Cronica Vaii Jiului Nr. 36 / Luni 9 ianuarie 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 36

Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Anul teribil 2012,

anul Caragiale în care românii îºi aleg conducãtorii

PAGINA A 3-A Elena Udrea, aºteptatã în Valea Jiului

nul acesta vine cu multe speranþe ºi promisiuni, în special în ceea ce priveºte dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic.

>>> PAGINA A 3-A

CNH exclusã din Atitudini imature la Universitatea Petroºani "S-au ascuns" de rectorul complexul energetic Universitãþii Tehnice Cluj

situaþie jenantã s-a creat la Universitatea Petroºani ompania Naþionalã a Huilei Petroºani, din cauzã cã Senatul Universitãþii, prorectorul, decani ca ºi structurã independentã, nu va fi inclusã în Complexul Energetic Hunedoara, a ºi ºefi de departamente s-au retras de a întâlnirea cu rectorul Universitãþii Tehnice din Cluj când au aflat cã rectorul, anunþat ministrul Economiei ºi Comerþului, Emil Pop, nu poate sã participe. >>> PAGINA A 5-A Ion Ariton. >>> PAGINA A 8-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

CONVOCATOR

n temeiul prevederilor art.94 alin.2

Î ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 9 ianuarie 2012, orele 1500, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea unor documentaþii tehnico-economice privind unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara. 2. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara. 3. Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Comuna Rîu de Mori, prin Consiliul Local al Comunei Rîu de Mori, în vederea realizãrii în comun a unui obiectiv de interes public. 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contractãrii unei finanþãri nerambursabile interne. 5. Proiect de hotãrâre privind atribuirea licenþelor de traseu pentru unele trasee cuprinse în Programul de transport public judeþean prin curse regulate valabil în perioada 01.07.2008 - 30.04.2013. 6. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara, întocmite pe secþiunile de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul IV al anului 2011.

7. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara. 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Convenþiei de colaborare dintre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara ºi Asociaþia Misionar Umanitarã "Glasul Penticostalilor" Lupeni. 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea componenþei comisiilor de concurs/examinare pentru ocuparea funcþiilor de ºef de secþie, ºef de laborator ºi ºef de serviciu în cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva. 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea unui credit pentru finanþarea proiectului "Sistem medical informatic integrat". 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor, precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal 2012. 12. Proiect de hotãrâre privind stabilirea preþurilor medii ale produselor agricole pentru anul 2012. 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã pe anul 2012. 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumurile judeþene ºi comunale, pe anul 2012. PREªEDINTE, Mir cea Ioan Moloþ

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Antena 1 6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:20 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul meu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Harta sufletului

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Suflete pereche (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:30 Taxi Driver (r) 13:30 Vouã (r) 14:30 Când iubirea învinge timpul (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Lancea destinului (s) 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Lancea destinului (s) (r)

PRO TV 6:00 Lois ºi Clark (s) (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Serviþi, vã rog! 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Dennis, pericol public (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Experimentul simþurilor 22:15 Rãfuiala 0:00 CSI: Miami

Prima TV 7:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Nimeni nu poate opri crimele 1:30 Focus 18 (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii'n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

Actualitate 3

Anul teribil 2012,

anul Caragiale în care românii îºi aleg conducãtorii

nul 2012 se anunþã a fi unul extrem de agitat din punct de vedere politic, dupã ce guvernanþii au decis comasarea alegerilor. Anul electoral 2012 este, ca o ironie a sorþii, anul Caragiale. Din nefericire urmaºii lui Caþavencu, Farfuridi, Trahanache sau Dandanache, ori coana Joiþica, care aveau un umor aparte, ºi-au pierdut orice urmã de demnitate, credibilitate ºi onoare. Anul acesta, pentru prima oarã în istoria postdecembristã

a României, vom alege în aceeaºi zi atât primarii cât ºi parlamentarii. Pe agenda noului an mai

Monica Iacob Ridzi -

figureazã schimbarea Constituþiei, ( "sã se revizuiascã, dar sã nu se schimbe nimic", principiul lui

Gânduri pentru 2012 ãrã erori ºi F jumãtãþi de mãsurã! Acesta este mesajul pe care deputata Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului l-a postat în ultima searã a lui 2011 pe blogul sãu. "Timpul este unitatea de mãsurã în care gândurile devin realitate". (proverb mayas). Aºa îºi începe Monica Iacob Ridzi gândurile aºezate în pagina scrisã în ultima searã a anului care tocmai se stinge încet pe glob. "Este sfârºit de 2011. A fost un an în care am muncit mult cu toþii, a fost un an în care am încercat, din nou, se depãºim bariere, sã învingem mentalitãþi, sã gãsim în noi (ºi lângã noi) forþa sã trecem peste greutãþi. Am încercat sã transformãm gândurile noastre de bine… în realitate. Dacã am reuºit, viaþa o va confirma. Însã, vã asigur, am fãcut tot ce a depins de noi, ºi cu bunã credinþã", scrie deputata Iacob Ridzi. Despre anul care vine, Monica Iacob Ridzi spune cã va fi unul dificil, dar le cere oamenilor din Valea Jiului sã pãºeascã cu

încredere spre viitor. "Ne aºteaptã un alt an. Se vor stinge luminile de sãrbãtoare, vom strânge bradul de Crãciun ºi viaþa îºi va relua, secundã de secundã, cursul firesc. Lucrurile vor reintra în matca lor. Vã spun, doar, din suflet, cã veþi putea conta pe mine, pe noi, ca ºi pânã acum. Nu vã voi promite iluzii, nu vã voi îndemna la un optimism necondiþionat ºi total. ªtiu cã va fi un an dificil, dar mai ºtiu cã vom încerca sã îl depãºim împreunã, sã alegem deciziile cele mai bune pentru noi, pentru familiile noastre, pentru copiii noºtri. Am ajuns cu toþii la o vârstã ºi la o maturitate care nu ne mai permit erori ºi nici jumãtãþi de mãsurã. Am atins cu toþii înþelepciunea care ne asigurã forþa în nãzuinþele noastre, în echilibrul ºi realismul lor", a mai scris

Farfuridi, nu?) visul preºedintelui Traian Bãsescu prin care, Parlamentul ar urma sã piardã atât din numãrul de camere, cât ºi din cel al aleºilor. Teibil an dacã ne gândim doar la cât de murdarã poate sã fie lupta pentru supravieþuire pe scena politicã, care înseamnã pânã la urmã putere! Miza fiind aºa de mare, cu siguranþã politicienii nu se vor da înlãturi de la nimic. Pentru actuala Opoziþie pierderea alegerilor va însemna cu siguranþã dispariþia, în condiþiile în care atât baronii PSD cât ºi cei ai PNL, cu tot cu grupurile lor de interese, nu vor dori sã râvneascã ciolanul

alþi patru ani... Actuala Putere, cu PD-L ºi UNPR (UDMR-ul vrea oricum la Guvernare), va face tot ce îi stã în putere, prin toate mijloacele ºi cu toate instrumentele pe care le deþin, pentru a rãmâne la conducere. Miza, la fel de mare precum ºi în cazul Opoziþiei, poate cu un risc mãrit ce þine de aspectele de naturã penalã care ar putea sã-i neliniºteascã pe unii demnitari. În rest, atât Puterea cât ºi Opoziþia sunt la fel de corupte ºi clientelare, la fel de incompetente ºi lipsite de viziune. Curat murdar, coane cititorule! Parol! Ai puþinticã rãbdare... Marius MITRACHE

Elena Udrea, aºteptatã în Valea Jiului

nul acesta vine cu multe speranþe ºi promisiuni, în special în ceea ce priveºte dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic.

Astfel, un proiect îndrãzneþ început în urmã cu ceva timp ºi finalizat parþial, este cel care prevede unificarea celor douã staþiuni, Pasul Vâlcan ºi Straja. Peste câteva zile, ministrul Elena Udrea se va afla în Valea Jiului pentru a discuta despre acest lucru. Monica Iacob Ridzi. "Pentru partea a doua a proiectului Monica ºi Tiberiu Castelul din Carpaþi, în data de 12 ianuarie Iacob Ridzi au petrevom avea o întâlnire cu doamna ministru cut noaptea dintre ani Udrea la Lupeni. în faþa primãriei din Dupã cum ºtiþi, în cadrul acestui proiectuPetroºani, alãturi de lui Ski în România am propus legãtura dincetãþenii municipiului. tre Pasul Vulcan ºi Straja, astfel încât sã Diana facem un circuit turistic între Vulcan ºi MITRACHE

Lupeni. Atunci vom stabili ultimele detalii împreunã cu echipa de la Ministerul Turismului, inclusiv sumele care vor fi alocate", ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã anul trecut în data de 4 februarie, iar partea a douã a proiectului prevede construcþia unei alte instalaþii pe cablu pânã în vârful Straja. Luiza ANDRONACHE

Primarul din Haþeg, ales vicepreºedinte PSD

rimarul Haþegului, Nicolae Timiº, este, de câteva zile, vicepreºedinte al PSD Hunedoara, fiind ales în aceastã funcþie de colegii sãi de partid. O bunã perioadã de timp, Timiº a fost liberal convins, însã neînþelegerile cu conducerea judeþeanã a PNL Hunedoara l-au determinat sã rãmânã în Uniune, dar de partea "roºie". Nicolae Timiº este de pãrere cã a acces în aceastã funcþie, de vicepreºedinte al PSD Hunedoara, datoritã faptului cã a adus un plus de iamgine partidului, cel puþin la nivelul Þãrii Haþegului. În plus, în ultimele luni ºi el a crescut în sondaje, pânã la 80%. "Dupã venirea mea în Organizaþia PSD Haþeg a crescut numãrul de membri de la 85 la peste 550. Deci, practic, numãrul a

crescut de 6 - 7 ori. Mai mult decât atât, s-au mai fãcut niºte sondaje în ultima perioadã, respectiv la începutul lunii noiembrie ºi începutul lunii decembrie, în care sunt creditat cu peste 80% ºanse la Primãria Haþeg. În plus, vreau sã vã spun cã în varã, când s-au fãcut sondajele, aveam 60%. Sigur cã în Haþeg ºi

PSD a crescut ca procente ºi nu numai în Haþeg, ci ºi în Þara Haþegului. Deci cred cã, prin venirea mea, am adus un plus în sondaje pentru PSD ºi asta i-a determinat pe colegii mei din Biroul Executiv Judeþean sã mã aleagã ca vicepreºedinte al PSD la nivel de judeþ", a declarat Timiº. Pentru viitor, acesta spune cã, în primul rând ºi.a propus sã câºtige alegerile pentru Primãria Oraºului Haþeg. "Sper, de asemenea, sã mai câºtigãm una, douã sau chiar trei primãrii din Þara Haþegului ºi, nu în ultimul rând, sã aducem procente serioase, ºi sã câºtigãm posturile de deputat ºi senator, care cuprinde mai multe colegii de deputat, adicã trei practic. Cu alte cuvinte sã câºtigãm tot ce se poate câºtiga politic la nivel de Þara Haþegului ºi de Colegiul 3 Haþeg", a mai spus Timiº. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

Bani împrumutaþi pentru un proiect respins

onsilierii locali din Uricani au aprobat contractarea controversatului împrumut de 80 de miliarde de lei vechi, destinat, neoficial, campaniei electorale a primarului Dãnuþ Buhãescu. Oficial, banii sunt pentru proiecte care deja au fost executate, tot sub oblãduirea lui Buhãescu… Neoficial, cu toþii ºtim cã a început campania electoralã încã de anul trecut, iar votanþii trebuie recompensaþi într-un fel sau altul… O noutate - care ar trebui sã ajungã ºi în vizorul Direcþiei Naþionale Anticorupþie - în aceastã situaþie despre care au curs râuri de cernealã este cã proiectul legat de modernizarea drumurilor despre care a vorbit Buhãescu în ziarul pe care-l finanþeazã NU A PRIMIT finanþarea de la ADR Vest.

ficial ºi fãrã O hârtii chiar sunã bine

Astfel, într-un interviu acordat jurnaliºtilor de casã, Dãnuþ Buhãescu

povesteºte despre reabilitarea unor strãzi care au fost modernizate în urmã cu trei-patru ani, cam tot în an preelectoral. "Avem în vedere, prin proiectul de reabilitare ºi modernizare a strãzilor ºi podurilor din localitate, modernizarea completã a celor douã bulevarde, Republicii (din strada Revoluþiei, pânã dincolo de ªcoala Generalã nr. 1, spre drumul naþional) ºi Muncii (între podul de la Poºtã ºi cel din Sterminos). Se vor executa lucrãri la cele douã poduri, care oricum ar fi ieºit din perioada de garanþie, deci lucrãrile se impuneau. Se va reabilita întreaga infrastructurã, carosabilul, aleile pietonale ºi intersecþiile ºi toate intrãrile spre blocuri

sau spaþii comerciale. Vom avea pavele noi pe zonele adicente ambelor bulevarde, inclusiv de-a lungul a trei strãzi (Aleea Brazilor, Unirii ºi Aleea Progresului)", a declarat Dãnuþ Buhãescu. Tot în cei 80 de miliarde de lei împrumutaþi, pe lângã lucrãrile la un ambulatoriu care a fost reabilitat de vreo trei ori tot în perioada buhãescianã - intrã ºi un proiect legat de culturã… Care culturã înseamnã lansarea unui site web, site care în mod normal ar costa maxim 1.000 de lei, cu tot cu manoperã. Tot în acelaºi ziar ne explicã Buhãescu cum dezvoltã el turismul pe internet: "Finalmente, prin proiectul de promovare a

folclorului ºi a locurilor minunate lãsate de Dumnezeu, avem în vedere lansarea unui site web, cu mii de filme ºi fotografii de prezentare, cu informaþii pentru turiºti. Utilitatea acestui ultim proiect va fi una de lungã duratã, pentru cã turismul va deveni o componentã importantã a motorului economiei locale".

xistã un articol care îi dã dreptul lui Buhãescu sã facã ce vrea cu cei 80 de miliarde de lei"

Consilierii locali ai opoziþiei - pe care Buhãescu e supãrat foarte tare cã dau declaraþii contra lui, uitând de fapt ce

înseamnã termenul "opoziþie" - spun cã primarul uricãnean ºi-a asigurat utilizarea banilor din împrumut dupã bunul plac. "Hotãrârea de consiliu local privitoare la contractarea acestui împrumut este construitã în aºa fel încât Buhãescu sã aibã la discreþie aproape bugetul pe un an. Existã un articol, nr 6, care îi dã dreptul lui Buhãescu sã facã ce vrea cu cei 80 de miliarde de lei, fãrã sã-l controleze nimeni", a declarat Daniel Moraru, consilier local PRM. Moraru este de pãrere cã Buhãescu va reuºi, prin asta, sã-i mai prosteascã încã o datã pe uricãneni: "El va primi banii undeva prin varã. Numai bine, pentru cã atunci când vor fi alegerile, el le va spune oamenilor cã fac lucrãri. Oamenii nu vor ºti ce lucrãri se fac, dar la asta se rezumã tot, la prostirea oamenilor". Cât despre proiectul cu strãzile, consilierul de la România Mare îl vede ca pe "o mare nebuloasã". "Proiectul cu reabilitarea strãzilor este o mare nebuloasã. Spun asta fiindcã la ADR Vest apare prima datã ca fiind respins, iar

UNPR pregãteºte o adevãratã loviturã politicã:

Protocol secret de colaborare cu Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu

"ª

tiu doar cã statutul spune clar cã nu facem alianþe. Nu ne-am dorit aºa ceva, dar dacã va fi sã fie, asta este! În politicã se negociazã, se poartã tot felul de discuþii. Nimic nu este imposibil" preºedinte Partidul Poporului, filiala judeþului Hunedoara. Scena politicã a devenit dinamicã. Se tatoneazã variante, se pregãtesc alianþe, partidele îºi atrag noi membri etc. Lucru firesc în politicã în an electoral. Au apãrut partide ºi alianþe pitoreºti, pentru unii analiºti/sociologi constituind adevãrate studii de caz, aºa cum este alianþa dreapta-stânga, USL, dar ºi partidul TV al lui Dan Diaconescu - Partidul Poporului, apoi UNPR format din toþi nemulþumiþii de partidele pe care le-au pãrãsit. Cum PRM " va intra în Parlament de Ziua porþilor deschise ", vorba unui ºugubãþ,

copilul minune rãmâne PP-ul lui Dan Diaconescu. Cei care au fler ºi viziune s-au lipit imediat de respectivul PP recunoscând cã este un fenomen ilogic, nãscut din disperare, dar care merge. Cel care a pus umãrul la consolidarea PD, apoi PDL, Cozmin Guºã a acþionat. Astfel, s-a lansat vestea cã PIN a fuzionat prin absorbþie cu UNPR ºi pare a fi fost doar începutul. Presa a mai lansat o veste, confirmatã neoficial de membri marcanþi din Hunedoara ºi Valea Jiului. Se spune cã în spatele uºilor închise s-a întâmplat ceva cu adevãrat serios ºi anume, Partidul Poporului a semnat în secret un protocol de colaborare cu UNPR, totul la iniþiativa lui Cozmin Guºã, proprietar pe o parte din OTV. Este o adevãrata loviturã politicã pe care a dat-o UNPR, adãugându-ºi la experienþa oamenilor sãi armata de admiratori ai lui Dan Diaconescu. De ce s-a parafat în secret acestã colaborare? Pentru a nu-i stârni prea tare pe nemulþu-

miþi, cei care probabil vor vota din disperare cu Partidul Poporului ºi ale cãror voturi vor fi folosite de UNPR. În plan local nu s-a comunicat nimic oficial. În plus statutul Partidului Poporului spune cã nu se fac alianþe înainte de alegeri, dar câte nu se spun. Declaraþiile a doi preºedinþi de filialã localã ºi judeþeanã, fãcute cu abilitate, lasã uºi deschise în cazul în care superiorii de partid au fãcut acest lucru. "Am discutat cu colegii din judeþ ºi deocamdatã nu am primit nimic oficial, deci practic nu existã. De la centru ni s-a spus, de la început, cã nu

se fac alianþe cu nimeni. Cel puþin pânã acum. Nici judeþul nu a fãcut acest lucru, nici noi, la Petroºani" - a declarat

mai apoi în aºteptare. Pe acest proiect s-a dat un miliard douã sute de milioane de lei pentru studiul de fezabilitate. Pe mine mã duce cu gândul cã, din moment ce acest proiect apare de douã ori pe lista ADR Vest, au fost fãcute douã proiecte cu acelaºi nume", mai spune Moraru. Ion Stãnescu, consilier local independent, susþine cã nu a putut vota un proiect care sã-i îndatoreze pe uricãneni pentru urmãtorii 15 ani numai pentru a-ºi satisface primarul Buhãescu fanteziile. "Eu nu am putut vota aºa o grozãvie. Nu este necesar sã îndatorezi oraºul pentru 15 ani de acum încolo ºi sã insiºti sã faci niºte proiecte care au mai fost fãcute. De ce mai faci încã o datã strãzi pe care le-ai mai fîcut o datã? Nu tot el a pus pavelele acolo, nu aratã bine? Pentru ce mai trebuie sã reabilitezi un ambulatoriu pe care l-ai mai reabilitat de trei ori pânã acum? Nu aº avea nimic împotriva ambulatoriului, dacã aº ºti cã vor veni medici aici, dar nu se va întâmpla asta", mai spune Stãnescu. Anamaria NEDELCOFF

preºedinte PP Petroºani, Mia Albescu. "Eu nu am primit nici o decizie, sau vreo adresã cu aºa ceva. Zvonurile sunt zvonuri. Dacã voi primi ceva în sensul ãsta, vã voi anunþa. ªtiu doar cã statutul spune clar cã nu facem alianþe. Nu ne-am dorit aºa ceva, dar dacã va fi sã fie, asta este! În politicã se negociazã, se poartã tot felul de discuþii. Nimic nu este imposibil. Uitaþi-vã la USL. Niciodatã, pe Terra, nu s-a fãcut o alianþã între extreme, dreapta cu stânga. La noi existã!" - a declarat preºedintele PP filiala judeþului Hunedoara, Sorin Sanda. Oricum, PP nu a încãlcat statutul pentru cã nu au folosit termenul de alianþã, ci cel de "protocol de colaborare". Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

Atitudini imature la Universitatea Petroºani

"S-au ascuns" de rectorul Universitãþii Tehnice Cluj

situaþie jenantã s-a creat la Universitatea Petroºani din cauzã cã Senatul Universitãþii, prorectorul, decani ºi ºefi de departamente s-au retras de a întâlnirea cu rectorul Universitãþii Tehnice din Cluj când au aflat cã rectorul, Emil Pop, nu poate sã participe. Simþind cã nu este dorit în Sala de Consiliu a UP, acesta a fost invitat la Primãrie. Întâlnirea a fost iniþiatã de primarul Tiberiu iacob Ridzi, cu scopul iniþierii unor negocieri ºi atenuarea unor asperitãþi apãrute ca urmare a probabilei nedesfiinþãri prin absorbþie a singurei instituþii de învãþãmânt universitar cu tradiþie din Valea Jiului. Ca urmare a tensiunilor apãrute cu ocazia posibilei absorbþii a Universitãþii din Petroºani de cãtre Universitatea Tehnicã din Cluj, primarul Petroºaniului a luat atitudine. Tiberiu Iacob Ridzi a avut o serie de întâlniri cu responsabilii implicaþi în aplicarea unei legi, care dau mânã liberã universitãþilor sã se asocieze sau sã fie absorbite. Cum la Petroºani s-a pus problema absorbþiei, adicã a desfiinþãrii ca entitate independentã a Universitãþii din Petroºani, primarul a avut o întâlnire cu ministrul învãþãmântului, Daniel Funeriu, înainte de sãrbãtorile de iarnã. În data de 3 ianuarie 2012, a sosit la Petroºani rectorul

Universitãþii Tehnice din Cluj pentru a sta faþã în faþã cu toate pãrþile implicate în luarea unei hotãrâri.

a, cam aºa s-a întâmplat "

Din tabere diferite, pentru cã existã asemenea tabere în cadrul UP, respectiv pro ºi contra desfiinþãrii sau independenþei pãstrate prin asociere, dar ºi pro ºi contra rectorului actual, Emil Pop, având în vedere alegerile din viitorul apropiat, am aflat cã s-a creat o situaþie jenantã în Sala de Consiliu a Universitãþii. Respectiva întâlnire s-a dorit a fi o masã lãrgitã a participanþilor pentru a atenua asperitãþile apãrute. În plus se vehiculeazã din ce în ce mai mult ideea cã actualul rector al UP este interesat doar de soarta Facultãþii de Mine, respectiv înfiinþarea unui centru de minerit la nivel naþional, restul facultãþilor riscând a fi absorbite sau desfiinþate. Astfel, au fost invitaþi membrii Senatului, rectorul ºi prorectori ai UP, decani ºi ºefi de departamente. Dar la momentul când rectorul Emil Pop a spus cã nu vine la respectiva întâlnire, " s-au retras toþi ". Rãmaºi singuri, rectorul UT Cluj ºi primarul s-au mutat la Primãria Petroºani ºi au lansat din nou invitaþii. Au rãspuns acestei invitaþii doar prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, prof.univ.dr.ing. Ioan Dumitrescu ºi prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº. " Da, cam aºa s-a întâmplat. În

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

data de 3 ianuarie, am fost anunþaþi, pe la ora 11,00, cã suntem invitaþi la primãrie la o întâlnire cu rectorul UT Cluj. Am Participat eu, dl. Dumitrescu ºi dl. Iliaº. Eu îl cunosc de mult pe rectorul de la Cluj ºi vroiam sã aflu oninia sa realã, nu prin intermediari. Am analizat, am discutat, iar a doua zi am tras concluziile. Se va continua procesul de alegeri la ambele universitãþi, urmând ca noile conduceri sã reia în discuþie variantele convenabile pentru ambele pãrþi. În februarie-martie vor avea loc alegeri în cadrul UT Cluj. La noi, la Petroºani, în 25 ianuarie vor avea loc alegeri pentru consiliile pe facultãþi. Dupã asta vor urma cele pentru membrii Senatului, iar aceºtia îºi vor alege un

preºedinte. Urmeazã alegerea rectorului ºi prorectorilor, care vor fi validaþi de Senat ºi apoi vor fi concursurile pentru decani ai facultãþilor. Vreau sã se ºtie cã am participat la aceastã întâlnire pentru cã eu consider cã trebuie sã fim informaþi, trebuie sã fim deschiºi pentru a putea fi în cunoºtinþã de cauzã la momentul unei hotãrâri " - a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin. De precizat cã prof.univ. dr. ing. Ioan Dumitrescu ºi prof.univ.dr.ing. Radu Sorin par a fi principalii contracandidaþi ai actualei conduceri a Senatului ºi a UP la alegerile urmãtoare. Informaþia ne-a parvenit din ambele tabere concurente. ªi se ºtie, dacã e concurs, e de bine !

DL-istul Ridzi este " de apreciat "…

În ultima conferinþã de presã a USL Petroºani, adicã a doua de la înfiinþare, reprezentantul PNL, Alin Simota, a declarat cã "pânã acum un an nu au fost probleme la Universitate. Lucrurile au plecat de când rectorul ºi-a exprimat opþiunea spre PSD. Pânã la acel moment Universitatea se descurca, nu au fost probleme. Acum au apãrut problemele. Suspect!". Simota a precizat cã nu trebuie politizatã problema, dar declaraþia sa tocmai asta a fãcut având în vedere cã nu ºtia despre ce este vorba în cazul UP. "Nu am toate datele ºi nu vreau sã mã pronunþ

în aceastã problemã"- a declarat Alin Simota. Cei din cadrul Universitãþii spun cã problema UP este cu adevãrat gravã ºi nu are legãturã cu faptul cã rectorul cocheteazã cu PSD, pentru cã ºi ceilalþi universitari, care cocheteazã cu alte partide politice, sunt de aceeaºi pãrere : Universitatea trebuie sã existe. "Este o prostie ce a declarat Alin Simota, cum cã rectorul are probleme de când s-a aflat cã ar prefera PSD. Apoi am auzit discuþii neprietenoase la adresa primarului Tiberiu Iacob Ridzi pentru cã a avut iniþiativa de a susþine continuitatea UP. Bunul simþ elementar obligã orice primar, de orice culoare politicã, sã ia atitudine în asemenea situaþii. ªi alþii, de alte coloraturi politice, ºi noi suntem de acord cã UP este a noastrã ºi aºa trebuie sã rãmânã. Dacã Tiberiu Iacob Ridzi a supãrat pe cineva cu adevãrat, atunci a supãrat propriul partid ºi pe ministrul Funeriu . A riscat pentru binele comunitãþii ºi pentru asta este de apreciat " - a declarat dr.ing. Valeriu Pleºea, cercetãtor gradul I, profesor asociat la Universitatea Petroºani. Declaraþia elegantã a PSD-istului Pleºea, la adresa primarului PDL-ist, sigur va fi interpretatã cã " s-a dat cu puterea " de cãtre cei care au uitat, sau nu au ºtiut niciodatã, cã ºi în politicã, la fel ca ºi în rãzboi, trebuie sã-þi pãstrezi respectul de sine. Ileana FIRÞULESCU

Viitorul Senat decide posibila unificare a Universitãþii

iitorul Universitãþii Petroºani a fost amânat, cel puþin pentru un moment. Pânã la luarea unei decizii în acest sens va mai trece cel puþin o lunã, adicã se aºteaptã organizarea alegerilor de la instituþia de învãþãmânt superior. Universitatea Petroºani nu se mai comaseazã, cel puþin deocamdatã, cu Universitatea Tehnicã din Cluj. O decizie în acest sens va putea fi luatã de viitoarea conducere a instituþiei de învãþãmânt superior, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a purtat duscuþii cu toate pãrþile implicate în aceastã problemã ºi chiar cu ministrul

Educaþiei, Daniel Funeriu. Ridzi spune cã interesul sãu în acest scandal nu trebuie privit, în niciun caz, drept o imixtiune în treburile Universitãþii din Petroºani. "Am avut o discuþie cu domnul rector de la Cluj despre situaþia de la Universitate, despre acea posibilã unificare a Universitãþii din Petroºani cu Politehnica din Cluj. Din ce am vãzut eu în discuþia pe care am avut-o, dumnealui este un om deschis, un om cu viziune. Lucrurile merg mai departe ºi la Petroºani, ºi la Cluj. În acest moment am înþeles cã la Petroºani s-a decis sã se respecte calendarul de alegeri, din luna februarie, pentru noul Senat ºi noua conducere ºi apoi vor continua discuþiile.

(...) Decizia aparþine în exclusivitate celor de la Universitate", a declarat primarul Tioberiu Iacob Ridzi. În ceea ce priveºte concluziile întâlnirii cu ministrul Funeriu, primarul Petroºaniului a declarat cã "domnul ministru a precizat cã este autonomie universitarã ºi cã universitãþile hotãrãsc ceea ce se va întâmpla mai departe. În acest moment ministerul nu obligã pe cineva sã facã vreo fuziune sau vreo unificare, dar existã aceastã perspectivã pe

viitor". Scandalul de la Universitatea Petroºani a izbucnit la jumãtatea lunii decembrie, dupã ce rectorul Emil Pop a decis sãs e unifice cu Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, pe motiv cã aceasta este singura ºansã de salvare a instituþiei. O bunã parte a profesorilor a luat atitudine ºi a arãtat cã tradiþia învãþãmântului superior este pe cale sã fie îngropatã în acest fel. Carmen Carmen COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

a vremea când Cronica L Vãii Jiului scria cã media morþilor, la Petrila ºi Petroºani,

este de 10 persoane pe lunã, am fost criticaþi cã exagerãm.

S-a depãºit planul la sicrie pe anul 2011

"Parcã ne conduce dracul!" Eram acuzaþi cã dramatizãm ºi chiar inducem ideea cã sãrãcia s-a acutizat de când pensionarilor proveniþi din sistemul minier li s-au tãiat gratuitãþile la energia electricã ºi cãrbune. Corect, spunem noi. Lipsa acestor gratuitãþi este doar un motiv al sãrãcirii populaþiei din zonã, pentru cã existã multe altele, sãrãcire ce seamãnã a genocid. Oamenii, bãtrâni ºi tineri se sinucid pe capete nefãcând faþã "antrenamentului" de supravieþuire în jungla românescã, sau îºi dau în cap ca urmare a dezechilibrelor psihice provocate de umilinþã, de lipsa raportãrii la o valoare… La Casa Pensionarilor ºi CAR Petrila,

Pensionarii, lãsaþi fãrã tichetele de cãlãtorie

uvernul a lãsat sute de pensionari hunedoreni fãrã tichetele de cãlãtorie. De vinã este o încurcãturã legislativã, însã beneficiarii acestor tichete sunt nemulþumiþi, iar unii sunt scpetici în cee ce priveºte rezolvarea problemei. Sute de pensionari hunedoreni au rãmas, la fel ca ºi ceilalþi din þarã, fãrã tichetele subvenþionate de cãlãtorie. Oamenii sunt nemulþumiþi ºi se tem cã lucrurile nu se vor rezolva nici în februarie, aºa cum promit guvernanþii. "Nu se poate aºa ceva. Vroiam sã mã duc la fata mea, dar pensia nu îmi ajunge. Ne spun acum cã lucrurile se vor

rezolva în februarie, dar cum sã mai avem încredere?", spune o femeie din Petroºani. ªi, la fel ca ea ºi alþii au fost nevoiþi sã-ºi amâne cu cel puþin o lunã planurile de cãlãtorie. Ministerul Muncii dã asigurãri cã oamenii vor primi ca ºi în anii precedenþi tichetele de cãlãtorie, cu 50 % reducere din costul acestora, mai ales cã este un drept al pensionarilor. Prin adoptarea Ordonanþei de Guvern nr.8/2011, modalitatea de emitere ºi transmitere a documentelor de cãlãtorie acordate pensionarilor s-a modificat. Astfel, fiecare pensionar urma sã primeascã un card, o legitimaþie de transport personalizatã cu numele ºi codul numeric personal al fiecãrui beneficiar. Numai cã termenul de aplicare a OG nr.8/2011 a fost prorogat pânã la data

de 31.12.2012 ºi în aceste condiþii a fost nevoie de noi demersuri pentru emiterea documentelor de cãlãtorie ºi asigurarea transmiterii acestora ca ºi pânã în anii precedenþi, respectiv taloane de cãlãtorii, tipãrite de Casa Naþionalã de Pensii Publice ºi distribuite odatã cu drepturile de pensie. "Întrucât OUG nr.120/2011 a fost publicatã pe data de 28 decembrie 2011, iar procedura de actu-

COLÞUL LUI DENIS

în anul 2011, s-au vândut 132 de sicrie, ceea ce reconfirmã ºi chiar depãºeºte media de 10 morþi pe lunã, doar din statistica acestei Case a Pensionarilor. De fapt sunt 11 morþi pe lunã. Cifra a crescut chiar în perioada sãrbãtorilor de iarnã. "Am avut depãºiri de plan la sicrie pe anul 2011. În sãptãmâna Crãciunului a fost plin la Capelã, am avut ºi câte patru depuºi. A fost mare înghesuialã. Pe lângâ cei în vârstã, care mor pe capete, au fost multe morþi violente, sinucideri… De exemplu am avut un tânãr care a mers cu pãrinþii la bunici, la Bârlad, ºi acolo a fost lovit în cap. Apoi, un alt tânãr, de 30 de ani, s-a spânzurat pe Maleia, o altã doamnã, de vreo 42 de ani, s-a spânzurat pe strada Minei. Din data

de 3 ianuarie, iar au început, dar primul adus a murit în 31 decembrie. ªi chiar azi dimineaþã (4 ianuarie n.n.),am fost anunþat cã vor mai fi doi. Parcã ne-ar conduce dracul, cu atâta durere ºi deznãdejde câtã existã cu morþile astea violente!" - a declarat administratorul Casei Pensionarilor ºi CAR Petrila, Constantin Hoarcã. Cu jumãtate de orã înainte, chiar din faþa Bisericii de lângã Casa Pensionarilor, a fost luat de Ambulanþã cunoscutul personaj al Petrilei poreclit Mafoame, un bãrbat de 57 de ani, pe nume Koloji. Cãzuse în stradã ºi trecãtorii au crezut cã este beat. Un poliþist aflat prin prejmã ºi-a dat seama cã este mai grav de atât ºi a anunþat Ambulanþa… Bãrbatul a fost un bun matematician, a lucrat la minã, dar lipsurile l-au aruncat în ghearele beþiei ºi lumea, preocupatã de propriile probleme, nu s-a oprit niciodatã mãcar sã-i asculte durerea… Ileana FIRÞULESCU

alizare a bazelor de date, de procurare a hârtiei speciale ºi de tipãrire a documentelor de cãlãtorie este complexã, pensionarii vor primi aceste documente cel mai târziu în februarie, odatã cu plata drepturilor aferente acestei luni. Îi asigurãm pe pensionari cã facem eforturi sã asigurãm transmiterea acestor drepturi", susþin reprezentanþii Ministerului Muncii. Carmen Carmen COSMAN

Pentru un bãrbat din Petroºani, sãrbãtorile nu au însemnat nimic,

pentru cã nu are nimic n bãrbat din Petroºani îºi U duce zilele de azi pe mâine, fãrã nimic ºi fãrã nimeni. Dumitru Bãrgan are 48 de ani ºi de mai mult timp stã pe strãzi sau pe unde apucã.

Singurul venit pe care îl are este ajutorul social în contul orelor prestate în folosul comunitãþii. " Eu stau prin pãdure, pentru cã nu am unde. N-am casã, n-am masã, n-am nimic. Este pentru al treilea an de când trãiesc aºa…", ne-a declarat Dumitru Bãrgan. Cu câteva lucruri într-o plasã, bãrbatul bate strãzile cât e ziua de lungã. De mâncat mãnâncã ce primeºte de la alþii sau ce poate sã-ºi cumpere din puþini bani pe care îi are. Când vine noaptea, însã,

încep ºi temerile… "Tot ceea ce îmi doresc este sã am ºi eu un loc de muncã ºi mai ales un loc în care sã trag, un adãpost. Sã am unde sã pun capul pe pernã, pentru cã pur ºi simplu nu am unde… Sã dorm numai pe pãmânt cum fac de 3 ani, mã îmbolnãvesc", a mai afirmat Dumitru Bãrgan. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani nu îl pot ajuta deocamdatã, pentru cã lista cu prioritãþi este lungã, iar locuinþe disponibile nu mai existã. "Locuinþele la noi se dau z dupã o anumitã procedurã. Trebuie

sã intre pe o listã de prioritãþi ºi în funcþie de punctajul stabilit de lege ºi de Consiliul Local, poate sã primeascã o locuinþã dacã îndepliniºte condiþiile ºi dacã se elibereazã una", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie

cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Actualitate 7

Tupeu fãrã margini!

A cerut expertiza expertizei medicului legist ºi a copilului/victimã

onform celor implicaþi în C dosarul accidentului

auto, cu trei ani vechime la Poliþia Haþeg, Petru Romanesc a cerut cu tupeu ºi expertizarea… copilului nenorocit. Adicã, pe copil în persoanã ºi fiºa medicalã a acestuia chiar de la naºtere. Nici medicul legist n-a scãpat ºi s-a expertizat expertiza sa privind numãrul de zile medicale.

toate survenite în urma unui accident de circulaþie pe când avea doar 5 luni. Pãrinþii sunt disperaþi, fiind vorba de primul ºi unicul copil, iar periplul lor prin spitale, clinici din þarã ºi din judeþul Humnedoara i-a secãtuit fizic ºi financiar. Accidentul a avut loc în data de 25 octombrie 2008, dar nici acum, dupã trei ani ºi douã luni, dosarul 646/P/2008 nu a plecat spre sala de judecatã ºi se aflã tot în cercetarea Poliþiei oraºului Haþeg.

Articolul " Un copil nenorocit ºi un dosar care zace de trei ani la Poliþie ", apãrut în "Cronica Vãii Jiului", din data de 20 decembrie 2011, a stârnit multe dezbateri, dar ºi un val de noi infirmaþii. În articolul respectiv arãtam cã în urmã cu peste trei ani, Petru Romanesc, ºoferul care conducea o Skoda Fabia, din Sãlaºu

În Þara Haþegului, Petru Romanesc este cunoscut ca fiind consilier local, cu neamuri în lumea de afaceri ºi alte neamuri ºi relaþii în Poliþie. Acesta cere expertize ºi contraexpertize, trãgând de timp ºi încercând sã-ºi rezolve alcoolemia, dovadã cã parte din aceste expertize l-au scos la o alcoolemie de

când este nevoie cu spitalele, investigaþiile ºi tratamentele extrem de costisitoare ale copilului. Am ajuns la sapã de lemn datoritã lui. Atunci la accident, la Spitalul din Haþeg, apoi la cel din Deva medicii au spus cã îmi pot da doar un certificat de deces, cã nu se mai poate face nimic ºi nici nu aveau aparatura necesarã, dar nu ne-am lãsat. Ne-au trimis la Timiºoara unde

de Sus, a izbit atât de tare maºina VW Passat, condusã de Mihai Gaja, din Petrila, încât a ridicat-o pe altã maºinã parcatã, iar cele douã autoturisme au fost distruse complet. Din acest impact au rezultat douã victime grave: ºoferul Petru Romanesc ºi pruncul de doar 5 luni aflat în braþele mamei pe bancheta din spate a Passatului. Copilul a fost smuls de impact din braþele mamei, care-l hrãnea la sân, ºi proiectat în faþã, moment în care a fost lovit la cap. Acum, micul Alexandru, din Petrila, are 3 ani ºi jumãtate… La aceastã vârstã cântãreºte circa 30 de kg (din cauza uni tratament dur), obezitate de gradul III, semiparezã - dificultãþi psihomotorii, nu vorbeºte etc,

0,80 la mie dupã patru luni de la accident, deºi Spitalul Haþeg ºi ancheta firmei de asigurãri au constatat cã era beat - 1,50 la mie, la prima probã ºi 1,40 la mie, la a doua probã. Cei ce l-au vãzut pe Romanesc înainte de a se urca la volan spun cã era "beat muci, nu ºtiu cum a avut curajul sã se urce la volan". Apoi, declaraþiile sunt contradictorii. "A declarat întâi cã a bãut doar o þuicã pentru cã îl durea stomacul, apoi în alta, cã au servit masa ºi au bãut douã beri" - spune Mihai Gaja, din Petrila. Tatãl micuþului Alexandru, copilul care va suferi toatã viaþa, pare distrus. "Iniþial mi-a oferit 50-60 milioane lei vechi ca sã-mi retrag plângerea. Nu am fãcut-o. I-am cerut sã mã ajute doar atunci

copilul a fost resuscitat, era în comã profundã. Dar avea un ochi distrus ºi era paralizat pentru cã a fãcut hematom în corpul calos, hemoragie în ventricolul lateral drept ºi ventricolii III ºi IV, traumatism ocular stâng, insuficienþã respiratorie acutã ºi multe altele. Eu vreau sã se facã dreptate, la judecatã, sã pot sã-mi tratez copilul. Dacã Romanesc este ºi el pensionat de boalã de la accident, a fost alegerea lui, a bãut ºi apoi s-a suit la volan. Ce vinã are copilul meu sau eu ºi soþia mea cã e inconºtient?" - a declarat Iulian

ra "beat muci"…

Constatin Ciucã, tatãl lui Alexandru.

cerut expertiA zarea copiluluivictimã, încã de la naºtere

Conform celor implicaþi în dosar, Petru Romanesc a cerut cu tupeu ºi expertizarea… copilului. Adicã, pe copil în persoanã ºi fiºa medicalã a acestuia chiar de la naºtere inducând ideea cã micul Alexandru ar fi avut probleme de când a venit pe lume. În plus, deºi copilul se afla prin spitale, li s-a cerut pãrinþilor sã-l ducã la faþa locului, pentru ca experþii sã-l examineze. "Dupã o vreme, a cerut expertizarea copilului, de la naºtere. La naºtere, copilul meu a fost notat cu 10 conform fiºei medicale. Era un copil sãnãtos, vioi. Apoi a cerut contraexpertizã la internare, în urma accidentului, plus experizã la constatatrea medicului legist. Cei de la Poliþia Haþeg m-au anunþat sã duc copilul acolo, la expertizare, la Deva, dar nu puteam pentru cã era prin spitale. Iar când am fost cu el, dupã o vreme, mi s-a spus cã nu era

nevoie sã-l duc.Era vorba ºi de zilele multe de internare, pe care le-a contestat. Cã dupã un anumit numãr de zile, cred cã dupã 60, se punea problema puºcãriei. El vrea sã scape ºi încercã sã tragã de timp. Dar avocatul a cerut sechestru asigurator pe averea sa. Eu ce mã fac în continuare cu copilul ? Cum îl tratez, plus recuperãri prin þarã ? El a încercat sã mã ungã cu ceva bani, a trimis vorbã sã ne împãcãm" - a declarat tatãl copilului. "Cazul nu este în regulã. Mã refer la modul de cercetare, la timpul atât de mare pentru a fi trimis în instanþa de judecatã. Dovadã cã nu este în regulã, este chiar retragerea din dosar a celui care-l însoþea pe Romanesc. Am înþeles cã era tatãl primarului din Sãlaº, ºi el accidentat destul de grav la cap ºi la bazin" - a declarat Mihai Gaja, din Petrila. Reamintim cã Poliþia oraºului Haþeg, prin comandatul acesteia, Virgil Buþan, a declarat cã dosarul 646/P/2008 se aflã din vara anului 2011 la Institutul Naþional de Criminalisticã pentru expertizare. Dosarul se aflã la a treia expertizã ºi conform adresei oficiale de la Institutul Naþional de Criminalistã expertiza dureazã minim 10 luni. Se spune cã dacã vrei sã cunoºti cu adevãrat calitatea unui om, sã-l pui într-o funcþie înaltã sau într-o situaþie criticã. La bine extrem, sau la rãu extrem, reacþiile ºi atitudinea definesc OMUL sau neomul. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2011

CNH exclusã din complexul energetic

ompania Naþionalã a Huilei Petroºani, ca ºi structurã independentã, nu va fi inclusã în Complexul Energetic Hunedoara, a anunþat ministrul Economiei ºi Comerþului, Ion Ariton. CNH Petroºani este exclusã din complexul energetic din cauza datoriilor, care, spune ministrul Ariton, "ar periclita funcþionarea noii structuri orgnizatorice". Aºa cã, în urma analizei efectuate de MEC, din Complexul Energetic Hunedoara vor face parte numai minele viabile staþia de salvare minierã, unitatea de preparare a cãrbunelui ºi

aparatul administrativ. “În urma analizei tehnico - economice a fiecãrei exploatãri miniere, s-a stabilit cã EM Petrila, EM Paroºeni ºi EM Uricani, în perioada 2011 2018 vor accesa ajutorul de stat, iar restul unitãþilor miniere îºi vor continua activitatea de exploatare a zãcãmântului de huilã, urmând a fi integrate în noul complex energetic”, a declarat Ion Ariton. Altfel spus, cele trei mine amintite se vor închide, în condiþiile în care subvenþia se poate aloca doar pentru aceastã categorie de unitãþi extractive.

o S ubvenþia, chestiune de zile

Numai cã, anul 2011 a trecut fãrã ca administraþia minierã sã primeascã vreun leu

de la bugetul de stat, nici mãcar pentgru unitãþile miniere pentru care existã programe de închidere. CNH a depus documentaþia necesarã

Ariton ºi Liga Sindicatelor Miniere preocupaþi de soarta mineritului

inistrul ECMA Ion Ariton îi liniºteºte pe minerii din Valea Jiului în ceea ce priveºte soarta mineritului din zonã, dar ºi pe pensionari mineri ºi pe disponibilizaþi. În urma demersurilor fãcute de preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere

Valea Jiului, Zoltan Lacataº, atât ministrul Ariton cât ºi primul ministru Emil Boc au reacþionat la problemele economice ºi sociale din Valea Jiului. Ca sã nu fim acuzaþi de subiectivism vã redãm mai jos, în facsimil, rãspunsul primit de Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Marius MITRACHE

accesãrii ajutorului de stat, iar în aceste sume sunt prevãzute ºi facilitãþile pensionarilor. Numai cã subvenþia a existat doar pe hârtie ºi nu într-o

hotãrâre de Guvern care sã poatã fi pusã în practicã. Acum, ministrul Economiei anunþã cã accesarea ajutorului de stat este doar o chestiune de zile. "Aprobarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive este numai o problemã de duratã, datoritã regulamentului de aprobare ºi emitere a avizului comisiei. (...) Deoarece în cursul anului 2011 Compania nu a beneficiat de ajutor de stat, activitatea s-a desfãºurat în condiþii deosebit de grele, accent punându-se pe asigurarea siguranþei ºi securitãþii locurilor de muncã, motiv pentru care au fost sistate facilitãþile pensionarilor", a precizat oficialul. Car men COSMAN

Disponibilizaþii din Valea Jiului ameninþã cu noi proteste

ai mulþi mineri disponibilizaþi în toamna anului trecut vor protesta luni 9 ianuarie în faþa CNH. Ei spun cã doresc un nou dialog în urma cãruia sã afle când vor primi ultima tranºã din banii promiºi la ieºirea din minerit. Pentru cã ultima tranºã de bani promisã la disponibilizare trebuia sã intre anul trecut, mai mulþi mineri care au fost concediaþi din Compania Huilei Petroºani spun acum cã vor reîncepe protestele. Ei sunt nemulþumiþi cã au fost minþiþi ºi vor cere socotealã fostului angajator. "Am vorbit cu colegii mei sã ne întâlnim luni, 9 ianuarie, în faþa CNH. Suntem oameni ºi aºa cum am înþeles în decembrie sã ne oprim din greva foamei, aºa vrem ºi acum,pe calea dialogului, sã rezolvãm odatã problema noastrã. Am fost minþiþi ºi vrem sã ºtim pânã unde putem merge cu minciuna", spune Sabin Firizoiu, unul dintre minerii care a stat în greva foamei în luna decembrie în faþa CNH. Omul s-a disponibilizat de la mina Uricani ºi acum ar mai avea de primit 7 mii de lei. Aceasta este ultima tranºã ºi acum disponibilizatul susþine cã inclusiv sindicatele i-au minþit. "I-am sponsorizat

ani de zile sã o ducã ei bine li acum îºi bat joc de noi. Au fãcut-o încã înainte de ieºirea noastrã din sistem, dar mi-aº doi sã iasã acum totul totul la ivealã", a mai spus Firizoiu. Minerii disponibilizaþi au anunþat cã se vor regrupa în faþa CNH luni, începând cu ora 10,00.

eprezentanþii MECMA încearcã sã liniºteascã disponibilizaþii prin promisiuni

Minerii disponibilizaþi în luna octombrie a anului trecut din cadrul Companiei Naþionale a Huilei îºi vor primi cea de-a treia tranºa a salariilor compensatorii. Asigurarea vine din partea reprezentantului Ministerului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, Sorin Gãman. Acesta spune cã încã se poartã discuþii între reprezentanþii CNH ºi cei ai Guvernului pentru a stabili forma sub care foºtii ortaci îºi vor primi drepturile în urma protocolului încheiat cu CNH. "Disponibilizaþii îºi vor primi banii. Încã nu se ºtie exact sub ce formã (n.r./salarii compensatorii sau ajutor de urgenþã. Încã se discutã cu miniºtii pentru a vedea cum se va rezolva problema", a spus Sorin Gãman. Diana MITRACHE Raul IRINOVICI

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

Au trecut 13 ani de la ultima mineriadã n urmã cu 13 ani, în Valea Jiului, izbucnea o nouã grevã generalã continuatã prin plecarea minerilor, pe jos, spre Capitalã. La împlinirea a 13 ani de la evenimentele care au bulversat o þarã întreagã în minele din zonã mai lucreazã doar câteva mii de ortaci. Spre exemplu, în anul 1999, în subteranele din Vale numãrul celor care activau în industria minierã sau în sectoarele conexe acesteia era de circa 30.000...

Dupã ce ºi-au petrecut în liniºte sãrbãtorile ºi mini-vacanþa de iarnã, la îndemnul lui Miron Cozma, în ziua de 4 ianuarie 1999, minerii au intrat în grevã generalã. Totul a pornit de la decizia Guvernului de a închide minele Dâlja, Bãrbãteni ºi Câmpu lui Neag. Greviºtii, aflaþi la

ultima grevã de importanþã naþionalã au întocmit o listã de revendicãri printre care se aflau: menþinerea în activitate a celor trei mine, plata la zi a salariilor ºi, nu în ultimul rând, acordarea a douã de hectare de pãmânt ºi 10.000 de dolari fiecãrui miner care va mai fi disponibilizat. Dupã mai multe runde de negocieri purtate la Petroºani între liderii greviºtilor ºi reprezentanþii Guvernului, cu toatele eºuate, Miron Cozma a luat decizia de a pleca cu toþi minerii spre Bucureºti. Astfel, în dimineaþa zilei de 18 ianuarie, circa 10.000 de ortaci au plecat vrândnevrând, pe jos, cãtre Capitalã. Marea victorie "minereascã" a fost înregistratã 3 zile mai târziu la Costeºti, unde aproximativ 3.000 de jandarmi au fost luaþi prizonieri de cãtre cei aproape 25.000 de mineri ºi "alte categorii sociale", strânse pe drum de ortacii plecaþi din Valea Jiului. Dupã înfrângerea suferitã de cãtre forþele de ordine la Costeºti, Gavril Dejeu, ministrul de interne de atunci ºi-a pierdut foto-

liul, locul sãu fiind ocupat de Dudu Ionescu, care l-a destituit imediat pe generalul Gheorghe Lupu, coordonatorul trupelor de la Bumbeºti-Jiu ºi Costeºti. Ultimul pas al mineriadei demaratã în data de 4 ianuarie 1999 l-a reprezentat semnarea celebrei "Pãci de la Cozia", care nu a fost respectatã de cãtre guvernanþii din acea perioadã. Minele au fost închise, liderii minerilor (chiar ºi cei de conjuncturã) au fost arestaþi, disponibilizãrile au continuat, iar cele 10.000 de dolari ºi 2 hectare de pãmânt au rãmas la sta-

diul de simplã promisiune. "Dupã 13 ani În prezent, doar o mânã de mineri mai lucreazã în subteran, iar cei care se bucurã de acest "avantaj" nici nu vor sã mai audã de mineriade. Totuºi, evenimentele de la Costeºti sunt încã vii în amintirea localnicilor, sindicaliºtilor ºi a oficialilor, care sunt convinºi cã ortacii au fost manipulaþi. "Eu mi-am cerut ºi scuze public în anul 2005 la Bucureºti faþã de victimele mineriadelor. Nu trebuie fãcute asemenea manifestãri pentru cã întotdeauna am considerat cã la masa

dialogului se pot rezolva foarte multe chestiuni pentru Valea Jiului. LSMVJ a adoptat o cu totul altã politicã faþã de perioada anilor 1990 1999. În anul 2009 nu mai poþi vorbi de anumite miºcãri de protest de amploare cum s-a întâmplat în anii trecuþi. Nu putem ºterge cu buretele ºi istoria nu se poate schimba, cu toate cã minerii, poate, nu sunt atât de vinovaþi în ceea ce priveºte acele miºcãri de protest din anii precedenþi, cum alte persoane sunt vinovate", spunea, în urmã cu câþiva ani de zile, Zoltan Lacataº, preºedintele

Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. "Pedepse În timp ce Miron Cozma a încasat 10 de ani de puºcãrie, "locotenenþii" sãi, respectiv Romeo Beja, Vasile Lupu, Constantin Creþan ºi Dorin Loiº au primit câte cinci ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat. Singurul care nu a fãcut nici mãcar o singurã zi de temniþã este Romeo Beja care a fugit din þarã, imediat dupã ce instanþa a dat sentinþa. Conform rechizitoriului întocmit de organele de cercetare, în timpul celei de-a cincea (ºi ultima) mineriade (1822 ianuarie 1999), au fost aduse pagube de 130 miliarde de lei vechi Ministerului de Interne, Ministerului Transporturilor ºi Ministerului Industriilor ºi au avut loc confruntari violente între poliþiºti, jandarmi ºi mineri pe traseul Petroºani Bumbeºti - Tg. Jiu Costeºti - RâmnicuVâlcea - Mãnãstirea Cozia. Peste 300 de persoane au fost agresate, printre acestea aflându-se ºi oameni ai legii. Mir cea NISTOR

Asociaþia Valea Jiului (AVJ) - 10 ani pierduþi

n urmã cu o lunã de zile (între timp dispãruta) "Asociaþia Valea Jiului" a împlinit 10 ani de la data punerii pietrei de temelie. Înfiinþatã în decembrie 2002, la iniþiativa unui guvern PSD-ist, asociaþia ce avea un numãr interminabil de membri fondatori, a plecat la drum cu planuri ºi promisiuni numeroase ºi seducãtoare dar, trãgând linie dupã 10 ani, activitatea acesteia

se poate caracteriza prin doar douã cuvinte: zero barat.

"Foarte mulþi au crezut cã suntem un mini-guvern care va rezolva toate problemele Vãii Jiului. Iatã cã nu a fost aºa...", declara, cu puþin timp înainte de a pãrãsi Valea, Octavian Costescu, fostul Guvernator al zonei, dar ºi primul preºedinte al AVJ, douã funcþii îndeplinite cu un succes egal de mare ºi eficient. "Dupã trei ani de la înfiinþare, astãzi, plecãm tot de la zero. Pânã în prezent, în mod concret, nu s-a fãcut absolut nimic. În rest, nici nu vreau sã mã pronunþ, pentru

cã nu-mi place sã arunc cu noroi în cei care au fost aici înaintea mea. De acum încolo însã, tot ceea ce depinde de mine, va fi realizat. Eu nu am venit aici aiurea, doar ca sã fac permanent plimbãri între Bucureºti ºi Petroºani", declara, în urmã cu 7 ani, la momentul numirii în funcþia de preºedinte ºi Ludovic Fodor, cel de-al doilea (ºi ultimul) preºedinte al AVJ. Printre primele lucruri pe care ºi le propusese sã le rezolve cel de-al doilea preºedinte al AVJ se numãrau refacerea spitalului din Lupeni, demararea lucrãrilor la celebrul drum ce va lega oraºul Uricani de Bãile Herculane sau aducerea din Austria a douã instalaþii de teleschi, pentru Straja ºi Parâng. "Povestea cu refacerea spitalului din Lupeni dateazã de vreo 8 ani de zile, dar pânã acum s-a tot bãtut apa în piuã. Cele aproximativ 32 de miliarde de lei necesare lucrãrilor urmeazã sã soseascã în zilele imediat urmãtoare, de la Ministerul Sãnãtãþii. Mi-am propus sã reîncepem lucrãrile la drumul Uricani - Herculane, drum care prezintã un interes enorm pentru Guvernul

României, pentru cã odatã ºi odatã tot va trebui sã rezolvãm ºi povestea asta cu Valea Jiului - Zonã Turisticã. În principiu, am obþinut acceptul Bãncii Mondiale ca banii necesari sã soseascã în aceastã primãvarã (n.r. 2006), iar lucrãrile sã fie finalizate în doi ani. Potrivit studiilor, suma necesarã ar fi de 1,5 - 2 milioane de euro. Totodatã, am vorbit ºi cu reprezentanþii firmei austriece care a instalat telegondola de pe dealul Cetãþii din Deva sã aducã niºte instalaþii de schi mai vechi, la preþuri rezonabile ºi care sã fie instalate în Parâng ºi Straja. Din ceea ce am vãzut pânã acum, infrastructura lasã foarte mult de dorit în aceste douã staþiuni montane. Deasemenea, doresc sã realizãm ºi modernizarea drumului care leagã municipiul Lupeni de Straja, cu bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara", spunea Ludovic Fodor, în urmã cu 7 ani de zile. Pe de altã parte, la momentul instalãrii în fotoliul de preºedinte al AVJ, Fodor susþinea cã doar unitã, Valea Jiului va avea acces la unele finanþãri oferite de cãtre Banca

Mondialã. "Una este când se vorbeºte despre un proiect destinat unei comunitãþi de 30.000 - 40.000 de oameni ºi alta este când este vorba despre o comunitate de 150.000 de oameni, când finanþarea poate fi obþinutã mult mai uºor. Sper sã realizez un acord de colaborare între toate primãriile din zonã pentru a putea vorbi la Banca Mondialã de programe destinate unor comunitãþi mari, de peste 100.000 de locuitori", declara în anul 2006 fostul preºedinte. Câte dintre promisiunile fãcute de cãtre Octavian Costescu ºi Ludovic Fodor s-au ºi împlinit în fapte se ºtiu ºi se vãd bine cu ochiul liber. Lucrãrile la Drumul Naþional Uricani - Bãile Herculane au demarat, dar nu datoritã AVJ ºi nici nu au fost încã încheiate, spitalul din Lupeni a fost refãcut, dar nu datoritã AVJ, staþiunile turistice din Valea Jiului ºi drumurile cãtre acestea s-au mai dezvoltat ceva, dar nu datoritã AVJ, iar dintre proiectele menite dezvoltãrii Vãii Jiului nici unul nu a fost realizat de cãtre AVJ. Mir cea NISTOR

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Programul Operaþional Regional 2007 - 2013 Axa Prioritarã 5 "Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului" Domeniul de Intervenþie 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale ºi creºterea calitãþii serviciilor turistice" Proiect: "Modernizare structurã agrement turistic Straja" Cod SMIS: 15472 COMUNICAT DE PRESÃ

FINALIZAREA INVESTIÞIEI ÎN STRAJA SC COMEXIM R SRL, reprezentatã legal de Pãrãu E. Bogdan Alin, a finalizat implementarea, în calitate de beneficiar, a proiectului cu titlul "Modernizare structurã agrement turistic Straja" co-finanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Agenþia de Dezvoltare Regionalã Vest prin Programul Operaþional Regional 2007 - 2013. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de turism în staþiunea Straja Lupeni prin instalarea unui sistem de zãpadã artificialã ceea ce va duce la prelungirea sezonului de schi ºi îmbunãtãþirea calitãþii zãpezii în vederea practicãrii sporturilor de iarnã. Proiectul îºi propune creºterea calitãþii serviciilor turistice din staþiunea turisticã Straja ºi atragerea unui numãr cât mai mare de turiºti din þarã, dar ºi din strãinãtate. Zona de agrement montan Straja se înscrie ca o mare complexitate ºi atractivitate în structura ºi valoarea potenþialului turistic, întrunind condiþiile necesare unei staþiuni de iarnã. Se practicã cu precãdere sporturi de iarnã pentru agrement ºi competiþii: schi alpin, schi fond, snowboard, schi turã ºi sãniuº. Prin implementarea acestui proiect exploatarea pârtiilor existente va putea fi fãcutã de la 1 noiembrie pânã la 31 martie, cu garanþia existenþei unui strat de zãpadã optim. Proiectul s-a finalizat mai devreme cu trei luni faþã de termenul stabilit iniþial. Rezultatele obþinute pânã în acest moment Pentru funcþionarea obiectului investiþiei au fost încadrate în muncã, la SC COMEXIM R SRL Lupeni, un numãr de 10 persoane. În urma acestei investiþii s-a reuºit deschiderea celor douã pârtii de schi, Constantinescu ºi Sf. Gheorghe, în condiþiile în care precipitaþiile au fost neînsemnate. Deasemenea se estimeazã o creºtere a numãrului de turiºti cu cca 35%.

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Data: 31.12.2011

SC COMEXIM R SRL, Lupeni, str. Bãrbãteni nr. 163A, jud. Hunedoara, cod 335600, tel: 0254 563 920, tel./fax: 0254 562 880, e-mail: office@comexim-r.ro

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

Vând Cielo, fabricat 2006, argintiu, aer condiþionat, închidere centralizatã, alarmã, radio cu stick MP3, 29.000 km, unic proprietar, stare foarte bunã, 3200 euro neg. Tel: 0728 932 975

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

9 ianuarie 2012

Vei avea parte de câºtiguri suplimentare ce te vor ajuta sã îþi menþii echilibrul financiar. Va trebui sã depui un efort susþinut dacã doreºti ca rezultatele sã te satisfacã pe deplin. Activitãþile comerciale te avantajoase cu condiþia sã nu te cramponezi de soluþii clasice.

Nu este exclus ca sã aparã un obstacol neaºteptat în calea finalizãrii unuia din proiectele tale, dar nu trebuie sã te impacientezi-se va gãsi cineva sã îþi dea o mânã de ajutor. În ceea ce priveºte relaþia cu fiinþa iubitã, încearcã pe cât posibil sã nu te implici în discuþii.

În aceastã perioadã va trebui sã faci unele compromisuri, ceea ce nu îþi surâde, dar altfel nu se va putea.Din fericire comunicarea cu cei din jur evolueazã cât se poate de bine ºi acest lucru te va ajuta în discuþiile pa care le vei avea. Este posibil sã þi se propunã o colaborare.

Este o perioadã bunã pentru a-þi pune în practicã proiecte pe care þi le-ai fãcut de mai mult timp. Unele din nemulþumirile tale legate de chestiunile profesionale vor putea fi rezolvate, ceea ce îþi va lua o piatrã de pe inimã. Beneficiezi de suficientã energie.

Una din problemele cu care te-ai confruntat pânã acum par a-ºi gãsi rezolvarea cãutatã. Conjunctura te favorizeazã dându-þi posibilitatea de a te implica în colaborãri rentabile. Comunicarea cu cei din jur decurge foarte armonios, ceea ce-þi permite sã afli informaþii.

Ar fi bine sã profiþi de aceastã zi mai lejerã ºi sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp pentru odihnã ºi relaxare. Este posibil sã câºtigi o sumã de bani din colaborãri, ceea ce te va ajuta sã faci faþã cheltuielilor. Din punct de vedere mintal funcþionezi excelent.

În cazul în care doreºti sã-þi îmbunãtãþeºti confortul în apartament, conjunctura astralã te favorizeazã. În relaþia cu superiorii ierarhici vor fi discuþii aprinse ºi ar fi de dorit sã nu insiºti sã-þi impui punctele de vedere.

Se vor ivi unele neînþelegeri cu colaboratorii, dar pânã la urmã veþi reuºi sã ajungeþi la un numitor comun. Traversezi o perioadã agitatã, în care te confrunþi cu situaþii de tot felul ºi nu ai timp nici mãcar sã respiri. De energie nu duci lipsã , dar ai tendinþa de-a o risipi.

O rudã îþi va da niºte informaþii pe care ar trebui sã le verifici înainte de a le folosi. Oricum, eºti cam împrãºtiat ºi ai putea greºi cu uºurinþã. Sãnãtatea þi-ar putea crea unele probleme: te poþi confrunta cu migrene sau stãri febrile. La serviciu va fi foarte multã forfotã.

Este posibil sã ai parte de un câºtig ce-þi va permite sã-þi echilibrezi pentru un timp situaþia financiarã. În cazul în care îþi doreºti sã-þi cumperi un obiect de lux, ocaziile nu se vor lãsa aºteptate. Cãlãtoriile sunt avantajoase. Energia mentalã atinge cote maxime.

Activitãþile intelectuale îþi vor permite sã-þi pui în valoare capacitãþile; în cazul în care vei avea de dat un examen, rezultatele vor fi cel puþin mulþumitoare. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale în care eºti implicat.

Energia mentalã atinge cote maxime, astfel încât ai putea face faþã cu succes unor activitãþi intelectuale. O bunã parte a timpului liber þi-o vei dedica fiinþei iubite. N-ar fi exclus sã faci o impresie excelentã unei persoane de sex opus.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

In Memoriam 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

IN MEMORIAM DAN CODREA Adio, prietene.... Dan Codrea s-a înãlþat la ceruri. Îngerii au avut nevoie de el....aºa se întâmplã din când în când, au nevoie de cei mai buni dintre noi. Îmi vine greu sã mã gândesc la

faptul cã Dan nu mai este printre noi. Parcã îl vãd cum intrã pe uºa redacþiei cu un dosar plic la braþ în care sunt mai multe materiale. Pentru ediþiile viitoare ale Cronicii Vãii Jiului. De când a apãrut pe piaþã Cronica Vãii Jiului, Dan

În amintirea colegului nostru Dan Codrea, vã redãm, vouã, cititorilor, ultimul interviu pe care Dan l-a acordat “Cronicii Vãii Jiului”, cu ocazia ultimei sale expoziþii Reporter: Suntem la cea

Mircea BUJORESCU "În astfel de momente, parcã nici nu-þi gãseºti cuvintele. De parcã nu ar fi de ajuns cã trãim într-o lume rea, cã trecem printr-o perioadã înfiorãtoare, criza aceasta de toate felurile, economicã ºi moralã mai era cât de cât estompatã de existenþa unor oameni care vedeau altcumva lucrurile. Din nefericire, constat chiar pe propria mea piele cã ne rãrim pe zi ce trece. În ultimii 2 ani am pierdut trei prieteni care însemnau ceva în peisajul spiritual al Vãii Jiului: Mircea Andraº, Ion Pascal Vlad, iar acum pe Dan Codrea, un bãiat tânãr pe care îl regretãm cu toþii. Un bãiat tânãr ºi talentat, un om care vedea tot acest peisaj în culori mai optimiste, chiar dacã uneori era mai virulent, avea un spirit mai combativ... Dar, de fapt acesta este rolul ziaristului, mai ales din vremurile astea. Dan Codrea a fost ºi va rãmâne în amintirea noastrã ca unul dintre cei mai penetranþi gazetari din Valea Jiului. În ultima vreme cocheta cu arta fotografiei, de parcã în suferinþa lui, vãzânduse cum se stinge ca o lumânare, s-a gândit sã lase niºte imagini despre care noi spuneam cã sunt ca o oglindã a timpurilor tulburi pe care le trãim. Dan Codrea rãmâne în panoplia mea de suflet a gazetarilor care ºi-au înþeles menirea. Adio, prieten drag!

de a patra expoziþie personalã a ta. ªi de aceastã datã revii pe simeze folosind 13 piese. Este 13 un numãr pe care tu îl foloseºti foarte des. Este el important pentru tine? Dan Codrea: Da, deºi nu sunt un adept al numerologiei, sau a altor ºtiinþe cu substrat ocult, vreau sã spun cã 13 are o puternicã, conotaþie. Se cunoaºte din cele mai vechi timpuri cã este o cifrã care îi reprezintã pe oamenii puternici. Paradoxul este cã prima expoziþie care am realizat-o ºi am dedicat-o colegilor noºtri de breaslã, când am expus 13 portrete de ziariºti, am ales-o oarecum în glumã. Ulterior am aflat acest lucru de la scriitoarea Ioana Mustaþã, care mi-a spus despre semnificaþia acestei cifre. Am rãmas surprins ºi ca în viaþa de zi cu zi ºi în viaþa mea pe care colegii de breaslã o cunosc, grea, din mai multe puncte de vedere - aleg 13. Reporter: Ce înseamnã pentru tine personal, cifra 13? Dan Codrea : Înseamnã sã risc, sã sfidez tot ce-i banal ºi sã ies din banal, sã mã fac plãcut celor din jurul meu. Reporter: De aceastã datã expui în premierã la Muzeul Mineritului ºi vii cu 13 planºe cu chipuri de mineri. Dan Codrea: Da, dar dacã oamenii se aºteaptã sã vadã 13 chipuri de ortaci care meritã fotografiaþi - ei cei care intrã în minã expoziþia este una mai atipicã. Nu ºtiu dacã s-a mai organizat aºa ceva aici în zona noastrã. Sunt statui, basoreliefuri, ori sculpturi. Aici sunt doar o infimã parte din lucrãrile pe lângã care trecem mereu prin oraºele Vãii Jiului. Am umblat de la Est la Vest ºi am fotografiat aceste statui ca un miner pe o galerie fãrã lampã de minã. De

Lãsaþi-mi doar o clipã lui DAN CODREA M-am vlãguit de-atâta dãruire ªi sufletul mi-e greu de ani-durere…

Codrea a devenit colaborator al ziarului. Îi plãcea noul format de ziar, presa pe care ziariºtii de la Cronica Vãii Jiului o fac ºi a vrut sã se alãture echipei. Îi plãcea cã este liber sã spunã ce gândeºte. Aici s-a regãsit, s-a redescoperit.

Un câºtig pentru Cronica Vãii Jiului. Dan Codrea a fost un profesionist. Fiecare material îl scria pe hârtie, de mânã, cu meticulozitate ºi îl concepea ca pentru machetare. A fost o onoare pentru mine sã-l am pe ziaristul Dan

cu Dan Codrea

multe ori am trecut ºi nu le-am vãzut. Reporter: Noi toþi trecem pe lângã ele ºi obiºnuiþi cu prezenþa lor de zi cu zi, abia azi le observãm aici pe simeze. Dan Codrea: Cam un an am lucrat la expoziþia asta. A fost greu sã mã opresc la 13 ºi mi-ar fi greu sã o reiau ºi sã îi dau o altã conotaþie, gândire artisticã. Deºi meritã ºi simt cã va trebui. Sã expui niºte lucruri pe lângã care oamenii trec fãrã sã le vadã ºi sã le ridici la rang artistic nu e uºor. În plus, trebuie sã gãseºti momentul zilei când soarele le pune cel mai bine în valoare. Munca este foarte mare, mai ales cã eu nu sunt un fotograf profesionist. De câte ori mi-am fãcut treaba de jurnalist, am avut un aparat foto de gât ºi, dacã starea mea sufleteascã m-a ajutat ºi condiþiile meteo au fost prielnice, am pozat. În timp, le-am studiat, am scos print-uri sã le vãd, cã fotografia asta digitalã e pãcãtoasã. Nu e întotdeauna ceea ce vrei cã ochiul te înºealã. Aº începe cu fragmentele de basoreliefuri de la monumentul intitulat " Nicio lacrimã " din faþa Casei de Culturã de la Petrila a lui Ladislau Schmidt. Am fotografiat vreo 10, 12, 13, nici nu ºtiu câte. Fiecare în parte e o operã de artã ºi pot fi subiectul unei expoziþii. Nu mai spun de cele ce se aflã în interiorul casei de culturã. De atâtea ori am fost înãuntru ºi nu am vãzut

V-am dat ºi ultima fãrâmã de iubire, Lãsaþi-mi doar o clipã, un dram de mângâiere. * * * Seva sã mi-o trag culcat pe cald pãmânt, S-aud doar cerul, soare, munþi ºi marea,

unele detalii. Apoi minerii celebri de la Lupeni ºi Vulcan. Cel de la Lupenicare a fost plãmãdit atunci când la EM Lupeni era Costel Postolache - care e haios. Am trecut de multe ori ºi m-am tot contrazis: e ciudat, nu e. Totuºi e un miner ºi minerii nu sunt top modele. Mi s-ar putea reproºa ºi cã am fotografiat kitsch-uri. Nu sunt convins, însã cã aºa e. Reporter: Sunt totuºi statui expuse în centrele oraºelor, pe lângã care trecem. Câteodatã, oamenii se apleacã asupra lor, le privesc, îºi dau cu pãrerea ºi gusturile sunt relative. Dan Codrea: De asta am ºi îndemnat oamenii sã vinã sã vadã lucrãrile pe care le-am expus ºi din care am încercat sã fac o operã de artã, care ne reprezintã. Toate sunt o fãrâmã din istoria localã recentã a Vãii Jiului. Statui s-au ridicat ºi pe vremea comuniºtilor, unele s-au valorificat, ºi am zis cã dacã tot e istoria localã, trebuie sã le privim ca atare. Pentru cã la vremea când au fost durate, au fost puse cu un scop nobil. Refuz sã spun cã au fost afaceri. Ce afaceri putea face LSMVJ punând la intrarea în sediu o placã ce imagineazã douã capete de mineri Reporter: expoziþiile tale ne duc în alte lumi, aºa cum s-a întâmplat în cea în care ai expus clãdirile abandonate, unele dintre ele adevãrate opere de artã,

Codrea alãturi în paginile Croncii Vãii Jiului chiar ºi pentru câteva luni de zile. Cu siguranþã presa din Valea Jiului este mai sãracã fãrã Dan Codrea. Dumnezeu sã te odihneascã, Dan Codrea! Marius MITRACHE

care se aflau în centrul municipiului Petroºani. ªi, trebuie sã recunosc, ai fãcut autoritãþile locale sã îºi îndrepte atenþia asupra lor. Dan Codrea: Da eu sunt puþin dezamãgit ºi de ceea ce s-a întâmplat dupã expoziþia pe care am numito " Suntem în Petroºani, aºteptãm investitorii! ". Nu la toþi le-a cãzut bine, dar la scurt timp am aflat cã aº fi urmãrit sã le stric imaginea. Niciodatã nu m-am gândit la asta! Din pãcate, unele au fost demolate ºi aici consider eu cã s-a greºit foarte mult. Douã au fost rase de pe faþa pãmântului cu largul concurs al autoritãþilor, care n-au fãcut acelaºi efort ca sã le întreþinã. O clãdire s-a prãbuºit exact dupã câteva zile, cea din Colonia Petroºani ºi nici pânã azi nu e total demolatã. Apoi ar fi cãminul de lângã Clubul Copiilor, unde zilele trecute a avut loc o crimã. Sunt multe ºi e trist. Nimeni nu vede asta ºi mãrturisesc cã ºi proprietarii m-au apostrofat. Dar ca sã vedeþi cã în viaþa asta existã coincidenþe pe care nu ºtim sã le interpretãm: La câteva zile dupã expoziþie, o femeie m-a oprit pe stradã ºi m-a întrebat dacã nu cumva îl cunosc pe proprietarul clãdirii, pentru cã are suma întreagã ºi vrea sã o cumpere, dar artistul proprietar nici nu se gândeºte sã o vândã, deºi pe geam e un afiº de vânzare cu un numãr de telefon ce îi aparþine. Reporer: Ce urmeazã dupã expoziþia 4? Expoziþia 5? Pânã la 13… Dan Codrea: E greu de spus… Defapt asta trebuia sã fie 5, pentru cã în varã, am vrut sã organizez una pentru copii, dar… din motive extrem de obiective, de sãnãtate personalã, a trebuit sã o amân. Expoziþia urma sã fie într-o grãdiniþã ºi voiam sã o donez, pentru cã sunt fotografiate personaje de desene animate,mici pluºuri pe care le-am gãsit prin magazine. Nu mi-a permis sãnãtatea ºi nici fondurile mele, cã sunt costisitoare.

Cu pãsãrile-n zbor lãsaþi-mã sã cânt. Atât vã cer ºi-apoi v-ascult chemarea. * * * Pentru voi oameni, cu viaþa mã încaier, Ce m-a trântit în frânghii, cu faþa la podea. Nu m-am lãsat înfrânt, n-aþi auzit un vaier…

Mulþi au vãzut lucrãrile ºi au fost încântaþi. Reporter: Dan Codrea, eºti unul dintre ziariºtii care scriau de pe vremea Matinal, vechi în breaslã, cum vezi tu acum presa de aici? Dan Codrea: Presa de aici e la pãmânt din punct de vedere financiar, dar ºi a actului jurnalistic. E drept cã, ºtii ºi tu ce fel de oameni lucreazã în presã. Mulþi nu ºtiu gramatica limbii române ºi nici nu citesc mãcar ziarul la care scriu. Eu zic cã nu-ºi fac ei meseria. Le lipseºte priceperea, mulþi îºi dau cu pãrerea mereu. Vorbesc cu ei ºi aflu cã nu au citit nicio carte anul asta, sunt scumpe cãrþile ºi nici la bibliotecã nu se duc… Reporter: Ce ar trebui sã facem? Dan Codrea: De câte ori a apãrut un lucru bun sau prost pe piaþa media, am discutat ºi cu alþii. De exemplu, iau Cronica Vãii Jiului - e un cotidian rebranduit, dar eu zic cã e nou, cã e schimbat din temelii. Sunt convins cã ºi oamenii din afara Vãii Jiului o spun, e cea mai bunã publicaþie a Vãii Jiului. Nu o spun cã sunt ºi eu implicat în proiect, ci pentru cã am "nas" sã pot vedea care e o publicaþie bunã. E singurul cotidian din Valea Jiului. Dacã din toate sãptãmânalele ar apãrea 2, 3 atunci editorii ar trebui sã-ºi mãreascã tirajele. Reporter : Care sunt planurile tale de viitor? Dan Codrea: Anul acesta nimic, odihnã. Aº fi interesat de o expoziþie dedicatã femeii sau îndrãgostiþilor. E greu, însã, cã eu nu fac fotografii la minut. La mine nu vine lumea sã pozeze, eu surprind instantanee ºi acum greu gãseºti oameni care sã se iubeascã. Aº vrea sã vãd dragoste pe stradã, oameni care se þin de mânã ºi se sãrutã... dar parcã aici toþi sunt triºti. Aici e ceva obiºnuit sã vezi oameni triºti, deºi zâmbetele ne ajutã pe fiecare în parte….dar noi suntem o generaþie de oameni TRIªTI…. Diana MITRACHE

Mi-am pãstrat puterea, crucea mi-a fost grea. * * * De-mi dãruiþi un zâmbet ºi-avoastrã fericire, O iau iar de la capãt ºi dãruiesc iubire. Ileana FIRÞULESCU

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012

Turiºtii din Straja au primit apã sfinþitã

uriºtii aflaþi la schi în staþiunea montanã Straja au primit apã sfinþitã chiar pe pârtie, dupã ce salvamontiºtii au coborât cu apa din inima muntelui. Este pentru al cincilea an consecutiv în muntele Straja, la o altitudine de 1.500 de metri, are loc sfinþirea apelor, iar credincioºii spun cã vin aici an de an deoarece se simt mai aproape de Dumnezeu. Slujba de Boboteazã are loc în biserica de la schitul amenajat în centrul staþiunii, iar apa va fi sfinþitã ºi împãrþitã credincioºilor la Crucea din vârful muntelui.

pa adusã cu achia

Apa a fost adusã de salvamontiºtii din Lupeni de la pâraiele Brãiþa ºi Sohodol, care izvorãsc chiar de sub Vârful Straja, de la altitudinea

de 1.700 de metri. Salvamontiºtii au plecat dis de dimineaþã cu un butoi de 200 de litri pe care l-au transportat cu achia circa 4 kilometri pânã la Crucea din Straja, locul în care mai apoi apa a fost sfinþitã. "Am plecat de dimineaþã la izovarele din munte pentru aa lua apã. A fost destul de greu dar aici, în Straja, deja a devenit o tradiþie ca apa sã fie sfinþitã", spune un salvamontist. Cãlugãrul Dimitrie de la Schitul din Straja a oficiat slujba în aer liber, lângã crucea ce a fost ridicatã în memoria eroilor neamului, pe munte. Ca sã participe la aceastã slujbã mulþi localnici vin pe jos din Lupeni, chiar dacã afarã este ger. "În fiecare an când sunt sãrbãtorile religioase mari, cum este acum de Boboteazã, sau de Paºti, în Vinerea Mare, venim aici sã la slujbã. Aici parcã slujba este mai deosebitã decât în oraº", spune o localnicã. "Am venit sã iau apã sfinþitã de aici pentru cã mi se

din pârâu, îºi pãstreazã calitãþile luni de zile.

traja în topul preferinþelor iubitorilor de schi

pare mai bunã. Sun din Gorj, din comuna Aninoasa ºi vin la Straja, la schit, ºi în Vinerea Mare la Drumul Crucii ºi de Boboteazã. Este ceva deosebit", spune un turist. Emil Pãrãu, cel care a avut ideea de a sfinþi apele din creierii munþilor, pentru ca la vãrsare sã sfinþeascã Dunãrea, spune cã este deja o tradiþie ca de Boboteazã sã fie sfinþitã apa adusã de salvamontiºti pe pârtie, iar foarte mulþi turiºti vin special pentru acest moment. "Aici se sfinþesc izvoarele iar la crucea eroilor facem slujba

pentru a asista cât mai mulþi turiºti dar ºi în amintirea soldaþilor care ºi-au pierdut viaþa în primul Rãzboi Mondial, pe Muntele Straja. Special pentru acest eveniment religios vine an de an un grup de circa 100 de copii însoþiþi de pãrinþi ºi de un profesor de schi tocmai de la Timiºoara. Numai în aceastã zi preotul vine pe pârtie, la turiºti, ºi nu îi aºteaptã pe turiºti la bisericã", spune Emil Pãrâu. Credincioºii spun cã în aceastã zi, toate apele sunt sfinte ºi apa luatã în aceastã zi

Staþiunea Straja a fost ocupatã în proporþie de peste 80 la sutã în perioada sãrbãtorilor de iarnã, iar salvamontiºtii au estimat cã în aceastã perioadã aici s-au aflat câteva mii de turiºti. Acum numãrul turiºtilor s-a redus însã la sfârºitul sãptãmânii se aºteaptã ca staþiunea sã se umple din nou. În Straja, deºi anul acesta nu a prea nins se schiazã pe pârtii datoritã tunurilor de zãpadã care funcþioneazã. Pe de altã parte, din cauza numãrului mare de accidente înregistrate pe pârtii salvamontiºti le recomandã celor care practicã sporturile de iarnã sã fie atenþi ºi sã nu se aventureze pe pârtiile mai dificile dacã nu se descurcã. Marius MITRACHE

Turismul la negru a Cabanã construitã cu iz de aglomerat staþiunile ilegalitate în Straja ai toþi turiºtii C M care ajung în Straja, imediat ce abanierii hunedoreni nu se pot plânge cã au pierdut în perioada sãrbãtorilor de iarnã. Conform datelor oficiale, transmise cãtre Ministerul Turismului, gradul de ocupare al cabanelor ºi pensinilor a fost de peste 80%.

Turiºtii s-au îmbulzit sã petreacã sprbãtorile de iarnã la munte, aºa cã pensiunile ºi cabanele din staþiunile hunedorene au fost pline. Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea, spune, însã, cã turiºtii cazaþi la negru în pensiuni au fãcut ca staþiunile sã fie mult mai aglomerate în realitate. Conform datelor oficiale, în judeþul Hunedoara gradul de ocupare a fost de aproape 80% pentru 157 de structuri de cazare clasificate, cu 4.668 de locuri. Numai cã în realitate sunt mult mai multe spaþii de cazare, dar multe încã funcþioneazã la negru. Referindu-se la situaþia pe

plan naþional, ministrul Elena Udrea a precizat cã, în ciuda vremii ºi a zãpezii care s-a lãsat aºteptatã, pentru turism a fost o perioadã extreme de profitabilã. "Un grad de ocupare de 95% de Revelion ºi o medie pentru toatã perioada sãrbãtorilor de 83% sunt cifre foarte bune, dacã þinem cont cã vorbim doar despre structurile clasificate ºi cã în pensiunile agroturistice sunt cazaþi cei mai mulþi turiºti la negru, pe care operatorii nu-i declarã oficial. Dacã cifrele declarate sunt atât de mari, vã daþi seama ce aglomerate au fost, în realitate, staþiunile în aceste zile!", a declarat ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea. Cea mai cãutatã staþiune, de sãrbãtori, a fost Straja, însã ºi în Parâng sau Pasul Vâlcan s-a înregistrat un aflux nesperat de turiºti. Car men COSMAN

pãºesc în staþiune sunt întâmpinaþi de o construcþie proaspãt ridicatã ºi neterminatã. Clãdirea s-a construit fãrã nicio autorizaþie ºi, chiar dacã a fost amendat, proprietarul ei a continuat sã construiascã mai departe. Clãdirea, amplasatã chiar în centrul staþiunii, lângã locul de oprire al instalaþiei de transport pe cablu cu care ajung toþi turiºtii, ºi la capãtul ºoselei care urcã în staþiune, are cea mai bunã poziþionare. În plus, cei care au cabanele în zonã, sunt practic "acoperiþi" acum de noua construcþie, cu care nimeni nu a fost de acord. "Am auzit cã proprietar ar fi unul de la APIA, dar nu are nici o autorizaþie. Nu ºtim cum a fost lãsat sã construiascã. Îi încurcã pe toþi care au cabane în jos, pentru cã nici strada nu se mai vede", spune un cabanier din zonã. Construcþia este aproape de final, iar muncitorii au lucrat pânã de curând profitând de vremea bunã. Autoritãþile locale spun cã încã de acum un an l-au amendat pe proprietarul construcþiei, dar omul a continuat sã lucreze nestingherit.

"Prima sesizare a fost fãcutã în ianuarie 2011, când i s-a cerut proprietarului sã intre în legalitate. Nu are autorizaþie de construcþie ºi deþine doar un teren de 40 de metri pãtraþi, în timp ce amprenta la sol este de 102 metri pãtraþi. Existã un proces -verbal încheiat la începutul anului 2011 în care erau cuprinse neregulile depistate, iar proprietarul a primit o amendã de 10.000 de lei din care a plãtit 5.000 de lei", spune Constantin

ANGAJEAZÃ

pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)

Brânduºe, consilier la Lupeni. Nimeni ºi nimic nu îl opresc pe proprietar sã îºi finalizeze cabana. Cu atât mai mult cu cât chiar ministrul Elena Udrea a fost în Straja ºi le-a cerut tuturor proprietarilor de cabane sã intre în legalitate. Consilierii de la Lupeni spun cã aceasta nu este singura construcþie care ar fi ilegalã ºi toatã lumea recunoaºte cã s-a construit haotic în aceastã staþiune. Diana MITRACHE

- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.