Cronica Vaii Jiului, Nr. 52, Marti 31 ianuarie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 52

Cronica Vãii Jiului Marti, 31 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

2012, anul campaniilor electorale murdare

PAGINA 9

Dorina Pleºcan a vrut sã provoace un nou scandal la PSD Petroºani

Î

n ultima vreme în PSD-ul din Petroºani parcã ºi-a bãgat dracu` coada.

>>> PAGINA A 5-A

Guvernul pregãteºte

o nouã mineriadã uvernanþii au luat prin surprindere, pentru a nu ºtim câta oarã, sindicatele ºi conducerea CNH prin nerespectarea cuvântului dat. >>> PAGINILE 6-7

G

Doi ani de închisoare pentru Nãstase.

Primul dintre „baronii” PSD cãzut! nalta Curte de Casaþie ºi Justiþie l-a condamnat la doi ani de închisoare pe fostul premier Adrian Nãstase în dosarul “Trofeul Calitãþii”.

Î

>>> PAGINA A 11-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

Fie pâinea cât de rea, acasã e mai bine ca în Spania... proape 5 ani A trãiþi în Spania i-au fost de ajuns lui Alin Tunaru sã-ºi dea seama cã zicala strãmoºeascã „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine e în þara mea!” este mai mult decât adevãratã.

Plecat cu familia în oraºul Talavera de la Reina, la început, totul pãrea roz. Primul salariu a fost de 1.000 de euro (în construcþii) iar apoi, în scurt timp, a ajuns sã câºtige 1.700 de euro, la o firmã spaniolã ce avea ca domeniu de activitate

comerþul exterior. Între timp, însã, Spania a fost afectatã ºi ea de criza economicã... „La început totul a fost frumos. Am plecat întâi eu, apoi, mi-am adus soþia ºi, dupã ceva timp, ºi copilul. Între timp, însã, ºi acolo au început sã se strice lucrurile. A venit criza ºi primii care au fost puºi pe liber au fost strãinii. Am stat o vreme în ºomaj dupã care, vãzând cã nu prea mai existã ºanse de angajare, ne-am decis sã revenim acasã. Mãcar, aici, nu ne înjurã nimeni cã suntem strãini ºi am venit sã le luãm locurile de muncã ºi pâinea de la gurã”, a declarat alin Tunaru.

Dupã ce ajuns ºomer,

Alin a decis sã se întoarcã acasã, cu tot cu familie.

Plecat cu 0 lei de acasã, dupã 5 ani de muncã în strãinãtate a reuºit sã strângã 1.000 de euro.

Puþinii bani câºtigaþi „afarã” i-a investit într-o afacere ºi anume o consignaþie. „Poate cã o sã mã întrebaþi de ce mi-am investit puþinii bani tocmai într-o consignaþie.

Pur ºi simplu m-am gândit cã este o afacere de viitor, þinând cont cã în Valea Jiului sunt foarte puþine astfel de magazine.

Lumea nu are locuri de muncã, oamenii au nevoie de bani, aºa cã mulþi îºi vând lucrurile de prin casã. Ei vând, alþii cumpãrã, aºa cã mai

câºtigãm ºi noi ceva. Ce-i drept, nu este vorba despre niºte sume extraordinar de mari dar, sper, cã afacerea va fi una de viitor. În prezent, în toatã Valea Jiului, funcþioneazã doar 3 consignaþii”, a mai spus managerul „proaspetei” consignaþii. În magazinul sãu, pe care este decis sã-l extindã, Alin Tunaru încearcã sã comercializeze antichitãþi, obiecte de uz casnic, telefoane mobile, articole electronice sau sportive, obiecte de artã sau de numismaticã. În prezent, în întreaga Vale a Jiului, fiinþeazã doar 3 consignaþii. Toate acestea au sediile amplasate în municipiul Petroºani.

Mir cea NISTOR

ANGAJARE

Cronica Vãii Jiului

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:

Website: www.cronicavj.ro

- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org .

Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.

Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

ANUNÞURI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Gardã de corp 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Gardã de corp (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Tânãrul Casanova 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 Tânãrul Casanova (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:30 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 România, te iubesc! (r) 15:00 Apropo TV (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Hoþ de diamante 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Hoþ de diamante (r)

Prima TV 7:00 Totul despre mame 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Secrete de Stil (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 La pescuit 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Sãrutul îngheþat al morþii 1:30 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!

10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãda albã 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Îmbrãþiºãri frânte 23:20 Telecinemateca: O femeie pe cinste 1:00 Agenþia Psych 1:50 Replay (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

Gerul scurteazã orele pentru 900 de elevi proximativ 900 de elevi A din judeþul Hunedoara vor avea ore mai scurte, de doar 30 de minute. Decizia a fost luatã ieri dupã-amiazã de Inspectoratul ºcolar Judeþean Hunedoara, din cauzã cã sistemele de încãlzire ale unitãþilor de învãþãmânt nu fac faþã gerului de afarã.

Atât Grupul ªcolar Miner Lupeni, cât ºi ªcoala Generalã din Lunca Cernii se încãlzesc cu lemne, dar acestea sunt verzi ºi nu fac faþã temperaturilor scãzute. „Cele douã untiãþi de învãþãmânt au probleme cu combustibilul, care nu are puterea caloricã necesarã. În

aceastã dupã-amiazã am luat decizia sã reducem programul ºcolar”, a declarat Alexandru Lãutaru, inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara. În consecinþã, elevii vor avea în aceastã sãptãmânã ore de doar 30 de minute.

La Grupul ªcolar Minier

Lupeni învaþã aproape 900 de elevi, inclusiv seraliºti, în timp ce la Lunca Cernii sunt 50 de elevi. Conducerea ISJ Hunedoara þine în permanenþã legãtura cu reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt din judeþ pentru a vedea dacã sunt îndeplinite condiþiile de climat

în interior, dar ºi care este situaþia absenteismului la prima orã, mai ales în mediul rural, unde copii ajung mai greu la ºcoalã. Pe de altã parte, la Câmpu lui Neag problemele sau rezolvat, iar de ieri elevii sau întors din nou în bãnci.

Car men COSMAN

Casnicii de aur la Lupeni uplurile de aur vor fi premiate de administratia locala din Lupeni. Consilierii locali din Lupeni au adoptat un proiect de hotarare prin care sa premieze cuplurile care au rezistat impreuna timp de 50 de ani.

C

Pentru acest eveniment, cei de la Lupeni au alocat suma de 20 de mii,

iar fiecare cuplu va beneficia de o suma simbolica de 500 de lei. In total vor fi premiate 40 de cupluri care au dat dovada de longevitate in casnicie.

Anul trecut, mai multe administratii locale din Valea Jiului au premiat cuplurile longevive.

Fiecare administratie a alocat sume diferite, in functie de posibilitati.

Raul IRINOVICI

Ger de crapã pietr e l e , þevile ºi sufletul

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a emis ieri o atenþionare de cod portocaliu de ger persistent, în aproape toate judeþele þãrii, în perioada 30 ianuarie – 3 februarie.

Judeþul Hunedoara nu a scãpat nici el de codul portocaliu, iar efectele nu au întârziat sã aparã, pornind de la probleme legate de lipsa confortului termic, pânã la lipsa apei potabile, din cauza þevilor îngheþate.

A

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Cel mai greu suportã gerul oamenii din cartierele mãrginaºe ale localitãþilor din Valea Jiului, având în vedere cã mulþi dintre ei nu au cu ce sã se încãlzeascã. ”Este greu. Azi noapte parcã a fost mai frig ca

niciodatã. Am avut trei plapume pe noi, fiindcã nu îmi permit sã bag radiatorul în prizã, deoarece factura la curent este imensã iar eu nu am bani s-o plãtesc.

Gaz nu avem, ºi chiar dacã am avea gaz, nu am avut bani pentru centralã, iar o butelie nu face faþã, cã mai trebuie sã ºi mâncãm. Suntem trei persoane, care ne-am înghesuit în acelaºi pat, împreunã cu o pisicã, ce dârdâia ºi ea de frig. De mult nu a mai fost aºa. Stãm încotoºmãnaþi din cap pânã în picioare, dar frigul tot este în oase”, spune Mariana Lazãr, locuitoare a cartierului Dallas, din Vulcan. În Colonia de Jos, tot din Vulcan, parcã sunt mai roz, fiindcã marea majoritate a caselor pun pe foc cãrbune… furat. ”Dar mãcar avem cu ce, cât de cât. Ne strângem toþi într-o singurã camerã ºi duduie soba, asta este.

Ne-am bãgat ºi câinii ºi gãinile în casã, cã îngheaþã ºi astea, mor pânã a doua zi, aºa de

frig este. Povestesc bãtrânii cã prin 50-60 a mai fost aºa un frig”, ne spune Florin Cãldãrar. ”Parcã am fi în Siberia”, povesteºte o tânãrã din cartierul ªtefan, din Lupeni. ”Casa în care locuim e veche, e vai de capul ei ºi curent e peste tot.

Intrã frigul prin orice crãpãturã, îngheaþã mâncarea, apa, nici nu ne mai trebuie frigider. Îmi este fricã sã nu mi se îmbolnãveascã cei trei copii, atât, cã dacã ieºim sãnãtoºi ºi din iarna asta, înseamnã cã Dumnezeu ne iubeºte”, spune ea.

La Uricani, jumãtate din oraº a rãmas fãrã apã, iar angajaþii Apa Serv au lucrat zi luminã pentru a dezgheþa apometrele din scãri. De restul þevilor s-au ocupat locatarii, care l-au înjurat din suflet pe Gerilã cã a dat un îngheþ aºa de mare. În zona sãracã a Uricaniului, situaþia e cu atât mai tragicã, având în vedere cã, pentru a se încãlzi, oamenii au fãcut focul în case, la propriu, în ligheane de metal, riscând sã se intoxice cu fum.

Anamaria NEDELCOFF

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

ªi-au abandonat maºinile în drum eci de maºini stau îngropate în munþi de zãpadã pe toate arterele din Valea Jiului. Peste tot sunt astfel de vehicule abandonate pur ºi simplu de proprietari care au încurcat atât deszãpezirea, cât ºi traficul rutier.

Z

Peste 4.000 de dascãli vor proteste este 4.000 de dascãli din judeþul Hunedoara sunt de acord cu demararea a diverse forme de protest, de la pichet pânã la grevã generalã, dacã Guvernul României nu le vor satisface revendicãrile. Ce îºi doresc cadrele didactice hunedorene s-a stabilit în urma unui referendum organizat de Sindicatul Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara în toate unitãþile ºcolare din judeþ.

P

”Rezultatele referendumului desfãºurat în rândul membrilor SIP Hunedoara referitor la formele de protest pentru care opteazã membrii de sindicat au fost centralizate. În cadrul acestui referendum, 82% dintre membrii de sindicat ºi-au exprimat opinia. Conform prevederilor legale în vigoare ºi opþiunilor exprimate, SIP Hunedoara poate organiza în condiþii legale toate formele de protest propuse. Rezultatele referendumului au fost transmise Federaþiei Sindicatelor din Învãþãmânt ”Spiru Haret”.

Dupã centralizarea datelor la nivel naþional, în funcþie de opþiunile exprimate ºi împreunã cu celelalte federaþii sindicale din educaþie ºi din sectorul

bugetar, se va stabili un calendar al protestelor”, au declarat reprezentanþi ai SIP Hunedoara.

Astfel, pentru pichetare au fost de acord 2.667 de dascãli, pentru miting au optat 3.285, pentru grevã de avertisment 3.137 iar pentru grevã generalã au semnat 3.078 de cadre didactice.

Revendicãrile sindicatelor din învãþãmânt se referã la alocarea unui procent de minim 6% din PIB pentru educaþie, stoparea disponibilizãrilor în învãþãmânt, deblocarea posturilor vacante ºi crearea de noi locuri de muncã, debirocratizarea actului educaþional, precum ºi plata drepturilor câºtigate în instanþã.

Anamaria NEDELCOFF

Mai mulþi oameni din Valea Jiului ºi-au lãsat maºinile pe stradã, fix pe artera centralã, iar acum mai mult încurcã traficul. Artera este presãratã din loc în loc cu maºini îngropate în zãpadã, care pe timpul ultimelor nopþii a îngheþat pur ºi simplu.

Asta se întâmplã chiar în centrul oraºelor, iar dintr-o stradã cu 4 benzi, drumul abia

dacã mai sunt douã benzi curãþate pe care sã se poatã circula.

Mai ales cã nici maºinile de la deszãpezire nu au reuºit sã treacã de aceste autovehicule pãrãsite de mai bine de 3 zile. „Nu avem ce le face, iar printre cele acoperite se aflã chiar ºi maºini scoase la vânzare, cu afiºul în geam. Din pãcate nu putem nici sã înlãturãm zãpada de pe drum de ele”, spun oamenii de la deszãpezire, care încearcã acum sã sape printre aceste maºini în gheaþa care s-a format.

Ultima datã a nins în Petroºani la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar de atunci, proprietarii acestor maºinile nu au mai trecut pe la ele.

Probabil cã aºteaptã încãlzirea vremii.

Diana MITRACHE

Þurþurii necurãþaþi atrag sancþiuni pentru nepãsãtori ânã la 1.000 de P lei pot scoate din buzunar drept

Sãracii, adunaþi în adãposturi oarte puþini oameni ai F strãzii au ajuns pe perioada ultimelor nopþi la adãpostul din Petroºani. Ei sau ferit în acest loc de gerul nãprasnic ºi o vor mai putea face pânã când temperaturile sunt atât de scãzute.

Doar doi oameni ai strãzii din Petroºani au cerut singuri ajutorul celor de la servi-

ciul de asistenþã socialã ºi s-au cazat pe timpul nopþilor friguroase în adãpostul special amenajat ºi încãlzit pentru ei.

Potrivit celor din Primãria Petroºani, sãracii fãrã case sunt cãutaþi de poliþia localã ºi aduºi, dar cei doi care au stat în adãpost au învãþat singuri lecþia ºi au venit de bunã voie sã doarmã pe un pat într-o camerã încãlzitã. Asta în timp ce alþii refuzã pur ºi simplu sã plece din canalele în care stau, de teamã sã nu le ia alþii locurile.

„Doi oameni au venit singuri ºi în week-end au dormit la adãpost. Acolo sunt deocamdatã 3 paturi ºi în respectiva clãdire e cald”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Poliþiºtii comunitari sunt cei care fac razii mai ales dupã lãsarea serii ºi cautã sã-i îndrume pe cei fãrã case, care dorm sub þevile de termoficare sau în canale, spre acest adãpost.

Diana MITRACHE

amendã cei care nu-ºi curãþã acoperiºurile, mai ales în aceastã perioadã, când þurþurii sunt adevãrate proiectile ucigaºe. Însã, conform fotografiei de mai jos, locuitorii Vãii

Jiului nu prea par sã se sinchiseascã de pericolul pe care-l reprezintã þurþurii care se desprind de pe streºinile caselor ºi blocurilor în ultimele zile. ºi, cum memoria colectivã este scurtã, s-a uitat cã în urmã cu câþiva ani au ajuns la spital mai multe persoane cãrora le-au cãzut þurþuri lungi, chiar ºi de un metru, în cap, de la etajele patru sau 10.

Conform legii, curãþarea zãpezii ºi þurþurilor care pot

cãdea pe domeniul public revine proprietarilor, aºa cum societãþile comerciale au obligaþia sã cureþe trotuarele de gheaþã ºi zãpadã, riscând amenzi usturãtoare.

Dar, pânã se va sesiza cineva în acest sens ori pânã va avea loc un accident grav, nu existã ºansa ca cineva sã îºi cureþe, de bunã voie ºi nesilit de nimeni, acoperiºul.

Anamaria NEDELCOFF

Politic 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

Dorina Pleºcan a vrut sã provoace un nou scandal la PSD Petroºani n ultima vreme în PSD-ul din Petroºani parcã ºi-a bãgat dracu` coada. Scandalurile se þin lanþ, de parcã cei din interior nu au auzit niciodatã expresia “ rufele le spãlãm în familie”.

Î

Pânã nu demult, adicã pânã în urmã cu vreun an, în PSD singura voce care rãzbãtea era a lui Haralambie Vochiþoiu, preºedintele partidului. Jocurile de culise, cum s-a vehiculat la vremea respectivã, a dus la debarcarea lui Vochiþoiu din funcþie ºi chiar la excluderea sa din partid.

Din acel moment asupra organizaþiei de la Petroºani parcã s-a abãtut un blestem.... blestemul lui Vochiþoiu!

Alegerile pentru un nou preºedinte s-au þinut dupã câteva luni, timp în care interimatul de la Petroºani a fost asigurat de Sorin Vasilescu, de la Lupeni, lucru ce multe voci au spus cã nu mai sunt persoane în organizaþia de la Petroºani care sã poatã sã fie lideri.

Au urmat alegerile cu trei candidaþi, care în final au

rãmas doi, ºi acestea extrem de controversate. Bine, în politicã ce nu este controversat? A ieºit preºedinte de partid Ioan Rus, un om echilibrat ºi cu o bogatã experienþã politicã. ªi, cum este firesc când preia altcineva ºtafeta, chiar ºi în politicã, Rus a venit cu echipa sa, lucru ce a provocat însã un adevãrat tsunami în rândul celor care erau cunoscuþi ca fiind susþinãtorii lui Haralambie Vochiþoiu, ºi aici fac referire la Constantin Alexandrescu, Dorina Pleºcan,

Daniel Stepan ºi lista este lungã. Motivul e unul foarte foarte simplu deºi nimeni nu recunoaºte: funcþiile în partid!

Le-au pierdut, iar dacã unii, demni, au acceptat pânã la urmã fãrã sã facã scandal, din respect probabil pentru cei care au fost colegi ºi pentru munca pe care au depus-o împreunã, alþii au gãsit de cuviinþã cã este mai bine sã împroaºte cu noroi. Asta þine ºi de caracterul omului, o altã poveste.... Un astfel de politician (un termen

ambiþios în acest caz) este Dorina Pleºcan, care la momentul alegerilor nu a prins nicio funcþie, fapt ce a afectat-o foarte tare, argumetele sale fiind legate de anii pe care i-a adunat în partid. Nu a înþeles cã cel ales preºedinte îºi face echipa cu oamenii în care are încredere sã intre într-o campanie electoralã. Iar încredere într-o persoanã care i-a pãrãsit, pe rând, pe Haralambie Vochiþoiu, omul care a promovat-o în politicã ºi cãruia îi datoreazã ascensiunea pe care a avut-o, dar ºi pe actualul primar, Tiberiu Iacob Ridzi, care, probabil, într-un moment de rãtãcire a fãcut-o chiar consilierul sãu personal, este greu sã mai ai. Anii chiar nu mai conteazã când vine vorba de loialitate ( iar o calitate pe care majoritatea politicienii nu o au). ªi de fiecare datã cu scandal, ºi de fiecare datã pozând ca victimã. Ce mai, Dorina Pleºcan, am impresia cã este un geniu al politicii neînþeles nici de cei din PSD, nici de cei din PDL. Probabil îºi va gãsi un alt partid, dar pânã atunci continuã sã se ia de foºtii sãi colegi de partid. O fi bine, o fi rãu?

Poate merge la Partidul Poporului cã acolo toþi vorbesc fiecare pe limba lor ºi nimeni nu-i înþelege. De fapt, din exterior miroase mai degrabã a circ ieftin a cãrui scop este de a nu ieºi din atenþia presei, ceva în genul acelor piþipoance care se agaþã de câte o vedetã în speranþa unei apariþii în paginile vreunui tabloid.

“Evenimentul” de ieri, “bomba” de presã, “prime time news”, sau cum vreþi sã îi mai spuneþi de pe plan local a fost, bineînþeles provocat de...

Dorina Pleºcan.

Un numãr de vreo 30 de membri PSD din Petroºani au venit luni dimineaþã sã-ºi depunã demisiile. De ce? În semn de solidaritate faþã de Dorina Pleºcan. Adicã, pe plan local dintr-o datã Dorina Pleºcan a devenit un fel de Mircea Geoanã, care, dacã ne aducem aminte, ºi el s-a bucurat de susþinerea unor membri PSD în momentul în care a fost mazilit. Mircea Geoanã a rãmas dupã PSD, cu “ Mihaela, dragostea mea!”, iar Dorina Pleºcan cu gândul la...

Haralambie Vochiþoiu!

Marius MITRACHE

Costel Avram: Zeci de demisii “PSD ºi PNL, cei doi profitori de pe urma din PSD voturilor noastre, nu au dreptul moral sã Petroºani este 30 de membri ai PSD ne acuze public de trãdare”

P

Petroºani au intenþionat ieri sã îºi dea demisiile, însã nu a avut cine sã le primeascã aºa cã vor mai încerca ºi mâine.

Oamenii spun cã nu au încredere în actuala conducere a partidului, mai ales dupã ce câþiva membri de bazã pânã de curând au fost excluºi. Nu au venit toþi cei 30 de demisionari la PSD, ci doar un grup reprezentaþi de fostul vicepreºedinte al PSD Petroºani, Dorina Pleºcan. „Astãzi vorbim despre 31 de demisii.

Este doar un început. În sãptãmânile ce urmeazã vor fi înaintate ºi celelalte 250 de demisii. Depun eu aceste demisii pentru cã, în momentul în care am fost exclusã, în luna decembrie 2011, colegii mei de la momentul respectiv mi-au lãsat mie demisiile. Am demisii încã din decembrie, care mi-au fost lãsate pentru a le înainta”, a declarat Dorina Pleºcan. De asemenea, Mihai Pavel Coita, fost colonel în armatã, a declarat cã: „Eu nu mai vreau sã fiu alãturi de ei, cei care i-au exclus pe foºtii mei colegi. Nici nu ºtiu cine este în actualul PSD, cã am fost la alegeri, dar dupã aceea nu m-am mai dus. Am fost la doamna Dorina Pleºcan în organizaþie ºi cu dânsa vreau sã merg mai departe”.

La sediul PSD Petroºani nu a fost decât trezorierul partidului, însã a refuzat sã primeascã demisiile în lipsa liderilor politici, aºa cã oamenii vor veni ºi astãzi.

Car men COSMAN

reºedintele PRM Hunedoara, Costel Avram considerã cã votul acordat, în ultima ºedinþã de consiliu de la Vulcan, de Partidul România Mare a fost, de fapt, un vot acordat în interesul vulcãnenilor pentru a se putea debloca operaþiunile financiare curente care, în absenþa votului nostru, ar fi scurtcircuitat administraþia finanþelor publice la început de an.

P

“Analiza noastrã a relevat faptul cã PSD ºi PNL, cei doi profitori de pe urma voturilor noastre, nu au dreptul moral sã ne acuze public de trãdare. Ceea ce trebuie sã ne reproºãm este doza de idealism ºi sentimentalism cu care am acþionat pânã acum ,votul nostru fiind speculat de o parte sau de alta in functie de cum le-au fost afectate interesele”, declarã Costel Avram.

Reacþia preºedintelui PRM Hunedoara vine în urma analizei situaþiei tensionate care dureazã de mai multã vreme în Consiliul local al municipiului Vulcan ºi pe fondul învinuirile care se aduc, din aceastã cauzã, filialei Vulcan a Partidului România Mare. “În urma formãrii coaliþiei dintre PSD, PNL ºi PRM, Partidul Naþional

Liberal s-a ales cu funcþia de viceprimar iar d-na Alina Cârstoiu a devenit mâna dreaptã a primarului Gheorghe Ile. Când PSD-ul a încãlcat protocolul ºi a trecut de partea PDL-ului,cu sprijinul PSD d-na Angela Stoica a fost aleasa viceprimar. Gurile rele vorbesc, în Vulcan, cã PSD-ul nu ar fi fãcut total dezinteresat aceastã „tranzacþie” politicã. Dupã un timp, PSD-ul s-a rãzgândit ºi a vrut s-o schimbe pe d-na Angela Stoica dar motivele subterane ale acestei „suciri” le ºtiu doar ei; Faptul cã, azi, PSD ºi PNL au câte un consilier local mai puþin decât au hotãrât vulcãnenii în urmã cu patru ani nu este imputabil nici PRM-ului, nici consilierului Dorel ªchiopu. Mai

exact, PRM-ul nu are nici o vinã legatã de starea de incompatibilitate a d-lui Marin Coltescu ºi nici de demisia insuficient explicatã a d-lui Tudorel Cãrãºel. Ca urmare a acestor acþiuni descrise succint în rândurile de mai sus, nici PRM-ul ºi nici consilierul ªchiopu nu au avut vreun câºtig. Ba, mai mult, am „reuºit” performanþa unicã de a pierde ºi sediul obþinut în Vulcan”, mai spune Costel Avram.

Liderul PRM Hunedoara, Costel Avram susþine cã, pânã la viitoarele alegeri locale, în momentul votului din consiliu, consilierul PRM de la Vulcan, Dorel ªchiopu, va cântãri de ºapte ori înainte ºi va vota pragmatic.

Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

6 Actualitate

liderii lor de ineficienþa ºi lipsa de seriozitate a miniºtrilor, oricare ar fi ei?

“Noi am informat oamenii ºi trebuia cu 1 februarie sã se aplice ºi sã se rezolve ceea ce am stabilit, deci sã se aplice revendicãrile noastre, fapt pentru care noi am închis conflictul de muncã. Dar astãzi, (ieri) am aflat cu stupoare cã nimic din ce s-a promis în acest protocol nu poate fi respectat. În aceste condiþii este o stare foarte tensionatã pe care trebuie s-o gestionãm cum se cuvine” – a declarat liderul de sindicat Tiberiu Cozma.

n 2 februarie, protest pentru neseriozitate

Î

Guvernul pregãteºte

o nouã mineriadã uvernanþii au luat prin surprindere, pentru a nu ºtim câta oarã, sindicatele ºi conducerea CNH prin nerespectarea cuvântului dat. Puterea abia aºteaptã o grevã a minerilor, care este un bun motiv pentru a face economie la banii datoraþi Companiei Naþionale a Huilei, ca subvenþie. De fapt nici nu existã cadru legislativ pentru acordarea acestei subvenþii retroactiv ºi nici decontarea salariilor compensatorii pentru disponibilizaþi.

G

Abandonarea minerilor de cãtre autoritãþile actuale pare copie fidelã a situaþiei din 1999. ªi atunci sindicatele au purtat o bogatã corespondenþã cu guvernanþii cerând printre altele aceleaºi condiþii decente de muncã, asigurarea salariilor, creºterea preþului la huilã, sã nu se închidã cele trei mine – Dâlja, Bãrbãteni, Câmpul lui Neag, pãstrarea sporului

de periculozitate, reducerea cheltuielilor prin investiþii etc. Sindicatele se pregãtiserã temeinic ºi serios pentru a prezenta guvernanþilor, în special ministrului Industriei de atunci, Radu Berceanu, o soluþie pentru minerit, soluþie agreatã ºi de conducerea Regiei Autonome a Huilei. Dar ministrul l-a alungat pe Cozma, iar solidaritatea, fireºte, s-a manifestat între mineri. Apoi

anunþul, neinspirat, fãcut de Berceanu la tv cã se închid mine… A început greva ºi timp de o lunã nu i-a bãgat nimeni în seamã.

A apãrut senatorul Viorel Cataramã, a stat de vorbã cu ei, le-a cules documentele cu revendicãri pentru a le duce la Bucureºti. A fost un moment când minerii s-au liniºtit ºi aºteptau. Dar Guvernul Radu Vasile a comunicat cã tot ce negociase Cataramã cu minerii nu este valabil. Protestele au reizbucnit în forþã…

alvarea S mineritului, o piesã de teatru ieftin a guvernanþilor ªi de data aceasta, tot ce s-a negociat ºi parafat la Bucureºti cu ministrul

Ioan Ariton, toate hotãrârile luate la nivelul Consiliului de Administraþie al CNH – în fruntea Consiliului de Administraþie se aflã un director general din Ministerul Economiei – au fost praf în ochi pentru a duce cu vorba minerii.

Este de neînþeles, cum dupã 13 ani, alþi guvernanþi, ºi totuºi aceiaºi, fac greºeli majore minþind, minþind mereu. În 17 ianuarie 2012, între sindicate ºi minister s-a semnat nu ºtim al câtelea protocol cu regie de teatru, cu simulãri ºi analize pentru creºterea preþului la Gcalorie.

“Uitaþi-vã la protocolul semnat în data de 17 ianuarie, cu ministerul. La punctul unu s-a cerut creºterea preþului pe

Gcalorie, nu acel preþ nereal impus. Asta ar fi înseamnat chiar ºi salvarea minelor neviabile ºi funcþionarea CNH pânã la intrarea în Complexul Energetic. Deci bani ar putea fi ºi doar din munca oamenilor. Am avut informaþii cã s-a importat cãrbune la 85 de lei la poarta termocentralelor. Ni s-a promis un preþ de 75 de lei ºi asta nu pentru cã aºa am visat noi, ci s-au fãcut simulãri”– a declarat unul dintre liderii “Meridian”, Tiberiu Cozma, crezând cu adevãrat cã mãcar de data aceasta guvernanþii vor conºtientiza gravitatea situaþiei.

Ieri, s-a aflat cu surprindere cã de fapt acest lucru nu este posibil.

Pentru a câta oarã sunt surprinºi oare minerii ºi

s-a dovedit ineficient, ºi din discuþiile purtate, modificarea coeficientului de ierarhizare, astfel cã salariile de la inginer ºef în sus în Companie au scãzut cu circa 30 de procente.

Sigur, nu asta este soluþia pentru salvarea mineritului, pentru cã e vorba de 54 de persoane. Soluþia este în mâna guvernaþilor ºi a directorilor generali de la Mintia ºi Paroºeni ºi minister.

La fiecare exploatare minierã facem informarea salariaþilor cu privire la faptul cã nu se aplicã soluþiile pentru rezolvarea problemelor mineritului.

Cred cã Guvernul ºi ministrul Economiei vor gãsi înþelepciunea necesarã

Actualitate 7 pentru a duce la îndeplinire protocolul dintre noi ºi dumnelor.

Pentru 2 februarie vom organiza un miting de amploare în faþa CNH ºi vom urma toate formele legale de protest pentru a se respecta cele pe care le-am convenit” – a declarat Bebe Nica, unul dintre liderii Confederaþiei Muntele-Meridian.

emnale de ucidere a mineritului din Vale

S

„Lucrurile nu sunt în regulã având în vedere cã în urmã cu13 ani, în 1999, oamenii erau în stradã ºi nu era vorba de trei mine care se închid ºi

Liderii de sindicat au declarat cã vor informa oamenii pe fiecare schimb cã nu se respectã protocolul ºi deci nu se aplicã nici o înþelegere parafatã de sindicate ºi conducerea CNH cu ministerul. Liderii îi vor consulta pe salariaþi cu privire la modul de acþiune pe viitor pentru a convinge cã mineritul din huilã trebuie salvat. Este de aºteptat ca minerii sã doreascã sã-ºi apere locurile de muncã.

“Nu s-a dorit sã se încheie actul adiþional aºa cum s-a convenit în 17 ianuarie, ca urmare am solicitat Companiei demiterea Consiliului de Administraþie, pentru cã

nici nu plana moartea mineritului. Tensiunea este mult mai mare ca atunci, pentru cã s-au acumulat nemulþumirile de etâta timp, iar neseriozitatea guvernanþilor inflameazã spiritele. Oamenii se aflã la limita suportabilitãþii.

De trei ani salariile au îngheþat, iar condiþiile de muncã sunt mult mai grele din cauza lipsei banilor pentru siguranþa zãcãmântului ºi a salariaþilor. Vreau sã trag un mare semnal de alarmã. Nu vrem ca acest conflict sã escaladeze. Sã fiu sincer, nu vãd sã se vinã cu vreo soluþie de la minister.

Nimic din ceea ce s-a negociat, din ce s-a semnat ca acorduri nu s-a respectat de cãtre Guvern.

Nimic!” – a precizat Tiberiu Cozma, în timp ce conducerile CNH,

Termocentralor Mintia ºi Paroºeni se aflau la Guvern pentru negocieri.

Au fost chemaþi ºi sindicaliºtii. Pentru ce? Pentru nimic.

Se doreºte oare, la fel ca în 1999, sã se determine minerii ca sã iasã în stradã? Este posibil având în vedere cã o grevã este motiv de desfiinþare, aºa cum ºi în urmã cu 13 ani Guvernul spunea cã îi convine greva pentru cã face economii la bani neplãtind salarii ºi subvenþia pe zilele în care nu se dãdea producþie.

Oricum, în prezent, mineritul nu a primit nici un ban, dar s-ar putea sã fie lãsat sã moarã singur, aºa cum a semnalat deja permiþând termocentralelor sã importe cãrbune.

Ileana FIRÞULESCU

„Cornul ºi laptele” pasat la donatori ºi sponsori entru cã înseamnã P bani mulþi, programul „Cornul ºi laptele” în ºcoli trebuie scos de la finanþare, aceasta este viziunea celor care gestioneazã þara.

Ca urmare, s-a nãscut o idee nãstruºnicã. Aceasta are ca motivaþie sãnãtatea copiilor, dar din banii altora.

“Dupã 9 ani de implementare programul guvernamental tinde sã nu mai corespundã realitãþilor actuale ºi sã nu-ºi mai atingã obiectivele scontate.

Bilanþul realizat în 2011 de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului, instituþia care urmãreºte aplicarea programului, a relevat o serie de disfuncþionalitãþi care pun în pericol sãnãtatea copiilor.

O altã deficienþã a programului este cã neglijeazã, pe lângã componenta nutriþionalã, ºi componenta educativã (...) care încurajeazã obiceiurile alimentare sãnãtoase de la o vârtã fragedã,

astfel contribuind la combaterea obezitãþii în rândul copiilor “- se aratã în expunerea de motive a uni proiect de lege iniþiat de mai mulþi parlamentari PDL. Dupã ce au „modernizat” tot ce se poate moderniza în þara asta, mai mulþi parlamentari ai puterii au ajuns la concluzia cã Programul „Cornul ºi laptele” destinat elevilor este depãºit de vremurile “strãlucite” pe care le trãim.

Mai mulþi parlamentari de la PDL au depus o iniþiativã legislativã prin care cer înlocuirea programului “Cornul ºi laptele” cu un “pachet alimentar” în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev sau preºcolar, sumã care poate fi suplimentatã de autoritãþile locale.

Suma include nu doar preþul produselor, ci ºi cheltuielile de transport, distribuþie ºi depozitare a acestora.

Potrivit iniþiativei legislative, programul ar urma sã fie finanþat atât de Guvern, cât ºi de autoritãþilor locale, în proporþii infime, dar grosul susþinerii financiare a programului sã provinã din donaþii ºi sponsorizãril.

Iniþiativa legislativã se aflã la Senat, dar este momentan neglijatã pentru cã mai este ceva timp pânã la începerea anului ºcolar 2012-2013.

Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

6 Actualitate

liderii lor de ineficienþa ºi lipsa de seriozitate a miniºtrilor, oricare ar fi ei?

“Noi am informat oamenii ºi trebuia cu 1 februarie sã se aplice ºi sã se rezolve ceea ce am stabilit, deci sã se aplice revendicãrile noastre, fapt pentru care noi am închis conflictul de muncã. Dar astãzi, (ieri) am aflat cu stupoare cã nimic din ce s-a promis în acest protocol nu poate fi respectat. În aceste condiþii este o stare foarte tensionatã pe care trebuie s-o gestionãm cum se cuvine” – a declarat liderul de sindicat Tiberiu Cozma.

n 2 februarie, protest pentru neseriozitate

Î

Guvernul pregãteºte

o nouã mineriadã uvernanþii au luat prin surprindere, pentru a nu ºtim câta oarã, sindicatele ºi conducerea CNH prin nerespectarea cuvântului dat. Puterea abia aºteaptã o grevã a minerilor, care este un bun motiv pentru a face economie la banii datoraþi Companiei Naþionale a Huilei, ca subvenþie. De fapt nici nu existã cadru legislativ pentru acordarea acestei subvenþii retroactiv ºi nici decontarea salariilor compensatorii pentru disponibilizaþi.

G

Abandonarea minerilor de cãtre autoritãþile actuale pare copie fidelã a situaþiei din 1999. ªi atunci sindicatele au purtat o bogatã corespondenþã cu guvernanþii cerând printre altele aceleaºi condiþii decente de muncã, asigurarea salariilor, creºterea preþului la huilã, sã nu se închidã cele trei mine – Dâlja, Bãrbãteni, Câmpul lui Neag, pãstrarea sporului

de periculozitate, reducerea cheltuielilor prin investiþii etc. Sindicatele se pregãtiserã temeinic ºi serios pentru a prezenta guvernanþilor, în special ministrului Industriei de atunci, Radu Berceanu, o soluþie pentru minerit, soluþie agreatã ºi de conducerea Regiei Autonome a Huilei. Dar ministrul l-a alungat pe Cozma, iar solidaritatea, fireºte, s-a manifestat între mineri. Apoi

anunþul, neinspirat, fãcut de Berceanu la tv cã se închid mine… A început greva ºi timp de o lunã nu i-a bãgat nimeni în seamã.

A apãrut senatorul Viorel Cataramã, a stat de vorbã cu ei, le-a cules documentele cu revendicãri pentru a le duce la Bucureºti. A fost un moment când minerii s-au liniºtit ºi aºteptau. Dar Guvernul Radu Vasile a comunicat cã tot ce negociase Cataramã cu minerii nu este valabil. Protestele au reizbucnit în forþã…

alvarea S mineritului, o piesã de teatru ieftin a guvernanþilor ªi de data aceasta, tot ce s-a negociat ºi parafat la Bucureºti cu ministrul

Ioan Ariton, toate hotãrârile luate la nivelul Consiliului de Administraþie al CNH – în fruntea Consiliului de Administraþie se aflã un director general din Ministerul Economiei – au fost praf în ochi pentru a duce cu vorba minerii.

Este de neînþeles, cum dupã 13 ani, alþi guvernanþi, ºi totuºi aceiaºi, fac greºeli majore minþind, minþind mereu. În 17 ianuarie 2012, între sindicate ºi minister s-a semnat nu ºtim al câtelea protocol cu regie de teatru, cu simulãri ºi analize pentru creºterea preþului la Gcalorie.

“Uitaþi-vã la protocolul semnat în data de 17 ianuarie, cu ministerul. La punctul unu s-a cerut creºterea preþului pe

Gcalorie, nu acel preþ nereal impus. Asta ar fi înseamnat chiar ºi salvarea minelor neviabile ºi funcþionarea CNH pânã la intrarea în Complexul Energetic. Deci bani ar putea fi ºi doar din munca oamenilor. Am avut informaþii cã s-a importat cãrbune la 85 de lei la poarta termocentralelor. Ni s-a promis un preþ de 75 de lei ºi asta nu pentru cã aºa am visat noi, ci s-au fãcut simulãri”– a declarat unul dintre liderii “Meridian”, Tiberiu Cozma, crezând cu adevãrat cã mãcar de data aceasta guvernanþii vor conºtientiza gravitatea situaþiei.

Ieri, s-a aflat cu surprindere cã de fapt acest lucru nu este posibil.

Pentru a câta oarã sunt surprinºi oare minerii ºi

s-a dovedit ineficient, ºi din discuþiile purtate, modificarea coeficientului de ierarhizare, astfel cã salariile de la inginer ºef în sus în Companie au scãzut cu circa 30 de procente.

Sigur, nu asta este soluþia pentru salvarea mineritului, pentru cã e vorba de 54 de persoane. Soluþia este în mâna guvernaþilor ºi a directorilor generali de la Mintia ºi Paroºeni ºi minister.

La fiecare exploatare minierã facem informarea salariaþilor cu privire la faptul cã nu se aplicã soluþiile pentru rezolvarea problemelor mineritului.

Cred cã Guvernul ºi ministrul Economiei vor gãsi înþelepciunea necesarã

Actualitate 7 pentru a duce la îndeplinire protocolul dintre noi ºi dumnelor.

Pentru 2 februarie vom organiza un miting de amploare în faþa CNH ºi vom urma toate formele legale de protest pentru a se respecta cele pe care le-am convenit” – a declarat Bebe Nica, unul dintre liderii Confederaþiei Muntele-Meridian.

emnale de ucidere a mineritului din Vale

S

„Lucrurile nu sunt în regulã având în vedere cã în urmã cu13 ani, în 1999, oamenii erau în stradã ºi nu era vorba de trei mine care se închid ºi

Liderii de sindicat au declarat cã vor informa oamenii pe fiecare schimb cã nu se respectã protocolul ºi deci nu se aplicã nici o înþelegere parafatã de sindicate ºi conducerea CNH cu ministerul. Liderii îi vor consulta pe salariaþi cu privire la modul de acþiune pe viitor pentru a convinge cã mineritul din huilã trebuie salvat. Este de aºteptat ca minerii sã doreascã sã-ºi apere locurile de muncã.

“Nu s-a dorit sã se încheie actul adiþional aºa cum s-a convenit în 17 ianuarie, ca urmare am solicitat Companiei demiterea Consiliului de Administraþie, pentru cã

nici nu plana moartea mineritului. Tensiunea este mult mai mare ca atunci, pentru cã s-au acumulat nemulþumirile de etâta timp, iar neseriozitatea guvernanþilor inflameazã spiritele. Oamenii se aflã la limita suportabilitãþii.

De trei ani salariile au îngheþat, iar condiþiile de muncã sunt mult mai grele din cauza lipsei banilor pentru siguranþa zãcãmântului ºi a salariaþilor. Vreau sã trag un mare semnal de alarmã. Nu vrem ca acest conflict sã escaladeze. Sã fiu sincer, nu vãd sã se vinã cu vreo soluþie de la minister.

Nimic din ceea ce s-a negociat, din ce s-a semnat ca acorduri nu s-a respectat de cãtre Guvern.

Nimic!” – a precizat Tiberiu Cozma, în timp ce conducerile CNH,

Termocentralor Mintia ºi Paroºeni se aflau la Guvern pentru negocieri.

Au fost chemaþi ºi sindicaliºtii. Pentru ce? Pentru nimic.

Se doreºte oare, la fel ca în 1999, sã se determine minerii ca sã iasã în stradã? Este posibil având în vedere cã o grevã este motiv de desfiinþare, aºa cum ºi în urmã cu 13 ani Guvernul spunea cã îi convine greva pentru cã face economii la bani neplãtind salarii ºi subvenþia pe zilele în care nu se dãdea producþie.

Oricum, în prezent, mineritul nu a primit nici un ban, dar s-ar putea sã fie lãsat sã moarã singur, aºa cum a semnalat deja permiþând termocentralelor sã importe cãrbune.

Ileana FIRÞULESCU

„Cornul ºi laptele” pasat la donatori ºi sponsori entru cã înseamnã P bani mulþi, programul „Cornul ºi laptele” în ºcoli trebuie scos de la finanþare, aceasta este viziunea celor care gestioneazã þara.

Ca urmare, s-a nãscut o idee nãstruºnicã. Aceasta are ca motivaþie sãnãtatea copiilor, dar din banii altora.

“Dupã 9 ani de implementare programul guvernamental tinde sã nu mai corespundã realitãþilor actuale ºi sã nu-ºi mai atingã obiectivele scontate.

Bilanþul realizat în 2011 de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului, instituþia care urmãreºte aplicarea programului, a relevat o serie de disfuncþionalitãþi care pun în pericol sãnãtatea copiilor.

O altã deficienþã a programului este cã neglijeazã, pe lângã componenta nutriþionalã, ºi componenta educativã (...) care încurajeazã obiceiurile alimentare sãnãtoase de la o vârtã fragedã,

astfel contribuind la combaterea obezitãþii în rândul copiilor “- se aratã în expunerea de motive a uni proiect de lege iniþiat de mai mulþi parlamentari PDL. Dupã ce au „modernizat” tot ce se poate moderniza în þara asta, mai mulþi parlamentari ai puterii au ajuns la concluzia cã Programul „Cornul ºi laptele” destinat elevilor este depãºit de vremurile “strãlucite” pe care le trãim.

Mai mulþi parlamentari de la PDL au depus o iniþiativã legislativã prin care cer înlocuirea programului “Cornul ºi laptele” cu un “pachet alimentar” în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev sau preºcolar, sumã care poate fi suplimentatã de autoritãþile locale.

Suma include nu doar preþul produselor, ci ºi cheltuielile de transport, distribuþie ºi depozitare a acestora.

Potrivit iniþiativei legislative, programul ar urma sã fie finanþat atât de Guvern, cât ºi de autoritãþilor locale, în proporþii infime, dar grosul susþinerii financiare a programului sã provinã din donaþii ºi sponsorizãril.

Iniþiativa legislativã se aflã la Senat, dar este momentan neglijatã pentru cã mai este ceva timp pânã la începerea anului ºcolar 2012-2013.

Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

Locuitorii din Valea Jiului fãrã apã, din cauza gerului D

in cauza temperaturilor extrem de scãzute, se înregistreazã deja probleme cu furnizarea apei în Valea Jiului.

Captãrile ºi prizele de apã au îngheþat, iar debitele sunt mai scãzute decât de obicei.

„Debitele de apã sunt scãzute pe toate sursele, de subteran ºi suprafaþã, inclusiv în Barajul Valea de Peºti. Sunt unele probleme în alimentarea cu apã a rezervoarelor de inmagazinare. Iasã în evidenþã sursa de la Jieþ, unde debitul este foarte mic. Apa din rezervoare o folosim pentru distribuþia cãtre populaþie, iar uneori este posibil sã avem nevoie de restricþie.

Dacã într-o situaþie normalã, restricþiile leam face noaptea, de data

aceasta suntem nevoiþi sã le facem ziua pentru cã temperaturile sunt mai crescute ºi riscul de îngheþ al reþelelor este mai mic”, ne-a declarat Florin Donisã, director tehnic la SC Apa Serv SA. Muncitorii de la SC Apa Serv SA lucreazã în regim de permanenþã pentru a sparge podurile de gheaþã de la principalele cursuri de apã, iar acest lucru nu este unul uºor.

Dacã temperaturile se vor menþine la fel de scãzute, furnizarea apei atât în partea de nord a

Petroºaniului, ºi la Petrila, se va face mai greu.

C

âteva ore „seci”

Seceta de anul trecut, la care s-a adãugat gerul din ultimele zile, a început sã creeze probleme furnizorului de apã din Valea Jiului.

Duminicã, locuitorii Cartierului Brãtianu din Petrila, au rãmas fãrã apã potabilã. „A fost vorba despre doar câteva ore de întrerupere a furnizãrii de apã. Problema a fost remediatã în cel mai scurt timp posibil”, a declarat

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

“Învaþã sã îþi construieºti viitorul” sociaþia Calificare, Specializare ºi Perfecþionare, în parteneriat cu Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani a lansat la sfârºitul sãptãmânii trecute proiectul european “Învaþã sã îþi construieºti viitorul”

A

Acesta are drept obiectiv creºterea ºanselor de inserþie profesionalã pentru persoanele aflate în tranziþie de la ºcoalã la viaþa activã.

Grupul þintã este constituit din 150 de elevi ai acestei instituþii de învãþãmânt, care vor beneficia de consiliere ºi orientare în a-ºi gãsi un loc de muncã.

“Este un proiect în care Asociaþia Calificare de la Arad ne-a cooptat ca ºi parteneri. Avem grup þintã elevii din clase terminale, având în vedere pregãtirea lor în tranziþia de la ºcoalã pe piaþa muncii ”, a declarat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani.

“Cred cã discuþiile ºi întâlnirile cu noi vor aduce exact lucrul de care dumneavoastrã aveþi nevoie. Poate vã întrebaþi de ce v-am ales sau de ce s-a creat acest proiect. S-a creat înainte un proiect de cãtre parte din colegii mei de aici cu ºomerii. Noi am învãþat

Gabriela Gomoi, purtãtor de cuvânt SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani.

Chiar dacã temperaturile exterioare vor scãdea sub 0 grade Celsius ºi în zilele urmãtoare, reprezentanþii Apa Serv susþin cã sunt pregãtiþi pentru a furniza apã. „Noi suntem pregãtiþi sã facem faþã ºi temperaturilor minime anunþate pentru zilele urmãtoare. Consider cã nu vor fi înregistrate niciun fel de probleme deosebite, niciunde în Valea Jiului”, a mai spus

Tot mai mulþi petrileni devin asistaþi social a Petrila, în fiecare lunã se înregistreazã cel puþin 5 asistaþi sociali, luaþi în evidenþele primãriei.

L

Oamenii din estul Vãii Jiului trãiesc greu, iar în ultimul an parcã ºi mai mult. “În fiecare lunã creºte numãrul celor care cer ajutor social ºi majoritatea îºi fac numãrul de ore în folosul comunitãþii pentru a obþine aceºti bani. Mai sunt, însã ºi din aceia care, vorba aia “ sunt certaþi cu legea” ºi nu-ºi fac orele. În astfel de cazuri se anuleazã ajutorul ºi pe urmã se reintrã în drepturi dupã ce-ºi completeazã timpul ºi documemtele necesare”, ne-a declarat Ilie

Gabriela Gomoi. În cazul în care gerul va continua sã-ºi arate „colþii” restricþii în privinþa furnizãrii apei potabile ar putea apãrea în toate localitãþile Vãii Jiului, cele mai expuse fiind Petrila ºi Petroºaniul. Respectiv zonele care se aprovizioneazã cu apã potabilã de la Jieþ.

Mircea Mircea NISTOR Luiza ANDRONACHE

Pãducel, primarul Oraºului Petrila Pe lângã asigurarea Venitului Minim Garantat, administraþia localã de aici are ºi alte programe de asistenþã socialã pentru persoanele cu venituri mici sau copii. “ Mai avem cantina de ajutor social, unde servesc masa zilnic aproximativ 100 de copii în cadrul Centrului de Asistenþã ºi Protecþie Socialã Petrila. De asemenea, la cei cu ajutor social, prin hotãrâre de consiliu le subvenþionãm 50 de kw la energia electricã ºi 3 metri cubi de apã”, a mai spus Pãducel.

Luiza ANDRONACHE

Vânzãtorul de bolovani pe post de aur, trimis în judecatã ãrbatul care vândut un bolovan la preþ de aur a fost trimis în judecatã, iar dosarul va fi judecat de magistraþii Tribunalului Hunedoara.

B

atunci care sunt adevãratele nevoi atât ale persoanelor tinere, cât ºi ale adulþilor. Din toate colaborãrile care au fost cu dumneavoastrã, am reuºit sã vã cunoaºtem nevoile de acum. Nu cred cã puteþi face faþã la toate cerinþele pentru piaþa muncii.

Dacã am discuta doar cazul unui contract de muncã, nu cred cã aþi citi pânã la capãt contractul, nu cred cã aþi cunoaºte obligaþiile pe care le aveþi în momentul în care sunteþi angajat, nu cred cã ºtiþi toate beneficiile de care dispuneþi. Asta este motivul pentru care noi, venim ºi lucrãm cu dumneavoastrã aici”, a afirmat în cadrul conferinþei de lansare, Mihaela Indricãu, expert proiect. Durata de implementare a proiectului va fi de 8 luni pânã în august, iar valoarea acestuia este de 647.244 de lei.

Luiza ANDRONACHE

Dorel Vîrciu, din Zlatna, este cel mai probabil autorul înºelãciunii anului 2011, dupã ce a vândut 3,5 kilograme de bolovani pentru 290.000 de lei. Victima bãrbatului a fost convinsã cã a cumpãrat aur pur la acest preþ, dar a constatat repede cã s-a înºelat.

Fapta s-a petrecut în data de 25.11.2011. În jurul orei 22.30, un bãrbat în vârstã de 30 de ani, din comuna Roºia Montanã, a sesizat Poliþia Municipiului Brad cu privire la faptul cã, dupã o înþelegere prealabilã realizatã în oraºul Abrud, s-a întâlnit cui aºa-numi-

tul vânzãtor de aur, care s-a prezentat „Marius”, pe raza comunei Buceº din Hunedoara.

Cumpãrãtorul s-a deplasat la locul indicat, unde a primit douã recipiente din plastic (ambele sigilate cu bandã adezivã), pentru care a plãtit 290.000 lei, în lei ºi valutã. „Dupã despãrþire, partea vãtãmatã a desfãcut banda adezivã ºi a constatat în interiorul pachetului se afla rocã obiºnuitã ºi nu aur, dându-ºi seama ca a fost înºelat”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. În urma investigaþiilor efectuate,

poliþiºtii hunedoreni au reuºit sã dea de urma vânzãtorului de bolovani.

Acesta este Dorel Vîrciu, de 47 ani, din judeþul Alba, fãrã ocupaþie, dar cu antecedente penale.

Procurorii l-au trimis în judecatã sãptãmâna trecutã, pentru înºelãciune, iar dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara. Bãrbatul din Zlatna trimis în judecatã pentru înºelãciune este o veche cunoºtinþã a poliþiºtilor ºi procurorilor din Alba. Are la activ ºi alte condamnãri penale, dar ºi dosare pe rolul instanþelor de judecatã.

Car men COSMAN

Politic 9

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

2012, anul campaniilor electorale murdare ampania electoralã de anul acesta se anunþã a fi un adevãrat rãzboi al orgoliilor ºi personalitãþilor. Politicienii Vãii Jiului se aºteaptã la adevãrate scandaluri, în care sã fie implicaþi ºi membri ai familiilor lor, întrucât românul gustã can-can-ul din plin.

C

”Va fi cea mai murdarã campanie de pânã acum”, recunosc unii politicieni cu sinceritate, ”dar suntem pregãtiþi sufleteºte”. Probabil campania din 2008, care a fost un adevãrat mãcel pe alocuri, le-a tãbãcit multora spinãrile, chiar

ºi ziariºtilor, care ”s-au gratulat” între ei cu farmec ºi graþie timp de multe luni, în funcþie de preferinþele politice ºi candidatul pe care l-au susþinut.

Nu ne aºteptãm la ceva frumos nici anul acesta, mai ales cã unii dintre colegi deja îºi vâneazã omologii cu aparatele de filmat ºi fotografiat prin oraºele Vãii, în cãutare de subiecte senzaþionale, ”în direct ºi în reluare”, vorba unui personaj de sitcom.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, spune cã el se aºteaptã la tot ce e mai rãu, fiindcã atacurile la adresa lui au devenit tot mai furibunde în ultima perioadã. ”Va fi o campanie foarte murdarã. Se vede de acum ce fac. Pe mine mã vor ataca mulþi, din toate

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cau i!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

partidele. Doar pomul care dã roade este scuturat întotdeauna de toþi. Dar eu m-am pregãtit din toate punctele de vedere pentru luptã. ªi familia mea este pregãtitã, cã ºi pe ea au atacat-o deja, aºa cã ne aºteptãm la orice”, declarã Gheorghe Ile. Dorel ªchiopu, consilier local PRM la Vulcan, susþine cã singura condiþie pentru a nu fi atacat va fi sã nu candideze. ”Dacã nu voi candida, nu voi fi atacat. Asta va fi singura condiþie prin care voi fi lãsat în pace. Primul atu al celor de la putere este controlul asupra electoratului. Iar oamenii sunt complici la starea asta de lucru. Dacã vine Gheorghe Buzatu în Vulcan, care a scris o raniþã de cãrþi, nu se vor

strânge nici mãcar profesorii de la ºcolile generale. Dar dacã va veni o fãtucã rubicondã, care se va preface cã ea cântã pe scenã, vor fi 20.000 de oameni care vor aplauda un casetofon. În România nu va fi aplaudat un academician, ci un manelist. Pe foarte puþini îi intereseazã, de exemplu, ce fac eu bine pentru Vulcan. Dar dacã va apãrea o bârfã cã eu am fãcut o trântã cu nu ºtiu cine, se discutã din Dealu Babii pânã la Valea Ungurului”, a precizat Dorel ªchiopu. ªi primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, spune cã se aºteaptã la ce e mai rãu: ”Sufleteºte sunt pregãtit, pentru cã ale gerile vor fi murdare, nu vor fi civilizate, normale, cu niºte

oameni cu un bogat compartiment de civilizaþie. Dar sunt sigur cã eu voi trece peste tot.

Sunt destul de tãbãcit pentru a nu bãga în seamã mizeriile unora ºi altora”. ”Mi-e teamã cã va fi cea mai murdarã campanie de pânã acum. Spun asta pentru cã vãd ferocitatea cu care cei din PDL îºi apãrã privilegiile.

Ei vor da o luptã pe viaþã ºi pe moarte, vor face lucruri greu de descris, pentru a-ºi apãra scaunele cu dinþii. Nu pot sã spun cã nu sunt pregãtit sufleteºte, pentru cã ºtiu cã aceste atacuri nu mã vor viza doar pe mine, ca politician, ci ºi familia. Dar ne-am pregãtit”, a declarat deputatul hunedorean PNL, Bogdan Þîmpãu.

Anamaria NEDELCOFF

PNL se retrage de pe scena politicã.

Cel puþin o vreme arlamentarii P Partidului Naþional Liberal au hotãrât ca, de la începerea sesiunii parlamentare sã se retragã. Asta înseamnã cã, pe o perioadã pe care naþional liberalii o vor decide, refuzã sã-ºi mai încaseze indemnizaþiile. ”Noi am decis sã ne retragem din Parlament, pe

o perioadã nedeterminatã.

Asta înseamnã cã nu ne vom mai încasa salariile ºi vom aduce ºi maºinile la Bucureºti.

Toþi parlamentarii facem asta la începutul sesiunii parlamentare. Nu ne aºteptãm ca cei din PDL sã procedeze la fel, deoarece ei þin cu dinþii de scaunul ºi de funcþiile lor, nu-i intereseazã nemulþumirile populaþiei”, a declarat Bogdan Þîmpãu, deputat de Hunedoara.

Anamaria NEDELCOFF

Florin Cazacu rãmâne la PSD rimarul municipiului Brad, Florin Cazacu, nu pleacã din PSD. Este anunþul pe care chiar el l-a fãcut, dupã ce au circulat informaþii referitoare la o posibilã migraþiune spre Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

P

Florin Cazacu, primarul Bradului, rãmâne fidel doctrinei social – democrate ºi vrea sã candideze, anul acesta, tot pe listele PSD. Precizarea a fost fãcutã chiar de edilul hunedorean, în urma informaþiilor vehiculate conform cãrora ar urma sã treacã la

Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

Zvonurile au apãrut dupã ce Cazacu, alãturi de un grup de brãdeni, a fost prezent în studiourile OTV, în cadul unor emisiuni. „Aduc la cunoºtinþa opiniei publice pe aceastã cale faptul cã nu am avut ºi nu am intenþia sã mã înscriu în PP-DD ºi nu intenþionez sã candidez din partea acestui partid la Primãria municipiului Brad. Rãmân fidel valorilor social-democrate ºi intenþionez sã candidez la Primãria municipiului Brad din partea Partidului Social Democrat”, a declarat Florin Cazacu.

Car men COSMAN

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.

Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

31 ianuarie 2012

Este posibil sã primeºti o ofertã excelentã de colaborare, din punct de vedere financiar. Pe de altã parte n-ar fi exclus ca la serviciu sã ai o realizare la care aproape nici nu mai sperai. O persoanã importantã ar putea fi convinsã sã îþi susþinã iniþiativele.

Este posibil sã ai parte de multã alergãturã pentru a rezolva chestiuni urgente apãrute pe ordinea de zi.

Persoanele mai tinere din familie vor avea nevoie de mai multã îndrumare din partea ta. Cu banii vã va fi destul de bine, cãci vei reuºi sã obþii unele câºtiguri din colaborãri.

La serviciu lucrurile se vor rezolva cu greutate ºi nu îþi va fi uºor sã te descurci. Dacã vei reuºi sã dai dovadã de ceva rãbdare ar fi mai uºor pentru toatã lumea. Nu vor lipsi, însã, ocaziile de distracþii, aºa cã starea psihicã se va îmbunãtãþi. Situaþia ta sentimentalã este în ansamblu bunã.

Nu este un moment favorabil pentru a face o investiþie de mai mari dimensiuni sau de a face cheltuieli nejustificate. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã ºi nu este cazul sã încerci sã-i convingi sã îþi accepte iniþiativele. La serviciu vei munci destul de mult.

Capacitatea ta de a-þi canaliza energia în scopuri practice este destul de scãzutã. Colaborãrile îþi vor ridica probleme neaºteptate. În carierã te vei confrunta cu situaþii dificile, pe care le vei rezolva cu greu. Va trebui sã dai dovadã de tact ºi de rãbdare, altfel nu-þi va fi uºor sã te descurci.

Relaþia ta cu rudele mai îndepãrtate revine în actualitate. Este posibil sã fii obligat sã intervii într-o discuþie aprinsã; o atitudine mai obiectivã va fi absolut obligatorie, cãci altfel riºti sã nedreptãþeºti pe cineva. În cazul în care începi o lucrare în apartament, lucrurile nu se vor finalizarapid.

Evitã sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece sunt persoane care nu aºteaptã decât sã faci un pas greºit. Colaborãrile îþi vor aduce o mulþime de avantaje ºi în aceastã perioadã. Manifestãrile de gelozie ale partenerului ar putea determina apariþia unor tensiuni în relaþie.

Deºi interesul pentru relaþia cu persoana iubitã este la fel de mare ca pânã acum, vei acorda ceva mai puþin timp întâlnirilor cu aceasta. Din fericire vei putea miza pe sprijinul ºi înþelegerea ei. Ar fi de dorit sã-þi gãseºti ceva mai mult timp pentru odihnã ºi relaxare.

Situaþia ta financiarã este destul de complicatã. Cheltuielile nu vor fi mari, dar banii care þi se datoreazã îþi vor parveni cu întârziere. Investiþiile pe care le vei face în aceastã perioadã nu-ºi vor arãta roadele prea curând. Mintea ta este plinã de idei, dar acestea sunt cam împrãºtiate.

Nu este cazul sã dai curs impulsivitãþii deoarece ai putea avea neplãceri serioase, mai ales cu superiorii ierarhici. Partenerul de viaþã ar putea avea unele câºtiguri financiare care vor asigura îmbunãtãþirea bugetului comun. În plan profesional vor fi multe de fãcut.

Prudenþa va trebui pusã pe primul plan în tot ce doreºti sã întreprinzi, dar mai ales în relaþia cu partenerul de viaþã. La serviciu ai putea primi noi sarcini care se vor dovedi dificile dar pe care le vei rezolva din mers.

Oricum, relaþia cu colegii va fi mulþumitoare.

Ai tendinþa de a fi cam impulsiv, ceea ce îþi poate crea neplãceri majore. Nu vei reuºi sã comunici prea bine cu cei din jur ºi de aceea ar fi indicat sã nu încerci nici un fel de colaborãri. Partenerul de viaþã sar putea confrunta cu unele probleme ºi va avea nevoie de sprijin.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro.

Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m².

Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

Doi ani de închisoare pentru Nãstase.

Primul dintre „baronii” PSD cãzut! nalta Curte de Casaþie ºi Justiþie l-a condamnat la doi ani de închisoare pe fostul premier Adrian Nãstase în dosarul “Trofeul Calitãþii”.

Dacã vã aduceþi aminte, pe vremea lui Adrian Nãstase s-a dat startul în ceea ce presa a numit „baronii PSD”, care au derulat afaceri profitabile cu instituþiile statului român ºi de care judeþul Hunedoara nu a dus lipsã.

Î

pentru prejudiciul creat.

Reamintim cã Adrian Nãstase a fost trimis în judecatã în aceastã cauzã în ianuarie 2009.

Procurorii anticorupþie, care au instrumentat dosarul l-au acuzat de folosirea influenþei sau a autoritãþii funcþiei de preºedinte al unui partid în scopul obþinerii

pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase. Iar magistraþii ICCJ l-au gãsit vinovat. În acest dosar au mai fost inculpaþi Irina Jianu, fost inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcþii (ISC), ºi fostul sãu adjunct, Diana Gasparovici.

Dosarul „Trofeul Calitãþii” i-a pus capac penal fostului premier Adrian Nãstase, asta dupã ce rãsuflase uºurat la aflarea primei sentinþe în alt dosar celebru, cel denumit „Mãtuºa Tamara”. În acest dosar, lui Adrian Nãstase i s-au adus acuzaþii referitoare la modul de strângere de fonduri pentru campania electoralã din 2004, când a candidat pentru Preºedinþie din partea PSD. În acelaºi dosar, Irina Jianu a primit 6 de închisoare, cu executare, o pedeapsã similarã primind ºi fostul sãu adjunct de la ISC, Diana Gasparovici. Totodatã, inculpaþii din acest dosar trebuie sã returneze 3 milioane de lei noi

Apometrele, din nou, la control!

A

D nou, la control. În Petroºani,

”Ne-am reînceput activitatea de verificare a contoarelor de apã rece de luni, 30 ianuarie 2012.

Programul de lucru cu publicul este de luni pânã vineri, tarifele percepute pentru verificarea metrologicã a contoarelor de apã rece fiind de 26,05 lei (cu TVA), pentru cele cu Dn cuprins între 15 ºi 25 de milimetri, respectiv 44,40 lei pentru cele cu Dn cuprins între 30 ºi 40 de milimetri”, a precizat Gabriela Gomoi, purtãtor de cuvânt SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani.

Persoanele care nu se prezintã cu apometrele la control riscã sã plãteascã apa în sistem pauºal.

Adicã, mult mai mult decât consumul real! „Neverificarea la timp a contoarelor de apã rece atrage dupã sine neluarea lor în considerare ºi, deci ,facturarea în sistem pauºal”, a mai spus Gabriela Gomoi.

Contoarele individuale de apã rece TREBUIE sã fie verificate o datã la 5 ani de zile.

Mir cea NISTOR

S

Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, a iniþiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calitãþii în construcþii»”, dar în realitate simpozionul ar fi reprezentat un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electoralã prezidenþialã a inculpatului Adrian Nãstase, potrivit DNA. Pe de altã parte, avocatul fostului premier, Lucian Bolcaº, a declarat pentru România TV, cã decizia instanþei aratã imixtiunea factorului politic în acest instrumentarea acestui dosar. “Nu mã surprinde, mã uluieºte. Nu credem cã o anumitã tendinþã politicã sã meargã atât de departe în domeniul justiþiei. Au fost audiaþi 940 de martori, dintre care nu ºtiu dacã 10 au rostit numele lui Adrian Nãstase.

Trofeul Calitãþii nu a fost iniþiat de el, într-un moment în care nu se punea mãcar problema candidaturii (...) Este o monstruozitate juridicã ºi nu reuºesc sã-i gãsesc explicaþia”, a declarat Bolcaº.

Adrian Nãstase a anunþat deja cã va face recurs la sentinþa ICCJ.

C

ad baronii PSD!?

Sã nu uitãm, însã, cã, în ciuda faptului cã ºi-a câºtigat renumele de bun politician, acesta a fost implicat în numeroase scandaluri, unele ajunse direct pe masa organelor de cercetare.

Tot de numele acestuia se leagã ºi scandalul baronilor PSD care s-ar fi îmbogãþit din afaceri derulate cu instituþiile statului, profitând tocmai de „poziþiile – cheie” pe care le deþineau în administraþie. Reþeta era simplã.

Pe lângã fotoliile publice, aceºtia aveau o serie de firme ori „prieteni” pe care îi ajutau în afaceri, totul cu un scop bine determina. În acea perioadã, averile lor ar fi crescut considerabil ºi nu puþini sunt cei care s-au înscris în PSD tocmai datoritã acestei oportunitãþi, iar apoi au fost primii care au migrat. Pe de altã parte, sã ne amintim cã, în judeþul Hunedoara scandalurile mediatice generate de baronii PSD s-au þinut lanþ, iar exponenþii acestei noi categorii au fost numiþi Mihail Rudeanu, fost preºedinte al CJ Hunedoara, respectiv Aurelian Serafinceanu, fost prefect de Hunedoara.

Car men COSMAN

O garã anacronicã ºi zdrenþuitã

farã ger, înãuntru, la fel!

Staþia CFR din Petroºani care, în parantezã fie spus, este un monument al naturii, mai upã câteva luni de pauzã exact spus un monument apometrele pot fi duse, din istoric, aratã ca vai de ea!

Laboratorul de Verificãri Metrologice ºi-a redemarat activitatea cu începere de ieri, 30 ianuarie.

trângere de fonduri, mascatã printr-un simpozion

Rãmasã de izbeliºte, gara, inauguratã tocmai în luna august a anului 1870, a ajuns sã arate ca un adevãrat cimitir.

Puþinii trecãtori prin ceea ce a reprezentat, cândva, principala poartã de intrare în Valea Jiului fug, ca dracul de tãmâie, de reporterii TV dar ºi de ger. Rãmasã fãrã o salã de aºteptare dar, ºi fãrã cãlãtori, gara din Capitala Vãii se stinge, pe zi ce trece. În prima zi mai geroasã a anului doar câþiva cãlãtori s-au încumetat sã se aventureze pe aici. Cei mai mulþi, siliþi de împrejurãri sau, de unele situaþii neprevãzute. În rest, gara, un monument istoric, este fieful câinilor vagabonzi...

Totuºi, câteva „simboluri” mai troneazã, încã, pe aºa-zisa garã din Petroºani. Unul dintre ele este reprezentat de drapelul

naþional. Un steag, la fel de zdrenþuit ºi de uzat ca ºi anii prin care trecem...

O zdreanþã... O varzã...

De fapt, acesta este adevãratul simbol al gãrii din Petroºani, principala poartã de intrare în viitoarea zonã turisticã de „interes naþional”. În doar câteva cuvinte, acesta este noul simbol al Românei. membrã a Uniunii Europene. Mai exact – „o zdreanþã”.

Mir cea NISTOR

CRF-iºtii au rãmas fãrã bilete ensionarii CFR din Valea Jiului s-au încolonat ieri la coadã pentru a-ºi ridica permisele de cãlãtorie valabile pentru anul 2012.

P

Surpriza cea mare, a celor care ºi-au amintit de „rândurile” ceauºiste, a fost cã, în loc de 12 „bilete” au mai primit doar 3.

Chiar dacã nu le foloseau pe toate cele 12 permise de cãlãtorie, pensionarii CFR s-au declarat, la unison, a fi nemulþumiþi de noua decizie.

„Am lucrat 32 de ani la CFR ºi m-am ales cu praful de pe tobã. Oricum, sunt fericitã cã am ieºit la pensie anul trecut, pentru cã acum suntem daþi afarã pe capete. Este o ruºine cu ceea ce se întâmplã acum cînd CFRul a fost redus la un nimic”, a spus o femeie. „Am lucrat douã decenii, aici printre ºine, ºi cu ce m-am ales? Cu nimic! Acuma ne-au tãiat ºi din permisele de cãlãtorie... Nu le foloseam pe toate, ce-i drept, dar le aveam”, a precizat ºi un pensionar CFR-ist.

„În loc de 12 am primit doar 3. Noi suntem de vinã pentru cã suntem slabi ºi le permitem ciocoilor sã-ºi batã joc de noi. Este nevoie de o nouã revoluþie!”, a spus un alt CFR-ist, actualmente pensionar. În parantezã, fie spus, permisele de cãlãtorie sunt valabile, inclusiv, în þãrile membre ale Uniunii Europene. Ar fi interesant de aflat câþi dintre foºtii actuali CFR-iºti pensionari au cãlãtorit prin uniunea europeanã, în timp ce „alþii” s-au îmbulzit sã dea nãvalã pe acolo...

Mir cea NISTOR

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 ianuarie 2012

Cel mai aglomerat week-end la munte din acest sezon ii de oameni au fost în week-end-ul trecut la munte, unde a nins zile în ºir, iar zãpada a fost numai bunã pentru amatorii sporturilor de iarnã. Numãrul turiºtilor a crescut cu aproximativ 30 de procente comparativ cu sãptãmâna trecutã.

M

Staþiunile montane au fost luate cu asalt de iubitorii sporturilor de iarnã, care s-au bucurat de zãpada cãzutã în ultimele zile.

Potrivit datelor de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale

ºi Turismului, staþiunile hunedorene sunt în primele zece la nivel naþional din punct de vedere al turiºtilor.

Straja se aflã din nou pe locul trei, dupã ce aici s-au înregistrat peste 18.700 de accesãri ale instalaþiilor de transport pe cablu ºi 860 de maºini. În Parâng au fost aproximativ 6.000 de accesãri ºi 500 de maºini, ceea ec claseazã staþiunea pe locul 6 la nivel naþional.

De precizat cã ambele locaþii beneficiazã de fonduri de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului pentru dezvoltarea domeniilor schiabile,

ceea ce le face mai atractive pentru iubitorii sporturilor de iarnã.

Datele oficiale relevã cã, de la sãptãmânã la sãptãmânã, numãrul turiºtilor a fost tot mai

Cabanierii se pregãtesc pentru

„ziua dragostei universale” ele douã staþiuni montane, Straja ºi Parâng, din Valea Jiului se pregãtesc pentru un adevãrat asalt al turiºtilor, în special al cuplurilor, care þin sã petreacã „Ziua îndrãgostiþilor” pe pârtiile de schi.

C

Cabanierii se pregãtesc temeinic pentru a le face pe plac iubãreþilor, astfel

cã au conceput unele oferte speciale.

Preþuri mai mici, muzicã „de atmosferã”, petrecere sub forma unui bal în clubul subteran din Straja, sunt doar cele câteva din surprizele pregãtite pentru

mare, mai ales cã zãpada naturalã este ajutatã ºi de tunurile de zãpadã artificialã care funcþioneazã din plin. ªi asta nu este tot. La sfârºitul acestei sãptãmâni, cabanierii se aºteaptã la acelaºi numãr de turiºti, dacã nu chiar mai mulþi.

Asta ºi pentru cã, atât în Parâng, cât ºi în Straja încep competiþiile ºi festivalurile pentru copii ºi tineret.

Sâmbãtã în Straja va avea loc concursul de construit oameni de zãpadã, în timp ce în Parâng pregãtesc tradiþionala Cupã “Telescaun”.

Car men COSMAN

amorezi. Atracþia principalã pentru miile de turiºti care vor urca în staþiunea de lângã Lupeni, mai ales pe timpul nopþii, este „clubul subteran”, singurul de acest fel din þarã construit în adâncul muntelui ºi care le-a oferit tinerilor îndrãgostiþi, în anii trecuþi, o petrecere specialã de ziua lor.

Nici staþiunea Parâng nu duce lipsã de oferte. „În Parâng nu sunt toate cabanele pline dar, de douã week-end-uri

încoace, avem foarte mulþi turiºti ºi situaþia pare cã nu se va schimba.

Sperãm sã urce ºi turiºtii care vor sã petreacã un Sfântul Valentin, timp de mai multe zile. Ar fi timpul ca ºi în Parâng sã fie aglomeraþie”, a spus cabanierul Ioan Ghergheli.

Pânã la Ziua Îndrãgostiþilor, atât în Straja cât ºi în Parâng, sunt programate mai multe competiþii de schi, zãpada fiind numai bunã pentru iubitorii acestui sport.

Mir cea NISTOR