Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 597

Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

STRAJA ,

GOLGOTA VÃII JIULUI Fie ca lumina Sfintelor Sãrbãtori de Paºti sã pãtrundã în casele voastre ºi sã vã aducã seninãtate ºi liniºte sufleteascã, iar vestea Învierii Domnului sã vã încãlzeascã inimile, cu multã speranþã. Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!

HRISTOS A ÎNVIAT ! Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

>>> PAGINA A 3-A Cu ocazia Sfintei Sãrbãtori a Învierii Domnului, transmitem salariaþilor societãþii, familiilor acestora, colaboratorilor ºi tuturor hunedorenilor,

PAªTE FERICIT! Fie ca aceste zile sã fie pline de bucurie, alãturi de cei dragi!

HRISTOS A ÎNVIAT! Conducerea Societãþii C.E.H. - S.A

Sfânta Sãrbãtoare a Învierii Domnului sã vã fie prilej de regãsire, armonie în familie ºi un an aºa cum vi-l doriþi.

Hristos a înviat ! Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

STRAJA , GOLGOTA VÃII JIULUI

Vinerea Mare, ziua în care, aºa cum spunea Sf. Nicolae Velimirovici “…iubitorul de oameni a fost ucis de oameni…“, ziua în care rãutatea omneasca a atins apogeul, în care fãptura ºi-a omorît Învãþãtorul . Sfîntul Luca al Crimeei spunea într-o predicã tulburãtoare, despre aceastã zi : “Domnul nostru Iisus Hristos ªi-a dat suspinul cel din urmã pe Crucea de pe Golgota o datã cu acel cuvînt ce a cutremurat întreaga lume: „Sãvârºitu-s-a!” A cãzut pe piept capul încununat cu cununa de spini, împurpurat cu Sînge. Au venit cei de aproape ai Lui, a venit Maica Lui, au venit mironosiþele, a venit Iosif cel din Arimateea ºi în adîncã jale, plini de lacrimi, au luat de pe Cruce Preacuratul

Trup al învãþãtorului lor ºi au fãcut deasupra lui plîngere cu amar” Zis-a Domnul: “cel care voieºte sã vinã dupã Mine sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea sa ºi sã-Mi

fuge de suferinþã, cauta confortul imediat, nu vede rostul bolii, nu vede rostul necazului, pocãinþa este o stare la care preferam sã nu ne gîndim decît ca la o ultimã alterna-

PS Gurie – Episcopul Devei ºi Hunedoarei dar ºi Pr Arhimandrit Ioachim Pîrvulescu – Stareþul Mãnãstirii Lainici. Acesta din urma încã de la prima ediþie a fost în Vinerea

urmeze Mie ”…Puþini fac acest lucru în viaþa de zi cu zi, puþini sînt cei care îºi iau crucea ºi pleacã pe drumul anevoios, plin de ispite, greutãþi ºi taine al mîntuirii…Omul

tivã… Pentru creºtinii din Valea Jiului, printre tainele din Sãptãmîna Mare se numãrã ºi Drumul Crucii, procesiune care reface drumul parcurs de Mîntuitorul Isus Hristos cu cele 14 popasuri, din Municipiul Lupeni pînã la Straja. Drumul Crucii a fost iniþiat de Emil Pãrãu, în anul 2000, dupã ce a finalizat în vîrf de munte, la o altitudine de 1.445 de metri, Schitul Strajã (Sf Împãraþi Constantin ºi Elena/ Înãlþarea Sf Cruci). Mii de credincioºi, zeci de înalte feþe bisericeºti printre care an de an de la infintarea Episcopia Devei ºi Hunedoarei

Mare alãturi de credincioºii din Valea Jiului pe Drumul Crucii, încurajînd iniþiativa lui Pîrîu de a continua an de an acest demers. Soborul de preoþi, alãturi de credincioºi sosiþi la Lupeni din toate colþurile þãrii

pentru a participa la Drumul Crucii, se pleacã în jurul prînzului de la Cimitirul Eroilor parcurgînd cei peste 8 km pînã în munte în cîteva ceasuri. Sunt 14 opriri, 14 popasuri, rãgaz de rugãciune. La fiecare oprire existã cîte un bazorelief care simbolizeazã scena popasului fãcut sub greutatea Sf Cruci de Mîntuitor în drumul Sãu cãtre Înviere cãtre Golgota. Creºtinii poartã pe umeri, tot drumul crucea în mãrime naturalã, în care se gãsesc incastrate pãrticele din crucea pe care a purtat-o Mîntuitorul ºi pe care a fost rãstignit pe Golgota, dar ºi moaºtele mai multor sfinþi. În timpul anului,

crucea se gãseºte spre închinare în Schitul Strajã. Este coborîtã însã, în fiecare an în Vinerea Mare în Municipiul Lupeni de unde în sunetul clopotelor, purtatã pe umeri se întoarce pe Drumul Crucii spre ultimul popas al Mîntuitorului unde rãmîne pentru un an de zile… Greu sã zugrãveºti în cuvine, limba este neputincioasã, ceea ce se întîmplã pe Drumul Crucii, trãirile celor care sub povara ispitelor, în jugul pãcatului, îºi gãsesc liniºtea sub cruce... Doar pornind în Vinerea Mare spre Straja vei simþi. Sãrbãtori în tihnã, liniºte, dragoste ºi rugãciune…

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Artur GÃMAN director general INCD INSEMEX SA Petroºani

Lucian LUPU Centrul de Calcul INFO 98

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci Hristos A Murit ca noi sã trãim ºi A Înviat pt cã noi sã avem viaþa veºnicã! Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã fiþi conºtienþi de acest lucru minunat ºi Hristos sã fie viu în inimile tuturor!

UN PAªTE FERICIT! Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

Bucuria Învierii Domnului sã vã aducã în suflet luminã ºi fericirea de a petrece aceste clipe alãturi de cei dragi.

PAªTE FERICIT!

Lumina Sfântã a Învierii Mântuitorului nostru Isus Hristos, sã aducã pensionarilor noºtri, la toþi locuitorii Vãii Jiului ºi din þarã, acea încredere de mai bine, liniºte sufleteascã, sãnãtate ºi împliniri, pentru a trãi în pace, iubire ºi bunã înþelegere.

VÃ DORIM TUTUROR UN PAªTE FERICIT ªI TOT BINELE DIN LUME ALÃTURI DE CEI DRAGI ªI IUBITORI, Cu stimã ºi respect, Consiliul de conducere ºi coordonare a Ligii Pensionarilor Mineri Valea Jiului Petroºani - preºedinte Ing. Ion Hortopan

Bãnci reclamate la OPC

u de puþine ori spunem cã orice ar fi, numai împrumuturi la bãnci sã nu facem. Acest lucru ar fi ideal, însã, în zilele noastre este destul de dificil sã achiziþionezi o casã sau o maºinã fara a apela la instituþiile bancare. Adriana PAVEL Potrivit reprezentanþilor Comisariatului Judeþean pentru Protecþia Consumatorilor, zeci de oameni din tot tot judeþul se aflã în proces cu bãncile, care le-au perceput abuziv comisioane sau le-au calculate greºit sumele de bani pe care aceºtia le datorau. În anul 2010, Ordonanþa credi-

telor le-a permis românilor sã depunã plângeri la Protecþia Consumatorilor sau sã cheme în instanþã bãncile, din cauza

clauzelor abuzive din contracte. Legea nu s-a aplicat decât câteva luni celor care aveau credite în derulare, fiind ulterior modificatã în Parlament. Bãncile sunt astfel obligate sã remedieze deficienþele din contracte ºi, în unele cazuri, sã plãteascã despãgubiri împrumutaþilor. “În ultima perioadã am primit

numeroase reclamaþii privind clauze abuzive în sistemul bancar ºi non bancar. Spre exemplu, în privinþa contractului cu o anumitã bancã din judeþul Hunedoara, cetãþeanul contestã calculul anumitor sume ºi comisioane care au fost aplicate. Acele comisioane de riscuri

care se percep în continuare de cãtre unele unitãþi bancare ºi care sunt ilegale în accepþiunea Ordonanþei de Guvern numãrul 50 din 2010”, a declarat surse din cadrul C.J.P.C. Hunedoara. Din fericire, au existat câþiva hunedoreni care au ºi avut noroc ºi au câºtigat în

instanþã lupta cu sistemul bancar, iar sumele de bani percepute abuziv de cãtre bãnci le-au fost restituite. Comisarii din cadrul Protecþiei Consumatorilor continuã sã efectueze controale ºi verificãri în acest domeniu, pentru ca sesizãrile se tot înregistreazã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Dosarul de concediere a lui Lungu, mutat la Curtea de Apel Alba Iulia

osarul lui Gabriel Lungu împotriva primarul municipiului Lupeni se mutã la Curtea de Apel Alba Iulia. Fostul city-manager al muncipiului Lupeni, Gabriel Lungu a acþionat în instanþã administraþia localã ºi pe edilul Cornel Resmeriþã pentru a contesta decizia de concediere. În data de 16 aprilie, pe rolul Tribunalului Hunedoara s-a judecat pentru ultima datã aceastã speþã. Magistraþii ºi-a declinat competenþa cãtre Curtea de Apel Alba Iulia. Monika BACIU “Declinat competenta de soluþionare in favoarea Tribunalului Hunedoara sectia litigii de muncã ºi asigurari sociale. Constatã conflict negativ de competenþã ºi trimite dosarul Curtii de Apel Alba Iulia in vederea soluþionãrii conflictului suspenda din oficiu judecata cauzei”, se aratã în soluþia de la Tribunalul Hunedoara. Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat desfiinþarea postului de city-manager a localitãþii, post care i-a revenit lui

Gabriel Lungu. Începând cu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o în cadrul administraþiei locale. Aºa se face cã acesta a acþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean. „Nu am crezut cã se va ajunge aici, pentru cã nu are dreptate domnul fost city-manager, dar asta este situaþia ºi dupã cum am spus dacã dumnealui a gãsit de cuviinþã sã ne dea în judecatã pentru cã i-am desfiinþat postul sta este situaþia, dar dumnealui tre-

buia sã se gândeascã la ce a fãcut nu la lucrurile care urmeazã. În aceastã privinþã nu are dreptate decât primarul municipiului Lupeni 100%”, a declarat în urmã cu o lunã de zile primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul din Lupeni este oarecum dezamãgit de atitudinea celui pe care l-a considerat prieten pânã acum ceva timp. Mai mult decât atât Resmeriþã ºi-a pierdut încrederea în toatã lumea. „Nu neaparat de aceastã persoanã sunt dezamãgit. Sunt un om care nu mai

20 de lei kg de miel la Petroºani

S-

a umplut piaþa agroalimentarã din Petroºani cu miei ºi iezi. Gata tãiaþi, sau tocmiþi la abatorul din spatele pieþei, mieii se vând cu 20 de lei kilogramul. ªi chiar dacã mai este pânã la Paºti, cumpãrãtorii au venit, mãsoarã marfa ºi tocmesc preþul.

„20 e preþul. Mi se pare acceptabil. Doar jumãtate cumpãr cã sunt pesnionar dar sunt mulþumit”, a spus un cumpãrtor, în timp ce altul deja punea într-un sac, mielul cumpãrat.

Diana MITRACHE Dacã la începutul sãptãmânii mielul la Petroºani se vindea ºi cu 25 de lei kilogramul, joi la prânz preþul a scãzut pânã la 20 de lei. Ciobani sunt ºi unii vin cu mieii vii, iar mai apoi, la înþelegerea cu clientul, îi taie în spate, la abator. Zeci de galantare sunt acum pline cu care ne miel ºi oierii, veniþi mai de departe, ori mai de aproape, se declarã oarecum mulþumiþi. „ Am venit dintr-un sat din Carasebeº. Merge foarte bine vâzarea. De dimineaþã am vândut cu 25 de lei, 23 mai tâziu, am dat ºi cu 22 de lei. Merge destul de bine”, spunea un cioban, venit în piaþa de la Petroºani, în timp ce un altul se cam plânge cã sunt mulþi veniþi cu marfã, pentru cã toþi au sperat cã vor

vinde aici, unde sunt ºi mulþi catolici. „Nu prea merge cum mã aºteptam. Sunt mulþi miei ºi nu au oamenii bani. Este 20 de lei kilogramul, dar … Eu vin de lângã Haþeg, dar au venit ºi de mai departe cu gând cã îs ºi catolici ºi ortodocºi aici”, a spus ciobanul. Mulþi localnici vin ºi privesc ºi dacã tot au observat cã scade preþul, parcã ar mai aºtepta. Alþii, însã, merg pe principiul ce-i în mânã nu-i minciunã ºi, aleg din ochi, pun pe cântar, iar mai apoi plãtesc.

„Douã milioane de lei vechi am dat pe el. Nu e mult deloc, e bine, anul acesta este ieftin, în alþi ani a fost mai scump”, a spus cumpãrãtorul. Oierii sunt aici, au venit cu marfã din toate zonele limitrofe ºi pânã sâmbãtã sperã sã vândã toþi mieii ºi iezii, ca sã nu se mai întoarcã acasã cu nici unul, în timp ce localnicii sperã sã îºi permitã o bucatã de carne pentru friptura tradiþionalã de Paºti.

are încredere în absolut nimeni fiindcã pentru cã unii oameni apropiaþi, dragi mie m-au decepþionat ºi este normal sã am aceastã probmelã în acest moment. Uneori mã gândesc ce au fãcut aceºti oameni ca sã nu mai pot avea încredere în dumnealor”, a mai precizat sursa citatã. Fostul city manager al locuitãþii, Gabriel Lungu, a confirmat la momentul respectiv faptul cã a acþionat în judecatã municipalitatea ºi spune cã are ºi pretenþii. “Confirm faptul cã procesul este unul public pe cã e postat pe site-ul Tribunalului Hunedoara ºi metodele prin care s-a desfiinþat postul ºi dispoziþia de încetare a raporturilor de serviciu le consider ilegale ºi o voi dovedi în instanþã pentru cã instanþa împarte dreptatea ºi nu primarul unei localitãþi. În consecinþã se va stabili acolo. Sã nu uitãm cã acest process este unul destul de simplu pentru cã nu este asemãnãtor

cu procesele pe care le-a pierdut primarul din Lupeni de peste 500 de miliarde de lei vechi cu Universal Edil, Acomin, Termogaz, Aviaþia Utilitarã sau Salvital, inclusive cu profesorii care nu ºi-au luat banii pe navetã. Pretenþiile sunt reîncadrarea pe post ºi plata salariilor pe perioada în care s-a produs deserviciul”, a declarat Gabriel Lungu, fostul city-manager al Primãriei Lupeni Rãmâne ca judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia sã stabileascã cine va avea câºtig de cauzã în acest dosar.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Fostul director al EM Petrila cere întreruperea executãrii pedepsei

urelian Necula încearcã încã de la finele anului trecut sã iasã din închisoare, unde-ºi ispãºeºte pedepasa pentru ucidere din culpã la care a fost condamnat în dosarul exploziilor de la mina Petrila. Maximilian GÂNJU Fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost gãsit vinovat pentru moartea minerilor de la subunitatea minierã

în cele douã explozii consecutive de metan produse în data de 15 noiembrie 2008. Fostul ºef a primit o pedepasã cu executare de ºase ani ºi jumãtate pentru ucidere din culpã, însã imediat

dupã ce mandatul de arestare a fost emis de judecãtor, Necula a cerut ori amânarea executãrii pedepsei ori acum, întreruperea ei.

Prima încercare a avut-o la Tribunalul Gorj, în decembrie 2013, imediat dupã condamnare la închisoare, iar atunci

Recomandãrile medicilor pentru masa de Paºte

upã o perioadã îndelungatã în care au þinut post, gurmanzii sunt sfãtuiþi de medici sã fie cu bãgare de seamã în perioada sãrbãtorilor Pascale. Masa îmbelºugatã de Paºte îi poate trimite pe unii dintre noi direct în spital, dacã se mãnâncã fãrã mãsurã, iar alimentele sunt stropite din belºug cu alcool. Medicii vin cu o serie de recomandãri pentru aceastã perioadã. Monika BACIU

“Îi sfãtuim pe toþi oamenii sã nu facã excese de niciun fel. Mai ales dupã cele 40 de zile de post îi sfãtuim sã evite alimentele bogate în grãsimi, tocãturi sau prãjeli”, spun medicii de la SUP. Cei mai expuºi

problemelor sunt persoanele care urmeazã un tratament. Aceºtia nu trebuie sã întrerupã medicaþia, iar prãjelile ºi alimentele bogate în grãsimi trebuie consumate cumpãtat. Mâncãrurile bogate în grãsimi ºi calorii trebuie evitate ºi de persoanele care suferã de

gastritã, ulcer sau colici. Diabeticii nu trebuie sã renuþe la tratament ºi sunt sfãtuiþi sã evite mesele copioase ºi dulciurile. De asemenea, cardiacii trebuie sã ocoleascã mâncãrurile bogate în grãsimi sau sãrate. “Totodatã le recomandãm celor care

Lunca Jiului rãsunã de petreceri

n Valea Jiului, imediat dupã terminarea Postului Mare, în prima zi de Paºti se pornesc nedeile strãmoºeºti. Nedeia sãrbãtoritã încã de pe timpul romanilor, era o zi de bucurie în care aceºtia îºi venerau zeii. Maximilian GÂNJU Gospodarii sunt în aceste ultime zile înainte de Învierea Domnului mai ocupaþi ca niciodatã. Fac pregãtirile pentru cea mai frumoasã petrecere câmpeneascã ce se þine încã din prima zi de Paºti. Nedeile momârlãneºti vin una dupã alta astfel încât gospodarii din

cãtunele Vãii Jiului sã poatã lua parte la toate, dar ºi pentru a se putea întrece între ei pentru cea mai frumoasã petrecere. Obiceiul pãstrat cu sfinþenie în Valea Jiului se þine pânã aproape spre toamnã, la Sfânta Mãria Micã, fiind ultime dintre ele. Prima are loc de Paºti, în zona Livezeni iar apoi, luni, în a doua zi de Paºti, este rândul

momârlanilor din “Lunca Jiului” sã þinã nedeia. Dupã datina strãmoºeascã serbarea se þine în curtea celei mai vechi biserici din Vale ºi începe dis de dimineaþã, când în curtea bisericuþei se strâng grupuri de prieteni ºi rude ale gospodarilor. Dupã cum este obiceiul, la praznic se preparã ciorbã de carne de oaie cu varzã, ºi pãsat. Pãsatul este o mâncare gustoasã care nu se mai întâlneºte nicãieri în lume sau în þarã, decât în

urmeazã diferite tratamente medicamentoase sã nu întrerupã administrarea acestora. Mai mult, nici alcoolul nu trebuie combinat cu medicamentele”, mai spun medicii. Medicii spun cã excesele ar trebui evitate de toate persoanele, chiar ºi de cei care nu au niciun fel de boli. În general, dupã sãrbãtori, numãrul celor care se prezintã la serviciile de urgenþã cu diferite afecþiuni gastrice este în creºtere. Tot în creºtere este ºi numãrul celor care fac abuz de alcool. Valea Jiului. Se preparã din fãinã de porumb, brânzã ºi unt. Sãrbãtoarea care adunã anual cel puþin 350 de meseni pe lângã specificul ei, mai are ºi rolul de a fi o pomanã pentru cei trecuþi în nefiinþã. Din acest motiv oricine doreºte sã ia parte la masã, chiar dacã nu este rudã sau cunoºtinþã a gospodarului este întâmpinat cu bucurie.

fostul ºef al minei a cerut amânarea executãrii pedepsei. Magistraþii gorjeni ºi/au declinat competenþa cãtre instanþa inferioarã din Tg. Jiu, dar Necula n-a avut parte de judecarea solicitãrii nici aici pentru cã judecãtorii de la Judecãtoria Tg. Jiu au procedat la fel declinându-ºi competenþa cãtre instanþa din Deva. Totuºi, magistraþii gorjeni au decis recalificarea cerererii formulatã de petentul Aurelian Necula ca fiind cerere de întrerupere executare pedeapsã. Dosarul a ajuns acum la Judecãtoria Deva, iar magistraþii de aici trebuie sã decidã dacã îl lasã temporar în libertate pe fostul director

al minei Petrila. Cererea de amânare a executãrii pedepsei va fi judecatã de preºedintele de ºedinþã de la deva abia în data de 7 mai a.c. În dosarul exploziilor de la EM Petrila, când 13 mineri ºi/au pierdut viaþa, iar alþi 15 au fost rãniþi, au fost condamnaþi la închisoare directorul Aurelian Necula dar ºi ºefii Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungur. Condamnarea a fost dictatã de judecãtorii Curþii de Apel Craiova, care au respins recursurile fãcute de cei trei. Necula va trebui sã ispãºeascã ºase ani ºi jumãtate de închisoare, iar Dan Ungur ºi Gheorghe Roºu, câte patru ani.

8 Actualitate

aos total în energetica romîneascã ºi parcã mai accentuat în Valea Jiului. Directorii nu ºtiu câtã energie este preconizat a se produce, strategia energeticã este în dezbatere publicã, dupã ce au scos mineri din sistem acum se fac anhajãri, minele neviabile uitate chiar dacã una poate fi numitã viabilã. Petrila a fãcut toate demersurile pentru a intra ”în rând cu lumea”, adicã în programul de închidere – 2018. Admistraþia localã, vicepremier, directori din ministere si ministri au spus ”se poate”, dar directorul SNÎM, Aurel Anghel, se miºcã foarte încet, deºi toate uºile îi sunt deschise. Chiar ºi viitoarea lege a minelor este de partea Petrilei. Doar aici, în Valea, sã se vrea. Declaraþiile de miercuri ale responsabililor din minerit ºi energie din judeþul Hunedoara au reliefat un lucru nãucitor. Estimãri ale planului de producþie la huilã mari, la minele viabile – 1.400.000t/an, din care s-a realizat pânã în prezent 46.000 t, adicã producþia nu este în graficul estimat. ªi toate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

astea din lipsã de personal, dupã cum se plâng majoritatea ºefilor de exploatãri miniere. Dupã ce au împins oamenii afarã din sistem pensionându-i, disponibilizându-i, fãrã sã se þinã cu stricteþe seama de specificul fiecãrei mine, acum se angajeazã personal la douã unitãþi Lonea ºi Vulcan. Dovadã cã se merge

Directorul SNÎM - butonul care poate ”omorî” sau prelungi viaþa minei Petrila

pe bâjbâite, cã se merge pe ideea ”sperãm sã facem” este declaraþia directorului general al CEH, Aurel Niculescu. Acesta a spus cã producþia de energie preconizatã reprezintã ”o întrebare la care nu poate rãspunde nimeni” ºi a continuat cu ”nutrim speranþa cã…” De când s-a înfiinþat CEH, structurile sale se tot organizeazã, se tot negociazã, se face scandal pe ”ia producþia/nu iau producþia” ºi preþul ei, apoi dã afarã oameni-angajeazã oameni ºi lucrurile continuã într-o formã care din afarã se vede a fi un haos. În toatã aceastã organizare dezorganizatã, fiecare minã încearcã sã

se gospodãreascã cât mai bine. Atenþia s-a îndreptat spre minele viabile, fãrã a se mai þine ”sub observaþie” minele neviabile, în sensul îndeplinirii profeþiilor cum cã s-ar putea întâmpla ca dintre cele neviabile – condamnate la moarte, sã devinã viabile. ªi asta se întâmplã! Dar nimeni nu analizeazã pentru readaptare la schimbãri. Uniunea Europeanã a fãcut-o ºi în toate þãrile UE se fac strategii energetice noi. În ”Elemente de strategie energeticã pentru perioada 2014 – 2035”, pus în dezbatere publicã, departamentul energie al statului cere soluþii ºi idei. În respectivul document scrie

”Privitor la huilã, restrângerea perimetrelor ºi închiderea minelor neperformante a condus la situaþia în

care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huilã se mai regãsesc în perimetrele aflate în conce-

siunea fostei CNH-SA. Conform Directivei UE adoptatã recent, UE permite continuarea subvenþiei pentru exploatarea huilei pânã în 2018”. Dintre exploatãrile intrate pe programul de închideri, cineva, undeva prin aceastã Vale, a întocmit niºte documente ºi a bãgat mina Petrila la ”program de urgenþe”: sã fie închisã în 2015. Toatã Petrila a protestat aducând argumente – de la administraþie publicã localã, la specialiºti din cadrul UP, INSEMEX, foºti conducãtori ai mineritului

din Vale etc. – au cerut ca Petrila sã intre în programul normal de închidere ºi sã nu mai fie tratatã ca oaie nea-

Sãrbãtoarea Învierii Domnului Isus Hristos sã aducã minerilor, membrilor noºtri de sindicat ºi colaboratorilor multã sãnãtate, luminã în suflet, belºug ºi sãnãtate alãturi de cei dragi! Sã aveþi un Paºte fericit!

HRISTOS A ÎNVIAT! Preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” – Mina Petrila, Cãtãlin CENUªÃ

grã. Asta în condiþiile în care îºi respectã planul ºi a scãzut chetuielile sub cele stabilite pentru subvenþie. În plus, rezerva de huilã existã! Directorul general al SNÎM, Aurel Anghel, iniþial nici nu a vrut sã audã de eventuale demersuri, în calitatea pe care o are, pentru a repara ceea ce alþii au fãcut pentru a-i scurta zilele comparativ cu minele Paroºeni ºi Uricani. Mai mult, chiar a luat din personalul absolut necesar activitãþii ºi l-a redistribuit la celelalte unitãþi. Atunci minerii, ºi o parte din Petrileni au fost convinºi

cã directorul Anghel impinge mina la pieire cu bunã ºtiinþã. Ulterior presat oarecum de realitate, Aurel Anghel a fãcut declaraþii cã minele ar trebui sã funcþioneze pânã la epuizarea zãcãmântului, ceea ce era un mare câºtig pentru cei de la Petrila. Anghel începea sã vadã cã a fi director pe trei mine care se închid ºi atât, nu este suficient. A fi alãturi de ortacii în chestiuni ”de viaþã ºi de moarte”, care îi dau la mânã dovezi pentru a schimba o situaþie, este o provocare în activitatea sa. Iar vremurile îi sunt favorabile. Administraþia localã,

lideri de sindicat au bãtut la uºile miniºtrilor ºi vicepremierului Dragnea pentru a le explica situaþia de la Petrila, iar aceºtia sunt deschiºi la a pune lucrurile pe fãgaºul normal, doar cei de la SNÎM sã facã cea ce trebuie. Administraþia localã, prin primar, viceprimar, consilieri susþin variantele de funcþionare, fãcând paºi concreþi. Vasile Jurca a intrat în minã pentru a vorbi cu oamenii, cu directorul ºi cu ºeful de exploatare. Pe latura lor, de edili, s-au zbãtut ºi au fãcut demersuri, dar nu pot face ceea ce directorul Aurel Anghel ar putea… Ca director al SNÎM, acesta este cuprins în colectivul pentru regândire a Strategiei Energetice 2014-2035, iar voinþa politicã existã, pentru cã este ”om al puterii”. De el depinde îngroparea fãrã milã, înainte

de a muri a minei Petrila, sau exploatarea pânã la epuizarea rezervelor fãrã costuri suplimentare. Directorul adjunct în cadrul Ministerului economiei, Sorin Gãman a subliniat cã viitoarea lege a minelor prevede redeschiderea minelor închise, în timp ce se închid mine. ”Noua lege a minelor va prevedea ºi redeschiderea unor mine. Credem cã noua lege trebuie aprobatã în regim de urgenþã, pentru cã multe resurse ale României sunt în mine închise, halde de steril ºi iazuri de decantare. Încercãm sã corectãm ce în 11 ani s-a schimbat la nivel intern ºi european, credeam cã asta este prioritar”, a spus, cu o sãptãmânã în urmã, Sorin Gãman. Pe de altã parte minerii cer sã muncescã, nu sã fie ºomeri sau aruncaþi în alte colective de unde

s-o ia de la capãt. ”Ãºtia stau pe coadã! Ce e mai simplu pentru ei? Sã stea ºi sã administreze o îngropãciune sau sã fie alãturi de noi, de cei din Vale, ºi sã acþioneze? El de director general ºi poate” – a declarat Octavian Ianc, fost miner la Petrila. Mulþi au fost petrilenii care au declarat cu exactitate ºi câtã huilã este la Petrila ºi cine ar fi scurtat viaþa minei cu trei ani, dar s-au folosit expresii dure, pe mãsura ”crimei” ... Concluzia este cã butonul roºu în acest caz este la directorul SNÎM, Aurel Anghel. Soarta lor este la mâna lui, pentru cã nimeni nu poate acþiona în timp ce directorul tace… ”În Vinerea Mare oamenii se roagã, alþii plâng… Noi am demostrat cã mai mer-

itãm câþiva ani de viaþã a minei Petrila. Poate bunul Dumnezeu le va lumina calea ºi mintea mai marilor noºtri pentru a lua hotãrâri înþelepte ºi putere sã acþioneze” – a declarat Cãtãlin Cenuºã, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” al minei Petrila. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Directorul SNÎM - butonul care poate ”omorî” sau prelungi viaþa minei Petrila

”Privitor la huilã, restrângerea perimetrelor ºi închiderea minelor neperformante a condus la situaþia în

care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huilã se mai regãsesc în perimetrele aflate în conce-

din Vale etc. – au cerut ca Petrila sã intre în programul normal de închidere ºi sã nu mai fie tratatã ca oaie nea-

HRISTOS A ÎNVIAT! Preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” – Mina Petrila, Cãtãlin CENUªÃ

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

†GURIE,

prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei ºi al Hunedoarei, Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal ºi Dreptmãritorilor creºtini: Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvechea Cetate a Devei, cu prilejul Sfintei Zile a Învierii! „Dacã nu vor asculta de Moise ºi de prooroci, nu vor crede nici chiar dacã va învia cineva din morþi!” (Luca 16, 31)

Confirmãri tanatologice ale învierii noastre Iubiþi credincioºi, Învierea din morþi a Mântuitorului Iisus Hristos ne încãlzeºte inimile nouã, celor credincioºi, pentru cã simþim cã noi înºine vom învia din morþi ºi vom trãi veºnic, alãturi de toþi cei dragi, în lumea de dincolo. „Cât este de

sfântã, cu adevãrat, ºi cu totul prãznuitã aceastã noapte de mântuire ºi strãlucitã, mai înainte vestitoare fiind a Zilei celei Purtãtoare de luminã, a învierii tuturor, noapte în care Lumina cea fãrã de ani, din mormânt, cu trupul

tuturor a strãlucit!” (Stihira a 4-a a Cântãrii a 7-a din Canon). Dar, de ce oare nu toþi oamenii pot avea aceastã certitudine interioarã cã viaþa este fãrã de sfârºit ºi cã moartea este doar „poarta” de trecere într-un alt plan existenþial? De ce nu se pot bucura toþi de aceastã perspectivã ºi de ce nu-ºi pot organiza toþi viaþa conform acestei învãþãturi a Bisericii? De ce unora li se pare puþin credibilã aceastã dogmã a Bisericii? Rãspunsul este acesta: pentru cã ei sunt prea „împlântaþi” în imanent, în trecãtor, în pãmântesc, sunt prea confiscaþi de ceea ce este material ºi nu mai au vigilenþa de a urmãri ceea ce este supranatural, dumnezeiesc, suprafiresc în existenþa noastrã. Ei nu-L pot simþi pe Dumnezeu pentru cã nu au depus eforturi în direcþia aceasta. Mulþi dintre ei se încred doar în ceea ce este „ºtiinþific”, argumentat raþional, dovedit pe calea minþii, prin exersare cerebralã. Ce ne spun însã ultimele investigaþii ºtiinþifice despre „înviere”, despre revenirea sufletului în trup, despre „desomatizare” ºi „reînsufleþire”? Cu privire la aceste noi poziþionãri ale ºtiinþei aº dori sã ne oprim în cuvântul pastoral din aceastã noapte a Învierii, întrucât ele confirmã întru totul viziunea creºtinã

despre moarte, despre înviere, despre viaþa de dincolo, despre eternitatea trãitã cu Dumnezeu în alt plan existenþial! Iubiþi fraþi ºi surori, ªtiinþa care se ocupã cu moartea se numeºte „tanatologie”. Ea are ramuri în Teologie, Medicinã, Microbiologie, Fiziologie etc. Medicina are cel mai greu cuvânt de spus, ei îi revine dreptul de a pune sentinþa finalã, ea trebuie sã constate „când” un om a murit ºi „dacã” a murit. Dupã ce medicul face aceastã constatare ºi trece un anumit numãr de ore de la deces, ore care confirmã sentinþa lui finalã, este extrem de derutant sã constate – în cazuri, e adevãrat, mai rare – cã omul revine la viaþã. Atunci, medicina face un pas înapoi ºi spune: a fost... „moarte clinicã”. Adicã, deºi toate funcþiunile organismului au încetat, el a fost cu adevãrat mort din punct de vedere medical; ceva inexplicabil a fãcut ca pacientul sã îºi revinã la viaþã. Existã nenumãrate astfel de cazuri, multe dintre ele inventariate ºi analizate în diferite cãrþi, în studii ºtiinþifice ºi în articole. În lumea noastrã, bisericeascã, circulã volumul, sugestiv intitulat, Oameni care au înviat din morþi (Cornel ºi Roxana Dragoº, Editura Egumeniþa, 2008). Ce ne povestesc oare aceºti oameni? Ce au vãzut? Ce au experimentat? Cât de mult i-a schimbat pe ei aceastã experienþã? La ce le-a folosit

aceastã experienþã de cãlãtorie dincolo de moarte? Cu ce ne putem noi folosi din relatãrile lor? Dreptmãritori creºtini, Toþi aceºti oameni mãrturisesc, la revenirea în trup, ºocul pe care l-au avut: dupã ce au murit, le-a trebuit ceva timp sã îºi dea seama cã au murit, adicã, cei dimprejurul lor le-au proclamat moartea, iar ei s-au opus, zicând: „Nu, nu am murit, ci sunt chiar bine!”. Dar abia mai apoi ºi-au dat seama cã cei din jur nu îi mai bãgau în seamã, adicã îi ignorau, se comportau ca ºi când au murit ºi sunt inconºtienþi. Dar ei erau perfect conºtienþi de ceea ce se întâmpla, vedeau ºi ascultau tot ceea ce se întâmpla, dar nu mai puteau interveni în lumea „celor vii” (adicã în lumea noastrã). Al doilea lucru deosebit care îi marca profund pe toþi cei trecuþi dincolo era faptul cã puteau cãlãtori prin materie fãrã opreliºti, treceau prin ziduri, prin uºi închise, chiar prin trupurile celor vii, ºi aceasta cu maximã lejeritate. ªi se deplasau cu viteza gândului; cum doreau sã fie într-un loc, pe loc ajungeau acolo. Beneficiau de o maximã mobilitate. Constatau acum, cu stupoare, cã trupul de care au fost legaþi în viaþa pãmânteascã fusese o piedicã, nu un ajutor. Aceste mãrturii ne amintesc de afirmaþiile din Sfintele Evanghelii cã Mântuitorul Însuºi „trecea prin uºile încuiate”, avea deci un trup spiritualizat, pnevmatizat. Al treilea lucru deosebit de marcant era starea emoþionalã de dupã moarte: o bucurie imensã, vecinã cu extazul, o baie de fericire, de iubire, o încântare colosalã pentru intrarea într-o altã lume, conºtiinþa cã începe o viaþã nouã, transfiguratoare, copleºitoare. O Fiinþã de Iubire domnea în aceastã nouã lume, Fiinþã Care iubea necondiþionat, revãrsând pretutindeni niºte energii binefãcãtoare.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014 Totul era atât de frumos, încât nu te mai sãturai. E adevãrat, o parte dintre oameni au o mãrturie înfiorãtoare, inversã: au avut o experienþã traumaticã, au vãzut iadul. Dar nu vom insista acum asupra acestor experienþe. Toþi cei care au revenit la viaþa în trup mai mãrturisesc ºi de existenþa unei foarte exigente evaluãri a vieþii lor, realizatã printr-o întrebare pusã foarte ferm din exterior, de genul: „Ce ai fãcut cu viaþa ta?” sau „Cât de mult ai iubit pe pãmânt?”. Apoi, în mod fulgerãtor, li se aduce la cunoºtinþã cã trebuie sã se întoarcã pe pãmânt ºi – cu sau fãrã acordul lor explicit – sunt readuºi lângã trup, intrând din nou în acesta, deºi experienþa nu este confortabilã ºi este perceputã ca limitativã. Aºa revin la viaþã ºi povestesc ce au trãit dincolo. Uneori sunt crezuþi, alteori sunt luaþi în râs, ridiculizaþi, ºi atunci înceteazã sã mai facã publicã experienþa lor. Dar rãmân schimbaþi definitiv, pânã la moarte: trãiesc doar în

iubire, fãrã a face rãu nimãnui, convinºi cã în spatele cuvântului „iubire” se ascund lucrurile cele mai preþioase de pe acest pãmânt. Iubiþi fii întru Hristos, Cu ce ne putem folosi noi de mãrturiile lor? Unii medici necredincioºi au încercat sã le conteste, spunând cã pot fi experienþe iluzorii create în creier de anumite substanþe anesteziante, injectate în timpul tratamentului din faza terminalã a vieþii. Dar atunci, cei declaraþi morþi, de unde aveau informaþii despre ceea ce s-a întâmplat în jurul trupului lor, despre ceea ce au discutat rudeniile lor situate la distanþã mare de ei, despre fapte ºi vorbe petrecute ºi spuse cu mult dupã ce ei deja au fost declaraþi „morþi”? Totul demonstreazã cã ei erau vii, perfect conºtienþi, dar invizibili prin ochii noºtri trupeºti, imperceptibili cu simþurile noastre corporale. Cercetãrile în domeniul tanatologiei medicale au început prin anii 70 ai secolului trecut (arhicunoscut

este doctorul Raymond Moody), dar acum au atins apogeul ºi s-au tras concluziile. Convingerile finale ale cercetãtorilor sunt cã existã o formã de existenþã conºtientã a noastrã dupã moartea trupului: creierul nu secretã gândirea, precum ficatul secretã bila (cum credeau biologii de peste un secol), ci el este doar o interfaþã, el doar o preia, o recepteazã de la altã entitate, pe care creºtinismul o numeºte „suflet”. Este la fel cum televizorul nu produce un program sau o emisiune, ci doar o preia, o recepteazã, ea fiind realizatã altundeva. Sã nu supraevaluãm creierul, sã nu creditãm excesiv materia, sã nu confundãm lucrurile. Iatã de ce este atât de importantã formarea duhovniceascã, adeziunea noastrã interioarã la adevãratele valori. „Puterea iadului ai zdrobit ºi ai înviat ca un biruitor, Hristoase, Dumnezeule!” – constatã Condacul Învierii. Corneliu Deneºan, poet închis în temniþele comuniste pentru convingerile lui creºtine, în poezia Craniul, parcurge un traseu fulger spre esenþa înþelepciunii. El relateazã, în versuri, ce stãri emoþionale l-au cuprins când a dezgropat, la porunca autoritãþilor închisorii, ºapte morþi, pentru a îngropa acolo alþi deþinuþi, decedaþi recent: „Era o zi cu arºiþã de varã, / Pe malul gropii, oase gãlbejite / erau zvârlite, rând pe rând, afarã / ªi tidvele de târnãcop lovite. // Creºtea mereu grãmada aruncatã / din ºanþul de la colþul închisorii, / de sub pãmânt, de sub închisa soartã, / De mult cei ºapte nu vãzurã zorii. // Priveam la craniul ce-l þineam în mânã: / Acolo unde creierul gândea / Era pãmânt, cu gãuri mici de râmã. / Îl scormoneam ºi-ncet se desprindea. // Ce ochi umplut-au gãurile goale / ªi câte lacrime pe faþa ºtearsã n-au curs ºi, poate, buze senzuale, / Ce-au sãrutat vreo frunte de mireasã!? // Ce boalã l-a lovit sau, poate, fierul? / ªi cine i-a

fãcut îngropãciunea? / Priveam cu fruntea-ngânduratã cerul... / Vãzui atunci, din plin, deºertãciunea // ªi mã gândeam, cândva, cum ºi pe mine, / Gãsindu-mã-n bucãþi fãr-de valoare, / Mã va zvârli, distrat, un oarecine / ªi nu-ºi va pune nicio întrebare…”. „ªi nu-ºi va pune nicio întrebare…”. Ecoul acestor cuvinte ar trebui sã rãsune în inima noastrã. Noi sã ne punem întrebãri, sã cunoaºtem rãspunsurile pe care ni le dã creºtinismul, sã ºtim culege din jur tot ceea ce ne poate consolida credinþa ºi ne poate lumina viitorul. ªi, mai ales, sã învãþãm astãzi, în ziua mãreaþã a Praznicului Învierii, sã nu ne temem de moarte, ci sã ne pregãtim riguros pentru ea, prin iubire. Sã facem din iubire legea vieþii noastre. Sã luãm în serios mãrturiile oamenilor care s-au întors de dincolo. „Cã iatã, a venit prin Cruce bucurie la toatã lumea! Cã rãstignire rãbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat!” – ne spune prima stihirã a Ceasurilor Paºtilor. Iubiþi credincioºi, Spunea Pascal: „Am o mie de argumente pentru cel dispus sã creadã în Dumnezeu, dar nu am nici unul pentru cel care a luat decizia sã nu creadã!”. Deci, înaintea raþionalului stã o decizie emoþionalã. Raþionalul este ambivalent: el urmeazã emoþionalul. Toate cercetãrile din tanatologie ºi toate mãrturiile celor reveniþi la viaþã din moarte pot fortifica convingerea noastrã creºtinã cã viaþa continuã ºi dupã moartea trupului. „Iar dupã moarte, vine Judecata!” – ne spune Biserica. Sã spunem ºi noi invocaþia din Condacul Învierii: „Hristoase, Cel ce dai celor cãzuþi ridicare”, ridicã-ne la aceastã înãlþime a cugetãrii. Ne bucurã pe noi aceste concluzii ºtiinþifice sau ne întristeazã? Depinde de nivelul duhovnicesc al fiecãruia. Dacã avem o viaþã departe de Dumnezeu, orice confirmare a vieþii eterne ne îngrozeºte, cãci intuim cã iubirea Lui de dincolo de moarte ne poate arde, ne poate pârjoli, ne poate consuma, în loc sã ne

fericeascã, sã ne îmbucure. Dacã deja suntem porniþi pe cãrarea Bisericii ºi suntem integraþi în viaþa sacramentalã a Bisericii, atunci aceste confirmãri ne încurajeazã, ne fortificã pe drumul pe care deja am pornit, ne impulsioneazã în traseul nostru spre Dumnezeu. Doar atunci este valabilã ºi pentru noi constatarea liturgicã: „Ieri m-am îngropat împreunã cu Tine, Hristoase, astãzi mã ridic, împreunã cu Tine, Cel ce ai înviat!”. Trãim într-o lumea a informaþiei, a mass-mediei, a televizorului. ªtim noi selecta, din tot ceea ce ni se perindã înaintea ochilor, lucrurile cu adevãrat folositoare, ziditoare de suflet? Avem noi statutul albinei care culege polenul sau ne asemãnãm mai mult cu musca, ce are predilecþie pentru murdãrie? Vom da noi un rãspuns liniºtitor pentru propriul suflet la întrebarea care ni se va pune: „Ce ai fãcut cu viaþa ta?” sau „Cât de mult ai iubit pe pãmânt?”. Iubiþi fii sufleteºti, În încheiere, în calitate de arhipãstor, cu drag vã invit sã trãiþi în luminã ºi în iubire, sã vã iertaþi duºmanii, precum ne cere Mântuitorul, sã vã cultivaþi viaþa duhovniceascã, sã vã imunizaþi interior împotriva tuturor „ºtirilor” care otrãvesc lãuntric, sã vã fortificaþi întru discernãmânt, sã culegeþi nectar cu mult folos, sã vã zidiþi viaþa interioarã ºi sã creºteþi în dragostea de Dumnezeu ºi de semeni, precum ne invitã Mântuitorul cel Înviat din morþi. Sã vã consolidaþi în convingerea cã dupã moarte urmeazã adevãrata viaþã, în care vom gusta fericirea sau nefericirea, în funcþie de ceea ce meritãm. Sã ne bucurãm deci împreunã în aceste zile de praznic al Învierii Mântuitorului, garanþia propriei noastre Învieri. Amin!

Hristos a înviat! Vã spune al vostru arhipãstor ºi de tot-binele doritor, † GURIE, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Portret de olimpic - Denisa Mikloº

-am oprit pentru puþin timp la ªcoala Gimnazialã Nr. 7 din Petroºani, unde am avut bucuria sã stau de vorbã cu una dintre elevele acestei instituþii. Este vorba despre Denisa Mikloº, din clasa a V-a C, un copil ambiþios, care a reuºit performanþa de a se califica la faza naþionalã a olimpiadei de limbã, comunicare ºi literaturã românã. Competiþia a avut loc în sãptãmâna ªcoala Altfel, între 8 ºi 12 aprilie 2014, la Cãlimãneºti, judeþul Vâlcea. Am aflat cã acolo au fost prezenþi peste 300 de elevi din toatã þara, pentru a se întrece în cuvinte rostite ºi scrise ... Din prima clipã a discuþiei noastre am aflat cã Denisa este un copil obiºnuit, copilãros, dar dominat de o seriozitate debordantã. Mi-a spus cã a mai participat ºi la alte concursuri de limba românã, în clasa a IVa, la care s-a calificat pe primul loc. Aºadar, s-a nãscut cu dorinþa de a învãþa, cu un strop de talent, care, exersat, a condus-o spre reuºitã. La faza naþionalã a olimpiadei a obþinut menþiune. “Competiþia a fost strânsã, pentru cã toþi copiii au fost foarte buni ºi chiar nu m-am aºteptat sã mã situez în ierarhia atâtor elevi care îmbrãþiºeazã literatura într-un mod special.” îmi mãrturiseºte Denisa, cu un chip fericit. “Am reprezentat judeþul Hunedoara ºi ªcoala Gimnazialã Nr. 7 din

Petroºani, aºa cum îmi spunea înainte de competiþie doamna profesoarã de limba românã. ªi am fãcut-o cu succes! Sunt mândrã de acest lucru ! “ La întrebarea mea “Cât de importantã este influenþa profesorului asupra dezvoltãrii elevului?” Denisa a explicat cum nu se putea mai bine. “Consider cã profesorul are o influenþã puternicã asupra dezvoltãrii noastre, a copiilor, de la modul în care predã, la îndemnurile pe care ni le dã ºi pânã la relaþia care existã între aceºtia. O relaþie bazatã pe încredere ºi respect reciproc este propice învãþãrii ºi nu poate sã aducã decât rezultate frumoase atât elevilor, cât ºi cadrului didactic.

Satisfacþia este deplinã de ambele pãrþi.” Înainte de a vorbi cu Denisa, am fost convinsã cã a fi olimpic înseamnã sã lucrezi foarte mult singur, sã înveþi acasã sau la bibliotecã. Ei bine, este foarte importantã munca în echipã cu cadrul didactic, dupã cum mi-a explicat Denisa. Se întâlneau aproape zilnic, discutau ºi analizau compunerile scrise, adãugau sau tãiau paragrafe, reformulau enunþuri sau îºi imaginau împreunã “Cum ar fi dacã...?”. Bineînþeles cã am întrebat-o pe Denisa cum stã ea cu timpul liber. A stat puþin pe gânduri ºi mi-a spus cã are destul de puþin, dar atunci când îl are, îi place sã citeascã, sã asculte muzicã, sã zâm-

beascã ºi sã stea cu prietenii. Curioasã fiind din fire, am întrebat-o pe Denisa ce cadou i-ar plãcea sã primeascã, dacã ar fi sã am o baghetã magicã ºi sã i-l dau pe loc. Destul de

mare mi-a fost mirarea sã aflu cã ºi-ar dori sã cãlãtoreascã în locurile încãrcate de istorie, în România. “Am o impresie foarte bunã despre oraºul Cãlimãneºti, îmi place panorama oferitã de Olt, dealurile care îl înconjoarã ºi zona

încãrcatã de istorie. Peisajul în aceastã primãvarã timpurie te îndeamnã la visare, iar Mânãstirea Cozia ºi Mânãstirea Turnu te poartã înapoi, în istorie, îndemnându-te sã trãieºti acele vremuri stinse, dar vii în sufletele noastre.” ªi mai are un vis, pe care mi l-a spus doar dupã ce am insistat, pentru cã i-am vãzut reþinerea, neºtiind ce sã aleagã dintre cele douã dorinþe ale ei: ar vrea sã-ºi publice o carte cu povestioare scrise de ea. De ce? “Pentru cã îmi place foarte mult sã-mi las imaginaþia sã zboare.” mi-a spus ea, visând deja spre o altã întâmplare cu personajele ei preferate. Dacã îi place foarte mult sã creeze, am întrebat-o ºi ce nu-i place. Fãrã sã se gândeascã, mi-a rãspuns cu nu-i place sã creadã cã visele nu se pot împlini. Aºa a fost ºi cu visul ei de a ajunge alãturi de cei mai buni elevi din þarã. “La început, mi s-a pãrut

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

destul de greu, dar cu timpul m-am obiºnuit, m-am mobilizat mai mult ºi mai mult, apoi a început sã-mi placã, iar visul meu era tot mai aproape de realizare.” Am încheiat discuþia noastrã într-o notã de oameni mari: planuri de viitor. Îºi doreºte sã ajungã din nou la faza naþionalã a olimpiadei de limbã, comunicare ºi literaturã românã, dar pe o treaptã mai înaltã a podiumului. Analizând piaþa muncii, crede cã viitorul le aparþine avocaþilor ºi judecãtorilor, aºa cã îºi va alege, probabil, o carierã în acest domeniu. În timpul liber, rãmâne ataºatã de literaturã, dorindu-ºi sã ajungã ºi o sciitoare cu renume. Iatã un copil care ºtie ce vrea de la viitorul sãu. Îºi face planuri, le respectã, astfel încât cu fiecare zi ajunge tot mai aproape de visul sãu. Bravo, Denisa! Aºteptãm cu nerãbdare sã scriem despre un alt succes de-al tãu!

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014 Învierea lui ISUS este o minune. Sã regãsiþi în adancul unui suflet trist ºi pustiu bucuria, este departe de a fi o minune, este marea datorie faþã de sacrificiul fiului lui DUMNEZEU.

UN PAªTE FERICIT Gabriel BOBÂRCÃ

Emil PÃRÃU COMEXIM R LUPENI

Slujba de Înviere, la Schitul din Straja

aºtele la munte. La munte stratul de zãpadã s-a aºternut mai ceva ca de Crãciun. Cei care vor sã îºi petreacã sãrbãtorile de Paºte pe schiuri o pot face în staþiunile montane din Valea Jiului. Cabanierii din Straja au ºi oferte speciale. Douã pachete au fost puse la dispoziþia turiºtilor. Pentru patru nopþi de cazare în perioada 17-21 aprilie cu pensiune completã ºi

Pascale în Straja vor avea posibilitatea sã petreacã noaptea de Înviere ºi sã ia luminã de la Schitul din staþiune. În anul 1999 s-a ridicat Schitul Straja, pentru a aduce pioºenie

Elena. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereþii cãruia este pictat în întregime Calendarul

masã festivã care va cuprinde produsele tradiþionale de Paºte, ouã roºii, miel cozonac ºi alte bunãtãþi, turiºtii vor scoate din buzunat 400 de lei de persoanã pe sejur. Cabanierii au ºi oferte mai ieftine. În perioada 19-21 aprilie, un sejur cu pensiune completã ºi masa festivã de Paºte costã 250 de lei de persoanã. Cei care vor petrece sãrbãtorile

locului. Schitul poartã Hramurile Înãlþarea Sfintei Cruci ºi Sfinþii Împãraþi Constantin ºi

Bisericesc ºi scene din Vechiul ºi Noul Testament. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:30 Universul credinþei 11:00 Universul credinþei 11:30 Tribuna partidelor parlamentare 12:00 Fotbal: Liga 2 la TVR 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 M.A.I. aproape de tine 16:00 Parlamentul României 16:50 Tezaur folcloric 18:00 Ecce via - Aceasta este Calea! (r) 18:10 Clubul celor care muncesc în România 18:15 Universul credinþei 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:10 Scara

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Levintza prezintã (r) Secrete de Stil (r) Teleshopping Click! Pofta bunã (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Mãsuri extraordinare

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 B.D. la munte ºi la mare 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Bona de la forþele speciale 22:30 Faþã în faþã

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Simfonia iubirii 13:00 ªtirile Pro TV 13:05 Iubire ca la carte 15:00 MasterChef (r) 17:00 Barabba 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:15 Acoperã-mi inima

21 martie *** 20 aprilie Aveþi succes în activitãþile casnice. Schimbãrile pe care intenþionaþi sã le faceþi pot fi apreciate, dacã nu uitaþi sã cereþi ºi pãrerea celor din jur. Nu faceþi exces de zel asumându-vã prea multe responsabilitãþi, pentru cã existã riscul sã nu le faceþi faþã.

10:45 11:15 12:15 13:15 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:30

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Grupul Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Regina Forþa destinului

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Iisus

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Campionii Digi Sport 15:30 Avanpremierã Ligue 1 16:00 Avanpremierã Serie A 16:30 Avanpremierã La Ligã 17:00 Avanpremierã Liga 1 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 19:00 Fotbal: Gaz Metan Mediaº - Oþelul Galaþi 19:45 Digi Sport Special 20:00 Fotbal: Gaz Metan

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nu este o zi prea bunã pentru întâlniri cu prietenii ºi nici pentru afaceri. Cei din jur nu vã înþeleg corect dorinþa de schimbare. Pe plan sentimental, lucrurile merg mai bine. Nu neglijaþi problemele de serviciu.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa vã întâlniþi cu o cunoºtinþã cu care nu v-aþi vãzut de mult, care vã invitã la o petrecere. Nu lãsaþi problemele sentimentale sã se adune. Fiþi cinstit ºi recunoaºteþi-vã greºelile!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi pus pe fapte mari ºi vã asumaþi o serie de riscuri pentru a rezolva câteva probleme legate de cãmin. Partenerul de viaþã vã susþine. Puteþi sã încheiaþi contracte avantajoase ºi sã faceþi investiþii inspirate, dar fiþi prudent.

Reuºiþi sã faceþi o schimbare în relaþiile sentimentale. Dupã-amiazã vã simþiþi excelent la o întâlnire cu prietenii. Aveþi grijã sã nu monopolizaþi conversaþia! Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie.

23 august *** 22 septembrie Este o zi bunã pentru a face schimbãri în casã. Puteþi sã vã apucaþi de reparaþii, reamenajãri, zugrãvit etc. Apelaþi la ajutorul prietenilor ºi nu lãsaþi pe mâine ce puteþi face azi! S-ar putea ca o persoanã mai în vârstã sã vã enerveze.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu vã faceþi planuri stricte pentru azi! Este puþin probabil sã vã puteþi respecta programul. Dimineaþa aveþi de alergat pentru a rezolva probleme ale partenerului de viaþã.

Aveþi multe idei constructive, pe care doriþi sã le discutaþi cu cei apropiaþi. O rudã mai în vârstã vã face o surprizã plãcutã, oferindu-vã sprijin financiar ºi moral. Este o zi bunã pentru investiþii.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi preocupat de problemele profesionale ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Nu este o zi bunã pentru afaceri. Riscaþi sã pierdeþi o sumã importantã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Zi bunã pentru afaceri. Dimineaþa sunteþi foarte optimist ºi aveþi convingerea cã nimic nu vã poate sta în cale. Vã bucurã ºi faptul cã relaþiile cu persoana iubitã merg mai bine.

21 decembrie *** 20 ianuarie Astãzi nu este indicat sã vã implicaþi în activitãþi importante. Dacã aveþi ocazia sã petreceþi dupã-amiaza împreunã cu partenerul de viaþã, ar fi bine sã nu ezitaþi.

21 februarie *** 20 martie Chiar dacã aveþi multã treabã, nu este cazul sã vã faceþi griji. Sunteþi într-o formã de zile mari. Singurele dificultãþi pe care le puteþi întâmpina sunt cele de comunicare. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

Poliþiºtii hunedoreni vor fi prezenþi la datorie, în perioada sãrbãtorilor pascale

este 450 de poliþiºti vor acþiona, în perioada 18-20 aprilie 2014, pentru ca sãrbãtorile pascale sã aibã loc în condiþii de siguranþã. În perioada Sãrbãtorilor Pascale, peste 450 de poliþiºti hunedoreni vor fi la datorie pentru asigurarea ordinii ºi liniºtii publice. Poliþiºtii vor fi prezenþi pe principalele artere rutiere, în localitãþile urbane ºi rurale, în special în zona lãcaºurilor de cult sau a altor locuri de pelerinaj ºi zone de agrement, pentru prevenirea oricãror evenimente ce ar putea degenera în încãlcãri ale legii.

Manifestãrile religioase ºi culturale, inclusiv cele ce se vor petrece în aer liber, cu participarea anunþatã a unui public numeros ºi un aflux important de per-

Convocator In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data 25 aprilie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pe trimestrul I 2014. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe trimestrul I 2014. Proiect de hotãrâre privind aprobarea raportului asupra situaþiei gestionãrii bunurilor Consiliului Judeþean Hunedoara la 31 decembrie 2013.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2014. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. Proiect de hotãrâre privind aprobarea promovãrii proiectului „Achiziþionare echipamente specifice pentru îmbunãtãþirea capacitãþii ºi calitãþii sistemului de intervenþie în situaþii de urgenþã ºi pentru acordarea asistenþei medicale de urgenþã ºi a primului ajutor calificat în Regiunea Vest etapa a IIIa”. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Teatrului de Artã Deva. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Bibliotecii Judeþene „Ovid Densuºianu” Deva. Proiect de hotãrâre privind aprobarea

soane spre localitãþile ºi zonele de agrement impun adaptarea corespunzãtoare a activitãþilor Inspectoratului de Poliþie al Judeþean Hunedoara în perioada Sãrbãtorilor de Paºti. Astfel, pe lângã dispozitivul curent, peste 450 de poliþiºti, în special din cadrul structurilor de ordine publicã, poliþie rutierã, investigarea fraudelor ºi investigaþii criminale vor acþiona în aceastã perioadã pentru

Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Serviciului Public Judeþean Salvamont. Proiect de hotãrâre privind modificarea Anexei nr.1 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.111/2012 privind constituirea Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului ºi urbanism. Proiect de hotãrâre privind constituirea comitetelor de organizare UNESCO (COU) pentru monumentele istorice înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO aflate pe teritoriul judeþului Hunedoara. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în caz de Inundaþii PETRO AQUA, în vederea realizãrii în comun a unui proiect de interes public. Proiect de hotãrâre privind aprobarea parteneriatului între Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Asociaþia SALVITAL Hunedoara ºi Asociaþia CORNELIUGROUP, în vederea realizãrii în comun a unui

prevenirea producerii ciale dotate cu echipamente de mãsurare a vitezei, vor oricãror evenimente care acþiona pe tronsoanele pot afecta liniºtea cetãþeintens circulate ale drunilor. Dispozitivele de ordine ºi murilor naþionale ºi judeþene, în scopul presiguranþã publicã vor venirii accidentelor ºi acþiona cu precãdere în ambuteiajelor rutiere, fluproximitatea lãcaºurilor de cult. Totodatã, lucrãtorii din idizãrii circulaþiei ºi combaterii vitezei excesive. cadrul Poliþiei Transporturi îºi vor intensifica în aceastã perioadã activCasa de Culturã a itãþile de patrulare a Sindicatelor Petroºani trenurilor de cãlãtori, în staþii ºi triaje ºi vor organizeazã cursuri avea în mod deosebit de calificare, în atenþie verificarea la cel mai mic preþ asigurãrii pazei bunurilor ºi a valorilor cu plata în rate monetare. Poliþiºtii rutieri, Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni folosind 11 autospe- 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni proiect de interes public. 450 lei Proiect de hotãrâre Bucãtar - 5 luni - 450 lei privind stabilirea unor Maseur - 2,5 luni - 700 lei mãsuri cu caracter adminZidar pietar tencuitor - 5 luni istrativ pentru - 450 lei funcþionarea Centrului de Management al Situaþiilor Dulgher tîmplar parchetar de Urgenþã Hunedoara. 5 luni - 450 lei Proiect de hotãrâre Îngrijitor bãtrâni la domicilprivind atribuirea iu - 2,5 luni - 400 lei licenþelor de traseu pentru efectuarea serviciului Relaþii la Casa de Culturã a de transport public Sindicatelor vis-a vis de Primãrie judeþean de persoane Telefon: 0254/541483; prin curse regulate spe0731254100. ciale. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiilor tehnico-economice pentru unele obiective ale consiliului judeþean. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.128/2012 privind aprobarea contractãrii unei finanþãri rambursabile interne. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului ”Implementarea unei soluþii de e-guvernare la nivelul unor unitãþi administrativ-teritoriale pentru eficientizarea serviciilor publice – ZONA 4” ºi a cheltuielilor legate de acesta din cadrul Programului Operaþional Sectorial ”Creºterea Competitivitãþii Economice”. Diverse. Preºedinte, Mircea Ioan Moloþ

16 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014

17.04. 2006 – 17.04.2014 Opt ani de declin al unui oraº

ANINOASA, MAI RÃU CA PE VREMEA COMUNEI iua de 17 aprilie a scris Z istorie la Aninoasa acolo unde acum 8 ani minerii scoteau ultimul vagonet cu huilã. Oraºul este acum cel mai trist loc din Valea Jiului ºi, oamenii care mai locuiesc aici, dacã nu sunt pensionari sunt asistaþi social. Mina ºi-a închis la 17 aprilie 2006 porþile. Atunci autoritãþile locale au organizat un ceremonial aparte, iar cu ochii în lacrimi, câþiva ortaci, ultimii care au mai dat o lopatã de cãrbune, au umplut un vagonet. Nimic nu mai este acum ca atunci ºi nu a trecut nici mãcar un deceniu, iar declinul economic este vizibil la orice pas. Doar vagonetul inscripþionat cu data la care a fost scoasã din minã ultima lopatã stã frumos vopsit, ca o piazã rea la intrarea pe poarta minei. Dar ºi el gol, cã huila a dispãrut ºi ea. Cei mai mulþi

oameni de aici au lucrat la minã, încã de pe vremea când pe poarta unitãþii intrau 4.000 de ortaci. Vremurile au apus ºi bãtrânii pensionari, care ies dimineaþa sã îºi cumpere o pâine, regretã vremea când Aninoasa era comunã. „Atunci a rfost sfârºitul Aninoasei. Am rãmas fãrã cel mai important punct economic al oraºului. Eu am ieºit la pensie în 2001 ºi acum ne uitãm la drumuri, la tot ce nu s-a fãcut ºi ne amintim cât a fost de frumos. Eu aici m-am nãscut. Acum 40 de ani era o bijuterie ºi era doar o comunã. Acum e oraº, dar este mare diferenþa între ce a fost ºi ce e

acum”, spune un bãtrân pensionar din Aninaosa. Nu toþi cei care stau în acest oraº, s-au nãscut aici, iar mulþi au venit în Valea Jiului sã lucreze la minã. A fost un þel împlinit, iar oamenii recunosc cã au reuºit sã iubeascã acest oraº, chiar dacã pe vremuri era doar o comunã simplã, dar bogatã. „Eu sunt pensionar din 1990. Situaþia o ºtie cam toatã lumea. Totul a fost sã vândã mina la fier vechi. Am lucrat 25 de ani ºi ceva la minã ºi 15 la transport cu autobuzul. Ar trebui sã mã întrebaþi cum am vãzut localitatea, când am venit prima datã în Aninoasa. Era doar o

comunã mai mult dezvoltatã decât la ora actualã, altfel arãta, chiar dacã într-o noapte s-a turnat asfalt pentru cineva care venea de la Deva, de jos ºi pânã aici. Era secretar mare la Deva ºi plecase din Aninoasa. Nu dau nume, dar de când e lumea, s-a fãcut totul pe relaþii. Acum nu mai avem relaþii. Încã suntem pierduþi”, spune cu nãdejdea cã lucrurile nu vor rãmâne aºa, un alt pensionar de la Mina Aninoasa.

viceprimarul actual al ora;ului Aninoasa. ªi cine poate este o întrebare dificilã într-un oraº care a ajuns în pragul falimentului, fiind primul din România care a declarat insolvenþa din pricina datoriilor enorme. Nimeni nu are la doar 8 ani de la închiderea minei de lucru ºi grija zilei de mâine se citeºte pe chipul oricui. Edilii cautã soluþii, dar greu vin aici investitorii, iar cei mai mulþi sunt dintre cei ce au sute de

Întreg oraºul pare pierdut, iar ploaia parcã a decimat orice alt sunet sinistru ce rãzbate din locuinþele vechi ºi reci, sau dintre ceea ce edilii de atunci credeau cã va fi mina muzeu. Milioane de euro a înghiþit ideea care nu va putea fi pusã în practicã niciodatã. Adrian Albescu, viceprimarul oraºului este dintre ultimii mineri care au ieºit pe poarta minei ºi el însusºi recunoaºte eºecul localitãþii, fãrã minã. „Din pãcate, am fost unul dintre ultimii angajaþi care au plecat de aici. Am fost inginer energetic, dar am ajuns la momentul de faþã aproape sã pot spune cã suntem un oraº de pensionari. Avem peste 1.000 de pensionari, pentru cã pensionarea se face destul de devreme de la minã. Avem în jur de 250 de asistaþi social, cu tot cu cei care primesc alocaþii de sprijin sunt peste 300. Aº putea spune cã lucreazã cine poate”, a spus Adrian Albescu,

dosare penale pentru furt de cãrbune din vagoane sau alte gãinãrii din care cautã sã trãiascã. Exemplul oraºului Aninoasa poate fi o lecþie pentru restul localitãþilor din Valea Jiului, pentru cã s-a dovedit cã fãrã minerit suntem nimic.

EMEMBER 2006

Brigada de ortaci care a scos din Mina Aninoasa huila în ultimii 4 ani, înainte ca ea sã se închidã a fost chematã în 17 aprilie 2006 la eveniment de conducerea Companiei Naþionale a Huilei (CNH) "în haine civile",

dar toþi veniserã ca la înmormântare, negrul fiind culoarea cu care au vrut sã întâmpine ultima zi la mina. "Nu este o senzaþie de plãcere. În ultimii ani am lucrat în speranþa cã mina va rezista. Nu a fost însa aºa", declara atunci unul dintre vagonetarii brigãzii care a scos ultimii cãrbuni, fãrã sã ºtie cã greul abia atunci începea. Alþii erau atunci optimiºti: "Mergem la o altã minã. Am avut ºi momente bune, ºi critice. Asta e viaþa, noi mergem înainte", a explicat Ioan Tamaº, ºeful brigãzii, optimist cã nimeni nu rãmânea atunci fãrã lucru. Primarul oraºului Aninoasa, de la momentul închiderii Ilie Botgros, care a lucrat la aceastã minã de când avea 15 ani, voia ca mina sã rãmânã un simbol al exploatãrii de cãrbune din România. O visa muzeu ºi vizitatã de mii de turiºti dornici sã afle ce e aia o minã de cãrbune, iar pentru asta s-a împrumutat la Banca Mondialã, lucru ce a adus „falimentul” întregului oraº. Exploatarea de cãrbune la Mina Aninoasa a început în anul 1885, iar perioada de glorie a minei a fost in anii ‘70, când de aici s-au extras peste un milion de tone pe an. Dupã anii ‘80 însã, mina a intrat în declin, producþia extrasã fiind puþin peste 500.000 de tone pe an. În anul 2000, prin Hotãrârea de Guvern nr. 493 s-a decis închiderea ºi conservarea Minei Aninoasa ºi aici a fost sfârºitul, lumina de la capãtul tunelului nemaifiind vizibilã de atunci. Diana MITRACHE