTOR
Oggieri de la Politehnica din Torino ºi specialiºtii din MEC – SC Conversmin SA Bucureºti. Celelalte 108 lucrãri vor fi prezentate în secþiunile „Inginerie minierã ºi civilã”, „Topografie ºi cadastru”, „Ingineria mediului ºi geologie inginereascã”, „Inginerie electricã ºi energeticã”, „Inginerie mecanicã”, „Informaticã aplicatã ºi calculatoare”, „Matematicã – informaticã ºi fizicã”, „Economie, Drept ºi Administraþie”, „Management ºi Marketing” ºi „ªtiinþe socio – umane”. Vineri, 12 octombrie, în prima zi a simpozionului, pe lângã festivitatea de deschidere va avea loc prezentarea (pe secþiuni) a lucrãrilor precum ºi decernarea de diplome. În ultima zi a manifestãrii este programat un workshop pe tema „Cãrbunele, o resursã strategicã în contextul actual european”. Mir cea NISTOR
majorãri de întârziere. În ceea ce priveºte taxa pentru ridicarea gunoiului menajer aceasta a fost achitatã tot în procent de 92%. Mircea Mircea NISTOR
12 Actualitate egenerarea pãdurilor este una din activitãþile prioritare ale Regiei Naþionale a Pãdurilor – Romsilva, cel puþin asta afirma reprezentanþii Romsilva.
R
“Extinderea suprafeþei pãdurilor se face prin regenerarea tuturor suprafeþelor de pãdure de pe care s-a recoltat masã lemnoasã, urmare aplicãrii tãierilor de produse principale, împãdurirea terenurilor fãrã vegetaþie forestierã, care nu au alte folosinþe atribuite prin amenajament, reconstrucþia ecologicã a terenurilor afectate de fenomene de degradate, aflate în administrarea regiei, precum ºi a celor din afara fondului forestier”, se aratã pe site-ul ROMSILVA. Tot cei de la Romsilva spun cã zeci de mii de hectare de teren vor fi reîmpãdurite. „Anual, Regia Naþionalã a Pãdurilor –Romsil va parcurge cu lucrãri de regenerare o suprafaþã de peste 14.000 ha în fondul forestier de stat aflat în administrarea sã.
ctorii Florin Piersic ºi Medeea Marinescu vor face o nouã încercare de prezentare a piesei „Strãini în noapte” pe o scenã din Petroºani.
A
Aceasta, dupã ce spectacolul regizat de cãtre maestrul Radu Beligan a fost anulat anul trecut (atunci când rolul feminin era interpretat de Emilia Popescu), pentru cã nu s-au vândut biletele. În acest an, se pare însã cã interesul amatorilor de
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 12 octombrie 2012
Regenerarea pãdurilor versus defriºarea lor
Creºterea suprafeþei ocupate de pãduri, împãdurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare, reprezintã de asemenea prioritãþi ale politicii silvice în România. Crearea de noi pãduri capãtã o pondere cât mai mare, efectele de protecþie, biodiversitate ºi chiar recreere devenind în astfel de cazuri prioritate”, se mai arata pe site. Semnarea de cãtre România a Convenþiei Cadru a Naþiunilor Unite pentru Schimbãri Climatice (1992), cât mai ales notificarea Protocolului de la Kyoto (1997) au pus bazele unor instrumente specifice în lupta împotriva schimbãrilor climatice ºi a efectelor acestora.
hectare de pãdure tãiate la fiecare orã
3
Ne dispar pãdurile, iar tãierile ilegale par sã fie de neoprit. În România, conform studiilor fãcute de Greenpeace, în fiecare orã sunt tãiate peste 3 hectare de pãdure, iar judeþul Hunedoara, din pãcate, nu lipseºte de pe harta defriºãrilor. Activiºtii ecologiºti atrag atenþia cã, fãrã pãduri sãnãtoase ºi bogate, planeta nu poate susþine viaþa. Circa 80% din pãdurile lumii au fost degradate sau distruse, iar România se afla pe harta tãierilor ilegale. Conform rãspunsurilor primite de Greenpeace de la autoritãþi, în perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel
naþional, 31.456 de cazuri de tãieri ilegale de arbori, iar judeþul Hunedoara nu lipseºte de pe harta tãierilor abuzive. Din fericire sunt mai puþine cazuri decât în alte judeþe, dar asta nu scuzã cu nimic defriºãrile abuzive. Falnicii condrii de odinioarã sunt ciopârtiþi ºi hectare întregi de pãdure cad sub drujbele celor care exploateazã lemnul. Conform datelor oficiale, în judeþul Hunedoara s-au semnalat 230 de cazuri de tãieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancþiuni, adicã amenzi contravenþionale sau dosare penale, în funcþie de gravitatea faptei. Îngrijorãtor este faptul cã în jurul nostru, în judeþele limitrofe, se taie din abundenþã, iar în Gorj sunt peste 2.500 de tãieri ilegale. Vorbim despre pãdurile care comunicã cu cele din judeþul nostru, în unele cazuri arii protejate, aºa cã problema ne priveºte direct. Potrivit rezultatelor studiului Greenpeace, în România dispar peste 3 hectare de pãdure în fiecare orã, iar copacii iau drumul fabricilor de mobila sau de cherestea. Raul IRINOVICI
Piersic ºi Gheorghe mai încearcã o datã
teatru din Petroºani este ceva mai mare, þinând cont de faptul cã au fost vândute deja câteva zeci de bilete, în condiþiile în care spectacolul este programat tocmai pentru data de 12 noiembrie.
„Am demarat deja vânzarea biletelor la acest spectacol ºi, se pare, în acest an existã un interes mai mare din partea iubitorilor de teatru din Valea Jiului. Spun aceasta þinând cont de faptul cã, deja, am vândut 40 de bilete chiar dacã preþul unui tichet este de 50 de lei. Cred, ºi sper, cã de aceastã datã vom reuºi sã vindem toate biletele ºi spectacolul se va þine”, a
declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani, locul în care ar urma sã se joace piesa de teatru. O nouã încercare de a se întâlni cu publicul din Valea Jiului va face ºi maestrul Tudor Gheorghe alãturi de (de aceastã datã) Orchestra Iunion. În ultimii doi ani, acesta a avut douã spectacole anulate (din douã), tot din cauzã cã nu a reuºit sã vândã prea multe bilete. Concertul acestuia este programat pentru data de 3 decembrie (tot pe scena Casei de Culturã a Sindicatelor din Petroºani) ºi, se pare, preþul unui bilet va fi de 60 de lei. Mircea NISTOR
Fostul telescaun din Straja, spre fier vechi rice fãrâmã de metal rãmasã nesupravegheatã ia calea centrelor de colectare a fierului vechi. Aºa s-a întâmplat ºi cu câteva componente ale fostului telescaun din Straja, dar acestea nu au mai fost valorificate, hoþii fiind prinºi de cãtre o patrulã a poliþiei. În timp ce bucãþile de metal au ajuns în beciul primãriei, cei doi „colecþionari” de metal s-au ales cu dosare penale.
O
„Cei doi au fost susrprinºi în momentul în care încãrcau niºte stâlpi de metal într-o Dacie papuc. Nu ºtiu cum au reuºit doar doi oameni sã ridice
bucãþi de fier de câteva sute de kilograme, cert însã, este faptul cã s-au ales cu dosare penale”, a declarat Gabriel Lungu, city-manager municipiul Lupeni. Sus în munte se aflã ºi alte componente metalice ale fostului telescaun care, dacã rãmân nesupravegheate ar putea face ºi ele picioare. Chiar dacã ºi acestea au câteva sute de kilograme, bucata... Mircea NISTOR