Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 50
Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 ianuarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
MISA - desfrânare sub paravanul
”eliberãrii conºtiinþei”
PAGINA A 5-A În Valea Jiului, iarna nu-i ca vara ! Miron Cozma, între Viaþa din satele aferente realitate ºi teoria Petroºaniului, iarna conspiraþiilor I
acã eu aº primi Valea Jiului de la D Guvernul României pentru 1 leu, fãrã sã-mi dea nici un ban, aº ºti ce sã fac cu ea. Cã aduc eu investitori.
>>> PAGINA A 4-A
arna-i grea, omãtul mare....De acest lucru ne convingem în fiecare zi, tot mai mult. Cã în oraºe se mai curãþa zãpada, (dupã caz) ºtim deja, dar cum rãmâne cu cãtunele mai izolate de civilizaþie, unde ºi iarna pare mai grea, iar viaþa parcã e privitã altfel.
>>> PAGINA 11
Rezultatul disponibilizãrilor de la CNH
Un miner pe patru posturi isponibilizãrile din minerit au creat disfuncþionalitãþi, iar în fiºa postului, pentru o parte dintre ortaci, au fost trecute sarcini în plus. Inspectorii de muncã verificã acum fiecare unitate minierã, pentru a vedea dacã oamenii pot face faþã.
D
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
ANUNÞURI
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Partenerul meu tãcut (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Maestrul din umbrã 22:20 Legenda 0:15 Maestrul din umbrã (r)
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Jocul aºteptãrii 22:15 Cochetând cu moartea 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Cochetând cu moartea (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Asul aºilor (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Roming 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dispari în 60 de secunde 23:00 Rãzboiul stelelor: Atacul clonelor 1:45 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare 8:00 Iubiri secrete (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºi design 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 16:30 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Picat din cer 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Detectivul - Prima parte 1:00 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Fãrã frontiere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Cãlãtorii la superaltiv 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã 23:10 Ultimul viking 1:10 Confesiunea unui anonim
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
Zeci de sinucideri ºi sute de beþivi la volan erviciul de Medicinã Legalã din judeþul Hunedoara a avut de lucru, nu glumã anul trecut! Peste 200 de morþi violente, accidentele auto la concurenþã cu cele casnice ºi agricole, vreo 1260 de expertizãri la violenþe ºi alte vreo 1600 la cele toxicologile, câte o autopsie pe zi, uneori chiar douã, etc., etc.
S
Serviciul de Medicinã Legalã din judeþul Hunedoara este unul dintre cele mai moderne din þarã ºi unic în Europa, prin sistemul informatic de asistare video-digitalã a necropsiilor, cu personal înalt specializat, apreciat chiar ºi peste Ocean. ªeful Serviciului de Medicinã Legalã, Dan Mãrculescu, a fost nominalizat pe lista personalitãþilor, a celor mai influenþi oameni din lume, care au contribuit semni-
ficativ la îmbunãtãþirea societãþii, conform publicaþiei americane Marquis Who is Who. Serviciul de Medicina Legalã ºi-a fãcut bilanþul muncii pe anul care s-a încheiat. Respectiva statisticã pe anul 2011, aratã o situaþie extrem de îngrijorãtoare având în vedere numãrul mare al morþilor violente - 228, în categoria acestora fiind incluse ºi sinuciderile. ªi nu sunt puþine aceste sinucideri, ci
vreo 60. Dintre sinucigaºi, 50 au ales sã-ºi curme viaþa prin spânzurare, vreo 6 prin precipitare, alþi 3 prin intoxicaþii ºi unul prin plagã autoprodusã cu un corp tãietor/înþepãtor. Din capitolul morþi violente nu pot lipsi accidentele auto, care concureazã cu accidentele casnice ºi agricole, scorul fiind de 52 la 51. Au mai existat 5 accidente de tren ºi 12 de muncã, în care au decedat tot atâtea persoane. Tot la
Nimeni nu ºtie care este numãrul real al persoanelor fãrã loc de muncã n contextul actualei crize economice, cea mai acutã problemã socialã a zonei Vãii Jiului o reprezintã lipsa locurilor de muncã” – Comisia de specialiatate a CJH.
“Î
Rata ºomajului la 31 decembrie 2011 în judeþul Hunedoara era de 5,73% cu un numãr de 11.155 persoane în cãutare de loc de muncã. Cifra celor în cãutare de loc de muncã este cea a ºomerilor indemnizaþi ºi neindemnizaþi, conform statisticii AJOFM. Din evidenþe au ieºit 1700 de persoane ºi au reuºit sã se angajeze temporar sau pe perioade nedeterminate vreo 1200. Având în vedere degradarea situaþiei economice de mai bine de doi ani, ºi numãrul celor înscriºi în evidenþele Agenþiilor de Ocupare a Forþei de Muncã a fost de la an la an mai mic. De aceea rata ºomajului este micã, pentru cã mulþi foºti angajaþi au ieºit din sistem. Nimeni nu ºtie care este numãrul real al celor fãrã loc de muncã. Mulþi dintre locuitorii judeþului fiind angajaþi part-time, sau pentru o lunã-douã, nu au fost niciodatã luaþi în evidenþe pentru cã nu îndeplineau condiþiile sau nu s-au prezentat la Agenþiile de
Ocupare a Forþei de Muncã din teritoriu. Programele de reprofilare, de cursuri de calificare, deºi în ultima vreme s-au axat pe cererea pieþei muncii, nu au dat rezultate vizibile. Miºcãrile de pe piaþã – angajare, restructurare, concediere, disponibilizare, declarãri de faliment, insolvenþe etc. – au fost extrem de dezechilibrate, lãsând oameni fãrã nici un venit. Pe lângã aceste dezechilibre, s-au asprit ºi condiþiile de acordare a ajutoarelor sociale, lucru care a aprofundat sãrãcia ºi consecinþele ei. În raportele comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeþean Hunedoara, în vederea adoptãrii unor hotãrâri privind partea socialã a Vãii Jiului, apare frecvent formularea: “In contextul actualei crize economice, cea mai acutã problemã socialã a
zonei Vãii Jiului o reprezintã lipsa locurilor de muncã. Aceasta genereazã o serie de efecte sociale negative”... Aceste efecte negative sunt înmulþirea sinuciderilor, înmulþirea celor ce se hrãnesc din containere, a oamenilor strãzii, dar ºi a furturilor foamei. Mai nou, cei flãmâzi, cu copii ºi fãrã posibilitatea obþinerii unui loc de muncã sau vreunui ajutor social, culeg informaþii despre cei plecaþi în strãinãtate ºi care ºi-au închis apartamentele. Noroc cu vecinii mai vigilenþi, dar ºi cu lipsa de experienþã a spãrgãtorilor. Ca urmare, rata ºomajului nu oglindeºte realitatea din teren a celor fãrã un loc de muncã, ci este o statisticã pe baza datelor deþinute ca urmare a celor înscriºi în sistem. Ileana FIRÞULESCU
acest acest capitol, cap de listã stau 6 omucideri. Examinãrile pe persoane pentru acordarea de certificate ºi primã expertizã au fost extrem de multe. Doar la agresiuni s-au efectuat 1264 de expertizãri ºi examinãri, plus accidente rutiere cu diverse perioade de spitalizare – peste 200, violuri vreo 36. Expertizele cerute de cei aflaþi în detenþie pentru întreruperea pedepsei sunt “fãrã numãr”! Doar expertizele toxicologice la cei în viaþã, dar ºi la cei decendaþi aratã volumul uriaº de muncã al personalului de la Medicinã Legalã – 1602. Din documente reiese cã inconºtienþa unor oameni este nebãnuitã. 448 de persoane, care au scãpat cu viaþã din accidente rutiere, au avut o alcoolemie între 0,80 ºi 2 g la mie, 137 de persoane, între 2 ºi 3 g la mie. Cei care ºi-au pierdut viaþa din cauza bãuturii nu au fost puþini, respectiv 37 au avut între 0,80 ºi 2 g alcoolemie, 36 – între 2 ºi 3 g la mie, iar 22 au depãºit 3 g la mie.
Rãu este cã 192 de persoane au murit fãrã sã fi pus bãuturã în gurã, iar 44 au gustat, respectiv aveau o alcoolemie de 0,80 g la mie. La cei care au pãrãsit aceastã lume fãrã violenþã, predominã cauzele cardiace ºi vasculare. Medicina Legalã a autopsiat ºi constatat 74 de persoane care au murit din aceste cauze. Apoi au fost 40 de persoane care au decedat din diverse afecþiuni respiratorii, 33 dintre aceºti pierzându-ºi în urma pneumoniilor ºi bronhopneumoniilor. Mai existã ºi alte boli care macinã oamenii în plin secol XXI. Totalul autopsiilor efectuate în moderna morgã a Serviciului de Medicinã Legalã, dar ºi în teren, s-au efectuat în anul trecut, 376 de autopsii. Asta înseamnã câte una în fiecare zi a anului ºi câteodatã chiar douã. La asemenea volum de muncã nu ne mirãm de experienþa ºi calificarea medicilor legiºti! Ileana FIRÞULESCU
La omul sãrac, nici sãrbãtorile nu trag!
M
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
ulte din sãrbãtorile legale cad în zile de week-end.
Sãrbãtorile legale pe 2012 nu prea avantajeazã pe români. Din totalul de ºapte sãrbãtori, patru dintre acestea se nimeresc în zilele de week-end, ceea ce înseamnã cã oamenii nu vor beneficia de zile în plus de odihnã ºi relaxare. Astfel, -1-2 ianuarie, Anul Nou duminicã ºi luni; - prima ºi a doua zi de Paºti, 15-16
aprilie - duminicã ºi luni; - 1 mai, Ziua internaþionalã a muncii - marþi; - prima ºi a doua zi de Rusalii, 3-4 iunie duminicã ºi luni; - Adormirea Maicii Domnului, 15 august - miercuri; - 1 decembrie, Ziua naþionalã a României - sâmbãtã; - prima ºi a doua zi de Crãciun, 25-26 decembrie - marþi ºi miercuri. Vorba aceea: la omul sãrac, nici sãrbãtorile nu trag! (I.F.)
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
Miron Cozma, între realitate ºi teoria conspiraþiilor Anveloparea continuã Î rogramul de anvelopare a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani va continua ºi în acest an.
P
În funcþie de banii necesari, edilii locali ºi-au propus ca în 2012 sã izoleze, din punct de vedere termic, un numãr de 32 de imobile. Banii necesari realizãrii lucrãrilor ar urma sã vinã, în principal, de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi din fonduri europene.
Gunoiul, dublat! La încasãri n conturile primãriei din Petroºani au intrat, anul trecut, peste 1,8 milioane de lei, bani ce reprezintã taxa pentru colectarea deºeurilor menajere de la populaþie ºi societãþile comerciale.
Î
Suma este de douã ori mai mare, comparativ cu anii anteriori, dupã ce s-a decis ca de încasarea ei sã se ocupe Serviciul de Impozite ºi Taxe Locale. Cu începere de anul trecut, în momentul în care localnicii purced sã-ºi achite impozitele locale, plãtesc ºi taxa pentru gunoi. Taxa pentru acest serviciu este de 4 lei de persoanã pe an ºi este cea mai micã din Valea Jiului iar suma încasatã acoperã cheltuielile cu ridicarea gunoiului ºi transportarea lui. Totuºi, cei care se ocupã de aceastã activitate susþin cã, în prezent, costurile nu mai sunt acoperite în totalitate. În parantezã fie spus, dacã anul trecut nu au fost aplicate sancþiuni pentru neachitarea taxei de ridicare a gunoiului menajer, în 2012 acestea vor reveni în actualitate. Prin urmare, vor fi „sancþionaþi” inclusiv ºi cei care nu au achitat taxa anul trecut. Mir cea NISTOR
n ”intervenþia cu românii” de miercuri, preºedintele Traian Bãsescu a vorbit despre ”curajul” de a crea noi locuri de muncã în minerit ºi despre redeschiderea minelor. ”Va trebui sã creãm locuri de muncã, valorificând banii europeni prin crearea de întreprinderi mici ºi mijlocii ºi prin redeschiderea exploatãrilor miniere care au redevenit rentabile, ca urmare a creºterii costului metalelor. Trebuie sã avem curaj sã creãm locuri de muncã în minerit. Nu existã un lucru mai important azi, când prefigurãm o crizã pe termen mediu ºi lung, decât crearea de locuri de muncã”, a declarat miercuri searã preºedintele
României. Despre ºansa de a fi ceate noi locuri de muncã în mineritul Vãii Jiului sau despre redeschiderea unor exploatãri miniere a vorbit pentru Cronica Vãii Jiului Miron Cozma, fostul lider al minerilor. ”Pentru mine este stupefiant sã constat cã într-o crizã preºedenþialã, Traian Bãsescu este preocupat subit de minerit. Sã nu uitãm cã pe vremea lui Constantinescu, Bãsescu este unul dintre cei care a participat
activ la distrugerea mineritului”, îl atacã ”Luceafãrul huilei” pe preºedintele României. Totodatã, Cozma a vorbit despre faptul cã existã posibilitatea redeschiderii minelor din Valea Jiului, ”dezvãluind” informaþii pe care cu greu le-ar putea crede cineva, legate de faptul cã anul trecut africanii (?!) i-ar fi oferit un salariu de 100.000 de euro lunar ca sã redeschidã mineritul Vãii. ”Dacã eu aº primi Valea Jiului de la Guvernul României pentru 1 leu, fãrã sã-mi dea nici un ban, aº ºti ce sã fac cu ea. Cã aduc eu investitori. Ambasadorul Africii de Sud a venit la mine anul trecut, cã îmi dã
100.000 de euro pe lunã ca sã preiau eu Valea Jiului ºi sã redeschid minele. Minele în Valea Jiului au fost distruse, nu închise, aºa cã acum pot fi redeschise”, mai spune Miron Cozma. Cât despre motivul eºuãrii planurilor cu africanii, fostul Luceafãr nu ne-a putut da prea multe detalii, invocând o adevãratã teorie a conspiraþiei, în care recunoaºtem cã ne-a cam pierdut. Radu Voina, vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), l-a catalogat pe Cozma drept un om ”rupt de realitate”: ”Þinând cont cã unii oameni sunt total rupþi de realitate, indiferent de funcþiile pe care le deþin, aceastã ipotezã cu africanii e la fel de credibilã ca ºi poveºtile celor 1001 de nopþi. Cu atât mai mult cu cât însuºi fratele ”marelui Cozma” face parte din grupul care a cerut închiderea totalã a mineritului în Valea Jiului. Mulþumim lui Dumnezeu cã ne ne aduce Miron Cozma ºi papuaºii pe cap. Dacã cei abia coborâþi din copac pot face minerit în Valea Jiului, înseamnã cã ne paºte o republicã bananierã”. Anamaria NEDELCOFF
ªi dascãlii se pregãtesc de proteste indicaliºtii din învãþãmânt se pregãtesc ºi ei de ample proteste, nemulþumiþi de salariile îngheþate a dascãlilor ºi de subfinanþarea sistemului.
S
În acest sens, dascãlii hunedoreni, membri ai sindicatelor afiliate FSI ”Spiru Haret”, îºi expun punctele de vedere în cadrul unui referendum. ”În cadrul acestui referendum se solicitã
pãrerea membrilor de sindicat cu privire la situaþia actualã a salariaþilor din sistemul bugetar, în special a celor din învãþãmânt, care se confruntã cu subfinanþarea acutã a sistemului, prin alocarea a doar 2,3% din PIB pentru educaþie anul acesta. Cadrele didactice îºi mai pot expune punctele de vedere cu privire la diminuarea drasticã a veniturilor ºi a puterii de cumpãrare, dispariþia locurilor de muncã, birocratizarea acutã a actului edu-
caþional, transformarea cadrelor didactice în simpli funcþionari, îngrãdirea drepturilor ºi libertãþilor constituþionale. Îi mai rugãm sã rãspundã ºi faþã de modul în care Guvernul ºi Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului au promovat acte normative importante pentru sistemul educaþional, cu încãlcarea regulilor elementare ale dialogului social ºi prin desconsiderarea instituþiilor statului de drept (prin angajarea rãspunderii în faþa Parlamentului, respectiv fãrã consultarea federaþiilor sindicale reprezentative din învãþãmântul preuniversitar)”, au declarat reprezentanþi ai Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara. În urma rezultatelor referendumului, vor fi stabilite ºi acþiunile de
protest din perioada urmãtoare. De altfel, revendicãrile sindicaliºtilor din învãþãmânt sunt, printre altele, alocarea unui procent de minim 6% din PIB pentru educaþie, renunþarea de cãtre Guvern la angajarea rãspunderii în faþa Parlamentului, respectarea principiilor statului de drept ºi eliminarea corupþiei instituþionalizate, stoparea disponibilizãrilor în învãþãmânt, deblocarea posturilor vacante ºi crearea de noi locuri de muncã, rediscutarea tuturor actelor cu caracter normativ ºi a deciziilor privind sistemul de învãþãmânt, în vederea implementãrii unei reforme reale în învãþãmântul preuniversitar, precum ºi plata drepturilor câºtigate în instanþã. Anamaria NEDELCOFF
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
MISA - desfrânare sub paravanul ”eliberãrii conºtiinþei” reme de câþiva ani ºi în Valea Jiului au funcþionat filiale ale MISA ºi, în timp ce unii susþin cã acolo ºi-au descoperit calea în viaþã ºi au fost ajutaþi sã evolueze spiritual, alþii nu sunt la fel de încântaþi. Aceºtia din urmã povestesc despre monºtrii din cadrul organizaþiei, care au avut drept scop uscarea oamenilor de bani, dar ºi depersonalizarea acestora.
V
Între timp, cine a avut curajul sã scape de acolo ºi sã povesteascã ororile la care a fost supus, pe site-ul www.yogaesoteric.ro este fãcut cu ou ºi cu oþet, aºa cum îi cade bine unei organizaþii de iluminaþi. Acelaºi tratament este aplicat ºi ziariºtilor care nu scriu în conformitate cu „stãrile de iluminare” ce îi cuprind pe misani în timp ce iau legãtura, tot spiritual, cu guru Gregorian Bivolaru. ”Eu m-am lãsat de MISA dupã mai bine de doi ani în care am tot fost la întâlnirile lor. ªtiam ce înseamnã yoga, devenisem vegetarianã cu mult înainte dea intra în MISA, dar totuºi am zis cã trebuie s-o încerc ºi pe asta, sã
mã identific într-un fel unui grup. Atenþie, yoga nu este egal cu MISA. Yoga este ceva mult mai profund, o adevãratã ºtiinþã a iluminãrii, a dezvoltãrii spirituale. La MISA se predã un fel de yoga-surogat, care se muleazã pe preferinþele lui Bivolaru ºi ale celor din jurul lui. Când în cadrul ºedinþelor am încercat sã clarific unele lucruri care nu mi se pãreau în regulã, m-au acuzat de indisciplinã ºi de faptul cã nu sunt suficient de evoluatã sã înþeleg practicile. Mã bucur cã am plecat de acolo la timp ºi nu am ajuns sã fiu mutilatã sufleteºte, ca alte persoane, care au vieþile distruse”, povesteºte Diana, din Lupeni. ”Oameni buni, Bivolaru e un monstru ºi creeazã monºtri dacã bieþii oameni nu se trezesc la timp. La începutul înscrierii mele în MISA, mi s-a pãrut ceva bun, eu mai citisem despre practicile yoga, Eliade, dar în scurt timp mi-am dat seama cã se abate totul, cã învãþãtura nu este autenticã, cã totul este un fel de compilaþie a lui Bivolaru. Acolo oamenii sunt manipulaþi ºi depersonalizaþi. Partea cea mai rea este cã toatã credin-
þa noastrã creºtinã, legatã de Dumnezeu, este amestecatã cu tot felul de alte zeitãþi”, spune o fostã membrã a MISA. De altfel, internetul abundã de mesaje antiMISA, iar poveºtile nu sunt din cele mai fericite. În majoritatea se vorbeºte despre manipulare, prostituþie, bãtaie de joc ºi
sclave, le punea la îngrãºat (daacã observaþi mai toate yoghinele sunt vopsite brunete ºi cam plinuþe… pe placul maestrului), le vorbea urât, iar dacã nu reuºeau sã-ºi facã amanþi bogaþi mureau de foame. Una povestea cã îºi furau între ele ºi chiloþii, nu mai zic cã fãceau munci umilitoare în cãmin,
care era mândrã cã ”Grieg” i-a luat fetele (minore!) la Bucureºti ºi le-a trimis în japonia! Am rãmas tâmpitã! O mamã mândrã cã fetele ei se prostituau pentru maestru! La curs era ca la poliþie, eram ameninþaþi dacã nu pãstram secretele lor. Fraþilor, cei care aþi reuºit sã vã desprindeþi,
spãlare de creiere. ”… Mai rãu, au început cu pornografia la Costineºti. La început cereau poze în costum de baie, apoi total dezbrãcaþi. Mi se pãrea prea mult. La cursul de shakti la fel, pozele se fãceau fetelor nud… Mi-am spus cã un maestru ”vede” ºi doar un chip într-o pozã, nu e nevoie de nuditate. Apoi am vãzut cã încet-încet, toate cãsniciile se destrãmau, inclusiv ale instructorilor. Mi s-a pãrut cã totul aduce a desfrânare sub paravanul ”eliberãrii conºtiinþei” ºi alte vrãjeli. Mihaela (unul dintre instructorii MISA – n.r.) racola fete pentru spectacole ºi filme. Unele fete plecau înnebunite dupã Bivolaru, la Bucureºti, la ashram ºi veneau total dezamãgite. Acolo se prostituau, ”maestrul” le trata ca pe
adicã ”karma yoga”… evident fãrã a fi plãtite. Apoi faptul cã taxele se mãreau considerabil, o simplã întârziere te costa dublu, nu mai fãceai faþã cu banii pentru taxe. Credeþimã cã am încercat sã mã retrag de mai multe ori ºi ceva nevãzut mã atrãgea înapoi la curs ºi iar o luam de la capãt… eram manipulaþi, e clar. Cu ajutorul lui Dumnezeu am reuºit sã mã desprind pânã la urmã ºi îi mulþumesc Domnului cã m-a ajutat, cã nu am fost atrasã sã intru în tagma de amante a instructorilor ºi a lui Bivolaru. Oricum, cei care merg acolo se schimbã iremediabil, e trist, pãrinþi care îºi aduc copii de mici ºi care peste ani aratã ca demenþii… parcã sunt drogaþi. Aveam o colegã
legaþi-vã de Sfânta Bisericã”, îºi spune povestea o fostã adeptã MISA. ”Yoga nu este MISA ºi nici MISA nu e yoga.
Tot ce e bun la MISA a fost luat din altã parte, copiat, lemnizat ºi botezat cu titlul de tainã sau revelaþie ultra-megazguduitoare care trebuie þinutã secretã. Restul, pornografia, videochat-
ul, sectarismul, mersul în Japonia pentru binele MISA, minciunile interminabile, justificãrile spirituale pentru dezmãþul de la curs este unicitatea absolutã a lui Bivolaru”, este de pãrere un alt fost adept MISA. Marian, din Petroºani, povesteºte ºi el despre MISA ca fiind o experienþã ce i-a schimbat concepþiile legate de lumea înconjurãtoare: ”Eu m-am dus acolo la recomandarea unei prietene care mã înnebunea cu MISA. La toate ºedinþele când meditam ºi trebuia sã spunem ce simþim, toþi invocau lumini, energii strãlucitoare, o stare extraordinarã de deschidere cãtre luminã. Pe mine mã pufnea râsul, cã aveau oamenii ãia foarte multã imaginaþie. Eu nu simþeam absolut nimic, mã plictiseam îngrozitor ºi prietena mea mi-a spus, speriatã, cã nu sunt destul de pregãtit spiritual pentru aºa ceva. Pe mine m-au deranjat taxele din ce în ce mai mari care erau percepute acolo, dar ºi faptul cã nu puteai vorbi cu nicio gagicã lucruri normale, cã toate erau nebune dupã Bivolaru, un ochelarist ca un broscoi. Sunt multe femei în MISA, foarte frumoase, dar tare proaste, dacã se lasã atât de uºor manipulate. La un moment dat am renunþat, cã mã sãturasem de prostiile lor ºi mi-am dat seama cã yoga înseamnã cu totul ºi cu totul altceva decât ce se întâmplã la MISA”. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
6 Politic
Politic 7
Cosmin Nicula: Regionalizarea este obligatorie! espre regionalizarea României s-a vorbit mult, însã nu s-a spus tot. Puterea agreeazã ideea, emanatã chiar din cercurile PDL, în timp ce Opoziþia o criticã. Nu toþi parlamentarii opoziþiei, însã, iar senatorul PSD Comsin Nicula este unul dintre cei acre o agreeazã ºi chiar o susþine.
D
Reporter: Ce pãrere aveþi despre propunerea de regionalizare a României? Cosmin Nicula: Regionalizarea trebuie fãcutã într-un fel sau altul pentru cã Tratatul de la Lisabona trebuie sã fie aplicat ºi pânã în 2012 trebuie sã avem aceste regiuni. Dupã cum ºtiþi, se discutã bugetul Uniunii Europene pe urmãtorii 5 ani, el va fi construit pe regiuni, ºi România fiind membrã a UE, va trebui sã se conformeze. Este obligatoriu ºi necesar pentru România ca aceastã regionalizare sã fie
O nouã încercare de validare la Lupeni.
Petrar ajunge consilier local drian Petrar va fi unul dintre consilierii PNL de la Lupeni care va ocupa fotoliul lãsat liber de Mihaela Maxim.
A
El este urmãtorul membru supleant de pe listele electorale din 2008. Validarea consilierilor este pentru a doua oarã. O încercare pentru validarea unor consilieri a avut loc în luna decembrie, însã aceºtia nu au vrut sã ocupe locurile lãsate vacante de Constantin Brânduºe ºi Mihaela Maxim. Petrar este fostul director al Minei Lupeni. Florinel Nicuºor Chiroºca ºi Valentin Onete sunt cei doi membri ai PNL Lupeni care trebuiau sã fie numiþi, marþi, consilieri locali în locul lui Constantin Brânduºe si Mihaela Maxim. Ultimii doi au fost demiºi, marþi,
fãcutã. Important este sã nu fie politizatã aceastã regionalizare, sã fie fãcutã corect ºi în concordanþã cu tot ceea ce înseamnã relaþii economice, sociale sau istorice din þara noastrã. Rep: Poziþia dvs. nu intrã în contradicþie cu ce susþin colegii dvs. din Uniune? Comsin Nicula: Nu. Pânã la urmã, Tratatul de la Lisabona trebuie aplicat, cã ne place sau nu ne place. Noi insistãm, în schimb, pentru respectarea unor criterii coerent ºi corecte, pentru interesul României. Sã nu uitãm
cã nu putem crea zone foarte bogate ºi foarte sãrace, pentru cã banii care vor fi alocaþi în urmãtorii 5 ani de la UE se vor adresa, cu predilecþie, zonelor foarte sãrace. ªi atunci, cred cã obligaþia noastrã este de a echilibra într-un fel sau altul alocãrile de fonduri care se vor face pentru România, nu se le comasãm într-o singurã direcþie, iar alte zone sã fie defavorizate. Rep: S-a vorbit mult despre pierderea identitãþii judeþului Hunedoara, a stemei … Cosmin Nicula: Nu avem cu
sã le pierdem. Desigur, de preferat ar fi, în opinia noastrã, a locutorilor din judeþul Hunedoara, ca regiunea sã se numeascã Hunedoara. Sã putem merge pe vechea structurã regionalã, întocmitã în 1968 de cãtre Ceauºescu la acea vreme, care nu poate fi acuzat de partizanat politic, ºi sã avem regiunea Hunedoara, cu reºedinþa la Deva. Altfel, vom avea o problemã din acest punct de vedere, care pe noi o sã ne coste foarte mult, fiind un judeþ foarte sãrac, un judeþ monoindustrial. Vedem cu toþii prob-
lemele din Valea Jiului, cu mineritul în perioada aceasta sã nu uitãm zona Hunedoarei ºi Cãlan, unde siderurgia este la pãmânt… Din acest punct de vedere, interesul nostru ar trebui sã conveargã într-o direcþie. Toatã clasa politicã trebuie sã batã palma, sã ne întâlnim, sã purtãm o discuþie, pentru cã avem o obligaþie moralã faþã de urmaºii noºtri, la urma urmei, care vor locui în continuare în acets judeþ. A consemnat, Car men COSMAN
PSD nu demisioneazã din Parlament V
oluntar sau nu, senatorul PSD de Valea Jiului, Cosmin Nicula, îºi atacã dur colegii din USL, respectiv pe liberali, pe care îi acuzã cã ºi-au dat demisiile doar „de imagine”.
printr-un proiect de hotãrâre iniþiat de primarul Cornel Resmeriþã la cererea Organizaþiei Judeþene a PNL. Mihaela Maxim a participat la ºedintã cu demisia pregãtitã, însã aceasta nu a mai avut ocazia de a o prezenta în faþa colegilor de Consiliu Local. Constantin Brânduºe ºi el cu demisia scrisã, nu s-a prezentat la ºedinþã. Constantin Brânduºe ºi Mihaela Maxim sunt doi dintre cei 100 de foºti membri PNL care în urmã cu câteva sãptãmâni au pãrãsit formaþiunea politicã pentru a se alãtura reprezentanþilor partidului aflat la guvernare, respectiv PDL. Raul IRINOVICI
Parlamentarii PSD nu îºi vor da demisiile, aºa cum i-au îndemnat partenerii de coalþie de la PNL. Senatorul PSD Cosmin Nicula, a precizat cã acest lucru nu se va întâmpla ºi, oricum, acesta „este un gest care, pentru unii, a fost doar de imagine”. Nicula spune cã, dacã într-adevãr vrei sã demisionezi nu aºa se procedeazã, ci depui demisia la secretariatele celor douã camere ale Parlamentului ºi o anunþi în plen. ªi, oricum, spune parlamentarul, mulþimea ieºitã în stradã nu asta a cerut, ci un Guvern responsabil. „Dacã ne dorim o acþiune în forþã, care sã atragã atenþia opiniei publice, ar trebui sã demisioneze toþi, de la parlamentari, pânã la preºedinþi de consilii judeþene, consilieri judeþeni, primari ºi consilieri locali.
În felul acesta, USL ar aduna în jur de 20.000 de oameni. Abia atunci cred cã mãsura ar fi o reuºitã”, a precizat Cosmin Nicula. El a precizat cã, doar prin plecarea a 212 oameni pe care USL îi are acum în Parlament, nu ar face altceva decât sã lase PDL singur la guvernare ºi ar ajuta la instaurarea unei dictaturi, cea a lui Traian Bãsescu.
“Noi nu o sa ne dãm demisia, opinia mea este cã gestul celor din PNL a fost doar unul de imagine. Dupã toatã aceastã acþiune, se vor repoziþiona la începutul lunii februarie. Decizia se înainteazã la secretariat ºi se susþine în plen ºi nu preºedintelui de partid”, a conchis Cosmin Nicula. Car men COSMAN
ªase primãrii roºii, visul senatorului Nicula enatorul Cosmin Nicula vrea în Valea Jiului 6 primãrii, toate roºii. Asta a declarat joi la Petroºani, dupã ce a aflat decizia Curþii Constituþionale de a organiza alegeri locale în 3 iunie.
S
PSD ºi-a propus ca primãriile din Valea Jiului sã ajungã roºii. Asta dupã ce au constatat cã mai au 3 luni pânã la alegeri. Senatorul Cosmin Nicula a venit la Petroºani ºi a declarat cã din 3 iunie, primãriile Vãii Jiului vor avea primari USL. „USL Trebuie sã se pregãteascã foarte serios, iar cu o bunã organizare vor reuºi. Din cele 6 primãrii, USL trebuie sã ajungã la toate cele 6 fotolii. Sunt convins de asta ºi ne mobilizãm ca echipele
noastre sã îmbrace cele 6 primãrii în roºu”, a declarat Cosmin Nicula, senator PSD. Nicula a mai spus cã singura problemã este acum demiterea lui Boc, care a ºi avut, în opinia senatorului de Valea Jiului, numai eºecuri pe toate planurile. Mai mult, Nicula crede cã asta se va întâmpla în scurt timp, pentru cã FMI vine la
Bucureºti în aceastã sãptãmânã, iar imaginea acestui guvern a fost mult ºifonatã ºi de protestele de stradã. În schimb, dacã la Lupeni, ori Uricani, candidaþii sunt actualii primari PSD, la Petroºani încã se fac tatonãri. Preºedintele organizaþiei Ioan Rus spune cã este propus pentru a candida, dar cã mai cere un sondaj, care sã fie gata în martie. „Noi am fãcut mai multe sondaje ºi urmeazã încã unul. Apoi vom stabili care e candidatul cu cele mai mari ºanse”, a declarat Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani. USL a tot fãcut sondaje de opinie, iar acum PSD-iºtii cautã oameni cu idei ºi oameni capabili sã facã faþã confruntãrii cu primarul în funcþie, Tiberiu Iacob Ridzi, la fel cum la Vulcan lupta cea mare se va da cu Gheorghe Ile. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
6 Politic
Politic 7
Cosmin Nicula: Regionalizarea este obligatorie! espre regionalizarea României s-a vorbit mult, însã nu s-a spus tot. Puterea agreeazã ideea, emanatã chiar din cercurile PDL, în timp ce Opoziþia o criticã. Nu toþi parlamentarii opoziþiei, însã, iar senatorul PSD Comsin Nicula este unul dintre cei acre o agreeazã ºi chiar o susþine.
D
Reporter: Ce pãrere aveþi despre propunerea de regionalizare a României? Cosmin Nicula: Regionalizarea trebuie fãcutã într-un fel sau altul pentru cã Tratatul de la Lisabona trebuie sã fie aplicat ºi pânã în 2012 trebuie sã avem aceste regiuni. Dupã cum ºtiþi, se discutã bugetul Uniunii Europene pe urmãtorii 5 ani, el va fi construit pe regiuni, ºi România fiind membrã a UE, va trebui sã se conformeze. Este obligatoriu ºi necesar pentru România ca aceastã regionalizare sã fie
O nouã încercare de validare la Lupeni.
Petrar ajunge consilier local drian Petrar va fi unul dintre consilierii PNL de la Lupeni care va ocupa fotoliul lãsat liber de Mihaela Maxim.
A
El este urmãtorul membru supleant de pe listele electorale din 2008. Validarea consilierilor este pentru a doua oarã. O încercare pentru validarea unor consilieri a avut loc în luna decembrie, însã aceºtia nu au vrut sã ocupe locurile lãsate vacante de Constantin Brânduºe ºi Mihaela Maxim. Petrar este fostul director al Minei Lupeni. Florinel Nicuºor Chiroºca ºi Valentin Onete sunt cei doi membri ai PNL Lupeni care trebuiau sã fie numiþi, marþi, consilieri locali în locul lui Constantin Brânduºe si Mihaela Maxim. Ultimii doi au fost demiºi, marþi,
fãcutã. Important este sã nu fie politizatã aceastã regionalizare, sã fie fãcutã corect ºi în concordanþã cu tot ceea ce înseamnã relaþii economice, sociale sau istorice din þara noastrã. Rep: Poziþia dvs. nu intrã în contradicþie cu ce susþin colegii dvs. din Uniune? Comsin Nicula: Nu. Pânã la urmã, Tratatul de la Lisabona trebuie aplicat, cã ne place sau nu ne place. Noi insistãm, în schimb, pentru respectarea unor criterii coerent ºi corecte, pentru interesul României. Sã nu uitãm
cã nu putem crea zone foarte bogate ºi foarte sãrace, pentru cã banii care vor fi alocaþi în urmãtorii 5 ani de la UE se vor adresa, cu predilecþie, zonelor foarte sãrace. ªi atunci, cred cã obligaþia noastrã este de a echilibra într-un fel sau altul alocãrile de fonduri care se vor face pentru România, nu se le comasãm într-o singurã direcþie, iar alte zone sã fie defavorizate. Rep: S-a vorbit mult despre pierderea identitãþii judeþului Hunedoara, a stemei … Cosmin Nicula: Nu avem cu
sã le pierdem. Desigur, de preferat ar fi, în opinia noastrã, a locutorilor din judeþul Hunedoara, ca regiunea sã se numeascã Hunedoara. Sã putem merge pe vechea structurã regionalã, întocmitã în 1968 de cãtre Ceauºescu la acea vreme, care nu poate fi acuzat de partizanat politic, ºi sã avem regiunea Hunedoara, cu reºedinþa la Deva. Altfel, vom avea o problemã din acest punct de vedere, care pe noi o sã ne coste foarte mult, fiind un judeþ foarte sãrac, un judeþ monoindustrial. Vedem cu toþii prob-
lemele din Valea Jiului, cu mineritul în perioada aceasta sã nu uitãm zona Hunedoarei ºi Cãlan, unde siderurgia este la pãmânt… Din acest punct de vedere, interesul nostru ar trebui sã conveargã într-o direcþie. Toatã clasa politicã trebuie sã batã palma, sã ne întâlnim, sã purtãm o discuþie, pentru cã avem o obligaþie moralã faþã de urmaºii noºtri, la urma urmei, care vor locui în continuare în acets judeþ. A consemnat, Car men COSMAN
PSD nu demisioneazã din Parlament V
oluntar sau nu, senatorul PSD de Valea Jiului, Cosmin Nicula, îºi atacã dur colegii din USL, respectiv pe liberali, pe care îi acuzã cã ºi-au dat demisiile doar „de imagine”.
printr-un proiect de hotãrâre iniþiat de primarul Cornel Resmeriþã la cererea Organizaþiei Judeþene a PNL. Mihaela Maxim a participat la ºedintã cu demisia pregãtitã, însã aceasta nu a mai avut ocazia de a o prezenta în faþa colegilor de Consiliu Local. Constantin Brânduºe ºi el cu demisia scrisã, nu s-a prezentat la ºedinþã. Constantin Brânduºe ºi Mihaela Maxim sunt doi dintre cei 100 de foºti membri PNL care în urmã cu câteva sãptãmâni au pãrãsit formaþiunea politicã pentru a se alãtura reprezentanþilor partidului aflat la guvernare, respectiv PDL. Raul IRINOVICI
Parlamentarii PSD nu îºi vor da demisiile, aºa cum i-au îndemnat partenerii de coalþie de la PNL. Senatorul PSD Cosmin Nicula, a precizat cã acest lucru nu se va întâmpla ºi, oricum, acesta „este un gest care, pentru unii, a fost doar de imagine”. Nicula spune cã, dacã într-adevãr vrei sã demisionezi nu aºa se procedeazã, ci depui demisia la secretariatele celor douã camere ale Parlamentului ºi o anunþi în plen. ªi, oricum, spune parlamentarul, mulþimea ieºitã în stradã nu asta a cerut, ci un Guvern responsabil. „Dacã ne dorim o acþiune în forþã, care sã atragã atenþia opiniei publice, ar trebui sã demisioneze toþi, de la parlamentari, pânã la preºedinþi de consilii judeþene, consilieri judeþeni, primari ºi consilieri locali.
În felul acesta, USL ar aduna în jur de 20.000 de oameni. Abia atunci cred cã mãsura ar fi o reuºitã”, a precizat Cosmin Nicula. El a precizat cã, doar prin plecarea a 212 oameni pe care USL îi are acum în Parlament, nu ar face altceva decât sã lase PDL singur la guvernare ºi ar ajuta la instaurarea unei dictaturi, cea a lui Traian Bãsescu.
“Noi nu o sa ne dãm demisia, opinia mea este cã gestul celor din PNL a fost doar unul de imagine. Dupã toatã aceastã acþiune, se vor repoziþiona la începutul lunii februarie. Decizia se înainteazã la secretariat ºi se susþine în plen ºi nu preºedintelui de partid”, a conchis Cosmin Nicula. Car men COSMAN
ªase primãrii roºii, visul senatorului Nicula enatorul Cosmin Nicula vrea în Valea Jiului 6 primãrii, toate roºii. Asta a declarat joi la Petroºani, dupã ce a aflat decizia Curþii Constituþionale de a organiza alegeri locale în 3 iunie.
S
PSD ºi-a propus ca primãriile din Valea Jiului sã ajungã roºii. Asta dupã ce au constatat cã mai au 3 luni pânã la alegeri. Senatorul Cosmin Nicula a venit la Petroºani ºi a declarat cã din 3 iunie, primãriile Vãii Jiului vor avea primari USL. „USL Trebuie sã se pregãteascã foarte serios, iar cu o bunã organizare vor reuºi. Din cele 6 primãrii, USL trebuie sã ajungã la toate cele 6 fotolii. Sunt convins de asta ºi ne mobilizãm ca echipele
noastre sã îmbrace cele 6 primãrii în roºu”, a declarat Cosmin Nicula, senator PSD. Nicula a mai spus cã singura problemã este acum demiterea lui Boc, care a ºi avut, în opinia senatorului de Valea Jiului, numai eºecuri pe toate planurile. Mai mult, Nicula crede cã asta se va întâmpla în scurt timp, pentru cã FMI vine la
Bucureºti în aceastã sãptãmânã, iar imaginea acestui guvern a fost mult ºifonatã ºi de protestele de stradã. În schimb, dacã la Lupeni, ori Uricani, candidaþii sunt actualii primari PSD, la Petroºani încã se fac tatonãri. Preºedintele organizaþiei Ioan Rus spune cã este propus pentru a candida, dar cã mai cere un sondaj, care sã fie gata în martie. „Noi am fãcut mai multe sondaje ºi urmeazã încã unul. Apoi vom stabili care e candidatul cu cele mai mari ºanse”, a declarat Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani. USL a tot fãcut sondaje de opinie, iar acum PSD-iºtii cautã oameni cu idei ºi oameni capabili sã facã faþã confruntãrii cu primarul în funcþie, Tiberiu Iacob Ridzi, la fel cum la Vulcan lupta cea mare se va da cu Gheorghe Ile. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
Valter Cojman îi rãspunde lui Bebe Nica pe subiectul „Noul CCM al minerilor...” at fiind faptul cã numitul Nica Petre a menþionat numele meu într-o polemicã în care nu sunt amestecat, o consider o dovadã de josnicie din partea lui ºi de teamã faþã de mine pentru cã nu mã poate avea cu nimic la mânã în timp ce el are un roi de muºte pe cãciulã ºi de aceea recurge la denigrãri ieftine pline de jigniri.
D
Faþã de polemica referitoare la Noul CCM al minerilor, acest subiect nu mã intereseazã pentru cã „Noul CCM al minerilor” este semnat de o organizatie sindicalã care se doreºte a fi reprezentativã, fãrã a avea hotãrâre definitivã ºi irevocabilã, deoarece recursul la reprezentativitate Sindicatului Muntele se judecã în 03.05.2012 la Tribunalul Hunedoara. Pânã când se va pronunþa sentinþa la Deva, sigur nu are reprezentativitate ºi este posibil ca ºi dupã aceea sã nu aibã reprezentativitate.
Personal, consider Sindicatul Muntele o organizaþie de tip mafiot plinã de indivizi dubioºi care nu au curajul sã se supunã votului tuturor membrilor. De exemplu: Nica Petre a evitat timp de vreo 4 ani organizarea de alegeri sindicale, deþinând, prin diferite tertipuri, funcþia de preºedinte interimar al SL EM Lupeni în toatã aceastã perioadã, deºi, conform statutului SL EM Lupeni trebuia sã organizeze alegeri sindicale în termen de 30 de zile. De asemenea tot el a cerut directorului EM Lupeni, Petrar Adrian, sã demoleze afiºierul Departamentului „Vlad Þepeº” al SMLVJ 2008 (singurul sindicat constituit legal la nivel de CNH încã din 2009 ) pentru cã deranja prin faptul cã minerii erau informaþi prompt ; Jurca ªtefan Adrian are vreo 20 de dosare în justiþie din care unele cu acuzaþii de înºelãciune, delapidare, complicitate la furt ºi altele altele (mai multe detalii aici http://valter-
cojman.blogspot.com/2011/09 /despre-jurca-stefan-adrian.html ºi http://aparati-vadrepturile.blogspot.com/2010 /05/exclusiv-va-fi-arestat-sisindicalistul.html); Zamora Gabriel, în perioada când a lucrat la Biroul mecano-energetic de la EM Lupeni a fost implicat în dispariþia a sute de metrii de cablu din cupru, pentru 6 kv, depozitate în vechea casã a maºinii de extracþie de la puþul 12. În urma acestui incident a fost dat ca maistru, timp de o lunã, la secþia electricieni puþuri dupã care, prin ceva relaþii sau complici, a fost transferat la CNH, din câte îmi amintesc. De fapt, toþi membrii
Sindicatului Muntele care fac parte din douã sindicate sunt infractori pentru cã încalcã art.3 aliniat (4) din Legea 62/2011. Ca sã nu mai pun la socotealã ºi bãtaia de joc la care sunt supuºi cei 900 de disponibilizaþi, din octombrie 2011, datoritã supuºeniei ºi complicitãþii cu conducerea CNH. De aceea consider ca Sindicatul Muntele este o organizaþie de tip MAFIOT. Sper ca, foarte curând, justiþia sã iasã de sub talpa PDL ºi sã înceapã sã judece corect ºi cred cã nu mai dureazã mult pânã se va întampla acest lucru.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
Locuitorii din Petroºani sperã sã facã bani din turism ocuitorii din L Cartierul Aeroport sunt bucuroºi cã acolo ar putea fi, în câþiva ani, punctul zero al turismului din Petroºani. Cei mai mulþi vãd asta ca pe o relansare a zonei,iar montarea capãtului de îmbarcare al telegondolei în acest loc, este mai mult decât o iniþiativã aºteptatã de ani de zile.
Au vãzut cã lucrurile se miºcã ºi turiºtii încep sã soseascã ºi în staþiunile din Valea Jiului,iar acum, oamenii locului sperã în mai mult. Cei care locuiesc în cartierul unde ar putea sã fie montatã instalaþia telegondolei, aºteaptã cu nerãbdare acest lucru, mai ales cã acolo sunt ºi construcþii începute în ultimii ani ai Comunismului ºi pentru care sau tot cãutat soluþii. Acum, oamenii locului sperã sã vadã cozi de turiºti, hoteluri care sã
îi gãzduiascã ºi o zonã renãscutã la standarde înalte. „Dacã aici va fi zona zero, atunci cred cã vor veni mulþi turiºti ºi locul ãsta nu va mai fi atât de liniºtit. Dar asta e de bine, cã nu avem nevoie doar de liniºte, ci ºi de alternative, iar turismul este o alternativã aici”, spune o localnicã. „Am venit aici la minã cu mulþi ani în urmã ºi aici am rãmas. Am copii mari ºi sper ca ei sã trãiascã în altã lume. Ce s-a fãcut pânã acum e bun, dar turismul acesta, care ar
putea sã se construiascã sub fereastra mea, e ceea ce trebuie acum”, spune un alt bãrbat. „Primarul Ridzi trebuie sprijinit ºi sã facã aici tot ce are în plan, Aºa e bine ºi ce a fãcut el pânã acum, nu a fãcut altul. Mã bucur sã fie aici telegondolã. Ce numai la Vulcan sã fie?”, se întreabã un alt locuitor din Cartierul Aeroport. Telegondola din Parâng face parte dint-un proiect mai amplu, iar Cartierul Aeroport
ar putea sã se dezvolte mult mai mult, odatã cu montarea instalaþiei de acces în munte, în acest loc. Telegondole, douã la numãr, care sunt parte integrantã a proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng se vor construi în ultima etapã a proiectului, dupã ce, în munte, pârtiile vor fi pregatite sã-i întâmpine pe toþi cei care iubesc natura. Investiþia în construirea lor se ridicã la aproximativ 17 milioane de euro. Diana MITRACHE
Amplã operaþiune de cãutare în Masivul Parâng n cioban este U cãutat de zeci de ore de mai multe echipe de salvamontiºti ºi rude. Omul nu a mai rãspuns la telefonul mobil de luni seara, iar iniþial rudele au încercat sã dea de el dar fãrã rezultat ºi în cele din urmã au apelat la ajutorul salvatorilor montani. Mai multe echipe au plecat joi de la primele ore ale dimineþii pe douã cãi diferite pentru a-l cãuta pe ciobanul care trebuia sã ajungã încã de luni la o stânã din zona Valea Izvorului. Locaþia se aflã undeva la altitudinea de 1.000 – 1.100 de metri ºi este posibil ca bãrbatul sã se fi
rãtãcit în momentul în care vremea a devenit neprielnicã. “Suntem 3 salvamontiºti, fratele ºi unchiul celui dispãrut în munþi, care am plecat joi dimineaþã în cãutarea omului. Traseul e dificil ºi zãpada foarte mare. Pe partea cealaltã, dinspre Mãgura pleacã alþi 5 salvatori montani. Sperãm sã îi dãm de urmã,pentru cã telefonul mobil sunã”, a precizat ºeful echipei Salvamont Parâng, Dumitru Bârlida. În munþii Parâng este alertã de avalanºã ºi de miercuri a nins puternic. Salvamontiºtii spun cã au una dintre cele mai grele acþiuni din ultima vreme, deoarece riscul de avalanºã a crescut la
4, dupã ce a nins enorm de mult. ªi jamdarmii s-au alãturat salvamontiºtilor pentru al cãuta pe ciobanul rãtãcit „O patrulã de jandarmi s-a deplasat cãtre Valea Izvorului din Masivul Parâng pentru a cãuta persoana care este posibil sã se fi rãtãcit în acea zonã. În zona în care se deplaseazã jandarmii montani, zãpada depãºeºte un
metru ºi continuã sã ningã. Ei se deplaseazã folosind schiuri de turã.” declarã Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Pentru al identifica pe cioban, salvamontiºtii au solicitat sprijin ºi poliþiºtilor în încercarea de a-i localiza semnalul telefonului mobil. Diana MITRACHE
Tren întârziat 170 de minute n singur tren a ajuns cu întârziere în staþiile din Hunedoara joi, când traficul feroviar a fost grav afectat de nisnori. Este vorba despre un InterRegio care mergea la Arad, dar angajaþii CFR nu au exclus ca ºi alte trenuri sã întîrzie în noaptea de joi spre vineri.
U
Potrivit angajaþilor de la casa de bilete, în aceastã zi un singur tren a întârziat 170 de minute. Interregio 1621 a plecat din Constanþa, iar la Deva a ajuns cu o întârziere de aproape 3 ore, din cauza condiþiilor meteo nefavorabile de pe traseu. Trenul urma sã ajungã la Arad. Angajatele din staþia CFR spun
cã deocamdatã nu au fost anunþate alte întârzieri, dar probleme sunt pe rutele ce pleacã din Bucureºti. Reprezentanþii Companiei Naþionale de Cãi Ferate au precizat cã din Bucureºti va pleca cu întârziere ºi trenul InterRegio 1621 Bucureºti Nord – Timiºoara, care tranziteazã ºi judeþul Hunedoara. Totodatã, din cauza ninsorii viscolite ??i pentru fluidizarea traficului feroviar, astãzi, 26 ianuarie 2012, au fost anulate ºi trenurile - Intercity 591 în relaþia Bucureºti Nord – Timiºoara Nord ºi Intercity 594 în relaþia Timiºoara Nord– Bucureºti Nord. Diana MITRACHE
Bolnavii cu HIV\SIDA puºi pe drumuri B
olnavii cu HIV\SIDA din Valea Jiului trebuie sã meargã lunã de lunã la Timiºoara sau la Bucureºti, pentru a li se verifica tratamentele, întrucât acestea se schimbã de la o lunã la alta. Statul nu are bani pentru medicaþia bolnavilor, în timp ce medicii susþin cã un pacient care nu respectã schema completã de tratament ia pastile degeaba.
”Ne dau medicamente pentru o sãptãmânã, douã, de probã, sã vadã cum merge ºi luna viitoare îºi dã
altele, cã nu mai sunt bani. Eu luam la un moment dat 14 pastile pe zi. Dacã ºi le schimbã, trebuie sã mergi la medicul de la Timiºoara sau de la Bucureºti, sã le vadã. Avem bilete de tren, 12 dus-întors, dar ei nu iau în considerare cã mai trebuie plãtit tramvaiul, taxiul ºi ºederea acolo. Eu cred cã se fac experimente pe noi, cã încã nu s-a gãsit un mod de a pune capãt bolii”, spune una dintre persoanele infectate cu HIV\SIDA. Dr. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan, a declarat cã este foarte important pentru aceºti bolnavi sã îºi ia toate medicamentele:
”Dacã bolnavii cu HIV\SIDA îºi fac schema completã de tratament, pot trãi o viaþã normalã, pânã la 60-70 de ani. Ce e mai grav e cã ei mor de afecþiuni asociate. HIV scade imunitatea ºi orice boalã
poate fi mortalã. Chiar ºi o simplã rãcealã poate fi mortalã. Se poate muri ºi de la o durere de mãsea”, a declarat dr. Mariana Mateescu. Anamaria NEDELCOFF
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI
ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃ
HOROSCOP
Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
27 ianuarie 2012
Fii alãturi de partener pentru a-l sprijini în problemele cu care se confruntã. Nu duci lipsã de energie, dar nu reuºeºti sã o foloseºti într-un scop concret. Excesele alimentare nu îþi vor face decât rãu. Verificã cu conºtiinciozitate actele ºi în general documentele oficiale.
Pe acasã sunt multe de fãcut dar nu este cazul sã exagerezi cu activitãþile în aceastã direcþie. Energia ta, îndreptatã înspre rezolvarea chestiunilor de serviciu, se va dovedi eficientã. Colaborarea cu cei din jur îþi va permite sã rezolvi chiar mai multe decât þi-ai propus în aceastã zi.
Va trebui sã revii asupra unor lucrãri de care aproape ai ºi uitat. Pentru ceea ce va trebui sã întreprinzi în aceastã perioadã este nevoie de perseverenþã. Dacã ai de luat decizii, încearcã sã priveºti situaþia în ansamblu ºi nu zãbovi prea mult asupra detaliilor.
Vei avea o perioadã ceva mai lejerã, în care vor predomina activitãþile de rutinã. Este foarte posibil sã þi se facã o ofertã aparent avantajoasã, dar nu este cazul sã te grãbeºti cu rãspunsul. Încercã sã îþi faci un program în care sã alternezi eforturile cu odihna.
Te frãmântã problemele cu care te confrunþi, dar acestea nu sunt atât de grave cum þi se pare. Încercã sã iei lucrurile mai uºor ºi vei vedea cã va fi bine pentru toatã lumea. O surprizã plãcutã te va ajuta sã vezi viaþa în culori mai vesele. Nu prea vei reuºi sã faci ceea ce þi-ai propus.
Farmecul personal îþi dã ocazia sã vã faci remarcat oriunde te duci. Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã þi-ai putea dori o schimbare de mai mare anvergurã. Acceptã cu încredere colaborãrile ce þi se propun. Proiectul pe care vi l-aþi fãcut pentru timpul liber va inregistra schimbãri.
Relaþia cu fiinþa iubitã evolueazã cum nu se poate mai bine. Din punct de vedere mental funcþionezi la limita superioarã. Nici stare fizicã nu te va dezamãgi cel puþin în aceastã perioadã. Totuºi, suprasolicitarea poate genera probleme de sãnãtate, pe fond nervos.
Nu eºti în forma ta cea mai bunã, iar activitãþile în care eºti implicat te solicitã mai mult decât în mod obiºnuit. Intuiþia te va ajuta sã te descurci cel puþin mulþumitor. Comunicarea cu prietenii nu te mulþumeºte. Fii prudent ºi nu accepta orice doar de dragul schimbãrii.
Vei avea multe de fãcut mai ales pe acasã. Este posibil sã se producã o stricãciune în apartament. Discuþiile în contradictoriu cu rudele nu vor face decât sã-þi accentueze starea de iritare ce te caracterizeazã în ultimele zile. Spre searã vei avea ocazia sã participi la o activitate socialã.
Nemulþumirile pe care le ai pot genera discuþii obositoare ºi în plus sunt exagerate. Ar fi mai simplu pentru toatã lumea dacã ai fi mai înþelegãtor, mai tolerant. Posibile cheltuieli în compania partenerului de suflet. Dacã ai de gînd sã pleci la drum, mare atenþie.
Eºti mai agitat, mai neliniºtit ºi nu prea ai stare pentru nimic. Pe cât posibil nu te implica în activitãþi riscante. Sunt o mulþime de fãcut, dar cum munceºti cu plãcere efortul nu te va obosi. Este posibil ca o activitate începutã de mai mult timp sã necesite un efort suplimentar.
Vei avea o mulþime de controverse cu cei din anturajul apropiat, dar acestea se vor finaliza într-un mod care te favorizeazã. N-ar fi exclus ca partenerul de suflet sã se confrunte cu o problemã de serviciu care îl indispune. Sensibilitatea de care dai dovadã îþi va consolida relaþia.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
În Valea Jiului, iarna nu-i ca vara !
Viaþa din satele aferente Petroºaniului, iarna grea, omãtul Ilucruarna-i mare....De acest ne convingem în fiecare zi, tot mai mult. Cã în oraºe se mai curãþa zãpada, (dupã caz) ºtim deja, dar cum rãmâne cu cãtunele mai izolate de civilizaþie, unde ºi iarna pare mai grea, iar viaþa parcã e privitã altfel.
I
arna în Saºa
Am vrut sã vedem cum trec peste aceste luni grele cei care locuiesc departe de oraº, iar prima destinaþie a fost Saºa. Oamenii care locuiesc în casele din acest cãtun deasupra Livezeniului, au viaþã grea, iar în acest anotimp, ºi mai mult. De fapt, drumul este extrem de prost vara, iar acum ºi mai mult. Maºinile nu mai pot urca de la jumãtate, dar totuºi, noi ne continuãm traseul pe jos pânã în sat. Ajungem pe uliþa principalã ºi întâlnim doi copii care merg la ºcoalã, pe jos.
da, este mai greu acum, dar de obicei este frumos. Avem de mers doar pânã la ºcoala 7. Ajungem cam într-o orã acolo, pentru cã altfel nu avem cum”, a spus o elevã din clasa a V-a. “ Pe mine nu mã sperie drumul, dar ce nu-mi place mie este ºcoala. Dar trebuie sã învãþ, ce sã fac..”, ne-a spus un alt copil. Îi lãsãm pe drumul principal ºi intrãm printre case. Aici gãsim oameni la poartã care încearcã sã-ºi cureþe troienele mãcar de pe cãile de acces. Ei se plâng de multe lucruri, începând de drumul prost ºi pânã la
poate urca. Nici mãcar ambulanþa nu poate sã vinã”, ne-a declarat ºi o femeie. “Când mergem în oraº trebuie sã ne luãm cizme de cauciuc în picioare, ca minerii”, precizeazã un alt om alãturat grupului. Ne gândim îndelung la lucrurile pe care aceºti oamenii ni le-au spus. Adevãrul este cã drumul spre Saºa este prost vara, fãrã sã mai vorbim de iarna. Dar, cu speranþa cã poate într-o bunã zi va fi mai bine pentru ei, plecãm din sat la fel cum am venit, pe jos.
în Dâlja I arna Mare
Mergem spre alt cãtun izolat aferent Petroºaniului. L-am ales pe cel mai îndepãrtat: Dâlja Mare. Ne încumetãm la o provocare, aceea de a merge pe calea cea mai lungã, prin spatele fostei mine Dâlja. Aceasta s-a dovedit însã a fi una greu de trecut, cu un drum de aproape douã ore de mers pe jos prin zãpadã. Zãpada mare sau drumul lung nu îi mai sperie, pentru cã s-au obiºnuit. În fiecare zi au de mers pe jos de aici, din vârf de deal, ºi pânã la ºcoala nr.7 din cartierul Aeroport. Ne surprinde însã seninãtatea cu inocenþa cu care ne spun cã.... lor nu li se pare aºa mult. “ Mergem prin zãpa-
viaþa grea pe care o au din punct de vedere social. “E cam greu cu iarna asta, e drept. Dar acum dacã a venit, o luãm, ce sã facem?! E greu ºi de mers prin oraº cã sunt zãpezi mari ºi nici maºinile nu urcã”, spune un localnic. “Este tare greu, pentru cã din cauza drumului nicio maºinã nu mai
isponibilizãrile din minerit au creat disfuncþionalitãþi, iar în fiºa postului, pentru o parte dintre ortaci, au fost trecute sarcini în plus. Inspectorii de muncã verificã acum fiecare unitate minierã, pentru a vedea dacã oamenii pot face faþã ºi dacã nu cumva sarcinile se suprapun ºi deja se vãd primele deficienþe.
vârstei, ea ne explicã filosofia ei despre…vremuri. “ Ne deplasãm cum putem. Da’ e bine cã e iarnã, e frumos. Aºa trebuie de la Dumnezeu, toate anotimpurile sã fie cum erau odatã”, ne spune femeie în poarta casei de unde mãtura zãpada. Ne luãm la revedere ºi ne continuãm drumul care începe sã urce, transformându-se în deal. Paºii trebuie apãsaþi mai tare, dar peisajul ne capteazã atenþia. Copacii încãrcaþi cu zãpadã par aproape ireali, iar gardurile din lemn fãcute de
momârlani delimiteazã drumul pe care trebuie sã o luãm. Vântul mai scuturã din când în când zãpada, iar faptul cã a început sã ningã nu ne ajutã. Simþurile ne spun sã facem cale întoarsã, însã voinþa este mai puternicã. Aºa este, nu ne dãm bãtuþi, deºi la un moment dat, pe la jumã-
rumul spre Dâlja, între voinþã ºi putinþã
D
Pânã la un moment dat, preþ de câþiva zeci de metri se vãd urme de plug. Pânã aici este bine! Dupã câteva minute de mers pe un drum cât de cât curãþat, la poarta unei case vedem o bãtrânicã. Cu înþelepciunea
tatea drumului cãtre cãtunul Dâlja, urmele de plug dispar. Continuãm sã înaintãm prin zãpadã, deºi gândul la kilometrii rãmaºi de parcurs este unul sâcâitor.
Î
ntâlnirea cu omul
Dupã un timp, parcã de nicãieri, pe o cãrare a apãrut un om care ne-a þinut companie tot restul drumului. “ Este tare greu. Drumul care duce în sat nu e bun. Veniþi cu mine sã vã convingeþi”, ne spune omul din mers.
Dupã alte câteva minute de urcat, pe coama unui deal întâlnim o localnicã. Ea spune cã este obligatã sã meargã pe jos în fiecare zi atâta amar de drum, indiferent de cât de mare este zãpada. “Nu se vede cum este? În afarã de faptul cã este zãpadã mare, dimineaþa sau seara când venim pe aici, este ºi periculos pentru cã vin animale sãlbatice. Pentru noi, oamenii mari, poate nu ne facem griji, dar pentru copii care merg la ºcoalã în oraº e mai rãu ”, ne-a spus femeia. Dupã ce terminãm de vorbit cu ea, ne continuãm drumul. Mai avem un kilometru de mers pânã în cãtunul Dâlja Mare sau.. strada cu acelaºi nume,
D
900 de oameni au plecat din mineritul Vãii Jiului ºi locurile lor au rãmas vacante. Cei care mai sunt acum în subteran le suplinesc ºi munca celor plecaþi, iar inspectorii de muncã au început sã verifice fiecare post în parte, de la fiecare uni-
Rezultatul disponibilizãrilor de la CNH
Un miner pe patru posturi tate minierã. Asta ca nu cumva minerii sã nu mai poatã face faþã, iar primele disfuncþionalitãþi deja au fost semnalate. “Am început cu primele unitãþi ºi deja am gãsit deficienþe. Sunt probleme la brigãzile de întreþinere a lucrãrilor miniere,
la aeraj, existã deficienþe de personal, la semnaliºtii de puþ, ori la artificieri. La unul din controale am gãsit un angajat pe patru funcþii, dar important e sã nu fie pe posturi oameni neautorizaþi, iar în fiºa postului sã fie trecute toate sarcinile pe
care trebuie sã le îndeplineascã, aºa încât ele sã nu se suprapunã ºi sã nu se încurce una pe alta”, a precizat Ileana Bodea,ºefa Serviciului Sãnãtate ºi Siguranþã în Muncã din cadrul ITM Valea Jiului. Inspectorii ITM cautã sã
dupã cum a fost transformat de câþiva ani. Deja cãrarea fãcutã de localnici aproape nu se mai cunoaºte, dar continuãm sã înaintãm pânã când, în cele din urmã, ajungem pe uliþa principalã din sat. Aici oamenii, momârlanii locului, sunt primitori ºi bucuroºi de oaspeþi. Înainte de a ne gãzdui pentru 10 minute cât sã ne încãlzim, ne povestesc nemulþumirile lor. “Asta e viaþa, la noi aici e mai greu. Ne mai curãþã drumul pe partea aia cu Dâlja Micã, ce-i drept”, ne spune localnic întâlnit pe uliþã. “ E foarte rãu. Zãpadã pânã la genunchi ºi bolovani ºi pietre de ni se tot sparg tobele la maºini. Eu am schimbat douã pânã acum. Am o amãrâtã de Dacie cã maºinã mai selectã nu-mi pot permite sã bag pe drumul acesta. De fapt, sã vedeþi ºi pe partea cealaltã, pe Dâlja Micã. Acolo au fãcut un drum, dar sã vedeþi cum aratã ºi acela..”, ne-a spus gazda noastrã din poartã. Însã, doleanþele lor nu sunt legate doar de accesul pe drum, cu maºina sau pe jos, ci ºi de faptul cã nu au condiþii ca într-un oraº european. Sunt în vârf de munte, ce-i drept, dar totuºi parcã ºi-ar dori mai mult. Luându-ne la revedere de la gazda noastrã, care s-a arãtat mai mult decât amabilã, plecãm înapoi spre civilizaþie, cu o maºinã de teren de data aceasta, tot datoritã bunãtãþii localnicilor. Acum mergem prin Dâlja Micã, iar drumul, chiar dacã pare mai curãþat, este aproape la fel de greu. Dupã aceastã experienþã, expresia “iarna nu-i ca vara” începe sã capete tot mai mult sens. În Valea Jiului, cel puþin! Luiza ANDRONACHE
vadã cum rezolvã muncitorii sarcinile în plus, aºa încât sã aibã calificãrile necesare ºi timpul fizic sã le ducã pe rând la îndeplinire. „O calificare necesitã 700 de ore de practicã ºi nu poþi sã îi dai unui muncitor o sarcinã pentru care nu e calificat. Sunt ºi posturi, cum e spre exemplu, cel de semnalist la puþ,unde muncitorul trebuie sã fie prezent fizic doar la intrarea ºi ieºirea personalului din minã,iar între timp,poate face alte sarcini pentru care are calificare”, a mai spus Ileana Bodea. Controalele ITM se fac acum la toate unitãþile miniere ºi la final vor fi trase ºi concluziile, aºa încât oamenii, puþini cât au mai rãmas, sã nu aibã un stres în plus, prin fiºa postului. Diana MITRACHE
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 ianuarie 2012
Urmaºii dacilor au o stânã-muzeu ei care au rãmas pãstrãtorii tradiþiei vechilor daci, veniþi pe meleagurile strãbãtute de apa celor douã Jiuri, momârlanii, au acum o stânãmuzeu.
C
Cãsuþa veche ce a servit drept bordei unei familii din munte a fost coborâtã la poale, jos, în curtea bisericii momârlanilor, Sfânta Varvara – cea care poartã numele ocrotitoarei minerilor. Tradiþia, obiceiurile ºi viaþa grea a oamenilor locului a fost redatã aproape perfect într-o arhitecturã sãrãcãcioasã ºi, încã de la
poartã te întrebi cum au putut locui acolo oameni? Cãsuþa-stânã a fost cândva sus în munte, iar cei care au coborât-o au muncit câteva zile la asta. Nu a fost uºor, dar nici greu, cã toatã lumea ºi-a dorit asta. “Au numerotat fiecare bucatã de lemn, au luat-o pe sus, ºi de câteva ori s-o îmburdat, dar, cu voia bunului Dumnezeu, am montat-o ºi e ca în munte”, spune unul dintre muncitorii care au lucrat la amenajarea locaþiei. Casa e din lemn, bârne puternice, rezistente în timp. Are pridvor cu uºiþã ºi, ca sã ajungi înãuntru, trebuie sã te apleci, ca într-o plecãciune
înaintea lui Dumnezeu, cãci intrarea e joasã. Totul pare rupt din poveºti, iar pãrintele Octavian Pãtraºcu a þinut sã reconstituie inclusiv atmosfera vremurilor trecute. În cele douã încãperi sunt montate câte un pat, un leagãn în care stã acum o pãpuºicã îmbrãcatã în straie momârlãneºti ºi la cap e caierul. Acolo stãteau femeile ºi torceau lâna oilor. În cealaltã cãmãruþã e o masã acoperitã cu o bucatã de material brodatã ºi din interior nu lipsesc obiectele în care momârlanii îºi preparau hrana; ceaunul de mãmãligã ºi vasele în care fãceau brânza de oi. Momârlanii au fost mereu oameni gospodari, iar în stânamuzeu se regãsesc toate obiectele ce le foloseau ei pentru a-ºi creºte oile sus în munþi. De pe masã nu lipseºte opaiþul pe care îl aprindeau cu sãu de oaie, clopul pe care bãrbatul îl purta pe cap ºi care e fãcut din bucãþi de piele tãbãcite, ori dintr-o pãnurã specialã, sfeºnicele pentru lumânãri ºi fluierul, iar pe pereþi sunt icoane. Scaunele sunt din lemn cioplit ºi fiecare camerã are câte douã geamuri, micuþe. Pe jos e pãmânt bãtãtorit, iar pereþii sunt zugrãviþi cu piatrã de var, iar pe acoperiº sunt douã cruci de lemn. Tot în muzeul autentic sunt ºi costumele populare
tradiþionale expuse la loc de cinste, aºa cum ºi momârlanii le þineau, pentru zilele de sãrbãtoare. Administraþia de la Petroºani a vrut sã punã în valoare locul ºi sã-l facã cunoscut, pentru a atrage ºi turiºti. De la bugetul local au fost alocaþi banii pentru amenajarea terenului ºi imprejmuirea lui, suma fiind de aproximativ 60.000 de lei. Practic, orice nedeie sau tradiþionalele colinde ale piþãrãilor pornesc din curtea stânei-muzeu. Tocmai de aceea, în casã sunt expuse ºi steagurile înalte cu care flãcãii din satele de munte vestesc Crãciunul. Împodobite cu panglici, cu tricolor ºi ciucuri,pe prãjini lungi,steagurile sunt specifice locului, iar la ele lucrau feciorii care de Crãciun ieºeau cãlare ºi vesteau tuturor minunea Naºterii. Ciobanii au viaþa lor, singuratici în munþi, cu oile, lupii ºi
urºii, cãci Munþii Parâng ascund tot felul de astfel de vietãþi, iar stâna este adãpostul de toate greutãþile vieþii. Aici, singura alinare a ciobanilor a fost sute de ani cântecul fluierului. La nedeie în faþa muzeului Agapele momârlanilor vin în zilele de dupã Paºti, când oamenii muntelui sãrbãtoresc renaºterea naturii. În curtea muzeului, care se aflã în acelaºi loc cu biserica, se adunã sute de oameni. Tradiþia face ca mâncarea sã fie preparatã în vase moºtenite din moºi strãmoºi ºi la agapã toatã adunarea primeºte de mâncare pãsat, tocanã de oaie ºi varzã cãlitã. Astfel, stâna –muzeu devine un loc vizitat de oamenii care vor sã pãstreze tradiþia, iar strãinii care vin în zona Vãii Jiului sunt invitaþi sã vadã o parte din istoria vie a locului. Diana MITRACHE