Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 51

Cronica Vãii Jiului Luni, 30 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Orfanã de iubire

“Au crezut cã moare bãtrâna ºi acum nu mai au rãbdare”

PDL pune tãlpi interesului cetãþenilor, la Vulcan disee fãrã de sfârºit în

O

Consiliul Local Vulcan, unde opoziþiaia este pusã la zid cã îºi urmãreºte doar interesul personal ºi nu voteazã proiectele de interes pentru comunitate.

>>> PAGINA A 3-A

Liderii minerilor, pãreri pro ºi contra în privinþa fondului de 5,8 la mie n timp ce în judeþul Gorj intrã anual milioane de euro în conturile sindicatelor din fondul de salariu al minerilor, în Valea Jiului acest lucru nu se mai întîmplã.

Î A muncit o viaþã ºi ºi-a donat toatã averea pentru ca nepoþii s-o ajute când va fi nevoie. Este nevoie, dar nana Lucreþia Bãrãiac locuieºte pãrãsitã, departe de oraº înconjuratã de nãmeþi. Topeºte zãpadã pentru a avea apã de bãut, iar plasa de cartofi o þine sub pat ca sã nu îngheþe. Dupã trei sãptãmâni au venit ºi nepoþii cu pâine ºi lapte. Nana Lucreþia se deplaseazã ajutându-se cu douã bastoane, oasele sale spãrgându-se ca sticla. Este operatã ºi are o tijã metalicã introdusã în femur.

PAGINILE 6-7

>>> PAGINA A 5-A

Ger de crapã pietrele ºi ape îngheþate

upã ce a trecut prin cod galben ºi chiar portocaliul pe alocuri din cauza cantitãþilor mari de zãpadã care au cãzut sãptãmâna trecutã, acum, românii trec printr-o altã provocare.

D

>>> PAGINA A 8-A

Aviz de mediu pentru Drumul lui Bãsescu genþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Craiova a emis avizul de mediu pentru ultimul tronson care mai trebuie executat din DN 66A.

A

>>> PAGINA A 9-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 3 februarie 2012, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi : 1. Raportul Preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara cu privire la modul de îndeplinire a atribuþiilor proprii ºi a hotãrârilor consiliului judeþean pe anul 2011; 2. Informare cu privire la Programul de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara, desfãºurat în anul 2011; 3. Informare privind activitatea desfãºuratã de cãtre Autoritatea Teritorialã de Ordine Publicã Hunedoara în anul 2011, precum ºi prezentarea sintezei Planului Strategic cuprinzând principalele obiective ale activitãþii Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara în anul 2012; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2012; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale instituþiilor publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale societãþilor comerciale la care judeþul Hunedoara are calitatea de acþionar unic sau majoritar; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale spitalelor publice de interes judeþean; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea plãþii unor cotizaþii; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara

pe anul 2012; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de activitãþi în domeniul promovãrii potenþialului turistic al judeþului Hunedoara, pentru anul 2012; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului anual al Consiliului Judeþean Hunedoara de finanþare nerambursabilã, în condiþiile Legii nr.350/2005; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii statului de funcþii al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor Hunedoara; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2012; 16. Proiect de hotãrâre privind modificarea încadrãrii unui drum de interes local în drum de interes judeþean din judeþul Hunedoara; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici ºi a Planului de tarife privind proiectul ”Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara”; 18. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 19. Proiect de hotãrâre privind stabilirea cuantumului alocaþiei de hranã pentru consumurile colective din centrele rezidenþiale din cadrul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; Proiect de hotãrâre pentru evaluarea anualã a managementului pentru unele instituþii publice de culturã din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. PRESEDINTE, Mir cea Ioan Moloþ

Cronica Vãii Jiului

RESTRICÞII APÃ

Website: www.cronicavj.ro

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru luni, 30 ianuarie 2012, în oraºul Lupeni, între orele 12,00 - 15,00. Zona afectatã: Oraºul Vechi. Motivul restricþiei este remediere pierdere bl. 3, str. Plopilor ºi reparare hidrant str. Parângului. Mulþumim pentru întelegere, Director general - Cristian Andr ei IONICÃ

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

ANUNÞURI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Terminatorii

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Grupul Vouã (r) 13:00 Clip 13:15 Aditya vs. Jhamunda (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Dragon Boys 23:45 Aditya vs. Jhamunda (r) 1:45 Dragon Boys (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Serviþi, vã rog! 11:30 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Atacul grifonului 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Alien: Ultima ºansã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Jefferson la Paris (r)

Prima TV 7:00 Totul despre mame 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Torus 2 1:30 Focus 18 (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Barbã Neagrã - Ultimul episod 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

PDL pune tãlpi interesului cetãþenilor, la Vulcan disee fãrã de sfârºit în Consiliul Local Vulcan, unde opoziþiaia este pusã la zid cã îºi urmãreºte doar interesul personal ºi nu voteazã proiectele de interes pentru comunitate.

O

Acuzele vin din partea PDL, acelaºi PDL care strânge rândurile în jurul viceprimarului Angela Stoica. În timp ce primarul Gheorghe Ile nu convoacã, aºa cum e normal, ºedinþe ordinare de consiliu, pentru ca sã nu se discute ºi voteze aceastã variantã, consilierii puterii gãsesc tot felul de motivaþii sã nu vinã la ºedinþã atunci când totuºi este convocatã. Normalitatea în CL Vulcan este un termen cãzut în desuetudine. De patru luni aici nu s-a mai þinut nicio ºedinþã ordinarã de consiliu, aºa cum este nro-

mal sã se întâmple. ªi când a fost convocatã, consilierii PDL ori au plecat din salã, ca sã nu se voteze proiectul care viza schimbarea viceprimarului Angela Stoica, ori nu au venit de loc. În plus, PNL ºi PSD nu îºi pot numi noii consilieri la Vulcan – dupã demisia lui Marin Coltescu ºi Dunca – tot din acest motiv. Iar primarul,

despre care mulþi spun cã s-a transformat într-o simplã marionetã în mâinile viceprimarului, se mulþumeºte sã convoace ºedinþe de îndatã sau extraordinare doar – doar o va salva pe Angela Stoica. Totul în timp ce opoziþia este înfieratã, ori de câte ori are ocazia, pentru cã nu vine la ºedinþele de consiliu. Cu alte cuvinte, mult mai vizibil

este paiul din ochii USL decât bârna de-a dreptul fosforescentã din ograda PDL. Cel care a încercat sã inducã normalitatea în CL Vulcan este reprezentantul PRM Dorel ªchiopu, care s-a situat de partea Puterii, cu riscul de a-ºi supãra colegii din opoziþie, dupã ce primarul Gheorghe Ile i-a promis ferm, în faþa camerelor de luat vederi ºi a cetãþenilor care au participat la ºedinþã, cã va pune pe ordinea de zi proiectul de validare a celor doi consilieri locali PNL ºi PSD. Cum a promis ºi s-a vãzut cu sacii în cãruþã, Ile ºi-a ºi uitat cuvântul dat, nu singur, ci ajutat de colegii lui democrat – liberali, care au gãsit tot felul de motive sã nu vinã ºa prima ºedinþã ordinarã convocatã dupã 4 luni, aºa încât sã nu se poatã întruni cvorumul necesar. ªi asta fãrã sã þinã cont cã pe

ªchiopu pãcãlit de “vulpe” onsilierul PRM Dorel ªchiopu pare a fi cel mai afectat de faptul cã s-a lãsat dus de nas de promisiunile primarului Gheorghe Ile, care i-a promis validarea mandatelor de consilieri PSD ºi PNL.

C

Acest fapt nu numai cã nu s-a întâmplat, dar consilierii PDL au lipsit toþi de la ºedinþa de joi,iar acum Dorel ªchiopu ia în calcul sã demisioneze din Consiliul local. “Mã voi consulta cu colegii de partid,pentru cã eu aºa am fãcut de fiecare datã, indiferent de ce decizie a fost vorba ºi apoi voi acþiona în consecinþã. Nu neg cã mã gândesc la a demisiona din acest Consiliu Local, pentru cã nu mai se poate tolera atitudinea celor de aici. Nu am un discurs, pentru

ordinea de zi sunt programate proiecte de asemenea de maxim interes pentru comunitate, care au rãmas nevotate ºi asta nu din cauza opoziþiei pusã la zid în lunile precedente. Dorel ªchiopu se considerã « naiv », colegii lui l-au numit chiar « trãdãtor », ºi spune cã ar cam vrea sã îºi dea demisia. ªi nu este singurul care se gândeºte la acest gest, care probabil l-ar face fericit pe Gheorghe Ile, cel care nu vrea sã intre în legalitate, ci îºi doreºte sã dizolve consiliul local, deºi pânã acum nu a gãsit portiþa legalã, chiar dacã a cãutat-o ºi cu lumânarea, ziua în amiaza mare! Un lucru nu ar trebui uitat. Primarul Ile poate sã stea liniºtit. Pe Angela nu mai vrea sã o schimbe nimeni, dar nici la Deva nu prea are loc, chiar dacã viseazã cu ochii deschiºi la postul de subprefect!

cã nici prin gând nu mi-a trecut ca joi, colegii din PDL sã nu ajungã la ºedinþã. În cel mai scurt timp, voi lua decizia, poate în primele zile ale acestei sãptãmâni”, a declarat Dorel ªchiopu, consilier PRM. Dorel ªchiopu estre un pilon de bazã în Consiliul local de la Vulcan ºi votul sãu înclinã balanþa spre opoziþie sau putere. Scandalurile se þin lanþ la Vulcan încã din luna septembrie a anului trecut, iar de atunci, doar sãptãmâna trecutã s-a reuºit sã se voteze în plen, cu ajutorul lui Dorel ªchiopu. Diana MITRACHE

Salarii de neimaginat în România.

Cei 9 judecãtori de la Curtea Constituþionalã câºtigã echivalentul a 1.600 de salarii minime ecizia luatã de cei nouã judecãD tori ai Curþii Constituþionale de a respinge comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, un verdict aproape de neconceput de actuala Putere, i-a adus în centrul atenþiei pe magistraþi.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Pentru cei care nu cunosc, reamintim cã cei 9 magistraþi ai Curþii Constituþionale au un mandat de 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecãtori sunt numiþi de Camera Deputaþilor, trei de Senat ºi trei de Preºedintele României. În prezent, cei nouã membri sunt Augustin Zegrean (preºedinte), Aspazia Cojocaru, Gaspar Acsinte, Petre Lãzãroiu, Mircea ªtefan Minea, Iulia Moþoc, Ion Predescu, Valentin Puºkaº ºi Tudorel

Toader. Site-ul de analizã Econtext a fãcut o radiografie economicã a salariilor pe care le primesc în calitate de membrii ai Curþii Constituþionale cei nouã magistraþi, iar rezultatul este de neimaginat pentru un angajat al statului. Media salarialã era la nivelul anului 2010 de aproape 10.000 de lei pe lunã. Preºedintele Augustin Zegrean are cel mai ridicat salariu lunar: 18.696 lei. A doua poziþie este

ocupatã de Aspazia Cojocaru, cu puþin peste 17 mii de lei pe lunã. Doar doi din cei nouã judecãtori au mai puþin de 10 mii de lei pe lunã (Mircea ªtefan Minea ºi Iulia Moþoc). Cei nouã judecãtori încaseazã 111.351 de lei pe lunã, respectiv 1.336.212 lei pe an, salariul net. Econtext a fãcut un calcul ºi a ajuns la concluzia cã suma lunarã care se duce pe salariile lor nete echivaleazã cu aproape 1.600 de salarii minime

(1.591, mai exact). Cu alte cuvinte, cei 9 (nouã oameni) fac cât 1.600 de muncitori care sunt plãtiþi cu minimul pe economie! Oare este echitabil? Vezi aici articolul complet: http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/salariile-celor-9-judecatori-de-la-curtea-constitutionala-fac-cat-1600de-salarii-minime-vezi-cucat-sunt-platiti-judecatoriide-cinci-stele-airomaniei.html Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

Petroºaniul, aproape, deszãpezit n Petroºani, deszãpezirea a decurs aproape ca la carte, prin implicarea activã a edililor locali. Cele 3 maºini de îndepãrtat zãpada au funcþionat non-stop iar rezultatele s-au vãzut.

Î

Totuºi ar mai fi câte ceva de lucru ºi în zonele mai mãrginaºe, respectiv Coasta, Dâlja ºi strada Sirenei. În plus ºi drumul cãtre telesacunul din Parâng a avut nevoie, ieri, de intervenþia utilajelor de deszãpezire. “La drumul

cãtre telescaun am avut ceva mai mult de lucru deºi acolo au acþionat ºi reprezentanþii drumurilor judeþene. Zãpada avea peste un metru ºi am vrut sã curãþim drumul pentru ca turiºtii sã poatã urca la munte”, a declarat Lucian

Dragomir, director SPADPP Primãria Petroºani. O problemã pentru edilii locali au reprezentat-o ºi sutele de maºini parcate peste tot prin localitate. Din cauza acestora utilajele ºi oamenii nu au putut acþiona mai

eficient. “Într-adevãr, maºinile parcate pe trotuare dar, mai ales, pe drumuri ne-au ridicat unele probleme. Totuºi, asta este situaþia, îi înþelegem ºi pe concetãþenii noºtri care trebuie sã-ºi parcheze undeva ºi ei maºinile”, a mai spus

Lucian Dragomir. În celelate localitãþi din Valea Jiului, stratul de zãpadã a creat probleme ceva mai mari. În Uricani, de exemplu, acesta depãºea un metru înãlþime, la primele ore ale dimineþii zilei de ieri. Mir cea NISTOR

Hoþi minori, Fura curent din zona gãrii de, de 46 ani, din Petroºani, n bãrbat din Petroºani de Poliþie T.F. Petroºani împreprinºi de un jandarm U riscã sã facã puºcãrie, unã reprezentanþi din cadrul soci- care s-a branºat ilegal, printr-o etãþii furnizoare de energie elecinstalaþie improvizatã, la reþeaua dupã ce, în urma unui contricã, a fost depistat un bãrbat de energie electricã. Cel în cauzã trol, oamenii legii l-au gãsit aflat în timpul liber branºat ilegal la curent. este cercetat în stare de libertate

oi tineri care au spart, la propriu, un garaj din municipiul Vulcan, au fost prinºi de un jandarm aflat în timpul liber. Acesta i-a reþinut pânã la sosirea poliþiei.

D

Jandarmul a fost anunþat de unchiul sãu cã douã persoane sparg peretele unui garaj. Tânãrul s-a dus în apropierea Clubului Sindicatelor din Parcul Central ºi i-a surprins pe cei doi tineri în timp ce scoteau din garaj o barã de metal, de aproximativ 1,5 m. „Jandarmul a reþinut cei

doi tineri pânã la sosirea unui echipaj de poliþie. Jandarmul ºi poliþiºtii au gãsit în apropierea garajului mai multe bucãþi de metal ce fuseserã scoase de cei doi”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Tinerii, în vârstã de 15, respectiv 13 ani, ambii domiciliaþi în municipiul Vulcan, au fost conduºi la sediul poliþiei din localitate pentru continuarea cercetãrilor. „Jandarmul are 27 ani ºi este subofiþer în cadrul IJJ Hunedoara încã din anul 2007. Subofiþerul executã misiuni ordine publicã ºi a considerat acþiunea sa ca fiind una normalã”,a mai

Moº Crãciun a împãrþit ultimele daruri ampania intitulatã “Fabrica lui Moº Crãciun”, a luat sfârºit ieri. La mai bine de o lunã de zile de la demararea acþiunii, ultimele cadouri au fost împãrþite copiilor de la grãdiniþele din Petroºani.

C

În timp ce micuþii au primit jucãrii, de daruri, constând în îmbrãcãminte, s-au bucurat ºi membrii familiior nevoiaºe. “Am reuºit sã punem punct proiectului care a fost unul de mare anvergurã ºi s-a desfãºurat în mai multe localitãþi din Uniunea Europeanã. Am fãcut

pentru infracþiunile de furt de energie electricã ºi racordare prin mijloace improvizate la reþeaua de energie electricã”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Astfel de situaþii sunt întâlnite frecvent,mai ales în zonele de case, vechi colonii,unde locuiesc oameni sãraci ºi care gãsesc tot felul de metode inedite de a fura energie electricã pentru a se încãlzi pe timpul iernii. Diana MITRACHE

Omul ºi-a improvizat o instalaþie ºi cu ea a reuºit sã fure curent electric. Poliþiºtii de la Transporturi Feroviare au depistat o locuinþã din zona gãrii CFR Petroºani branºatã ilegal la curent. Totul a fost posibil, dupã ce proprietarul casei aflatã în vecinãtatea staþiei în depou, s-a cuplat la un stâlp de curent de unde ºi-a alimentat locuinþa. „În urma unei acþiuni desfãºurate de poliþiºtii Postului spus Rãducu. Inspectorul ºef al IJJ Hunedoara, general de brigadã Viorel Sãlan, a adresat felicitãri subofiþerului pentru modul în care a acþionat. Car men COSMAN COSMAN

pachetele cu jucãrii care le-am ºi înmânat copiilor de la grãdiniþe. Alte pachete, cu îmbrãcãminte de aceastã datã, le vom acorda familiilor nevoiaºe”, a declarat Eduard Wersansky, organizatorul acþiunii. Campania de ajutorare umanitarã intitulatã Fabrica lui Moº Crãciun s-a bazat pe colectarea ºi împãrþirea de cadouri, cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. În acþiune s-au implicat voluntari din Petroºani dar ºi din localitãþile Varpalota (Ungaria) ºi Wolfsberg (Austria). (Mir cea NISTOR) NISTOR)

Cãutãrile ciobanului rãtãcit în Parâng au luat sfârºit iobanul de 45 de ani care a dispãrut la începutul sãptãmânii trecute a fost cãutat duminicã de salvamontiºti, jandarmi ºi rude, pentru ultima zi.

C

Cãutãrile au fost reluate ºi duminicã dimineaþã, dar cadavrul bãrbatului va fi gãsit cel mai probabil la primãvarã. Salvamontiºtii spun cã toatã ziua de duminicã au încercat

sã-l localizeze prin GPS, dupã semânalul la telefonul mobil. Omul a fost cãutat de joi în fiecare zi ºi nu a fost identificat locul în care, cel mai probabil, omul a murit îngheþat. „L-am cãutat peste tot, trei echipe ºi rudele omului dispãrut care au venit prin munþi ca sã îl gãsim. Duminicã a fost ultima zi, iar cãutãrile vor fi reluate la primãvarã, dupã topirea zãpezii ”, spune Dumitru Bârlida, ºeful echipei

Salvamont din Petroºani. În Parâng a nins enorm pânã la sfârºitul sãptãmânii, iar pe alocuri stratul de zãpadã este ºi de 2 metri. În plus, în zonã este risc crescut de avalanºã, iar cãutãrile au avut loc undeva la peste 1.000 de metri. Poliþiºtii, între timp, l-au dat în urmãrire naþionalã, deoarece ciobanul a dispãrut de o sãptãmânã. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

Bolile profesionale îi macinã pe mineri inerii din Valea Jiului M sunt tot mai bolnavi ºi de la an la an numãrul celor care sunt diagnosticaþi cu o boalã profesionalã se dubleazã. Din pãcate minerii se îmbolnãvesc cronic din cauza greutãþilor pe care le ridicã ºi le poartã prin minã, dar ºi din cauza stresului de zi cu zi, generat de lipsa unui loc de muncã sigur. Dacã pânã acum ortacii sufereau de silicozã, acum balanþa este înclinatã spre bolile coloanei vertebrale rezultate în urma ridicãrii de greutãþi, Asta din cauzã cã nimic nu s-a mecanizat ºi

oamenii lucreazã cu lopata, carã cu spatele materiale grele în minã ºi fac uneori trasee aproape la orizontalã cu sarcini în spinare. „Bolile profesionale se dubleazã de la un an la altul, asta ºi pentru cã procedurile de declarare s-au simplificat. Acum câþiva ani era imposibil de identificat o boalã a coloanei vertebrale, cã nu se þine cont de un istoric ºi nici analize nu se fãceau. Acum oamenii capãtã boli profesionale cã ridicã ºi manipuleazã greutãþi, au silicozã sau boli de nervi generate de zgomote”, declarã Ileana Bodea, ºefa Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din cadrul

ITM Valea Jiului. Dacã în 2010, doar 37 de ortaci erau diagnosticaþi cu boli profesionale, anul trecut numãrul lor a ajuns la 48, iar oamenii acuzã din ce în ce mai des probleme legate de stresul de la locul de muncã. „Dacã accidentele de muncã mortale se reduc simþitor, acum mor oameni din cauze legate de tensiune arterialã, accidente vasculare, deci boli legate de stres. ªi nu e vorba doar de stresul de la locul de muncã, ci ºi cel de acasã, generat de nesiguranþa zilei de mâine”, mai spune Ileana Bodea Mai mult,minerii sunt primii care bat record dupã record în

ce priveºte numãrul concediilor de boalã care le iau. Aºa se face cã, în cursul anului trecut, pânã la 1 octombrie, salariaþii Companiei

Naþionale a Huilei au acumulat un numãr de zile de concediu medical care însumeazã 375 de ani. Diana MITRACHE

Liderii minerilor, pãreri pro ºi contra în privinþa fondului de 5,8 la mie n timp ce în judeþul Gorj intrã anual milioane de euro în conturile sindicatelor din fondul de salariu al minerilor, în Valea Jiului acest lucru nu se mai întîmplã. Asta nu înseamnã însã cã sindicaliºtii nu ºi-ar dori aceste lucruri.

Î

Radu Voina, vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) spune cã, dacã nu se dau cei 5,8 la mie din fondul de salarii sindicatelor (de fapt unui singur sindicat ce se considerã reprezentativ, Muntele – n.r.), se încearcã un fel de compensare prin acordarea a diverse facilitãþi, conform noului contract colectiv de muncã. Enervat de acest rãzboi al declaraþiilor, Bebe Nica, preºedintele

Sindicatului Muntele, spune cã orice fond ar fi binevenit pentru dezvoltarea sindicalismului. “Este exclus sã revenim la acordarea vreunui ban din fondul de salarii al minerilor. Acel 5,8 la mie este o gãselniþã pe care LSMVJ a gãsit-o. Dacã lucrurile ar fi ºi în Valea Jiului normale ºi corecte, orice fond ar fi benefic, cã pânã la urmã acei bani sunt din munca minerilor. Dar nu vi se pare ciudat sã tot dea declaraþii lideri ai unei organizaþii care e compusã dintr-un singur pensionar? E o ciudãþenie. Astea sunt doar frâne ale unor oameni invidioºi. Nimeni nu i-a oprit sã obþinã pentru mineri facilitãþile pe care le-am obþinut noi”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Bebe Nica. Radu Voina susþine însã cã nimeni nu a contestat importanþa banilor proveniþi din fondul de salarii al angajaþilor CNH, ci destinaþia lor.

“Nu contestã nimeni necesitatea unui fond, indiferent de cuantumul acestuia, pus la dispoziþia sindicatului pentru membrii de sindicat. Se contestã doar modul în care aceºti bani au fost ºi vor fi folosiþi. Exemplu, râmele cumpãrate de sindicatele de la Paroºeni sau Lupeni sau salariile imense pe care vor ei sã ºi le facã, învãþaþi din vremuri nu de mult apuse. Problema cea mai gravã este cã aceºti indivizi, speculanþi notorii, nu

sunt în deplinã legalitate, nici ca sindicat, nici ca reprezentativitate, nici mãcar ca oameni. Sã nu uitãm de zecile de plângeri penale fãcute la adresa unuia dintre marii lideri ai Muntelui pentru înºelãciune, de miile de ore pontate subteran, ore pentru care au încasat salarii imense, dar care nu au fost prestate efectiv. În timp ce unui membru de sindicat sau unui angajat simplu al Companiei, dacã printr-o

nefericitã întâmplare, nu se prezintã o zi la serviciu, este expus tuturor riscurilor, implicit de a fi dat afarã. Aceºti cinci monºtri ai sindicalismului românesc, dupã pãrererea mea, nu sunt altceva decât un grup infracþional, care atenteazã la stabilitatea Companiei, al locurilor de muncã din cadrul Cmpaniei, a foºtilor angajaþi ai Companiei, chiar ºi a pãcii sociale din Valea Jiului”, susþine Radu Voina.

Mai mult, vicepreºedintele LSMVJ contrazice declaraþiile lui Bebe Nica legate de mãrirea salariilor cu 10% de la 1 februarie. „Conform ultimelor zvonuri, aceºti þuþeri sindicali pregãtesc tãierea cu 30% a salariilor întregului personal al CNH, nu doar personalului tehnic ºi administrativ. De altfel, Guvernul României a constatat lipsa calitãþii lor reale de lideri sindicali ºi a calitãþilor umane ºi îi trateazã ca atare, încheind protocoale fãrã a fi înregistrate la ministerul de resort. Radu Voina face un ultim apel cãtre angajaþii CNH, indiferent de funcþie ºi vechime, sã înceteze a le mai da putere, ieºind din aceastã monstruoasã coaliþie sau neintrând efectiv în jocul lor murdar dictat de pofta de îmbogãþire”, mai spune Voina. Anamaria NEDELCOFF


Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Orfanã de iubire

“Au crezut cã moare bãtrân na ºi acum nu mai au rãbdare e” muncit o viaþã ºi ºi-a donat toatã averea pentru ca nepoþii s-o ajute când va fi nevoie. Este nevoie, dar nana Lucreþia Bãrãiac locuieºte pãrãsitã, departe de oraº înconjuratã de nãmeþi. Topeºte zãpadã pentru a avea apã de bãut, iar plasa de cartofi o þine sub pat ca sã nu îngheþe. Dupã trei sãptãmâni au venit ºi nepoþii cu pâine ºi lapte. Nana Lucreþia se deplaseazã ajutându-se cu douã bastoane, oasele sale spãrgându-se ca sticla. Este operatã ºi are o tijã metalicã introdusã în femur.

A

urerea sa este nãscutã din iubire neîmpãrtãºitã…

D

Nana Lucreþia, la cei 84 de ani, stã singurã sus pe dealurile Petroºaniului, pe strada Coasta. Este ultima casã a dealului. ªtiind cã are probleme cu picioarele, osteoporoza mãcinându-i oasele, ne-am temut cã iarna grea o poate izola ºi flãmânzi. Am urcat vreo 20 de minute prin zãpada pânã la genunchi, pe alocuri am început-o noi, pentru cã nu cãlcase picior de om pe direcþia urmatã de noi. În poartã a ieºit sprijinitã în douã “boate” tanti Lucreþia, o femeie mãrunþicã, dar cu privire agerã ºi vorbã cântãritã. O clipã am crezut cã totuºi cineva îi poartã de grijã vãzând cãrãrile fãcute, de mânã de om, prin zãpadã pânã la mica ºurã ºi la toaletã. “Io le-am fãcut. Într-o mânã aveam lopãþica de foc ºi în aialaltã boata. Mã doare rãu ºoldul, cã io am o tijã în picior de un an ºi nu am mai fost la doctor. Trebuia sã merg la control, la doctoriþa Apostu, ºi sã mi-o scoatã, dar nu m-au dus ºi singurã nu pot”.

um sã-mi fac singurã moartea?”

“C

Cu un an în urmã, Lucreþia Bãrãiac a cãzut seceratã. Femurul cedase ca o sticlã spartã… Avea osteoporozã, iar densitatea oaselor se diluase îngrijorãtor. A urmat operaþia, tija, tratamentul pe care îl urmeazã cu sfinþenie. “Mi-e fricã sã nu pãþesc iarã. Acu mã doare ãlãlalt picior”. Am întrebat-o cu prudenþã cum de nu are pe nimeni care sã-i

poarte de grijã ºi cum de are curajul sã stea atât de izolatã. Tanti Lucreþia a pus capul în pãmânt ºi a început sã povesteascã. Lacrimile i se prelingeau pe chipul brãzdat de ani. “Eu sunt vãduvã ºi nu am copii. Dar am o nepoatã pe care am iubit-o tare mult. Acu 10 ani, am fãcut act de donaþie cu pãmânturile ºi casa nepoatei ºi omului ei ºi în schimb sã aibã grijã de mine la nevoie. Când m-am operat a început rãul.

M-au dus la ei ºi am crezut cã mã þin la ei. Dar se purata tare urât, am crezut cã mã ºi bate, nu lãsa pe nimeni sã intre la mine. Avea femei la sapã ºi una a vrut sã intre la mine, sã vadã cum îs, ce fac ºi n-a lãsat-o. Am avut ajutor social ºi a trebuit sã i-l las ei cã îmi trebuiau medicamente. N-am mai putut sã stau. Cred cã ºi muream dacã stam. Cã mor n-ar fi bai, dar chinul e greu. Mereu spune cã ºi ea este bolnavã ºi cã nu mai poate cu mine. Cum sã-mi cadã bine? Cum sã-mi fac singurã moartea? Am cerut sã mã aducã aici, la casa mea, cã nu mai puteam. Dar nu vin, decât rar. A venit acu dupã vreo trei sãptãmâni ºi mi-o adus pâine ºi lapte. Apoi când a cãzut iarna grea, mi-a adus o cotigã (cãruþã micã cu douã roþi – n.n.) cu lemne. Soba mi-au luat-o, dar afumã ºi mãnâncã multe lemne ºi cum nu focãresc, e frig. I-am spus cã nu-i bunã soba ºi mi-a zis cã doar nu vreau d-aia scumpã. I-am spus cã ba vreau, cã-i pe banii mei. Le-am dat 10 milioane sã-ºi cumpere ce ºtiu eu ce drujbã, dupã aia 70 de milioane. Vândusem animale ºi îi aveam la bancã ºi i-am dat ºi eu acum nu am cu ce sã-mi plãtesc curentul ºi medicamentele” – povesteºte nana Lucreþia.

opesc zãpadã sã am apã sã beau pânã îmi aduce cineva”

“T

Am întrebat-o de când nu a mâncat carne, ce mãnâncã... A rãspuns ca omul mulþumit. “Ba am mâncat de douã ori cã mi-a adus Sandu (vecin de la baza dealului – n.n.) când a tãiat porcul. Am câþiva cartofi, îi þin aici sub pat. Mai vine Ioana, o vecinã de mai încolo, dar vine cu fricã seara, cã a ocãrât-o ºi pe ea nepoata. Mai din jos, îmi mai aduce lapte. Cu apa e greu acu, dar topesc zãpadã ºi aºa

am pânã îmi mai aduce careva”. Nana este mândrã cã are patru gãini ºi un cocoº, dar acum pe timp de iarnã nu mai are nici un ou. Când se va mai încãlzi vremea, îºi pune mare speranþã în câte un ou de la gãinile sale.

D

e la avere, la ajutor social

Dupã o viaþã de muncã, cu avere ºi bani în bancã, Lucreþia Bãrãiac a ajuns sã trãiascã din ajutor social – 120 de lei. A fost îndem-

M

edierea

Specific firii omului de munte obiºnuit cu lucruri clare, nana Lucreþia trebuia sã gãseascã o soluþie situaþiei sale. Dorea sã-ºi determine nepoata sã respecte angajamentul luat în document. Ca urmare, a fãcut o sesizare la Serviciul Public de Asistenþã Socialã al primãriei Petroºani, în care preciza cã nepoata sa nu-ºi face datoria. A avut loc o mediere între

r Au plãtit cu viaþa lo i, Ale fiilor eror ri Doamne fã-i nemurito . or Pe pãrinþii care m foloseascã de bunurile ei pentru a putea plãti pe cel care îi va purta de grijã. “Eu mai mult vreau sã stric actul, cã ei tot zic cã nu mai pot. ªi sã gãsesc pe cineva… Dau la primãrie, la stat, dar sã-mi trimitã pe cineva mãcar la douã zile, sã-mi cumpere ce-mi trebuie sau un pic de curãþenie. Dacã nepoata mea pe care am iubit-o atâta, ca pe copilul meu, face aºa, îºi bate joc… Spune în lume cã-s rea ºi câte altele” – spune plângând nana Lucreþia.

ovestea unei alte mãtuºi gãsitã moartã…

P

natã sã facã demersurile pentru a obþine ºi indemnizaþie de handicap, dar nu se poate deplasa. Casa nanei Lucreþia este una de varã, destinatã adãpostului pe timpul muncilor la munte. “O sã mã gãsiþi mâncatã de ºoareci. Casa nu este lipitã pe dinafarã. Sunt numai bolþari proptiþi. Cred cã intrã peste tot…” – spune tanti Lucreþia. Femeia mãruntã, care se miºcã doar cu ajutorul celor douã “boate”, pare sãnãtoasã în rest, exceptând sufletul. Ne-a arãtat documentele pentru a ne convinge cã nu a trãit degeaba. A donat nepoatei vreo 10.000 mp de teren ºi încã vreo 1.500 mp în altã locaþie. Apoi zecile de milioane, plus casa, ºura, grajd… Actul încheiat între ea ºi nepoatã, plus soþul acesteia, îi obliga pe cei doi “la întreþinere completã, la nevoie constând în: hranã, îmbrãcãminte, îngrijire la boalã ºi medicamente, asigurarea curãþeniei locuinþei ºi a îmbrãcãmintei”… Nimic din toate astea nu s-a întâmplat, lucru susþinut ºi de vecinii care o cunosc de ani mulþi.

cele douã pãrþi, dar vinovatã a ieºit tot nana Lucreþia pentru cã a plecat la casa ei, iar banii au fost luaþi cu împrumut de nepoatã ºi cã acesta a spus cã-i restituie în rate lunare. “…Recunoaºte (nepoata – n.n.) cã a luat de la dvs. sub formã de împrumut o sumã de bani, sumã pe care, declarã cã v-o restituie în rate lunare (…) declarând cã pe viitor va fi mai atentã cu dvs”scrie în documentul de mediere. În încheiere Serviciul social recomandã ca în caz de neachitare de sarcini, tanti Lucreþia se poate adresa instanþei de judecatã sau notarului pentru a anula donaþia.

rea sã doneze oricui V poate sã-i dea o mânã de ajutor Lucreþia Bãrãiac spune cã nu a primit nici un ban, cã dacã primea plãtea pe cineva sã o ajute. Pentru cã nu mai crede cã nepoata sa îi va purta vreodatã de grijã, ba mai mult ºi nepoata ºi soþul acesteia se plâng de fiecare datã cã nu mai pot sã se ocupe ºi de ea, tanti Lucreþia vrea sã anuleze donaþia ºi sã se

Ca sã nu cãdem în greºeala de a ne lãsa pradã emoþionalului, am vrut sã aflãm dacã femeia din coasta dealului nu a devenit o datã cu vârsta un om dificil, rãutãcios, dar care se considerã victima nepoþilor. Stând de vorbã cu oamenii din josul Coastei, aceºtia ne-au povestit cã de când o ºtiu ei pe Lucreþia, o ºtiu tare cumsecade, muncitoare ºi împãciuitoare cu toþi vecinii, având în vedere problemele apãrute cu pãmânturile dupã revoluþie. “Eu o cunosc de peste 15 ani. Este o femeie echilibratã ºi

tare harnicã ºi acum cu problemele ei. Nu se lasã. Îi mai duc câte ceva de-ale gurii. Vara am adus-o aici jos la noi, pe bancã. N-o prea cautã nepoþii, decât foarte rar. Stã rãu cu apa, cu frigul acum. Nu ºtiu cum pot fi aºa” – povesteºte Sandu G. “Eu nu ºtiu ce sã zic. Ioana o mai ajutã, dar cu mare fricã de nepoatã-sa. Nu ºtiu de ce se teme nepoatã-sa când o ajutã pe Lucreþia. Poate se teme cã vrea sã-i dea o fâºie de teren ca sã aibã ºi femeia drum spre pãmânturile ei. Dar eu zic cã atunci când a fost în spital au crezut cã moare bãtrâna ºi acum nu mai au rãbdare. În toamnã m-a rugat sã-i scot niºte apã din fântâna aia. Dar era plinã de noroi. I-am zis cã nu e bunã nici sã spele cu ea, dar a zis cã nu-i bai, cã a mai bãut. I-am adus de jos niºte apã bunã. Mã mir cã nu s-a îmbolnãvit de alte cele” – spune Cornel C., cel care ne-a ºi însoþit acasã la nana Lucreþia. Ne-a mai fost spusã o poveste care circula prin zonã, despre altã mãtuºã a celor doi nepoþi, care la rândul ei le-a lãsat averea pentru a avea grijã de ea. Nu peste mult timp au gãsit femeia moartã în casã.

ã arunc în Jii ºi termin cu toate

“M cele”

“Dumita crezi cã dacã îmi era bine la ei, veneam sã mã chinui singurã acia? Mai este o rezolvare, sã mã duc ºi sã mã arunc în Jii ºi termin cu toate cele”- spune tanti Lucreþia într-un moment de rãtãcire a speranþei. Pentru cã avea pereþii plini de icoane, am încercat sã-i ridicãm moralul. Am vorbit de divinitate, despre viaþa dãruitã, trãitã cu tot ce ne este dat, iar nana a completat cu multe spuse pline de înþelepciune, de poveºti pilduitoare ºi de tãria omului de a-ºi duce crucea. I-am promis Lucreþiei Bãrãiac cã vom trece mai des pe la casa sa ºi o vom suna cât de des putem pentru a vedea de ce are nevoie. Cum stãteam pe un scãunel în faþa ei, ne-a cuprins capul cu mîinile ºi ne-a pupat pe frunte plângând molcom… Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Orfanã de iubire

“Au crezut cã moare bãtrân na ºi acum nu mai au rãbdare e” muncit o viaþã ºi ºi-a donat toatã averea pentru ca nepoþii s-o ajute când va fi nevoie. Este nevoie, dar nana Lucreþia Bãrãiac locuieºte pãrãsitã, departe de oraº înconjuratã de nãmeþi. Topeºte zãpadã pentru a avea apã de bãut, iar plasa de cartofi o þine sub pat ca sã nu îngheþe. Dupã trei sãptãmâni au venit ºi nepoþii cu pâine ºi lapte. Nana Lucreþia se deplaseazã ajutându-se cu douã bastoane, oasele sale spãrgându-se ca sticla. Este operatã ºi are o tijã metalicã introdusã în femur.

A

urerea sa este nãscutã din iubire neîmpãrtãºitã…

D

Nana Lucreþia, la cei 84 de ani, stã singurã sus pe dealurile Petroºaniului, pe strada Coasta. Este ultima casã a dealului. ªtiind cã are probleme cu picioarele, osteoporoza mãcinându-i oasele, ne-am temut cã iarna grea o poate izola ºi flãmânzi. Am urcat vreo 20 de minute prin zãpada pânã la genunchi, pe alocuri am început-o noi, pentru cã nu cãlcase picior de om pe direcþia urmatã de noi. În poartã a ieºit sprijinitã în douã “boate” tanti Lucreþia, o femeie mãrunþicã, dar cu privire agerã ºi vorbã cântãritã. O clipã am crezut cã totuºi cineva îi poartã de grijã vãzând cãrãrile fãcute, de mânã de om, prin zãpadã pânã la mica ºurã ºi la toaletã. “Io le-am fãcut. Într-o mânã aveam lopãþica de foc ºi în aialaltã boata. Mã doare rãu ºoldul, cã io am o tijã în picior de un an ºi nu am mai fost la doctor. Trebuia sã merg la control, la doctoriþa Apostu, ºi sã mi-o scoatã, dar nu m-au dus ºi singurã nu pot”.

um sã-mi fac singurã moartea?”

“C

Cu un an în urmã, Lucreþia Bãrãiac a cãzut seceratã. Femurul cedase ca o sticlã spartã… Avea osteoporozã, iar densitatea oaselor se diluase îngrijorãtor. A urmat operaþia, tija, tratamentul pe care îl urmeazã cu sfinþenie. “Mi-e fricã sã nu pãþesc iarã. Acu mã doare ãlãlalt picior”. Am întrebat-o cu prudenþã cum de nu are pe nimeni care sã-i

poarte de grijã ºi cum de are curajul sã stea atât de izolatã. Tanti Lucreþia a pus capul în pãmânt ºi a început sã povesteascã. Lacrimile i se prelingeau pe chipul brãzdat de ani. “Eu sunt vãduvã ºi nu am copii. Dar am o nepoatã pe care am iubit-o tare mult. Acu 10 ani, am fãcut act de donaþie cu pãmânturile ºi casa nepoatei ºi omului ei ºi în schimb sã aibã grijã de mine la nevoie. Când m-am operat a început rãul.

M-au dus la ei ºi am crezut cã mã þin la ei. Dar se purata tare urât, am crezut cã mã ºi bate, nu lãsa pe nimeni sã intre la mine. Avea femei la sapã ºi una a vrut sã intre la mine, sã vadã cum îs, ce fac ºi n-a lãsat-o. Am avut ajutor social ºi a trebuit sã i-l las ei cã îmi trebuiau medicamente. N-am mai putut sã stau. Cred cã ºi muream dacã stam. Cã mor n-ar fi bai, dar chinul e greu. Mereu spune cã ºi ea este bolnavã ºi cã nu mai poate cu mine. Cum sã-mi cadã bine? Cum sã-mi fac singurã moartea? Am cerut sã mã aducã aici, la casa mea, cã nu mai puteam. Dar nu vin, decât rar. A venit acu dupã vreo trei sãptãmâni ºi mi-o adus pâine ºi lapte. Apoi când a cãzut iarna grea, mi-a adus o cotigã (cãruþã micã cu douã roþi – n.n.) cu lemne. Soba mi-au luat-o, dar afumã ºi mãnâncã multe lemne ºi cum nu focãresc, e frig. I-am spus cã nu-i bunã soba ºi mi-a zis cã doar nu vreau d-aia scumpã. I-am spus cã ba vreau, cã-i pe banii mei. Le-am dat 10 milioane sã-ºi cumpere ce ºtiu eu ce drujbã, dupã aia 70 de milioane. Vândusem animale ºi îi aveam la bancã ºi i-am dat ºi eu acum nu am cu ce sã-mi plãtesc curentul ºi medicamentele” – povesteºte nana Lucreþia.

opesc zãpadã sã am apã sã beau pânã îmi aduce cineva”

“T

Am întrebat-o de când nu a mâncat carne, ce mãnâncã... A rãspuns ca omul mulþumit. “Ba am mâncat de douã ori cã mi-a adus Sandu (vecin de la baza dealului – n.n.) când a tãiat porcul. Am câþiva cartofi, îi þin aici sub pat. Mai vine Ioana, o vecinã de mai încolo, dar vine cu fricã seara, cã a ocãrât-o ºi pe ea nepoata. Mai din jos, îmi mai aduce lapte. Cu apa e greu acu, dar topesc zãpadã ºi aºa

am pânã îmi mai aduce careva”. Nana este mândrã cã are patru gãini ºi un cocoº, dar acum pe timp de iarnã nu mai are nici un ou. Când se va mai încãlzi vremea, îºi pune mare speranþã în câte un ou de la gãinile sale.

D

e la avere, la ajutor social

Dupã o viaþã de muncã, cu avere ºi bani în bancã, Lucreþia Bãrãiac a ajuns sã trãiascã din ajutor social – 120 de lei. A fost îndem-

M

edierea

Specific firii omului de munte obiºnuit cu lucruri clare, nana Lucreþia trebuia sã gãseascã o soluþie situaþiei sale. Dorea sã-ºi determine nepoata sã respecte angajamentul luat în document. Ca urmare, a fãcut o sesizare la Serviciul Public de Asistenþã Socialã al primãriei Petroºani, în care preciza cã nepoata sa nu-ºi face datoria. A avut loc o mediere între

r Au plãtit cu viaþa lo i, Ale fiilor eror ri Doamne fã-i nemurito . or Pe pãrinþii care m foloseascã de bunurile ei pentru a putea plãti pe cel care îi va purta de grijã. “Eu mai mult vreau sã stric actul, cã ei tot zic cã nu mai pot. ªi sã gãsesc pe cineva… Dau la primãrie, la stat, dar sã-mi trimitã pe cineva mãcar la douã zile, sã-mi cumpere ce-mi trebuie sau un pic de curãþenie. Dacã nepoata mea pe care am iubit-o atâta, ca pe copilul meu, face aºa, îºi bate joc… Spune în lume cã-s rea ºi câte altele” – spune plângând nana Lucreþia.

ovestea unei alte mãtuºi gãsitã moartã…

P

natã sã facã demersurile pentru a obþine ºi indemnizaþie de handicap, dar nu se poate deplasa. Casa nanei Lucreþia este una de varã, destinatã adãpostului pe timpul muncilor la munte. “O sã mã gãsiþi mâncatã de ºoareci. Casa nu este lipitã pe dinafarã. Sunt numai bolþari proptiþi. Cred cã intrã peste tot…” – spune tanti Lucreþia. Femeia mãruntã, care se miºcã doar cu ajutorul celor douã “boate”, pare sãnãtoasã în rest, exceptând sufletul. Ne-a arãtat documentele pentru a ne convinge cã nu a trãit degeaba. A donat nepoatei vreo 10.000 mp de teren ºi încã vreo 1.500 mp în altã locaþie. Apoi zecile de milioane, plus casa, ºura, grajd… Actul încheiat între ea ºi nepoatã, plus soþul acesteia, îi obliga pe cei doi “la întreþinere completã, la nevoie constând în: hranã, îmbrãcãminte, îngrijire la boalã ºi medicamente, asigurarea curãþeniei locuinþei ºi a îmbrãcãmintei”… Nimic din toate astea nu s-a întâmplat, lucru susþinut ºi de vecinii care o cunosc de ani mulþi.

cele douã pãrþi, dar vinovatã a ieºit tot nana Lucreþia pentru cã a plecat la casa ei, iar banii au fost luaþi cu împrumut de nepoatã ºi cã acesta a spus cã-i restituie în rate lunare. “…Recunoaºte (nepoata – n.n.) cã a luat de la dvs. sub formã de împrumut o sumã de bani, sumã pe care, declarã cã v-o restituie în rate lunare (…) declarând cã pe viitor va fi mai atentã cu dvs”scrie în documentul de mediere. În încheiere Serviciul social recomandã ca în caz de neachitare de sarcini, tanti Lucreþia se poate adresa instanþei de judecatã sau notarului pentru a anula donaþia.

rea sã doneze oricui V poate sã-i dea o mânã de ajutor Lucreþia Bãrãiac spune cã nu a primit nici un ban, cã dacã primea plãtea pe cineva sã o ajute. Pentru cã nu mai crede cã nepoata sa îi va purta vreodatã de grijã, ba mai mult ºi nepoata ºi soþul acesteia se plâng de fiecare datã cã nu mai pot sã se ocupe ºi de ea, tanti Lucreþia vrea sã anuleze donaþia ºi sã se

Ca sã nu cãdem în greºeala de a ne lãsa pradã emoþionalului, am vrut sã aflãm dacã femeia din coasta dealului nu a devenit o datã cu vârsta un om dificil, rãutãcios, dar care se considerã victima nepoþilor. Stând de vorbã cu oamenii din josul Coastei, aceºtia ne-au povestit cã de când o ºtiu ei pe Lucreþia, o ºtiu tare cumsecade, muncitoare ºi împãciuitoare cu toþi vecinii, având în vedere problemele apãrute cu pãmânturile dupã revoluþie. “Eu o cunosc de peste 15 ani. Este o femeie echilibratã ºi

tare harnicã ºi acum cu problemele ei. Nu se lasã. Îi mai duc câte ceva de-ale gurii. Vara am adus-o aici jos la noi, pe bancã. N-o prea cautã nepoþii, decât foarte rar. Stã rãu cu apa, cu frigul acum. Nu ºtiu cum pot fi aºa” – povesteºte Sandu G. “Eu nu ºtiu ce sã zic. Ioana o mai ajutã, dar cu mare fricã de nepoatã-sa. Nu ºtiu de ce se teme nepoatã-sa când o ajutã pe Lucreþia. Poate se teme cã vrea sã-i dea o fâºie de teren ca sã aibã ºi femeia drum spre pãmânturile ei. Dar eu zic cã atunci când a fost în spital au crezut cã moare bãtrâna ºi acum nu mai au rãbdare. În toamnã m-a rugat sã-i scot niºte apã din fântâna aia. Dar era plinã de noroi. I-am zis cã nu e bunã nici sã spele cu ea, dar a zis cã nu-i bai, cã a mai bãut. I-am adus de jos niºte apã bunã. Mã mir cã nu s-a îmbolnãvit de alte cele” – spune Cornel C., cel care ne-a ºi însoþit acasã la nana Lucreþia. Ne-a mai fost spusã o poveste care circula prin zonã, despre altã mãtuºã a celor doi nepoþi, care la rândul ei le-a lãsat averea pentru a avea grijã de ea. Nu peste mult timp au gãsit femeia moartã în casã.

ã arunc în Jii ºi termin cu toate

“M cele”

“Dumita crezi cã dacã îmi era bine la ei, veneam sã mã chinui singurã acia? Mai este o rezolvare, sã mã duc ºi sã mã arunc în Jii ºi termin cu toate cele”- spune tanti Lucreþia într-un moment de rãtãcire a speranþei. Pentru cã avea pereþii plini de icoane, am încercat sã-i ridicãm moralul. Am vorbit de divinitate, despre viaþa dãruitã, trãitã cu tot ce ne este dat, iar nana a completat cu multe spuse pline de înþelepciune, de poveºti pilduitoare ºi de tãria omului de a-ºi duce crucea. I-am promis Lucreþiei Bãrãiac cã vom trece mai des pe la casa sa ºi o vom suna cât de des putem pentru a vedea de ce are nevoie. Cum stãteam pe un scãunel în faþa ei, ne-a cuprins capul cu mîinile ºi ne-a pupat pe frunte plângând molcom… Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

Meci sindical în instanþã pe reprezentativitate. În rolurile principale, vechii adversari Lacataº ºi Nica ãzboiul între sindicaliºti a reizbucnit, tot în instanþã. Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului a înaintat o acþiune împotriva Sindicatului Muntele.

R

“Am acþionat în instanþã împotriva reprezentativitãþii Sindicatului Muntele, acest nou sindicat care se doreºte a fi constituit la nivel de sucursalele Companiei Naþionale a Huilei. Unul dintre motivele care le-am invocat acolo a fost faptul cã nu sunt salariþi 50 +1 din cadrul Companiei, iar altele sunt de genul legii dialogului

social, ºi anume Legea 62, care vizezã mai multe aspecte. Toatã tevatura aceasta a plecat de la simplul fapt cã acest sindicat a fost constituit în 2009, dupã care, în 2011 au fãcut niºte modificãri ale Biroului Executiv. În acest sens, 5 persoane s-au autointitulat persoane în conducere, dar ele fac parte din douã sindicate în acelaºi timp, ºi din Muntele ºi din sindicatele lor de bazã unde sunt preºedinþii acestora, dar de fapt, vârful sindicatului, Nica Petre nu este ales nici la Lupeni ºi nu este ales nici mãcar la acest Muntele. El se autointituleazã peste tot preºedintele acestei organizaþii sindicale ºi a pus semnãturi foarte multe pe niºte documente ºi înscrisuri oficiale în perioada în care s-au con-

cretizat niºte contracte colective de muncã. Nu poþi sã faci parte în acelaºi timp din douã sindicate la acelaºi angajator”, ne-a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele L.S.M.V.J. De cealaltã parte, sindicalistul Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, nu pare prea afectat de acþiunile fostului coleg, actual duºman “Domnu” Lacataº se ocupã de

Deºi unii vor, încã nu se poate! etoda de derulare a ºedinþelor din „Parlamentul judeþean”, i-a inspirat ºi pe edilii din alte localitãþi ale Hunedoarei . Mai exact, unii dintre aceºtia doresc ca proiectele de hotãrâre sã fie prezentate, consilierilor locali, în format electronic.

M

Consiliul Judeþean Hunedoara, de o bunã perioadã de timp, îºi þine ºedinþele lunare sau pe cele extraordinare cu ajutorul tehnicii de ultimã modã. Fiecare consilier judeþean a intrat în posesia unui calculator

portabil pe care îºi primeºte toate proiectele propuse pe ordinea de zi. Astfel, a fost eliminatã cheltuiala cu hârtia necesarã pentru tipãrirea fiecãrui proiect destinat aleºilor judeþeni. Economia este una considerabilã, în afara faptului cã are ºi o componentã ecologicã. Unii dintre edilii din Petroºani au fost inspiraþi, ºi ei, de metoda „Parlamentului hunedoarean” ºi au propus, anul trecut, ca toþi aleºii sã vinã cu calculatoarele personale la ºedinþe. Consilierii s-au arãtat interesaþi de propunerea acestora ºi au fost de acord cu ea. Numai cã, pânã sã fie ºi pusã în

practicã propunerea, mai este ceva cale de strãbãtut. Nu de alta, dar, unii dintre aleºi au precizat cã nu au calculatoare portabile ºi le-ar fi imposibil sã vinã la ºedinþe cu cele fixe. Prin urmare, pentru ei ar trebui achiziþionate câteva laptop-uri. Cum bani pentru astfel de investiþii nu sunt în buget, nici legea votatã de consilieri anul trecut nu a putut fi, încã, aplicatã. La o ºedinþã, pentru un singur consilier local, se foloseºte, în medie, cam jumãtate dintr-un top de hârtie de imprimantã. Mir cea NISTOR

Ger de crapã pietrele ºi ape îngheþate upã ce a trecut prin cod galben ºi chiar portocaliul pe alocuri din cauza cantitãþilor mari de zãpadã care au cãzut sãptãmâna trecutã, acum, românii trec printr-o altã provocare.

D

Administraþia Naþionalã a Meteorologie a emis au atenþionare de cod galben de ger pentru o sãptãmânã. În intervalul 28 ianuarie - 3 februarie, în majoritatea zonelor þãrii, excepþie fãcând vestul extrem, vremea va fi geroasã, mai ales în cursul nopþilor ºi al dimineþilor, astfel încât temperaturile minime se vor încadra pe arii extinse între -25 ºi -15 grade. Asta înseamnã cã inclusive judeþul Hunedoara va încheþa de frig ºi mai mult, nici bine nu am intrat în prima zi de cod, adicã de sâmbãtã, cã au ºi început problemele. Captãrile ºi prizele de apã ale Apa Serv au îngheþat, aºa cã muncitorii lucreazã continuu pentru a sparge bancurile de gheaþã. Cea mai afectatã zonã a Vãii Jiului din aceastã cauzã este Petroºaniul ºi Petrila, care sunt alimentate cu apã din cursuri care sunt îngheþate.

“In momentul de faþã avem probleme la captãrile de suprafaþã, Taia, Jiet ºi Polatiste, dar în urma intervenþie echipelor de serviciu, nu a fost afectatat alimentarea cu apa a populaþiei. Oamenii sunt acolo ºi suntem pregãtiþi cu tot ceea ce înseamnã echipamente ºi sperãm sã nu fim nevoiþi sã facem restricþii de apa datoritã temperaturilor scãzute”, ne-a declarat Cristian Ionicã, director SC Apa Serv SA. De altfel, pentru a ajunge la unele bancuri de gheaþã care se formeazã la captãrile de apã, muncitorii care trebuie sã monitorizeze situaþia au uneori de mers zeci de kilometri. Este cazul celei de la Polatiºte, unde trebuie ajuns la o distanþã de circa 17 kilometri de captare, în munte. De asemenea, ºi reprezentanþii Apele Române de la Petroºani sunt de pãrere cã în aceastã perioadã se vor forma bancuri ºi poduri de gheaþã pe toate cursurile de apã din Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE

astfel de lucruri de foarte mult timp încoace. Este singura ocupaþie a dumnealui ºi a celor care au rãmas cu el, Radu Voina, Valter Cojam, care nu fac decât sã opreascã un proces de la care nu se putem abate ºi anume, integrarea minelor viabile în cadrul complexului energetic”, a precizat ºi Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Dar, totodatã, Lacataº mai spune cã vrea ca Liga sã îºi redobândeascã reprezentativitatea la negocierile cu CNH. “Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, având în constituþie sindicatele care nu sunt în Sindicatul Muntele, se doreºte a merge pe o linie deocamdatã paralelã cu linia Federaþiei Energetica, federaþie în care au intrat aceste sindicate, pentru cã, din punctul nostru de vedere, viitorul acestei organizaþii sidicale de tip federativ Energetica, înglobeazã în ea ºi energeticieni ºi electricieni ºi mineri. Cred cã este normal ca noi sã fim împreunã în cadrul unui viitor complex energetic ºi în cazul unei noi societãþi comerciale dacã se pune problema divizãrii sucursalelor în douã”, a mai precizat Zolatn Lacataº. Luiza ANDRONACHE

Înfiinþarea CEH ºi CEO, fãrã viziune ederaþia Naþionalã a F Muncii (FNM) a înaintat o serie de revendicãri Ministerului Economiei, cerând, atât pentru Gorj, cât ºi pentru judeþul Hunedoara, mai multã seriozitate ºi transparenþã în organizarea complexelor energetice din cele douã zone. Liderii FNM îi acuzã pe cei care au hotãrât reorganizarea sistemului minerit ºi energie din cele douã judeþe cã nu au viziune, de „principii incosistente” ºi cã iniþiatorii proiectului nu ar fi dezvoltat „cu argumente incontestabile necesitatea obiectivã a reorganizãrii, astfel cã, economic, social, cât ºi juridic, s-au cristalizat argumente serioase potrivnice proiectelor propuse”. „Practic, nu a existat o proiecþie a impactului reorganizãrii asupra unor componente foarte importante ale mediului în care unitãþile energetice îºi

desfãºoarã activitatea ºi aici mã refer la piaþa de energie, preþuri la consumator, relaþia cu salariaþii din sistem. O altã problemã este legatã de aparenþa subordonãrii întregului proces unor interese restrânse care sã satisfacã grupuri politice ºi sindicale. Acest lucru rezultã din grãbirea nejustificatã a demersurilor, inclusiv prin forþarea realizãrii fuziunii pe baza rezultatelor economice din anul 2010, deºi peste foarte puþin timp sunt cele disponibile pe anul 2011, adicã cele care ar permite realizarea unui proiect de fuziune mult mai bine adaptat la realitatea economicã din momentul fuziunii”, a declarat Constantin Creþan, preºedintele FNM. Totodatã, sindicaliºtii mai considerã cã reorganizarea bazatã pe fuziune unor entitãþi cu mari diferenþe în performanþa economicã ºi condiþii tehnologice discrepante nu face altceva decât sã amestece ºi sã ascundã lipsa de performanþã, care favorizeazã, exclusiv, managementul precar tributar unor grupuri de interese. Anamaria NEDELCOFF

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

Aviz de mediu pentru Drumul lui Bãsescu

genþia Regionalã penA tru Protecþia Mediului Craiova a emis avizul de mediu pentru ultimul tronson care mai trebuie executat din DN 66A, cunoscut sub numele de „drumul lui Bãsescu”. Asta înseamnã cã, în momentul în care se va gãsi sursa de finanþare, lucrãrile pot sã înceapã, chiar dacã mediul va fi afectat de aceste lucrãri.

Protestele activiºtior de mediu, ori a celor care susþin cã natura va fi distrusã, a rãmas fãrã niciun ecou. Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Craiova a emis avizul de mediu pentru lucrarea „Plan Urbanistic Zonal Drum de Legãturã DN 66 km 47+600 – km 66+204 Câmpu lui Neag – Cerna”. Anunþul a fost fãcut de reprezentanþii Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, de care aparþine judeþul Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

egãtura dintre Valea Jiului ºi Valea Cernei

L

Potrivit oficialilor, realizarea investiþiei Drum de legãturã DN 66 A Campu lui Neag Cerna este una din investiþiile cu impact major asupra dezvoltãrii ulterioare a zonei Vãii Jiului, a zonei turistice – realizând conexiunea cu Staþiunea turisticã Bãile Herculane – Parcul Naþional Retezat ºi Parcul Naþional Domogled – Valea Cernei.

“Odatã cu realizarea acestei reþele de cale carosabilã naþionalã este necesarã ºi oportunã studierea impactului urbanistic asupra zonelor pe care drumul le traverseazã, cu atât mai mult cu cât pe un sector amplu zona se înscrie în perimetrul arealelor cu valori de patrimoniu protejate. Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare ºi rãspunde programului de amenajare a teritoriului ºi de dezvoltare a zonei limitrofe D.N. 66 A – Câmpu lui Neag Cerna, cât ºi programului de conservare a biodiversitãþii din cadrul Parcului Naþional Domogled – Valea Cernei”, se aratã în documentul care însoþeºte avizul de mediu. Principalul obiectiv al planului urbanistic zonal constã în crearea cadrului legal din punct de vedere al planificãrii urbanistice, pentru realizarea proiectului “Drum de legãturã DN 66 A, Km 47+600 – Km 66+204 Câmpu lui Neag – Cerna”, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanisticã a zonei adiacente pentru implementarea proiectului. De asemenea, PUZ-ul stabileºte reglementãrile cu privire la ariile naturale din zona proiectului, la infrastructura rutierã, la echiparea edilitarã ºi la obiectivele de utilitate publicã.

D

Proiectul prevede defriºãri chiar în interiorul ariei protejate. “Deoarece pentru lucrãrile de modernizare a DN 66 A sunt necesare defriºãri în arii Natura 2000 ºi datoritã faptului cã în ciuda mãsurilor de diminuare a impactului rãmâne impact rezidual negativ se recomandã sã se ia ºi unele mãsuri de compensare a impactului negativ: Replantarea în alte locaþii, stabilite împreunã cu A.P.M., Direcþia Silvicã ºi custozii ariilor protejate, a arborilor din speciile ce au fost defriºate. Suprafaþã ce va fi împãdurita se vã stabilii împreunã cu Direcþia Silvicã, custozii ariilor protejate ºi A.P.M. înainte de scoaterea din fondul forestier a suprafeþelor ce vor fi defriºate. Se recomandã ca suprafaþa reîmpãdurita sã fie cu cel puþin 10% mai mare decât cea

singurele mãsuri care trebuie luate, mai ales cã vorbim inclusiv despre construcþia de spaþii de cazare. PUZ-ul prevede lucrãri stricte de protecþie a mediului, dar ºi traversãri pentru animalele care au habitatul în aceastã zonã, aºa cum s-a întâmplat ºi pe tronsoanele realizate pânã acum. Sau, aºa cum spun oficialii, “proiectul prevede dezvoltarea zonei DN 66 A. Întrucât în zona se întâlnesc arii naturale protejate, ºi au fost identificate habitate naturale, proiectul a avut în considerare protecþia acestora pentru a nu fi afectate. Dezvoltarea zonei turistice se va realiza numai în perimetrul construibil ce corespunde zonei de dezvoltare durabilã a Parcului Naþional Domogled Valea Cernei”. Sectorul de drum naþional

defriºata pentru a echivala astfel funcþiile ºi serviciile suprafeþei iniþiale. Dupã realizarea proiectului, se vor reface porþiunile afectate ale habitatelor traversate, cu nucleul de specii original, iar apoi se va monitoriza instalarea acestor specii ºi a habitatelor respective. Dacã autoritãþile de mediu ºi administraþia parcului considera necesar se vor recrea habitatele afectate fie în acelaºi sit, prin lãrgirea acestuia, fie în altã locaþie similarã ºi care va fi declaratã Sit Natura 2000”, se specificã clar în documentul la care facem referire. ªi nu sunt

DN 66A aflat în cadrul studiului traverseazã în totalitate o zonã montanã. Cotele la care se situeazã aceastã cale de legãturã se situeazã între aproximativ 1190 în zona de început a proiectului, zona Canton Silvic Câmpuºel, atingând o altitudine maximã din cadrul întregului parcurs al sãu în punctul Pasului Jiu-Cerna, de circa 1380 m. Altitudinea minimã în cadrul traseului, de aproximativ 690 m, este înregistratã cãtre finalul traseului, respectiv în zona de traversare a Râului Cerna. Car men COSMAN

efriºãri în aria protejatã

Practic, acest PUZ analizeazã impactul în zonã atât din punct de vedere turistic, cât ºi al mediului, þinând cont de faptul cã vorbim despre un areal sensibil, cu o serie de specii de plante ºi animale protejate, care ar putea fi deranjate din habitatul natural de aceste lucrãri. Specialiºtii care au întocmit raportul vorbesc despre “disfuncþionalitãþi” ºi “vulnerabilitãþi” care trebuie rezolvate înainte ºi în timpul aplicãrii acestui proiect investiþional, precum ºi de mai multe mãsuri de compensare a impactului asupra mediului.

Notarii publici se împuþineazã ersoanele de altã cetãþenie (decât cea românã) vor putea derula activitãþi în meseria de notar. Cel puþin aºa a decis Guvernul care a aprobat, recent, un proiect de lege referitor la modificarea Legii Notarilor Publici.

P

Condiþia cetãþeniei române va fi eliminatã

pentru accederea în profesie, la funcþia de notar public putând accede ºi persoanele care deþin cetãþenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene. Numãrul mandatelor reprezentanþilor publici a fost limitat, fiind stabilit un mandat de doar 4 ani, acesta putând fi reînoit o singurã datã. În judeþul Hunedoara, în prezent, activeazã un numãr de 32 de notari publici. Mir cea NISTOR


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

30 ianuarie 2012

N-ar fi exclus sã te trezeºti cu tot felul de reproºuri. În aceastã zi nu te vei bucura de vitalitatea obiºnuitã. Vei obosi mai repede ºi vei simþi nevoia de mai multã odihnã. Totuºi, dacã nu te vei suprasolicita, vei depãºi cu bine aceastã perioadã. Evitã sã te implici în prea multe.

Relaþia cu colegii va evolua mulþumitor, în ciuda unor mici neînþelegeri. Atmosfera la serviciu va fi plãcutã ºi aceasta te va stimula sa gãseºti noi soluþii pentru chestiunile mai delicate cu care te confrunþi. O lucrare începutã de mai mult timp ar putea fi încheiatã cu succes.

Ai putea face planuri pentru a pleca într-o cãlãtorie care îþi va da ocazia sã-þi îmbunãtãþeºti relaþia cu fiinþa iubitã. Sentimentele tale vor fi mai puternice ºi acest lucru nu va trece neobservat. La slujbã sunt multe de fãcut iar comoditatea te împiedicã sã termini totul în timp util.

La serviciu nu prea vei avea timp sã te plictiseºti, cãci se vor ivi o mulþime de lucrãri. Pe cât posibil încearcã sã dai dovadã de ceva mai multã rãbdare în relaþia cu colegii ºi mai ales cu partenerii de afaceri. Financiar ai putea avea o realizare- o primã sau chiar o mãrire de salariu.

La serviciu eºti suprasolicitat ºi de aceea îþi rãmâne mai puþin timp de petrecut cu familia. În ceea ce priveºte serviciul, se poate spune cã nu vei avea timp sã te plictiseºti. Vei avea de fãcut faþã unor situaþii stresante, care nu se vor rezolva nici repede ºi nici uºor.

Colaborarea cu colegii evolueazã excelent, ceea ce îþi va permite sã realizezi chiar mai multe decât þi-ai propus. Activitãþile în care te vei implica îþi vor aduce satisfacþii, atât în plan profesional cât ºi în cel financiar. Activitãþile sociale te avantajeazã cãci îþi permit sã te faci remarcat.

La slujbã ai dori sã faci ceva mai deosebit; þi se vor da o mulþime de sarcini cãrora nu îþi va fi uºor sã le faci faþã. Chiar dacã nu duci lipsã de energie, nu este cazul sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. O zi de regim te va ajuta sã te simþi mai bine. În familie sunt unele probleme.

Vei munci destul de mult ºi te va deranja faptul cã ºefii nu par a-þi observa meritele. Relaþia cu colegii este bunã ºi faptul cã poþi miza pe sprijinul lor te face sã te implici în chestiuni deosebite. Activitãþile intelectuale te favorizeazã. Relaþia cu partenerul de viaþã este în continuare tensionatã.

În ciuda agitaþiei de care dai dovadã, starea ta generalã va fi destul de bunã. O problemã cu care te confrunþi de mai mult timp ºi-ar putea gãsi rezolvarea. Surplusul de energie de care dispui ai putea sã-l îndreptaþi spre activitãþi practice. Prudenþa este necesarã în aceastã perioadã.

Autoritatea ta ar putea sã-ºi extindã aria de acþiune, ceea ce va fi chiar pe placul tãu, dar asta þi-ar putea aduce neînþelegeri cu prietenii. Vei avea de fãcut o mulþime de treburi mãrunte, care te plictisesc, dar nu vei avea cui sã le pasezi. Sfaturile colegilor nu sunt inspirate.

În discuþiile cu superiorii ierarhici ai face bine sã nu încerci sã-þi impui punctele de vedere, deoarece nu vei reuºi decât sã tensionezi atmosfera. Doreºti sã te implici într-o activitate mai deosebitã, dar ar fine sã nu exagerezi. În compania unei persoane dragi ai putea încerca o ieºire.

Vei avea parte de o mulþime de evenimente, care vor face ca ziua sã treacã precum clipa. Vei avea mult de furcã pentru a pune la punct chestiuni financiare, dar vei primi ºi un sprijin consistent. Un succes în plan profesional ar putea aduce cu sine ºi o îmbunãtãþire a situaþiei.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012 ehnologia ne omoarã bucãtãria. Pare nu paradox, nu? Ei bine, aflþi cã se întâmplã ºi altfel decât am fi crezut, iar necesare. Totul începe cu asta din cauza unui calcu- ingredientul de bazã, carnea, pentru cã ºi vorba lator. Pentru a înþelege românului mai bine, vã facem cunoºtinþã cu tanti Mãrioara, o femeie respectabilã din Petroºani, trecutã uºor de prima tinereþe.

T

Meniul zilei: sãrmãluþe în foi de varzã cu carne de cur... Curcan, pardon!

“înþelept” grãieºte cã “orice sã fie, dar sã aibã carne”. S-a dus la supermarketul Penny din Petroºani, loc de unde adesea îºi cumpãrã de-ale gurii. Înainte de a ajunge la galantarul cu preparatele congelate din carne, femeia a trecut pe la alte rafturi pentru a pune în coº ºi alte produse.

Fiind o gospodinã în adevãratul sens al cuvântului, s-a gândit ca la sfârºitul sãptãmânii trecute sã gãteascã sarmale. Totul bine pânã aici. ªi-a pus în gând asta, iar acum trebuia sã cumpere cele

Totul bine pânã aici. Când s-a vãzut, însã în faþa frigiderului cu carne tocatã, s-a ºocat. Dorinþa ei era ca sãrmãluþele sã fie fãcute din carne de curcan, aºa cã a apucat o caserolã ºi s-a uitat la preþ. Convenabil, însã eticheta i-a tricat ziua. Pe loc s-a infuriat ºi uimit totodatã.. Lucrurile nu mai sunt

Facebook Timeline

Binecuvântare sau blestem? ei de la Facebook anunþau, marþi 24 ianuarie 2012, pe blogul mashable.com cã în urmãtoarele sãptãmâni Facebook Timeline va deveni obligatoriu pentru toþi utilizatorii înregistraþi. O fi bine sau rãu?

C

În scurt timp toþi utilizatorii Facebook, care încã nu au trecut la noul tip de profil, vor primi o notificare în partea de sus a paginii personale prin care vor fi înºtiinþaþi de noua schimbare. Începând din acel moment, utilizatorul va avea exact 7 zile la dispoziþie sã „îºi cureþe” profilul de toate postãrile ºi datele, nedorite a fi vizibile vizitatorilor, ulterior trecerii la Timeline. Sã vedem mai exact despre ce este vorba...

este Facebook C eTimeline?

Facebook Timeline se doreºte a fi o îmbunãtãþire radicalã a felului în care vor arãta de-acum înainte profilurile noastre pe Facebook. Acesta va afiºa în ordine cronologicã evenimentele importante din viaþa dumneavoastrã (în cazul în care au fost postate), începând cu data naºterii, cu postãri ce fac referire la o datã anterioarã momentului în care v-aþi înscris pe Facebook sau data la care v-aþi activat contul ºi va prelua postãrile de pe vechiul perete (Wall). De fapt va comasa vechiul profil cu postãrile de pe perete. Practic pe Timeline va apãrea toatã activitatea dumneavoastrã încã din momentul în care v-aþi activat contul; postãri, prietenii, actualizãri de stare, fotografii, statusul marital, evoluþia carierei, etc. Iatã descrierea pe care o primim de la cei ce au creat Timeline-ul: “Îþi va da posibilitatea sã redescoperi lucrurile pe care le-ai împãrtãºit (share-uit n.a.) cu prietenii ºi sã colecþionezi cele mai importante momente. Îþi permite sã împãrtãºeti experienþe noi ca de exemplu muzica pe care o asculþi sau distanþele pe care le parcurgi.”

Pagina introductivã Timeline vã vorbeºte mai multe despre noile caracteristici cum ar fi imaginea introductivã (cover), cronologia sau integrarea aplicaþiilor. Pentru mai multe detalii puteþi accesa www.facebook.com/about/timeline

B

inecuvântare sau blestem?

Dacã aþi aºteptat pânã acum crezând cã Timeline-ul va rãmâne mereu opþional, aþi aºteptat în zadar. Indiferent cã vã place sau nu, Timeline-ul va deveni obligatoriu. Reacþiile din partea utilizatorilor sunt extrem de negative. Iatã câteva dintre ele preluate de pe site-ul www.news.yahoo.com: “Zuckerberg e un idiot. Prima regulã în a-þi pãstra clienþii este sã nu-þi revizuieºti întreaga interfaþã a utilizatorului!!! Mici schimbãri ici colo eventual, ca sã-þi faci website-ul sã arate cum vrei este modalitatea corectã de aþi pãstra clienþii fericiþi. Acum o sã înnebuneascã 800 de milioane de utilizatori. De-a dreptul prostesc. Pueril...”

mãcar sã ne “Arlasefi trebuit sã decidem…”

“Motivul pentru care se întâmplã asta este cã afaceriºtii vor sã cunoascã trecutul angajaþilor. Facebook-ului nu-i poate pãsa de ceea ce vrei atât timp cât banii vorbesc, deci în concluzie, Facebook va deveni unealta de spi-

onaj a afaceriºtilor ºi guvernelor.” “Nu pot înþelege interfaþa noului Timeline, e foarte confuzã… Îmi place peretele meu aºa cum este… ar trebui sã dea utilizatorilor Facebook posibilitatea de-a alege, nu sã le-o bage pe gât.”

aspecte de care C âteva sã þineþi cont...

Dacã vã numãraþi printre aceia care au decis sã-ºi pãstreze contul de Facebook sau pur ºi simplu credeþi cã aceastã schimbare nu vã afecteazã prea mult vã recomand sã þineþi cont de câteva lucruri. l. Trecerea la Facebook Timeline se va face automat începând cu 1 februarie 2012. Dacã nu v-aþi revizuit profilul e timpul sã o faceþi pentru cã riscaþi ca anumite date, iniþial ascunse sau uitate, sã devinã publice tuturor vizitatorilor dumneavoastrã. 2. Revizuiþi-vã toate setãrile de confidenþialitate pentru a nu risca sã fiþi “dezvãluit” sau sã “dezvãluiþi” date sensibile (incluzând fotografii compromiþãtoare, statusuri maritale, date despre locul de muncã sau studii, etc.) unor persoane nepotrivite. 3. Alegeþi-vã un cover (imagine de fundal introductivã) cât mai original ºi frumos pentru a vã impresiona prietenii ºi vizitatorii. Asta bineînþeles nu e obligatoriu! Astea fiind spuse … “Fie-vã tranziþia uºoarã!” Romwald CHEZU

cum le ºtia ea… Carne de curcan 6, 99, însã prescurtarea produsului a fost una nefericitã: carne de cur. Da, aþi citit bine, carne de cur. Uimitã ºi cu caserola în faþã femeia nu mai ºtia ce þine în mânã, ce fel de carne... A hotãrât atunci cã ea nu poate mânca aºa ceva. A plecat glonþ la casã unde a început un tãrãboi cu personalul. Tanti Mãrioara s-a ofensat pentru cã ea nu se putea imagina mâncând carne de cur neºtiind ce conþine. Casierele i-au explicat cã este vina calculatorului, pentru cã aºa scoate etichetele, cu astfel de prescurtãri, dar tanti Mãrioara nu ºi nu. Se putea scrie ºi altfel! A cerut imperios sã vorbeascã cu directorul, dar din nefericire, omul era plecat. Fiind o femeie cu principii, ea a refuzat sã mai cumpere carne tocatã. ªi uite aºa, din cauza unui calculator nãstruºnic a trebuit sa schimbe meniului initial cu ceva mai ....uºor de digerat. Luiza ANDRONACHE

Anonymous avertizeazã românii:

ACTA este primul pas cãtre dictatura pe Internet. rupul Anonymous a adresat, vineri, un al doilea mesaj de românilor, pe fondul protestelor care afecteazã þara de douã sãptãmâni, atrãgând atenþia asupra legii ACTA care, potrivit hackerilor, va limita libertatea de exprimare ºi va fi primul pas cãtre dictatura pe Internet, potrivit MEDIAFAX.

G

“Salutãri cetãþeni ai României, noi suntem Anonymous! În timp ce protestele voastre pierd din intesitate din cauza vremii nefavorabile ºi politicienii voºtri îºi continuã circul pe ecranele televizoarelor, Parlamentul European a semnat ACTA, care impune o dictaturã pe Internet: fiecare aspect al vieþii activitãþii voastre pe Internet va fi monitorizat“, afirmã mesajul. “Ar trebui sã ºtiþi cã dincolo de jocuri video, filme ºi divertisment în general, existã lucruri importante care îi aduc pe oameni împreunã: comunicarea. Dreptul de a furniza ºi primi informaþie este luat odatã ce ACTA a fost semnat”, avertizeazã Anonymous, care susþine cã nu este un grup, nu este o organizaþie, ci “toþi cei care luptã împotriva sclaviei economice ºi monetare”. “Trebuie sã realizaþi cã acesta este primul pas cãtre o dictaturã care va limita libertatea de exprimare, drepturile noastre ºi, în cele din urmã, dreptul de a trãi pe aceastã planetã. Dar sã nu vã temeþi deoarece Anonymous este de partea voastrã”, se aratã în mesajul transmis pe YouTube. Reprezenzanþi din 22 de state membre UE ºi Uniunea Europeanã au semnat joi la Tokyo Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însã în vigoare fãrã aproarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic , Maroc, Noua Zeelandã, Singapore, Coreea de Sud ºi Elveþia) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectualã, inclusiv online, ºi de a combate contrafacerea ºi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzicã ºi filme.


12 Turism

ii de turiºti au urcat la sfârºitul acestei sãptãmâni în staþiunile de munte din Valea Jiului. Soarele ºi zãpada proaspãtã au fost ingredientele care au fãcut week-end-ul sã fie ideal.

M

Mii de oameni au ajuns în Straja sau în Parâng pentru o porþie de schi, un grãtar în aer liber ºi mult soare. Staþiunile de munte au fost pur ºi simplu luate cu asalt de schiori, tineri care s-au dat cu placa sau cu

Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 ianuarie 2012

Schi ºi plajã la munte sania. Stratul proaspãt de zãpadã a mãsurat aproape doi metri, iar în ambele staþiuni au fost date în folosinþã douã dintre cele mai lungi pârtii din þarã. În Straja atracþia a fost pârtia de peste 5 kilometri aflatã sub telescaunul care pleacã din vârful Mutu ºi se terminã la baza telescaunului. „E minunat. Am urcat cu telescaunul ºi am coborât de câteva ori. Ne place aici foarte mult”, au declarat mai mulþi tineri veniþi cu snow-board-ul

sau cu schiurile. “Pârtia de sub telescaun este absolut minunatã. Are ºi porþiuni mai abrupte ºi zone line. Sã cobori în linie dreaptã câþiva kilometri numai unul care iubeºte sportul de iarnã ºtie ce înseamã”, spune Mircea. “Este de vis. Este cea mai ieftinã pârtie ºi cea mai mare. Cu 6 lei, cât costã o urcare cu telescaunul ai parte de o coborâre de câþiva kilometri”, spune Liviu din Severin. În Straja telescaunul costã 11 lei dus-întors, sau 6 lei o cãlãtorie, un drum cu teleschiul costã între 2 lei ºi 3 lei, în timp ce o noapte de cazare costã de la câteva zeci de lei ºi pânã la 100 de lei cu tot cu masã. Staþiunea dispune de maºini de bãtãtorit zãpada ºi puncte de închiriat echipament. Închiriatul unui echipament complet de schi costã 30 de lei pe zi, iar unul de snowboard 35 de lei pe zi. ªi în Parâng au fost pornite toate instalaþiile de transport

pe cabul, iar atracþia a reprezentat-o pârtia B, de peste 3 kilometri. „E foarte bunã, comparabilã cu orice pârtie din afara þãrii, ne-a plãcut foarte mult, chiar dacã am stat ceva mai mult la coadã la telescaun. Abia de ne-am odihnit în tot acest timp”, spun cei care au urcat în Parâng. Parcãrile au fost pur ºi simplu neîncãpãtoare în cele douã staþiuni de munte, iar distracþia va continua ºi duminicã. În plus, de sãptãmâna viitoare în Straja ºi Parâng încep concursurile. Copiii sunt aºteptaþi la Festivalul oamenilor de zãpadã, iar prima întrecere este dedicatã celor care iubesc de zeci de ani schiul, Cupa veteranilor. Este o competiþie devenitã tradiþie ºi la ea vin oameni care poate de zeci de ani nu mai locuiesc în România. Auricã Dobrescu din Bucureºti, “Moºu”, cum îl alintã prietenii, are 93 de ani ºi este cel mai aºteptat concurent. An de an el a dovedit cã este un

Risc de avalanºe în zonele montane onele montane din judeþul Hunedoara sunt foarte periculoase în aceastã perioadã. A nins mult, iar la munte existã pericolul producerii de avalanºe

Z

În Munþii Retezat deja s-au produs douã alunecãri masive de zãpadã ºi oricând mai poate avea loc una, stratul de zãpadã depãºind un metru ºi jumãtate. Salvamontiºtii spun cã, pe o scarã de la unu la cinci, gradul de risc de producere a unor avalanºe este de patru spre cinci. Avalanºele produse în Retezat au angrenat sute de metri cubi de zãpadã ce au blocat drumul de acces spre staþiune, dar din fericire nimeni nu a fost rãnit. Drumul a fost deblocat de salvamontiºti ºi de

trei utilaje aduse în zonã, dupã ore întregi de luptã cu nãmeþii. Salvamontiºtii le recomandã turiºtilor care sunt amatori de schi alpin sau schi de turã sã renunþe la aceste trasee ºi sã rãmânã doar pe zona schiabilã din staþiunea Râuºor, unde pericolul producerii unor avalanºe este exclus.

Pericol de avalanºã este ºi în masivul Parâng. Salvamontiºtii de aici spun cã de la 1800 de metri altitudine riscul este de 4, pe scara de la 1 la 5. Stratul de zãpadã mãsoarã peste un metru, iar acolo unde zãpada a fost viscolitã depãºeºte doi metri. Car men COSMAN

maestru pe pârtie, iar la categoria sa de vârstã, concureazã “ºi cu spatele”, pentru cã e singurul care are anii necesari. alvamontiºtii în alertã SEchipele de salvatori montani au fost în alertã non stop datoritã numãrului mare de turiºti. “ Am fost solicitaþi încã de la primele ore ale dimineþii, când un tânãr a cãzut cu placa ºi s-a lovit foarte tare la umãr. A fost nevoie sã solicitãm intervenþia SMURD sã-l ducã la spital. Am tot avut intervenþii iar din nefericire unii turiºtii s-au accidentat grav”, declarã un salvamontist. Doar în luna ianuarie salvatorii montani de la Straja au ajutat 80 de turiºti, care s-au accidentat pe pârtii. Turiºtii sunt sfãtuiþi sã nu se aventureze pe pârtii cu echipament neadecvat, sã foloseascã pârtiile în funcþie de gradele de dificultate raportat la nivelul lor de cunoºtinþe, sã nu se abatã de la traseele marcate ºi nu în ultimul rând sã nu intre pe pârtii în stare de ebrietate. Diana MITRACHE


Cronica Vaii Jiului, Nr. 51, Luni 30 ianuarie 2012