Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 244
Cronica Vãii Jiului Joi, 1 noimbrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Lacrimi, lumânãri ºi flori
Locuitorii din Valea Jiului îºi pomenesc morþii oaptea de 1 noiembrie stã sub semnul luminii. Cu ocazia Luminaþiei, aºa cum este cunoscutã, în popor, Ziua Morþilor, un vechi obicei catolic pãstrat de sute de ani, cimitirele din Ardeal, Banat ºi Maramureº se transforma în oaze de luminã, datoritã sutelor de lumânãri aprinse în memoria celor trecuþi în eternitate.
N
>>> PAGINILE 6-7
Partidul dublei mãsuri?!
PP-DD criticã „ciocoii”, dar se înconjoarã de ei criticat dur „ciocoii” din USL sau PDL, dar i-a preluat pe unii dintre ei ºi chiar îi promoveazã pe listele electorale. Este vorba despre partidul lui Dan Diaconescu, PPDD, care oricum a început sã scadã în sondaje dupã telenovela Oltchim.
A
>>> PAGINA A 3-A
„Succesurile” PP-DD-istului Vochiþoiu ce se vrea senator ctualul ºef al PP-DD Hunedoara are un trecut zbuciumat atât în politicã, dar ºi în afara ei. Haralambie Vochiþoiu se vrea senator de Valea Jiului ºi promite marea cu sarea însã, nici o realizare nu-l recomandã ºi asta o spun mulþi fãrã sã greºeascã, credem noi.
A
>>> PAGINA A 3-A
Monica Iacob Ridzi rupe din PDL, pentru PP-DD artidul Poporului Dan Diaconescu se îngroaºã în Petroºani datoritã deputatului Monica Iacob Ridzi. Cei mai mulþi au devenit „Mov” dupã ce au fost în PDL ºi o datã cu trecerea în PP-DD a Monicãi Iacob Ridzi, care recunoaºte acum cã oamenii au urmat-o pentru cã cred în ea.
P
>>> PAGINA A 3-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012
Administrator evazionist
suplimentar ºi TVA). În cauzã se
dministratorului unei societãþi comerciale din Brad a intrat în vizorul oamenilor legii, dupã ce a fost prins cã în perioada septembrie 2010noiembrie 2011, a înregistrat în evidenþele contabile ale societãþii facturi de la mai multe societãþi comerciale, în valoare de 9.960.843 lei, pentru care nu a putut face dovada recepþiei bunurilor respective, a transportului acestora cât ºi a documentelor de transport.
A
Marius MITRACHE Mai mult, facturile nu erau completate conform reglementãrilor în vigoare, existând indicii cã respectivele docu-
mente sunt false. În urma cercetãrilor, s-a stabilit un prejudiciu în sumã de peste 4.745.500 lei, din care peste 3.000.000 lei debite (impozit pe profit
efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã prin evidenþierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bazã operaþiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaþiilor fiscale.
Anunþ de licitaþie onsiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã:
C
1. Licitaþie publicã pentru instituþiei din municipiul concesionarea terenului, în Petroºani, str. 1 Decembrie suprafaþã de 4,00 mp, situat în 1918, nr. 93. municipiul Petroºani, Piaþa Bunurile fac parte din domeAgroalimentarã Dacia , în vedniul privat al municipiului erea concesionãrii terenului afer- Petroºani. ent chioºcului; Ofertele se depun la sediul 2. Licitaþie publicã pentru instituþiei, biroul de registraturã, concesionarea terenului, în camera 5 sau 7. Relaþii, detalii, suprafaþã de 28,00 mp, situat în clarificãri, cât ºi documentaþia de municipiul Petroºani, str. atribuire, se pot obþine, pânã la Independenþei, în vederea condata de 20.11.2012, de la cesionãrii terenului aferent gara- Serviciul Public Administrarea jului; Domeniului Public ºi Privat din 3. Licitaþie publicã pentru cadrul Primãriei municipiului concesionarea terenului, în Petroºani, camera 41, telefon suprafaþã de 6,00 mp, situat în 0254-541220(1), int. 114. municipiul Petroºani, str. Gen. Vasile Milea, în vederea suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului. Vrei ca afacerea ta care îi cauþi! Ofertele se depun, întrsã fie cunoscutã? Casa de Culturã, Str. un exemplar, pânã în ziua de 22.11.2012, ora 9 ºi se Vrei sã te dezvolþi? 1 Decembrie 1918, vor deschide în ºedinþa pub Vrei sã-þi gãseºti nr. 100 licã din data de 22.11.2012, colaboratori serioºi de tel. 0374.906.687 ora 11, pentru primul caz, afaceri? e-mail: ora 13, pentru al doilea caz, ora 15 pentru al treilea caz, Vrei sã faci bani? cronicavj@gmail.com în sala de ºedinþe, la sediul Noi suntem partenerii pe
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) Dani 11:00 Culoarea fericirii 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Grupul Vouã (r) 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r) 0:30 Împãrãteasa de fier
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Viaþa în Africa (r) 12:00 Viaþa în Africa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Regãsirea 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Justiþia viitorului 0:30 Pro Motor (r) 1:00 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
19:30 20:30 morþii 22:15 23:15
Cireaºa de pe tort Cele 18 degete ale Trãsniþii Focus Monden
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ghetoul
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politicã 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012 Partidul dublei mãsuri?!
PP-DD criticã „ciocoii”, dar se înconjoarã de ei criticat dur „ciocoii” din USL sau PDL, dar i-a preluat pe unii dintre ei ºi chiar îi promoveazã pe listele electorale. Este vorba despre partidul lui Dan Diaconescu, PPDD, care oricum a început sã scadã în sondaje dupã telenovela Oltchim.
A
Carmen COSMAN PPDD este acuzat cã promoveazã „ciocoii” pe care Dan Diaconescu i-a înfierat luni în ºir pe toate posturile de televiziune. La nivelul judeþului Hunedoara, despre PPDD se spune în mediile politice cã a scos la înaintare, pentru alegerile din 9 decembrie, nume implicate în scandaluri de rãsunet, care ar putea avea efect de bumerang. ªi, în loc sã creascã în preferinþele electoratului, PPDD Hunedoara sar putea trezi votat de doar o mânã de oameni. De exemplu, pe Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa candideazã deputat-
ul independent Monica Iacob – Ridzi, proaspãt demisionarã din PDL, care nu o mai susþinea necondiþionat cum s-a întâmplat pânã acum. Monica Ridzi este judecatã pentru fapte de corupþie, despre care procurorii DNA spun cã ar fi fost comise pe vremea în care era ministrul al Tineretului ºi Sportului, iar prejudiciul calculat de anchetatori este de mai multe milioane de lei. Ridzi susþine cã, în cele din urmã, îºi va dovedi nevinovãþia, însã, cel puþin pentru moment rãmâne anatema procesului aflat la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi a acuzaþiilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formã calificatã sau fals intelectual. Tot printre candidaþii PPDD din judeþul Hunedoara se regãseºte un alt nume implicat într-un scandal de rãsunet, respectiv Marius Cristian Vladu,
fost PDL-ist notoriu tras pe linie moartã tot dupã niºte dezvãluiri legate de bani publici. În 2010, într-o înregistrare fãcutã publicã, Marius Cristian Vladu – director pe atunci la Termocentrala Mintia se lãuda cã a dat „un miliard ºi jumãtate” în campania electoralã. „Eu cred cã sunt sponsorul numãrul unu. Când spun sponsorul unu, spun cã am dat un miliard jumãtate în campania asta… Ai auzit bine? Pe româneºte. Nu dau de la mama, îmi creez niºte obligaþii. Cred cã toatã lumea înþelege, da? Din salariu eu nu pot, îmi este imposibil. Nu am de unde sã dau atâþia bani. Dar i-am spus omului aºa: Viorele, dacã veþi veni cu un candidat care sã
aibã ºanse reale, îþi dau cuvântul meu de onoare cã fac tot ce e omeneºte posibil sã-þi sprijin candidatul. Dar dacã veniþi cu unul gen… ºi vã jur cã aºa am spus – Constantinescu cu 3%, al dracu` sã fiu dacã-þi dau mai mulþi bani de afiºe, nu de bannere”, spunea Marius Cristian Vladu interlocutorilor sãi din PDL, în noaptea alegerilor pentru Colegiul 3, unde au fost alegeri parþiale. A existat suspiciunea cã s-a vorbit despre bani publici care au ajuns în conturile PDL; iar imediat dupã acest scandal Vladu a fost schimbat din funcþie, deºi acesta a susþinut cã donaþiile au fost fãcute legal, iar el este o „victimã” în acest caz. Nici candidatul la senat pe Colegiul Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu – care este ºi preºedintele PPDD Hunedoara – nu a fost ocolit de scandaluri rãsunãtoare, care au culminat cu excluderea lui din PSD, partid pe care l-a condus la nivelul organizaþiei municipale Petroºani.
„Succesurile” PP-DD-istului Vochiþoiu ce se vrea senator ctualul ºef al PP-DD Hunedoara are un trecut zbuciumat atât în politicã, dar ºi în afara ei. Haralambie Vochiþoiu se vrea senator de Valea Jiului ºi promite marea cu sarea însã, nici o realizare nu-l recomandã ºi asta o spun mulþi fãrã sã greºeascã, credem noi. Cronica Vãii Jiului vã aratã câteva promisiuni ale lui Vochiþoiu, promisiuni care au fost ca un balon de sãpun.
A
Gabriela RIZEA
P
romisiune neonoratã
În perioada când era preºedintele Organizaþiei Municipale a PSD
Petroºani, Haralambie Vochiþoiu a achiziþionat un bloc de locuinþe în localitatea Aninoasa din Valea Jiului. Chipurile, intenþiona sã-ºi mute sediul uneia dintre firmele pe care le controleazã dar ºi
sã amenajeze mai multe locuinþe sociale. A dat pe imobil puþin peste 50 de mii de lei, adicã echivalentul unei garsoniere poziþionatã într-o zonã perifericã din Petroºani, ºi l-a lãsat în paraginã. S-a ajuns pânã acolo încât conducerea Primãriei Aninoasa de la aceea vreme îl soma ºi ameninþa cu amenzi pe Vochiþoiu, cã dacã tot s-a angajat la cãruþã, trebuie sã se apuce de reabilitarea construcþiei. Aveau ºi un motiv întemeiat, blocul lui Vochiþoiu ameninþa vieþile
Monica Iacob Ridzi rupe din PDL, pentru PP-DD artidul Poporului Dan Diaconescu se îngroaºã în Petroºani datoritã deputatului Monica Iacob Ridzi. Cei mai mulþi au devenit „Mov” dupã ce au fost în PDL ºi o datã cu trecerea în PP-DD a Monicãi Iacob Ridzi, care recunoaºte acum cã oamenii au urmat-o pentru cã cred în ea.
P
Diana MITRACHE „Nu cred cã am un numãr exact al celor care au plecat cu mine. Oricum, cred cã sunt puþin peste 100 doar în Petroºani, dar sunt ºi la Petrila ºi la Aninoasa. Eu m-am înscris, de altfel, la Aninoasa în partid. Sunt oameni care au declarat
cã au venit odatã cu mine pentru cã am fãcut o echipã împreunã ºi am colaborat foarte bine, au încredere cã i-am sprijinit. Dar sunt ºi oameni care nu s-au implicat niciodatã în politicã ºi vin acum sã îmi acorde sprijinul”, a precizat Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului.
Cel mai sonor nume ºi ultimul intrat pe listele lui Dan Diaconescu este ºeful pieþei de la Petroºani, Sorin Pristavu, care recunoaºte cã a fãcut acest pas imediat dupã ce
localnicilor fiind într-o stare avansatã de degradare. Bineînþeles cã PP-DD-istul Vochiþoiu n-a fãcut nimic din ceea ce a promis. Imobilul achiziþionat de firma lui a fost în proprietatea EM Aninoasa, iar înainte de Revoluþie avea rol de cãmin de nefamiliºti. În urmã cu circa 12 ani Monica Iacob Ridzi a ales sã adere la „mov”. „Este o dorinþã a mea. Am ales acest partid ºi am plecat odatã cu Monica Iacob Ridzi, pentru cã o respect, am colaborat la multe proiecte ºi nu pot face altfel”, a menþionat ºi Sorin Pristavu, cel care pânã acum câteva zile era membru PDL. Totuºi, soþul Monicãi Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a rãmas în PDL ºi, din pãcate, este nevoit sã vadã cum soþia sa îi furã membrii.
clãdirea a fost pãrãsitã de mineri, iar dupã închiderea minei Aninoasa clãdirea a trecut în proprietatea Consiliului Local Aninoasa. Acesta este un motiv serios pentru mulþi dintre noi sã credem cã, dacã-l vom trimite în Parlamentul României, promisiunile fãcute vor rãmâne neono-
rate. Cum de altfel s-a întâmplat ºi în aceastã varã, când a promis locuitorilor Vãii Jiului o ieftinire a apei care încã nu s-a produs. Vochiþoiu poate invoca opoziþia „ciocoilor” de la Apa Serv, însã tocmai de aceea a fost votat consilier judeþean, pentru cã electorii au sperat cã îi poate determina sã ieftineascã apa. În ediþia viitoare vã vom arãta o altã nãzdrãvãnie a viitorului senator de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Tot în perioada când era pe „cai mari”, adicã ºef la PSD, Vochiþoiu a fost acuzat cã încerca ceva trafic de influenþã pentru o firmã a sa.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noimebrie 2012
H a l l o w e e n , n o a p t e a g r o a z e i î n Va l e a J i u l u i fost noaptea cea mai înfricoºãtoare în care vampirii au umblat printre noi, vârcolacii au ieºit la luminã, iar groaza a atins cote maxime… Nu, nu este vorba de apropierea Apocalipsei, ci de Noaptea de Halloween, pentru care copiii din Valea Jiului s-au pregãtit de câteva zile…
A
Luiza ANDRONACHE Ieri a fost ziua mãºtilor ºi a costumelor, apoi noaptea groazei. Copiii din Valea Jiului s-au pregãtit de câteva zile pentru ziua de Halloween ºi sau tot gândit ºi rãzgândit pânã când ºi-au ales cele mai frumoase, horror sau impresion-
abile costume… “ Eu sunt o micã vrãjitoare ºi am vrut sã fiu de speriat ca sã câºtig premiul pentru cel mai frumos costum”, a declarat o fetiþã. “ Eu cred cã Halloween-ul este o sãrbãtoare foarte importantã, în care nu trebuie sã fii timid, ci horror ”, a spus o altã fetiþã costumatã în vampir.
Florarii online, cu livrare la domiciliu în Petroºani in cauza grijilor cotidiene ºi a volumului mare de muncã pe care îl avem câteodatã ne aducem aminte în ultimul moment de o aniversare a unor persoane dragi sau o obligaþie pe care o avem de onorat ºi atunci alergam din stânga în dreapta pentru a achiziþiona un cadou ºi un buchet de flori chiar poate cu puþin inaite de închiderea magazinelor ºi a florãriilor.
D
Raul IRINOVICI
În ajutorul nostru, în ultima vreme ºi þinând
pasul cu tehnologia actualã, s-au deschis mai multe florarii online de unde putem cumpãra orice floare sau aranjament floral pe care îl putem vedea pe pagina respectivã de internet la preþuri care nu diferã cu mult de cele dintr-o florãrie obiºnuitã ºi fãrã comision
Agendã plinã... rogram stabilit pentru anul viitor. Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Hunedoara desfasoara in perioada 01 octombrie 2012 – 15 iulie 2013 mai multe proiecte locale de informare – educare în unitãþile ºcolare din judeþul Hunedoara: ªcoala deprinderilor sãnãtoase – proiect de informare-educare cu privire la consumul de alcool ºi tutun la elevii claselor a II – a”, „ªcoala deprinderilor sãnãtoase – proiect de informare-educare cu privire la consumul de alcool ºi tutun la elevii claselor a III a ºi a IV a” ºi „Poveºti cu final fericit – proiect de informare-educare cu privire la consumul de droguri ºi noi substanþe legale cu efecte psihoactive la elevii claselor a V – a ºi a VI-a”.a
P
Raul IRINOVICI Scopul proiectelor este prevenirea consumului de substanþe (alcool, tutun ºi droguri) prin formarea ºi promovarea unor abilitãþi de viaþã sãnãtoasã . Obiectivele propuse vizeazã dezvoltarea unei atitudini pozitive asupra vieþii sãnãtoase, dez-
voltarea abilitãþilor sociale (stima de sine, abilitatea de a face faþã presiunii grupului capacitate de luare a deciziilor ºi rezolvare a problemelor) cu ajutorul cãrora sã facã faþã tentaþiilor de a consuma substanþe interzise, informarea copiilor ºi pãrinþilor cu privire la con-
“ Eu sunt un schelet, iar la noapte vin dupã voi”, încheie ºi un bãieþel. Nu mi-e fricã, nu mi-e fricã de Bau –Bau….Aºa au cântat ºi pe aceste acorduri au ºi dansat copiii de la ªcoala Avram Stanca din Petroºani, ieri. Pe lângã asta, ei eu pregãtit ºi machete cu Cimitirul Central Petroºani, ca loc al groazei, dar ºi cu casa Familiei Adams. Au mâncat plãcinte de dovleac din bostani pe care tot ei i-au sculptat, iar învãþãtoarele ºi educatoare leau pregãtit ºi prãjituri cu brânzã ºi mere umplute cu ciocolatã. De altfel, cei mici au mai spus cã ºi acasã se vor costuma ºi întocmai obiceiului american, vor merge chiar cu …colinda prin vecini, fãcând paradã de înfãþiºarea lor.
ment important din viaþa celor dragi din cauza unei atenþii poate mici dar cu o mare însemnãtate sentimentalã. Tot ce trebuie sã facem este sã nu uitãm de zilele respective, în rest se ocupã internetul de absolut tot. de livrare la domiciliu. Astfel cã de acum înainte putem sta liniºtiþi ºi nu mai trebuie sã ne facem griji cã vor rata un eveni-
secinþele consumului de alcool ºi tutun, precum ºi dezvoltarea unor abilitãþi de comunicare eficientã între pãrinþi ºi copii. Beneficiarii direcþi ai proiectului sunt elevii claselor II- VI ºi pãrinþii acestora, care vor fi implicaþi în diferite activitãþi ãn cadrul acestui proiect . Pânã în prezent proiectul a fost implementat la o clasã a II-a din cadrul Liceului Tehnologic ” Ovid Densuºianu” Cãlan – Structura ºcoala generalã clasele I-VIII Cãlan, la o clasã a V-a ºi o clasã a VI-a de la ªcoala generalã ”I.G. Duca” din Petroºani. Activitãþile desfãºurate au avut un caracter interactiv, au fost adaptate nivelului de înþelegere specific grupului þintã ºi s-au folosit materiale didactice ºi audio-video.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noimebrie 2012
Companiile chineze, interesate de Complexul Energetic Hunedoara omplexul Energetic Hunedoara este interesant pentru companiile energetice din China, care ar vrea sã investeascã aici în România.
C
la Compania Energeticã Hunedoara, pentru extragerea a 4 milioane tone huila energeticã anual. Pentru aceste proiecte urmeazã sã fie realizate studii de fezabilitate, dar
Carmen COSMAN Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Rodin Traicu, a declarat cã China Guodian ºi-a manifestat interesul sã investeascã circa 700 de milioane de dolari în realizarea unui grup energetic de 400 MW la Mintia, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi într-un grup de 250 - 300 MW la Drobeta Turnu Severin. De asemenea, potrivit oficialului MEC, o altã
companie, China Coal Group, intenþioneazã sã investeascã circa 30 milioane de dolari în modernizarea exploatãrilor de
eprezentanþii Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), urmaºi ai lui Miron Cozma, cer o lege aºa cum au polonezii. Asta pentru a le garanta minerilor cã, dupã 2018, ei se vor putea pensiona ºi nu vor cãuta de lucru la bãtrâneþe.
R
Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Minere Valea Jiului spune cã miercuri a prezentat proiectul sãu prin care propune legiferarea dreptului de a ieºi la pensie dupã 2018, pentru câteva sute de angajaþi ai CNH. „Singura soluþie ºi unica este ca acest lucru sã fie legiferat în aºa fel încât toþi salariaþii sã fie menþinuþi în activitate dupã 2018. Mã refer aici la o lege specialã, pentru cã Polonia, când a fãcut restructurarea personalului ºi au avut astfel de probleme au trecut într-o lege specialã, în care, eventual, dacã nu ies la pensie, pot primi (angajaþii de la minele ce se închid), salariile lunare aferente activitãþii pe care au desfãºurat-o pe o
dministraþia din minerit va semna un protocol cu Ministerul Economiei ºi Comerþului pentru ca aproximativ 700 de mineri de la unitãþile aflate pe program de închidere sã poatã fi preluaþi de complexul energetic.
A
Carmen COSMAN
Urmaºii lui Cozma cer o lege pentru mineri
Diana MITRACHE
Aproape 700 de mineri se vor transfera de la minele închise în Complexul Energetic Hunedoara
perioadã de 3, 5 sau 7 ani de zile”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ.
Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani
Ministerul Economiei ºi Comerþului, aºa încât aceºtia sã fie preluaþi în viitorul Complex Energetic”, a
spun cã, din cei 2455 de oameni cu care se pleacã la drum pe Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, 600 – 700 de persoane vor avea nevoie de protecþie peste 6 ani, când se va finaliza programul de închidere a celor trei unitãþi miniere neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Iar pentru aceºtia trebuie nu numai gãsitã o soluþie legalã, ci ºi garantatã. „Pentru cei aproximativ 700 de oameni care nu vor avea îndeplinite condiþiile de pensionare în 2018, se va încerca sã se semneze un protocol cu
declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH Petroºani. De cei 700 de oameni va fi nevoie cu siguranþã, mai ales pentru experienþa lor, dar preluarea trebuie garantatã de un acord semnat de oficialii de la minister. Pe de altã parte, Societatea Naþionalã de Închideri de Mine este la un pas de a deveni funcþionalã. Cele 500.000 de lei, sumã care reprezintã capitalul social, urmeazã sã ajungã în conturile firmei, banii fiind viraþi de MEC.
Traicu spune cã investiþia pentru un MW instalat este, în medie, de un milion de dolari.
privire la cerinþele lor. Acestea se rezumã la 3 dintre problemele actuale ale minerilor. „Chiar azi (n.r 31 octombrie 2012), am conceput un material care va fi transmis Ministerul Muncii, Ministerului Economiei ºi Blocului Naþional Sindical, pentru ca 3 mari probleme sã fie rezolvate. Una se referã la Societatea de Închidere pe care o vrem sã funcþioneze ca ºi filialã a Complexului Energetic, asta eliminând din start probabilitatea ca salariaþii care nu ies la
treia problemã este legatã de prelungirea valabilitãþii condiþiilor deosebite la locul de muncã, care reprezintã o reducere a vârstei de pensionare a salariaþilor cu 3 luni pentru fiecare an muncit”, a mai adãugat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Toate acestea au fost transmise, miercuri 31 octombrie
Compania de gaze ºi-a dat acceptul Mai mult, reprezentanþii minerilor spun cã au notificat ministerele de resort ºi sindicaliºtii din întreaga þarã cu
pensie pânã în 2018 sã-ºi regãseascã un loc de muncã. Un alt punct este prelungirea Ordonanþei 116, dupã data de 1 ianuarie 2013, pentru societãþile din cadrul Ministerului Economiei – aici fiind vorba despre cele douã societãþi în care va fi împãrþitã CNH – care permite salariaþilor sã primeascã, pe lângã sumele compensatorii, o anumitã sumã de bani reprezentând ajutorul de ºomaj ºi venitul în completare pe o perioadã de 20 – 22 – 24 de luni, în funcþie de vechime. A
urnizorul de gaz metan din Valea Jiului este de acord cu prelungirea reþelei de distribuþie ºi în cartierul Colonie, o zonã mai sãracã a Petroºaniului. Compania de gaze nu va suporta însã investiþia.
F
De branºarea la reþeaua de gaz metan a cartierului Colonie-Petroºani se va ocupa municipalitatea. Edilii au vrut sã introducã gazul metan în cel mai mare cartier al municipiului în colaborare cu furnizorul ºi au cerut un studiu din partea acestuia pentru a
2018, cãtre factorii decizionali de la Bucureºti ºi liderii minerilor sperã sã aibã sorþi de reuºitã. În caz contrar, nu existã nicio reglementare legalã care sã le garanteze angajaþilor de la minele din Valea Jiului cã, dupã 2018 nu îºi vor cãuta de lucru, dupã o viaþã în subteran. vedea profitabilitatea. Compania a fãcut studiul ºi în urma lui a reieºit cã ar avea de câºtigat dacã ar face reþeaua de distribuþie, însã nu are bani pentru investiþie. „Studiul lor este favorabil ºi de introducerea gazului metan ne vom ocupa noi, Primãria Petroºani. De anul viitor vrem sã ducem gazul metan în Colonie dar ºi pe Maleia. Sunt proiecte finanþate din bugetul local pe care le vom realiza”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Ca ºi în restul localitãþii, municipalitatea va subvenþiona lucrãrile pânã la poarta consumatorului, iar de branºarea la reþea se va ocupa beneficiarul. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012
6 Actualitate oaptea de 1 noiembrie sta sub semnul luminii. Cu ocazia Luminaþiei, aºa cum este cunoscutã, în popor, Ziua Morþilor, un vechi obicei catolic pãstrat de sute de ani, cimitirele din Ardeal, Banat ºi Maramureº se transforma în oaze de luminã, datoritã sutelor de lumânãri aprinse în memoria celor trecuþi în eternitate.
N
Obiceiul a rãmas acelaºi de-a lungul timpului, începând cu pregãtirea mormintelor ºi pânã la pelerinajul pe care-l fac mii de oameni la cimitir. Chiar ºi cei care au plecat în alte locuri din þarã, de 1 noiembrie, vin la cimitir pentru a fi alãturi de cei dragi ºi împart pomanã mâncare ºi bãutura tuturor celor care trec prin dreptul mormintelor. Sãrbãtoarea morþilor este ºi un pretext ca
familiile sã se adune la mormintele celor dragi unde aduc flori ºi aprind lumânãri. De 1 noiembrie cimitirele din Valea Jiului devin locul de pelerinaj a mii de credincioºi, iar oamenii împart pomanã mâncare ºi bãutura tuturor celor care trec prin dreptul mormintelor. „M-am pregãtit toatã sãptãmâna. Am fãcut curat la mormântul soþului ºi al cumnatului, iar de Ziua Morþilor am adus
Actualitate 7
Lacrimi, lumânãri ºi flori
Locuitorii din Valea Jiului îºi pomenesc morþii flori ºi am aprins lumânãri, iar trecãtorilor le-am dau de pomanã cozonac ºi câte un pahar cu þuica sau vin”, afirma Dumitra Grigore. Oamenii considerã cã aduc o jertfã celor dispãruþi aducând flori la cimitir în seara zilei de 1 noiembrie ºi aprinzând lumânãri, iar mulþi merg în aceastã noapte ºi zeci de kilometri pânã la cimitir. În calendarul catolic, Luminaþia se numeºte Sãrbãtoarea tuturor sufletelor. Deºi, la origine, este o sãrbãtoare catolicã, occidentalã, a fost adoptatã ºi în Transilvania, indiferent de confesiunea religioasã a locuitorilor (ortodocºi, catolici sau protestanþi). În tradiþia ortodoxã, Luminaþia se înscrie în rândul sãrbãtorilor din vechiul cult al morþilor. Astfel, în ziua de 31 octombrie, oamenii merg la cimitir, unde curata mormintele celor dragi, iar în zilele de 1si 2 noiembrie, duc flori de obicei flori de sezon, precum crizantemele -, ºi se roagã pentru sufletele celor adormiþi. Potrivit legendelor populare, în noapte de 1 noiembrie, porþile Tãrâmului de Dincolo se deschid, iar cei decedaþi vin sã îi viziteze pe cei vii. Sãrbãtoarea nu are nimic lugubru, ziua de 1 noiembrie fiind, poate, singura zi din an în care oamenii glumesc în cimitir. Cu aceastã ocazie, bucuria reîntâlnirii cu sufletele rudelor trecute în Lumea de Dincolo depãºeºte tristeþea comemorãrii.
Î mpodobesc crucile
Localnicii din zona muntoasã a Vãii Jiului, cunoscuþi sub numele de momârlani, împodobesc crucile mormintelor cu flori ºi hartii colorate, aici fiind singurul loc din þarã unde se pãstreazã obiceiul împodobirii crucilor. În comunitãþile de momârlani se mai pãstreazã ºi obiceiul de a-ºi înmormânta neamurile în curtea casei pentru a dovedi cã pãmântul le aparþine, iar mormântul îl înconjoarã cu un gard metalic. „Pe timpuri oamenii îºi îngropau pãrinþii în curtea casei pentru a dovedi cã
pãmântul le aparþine. La noi crucile sunt mari, din lemn sau metal iar mormântul îl înconjuram cu un gard metalic ”, povesteºte un momârlan. asaltate de cerºetori.
in toatã þara, la Petroºani, cu flori
D
Mii de fire de flori au fost cultivate special pentru a fi vândute în aceste zile în pieþele Vãii Jiului. Luminaþia aduce profit celor ce cultivã crizanteme ºi asta o recunosc toþi, chiar dacã bat drum lung sã vinã pânã la Petroºani, pentru un obicei pãstrat aici de sute de ani. În zilele premergãtoare acestei sãrbãtori, în pieþe se dezvoltã o adevãratã industrie. De la zeci de kilometri, din judeþele vecine, vin oameni care sãdesc crizanteme special pentru a le aduce de 1 noiembrie la Petroºani, Vulcan, ori Lupeni. Ei spun cã meritã efortul ºi, dacã în alte pãrþi nu este un astfel de obicei, nu conteazã cã e lung drumul. „Vin din Vâlcea ºi nu e atât de departe. Ne
place ºi nouã aceastã sãrbãtoare ºi, dacã la noi nu se þine, venim pânã aici. Meritã ºi facem bani, chiar dacã acum a prins frigul ºi ne-a cam pãlit pe final cultura de crizanteme”, spune o femeie care vindea miercuri flori în piaþã la Petroºani. „Vin de la Gorj. M-am pregãtit special pentru ziua asta ºi ies ºi bani, de ce sã nu recunosc, cã altfel nu aº veni pânã aici. E o tradiþie localã ºi noi le aducem flori, cã aici e mai rece ºi se trec crizantemele mai repede ca la Gorj”, spune o altã femeie. ªi administraþia pieþelor face profit. În aceste zile, fiecare comerciant achitã câte o taxã pe parcelã din care îºi vinde marfa ºi bugetul pieþei creºte puþin în acest sezon unic în an. „Nici nu ºtiu exact câþi au venit. Sunt foarte mulþi, chiar mai mulþi ca anul trecut. ªi noi avem un profit din asta. Fiecare comerciant plãteºte o sumã de bani pentru fiecare spaþiu pe care îl ocupã. Noi am amenajat mai multe spaþii. Îi costã 10 pe zi, iar suma a fost stabilitã prin hotãrâre de
consiliu”, a menþionat Sorin Pristavu, administratorul pieþei. Nici cumpãrãtorii nu sunt puþini. Fiecare locuitor al Vãii Jiului ºtie cã nu poate trece 1 noiembrie fãrã sã ducã o floare la cimitir,ori sã aprindã o lumânare ºi, din toatã sãrãcia, cumpãrã câte ceva. „Nu sunt scumpe. Am gãsit cu un leu buchetul. Sunt ºi cu doi lei ºi cu 10 lei ghivecele. Fiecare dã cât are”, spune un cumpãrãtor. „Eu am luat mai puþine buchete. Nu-s nici ieftine, nici scumpe, noi suntem sãraci”, spune un alt
cumpãrãtor. Luminaþia e ziua în care toþi locuitorii Vãii Jiului se îndreaptã spre cimitir. Paralel cu aceastã activitate, însã, se dezvoltã o adevãratã industrie. Unii cultivã flori special pentru aceastã zi, iar profitabilitatea depinde de numãrul comercianþilor, dar oricum ea existã.
La Petroºani, poliþiºtii locali au fost mobilizaþi pentru a preîntâmpina incidentele iar cerºetorii vor fi lãsaþi sã primeascã de pomanã în afara cimitirelor. Încã de la primele ore ale dimineþii, la Petroºani sunt aºteptaþi sã soseascã sute de sãrmani din zona Gorjului dar ºi din restul localitãþilor Vãii Jiului. Oamenii vin ca în fiecare an pentru pomanã datã de localnici în ziua de 1 noiembrie. În Ardeal este un obicei ca în aceastã zi numitã ºi Ziua Morþilor sau Luminaþia sã se comemoreze cei trecuþi în nefiinþã ºi sã se dea de pomanã. Obiceiul catolic adoptat ºi de ortodocºi este þinut cu sfinþenie în toate localitãþile hunedorene. Numai cã localnicii s-au sãturat sã
fie deranjaþi când încercã sã se reculeagã la cãpãtâiul celor dragi ºi au cerut municipalitãþii sã nu-i mai lase pe cerºetori în cimitir, ceea ce s-a ºi întâmplat anul trecut. Mãsura este menþinutã ºi în acest an, iar cei care vor sã dea de pomanã o pot face la poarta cimitirelor. Potrivit ºefului Poliþiei Locale Petroºani, Dorel Neag, pe parcursul acestei zile vor fi mai multe echipe de poliþiºti care vor asigura liniºtea în zona cimitirelor. „Echipa mobilã
locali P oliþiºtii sunt în alertã Sute de cerºetori sunt aºteptaþi astãzi-joi sã ia cu asalt cimitirele din Valea Jiului.
a Poliþiei Locale Petroºani va patrula în zona cimitirelor pentru a nu exista incidente. De asemenea, vor fi ºi echipaje formate din poliºiºti locali ºi poliþiºti de la Poliþia Rutierã pentru a dirija circulaþia autoturismelor în zona cimitirelor”, precizeazã oficialul. De þinerea cerºetorilor la porþile cimitirelor se vor ocupa ºi administratorii acestora susþinuþi de poliþiºtii locali. „Este creºtineºte sã dai de pomanã în aceastã zi ºi s-a luat decizia sã li se permitã sã stea la poarta cimitirului. Oamenii s-au sãturat sã fie agasaþi din minut în minut, sã audã înjurãturi ºi cimitirul sã fie plin de gunoaie în urma lor. Cei care vor sã dea de pomanã o pot face la intrarea în cimitir, iar oamenii au fost mulþumiþi de acest lucru”, spune responsabilul Cimitirul Central Petroºani. Diana M ITRACHE Maximilian GÂNJU
Ziua Tuturor Sfinþilor / Ziua Morþilor a 1 noiembrie este Ziua Tuturor Sfinþilor, dedicatã, aºa cum îi spune numele, tuturor sfinþilor ºi mai ales celor fãrã zi în calendar. Sãrbãtoarea a aparþinut iniþial calendarului catolic, dar în Valea Jiului a fost adoptatã ºi de ortodocºi ºi protestanþi.
L
De fapt, ziua de 2 noiembrie ar fi dedicatã morþilor, tuturor morþilor, ºi celor fãrã mormânt cunoscut. Dar a devenit o tradiþie pomenirea morþilor atât în 1 noiembrie, cât ºi în 2 noiembrie, a tuturor morþilor, indiferent de religie. Ziua Morþilor adunã cãtre mormintele celor dragi oameni risipiþi în diferite pãrþi ale þãrii. „Lumina lumânãrilor aprinse la mormintele celor dragi – spune ªtefan Ciocan în Lumina lumânãrilor cãlãuzeºte calea sufletelor, http://ziduldacic - este menitã sã cãlãuzeascã sufletul în drumul spre veºnicie, lumina dumnezeiascã se revarsã prin flacãra lumânãrii. Pater Apolinar, cãlugãr
franciscan, explica semnificaþia “iluminaþiei” pentru Biserica Catolicã ºi creºtini, în general, ca fiind “o zi a aducerii aminte, a reculegerii ºi rugãciunii pentru sufletele celor dragi, care nu mai sunt printre noi. Lumânãrile aprinse în aceastã zi pe morminte vor lumina tot anul calea sufletelor, lumina dumnezeiascã se va pogorî asupra sufletelor morþilor, aducându-le pacea ºi odihna veºnicã”.” De ziua morþilor se curãþã ºi se împodobesc mormintele, se aprind lumânãri ºi se dã de pomanã pentru sufletul celor plecaþi dintre cei vii. Faptul cã la momârlani s-a pãstrat tradiþia îngropãrii morþilor în grãdina casei dã un aer aparte aces-
tei sãrbãtoriri, dar, totuºi, sunt multe persoane care au fost apropiate sau neamuri, pentru care se merge la cimitir. La fel ca în Sãptãmâna Mare de dinainte
de Paºti, de Ziua Tuturor Sfinþilor, - dupã cum afirmã Marius Mitrache, tot în, “De Ziua tuturor Sfinþilor, in Valea Jiului se împodobesc mormintele”, „localnicii din Valea Jiului, cunoscuþi sub numele de momârlani, care au ca obicei faptul cã îºi îngroapã morþii în curtea casei, împodobesc crucile mormintelor cu flori ºi hârtii colorate, aici fiind singurul loc din þarã unde se pãstreazã obiceiul împodobirii crucilor. Ei se adunã cu toata familia în curte ºi închinã un pahar de þuicã, din care toarnã puþin ºi deasupra pãmântului de pe mormânt, pentru ca aceia care nu mai sunt sã-l poatã primi pe lumea cealaltã.” Se poate remarca faptul cã Ziua Morþilor þinutã împreunã cu Ziua Tuturor Sfinþilor se integreazã, de fapt, credinþei cã sufletele morþilor pot circula libere de la Sâmedru, 26 octombrie, pânã la Sfântul Andrei, 30 noiembrie, ºi în felul acesta comunicarea cu sufletele celor plecaþi este mai înlesnitã. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012
6 Actualitate oaptea de 1 noiembrie sta sub semnul luminii. Cu ocazia Luminaþiei, aºa cum este cunoscutã, în popor, Ziua Morþilor, un vechi obicei catolic pãstrat de sute de ani, cimitirele din Ardeal, Banat ºi Maramureº se transforma în oaze de luminã, datoritã sutelor de lumânãri aprinse în memoria celor trecuþi în eternitate.
N
Obiceiul a rãmas acelaºi de-a lungul timpului, începând cu pregãtirea mormintelor ºi pânã la pelerinajul pe care-l fac mii de oameni la cimitir. Chiar ºi cei care au plecat în alte locuri din þarã, de 1 noiembrie, vin la cimitir pentru a fi alãturi de cei dragi ºi împart pomanã mâncare ºi bãutura tuturor celor care trec prin dreptul mormintelor. Sãrbãtoarea morþilor este ºi un pretext ca
familiile sã se adune la mormintele celor dragi unde aduc flori ºi aprind lumânãri. De 1 noiembrie cimitirele din Valea Jiului devin locul de pelerinaj a mii de credincioºi, iar oamenii împart pomanã mâncare ºi bãutura tuturor celor care trec prin dreptul mormintelor. „M-am pregãtit toatã sãptãmâna. Am fãcut curat la mormântul soþului ºi al cumnatului, iar de Ziua Morþilor am adus
Actualitate 7
Lacrimi, lumânãri ºi flori
Locuitorii din Valea Jiului îºi pomenesc morþii flori ºi am aprins lumânãri, iar trecãtorilor le-am dau de pomanã cozonac ºi câte un pahar cu þuica sau vin”, afirma Dumitra Grigore. Oamenii considerã cã aduc o jertfã celor dispãruþi aducând flori la cimitir în seara zilei de 1 noiembrie ºi aprinzând lumânãri, iar mulþi merg în aceastã noapte ºi zeci de kilometri pânã la cimitir. În calendarul catolic, Luminaþia se numeºte Sãrbãtoarea tuturor sufletelor. Deºi, la origine, este o sãrbãtoare catolicã, occidentalã, a fost adoptatã ºi în Transilvania, indiferent de confesiunea religioasã a locuitorilor (ortodocºi, catolici sau protestanþi). În tradiþia ortodoxã, Luminaþia se înscrie în rândul sãrbãtorilor din vechiul cult al morþilor. Astfel, în ziua de 31 octombrie, oamenii merg la cimitir, unde curata mormintele celor dragi, iar în zilele de 1si 2 noiembrie, duc flori de obicei flori de sezon, precum crizantemele -, ºi se roagã pentru sufletele celor adormiþi. Potrivit legendelor populare, în noapte de 1 noiembrie, porþile Tãrâmului de Dincolo se deschid, iar cei decedaþi vin sã îi viziteze pe cei vii. Sãrbãtoarea nu are nimic lugubru, ziua de 1 noiembrie fiind, poate, singura zi din an în care oamenii glumesc în cimitir. Cu aceastã ocazie, bucuria reîntâlnirii cu sufletele rudelor trecute în Lumea de Dincolo depãºeºte tristeþea comemorãrii.
Î mpodobesc crucile
Localnicii din zona muntoasã a Vãii Jiului, cunoscuþi sub numele de momârlani, împodobesc crucile mormintelor cu flori ºi hartii colorate, aici fiind singurul loc din þarã unde se pãstreazã obiceiul împodobirii crucilor. În comunitãþile de momârlani se mai pãstreazã ºi obiceiul de a-ºi înmormânta neamurile în curtea casei pentru a dovedi cã pãmântul le aparþine, iar mormântul îl înconjoarã cu un gard metalic. „Pe timpuri oamenii îºi îngropau pãrinþii în curtea casei pentru a dovedi cã
pãmântul le aparþine. La noi crucile sunt mari, din lemn sau metal iar mormântul îl înconjuram cu un gard metalic ”, povesteºte un momârlan. asaltate de cerºetori.
in toatã þara, la Petroºani, cu flori
D
Mii de fire de flori au fost cultivate special pentru a fi vândute în aceste zile în pieþele Vãii Jiului. Luminaþia aduce profit celor ce cultivã crizanteme ºi asta o recunosc toþi, chiar dacã bat drum lung sã vinã pânã la Petroºani, pentru un obicei pãstrat aici de sute de ani. În zilele premergãtoare acestei sãrbãtori, în pieþe se dezvoltã o adevãratã industrie. De la zeci de kilometri, din judeþele vecine, vin oameni care sãdesc crizanteme special pentru a le aduce de 1 noiembrie la Petroºani, Vulcan, ori Lupeni. Ei spun cã meritã efortul ºi, dacã în alte pãrþi nu este un astfel de obicei, nu conteazã cã e lung drumul. „Vin din Vâlcea ºi nu e atât de departe. Ne
place ºi nouã aceastã sãrbãtoare ºi, dacã la noi nu se þine, venim pânã aici. Meritã ºi facem bani, chiar dacã acum a prins frigul ºi ne-a cam pãlit pe final cultura de crizanteme”, spune o femeie care vindea miercuri flori în piaþã la Petroºani. „Vin de la Gorj. M-am pregãtit special pentru ziua asta ºi ies ºi bani, de ce sã nu recunosc, cã altfel nu aº veni pânã aici. E o tradiþie localã ºi noi le aducem flori, cã aici e mai rece ºi se trec crizantemele mai repede ca la Gorj”, spune o altã femeie. ªi administraþia pieþelor face profit. În aceste zile, fiecare comerciant achitã câte o taxã pe parcelã din care îºi vinde marfa ºi bugetul pieþei creºte puþin în acest sezon unic în an. „Nici nu ºtiu exact câþi au venit. Sunt foarte mulþi, chiar mai mulþi ca anul trecut. ªi noi avem un profit din asta. Fiecare comerciant plãteºte o sumã de bani pentru fiecare spaþiu pe care îl ocupã. Noi am amenajat mai multe spaþii. Îi costã 10 pe zi, iar suma a fost stabilitã prin hotãrâre de
consiliu”, a menþionat Sorin Pristavu, administratorul pieþei. Nici cumpãrãtorii nu sunt puþini. Fiecare locuitor al Vãii Jiului ºtie cã nu poate trece 1 noiembrie fãrã sã ducã o floare la cimitir,ori sã aprindã o lumânare ºi, din toatã sãrãcia, cumpãrã câte ceva. „Nu sunt scumpe. Am gãsit cu un leu buchetul. Sunt ºi cu doi lei ºi cu 10 lei ghivecele. Fiecare dã cât are”, spune un cumpãrãtor. „Eu am luat mai puþine buchete. Nu-s nici ieftine, nici scumpe, noi suntem sãraci”, spune un alt
cumpãrãtor. Luminaþia e ziua în care toþi locuitorii Vãii Jiului se îndreaptã spre cimitir. Paralel cu aceastã activitate, însã, se dezvoltã o adevãratã industrie. Unii cultivã flori special pentru aceastã zi, iar profitabilitatea depinde de numãrul comercianþilor, dar oricum ea existã.
La Petroºani, poliþiºtii locali au fost mobilizaþi pentru a preîntâmpina incidentele iar cerºetorii vor fi lãsaþi sã primeascã de pomanã în afara cimitirelor. Încã de la primele ore ale dimineþii, la Petroºani sunt aºteptaþi sã soseascã sute de sãrmani din zona Gorjului dar ºi din restul localitãþilor Vãii Jiului. Oamenii vin ca în fiecare an pentru pomanã datã de localnici în ziua de 1 noiembrie. În Ardeal este un obicei ca în aceastã zi numitã ºi Ziua Morþilor sau Luminaþia sã se comemoreze cei trecuþi în nefiinþã ºi sã se dea de pomanã. Obiceiul catolic adoptat ºi de ortodocºi este þinut cu sfinþenie în toate localitãþile hunedorene. Numai cã localnicii s-au sãturat sã
fie deranjaþi când încercã sã se reculeagã la cãpãtâiul celor dragi ºi au cerut municipalitãþii sã nu-i mai lase pe cerºetori în cimitir, ceea ce s-a ºi întâmplat anul trecut. Mãsura este menþinutã ºi în acest an, iar cei care vor sã dea de pomanã o pot face la poarta cimitirelor. Potrivit ºefului Poliþiei Locale Petroºani, Dorel Neag, pe parcursul acestei zile vor fi mai multe echipe de poliþiºti care vor asigura liniºtea în zona cimitirelor. „Echipa mobilã
locali P oliþiºtii sunt în alertã Sute de cerºetori sunt aºteptaþi astãzi-joi sã ia cu asalt cimitirele din Valea Jiului.
a Poliþiei Locale Petroºani va patrula în zona cimitirelor pentru a nu exista incidente. De asemenea, vor fi ºi echipaje formate din poliºiºti locali ºi poliþiºti de la Poliþia Rutierã pentru a dirija circulaþia autoturismelor în zona cimitirelor”, precizeazã oficialul. De þinerea cerºetorilor la porþile cimitirelor se vor ocupa ºi administratorii acestora susþinuþi de poliþiºtii locali. „Este creºtineºte sã dai de pomanã în aceastã zi ºi s-a luat decizia sã li se permitã sã stea la poarta cimitirului. Oamenii s-au sãturat sã fie agasaþi din minut în minut, sã audã înjurãturi ºi cimitirul sã fie plin de gunoaie în urma lor. Cei care vor sã dea de pomanã o pot face la intrarea în cimitir, iar oamenii au fost mulþumiþi de acest lucru”, spune responsabilul Cimitirul Central Petroºani. Diana M ITRACHE Maximilian GÂNJU
Ziua Tuturor Sfinþilor / Ziua Morþilor a 1 noiembrie este Ziua Tuturor Sfinþilor, dedicatã, aºa cum îi spune numele, tuturor sfinþilor ºi mai ales celor fãrã zi în calendar. Sãrbãtoarea a aparþinut iniþial calendarului catolic, dar în Valea Jiului a fost adoptatã ºi de ortodocºi ºi protestanþi.
L
De fapt, ziua de 2 noiembrie ar fi dedicatã morþilor, tuturor morþilor, ºi celor fãrã mormânt cunoscut. Dar a devenit o tradiþie pomenirea morþilor atât în 1 noiembrie, cât ºi în 2 noiembrie, a tuturor morþilor, indiferent de religie. Ziua Morþilor adunã cãtre mormintele celor dragi oameni risipiþi în diferite pãrþi ale þãrii. „Lumina lumânãrilor aprinse la mormintele celor dragi – spune ªtefan Ciocan în Lumina lumânãrilor cãlãuzeºte calea sufletelor, http://ziduldacic - este menitã sã cãlãuzeascã sufletul în drumul spre veºnicie, lumina dumnezeiascã se revarsã prin flacãra lumânãrii. Pater Apolinar, cãlugãr
franciscan, explica semnificaþia “iluminaþiei” pentru Biserica Catolicã ºi creºtini, în general, ca fiind “o zi a aducerii aminte, a reculegerii ºi rugãciunii pentru sufletele celor dragi, care nu mai sunt printre noi. Lumânãrile aprinse în aceastã zi pe morminte vor lumina tot anul calea sufletelor, lumina dumnezeiascã se va pogorî asupra sufletelor morþilor, aducându-le pacea ºi odihna veºnicã”.” De ziua morþilor se curãþã ºi se împodobesc mormintele, se aprind lumânãri ºi se dã de pomanã pentru sufletul celor plecaþi dintre cei vii. Faptul cã la momârlani s-a pãstrat tradiþia îngropãrii morþilor în grãdina casei dã un aer aparte aces-
tei sãrbãtoriri, dar, totuºi, sunt multe persoane care au fost apropiate sau neamuri, pentru care se merge la cimitir. La fel ca în Sãptãmâna Mare de dinainte
de Paºti, de Ziua Tuturor Sfinþilor, - dupã cum afirmã Marius Mitrache, tot în, “De Ziua tuturor Sfinþilor, in Valea Jiului se împodobesc mormintele”, „localnicii din Valea Jiului, cunoscuþi sub numele de momârlani, care au ca obicei faptul cã îºi îngroapã morþii în curtea casei, împodobesc crucile mormintelor cu flori ºi hârtii colorate, aici fiind singurul loc din þarã unde se pãstreazã obiceiul împodobirii crucilor. Ei se adunã cu toata familia în curte ºi închinã un pahar de þuicã, din care toarnã puþin ºi deasupra pãmântului de pe mormânt, pentru ca aceia care nu mai sunt sã-l poatã primi pe lumea cealaltã.” Se poate remarca faptul cã Ziua Morþilor þinutã împreunã cu Ziua Tuturor Sfinþilor se integreazã, de fapt, credinþei cã sufletele morþilor pot circula libere de la Sâmedru, 26 octombrie, pânã la Sfântul Andrei, 30 noiembrie, ºi în felul acesta comunicarea cu sufletele celor plecaþi este mai înlesnitã. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012
8 Actualitate ermenul de depunere a candidaturilor la Biroul Electoral Judeþean pentru alegerile din data de 9 decembrie a expirat. În judeþul Hunedoara 50 de oameni politici îºi doresc sã prindã un loc în Camera Deputaþilor sau în Senat.
T
Iatã pe cine puteþi vota
Lista finalã a celor care vã cer votul în 9 decembrie PRM – Virgil Sicoe
C
Vã prezentãm lista completã a celor care intrã în cursa electoralã, precum ºi partidul, uniunea sau alianþa poltiicã din care fac parte.
S ENAT
Colegiul nr. 1 – Valea Jiului Uniunea Social Liberalã (USL) – Vasile Cosmin Nicula Alianþa România Dreaptã (ARD) – Florin Mârza UDMR – Iosif Andras PP- DD – Haralambie Vochiþoiu PRM – Mircea Marian Rãdoi Colegiul nr. 2 – Brad – Orãºtie – Simeria
USL - Dorin Pãran ARD – Dorin Oliviu Gligor UDMR - Attila Levente Kocsis PP-DD – Cristian Marius Vladu PRM – Cornel Poenar Colegiul nr. 3 – Deva –
Hunedoara – Cãlan – Haþeg USL – Mariana Câmpeanu ARD – Marieta Ilcu Rãileanu UDMR – Ferdinand Zoltan Pogocsan PP-DD – Iulian Harabagiu
Refuzã ceea ce li se oferã
Adãpostul pentru oamenii strãzii va fi mutat în «casã nouã» amenii strãzii nu renunþa sã îºi ducã veacul sub þevile de termoficare, asta în condiþiile în care municipalitatea de la Petroºani le oferã un adãpost pe timpul nopþii. În scurt timp, locaþia vechiului centru va fi mutatã în sediul fostului Comisariat.
O
Temperaturile au scãzut considerabil în ultimele zile în Valea Jiului. Astfel, adãpostul pentru persoanele fãrã adãpost este deschis acestor categorii de oameni. Deja au fost înregistrate ºi primele cereri în acest sens. «Chiar ºi asearã a fost o persoanã care a beneficiat de servicile adãpostului pe care noi îl punem la dispoziþie, capacitatea este de cinci locuri. Am avut ºi perioade anul trecut când datoritã temperaturilor foarte scãzute am ocupat toate locurile disponibile.
Acum se pare cã deja au început sã existe cereri ºi deja o persoanã s-a adresat poliþiei locale pentru a fi adãpostit acolo. Ei vin singuri la noi dar s-a întâmplat ca ºi poliþia localã dupã ce a controlat documentele anumitor persoane ºi vãzând cã nu au adãpost i-au condus cãtre cetrul nostru”, declarã Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Sunt însã ºi persoane pentru care þevile de termoficare este adãpostul,
iar aceºtia nu renunþa la aburii calzi în favoarea unui pat cald. Aceasta este una dintre situaþiile cu care se confruntã reprezentanþii administraþiei locale. « Sunt foarte multe cazuri în care ei nu vor sã vinã la adãpost pentru cã ei cred cã-ºi pierd locul pe care îl au ocupat pe þeavã ºi atunci dimineaþa de multe ori se întorc tot acolo sã vadã dacã nu cumva a venit altcineva în locul lor. Sunt o mulþime de persoane pe care nu-i putem dezlipii de locul lor de pe þeava de termoficare”, mai precizeazã sursa citatã.
AMERA DEPUTAÞILOR
Colegiul nr. 1 Brad – Valea Mureºului USL – Laurenþiu Nistor ARD – Tiberiu Mircea Borca UDMR – ªtefan Ioan Dezmeri PP-DD – Daniel Ovidiu Draia PRM – Ion Poenar Colegiul nr. 2 Orãºtie – Simeria – Geoagiu USL – Natalia Elena Intotero ARD – Iosif Blaga UDMR – Istvan Ferenczi PP-DD - Ionel Andronie PRM – Alin Arioni Colegiul nr.3 Haþeg – Cãlan – Þinutul Pãdurenilor USL – Dan Radu Ruºanu ARD – Adrian Popa UDMR – Zoltan Kofity PP-DD – Ion Tirinescu PRM – Mariana Anghel
Dacã pânã acum acestor persoane li se ofereau doar câteva locuri, în cel mult douã sãptãmâni, locaþia adãpostului va fi mutatã. «O sã mutãm adãpostul în noua locaþie a Poliþiei Locale respectiv pe Strada Constructorului Nr.14, acum locaþia este în ultimele reparaþii, mai avem de executat ultimele lucrãri aici condiþiile sunt mult mai propice, adicã avem deja douã încãperi ºi putem sã cazãm separat femeile de bãrbaþi, au baiei dotatã cu chiuvetã, wc. Conditile vor fi mult mai bune în noua locaþie. Preconizam cã într-o sãptãmânã, douã deja sã devinã funcþional. Va fi la parterul clãdirii unde va fi ºi poliþia localã ºi centrul de monitorizare”, a conchis Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Angajaþii Poliþiei Comunitare din Petroºani ºi ai municipalitãþii cauta oameni ai strãzii care ar putea fi afectaþi de temperaturile scãzute de afarã. Persoanele fãrã adãpost sunt luate de pe strãzi ºi duse la centrul special amenajat. Raul IRINOVICI
Colegiul nr. 4 – Lupeni – Vulcan – Uricani USL – Cornel Cristian Resmeriþã ARD – Constantin Auricã Brânduºe UDMR – David Bendekfi PP-DD – Radu Napãu Stoica PRM – Dorel ªchiopu Colegiul nr. 5 Petroºani – Petrila – Aninoasa USL – Ioan D. Rus ARD – Alexandru Lãutaru UDMR – Imre Baboczi PP-DD – Monica Maria Iacob Ridzi PRM – Emanuel Andronache Colegiul nr. 6 Deva – Cârjiþi USL – Radu Bogdan Þîmpãu ARD – Mircia Muntean UDMR – Grigorie Burjan PP-DD – Marian Muntean PRM – Tudor Ionescu Colegiul nr. 7 Hunedoara USL – Eleonora Carmen Hãrãu ARD – Nicuºor ªtefan UDMR – Aranka Takacs PP-DD – Robert Muzsic PRM – Velu Cãluºer Car men COSMAN COSMAN
Fãceau aprovizionarea cu cauciucuri de iarnã furate din Stuttgart omânia s-a dovedit prea micã pentru ambiþiile unei bande de hoþi specializaþi in furtul de cauciucuri, care au ajuns sã opereze direct Stuttgart. Doi dintre hoþi sunt din Lupeni, iar unul din Hunedoara.
R
Poliþiºtii au filat grupul infracþional timp de mai mult timp ºi i-au luat ca din oalã pe hoþii care credeau cã acþioneazã „în liniºte”. ªeful bandei era tot un român, în vârstã de 44 de ani, care locuieste în Stuttgart, iar acesta ºi-a construit în timp o adevãratã reþea de infractori, dintre care cel puþin cinci cu domiciliul în România. Aceºtia sunt suspectaþi de a fi sustras roþi ºi cauciucuri de maºini din Stuttgart, Boblingen, Remseck ºi Fellbach,
valoarea furturilor fiind de câteva mii de euro. În urma uneia cþiuni a poliþiºtilor, ºase oameni au fost reþinuþi, inclusiv presupusul ºef al bandei, iar în apropierea locuinþei acestuia a fost identificat un depozit cu 140 de cauciucuri, majoritatea sustrase din zona Stuttgart, dupa cum s-a stabilit in cursul anchetei. Potrivit poliþiºtilor germani, trei dintre hoþii reþinuþi au domiciliul în judeþul Hunedoara, doi din Lupeni ºi unul din municipiul Hunedoara. Suspecþii au fost reþinuþi de anchetatori ºi se aflã în arest preventiv. Car men COSMAN
Actualitate 9
ai mulþi politicieni din Valea Jiului au venit, miercuri, la întâlnirea cu pensionarii. Pe de o parte, cei înscriºi în Liga Pensionarilor Mineri Valea Jiului ºi-au spus pãsurile ºi au venit cu gândul cã cineva îi ascultã, iar politicienii au venit cu planuri de viitor.
M
Foºtii mineri ajunºi acum la pensie spun cã au venit la o astfel de întâlnire pentru cã au probleme. Nu sunt mulþumiþi cã, dupã o viaþã în care au muncit la minã, au ajuns sã îºi drãmuiascã bruma de bani pentru facturi, medicamente, drumuri la oficiile de pensii ºi la medici. Ei le-au cerut sprijin politicienilor veniþi la întâlnire. „Vrem sã aflãm de ce e scumpã apa, de ce plãtim impozit pe bonurile de cãrbuni sau la subvenþia energiei electrice ºi vrem sã vedem cu ce propuneri vin ei, cã tot sunt alegeri în curând”, a declarat un
Politicienii au venit la pensionarii mineri pensionar. „Le mulþumim cã vin aici sã ne asculte. Sunt candidaþi care pot face ceva pentru noi. Îi primim cu plãcere ºi ºtiu sigur cã pensionarii ºtiu ce au de fãcut. Fiecare, în urna de vot, faþã în faþã cu propria conºtiinþã, va vota aºa cum crede. Nu facem nicio indicaþie politicã”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.
Pe de altã parte, însã, politicienii au venit sã le prezinte ce au fãcut, ori sã le promitã noi iniþiative pe viitor. Asta cã tot e campanie electoralã. „Oamenii au probleme,pe care le cunosc de 4 ani de când sunt eu deputat. Unele au fost rezolvate, altele nu. Cel puþin putem sã-i ascultãm ºi sã îi sfãtuim ce au de fãcut. Unii sunt bolnavi, iar noi cãutãm sã le facem cumva un bine”, a declarat Cristian Resmeriþã,
deputat PSD. „Cei care au ieºit la pensie de la minã putem face foarte multe. Sã le asigurãm o viaþã liniºtitã, în primul rând. Le-am prezentat la aceastã întâlnire cã mi se pare absolut aberant ca acestor oameni sã li se ia niºte facilitãþi consfinþite prin lege. Principala mãsurã pe care azi am propus-o este ca, printr-o lege clarã, pe care o vom promova, împreunã cu doamna deputat Monica Iacob Ridzi, în
legislativ, sã li se treacã aceste drepturi la Ministerul Muncii ºi, niciodatã, nimeni, sã nu le mai poatã lua. Apoi mai este ºi problema punctului de pensie, neactualizat de 3 ani încoace, iar asta le-a fãcut rãu oamenilor”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara. „Am vorbit cu mulþi la biroul parlamentar, iar ei m-au rugat sã fac câteva interpelãri la ministrul Mariana Câmpeanu. Azi am venit sã le prezint cele 4 interpelãri pe care le-am fãcut ºi rãspunsurile pe care le-am primit. Fie cã vorbim de recalcularea pensiilor, sau de neimpozitarea ajutoarelor pe care le primesc din subvenþii de stat, care în mod normal nu ar trebui impozitate. Sunt probleme cu care pensionarii se confruntã ºi care au fost permanent în preocuparea mea. Vreau sã îi pot sprijini ºi pe viitor”, a mai adãugat ºi Monica Iacob Ridzi, deputat. ªedinþa a durat câteva ore, timp în care politicienii au aflat ce pot face aleºii pentru ei, în timp ce oamenii politici locali au aflat care le sunt doleanþele oamenilor. Diana MITRACHE
Aeroport lângã Deva
CJ Hunedoara vrea sã construiascã un aeroport la Sãuleºti ircea Ioan Molot vrea M aeroport la Deva. De nenumãrate ori s-a luat în discuþie construirea unui aeroport la Sãuleºti, lângã Deva, însã acum acest subiect a fost reluat la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara. În momentul de faþã, la Sãuleºti, funcþioneazã un aerodrom al Aeroclubului României. Existã însã mici probleme în ceea ce priveºte construirea acestui aeroport. Mircea Ioan Molot a declarat cã principala problemã care trebuie rezolvatã, în acest caz, este statutul terenurilor ce ar putea fi ocupate de pistã ºi de clãdirile aeroportului. În prezent, Consiliul Judeþean Hunedoara este proprietar pe numai 30 de hectare din cele cel puþin 100 de hectare care ar fi necesare pentru punerea în practicã a proiectului. Ignoraþi de fosta administraþie a oraºului Simeriei, locuitori din satele aparþinãtoare au cerut ca noul primar sã-i ajute sã-ºi recupereze în instanþã suprafeþele deþinute.
‘Din pãcate, sunt mai multe opreliºti majore. Dacã oamenii îºi vor primi terenurile acolo vor trebui despãgubiþi. Problema trebuie însã rezolvatã pentru ca sã ºtim, ºi noi, cu cine vorbim’, a afirmat preºedintele CJ Hunedoara, menþionând cã localitatea Sãuleºti este singura din judeþul
Hunedoara care se preteazã la construirea unui aeroport. În ceea ce priveºte modalitãþile de realizare ale proiectului, ºeful CJ Hunedoara nu a exclus posibilitatea construirii aeroportului în baza unui parteneriat public-privat, din care sã facã parte ºi Ministerul Transporturilor, ca proprietar al aerodromului de la Sãuleºti ºi al unei suprafeþe de teren. Situaþia terenurilor aflate pe raza aeroportului de la Sãuleºti i-a adus în pragul disperãrii pe mai mulþi cetãþeni din Simeria, care susþin cã sunt proprietarii acestora. În urma unei întâlniri avute cu edilul oraºului, Emil Risteiu, aceºtia i-au solicitat primarului sprijinul pentru lãmurirea situaþiei.
este 100 de persoane revendica terenuri în zona aeroportului Sãuleºti
P
De aproape 20 de ani sãtenii din Sântandrei ºi Sãuleºti încearcã sã convingã autoritãþile cã sunt proprietarii unei suprafeþe de teren de circa 80 de hectare care, la aceastã datã, este în custodia Aeroclubului de la Sãuleºti. Sãtenii acuzã vechea administraþie de rea-credintasi spera ca noul primar sã descâlceascã iþele unei poveºti al cãrui final treneazã de mai bine de ºase ani. O delegaþie formatã din 18 persoane a avut ieri o întâlnire cu edilul oraºului Simeria, Emil Risteiu, în vederea clarificãrii situaþiei
privind terenurile aflate la aceastã datã în folosinþã Aeroclubului din Sãuleºti. Aceºtia susþin cã vechea administraþie nu a þinut cont de situaþia juridicã realã a terenurilor, deposedându-i de un bun ce le aparþinea. La finalul întâlnirii, edilul oraºului Simeria, Emil Risteiu a propus o nouã rundã de discuþii în care oamenilor le va fi prezentat rãspunsul administraþiei publice locale cãtre instanþã de judecatã. “Pânã în data de 19 octombrie vom reformula rãspunsul administraþiei cãtre instanþã de judecatasi vã vom informa care este acesta”, a conchis primarul
Emil Risteiu. Ideea construirii unui aeroport la Sãuleºti a luat fiinþã în urmã cu trei ani. Studiul de fezabilitate realizat atunci estimând cã realizarea proiectului va costa 90 de milioane de euro. Studiul, realizat de o firmã italianã, prevedea ca aeroportul sã aibã o pistã în lungime de 2.000 de metri, ce ar fi permis aterizarea ºi decolarea unor avioane de tipul Airbus. La acea vreme se discuta chiar de gãsirea unui investitor privat care ar fi urmat sã finanþeze proiectul, el urând sã-ºi recupereze banii din taxele percepute în aeroport. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012
8 Actualitate ermenul de depunere a candidaturilor la Biroul Electoral Judeþean pentru alegerile din data de 9 decembrie a expirat. În judeþul Hunedoara 50 de oameni politici îºi doresc sã prindã un loc în Camera Deputaþilor sau în Senat.
T
Iatã pe cine puteþi vota
Lista finalã a celor care vã cer votul în 9 decembrie PRM – Virgil Sicoe
C
Vã prezentãm lista completã a celor care intrã în cursa electoralã, precum ºi partidul, uniunea sau alianþa poltiicã din care fac parte.
S ENAT
Colegiul nr. 1 – Valea Jiului Uniunea Social Liberalã (USL) – Vasile Cosmin Nicula Alianþa România Dreaptã (ARD) – Florin Mârza UDMR – Iosif Andras PP- DD – Haralambie Vochiþoiu PRM – Mircea Marian Rãdoi Colegiul nr. 2 – Brad – Orãºtie – Simeria
USL - Dorin Pãran ARD – Dorin Oliviu Gligor UDMR - Attila Levente Kocsis PP-DD – Cristian Marius Vladu PRM – Cornel Poenar Colegiul nr. 3 – Deva –
Hunedoara – Cãlan – Haþeg USL – Mariana Câmpeanu ARD – Marieta Ilcu Rãileanu UDMR – Ferdinand Zoltan Pogocsan PP-DD – Iulian Harabagiu
Refuzã ceea ce li se oferã
Adãpostul pentru oamenii strãzii va fi mutat în «casã nouã» amenii strãzii nu renunþa sã îºi ducã veacul sub þevile de termoficare, asta în condiþiile în care municipalitatea de la Petroºani le oferã un adãpost pe timpul nopþii. În scurt timp, locaþia vechiului centru va fi mutatã în sediul fostului Comisariat.
O
Temperaturile au scãzut considerabil în ultimele zile în Valea Jiului. Astfel, adãpostul pentru persoanele fãrã adãpost este deschis acestor categorii de oameni. Deja au fost înregistrate ºi primele cereri în acest sens. «Chiar ºi asearã a fost o persoanã care a beneficiat de servicile adãpostului pe care noi îl punem la dispoziþie, capacitatea este de cinci locuri. Am avut ºi perioade anul trecut când datoritã temperaturilor foarte scãzute am ocupat toate locurile disponibile.
Acum se pare cã deja au început sã existe cereri ºi deja o persoanã s-a adresat poliþiei locale pentru a fi adãpostit acolo. Ei vin singuri la noi dar s-a întâmplat ca ºi poliþia localã dupã ce a controlat documentele anumitor persoane ºi vãzând cã nu au adãpost i-au condus cãtre cetrul nostru”, declarã Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Sunt însã ºi persoane pentru care þevile de termoficare este adãpostul,
iar aceºtia nu renunþa la aburii calzi în favoarea unui pat cald. Aceasta este una dintre situaþiile cu care se confruntã reprezentanþii administraþiei locale. « Sunt foarte multe cazuri în care ei nu vor sã vinã la adãpost pentru cã ei cred cã-ºi pierd locul pe care îl au ocupat pe þeavã ºi atunci dimineaþa de multe ori se întorc tot acolo sã vadã dacã nu cumva a venit altcineva în locul lor. Sunt o mulþime de persoane pe care nu-i putem dezlipii de locul lor de pe þeava de termoficare”, mai precizeazã sursa citatã.
AMERA DEPUTAÞILOR
Colegiul nr. 1 Brad – Valea Mureºului USL – Laurenþiu Nistor ARD – Tiberiu Mircea Borca UDMR – ªtefan Ioan Dezmeri PP-DD – Daniel Ovidiu Draia PRM – Ion Poenar Colegiul nr. 2 Orãºtie – Simeria – Geoagiu USL – Natalia Elena Intotero ARD – Iosif Blaga UDMR – Istvan Ferenczi PP-DD - Ionel Andronie PRM – Alin Arioni Colegiul nr.3 Haþeg – Cãlan – Þinutul Pãdurenilor USL – Dan Radu Ruºanu ARD – Adrian Popa UDMR – Zoltan Kofity PP-DD – Ion Tirinescu PRM – Mariana Anghel
Dacã pânã acum acestor persoane li se ofereau doar câteva locuri, în cel mult douã sãptãmâni, locaþia adãpostului va fi mutatã. «O sã mutãm adãpostul în noua locaþie a Poliþiei Locale respectiv pe Strada Constructorului Nr.14, acum locaþia este în ultimele reparaþii, mai avem de executat ultimele lucrãri aici condiþiile sunt mult mai propice, adicã avem deja douã încãperi ºi putem sã cazãm separat femeile de bãrbaþi, au baiei dotatã cu chiuvetã, wc. Conditile vor fi mult mai bune în noua locaþie. Preconizam cã într-o sãptãmânã, douã deja sã devinã funcþional. Va fi la parterul clãdirii unde va fi ºi poliþia localã ºi centrul de monitorizare”, a conchis Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Angajaþii Poliþiei Comunitare din Petroºani ºi ai municipalitãþii cauta oameni ai strãzii care ar putea fi afectaþi de temperaturile scãzute de afarã. Persoanele fãrã adãpost sunt luate de pe strãzi ºi duse la centrul special amenajat. Raul IRINOVICI
Colegiul nr. 4 – Lupeni – Vulcan – Uricani USL – Cornel Cristian Resmeriþã ARD – Constantin Auricã Brânduºe UDMR – David Bendekfi PP-DD – Radu Napãu Stoica PRM – Dorel ªchiopu Colegiul nr. 5 Petroºani – Petrila – Aninoasa USL – Ioan D. Rus ARD – Alexandru Lãutaru UDMR – Imre Baboczi PP-DD – Monica Maria Iacob Ridzi PRM – Emanuel Andronache Colegiul nr. 6 Deva – Cârjiþi USL – Radu Bogdan Þîmpãu ARD – Mircia Muntean UDMR – Grigorie Burjan PP-DD – Marian Muntean PRM – Tudor Ionescu Colegiul nr. 7 Hunedoara USL – Eleonora Carmen Hãrãu ARD – Nicuºor ªtefan UDMR – Aranka Takacs PP-DD – Robert Muzsic PRM – Velu Cãluºer Car men COSMAN COSMAN
Fãceau aprovizionarea cu cauciucuri de iarnã furate din Stuttgart omânia s-a dovedit prea micã pentru ambiþiile unei bande de hoþi specializaþi in furtul de cauciucuri, care au ajuns sã opereze direct Stuttgart. Doi dintre hoþi sunt din Lupeni, iar unul din Hunedoara.
R
Poliþiºtii au filat grupul infracþional timp de mai mult timp ºi i-au luat ca din oalã pe hoþii care credeau cã acþioneazã „în liniºte”. ªeful bandei era tot un român, în vârstã de 44 de ani, care locuieste în Stuttgart, iar acesta ºi-a construit în timp o adevãratã reþea de infractori, dintre care cel puþin cinci cu domiciliul în România. Aceºtia sunt suspectaþi de a fi sustras roþi ºi cauciucuri de maºini din Stuttgart, Boblingen, Remseck ºi Fellbach,
valoarea furturilor fiind de câteva mii de euro. În urma uneia cþiuni a poliþiºtilor, ºase oameni au fost reþinuþi, inclusiv presupusul ºef al bandei, iar în apropierea locuinþei acestuia a fost identificat un depozit cu 140 de cauciucuri, majoritatea sustrase din zona Stuttgart, dupa cum s-a stabilit in cursul anchetei. Potrivit poliþiºtilor germani, trei dintre hoþii reþinuþi au domiciliul în judeþul Hunedoara, doi din Lupeni ºi unul din municipiul Hunedoara. Suspecþii au fost reþinuþi de anchetatori ºi se aflã în arest preventiv. Car men COSMAN
Actualitate 9
ai mulþi politicieni din Valea Jiului au venit, miercuri, la întâlnirea cu pensionarii. Pe de o parte, cei înscriºi în Liga Pensionarilor Mineri Valea Jiului ºi-au spus pãsurile ºi au venit cu gândul cã cineva îi ascultã, iar politicienii au venit cu planuri de viitor.
M
Foºtii mineri ajunºi acum la pensie spun cã au venit la o astfel de întâlnire pentru cã au probleme. Nu sunt mulþumiþi cã, dupã o viaþã în care au muncit la minã, au ajuns sã îºi drãmuiascã bruma de bani pentru facturi, medicamente, drumuri la oficiile de pensii ºi la medici. Ei le-au cerut sprijin politicienilor veniþi la întâlnire. „Vrem sã aflãm de ce e scumpã apa, de ce plãtim impozit pe bonurile de cãrbuni sau la subvenþia energiei electrice ºi vrem sã vedem cu ce propuneri vin ei, cã tot sunt alegeri în curând”, a declarat un
Politicienii au venit la pensionarii mineri pensionar. „Le mulþumim cã vin aici sã ne asculte. Sunt candidaþi care pot face ceva pentru noi. Îi primim cu plãcere ºi ºtiu sigur cã pensionarii ºtiu ce au de fãcut. Fiecare, în urna de vot, faþã în faþã cu propria conºtiinþã, va vota aºa cum crede. Nu facem nicio indicaþie politicã”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.
Pe de altã parte, însã, politicienii au venit sã le prezinte ce au fãcut, ori sã le promitã noi iniþiative pe viitor. Asta cã tot e campanie electoralã. „Oamenii au probleme,pe care le cunosc de 4 ani de când sunt eu deputat. Unele au fost rezolvate, altele nu. Cel puþin putem sã-i ascultãm ºi sã îi sfãtuim ce au de fãcut. Unii sunt bolnavi, iar noi cãutãm sã le facem cumva un bine”, a declarat Cristian Resmeriþã,
deputat PSD. „Cei care au ieºit la pensie de la minã putem face foarte multe. Sã le asigurãm o viaþã liniºtitã, în primul rând. Le-am prezentat la aceastã întâlnire cã mi se pare absolut aberant ca acestor oameni sã li se ia niºte facilitãþi consfinþite prin lege. Principala mãsurã pe care azi am propus-o este ca, printr-o lege clarã, pe care o vom promova, împreunã cu doamna deputat Monica Iacob Ridzi, în
legislativ, sã li se treacã aceste drepturi la Ministerul Muncii ºi, niciodatã, nimeni, sã nu le mai poatã lua. Apoi mai este ºi problema punctului de pensie, neactualizat de 3 ani încoace, iar asta le-a fãcut rãu oamenilor”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara. „Am vorbit cu mulþi la biroul parlamentar, iar ei m-au rugat sã fac câteva interpelãri la ministrul Mariana Câmpeanu. Azi am venit sã le prezint cele 4 interpelãri pe care le-am fãcut ºi rãspunsurile pe care le-am primit. Fie cã vorbim de recalcularea pensiilor, sau de neimpozitarea ajutoarelor pe care le primesc din subvenþii de stat, care în mod normal nu ar trebui impozitate. Sunt probleme cu care pensionarii se confruntã ºi care au fost permanent în preocuparea mea. Vreau sã îi pot sprijini ºi pe viitor”, a mai adãugat ºi Monica Iacob Ridzi, deputat. ªedinþa a durat câteva ore, timp în care politicienii au aflat ce pot face aleºii pentru ei, în timp ce oamenii politici locali au aflat care le sunt doleanþele oamenilor. Diana MITRACHE
Aeroport lângã Deva
CJ Hunedoara vrea sã construiascã un aeroport la Sãuleºti ircea Ioan Molot vrea M aeroport la Deva. De nenumãrate ori s-a luat în discuþie construirea unui aeroport la Sãuleºti, lângã Deva, însã acum acest subiect a fost reluat la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara. În momentul de faþã, la Sãuleºti, funcþioneazã un aerodrom al Aeroclubului României. Existã însã mici probleme în ceea ce priveºte construirea acestui aeroport. Mircea Ioan Molot a declarat cã principala problemã care trebuie rezolvatã, în acest caz, este statutul terenurilor ce ar putea fi ocupate de pistã ºi de clãdirile aeroportului. În prezent, Consiliul Judeþean Hunedoara este proprietar pe numai 30 de hectare din cele cel puþin 100 de hectare care ar fi necesare pentru punerea în practicã a proiectului. Ignoraþi de fosta administraþie a oraºului Simeriei, locuitori din satele aparþinãtoare au cerut ca noul primar sã-i ajute sã-ºi recupereze în instanþã suprafeþele deþinute.
‘Din pãcate, sunt mai multe opreliºti majore. Dacã oamenii îºi vor primi terenurile acolo vor trebui despãgubiþi. Problema trebuie însã rezolvatã pentru ca sã ºtim, ºi noi, cu cine vorbim’, a afirmat preºedintele CJ Hunedoara, menþionând cã localitatea Sãuleºti este singura din judeþul
Hunedoara care se preteazã la construirea unui aeroport. În ceea ce priveºte modalitãþile de realizare ale proiectului, ºeful CJ Hunedoara nu a exclus posibilitatea construirii aeroportului în baza unui parteneriat public-privat, din care sã facã parte ºi Ministerul Transporturilor, ca proprietar al aerodromului de la Sãuleºti ºi al unei suprafeþe de teren. Situaþia terenurilor aflate pe raza aeroportului de la Sãuleºti i-a adus în pragul disperãrii pe mai mulþi cetãþeni din Simeria, care susþin cã sunt proprietarii acestora. În urma unei întâlniri avute cu edilul oraºului, Emil Risteiu, aceºtia i-au solicitat primarului sprijinul pentru lãmurirea situaþiei.
este 100 de persoane revendica terenuri în zona aeroportului Sãuleºti
P
De aproape 20 de ani sãtenii din Sântandrei ºi Sãuleºti încearcã sã convingã autoritãþile cã sunt proprietarii unei suprafeþe de teren de circa 80 de hectare care, la aceastã datã, este în custodia Aeroclubului de la Sãuleºti. Sãtenii acuzã vechea administraþie de rea-credintasi spera ca noul primar sã descâlceascã iþele unei poveºti al cãrui final treneazã de mai bine de ºase ani. O delegaþie formatã din 18 persoane a avut ieri o întâlnire cu edilul oraºului Simeria, Emil Risteiu, în vederea clarificãrii situaþiei
privind terenurile aflate la aceastã datã în folosinþã Aeroclubului din Sãuleºti. Aceºtia susþin cã vechea administraþie nu a þinut cont de situaþia juridicã realã a terenurilor, deposedându-i de un bun ce le aparþinea. La finalul întâlnirii, edilul oraºului Simeria, Emil Risteiu a propus o nouã rundã de discuþii în care oamenilor le va fi prezentat rãspunsul administraþiei publice locale cãtre instanþã de judecatã. “Pânã în data de 19 octombrie vom reformula rãspunsul administraþiei cãtre instanþã de judecatasi vã vom informa care este acesta”, a conchis primarul
Emil Risteiu. Ideea construirii unui aeroport la Sãuleºti a luat fiinþã în urmã cu trei ani. Studiul de fezabilitate realizat atunci estimând cã realizarea proiectului va costa 90 de milioane de euro. Studiul, realizat de o firmã italianã, prevedea ca aeroportul sã aibã o pistã în lungime de 2.000 de metri, ce ar fi permis aterizarea ºi decolarea unor avioane de tipul Airbus. La acea vreme se discuta chiar de gãsirea unui investitor privat care ar fi urmat sã finanþeze proiectul, el urând sã-ºi recupereze banii din taxele percepute în aeroport. Raul IRINOVICI
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012 Week-end cultural
D i n n o u „ T i t a n i c Va l s ” remiera spectacolului „Titanic Vals” (14 octombrie a.c.) a umplut pânã la refuz sala Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani. Biletele se epuizaserã cu trei zile înaintea spectacolului, iar locurile au fost suplimentate, întrucât cererea, depãºea capacitatea sãlii. Evident cã au fost ºi spectatori care au rãmas doar cu dorinþa de a viziona acest spectacol.
P
Oana TUÞU Trei ore în care publicul a fost „hipnotizat” de prestaþia actorilor. Un decor superb, costumaþia impecabilã ºi o coloanã sonorã potrivitã. Toate acestea au mers direct la sufletul spectatorilor. Prin urmare, sâmbãtã, 3 noiembrie, ora 18, se joacã din nou „Titanic Vals”. O comedie extraordinarã, scrisã de Tudor Muºatescu, al cãrei mesaj a avut, are ºi va avea însemnãtate mulþi ani deacum înainte. “Am fost întrebat, de multe ori, dacã personajele din Titanic Vals ºi subiectul piesei au existat în realitate sau au vreo înrudire directã cu oameni ºi fapte petrecute aievea. Da, au existat, ºi tot ce se întâmplã în Titanic Vals s-a întâmplat în realitate, ºi chiar la Câmpulung. Fireºte, nu toate faptele s-au petrecut în cadrul aceleiaºi familii. Moºtenirea lui Tache Necºulescu – mort nu într-un naufragiu, ci de moarte bunã – a rãmas unei familii sãrace, de funcþionar la prefecturã, ca Spirache; dar dragostea Mizei cu locotenentul de cavalerie s-a
întâmplat în cu totul altã familie.”, spunea Tudor Muºatescu, despre comedia „Titanic Vals”.
A
duceþi copiii la teatru!
Creºtem, trãim ºi ne formãm într-o lume nebunã. „Inhalãm” zi de zi mizeriile de lângã noi sau de la televizor. Avantajul nostru este cã suntem în stare sã filtrãm ce e mai bun. Suntem în stare sã facem diferenþa între bine ºi rãu. Însã copiii noºtri sau din jurul nostru n-au încã aceastã abilitate. Ei pot fi marcaþi de orice, se pot uita la orice, începând de la ºtiri imbecile pânã la hidoasele desene animate ale perioadei în care ne aflãm. Începând de duminicã, 4 noiembrie, ora 12, se deschide stagiunea pentru copii, cu spectacolul „Floricica Purpurie” de I. Brausevich ºi I. Karnauhova. Astfel, ei pot fi îndreptaþi ºi spre alte activitãþi decâ cele de rutinã, pentru formarea ºi educarea lor. Aduceþi copiii la teatru!
ApaServ Infor meazã Pentru o comunicare mai bunã ºi pentru rezolvarea mai eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani, începând cu 1 noiembrie 2012 vor avea loc audienþe la sediul soci-
etãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 – 15:00
· ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie – Cristian Ionicã
Joi, 10:00 - 12:00 · Director General Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Director General, Costel AVRAM
HOROSCOP
1 noiembrie 2012
În gospodãrie ai putea finaliza o activitate demaratã cu mai mult timp în urmã. ªansa îþi va surâde în cazul în care doreºti sã îþi pui în practicã un proiect mai vechi. Colaborãrile te vor avantaja în aceastã perioadã, iar ofertele vor fi oarecum surprinzãtoare.
Relaþia cu colegii se îmbunãtãþeºte vazând cu ochii. Situaþia financiarã nu-þi mai creeazã probleme, dar în ceea ce priveºte viitorul apropiat, ar fi bine sã nu te implici în investiþii riscante. Activitãþile de divertisment te vor ajuta.
Situaþia financiarã te va interesa în mod special în aceastã perioadã. Dialogul cu partenerul de suflet te-ar putea ajuta sã pui lucrurile la punct. N-ar fi exclus sã primeºti o propunere de colaborare, ce se va dovedi rentabilã în scurt timp.
Traversezi o perioadã în care este indicat sã nu te implici în activitãþi care vizeazã o realizare imediatã. La serviciu þi se vor repartiza noi sarcini, ceea ce va demonstra cã ºefii îþi apreciazã eforturile. Colegii, în schimb, fãrã a se arãta rãutãcioºi cu tine.
ªansele de a avea o realizare solidã sunt mari, ºi ar fi pãcat sã nu le fructifici. Nu te implica în discuþii în contradictoriu cu cei de la serviciu, ºi toate vor evolua cât se poate de bine. O investiþie fãcutã în aceastã zi ar putea avea rezultate excelente în viitor.
La serviciu vei avea o micã surprizã în sensul cã unele lucrãri pe care le-ai considerat rezolvate se vor dovedi a nu fi întru-totul ºi va trebui sã revii asupra lor. Oricum, vei avea parte de o zi în care se vor ivi tot felul de situaþii care te vor þine cu sufletul la gurã.
Obstacolele care-þi vor sta în cale vor putea fi depãºite fãrã probleme. În ceea ce priveºte câºtigurile materiale, acestea nu vor lipsi, dar ºi cheltuielile vor fi pe mãsurã. O activitate extraprofesionalã ar putea deveni rentabilã. Relaþia cu prietenii evolueazã.
Încercarea de a iniþia o nouã activitate se va bucura de succes, cu condiþia sã nu aºtepþi rezultate imediate. La serviciu situaþia va fi destul de agitatã, deoarece vei avea de luat decizii mai delicate. Este posibil sã primeºti noi sarcini de serviciu.
Situaþia profesionalã este bunã ºi, dacã pânã acum nu þi s-a oferit o ocazie de a arãta ce poþi, n-ar fi exclus ca aceasta sã se iveasca acum. ªefii sau alte persoane cu funcþie îþi vor aprecia iniþiativele, dar nu ar fi rãu sã nu te manfeºti.
Se va ivi o bunã ocazie sã finalizezi o activitate începutã de mai mult timp. Acest lucru îþi va îmbunãtãþi starea de spirit, mai ales cã ai facut o investiþie importantã de timp ºi nervi. N-ar fi rãu sã acorzi mai multã atenþie modului în care cheltuii.
La serviciu este mult de lucru, dar poþi spera la un ajutor din partea colegilor. Situaþia financiarã va fi favorabilã, cel puþin în prima jumãtate a intervalului. Nar fi exclus ca unul dintre prietenii tãi sã aibã o problemã mai deosebitã.
Mintea ta va fi deosebit de vioaie, iar inventivitatea de care vei da dovadã va fi apreciatã mai ales în zona serviciului. Aici vei fi implicat în tot felul de activitãþi mãrunte dar cãrora le vei face faþã cu brio. Unul dintre colegi îþi va face încurcãturi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012
De la copii, pentru copii a declarat Cristina este 400 de elevi de la unitãþile Tudoraºcu, profesor ºcolare din Petroºani au umplut învãþãmânt primar miercuri sala de spectacole a teatrului ªcoala Generalã “I. din localitate. Aceºtia au vizionat piesa G. Duca” Petroºan. Prezentarea piesei “Pãcalã ºi sãtenii”, semnatã de cãtre a fost parte compoIoan Slavici ºi “jucatã” de cãtre copiii nentã a unui proiect componenþi ai Clubului “Impact – Român cu normã întreagã” de la ªcoala caritabil derulat cu sprijinul Fundaþiei Generalã “I. G. Duca”. “Noi orizonturi” ºi nu este nici primul ºi nici Mircea NISTOR ultimul spectacol realizat de cãtre elevii de la “I. G. Duca”. “Am mai orga“Nu ne aºteptam sã avem atâþia nizat astfel de manifestãri ºi vom spectatori dar, pânã la urmã, ne continua sã organizãm ºi alte acþiuni bucurãm cã am reuºit sã umplem asemãnãtoare”, a mai spus Cristina sala ºi sã vindem câteva sute de Tudoraºcu. Cu ajutorul banilor obþinbilete. Ne bucurãm, de asemenea, ºi uþi din vânzarea biletelor urmeazã a pentru faptul cã micuþii veniþi de la
P
toate ºcolile din Petroºani s-au bucurat cã au vizionat acest spectacol ce face parte dintr-un proiect caritabil”,
fi sprijiniþi copiii cu rezultate deosebite la învãþãturã de la unitatea ºcolarã care a prezentat spectacolul.
Vizitã germanã “de pregãtire” mini-delegaþie reprezentând Crucea Roºie din localitatea germanã Bad Sackingen a sosit ieri în Petroºani. Vizita reprezintã, mai mult, o primã luare de contact cu reprezentanþii subfilialei locale de Crucea Roºie în vederea identificãrii necesitãþilor persoanelor nevoiaºe din Valea Jiului. Aceasta, deoarece în luna decembrie, cu ocazia Crãciunului, nemþii doresc sã revinã cu un convoi încãrcat cu ajutoare umanitare.
O
Mircea NISTOR “Am venit sã vedem de ce au nevoie oamenii din Valea Jiului ºi vom reveni, pe
9 decembrie, cu ceea ce este necesar pentru a-i ajuta pe cei sãrmani. Alimente nu vom aduce dar vom dona o sumã de bani pentru ca filiala din Petroºani sã achiziþioneze cele necesare pentru persoanele defavorizate ºi cele cu probleme sociale. De 18 ani venim cu ajutoare umanitare în Valea Jiului ºi cred cã vom mai veni câþiva ani pentru cã am vãzut cã este nevoie de ajutorul nostru”, a declarat Fred Thelen, reprezentantul Crucii Roºii din localitatea germanã Bad Sackingen. În cele doar douã zile în care vor sta în
Hoþi prinºi în flagrant cu motorinã furatã rei bãrbaþi din Deva riscã sã ajungã dupã gratii, dupã ce au fost prinºi de poliþiºti în timp ce furau carburat din rezervorul unui autocamion parcat.
T
Oamenii legii i-au identificat pe cei trei hoþi în urma unui apel primit la numãrul de urgenþã 112, primit miercuri in jurul orei 00.17, prin care o persoanã din Deva sesiza faptul cã a observat de la fereastra apartamentului sãu douã persoane de sex masculin care sustrãgeau combustibil dintr-o autoutilitarã de culoare albã, parcatã pe strada George Enescu din
municipiul Deva. “Echipajul de poliþie care s-a deplasat în teren i-a depistat pe strada Progresului pe Traian H., de 48 de ani ºi Iulian U., de 24 de ani, ambii din comuna Veþel, despre care s-a stabilit cã împreunã cu Nicolae S., de 31 de ani, din Deva, sunt prezumtivii autori ai furtului de carburant. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã sus-
pecþii au forþat buºonul rezervorului autoutilitarei ºi au sustras circa 15 litri de motorinã”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Faþã de Traian H. ºi Iulian U. s-a luat mãsura reþinerii pentru o duratã de 24 ore, urmând a fi prezentaþi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva cu propunere de arestare preventivã. Totodatã, poliþiºtii continuã cercetãrile pentru a stabili dacã cei în cauzã au mai comis ºi alte infracþiuni cu un mod de operare asemãnãtor. Pentru prevenirea furturilor de combustibil, poliþiºtii hunedoreni vã sfãtuiesc sã þineþi cont de urmãtoarele recomandãri: nu parcaþi la întâmplare; gãsiþi locuri iluminate, suficient populate ºi chiar supravegheate video; dacã e posibil, parcaþi autotrenul astfel încât accesul la combustibil sã fie cât mai dificil pentru eventualii infractori; nu daþi detalii persoanelor
necunoscute despre ce transportaþi, unde mergeþi ºi cantitatea de combustibil pe care o aveþi; montaþi pe sistemul de închidere al rezervorului, un sistem de securitate tip sitã, care permite alimentarea cu carburant, dar împiedicã introducerea unui furtun în rezervor, sau un capac metalic fixat asupra buºonului de alimentare, care produce zgomot atunci când este deschis; nu permiteþi accesul în cabinã persoanelor necunoscute ; dacã sesizaþi persoane suspecte care se intereseazã de autocamionul dumneavoastrã sau al altor colegi, nu ezitaþi sã sunaþi la 112 pentru a sesiza poliþia.
Valea Jiului, reprezentanþii Crucii Roºii din Germania vor vizita cabana de la Groapa Seacã ºi împrejurimile acesteia, precum ºi Peºtera Bolii. Aici, aceºtia doresc ca, pe viitor, sã monteze o instalaþie care sã faciliteze vizitarea peºterii ºi de cãtre persoanele cu handicapuri locomotorii.
12 Fapt Divers rimãria Municipiului Vulcan are de gând ca pânã la finalul anului sã scoatã la licitaþie în jur de 90 de parcele de teren topografiate în Pasul Vulcan, pentru care se anunþã bãtaie mare, mai ales cã staþiunea, care este goalã acum, se va umple de turiºti în câþiva ani.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 noiembrie 2012
P
Te r e n u r i c u s t r i g a r e î n P a s u l Vu l c a n pânã în luna decembrie
A venit iarna în Valea Jiului n valea Jiului a venit iarna, iar noaptea de marþi spre miercuri a fost cea mai friguroasã din întreaga þarã. Potrivit meteorologilor, miercuri s-a înregistrat cea mai friguroasã dimineaþã din acest sezon rece, iar cel mai frig a fost în Bozovici ºi Petroºani, unde la ora 7.00 termometrele arãtau minus 6 grade.
Î
Carmen COSMAN A fost mai frig chiar ca la Miercurea Ciuc, oraº denumit ºi „Polul frigului” din România, unde termometrele arãtau mai mult cu un grad. La 8 dimineaþa, temperatura în municipiul Petroºani „crescuse” pânã la -6 grade Celsius, iar ºoferii care au vrut sã plece de dimineaþã cu maºinile spre serviciu sau trezit cã trebuie sã-ºi cureþe geamurile de
Luiza ANDRONACHE Preþurile care se vor striga se anunþã a fi mari, mai ales cã nu puþini oameni ºi-ar dori sã aibã o concesiune într-o zonã turisticã în plinã expansiune. Pânã acum, lucrurile au fost în stand by, pentru cã s-au cerut completãri la documentaþie, solicitate de cãtre cei de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi
Turismului ºi în plus, s-a aºteptat ºi aprobarea aleºilor judeþeni ºi locali. “ Dacã vremea þine cu noi, vrem sã ducem în curând un buldozer sus cu care sã ºi parcelãm terenul, pentru ca totul sã fie gata pentru licitaþia pe care sperãm sã o þinem cât mai repede”, ne-a declarat Alin Fara, director tehnic la Primãria Vulcan. La licitaþia pe care o va organiza primãria pot
participa atât persoane fizice pentru construirea de cãsuþe de vacanþã, cât ºi cele juridice, care pot licita teren pentru ridicarea de pensiuni sau hoteluri. “ Licitaþia este deschisã oricui din þarã ºi din strãinãtate. Nu existã nicio condiþie, în afarã de aceea ca participantul sã nu aibã datorii, cum se pune problema în cazul firmelor”, a mai spus Alin Fara. Parcele de teren vor fi
Pericol de inundaþii - Pârâul Staicului, plin de bãlãrii gheaþã, la fel ca iarna. Din fericire, la Petroºani funcþioneazã deja sistemul centralizat de încãlzire ºi, de o sãptãmânã, caloriferele localnicilor sunt calde. În celelalte localitãþi, însã, existã deocamdatã doar promisiuni.
porþionate de la 150 la 400 de metri pãtraþi, iar cele mai multe vor fi de circa 250 de metri, spaþiu suficient pentru construirea unei pensiuni sau a unei cãsuþe de vacanþã. De altfel,aici administraþia localã de la Vulcan s-a unit cu cea de la Lupeni, pentru a lega cele douã staþiuni, Pasul Vâlcan de Straja, printr-o altã telegondolã.
micã. Pânã acum, responsabilii din primãrie au tot promis oamenilor de acolo cã se va ocupa ºi de asta, dar totul a
e mai bine de douã luni, oamenii din Cartierul Aeroport, zona Dacia, mai exact, se tot plâng pe unde apucã ºi cui are urechi sã asculte, cã dacã vine o ploaie mai mare douã zile la rând, inundaþiile din primãvara lui 2008 s-ar putea repeta.
D
Luiza ANDRONACHE Atunci, principala cauzã pentru care o noapte întreagã, Aeroportul a fost sub ape, a fost pârâul Staicului, care nu a fost curãþat ºi astfel a ieºit din matcã. Acum, situaþia este la fel, pentru cã albia acestui fir de apã este plinã de bãlãrii ºi chiar copaci crescuþi, iar la o singurã ploaie mai serioasã, oricând, pârãul îºi poate ieºi din nou din matcã. Trecând prin experienþa din anii trecuþi, oamenii care locuiesc în zonã, care au garaje sau chiar coteþe acolo, spun cã au fãcut nenumãrate sesizãri vizavi de acest lucru, însã aproape în zadar. “ Nu înþeleg unde este problema, de ce nu curãþã pârâul, mai ales când ºtiu ce s-a întâmplat atunci.
Ce se aºteaptã, sã îl curãþ eu sau alþii care stãm aici,
în condiþiile în care primãria are oameni special angajaþi pentru asta?! Este incredibil aºa ceva! ”, a declarat un om care locuieºte acolo. “ Am chemat ºi televiziunea de câteva ori ºi cei de la primãrie au curãþat o porþiune micã, dar nu este suficient. Pârâul este mare ºi trebuie tot curãþat”, spune un altul. De fapt, administraþia localã de la
Petroºani a executat câteva lucrãri de curãþire a albiei, dar pe o porþiune
rãmas la stadiul de vorbe. “ O sã curãþãm ºi acolo dupã ce terminãm cu cimitirele”, a spus acum Lucian Dragomir , ºef SPADPP- Primãria Petroºani. Aºteptãm ºi noi sã vedem dacã mãcar de data aceasta se vor lua mãsuri sau va trebui sã trecem iar printr-o altã inundaþie ca sã deschidã cineva ochii asupra acestui potenþial pericol…