Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 165

Cronica Vãii Jiului Joi, 12 iulie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

”Când calci pe cap pe cel cãzut la pãmânt,

nu eºti OM!”

Auditul Ministerului Economiei

CONVERSMIN a ”prãduit” mineritul din Valea Jiului uditul realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Economiei ºi a companiilor sale a scos la invealã sume ameþioare cheltuite nejustificat, deturnare de fonduri ºi lucrãri neînregistrate în contabilitate.

A

>>> PAGINA A 3-A

Soþul Angelei Stoica, implicat într-un accident rutier n nou incident în familia viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica. De aceastã datã este implicat soþul politicianului, Mihai Stoica...

U

>>> PAGINA A 4-A

Se îngroaºã gluma în „Dosarul Temneanu” osarul liderului de sindicat de la Exploatarea Minierã Petrila, Ioan Temneanu, se îngroaºã pe zi ce trece. La plângerea iniþialã s-au adãugat deja ºi altele, aºa cã poliþiºtii petrileni au de lucru la acest caz.

D

>>> PAGINA 11 ulsul locuitorilor Vulcanului este accelerat ca urmare a cascadei de evenimente nefericite în care municipiul este târât: scandal sexual în familia viceprimarului Angela Stoica, accidentul ºoþului acesteia ºi vechiul clan al Bãrboºilor – traficanþii de þigãri. Dintre toate acuzele s-a desprins una care nu o priveºte pe viceprimãriþã, pe un politician opozant care este neobosit în a promova cazul Stoica pe reþele de socializare ºi direct, pe grupuri de cetãþeni.

P

PAGINA A 5-A

De dupã gratii, poliþistul Adrian Sucilã se rãzboieºte cu ºeful IPJ Hunedoara

hiar dacã se aflã în arest preventiv, fiind C implicat într-un rãsunãtor

scandal privind coruperea sexualã ºi act sexual cu un minor, poliþistul Adrian Sucilã îºi continuã lupta cu ºeful sãu pe linie de serviciu, Liviu Dumitru – comandatul IPJ Hunedoara.

>>> PAGINA 12


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 iulie 2012

Punct final pentru proiectul “Vara filmelor antidrog” unct final pentru proiectul „Vara filmelor antidrog”, proiect care a adunat laolaltã 65 de tineri aflaþi în sistemul de protecþie al Agenþiei Naþionale Antidrog.

P

Centrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara (structura teritorialã a Agenþiei Naþionale Antidrog) în parteneriat cu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara a implementat, în perioada iunie – iulie a acestui an, proiectul „Vara filmelor antidrog”. În cadrul acestui proiect s-au

desfãºurat activitãþi de informareeducare-conºtientizare cu privire la riscurile consumului de droguri în general ºi de substanþe noi cu proprietãþi psihoactive, a tinerilor aflaþi în sistemul de protecþie al copilului, prin intermediul filmelor. Proiectul s-a desfãºurat în 5 locaþii ale DGASPC Hunedoara din urmãtoarele oraºe: Deva, Hunedoara, Orãºtie, Brad ºi Petroºani. În urma desfãºurãrii acestor activitãþi au fost informaþi 65 de tineri aflaþi în sistemul de protecþie ºi 23 de persoane care lucreazã în cadrul centrelor respective.

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:00 Prodanca ºi Reghe: Aventura americanã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi

0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 O alegere dificilã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Solomon Kane

22:30 ªtirile Pro TV 23:15 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:35 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Vis de femeie

Prima TV 9:30 Revoluþia stelarã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº

12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Viaþa la fermã 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Curat, murdar? 21:30 Fete Bune 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii 0:30 O vrem pe Candy

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 Dincolo de celebritate 10:30 Omul ºi timpul (r) 11:50 Zoom 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Hoþii de diamante 21:55 Lumea modei 22:10 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române: Moºtenire clandestinã 23:20 ZigZag 1:05 Legendele palatului.

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Economie 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012 uditul realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Economiei ºi a companiilor sale a scos la invealã sume ameþioare cheltuite nejustificat, deturnare de fonduri ºi lucrãri neînregistrate în contabilitate. Auditul aratã cã S.C. Conversmin S.A., firmã care se ocupã cu închideri de mine ºi ecologizare, a acþionat în Valea Jiului cu lucrãri doar pe hârtie pe bani foarte mulþi, în timp ce CNH era pe moarte.

A

Un audit asupra activitãþii Ministerul Economiei ºi a companiilor aflate în subordine a scos la ivealã nereguli grave. Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA) prezintã, într-un comunicat citat de Mediafax.ro, rezultatele parþiale ale auditului asupra activitãþii ministerului ºi a companiilor aflate în subordine, audit ce a scos la ivealã nereguli grave. Auditul a urmãrit identificarea tuturor disfuncþionalitãþilor ºi a persoanelor responsabile care, prin decizii privind investiþii “nefundamentate, cheltuieli nejustificate sau discreþionare”, au prejudiciat bugetul de stat în perioada 2009aprilie 2012. “În perioada iulie 2011 - aprilie 2012 fosta conducere a Ministerului Economiei nu ºi-a îndeplinit angajamentele asumate, existând un risc major de suspendare a plãþilor, a reieºit din auditul dispus de actuala conducere”, se spune într-un comunicat al Ministerului

Auditul Ministerului Economiei

CONVERSMIN a ”prãduit” mineritul din Valea Jiului

Petroºani nu a primit nici un leu în anul 2011, una dintre cele mai scandaloase situaþii a fost constatatã la Conversmin SA, societate comercialã responsabilã cu închiderea, conservarea ºi ecologizarea minelor. Conform auditului, Conversmin a redus patrimoniul instituþiei cu 73,9 milioane de lei, prin neînregistrarea în contabilitate a unor bunuri ºi investiþii realizate. Curtea de Conturi a arãtat cã aceastã societate a deturnat peste 80 de milioane de euro pentru refacerea a 65 de biserici, iar inspectorii Curþii de Conturi susþin cã e vorba despre deturnare de fonduri întrucât onversmin Conversmin SA nu poate deturnare de cheltui bani pentru refafonduri cerea clãdirilor, obiectul de activitate al acestei În timp ce Compania societãþi comerciale de Naþionalã a Huilei stat fiind acela de a închide, conserva ºi ecologiza mine. Curtea de Conturi mai spune cã SC Conversmin SA este obligatã sã returneze cãtre bugetul de stat fondurile alocate refacerii celor 65 de biserici. Pentru închiderile de Cazare în regim de cªmin: 50 de lei camera mine ºi ecoloEconomiei. Printre neregulile constatate de multe milioane de euro ºi sute de milioane lei noi, au fost cele ale unor lucrãri fãrã analize de necesare, fãrã estimãri ale fondurilor de cãtre minister. Totul a fost lãsat la mâna antreprenorilor, ba una dintre firme ARCOM nu avea nici documente justificative privind reexportul, se aratã în comunicat. Fosta conducere a Ministerului Economiei nu a inclus “la valoarea justã” în inventar bunuri ale Electrica ºi Petrotrans în valoare totalã de 111,3 milioane de lei. Neregulile sesizate curg…

C

gizãri fãcute ”doar pe hârtie”, scandalul din Gorj a fost iscat de o parte a sindicatelor ºi de firme contestatare. “Deja au venit primele sume pentru închiderea de mine. Vorbim însã despre lucrãri fãcute la câte o singurã gurã de minã, având dimensiunea de cinci pe cinci. Practic, pentru aceºti bani, ei doar scot ce este în subteran de un an de zile, deºi mare lucru nu mai este, pun câþiva pomi în jurul minei, ºi gata încaseazã banii. Sã nu uitãm cã miliardele sunt date de o firmã de-a lor, Conservmin, unde este angajatã soþia lui Hoarã”, declara în ianuarie 2011 sindicalistul Constantin Creþan.

area prãduialã” a Conversmin, la CNH

”M

Conversmin a început în perioada decembrie 2008/ianuarie 2009 ”marea prãduialã”, cu achiziþii costisitoare pentru minele din Valea Jiului. Sumele imense pe care Conversmin pretindea în acte cã le investeºte pentru ecologizarea minelor au rãmas doar pe hârtie, întrucât ecologizãrile miniere nu

se pot verifica faptic. În realitate, aceste investiþii pentru ecologizãri la minele din Valea Jiului erau doar scurgeri de bani. Acestea pe lângã multe altele, cu sume nãucitoare, au fost sesizate în anii precedenþi, dar cine sã ia mãsuri? Auditul realizat de Curtea de Conturi aratã alte nereguli semnalate, care se referã la neimplementarea, în 2010, a unui sistem de control intern/managerial la nivelul ministerului care sã asigure identificarea ºi monitorizarea riscurilor la toate nivelurile ierarhice, oganizarea necorespunzãtoare a activitãþii de control financiar preventiv ºi neauditarea întregii activitãþi a ministerului ºi a entitãþilor din subordine, care nu au structurã proprie de audit

intern. Ministerul Economiei precizeazã cã raportul efectuat de Curtea de Conturi a concluzionat, de asemenea, cã “sistemul funcþioneazã parþial ºi sunt necesare îmbunãtãþiri substanþiale la nivelul verificãrilor de management privind achiziþiile publice”. Potrivit comunicatului, pânã în luna aprilie au fost realizate reverificari ºi corecþii, pe care însã reprezentanþii Direcþiei Generale pentru Politici Regionale le-au considerat ca fiind “incomplete ºi neunitare”. Pe lângã auditul Curþii de Conturi, Ministerul Economiei a început un alt control privind activitatea proprie ºi a companiilor din subordine. Auditul vizeazã perioada 2009-aprilie 2012. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 iulie 2012

Soþul Angelei Stoica, implicat într-un accident rutier

n nou incident în familia viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica. De aceastã datã este implicat soþul politicianului, Mihai Stoica, singurul despre care pânã acum nu s-a scris nimic. Bãrbatul a fost implicat într-un accident rutier produs de un tânãr din Lupeni, care a rposcat o depãºire neregulamentarã.

U

Potrivit datelor preliminare, ºoferul unui autoturism VW Passat (în vârstã de 23 de ani), care se deplasa pe direcþia Vulcan – Lupeni, a depãºit neregulamentar fãrã sã respecte

linia continuã. Exact în acel moment autoutilitara Nissan condusã de soþul viceprimãriþei din Vulcan a virat la dreapta, încercând sã intre la benzinãrie, iar cele douã maºini s-au tamponat. Celor doi conducãtori auto li s-au recoltat probe biologice, dar nici unul dintre ei nu consumase alcool. Mihai Stoica a scãpat cã o spreieturã zdravãnã, dar ºoferul autoturismului a fost diagnosticat cu un traumatism cranio-cerebral închis fãrã pierdere de cunoºtinþã. De asemenea, o tânãrã de 23 de ani, din Lupeni, pasagerã în autoturism, a fost rãnitã grav. Poliþiºtii au declanºat o anchetã pentru a stabili împrejurãrile exacte în care a avut loc accidentul. Carmen COSMAN

aisprezece puncte de distribuire a apei în Valea Jiului. Canicula din ultimele zile a fãcut ca autoritãþile locale din Valea Jiului ºi nu numai sã se pregatesca pentru canicula. Astfel, edilii au amenajat mai multe puncte de distribuþie a apei. Conform datelor de la Direcþia de Sãnãtate Publicã în Valea Jiului existã doar 16 puncte de distribuire a apei pe timp de canicula. Cele mai multe sunt amplasate în municipiul Petroºani.

ª

Aici sunt cinci astfel de centre. Ele sunt amplasate în Primãria Petroºani, Biblioteca

replicã a avionului Vlaicu II la scarã 1:1 a fost expusã miercuri în Piaþa Unirii din Deva. Potrivit autoritãþilor locale prezentarea s-a întâmplat la iniþiativa primãriei Deva în parteneriat cu Fundaþia Aerospaþialã Românã, cu prilejul aniversãrii a 100 de ani de la zborul prin Ardeal a lui Aurel Vlaicu.

O

16 puncte de distribuire a apei pentru zeci de mii de locuitori

municipalã, Piaþa Centralã, serviciul UPU ºi Ambulatoriul de specialitate. Urmãtoarea localitate unde existã cele mai multe puncte de distribuire a apei este Petrila. Aici au fost amenajate 4 centre. În ordine descrescãtoare ajungem la Lupeni cu 3

locaþii ºi apoi Vulcan ºi Aninoasa cu câte 2 centre de distribuire a apei. Dacã este sã ne raportãm la numãrul locuitorilor din Valea Jiului numãrul acestor centre de unde cei însetaþi pot sã bea apã este mic. Raul IRINOVICI

Replicã a avionului Vlaicu II expusã la Deva la Sãliºte ºi Tîrgu Mureº, inclusiv deasupra municipiului Deva”, declarã Laura Chinci consilier primar. Locuitorii din Deva vor

putea admira replica avionului începând cu orele 16:00, în Piaþa Unirii, în faþa statuii Traian. Diana MITRACHE

“Prezentarea va avea loc cu ocazia aniversãrii a 100 de ani de când Aurel Vlaicu, dupã rezultatele remarcabile obþinute la concursul internaþional de la Aspern Viena, executã un turneu în Ardeal începând cu Arad unde a fost primit în data de 14 iulie, dupã care a zburat în diverse oraºe din Transilvania, pânã

anicula ne lasã pe uscat. Apele de munte, cândva învolburate, dau peste cap planurile celor care distribuie apa în Valea Jiului, din cauza caniculei, iar singura salvare sunt ploile scurte care au cãzut la finele sãptãmânii trecute.

C

Am schimbat codul portocaliu pe cel galben de caniculã, iar apele de munte s-au retras tot mai mult în albie. Asta

Apele de munte au secat de caniculã

recunosc ºi cei care gestioneazã sistemul hidrotehnic din Valea Jiului ºi care spun cã e din ce în ce mai puþinã apã în râurile de munte, din cauzã cã nu a mai plouat. La fel ºi la barajul de la Valea de Peºti, iar salvarea care a fãcut sã nu se punã problema restricþiilor de alimentare cu apã, sunt ploile scurte, dar destul de însemnate cantitativ, sus la munte. „Barajul de la Valea de Peºti, de unde alimentãm o bunã parte a populaþiei a scãzut cu 23 de cm în ultima lunã, faþã de normal. Am avut noroc cã vinerea trecutã a plouat cu 20 de l pe metru

pãtrat la Bãrbãteni, iar pe Defileu, pe anumite porþiuni cu aproape 30 de litri, dar ploile au fost scurte. În Estul Vãii,însã, situaþia e alta. Acolo au cãzut maxim 4 litri pe metru pãtrat ºi doar în anumite zone, aºa încât acum apele fie sunt staþionare, fie au scãzut cu câþiva cm”, a precizat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Valea Jiului. Totuºi, deocamdatã, chiar dacã e caniculã, specialiºtii spun cã nu vor impune restricþii la furnizarea apei. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012 ulsul locuitorilor Vulcanului este accelerat ca urmare a cascadei de evenimente nefericite în care municipiul este târât: scandal sexual în familia viceprimarului Angela Stoica, accidentul ºoþului acesteia ºi vechiul clan al Bãrboºilor – traficanþii de þigãri. Dintre toate acuzele s-a desprins una care nu o priveºte pe viceprimãriþã, pe un politician opozant care este neobosit în a promova cazul Stoica pe reþele de socializare ºi direct, pe grupuri de cetãþeni.

P

Se spune cã gura lumii nu o poate astupa decât pãmântul, la sfârºit de viaþã, ca urmare nu este nimic ieºit din comun cã se dezbate nefericitul caz al viceprimarului Vulcanului, Angela Stoica, chiar de cãtre vulcãnenii care i-au acordat votul ºi încrederea. Vulcãnenii spun cã nimic nu este întâmplãtor. Ne-am aflat, miercuri dimineaþa, pe strãzile municipiului, pentru a lua pulsul municipiului lovit de drame sexuale, de trafic de þigãri cu rãdãcini adânci ºi de mult ºtiute. Localitatea vuia de accidentul rutier avut de soþul Angelei Stoica din noaptea respectivã, grupuri-grupuri de vulcãneni discutau… ”Un necaz nu vine niciodatã singur. Vai de capul lor. Nu doresc nici duºmanilor duºmanilor mei aºa ceva. E o familie terminatã, iar d-na Angela ºi-a încheit cariera politicã cu asta. Chiar dacã nu or fi vinovaþi cu totul, dar nu iasã fum fãrã foc, pata rãmâne.” – Micheº, 41 de ani, Vulcan.

”Când calci pe cap pe cel cãzut la pãmânt, nu eºti OM!”

”Lasã doamnã, cã nu e posibil sã nu vezi ce se întâmplã în casa ta, în ograda ta. Îl pui pe Sucilã sã-þi pãzeascã, aºa cum zice Angela, copiii ºi ala þi-i f… pe amândoi ºi tu, mamã, nu vezi. Pãi ce e chioarã, când o lume întreagã ºtia apropierea dintre fatã ºi ãla? ºi ea mai ºi zice cã fata e majorã, nu se bagã. Nu zic, e urât sã pãþeºti aºa ceva când e vorba de copii ºi n-aº vrea sã fiu în locul ei. Doamne, feri! Cã uite acum profitã duºmanii politici, cã e plin internetul de postãrile liberalei care îi dã în gurã

acum la necaz ºi se bucurã. Doamnã, vã zic eu: când calci pe cap pe cel cãzut la pãmânt, nu eºti OM! Nu-mi place viceprimãriþa, dar nici nu mã bucur de rãul ei ºi chiar îmi e ruºine cã Vulcanul e târât în scandaluri d-astea, plus Bãrboºii care au fãcut legea în Vulcan ºi nimeni nu i-a deranjat”– Octavian, 49 ani, Vulcan.

olitician, promoveazã puternic cazul Stoica

P

Am verificat ºi noi pe reþelele de socializare ºi am constatat cã dintre toþi politicienii din

Valea Jiului, opozanþi ai Angelei Stoica, doar unul singur a postat public multe articole de presã cu cazul ”corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt” în familia viceprimarului Vucanului. Este vorba de Alina Cârstoiu. Poate mai sunt ºi alþii, dar nu i-am gãsit… ”Pe internet, cea mai harnicã e Alina, cã a dat cred cã de 10 ori cã uite,viceprimarul e implicat în scandaluri sexuale, cã familia bla, bla. Daaaaa,

femeile sunt mai rele ca bãrbaþii. Dar sã dai în ãla cãzut la pãmânt înseamnã cã n-ai Dumnezeu. Dacã mâine, Doamne fereºte, pãþim oricare dintre noi aºa ceva, cu copiii noºtri, cã omul e credul ºi prost de bun ce e! Eu cred cã PDL-ul s-a rãzbunat, cã au plecat din partid dupã ce primiserã bani ºi telegondolã, de nici Ridzi cu tot cu nevastãsa parlamentar nu au primit ºi nu au fãcut. Poate fi orice. Pot fi ºi PSD-iºti ºi liberali, cã sau luptat cu toþii. Au prins-o ºi acum o toacã mãrunt. Acum, deºi bãrbatu-sãu nu e vinovat, fac tam-tam ºi de accidentul lui. E greu pentru ea acum, dar cred cã nici lui Gheorghe Ile nu îi e moale, cã cine ºtie ce-o fi fãcut Angela ºi cu el ºi el habar nu

are” – Daniel, 38 de ani, Vulcan. Vulcãnenii mai cred cã ºi ridicarea trafincaþilor de þigãri are legãturã cu cazul Angelei Stoica, precizând cã pânã acum poliþiºtii s-au fãcut cã luptã împotriva lor ºi, aºa de-odatã, au fãcut o razie seriosã. ”Hai sã fim serioºi cã se vorbeºte cã Bãrboºii au sponsorizat ºi la campania electoralã ºi chiar dumneta ai scris la ziar rândul trecut cã au gãsit þap ispãºitor o minorã ºi pe urmã au vândut mai departe þigãri netimbrate. Au fost vãzuþi chiar în Primãrie cu doamna viceprimar ºi videau sub ochii poliþiºtilor. Pãi ãºtia de ani de zile fac legea. Eu zic cã s-a spart buba, e doar începutul” – Rusan, 39 de ani, Vulcan.

N

eîncrederea ºi cucuveaua

Oamenii cu care am stat de vorbã spuneau cã lucrurile se vor agrava pe principiul bulgãrelui de zãpadã, iar surse din Primãria Vulcan vorbesc de teama percheziþiei informatice la aparatura ridicatã de poliþiºti în cazul de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt. Existã spaima existenþei unor documente ºi întregistrãri din Primãrie, care pot fi înscenãri sau ”lucrãturi”, adunate cu bunã ºtiinþã, lucru ce dovedeºte cã încrederea în viceprimarul Angela Stoica nu mai existã. ºi a mai apãrut o teamã… ”De vreo patru zile, în toiul nopþii cântã o cucuvea mereu pe clãdirea primãriei. Doamne fereºte sã se întâmple ceva. ªtiþi cã s-a adeverit de fiecare datã asta cu cântatul cucuvelei” – a declarat Mariana Molnar, 51 ani, Vulcan. Faptul cã acea cucuvea îºi face veacul de câteva nopþi pe la Primãria Vulcan a fost confirmat ºi de poliþiºtii comunitari. Ultimele evenimente au bulversat locuitorii municipului Vulcan, pãrerile fiind împãrþite – unele tranºante, fãrã milã, iar altele – oscileazã între acuze, scuze ºi latura emoþionalã, dar tuturor celor cu care am stat de vorbã le pãsa de ceea ce se întâmplã… Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012

6 Actualitate

S t a r t l a N e d e i a Vu l c ã n e a n ã imp de cinci zile locuitorii municipiului Vulcan au parte de manifestãri culturale ºi sportive prilejuite de aniversarea localitãþii care se deruleazã sub genericul „Nedeia Vulcãneanã”. Sãrbãtoarea aflatã la a ediþia cu numãrul 40 este organizatã de municipalitate ºi Consiliul local ºi aduce multe noutãþi dar mai ales surprize pentru localnici susþin organizatorii.

T

Startul a fost dat ieri-miercuri cu concursuri de cros la care au luat parte zeci de concurenþi, chiar dacã încã de dimineaþã cãldura ameninþa competiþia. 36 de participanþi la 5 categorii de vârstã. Pista de cros a fost Bulevardul Mihai Viteazul de la Unic pânã în faþa Primãriei. Reprezentanþii administraþiei locale au premiat primii 3 clasaþi la fiecare categorie. Concurenþii nu s-au lãsat descurajaþi ºi la final au fost recompensaþi pentru efortul lor de cãtre edilul ºef al localitãþii. „Astãzi (nr. miercuri) s-a dat startul la competiþiile

sportive din cadrul ediþiei 40 a Nedeii Vulcãnene.

Îi felicit pe toþi participanþii ºi sper sã vedem din ce în ce mai mulþi doritori de miºcare. Mai ales cã vedem doamne ºi domni care continuã sã facã miºcare, participã la competiþii, doresc sã-ºi pãstreze sãnãtatea fizicã ºi mentalã. Avem nevoie de oameni sãnãtoºi ºi la minte ºi la trup”, a spus primarul localitãþii Vulcan, Gheorghe Ile. Pânã duminicã, locuitorii municipiului Vulcan dar ºi din restul Vãii Jiului sunt invitaþi de edili sã participe la întrecerile sportive ºi la manifestãrile cultural-artistice.

SPORTIVII CARE AU CªTIGAT PREMIILE I, II ªI III LA COMPETIÞIA DE CROS FETE. Categoria 10 - 14 ani: I. Huda Corina II. Vlad Andrada III. Balau Bianca Categoria 15 - 24 ani: I. Chira Oana Nadia II. Ban Laura III. Antica Bianca Categoria 25 - 40: I. Deak Virginia Aurelia

Categoria peste 40 de ani: I. Munteanu Violeta II. Buicã Liliana BÃIEÞI: Categoria 10 - 14 ani: I. Vâlcea Rãzvan Dragoº II. Cotea Raul Gabriel III. Stoica ªtefan Adrian Categoria 15 - 24 ani: I. Radu C-tin Vlãduþ II. Gãlãþan Paul Alin

Circulaþie închisã la Vulcan raficul pe bulevardul central al municipiului Vulcan din Valea Jiului a fost închis. Timp de douã zile aici vor avea loc manifestãrile sportive din cadrul Nedeii Vulcãnene.

T

Douã zile nu se va circula pe bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Edilii locali au luat decizia de a închide traficul pe aceastã arterã, pentru cã acolo încep concursurile sportive. „Miercuri ºi joi nu se va circula pe bulevardul din Vulcan. Restricþia a fost impusã pentru toate vehiculele ºi acolo au ºi început întrecerile de role, biciclete ºi cros. Practic, toate competiþiile sportive vor avea loc pe aceastã arterã”, au declarat edilii municipiului Vulcan. Sub egida Nedeii Vulãcãnene, aici au avut loc, timp de 40 de ani de când a fost preluatã manifestarea de administraþia localã, primul Salon naþional de artã fotograficã, prima expoziþie naþionalã de ex-libris, numeroase vernisaje de artã plasticã ale unor artiºti de talie internaþionalã, reuniuni naþionale ale colecþionarilor de insigne ºi efecte numismatice,

III. Ioan㺠Iosif Cristian Categoria 25 - 40: I. Diaconu Nicu ªtefan II. Labã Lucian III. Deak Alexandru Categoria peste 40 de ani: I. Cazacu Ioan II. Buicã Petre III. Varvescu Corneliu

Felicitãri tuturor!

ori lansãri de carte. În ultimii ani, evenimentul s-a transformat într-un act cultural-artistic de calitate ºi de mare amploare, care implicã mii de locuitori ai Vulcanului ºi ai Vãii Jiului, sunt chemaþi rapsozi ºi interpreþi de prestigiu din þarã ºi au loc competiþii sportive. Joi, 11 iulie, va avea loc deschiderea oficialã a nedeii. Vineri vor avea loc festivitãþi de premiere a elevilor merituoºi din Vulcan, la Cabana Cãprioºoara vor fi omagiaþi cei care au trãit o jumãtate de secol ca soþi, sau vor fi decernate mai multe titluri de cetãþeni de onoare. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Drumul poºtalioanelor, în licitaþie S

Penultima zi a manifestãrilor este dedicatã tinerilor, când va fi organizat un spectacol de muzicã la care sunt invitate mai multe trupe de muzicã renumite cum ar fi: Akcent, DJ Renno & Silvia sau CRBL. La miezul nopþii invitaþii vor asista ºi la un spectaculos foc de artificii pe stadionul din localitate unde se vor þine spectacolele de muzicã, mai spun reprezentanþii municipalitãþii. Ultima zi care va închide „Nedeia Vulcãneanã” are programat un spectacol folcloric, la fel ca în fiecare an. Maximilian GÂNJU

ãptãmâna aceasta, primãria Vulcan va scoate la lictaþie o porþiune din Drumul Poºtalioanelor, Dealul Babii-Meriºor, pentru reabilitare. Refacerea vechiului drum de legãturã dintre Þara Româneascã ºi Transilvania înseamnã ºi iniþierea agroturismului în Valea Jiului. DJ 666, Dealul BabiiMeriºor sau Drumul Poºtalioanelor, cum mai este numit de localnicii din zonã, este cuprins pe lista de investiþii a Consiliului Judeþean din 2012, dar ºi a primãriei Vulcan. Anul trecut s-a lucrat la consolidare, iar unde s-a putut, la lãrgire. Acum, primãria va scoate o porþiune de drum la licitaþie, care va fi reabilitatã cu bani proprii. “Ceea ce se aflã în intravilan ne aparþine nouã, primãrie, iar în acest an avem o porþiune pregãtitã

pentru asfaltare, de la Poarta 2 a Minei Vulcan. Joi avem licitaþia, comisia este constituitã, iar acum aºteptãm sã vinã firmele pentru a putea începe aceastã lucrare de asfaltare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Pânã acum, la licitaþie ºiau anunþat participarea reprezentanþi din partea a douã firme.

D

ealul Babii, zonã agroturisticã

Odatã cu darea în folosinþã a acestui drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului - Deva cu aproape 30 de kilometrii, datoritã zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici, fãrã probleme se va putea dezvolta agroturismul. „ªtiþi cã acest traseu

Dealul Babii – Meriºor, Dealul Babii – Vulcan, pe timpuri era numit Drumul Poºtalioanelor ºi era foarte circulat de cei care fãceau naveta dintre Ardeal ºi Oltenia, pentru cã el merge pânã la Schela, în Gorj, prin Pasul Vulcan, aºa cã este un drum istoric. Pentru cã în Dealul Babii este foarte bine conservatã tradiþia momârlãneascã, aici mizãm pe dezvoltarea turismului local ºi promovarea alimentelor naturale. ªi, eu mai zic cã aici, în vârful Dealului Babii, la trecerea înspre Meriºor, sunt locuri foarte frumoase, unde se va dezvolta partea de agroturism”, a mai spus Ile. DJ 666 se aflã pe traseul unuia dintre dintre

cele mai vechi drumuri de pe teritoriul României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legãturã dintre sudul þãrii ºi zona intracarpaticã. Se presupune cã pe aici au trecut pânã ºi o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt însã absolut siguri cã, în Evul Mediu, drumul constituia o importantã cale de acces din Þara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a aparut calea feratã dinspre Simeria pânã la Petroºani ºi abandonat dupã construirea ºoselei de pe Defileul Jiului. Luiza ANDRONACHE

Haldele de gunoi hunedorene au ieºit bine la controlul UE oate cele 9 halde de gunoi din judeþul Hunedoara sunt gestionate corect. O singurã excepþie, cea de la Uricani a ieºit “puþin ºifonatã” la inspecþia specialiºtilot UE.

T

Experþi în ecologizare de la Uniunea Europeanã au ajuns în judeþul Hunedoara ºi au scos la ivealã faptul cã aproape toate haldele de gunoi, închise în ultimii ani sunt gestionate corect. Inspectorii europeni de mediu au urmãrit tocmai felul în care aratã aceste depozite care s-au închis în ultimii ani, iar singura surprizã neplãcutã a fost la Uricani. Asta în condiþiile în care cea de la Petrila, spre exemplu, a ieºit cum nu se aºteptau nici cei de la Garda de Mediu Hunedoara. „Spre surprinderea noastrã, toate haldele au fost apreciate de inspectorii UE. Ca sã vã dau un exemplu, un expert belgian, a ajuns la Petrila, a scos un GPS, ca sã

se asigure cã locaþia haldei e corespunzãtoare, iar apoi a spus cã totul este perfect. Adicã nici un ambalaj nu a mai fost gãsit pe afarã, iar groapa veche a fost acoperitã ºi gestionatã exact cum trebuie”, a precizat comisarul Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara. Totuºi, în Valea Jiului a fost o problemã, la Uricani, la groapa de gunoi de acolo. „Comisarii europeni au gãsit

pe halda închisã PET-uri care aveau pe ambalaj trecutã data fabricaþiei iunie 2010, iar halda de acolo e închisã din iunie 2009. Noi am mai dat pânã acum douã amenzi pentru nereguli la aceastã haldã ºi aºteptãm ºi acum raportul final de la UE”, a adãugat comisarul Moldovan (foto). Restul haldelor de gunoi

au fost apreciate de inspectorii europeni, care au verificat fostele gropi de gunoi din 7 judeþe: Caraº Severin, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Satu Mare, Maramureº ºi Bihor, acum 2sãptãmâni. Pentru toate verificãrile se aºteaptã, însã, raportul final. În judeþul Hunedoara urmeazã sã fie construitã o singurã groapã ecologicã la Lãpugiu de Jos, asta dupã ce autoritãþile judeþene au tot cãutat soluþii. Au crezut iniþial cã vor construi douã gropi de gunoi, una în Valea Jiului ºi alta spre Deva, dar s-au înºelat. Autoritãþile judeþene se luptã de ani buni sã gãseascã o soluþie salvatoare pentru a amplasa groapa de gunoi ecologicã. 70 de milioane de euro este suma pe care UE o acordã construirii gropii de gunoi hunedorene. Astfel dupã localitãþile Boºorod, Petrila, Bãtrâna, Bârcea Mare ºi Uroi se pare cã deponeul ecologic pentru care UE oferã finanþare va funcþina pe raza comunei Lãpugiu de Jos. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012

6 Actualitate

S t a r t l a N e d e i a Vu l c ã n e a n ã imp de cinci zile locuitorii municipiului Vulcan au parte de manifestãri culturale ºi sportive prilejuite de aniversarea localitãþii care se deruleazã sub genericul „Nedeia Vulcãneanã”. Sãrbãtoarea aflatã la a ediþia cu numãrul 40 este organizatã de municipalitate ºi Consiliul local ºi aduce multe noutãþi dar mai ales surprize pentru localnici susþin organizatorii.

T

Startul a fost dat ieri-miercuri cu concursuri de cros la care au luat parte zeci de concurenþi, chiar dacã încã de dimineaþã cãldura ameninþa competiþia. 36 de participanþi la 5 categorii de vârstã. Pista de cros a fost Bulevardul Mihai Viteazul de la Unic pânã în faþa Primãriei. Reprezentanþii administraþiei locale au premiat primii 3 clasaþi la fiecare categorie. Concurenþii nu s-au lãsat descurajaþi ºi la final au fost recompensaþi pentru efortul lor de cãtre edilul ºef al localitãþii. „Astãzi (nr. miercuri) s-a dat startul la competiþiile

sportive din cadrul ediþiei 40 a Nedeii Vulcãnene.

Îi felicit pe toþi participanþii ºi sper sã vedem din ce în ce mai mulþi doritori de miºcare. Mai ales cã vedem doamne ºi domni care continuã sã facã miºcare, participã la competiþii, doresc sã-ºi pãstreze sãnãtatea fizicã ºi mentalã. Avem nevoie de oameni sãnãtoºi ºi la minte ºi la trup”, a spus primarul localitãþii Vulcan, Gheorghe Ile. Pânã duminicã, locuitorii municipiului Vulcan dar ºi din restul Vãii Jiului sunt invitaþi de edili sã participe la întrecerile sportive ºi la manifestãrile cultural-artistice.

SPORTIVII CARE AU CªTIGAT PREMIILE I, II ªI III LA COMPETIÞIA DE CROS FETE. Categoria 10 - 14 ani: I. Huda Corina II. Vlad Andrada III. Balau Bianca Categoria 15 - 24 ani: I. Chira Oana Nadia II. Ban Laura III. Antica Bianca Categoria 25 - 40: I. Deak Virginia Aurelia

Categoria peste 40 de ani: I. Munteanu Violeta II. Buicã Liliana BÃIEÞI: Categoria 10 - 14 ani: I. Vâlcea Rãzvan Dragoº II. Cotea Raul Gabriel III. Stoica ªtefan Adrian Categoria 15 - 24 ani: I. Radu C-tin Vlãduþ II. Gãlãþan Paul Alin

Circulaþie închisã la Vulcan raficul pe bulevardul central al municipiului Vulcan din Valea Jiului a fost închis. Timp de douã zile aici vor avea loc manifestãrile sportive din cadrul Nedeii Vulcãnene.

T

Douã zile nu se va circula pe bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Edilii locali au luat decizia de a închide traficul pe aceastã arterã, pentru cã acolo încep concursurile sportive. „Miercuri ºi joi nu se va circula pe bulevardul din Vulcan. Restricþia a fost impusã pentru toate vehiculele ºi acolo au ºi început întrecerile de role, biciclete ºi cros. Practic, toate competiþiile sportive vor avea loc pe aceastã arterã”, au declarat edilii municipiului Vulcan. Sub egida Nedeii Vulãcãnene, aici au avut loc, timp de 40 de ani de când a fost preluatã manifestarea de administraþia localã, primul Salon naþional de artã fotograficã, prima expoziþie naþionalã de ex-libris, numeroase vernisaje de artã plasticã ale unor artiºti de talie internaþionalã, reuniuni naþionale ale colecþionarilor de insigne ºi efecte numismatice,

III. Ioan㺠Iosif Cristian Categoria 25 - 40: I. Diaconu Nicu ªtefan II. Labã Lucian III. Deak Alexandru Categoria peste 40 de ani: I. Cazacu Ioan II. Buicã Petre III. Varvescu Corneliu

Felicitãri tuturor!

ori lansãri de carte. În ultimii ani, evenimentul s-a transformat într-un act cultural-artistic de calitate ºi de mare amploare, care implicã mii de locuitori ai Vulcanului ºi ai Vãii Jiului, sunt chemaþi rapsozi ºi interpreþi de prestigiu din þarã ºi au loc competiþii sportive. Joi, 11 iulie, va avea loc deschiderea oficialã a nedeii. Vineri vor avea loc festivitãþi de premiere a elevilor merituoºi din Vulcan, la Cabana Cãprioºoara vor fi omagiaþi cei care au trãit o jumãtate de secol ca soþi, sau vor fi decernate mai multe titluri de cetãþeni de onoare. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Drumul poºtalioanelor, în licitaþie S

Penultima zi a manifestãrilor este dedicatã tinerilor, când va fi organizat un spectacol de muzicã la care sunt invitate mai multe trupe de muzicã renumite cum ar fi: Akcent, DJ Renno & Silvia sau CRBL. La miezul nopþii invitaþii vor asista ºi la un spectaculos foc de artificii pe stadionul din localitate unde se vor þine spectacolele de muzicã, mai spun reprezentanþii municipalitãþii. Ultima zi care va închide „Nedeia Vulcãneanã” are programat un spectacol folcloric, la fel ca în fiecare an. Maximilian GÂNJU

ãptãmâna aceasta, primãria Vulcan va scoate la lictaþie o porþiune din Drumul Poºtalioanelor, Dealul Babii-Meriºor, pentru reabilitare. Refacerea vechiului drum de legãturã dintre Þara Româneascã ºi Transilvania înseamnã ºi iniþierea agroturismului în Valea Jiului. DJ 666, Dealul BabiiMeriºor sau Drumul Poºtalioanelor, cum mai este numit de localnicii din zonã, este cuprins pe lista de investiþii a Consiliului Judeþean din 2012, dar ºi a primãriei Vulcan. Anul trecut s-a lucrat la consolidare, iar unde s-a putut, la lãrgire. Acum, primãria va scoate o porþiune de drum la licitaþie, care va fi reabilitatã cu bani proprii. “Ceea ce se aflã în intravilan ne aparþine nouã, primãrie, iar în acest an avem o porþiune pregãtitã

pentru asfaltare, de la Poarta 2 a Minei Vulcan. Joi avem licitaþia, comisia este constituitã, iar acum aºteptãm sã vinã firmele pentru a putea începe aceastã lucrare de asfaltare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Pânã acum, la licitaþie ºiau anunþat participarea reprezentanþi din partea a douã firme.

D

ealul Babii, zonã agroturisticã

Odatã cu darea în folosinþã a acestui drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului - Deva cu aproape 30 de kilometrii, datoritã zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici, fãrã probleme se va putea dezvolta agroturismul. „ªtiþi cã acest traseu

Dealul Babii – Meriºor, Dealul Babii – Vulcan, pe timpuri era numit Drumul Poºtalioanelor ºi era foarte circulat de cei care fãceau naveta dintre Ardeal ºi Oltenia, pentru cã el merge pânã la Schela, în Gorj, prin Pasul Vulcan, aºa cã este un drum istoric. Pentru cã în Dealul Babii este foarte bine conservatã tradiþia momârlãneascã, aici mizãm pe dezvoltarea turismului local ºi promovarea alimentelor naturale. ªi, eu mai zic cã aici, în vârful Dealului Babii, la trecerea înspre Meriºor, sunt locuri foarte frumoase, unde se va dezvolta partea de agroturism”, a mai spus Ile. DJ 666 se aflã pe traseul unuia dintre dintre

cele mai vechi drumuri de pe teritoriul României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legãturã dintre sudul þãrii ºi zona intracarpaticã. Se presupune cã pe aici au trecut pânã ºi o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt însã absolut siguri cã, în Evul Mediu, drumul constituia o importantã cale de acces din Þara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a aparut calea feratã dinspre Simeria pânã la Petroºani ºi abandonat dupã construirea ºoselei de pe Defileul Jiului. Luiza ANDRONACHE

Haldele de gunoi hunedorene au ieºit bine la controlul UE oate cele 9 halde de gunoi din judeþul Hunedoara sunt gestionate corect. O singurã excepþie, cea de la Uricani a ieºit “puþin ºifonatã” la inspecþia specialiºtilot UE.

T

Experþi în ecologizare de la Uniunea Europeanã au ajuns în judeþul Hunedoara ºi au scos la ivealã faptul cã aproape toate haldele de gunoi, închise în ultimii ani sunt gestionate corect. Inspectorii europeni de mediu au urmãrit tocmai felul în care aratã aceste depozite care s-au închis în ultimii ani, iar singura surprizã neplãcutã a fost la Uricani. Asta în condiþiile în care cea de la Petrila, spre exemplu, a ieºit cum nu se aºteptau nici cei de la Garda de Mediu Hunedoara. „Spre surprinderea noastrã, toate haldele au fost apreciate de inspectorii UE. Ca sã vã dau un exemplu, un expert belgian, a ajuns la Petrila, a scos un GPS, ca sã

se asigure cã locaþia haldei e corespunzãtoare, iar apoi a spus cã totul este perfect. Adicã nici un ambalaj nu a mai fost gãsit pe afarã, iar groapa veche a fost acoperitã ºi gestionatã exact cum trebuie”, a precizat comisarul Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara. Totuºi, în Valea Jiului a fost o problemã, la Uricani, la groapa de gunoi de acolo. „Comisarii europeni au gãsit

pe halda închisã PET-uri care aveau pe ambalaj trecutã data fabricaþiei iunie 2010, iar halda de acolo e închisã din iunie 2009. Noi am mai dat pânã acum douã amenzi pentru nereguli la aceastã haldã ºi aºteptãm ºi acum raportul final de la UE”, a adãugat comisarul Moldovan (foto). Restul haldelor de gunoi

au fost apreciate de inspectorii europeni, care au verificat fostele gropi de gunoi din 7 judeþe: Caraº Severin, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Satu Mare, Maramureº ºi Bihor, acum 2sãptãmâni. Pentru toate verificãrile se aºteaptã, însã, raportul final. În judeþul Hunedoara urmeazã sã fie construitã o singurã groapã ecologicã la Lãpugiu de Jos, asta dupã ce autoritãþile judeþene au tot cãutat soluþii. Au crezut iniþial cã vor construi douã gropi de gunoi, una în Valea Jiului ºi alta spre Deva, dar s-au înºelat. Autoritãþile judeþene se luptã de ani buni sã gãseascã o soluþie salvatoare pentru a amplasa groapa de gunoi ecologicã. 70 de milioane de euro este suma pe care UE o acordã construirii gropii de gunoi hunedorene. Astfel dupã localitãþile Boºorod, Petrila, Bãtrâna, Bârcea Mare ºi Uroi se pare cã deponeul ecologic pentru care UE oferã finanþare va funcþina pe raza comunei Lãpugiu de Jos. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012

8 Actualitate acã la referendumul de demitere a D preºedintelui suspendat

i totuºi, OUG!!! ª Referendum cu ”bâzdâci”

Traian Bãsescu vor ieºi la vot cei 10.319.705 de alegãtori, ca la alegerile locale din 10 iunie 2012, s-ar elimina ”bâzdâcii” – vorba lui Luca Nechifor, 77 de ani, fost responsabil în repetate rânduri cu alegerile de dinainte de 89 - creaþi de Curtea Constituþionalã ºi Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului de organizare a referendumului. Conform deciziei Curþii Constituþionale, pentru ca referendumul de demitere a preºedintelui suspendat Traian Bãsescu sã fie validat, vor trebui sã se prezinte la vot 9.150.298 de alegãtori. Dacã mobilizarea la vot va fi la fel cu cea de la alegerile locale din 10 iunie 2012, referendumul va fi valid în conformitate cu decizia CCR, dar dacã alegãtorii se vor comporta la fel ca în 2007, când Traian Bãsescu a fost prima oarã suspendat, nu va fi suficient pentru ca referendumul sã treacã.

Pe 10 iunie 2012, când românii au votat pentru alegerea primarilor, a preºedinþilor de consilii judeþene ºi a consilierilor, prezenþa la vot a fost de 56,39%. Mai precis, din 18.300.595 de români înscriºi pe listele electorale oficiale, conform Ministerului Administraþiei ºi Internelor, au participat la vot 10.319.705. Dacã ºi pe 29 iulie, la eferendumul de demitere

a lui Traian Bãsescu participarea va fi aceeaºi, referendumul ar fi valid, curat, fãrã a mai crea discuþii în jurul procedurilor care nu au trecut pe la CCR, eliminându-se ”bâzdâcii”, aºa cum numeºte apele tulburi ale politicii de acum Luca Nechifor, de 77 de ani, fost secretar de partid pe sector înainte de 1989, din Livezeni. Spre aducere aminte, la referendumul pentru demiterea lui

Bãncile roºii din Lupeni, neagreate de „unii”

Traian Bãsescu din 2007, prezenþa la vot a fost mai micã decât impune acum decizia Curþii Constituþionale, cu vreun milion de alegãtori. Atunci, ºi-au exprimat opþiunea doar 8.135.272 de persoane, adicã 44,45% dintre cei 18.301.309 români înscriºi la acea vreme pe listele electorale, numãr care ar fi insuficient pentru referendumul din 29 iulie.

litãþii. Toate bune ºi frumoase, instalarea acestora fiind mai mult decât necesarã, dar unii cetãþeni sunt nemulþumiþi. Motivul este legat de culoarea acestora – roºu aprins, care unora le aminteºte de trecutul comunist. „Dacã faci ceva, nu este bine, dacã

uloarea roºie a bãncilor montate pe artera principalã din municipiul Lupeni a atras nemulþumirea unor

C

cetãþeni din localitate. Dupã cum aþi aflat dintr-una din ediþiile trecute a Cronicii Vãii Jiului în ultimele zile, în

municipiul Lupeni au fost „plantate” circa 100 de bãnci, majoritatea pe artera centralã sau în parcurile loca-

Dar Guvernul spune cã decizia Curþii Constituþionale se referã la un alt act normativ decât ordonanþa de urgenþã care se referã la organizarea referendumului, deci nu sunt obligaþi sã aplice actul normativ aflat în discuþia CCR. Doat cã specialiºtii constituþionaliºtii spun cã, ºi aºa, o ordonanþã de urgenþã nu poate legifera în afara cadrului stabilit de Curtea Constituþionalã. Practic, Guvernul poate merge înainte, aºa cum a ºi anunþat reprezentanþii Guvernului, ºi sã organizeze referendumul în baza ordonanþei de urgenþã pentru cã nu încalcã, în acest caz, vreo decizie a Curþii, dar, de facto, Guvernul cu bunã ºtiinþã evitã cadrul stabilit de Curtea Constituþionalã fãrã a încãlca legea. Din declaraþiile premierului, în Parlament s-a cerut armonizarea celor douã acte normative, aºa ca sã fie împãcate ºi capra ºi varza. Lucru dracu ºi politica asta, cu toate procedurile ei!

nu faci, tot nu este bine. Fiecare este liber sã spunã ce vrea dar bãncile, aºa roºii cum sunt, vor rãmâne. Ce, eu mã plâng cã nu-mi place culoarea pixului dumneavoastrã, una portocalie, care îmi aminteºte de o formaþiune politicã de tristã amintire, din perioada recentã? Apropo, roºul este cea mai frumoasã culoare, þinând cont ºi de faptul cã doamnelor ºi

e anunþã “bãtaie” la master în acest an. Universitatea S Petroºani scoate la concurs un numãr egal de locuri la învãþãmântul post universitar, pentru fiecare din cele trei facultãþi. În afarã de numãrul deja transmis de la Ministerul Educaþiei, instituþia poate stabili

Ileana FIRÞULESCU

domniºoarelor le place sã primeascã flori de aceastã culoare”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Prin urmare, vrând-nevrând, locuitorii municipiului vor fi nevoiþi sã se acomodeze vizual cu noile bãnci ºi culoarea acestora. Mãcar pânã în momentul în care vor fi decolorate de Soare... Mircea NISTOR

Universitatea Petroºani are repartizat un numãr de 150 de locuri la master câte locuri vrea, în funcþie de solicitãri, la învãþãmântul cu taxã. “Am primit, pânã în momentul de faþã, 150 de locuri bugetare pentru master, iar în conformitate cu capacitatea stabilitã de ARACIS, restul vor fi la nivel de taxã pânã la acoperirea cifrei”,, a declarat Aron Poanta, rectorul Universitãþii Petroºani. În aceste zile, conducerea universitãþii se va întruni atât în Consiliul de Administraþie, cât ºi în Senat, pentru a stabili tarifele pentru anul universitar 2012 – 2013. “ Propunerea cu care voi merge eu, va fi aceea de a nu modifica taxa la master ºi nici la învãþãmântul de licenþã”, a mai spus Poanta. Ca ºi în anii trecuþi, absolvenþii cursurilor universitare se vor lupta pentru a prinde un loc bugetat de stat, pentru cã la acest moment, taxa pentru an de master la învãþãmântul cu platã, costã aproximativ o mie ºapte sute de lei. Luiza ANDRONACHE

reºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor pleacã cu o delegaþie la mitingul din Cluj pentru susþinerea preºedintelui Bãsescu. În plus, la finele sãptãmânii, va elabora ºi strategia potrivit cãreia va convinge electoratul hunedorean cã suspendarea preºedintelui nu e o soluþie.

P

Sâmbãtã la mitingul pentru susþinerea preºedintelui Traian Bãsescu de la Cluj va pleca ºi o delegaþie din Hunedoara. Aceasta va fi condusã de Dorin Gligor, care spune cã va merge la Cluj cu adevãraþii susþinãtori, pentru cã doar aºa democraþia va câºtiga în România. „Voi merge

urma schimÎrienþãnbului de expedintre edilii municipiului Petroºani ºi cei din Varpalota – Ungaria, funcþionarii din capitala Vãii Jiului au venit cu proiecte pe care vor sã la aplice în urbe. La rândul lor, ungurii au preluat structura de organizare a serviciilor din cadrul municipalitãþii Petroºani. O delegaþie din cadrul Primãriei Petroºani s-a aflat pentru patru zile în Ungaria la Varpalota, localitate înfrãþitã cu cea din Valea Jiului, într-un schimb experienþã derulat la nivelul administraþiilor publice ale celor douã oraºe. În urma vizitei, funcþionarii municipalitãþii au preluat mai multe idei pe care ungurii le aplicã cu succes ºi vor sã le transforme în realitate ºi la Petroºani. „Oraºul este micuþ, are circa 20 de mii de locuitori, dar este viu. La ei anveloparea blocurilor este realizatã la toate imobilele ºi stau bine ºi în privinþa strãzilor principale. Mi-a plãcut foarte mult cã nu am vãzut un singur cablu pe stâlpi, totul este subteran la fel cum se face ºi la noi acum pe centrul civic. Sunt deficitare la spaþiile verzi, nu am vãzut un parc mare cum este la noi „Carol Schreter” ºi nici terenuri

Actualitate 9

PDL Hunedoara – la miting în Cluj

cu o delegaþie din Hunedoara, pentru a susþine ideea cã preºedintele nu trebuie sã fie suspendat. Joi, urmeazã sã ne întâlnim în Birou, pentru a stabili acþiunile pe care le vom derula în campanie”, a precizat Dorin Gligor,preºedintele PDL Hunedoara.

Tot pânã la finele acestei sãptãmâni, Dorin Gligor spune cã va elabora, cu sprijinul celor de la Bucureºti, strategia din campania ce urmeazã. Asta cu scopul declarat de a convinge oamenii din judeþul Hunedoara cã nu trebuie sã fie de acord cu suspendarea preºedintelui,

în condiþiile în care acesta a fost ales de oameni ºi nu de Parlament. Mitingul de la Cluj are loc sâmbãtã, iar de sãptãmâna viitoare sunt anunþate mai multe manifestãri de stradã ºi în alte mari oraºe din þarã. Diana MITRACHE

Locuitorii Varpalotei nu au multe dar preþuiesc tot

pentru sporturi. Au o salã mare cum este Polivalenta la noi ºi cam atât. Mi-a plãcut însã modul de afiºaj di n staþiile de autobuz care sunt toate din sticlã ºi erau plãcuþe informative cu programul mijloacelor de transport. Modul acesta vrem sã-l aplicãm ºi la noi. Nu mi s-a pãrut cã au foarte multe însã mi-a plãcut cã tot ce au este îngrijit foarte bine. Au un simþ dezvoltat sã preþuiascã tot ce au”, a declarat directorul executiv al SPADPP, Lucian Dragomir.

I nspecþie zilnicã Delegaþia din Petroºani a observat cã funcþionarii

Primãriei din Varpalota au o echipã care zilnic face o inventariere a bunurilor din oraº ºi prezintã un raport cu problemele descoperite. „Mi-a plãcut foarte mult ºi vrem sã facem ceva asemãnãtor ºi la Petroºani. Aveau o echipã de control care în fiecare zi mergeau prin oraº ºi inventariau tot ce e distrus, furat, toate problemele pe care le descopereau. Veneau ºi informau ºi imediat erau trimise echipe pentru a se remedia problema”, mai spune ºeful SPADPP. Pe de altã parte ºi distrugerile ºi furturile sunt la un nivel mai scãzut decât la noi au mai observat cei din delegaþia românã. Amenzile în

Ungaria sunt reglementate prin lege emisã de guvernul de la Budapesta ºi nu prin hotãrâre localã, se aplicã fãrã discuþie ºi sunt usturãtoare. La începutul lunii iunie, funcþionarii maghiari au venit în Petroºani ºi au plecat ºi ei cu câteva idei pe care vor sã le aplice în Varpalota. „Lor le-a plãcut modul de organizare a serviciilor din primãrie ºi vor sã se organizeze asemãnãtor pentru cã este mai eficient. Le-a plãcut ºi domeniul schiabil din Parâng, staþiune pe care au ºi vizitat-o când au fost aici”, mai spune directorul executiv al SPADPP din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012

8 Actualitate acã la referendumul de demitere a D preºedintelui suspendat

i totuºi, OUG!!! ª Referendum cu ”bâzdâci”

Traian Bãsescu vor ieºi la vot cei 10.319.705 de alegãtori, ca la alegerile locale din 10 iunie 2012, s-ar elimina ”bâzdâcii” – vorba lui Luca Nechifor, 77 de ani, fost responsabil în repetate rânduri cu alegerile de dinainte de 89 - creaþi de Curtea Constituþionalã ºi Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului de organizare a referendumului. Conform deciziei Curþii Constituþionale, pentru ca referendumul de demitere a preºedintelui suspendat Traian Bãsescu sã fie validat, vor trebui sã se prezinte la vot 9.150.298 de alegãtori. Dacã mobilizarea la vot va fi la fel cu cea de la alegerile locale din 10 iunie 2012, referendumul va fi valid în conformitate cu decizia CCR, dar dacã alegãtorii se vor comporta la fel ca în 2007, când Traian Bãsescu a fost prima oarã suspendat, nu va fi suficient pentru ca referendumul sã treacã.

Pe 10 iunie 2012, când românii au votat pentru alegerea primarilor, a preºedinþilor de consilii judeþene ºi a consilierilor, prezenþa la vot a fost de 56,39%. Mai precis, din 18.300.595 de români înscriºi pe listele electorale oficiale, conform Ministerului Administraþiei ºi Internelor, au participat la vot 10.319.705. Dacã ºi pe 29 iulie, la eferendumul de demitere

a lui Traian Bãsescu participarea va fi aceeaºi, referendumul ar fi valid, curat, fãrã a mai crea discuþii în jurul procedurilor care nu au trecut pe la CCR, eliminându-se ”bâzdâcii”, aºa cum numeºte apele tulburi ale politicii de acum Luca Nechifor, de 77 de ani, fost secretar de partid pe sector înainte de 1989, din Livezeni. Spre aducere aminte, la referendumul pentru demiterea lui

Bãncile roºii din Lupeni, neagreate de „unii”

Traian Bãsescu din 2007, prezenþa la vot a fost mai micã decât impune acum decizia Curþii Constituþionale, cu vreun milion de alegãtori. Atunci, ºi-au exprimat opþiunea doar 8.135.272 de persoane, adicã 44,45% dintre cei 18.301.309 români înscriºi la acea vreme pe listele electorale, numãr care ar fi insuficient pentru referendumul din 29 iulie.

litãþii. Toate bune ºi frumoase, instalarea acestora fiind mai mult decât necesarã, dar unii cetãþeni sunt nemulþumiþi. Motivul este legat de culoarea acestora – roºu aprins, care unora le aminteºte de trecutul comunist. „Dacã faci ceva, nu este bine, dacã

uloarea roºie a bãncilor montate pe artera principalã din municipiul Lupeni a atras nemulþumirea unor

C

cetãþeni din localitate. Dupã cum aþi aflat dintr-una din ediþiile trecute a Cronicii Vãii Jiului în ultimele zile, în

municipiul Lupeni au fost „plantate” circa 100 de bãnci, majoritatea pe artera centralã sau în parcurile loca-

Dar Guvernul spune cã decizia Curþii Constituþionale se referã la un alt act normativ decât ordonanþa de urgenþã care se referã la organizarea referendumului, deci nu sunt obligaþi sã aplice actul normativ aflat în discuþia CCR. Doat cã specialiºtii constituþionaliºtii spun cã, ºi aºa, o ordonanþã de urgenþã nu poate legifera în afara cadrului stabilit de Curtea Constituþionalã. Practic, Guvernul poate merge înainte, aºa cum a ºi anunþat reprezentanþii Guvernului, ºi sã organizeze referendumul în baza ordonanþei de urgenþã pentru cã nu încalcã, în acest caz, vreo decizie a Curþii, dar, de facto, Guvernul cu bunã ºtiinþã evitã cadrul stabilit de Curtea Constituþionalã fãrã a încãlca legea. Din declaraþiile premierului, în Parlament s-a cerut armonizarea celor douã acte normative, aºa ca sã fie împãcate ºi capra ºi varza. Lucru dracu ºi politica asta, cu toate procedurile ei!

nu faci, tot nu este bine. Fiecare este liber sã spunã ce vrea dar bãncile, aºa roºii cum sunt, vor rãmâne. Ce, eu mã plâng cã nu-mi place culoarea pixului dumneavoastrã, una portocalie, care îmi aminteºte de o formaþiune politicã de tristã amintire, din perioada recentã? Apropo, roºul este cea mai frumoasã culoare, þinând cont ºi de faptul cã doamnelor ºi

e anunþã “bãtaie” la master în acest an. Universitatea S Petroºani scoate la concurs un numãr egal de locuri la învãþãmântul post universitar, pentru fiecare din cele trei facultãþi. În afarã de numãrul deja transmis de la Ministerul Educaþiei, instituþia poate stabili

Ileana FIRÞULESCU

domniºoarelor le place sã primeascã flori de aceastã culoare”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Prin urmare, vrând-nevrând, locuitorii municipiului vor fi nevoiþi sã se acomodeze vizual cu noile bãnci ºi culoarea acestora. Mãcar pânã în momentul în care vor fi decolorate de Soare... Mircea NISTOR

Universitatea Petroºani are repartizat un numãr de 150 de locuri la master câte locuri vrea, în funcþie de solicitãri, la învãþãmântul cu taxã. “Am primit, pânã în momentul de faþã, 150 de locuri bugetare pentru master, iar în conformitate cu capacitatea stabilitã de ARACIS, restul vor fi la nivel de taxã pânã la acoperirea cifrei”,, a declarat Aron Poanta, rectorul Universitãþii Petroºani. În aceste zile, conducerea universitãþii se va întruni atât în Consiliul de Administraþie, cât ºi în Senat, pentru a stabili tarifele pentru anul universitar 2012 – 2013. “ Propunerea cu care voi merge eu, va fi aceea de a nu modifica taxa la master ºi nici la învãþãmântul de licenþã”, a mai spus Poanta. Ca ºi în anii trecuþi, absolvenþii cursurilor universitare se vor lupta pentru a prinde un loc bugetat de stat, pentru cã la acest moment, taxa pentru an de master la învãþãmântul cu platã, costã aproximativ o mie ºapte sute de lei. Luiza ANDRONACHE

reºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor pleacã cu o delegaþie la mitingul din Cluj pentru susþinerea preºedintelui Bãsescu. În plus, la finele sãptãmânii, va elabora ºi strategia potrivit cãreia va convinge electoratul hunedorean cã suspendarea preºedintelui nu e o soluþie.

P

Sâmbãtã la mitingul pentru susþinerea preºedintelui Traian Bãsescu de la Cluj va pleca ºi o delegaþie din Hunedoara. Aceasta va fi condusã de Dorin Gligor, care spune cã va merge la Cluj cu adevãraþii susþinãtori, pentru cã doar aºa democraþia va câºtiga în România. „Voi merge

urma schimÎrienþãnbului de expedintre edilii municipiului Petroºani ºi cei din Varpalota – Ungaria, funcþionarii din capitala Vãii Jiului au venit cu proiecte pe care vor sã la aplice în urbe. La rândul lor, ungurii au preluat structura de organizare a serviciilor din cadrul municipalitãþii Petroºani. O delegaþie din cadrul Primãriei Petroºani s-a aflat pentru patru zile în Ungaria la Varpalota, localitate înfrãþitã cu cea din Valea Jiului, într-un schimb experienþã derulat la nivelul administraþiilor publice ale celor douã oraºe. În urma vizitei, funcþionarii municipalitãþii au preluat mai multe idei pe care ungurii le aplicã cu succes ºi vor sã le transforme în realitate ºi la Petroºani. „Oraºul este micuþ, are circa 20 de mii de locuitori, dar este viu. La ei anveloparea blocurilor este realizatã la toate imobilele ºi stau bine ºi în privinþa strãzilor principale. Mi-a plãcut foarte mult cã nu am vãzut un singur cablu pe stâlpi, totul este subteran la fel cum se face ºi la noi acum pe centrul civic. Sunt deficitare la spaþiile verzi, nu am vãzut un parc mare cum este la noi „Carol Schreter” ºi nici terenuri

Actualitate 9

PDL Hunedoara – la miting în Cluj

cu o delegaþie din Hunedoara, pentru a susþine ideea cã preºedintele nu trebuie sã fie suspendat. Joi, urmeazã sã ne întâlnim în Birou, pentru a stabili acþiunile pe care le vom derula în campanie”, a precizat Dorin Gligor,preºedintele PDL Hunedoara.

Tot pânã la finele acestei sãptãmâni, Dorin Gligor spune cã va elabora, cu sprijinul celor de la Bucureºti, strategia din campania ce urmeazã. Asta cu scopul declarat de a convinge oamenii din judeþul Hunedoara cã nu trebuie sã fie de acord cu suspendarea preºedintelui,

în condiþiile în care acesta a fost ales de oameni ºi nu de Parlament. Mitingul de la Cluj are loc sâmbãtã, iar de sãptãmâna viitoare sunt anunþate mai multe manifestãri de stradã ºi în alte mari oraºe din þarã. Diana MITRACHE

Locuitorii Varpalotei nu au multe dar preþuiesc tot

pentru sporturi. Au o salã mare cum este Polivalenta la noi ºi cam atât. Mi-a plãcut însã modul de afiºaj di n staþiile de autobuz care sunt toate din sticlã ºi erau plãcuþe informative cu programul mijloacelor de transport. Modul acesta vrem sã-l aplicãm ºi la noi. Nu mi s-a pãrut cã au foarte multe însã mi-a plãcut cã tot ce au este îngrijit foarte bine. Au un simþ dezvoltat sã preþuiascã tot ce au”, a declarat directorul executiv al SPADPP, Lucian Dragomir.

I nspecþie zilnicã Delegaþia din Petroºani a observat cã funcþionarii

Primãriei din Varpalota au o echipã care zilnic face o inventariere a bunurilor din oraº ºi prezintã un raport cu problemele descoperite. „Mi-a plãcut foarte mult ºi vrem sã facem ceva asemãnãtor ºi la Petroºani. Aveau o echipã de control care în fiecare zi mergeau prin oraº ºi inventariau tot ce e distrus, furat, toate problemele pe care le descopereau. Veneau ºi informau ºi imediat erau trimise echipe pentru a se remedia problema”, mai spune ºeful SPADPP. Pe de altã parte ºi distrugerile ºi furturile sunt la un nivel mai scãzut decât la noi au mai observat cei din delegaþia românã. Amenzile în

Ungaria sunt reglementate prin lege emisã de guvernul de la Budapesta ºi nu prin hotãrâre localã, se aplicã fãrã discuþie ºi sunt usturãtoare. La începutul lunii iunie, funcþionarii maghiari au venit în Petroºani ºi au plecat ºi ei cu câteva idei pe care vor sã le aplice în Varpalota. „Lor le-a plãcut modul de organizare a serviciilor din primãrie ºi vor sã se organizeze asemãnãtor pentru cã este mai eficient. Le-a plãcut ºi domeniul schiabil din Parâng, staþiune pe care au ºi vizitat-o când au fost aici”, mai spune directorul executiv al SPADPP din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Maximilian GÂNJU


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012

Triplã aniversare pentru municipiul Vulcan diþia de anul acesta a Nedeii Vulcãnene se remarcã prin tripla aniversare de istorie ºi viaþã culturalã în aceastã urbe.

E

 550 de ani de atestare documentarã a Vulcanului;  60 de ani de la declararea ca oraº  40 de ani de tradiþie neîntreruptã a Nedeii Vulcãnene. Dincolo de spectacolele obiºnuite aºteptate ca în fiecare an nu doar de vulcãneni, anul acesta este organizatã o ceremonie la care sunt invitate sã participe personalitãþi ale comunitãþii ºi colaboratori ai administraþiei locale. În cadrul ceremoniei programatã pentru sâmbãtã 14 iulie ora 15, vor fi acordate titlurile de cetãþeni de onoare, plachete aniversare ºi diplome de excelenþã.

Organizatorul principal al nedeii, primarul Gheorghe Ile a trimis aproximativ 100 de invitaþii pentru acest eveniment care va marca ºi prezentarea breviarului istoric realizat cu aceastã ocazie despre viaþa comunitãþii Vulcanului, conform hrisoavelor existente ºi care au putut fi accesate în vederea realizãrii acestei lucrãri.

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI anunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate. Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Întocmit, Mãlina Neluþu

HOROSCOP

12 iulie 2012

Este posibil sã faci unele schimbãri pe care le aveai în plan de mai mult timp. De asemenea ai putea duce negocieri în care vei da dovadã de inspiraþie. Starea sãnãtãþii tale se va îmbunãtãþi în aceastã perioadã. În cazul în care eºti implicat într-o activitate intelectualã, eforturile pe care le vei face, vor fi apreciate la scenã deschisã.

Eºti cam nemulþumit de felul în care evolueazã lucrurile în familie, dar ai tendinþa de a exagera. Nu este exclus însã, ca o rudã apropiatã sã aibã o problemã mai delicatã, care însã se va rezolva din mers, fãrã a fi nevoie de un efort din partea ta. O activitate de divertisment, dar ºi prezenþa fiinþei iubite alãturi de tine te-ar putea ajuta.

Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus va creºte considerabil. Vei avea ocazia sã faci o cucerire, dar ºi sã primeºti complimente ºi declaraþii. Totuºi nu este indicat sã faci schimbãri de anvergurã în viaþa ta sentimentalã. Dacã doreºti sã-þi faci proiecte pentru viitorul apropiat, n-ar fi rãu sã pleci urechea ºi la sfaturile celor din anturaj.

Starea ta generalã nu este nemaipomenitã. Te agiþi în mod inutil ºi ai tendinþa de a te lãsa pradã impulsivitãþii. Activitãþile domestice, chiar dacã þi se par plictisitoare, te-ar putea ajuta sã vezi lucrurile ºi din alte puncte de vedere. O cunoºtinþã de pe alte meleaguri are o problemã, iar sprijinul tãu i-ar putea fi de un real folos.

Este foarte posibil sã primeºti veºti de la cunoºtinþele aflate pe alte meleaguri. În cazul în care eºti implicat în afaceri cu persoane strãine, mare atenþie, cãci ceva îþi va bloca iniþiativele. Relaþia cu prietenii se îmbunãtãþeºte pe zi ce trece, aºa cã poþi spera la sprijunul acestora pentru a finaliza mai repede activitãþile în care te-ai implicat.

Este posibil sã ai unele neînþelegeri cu partenerul de viaþã sau cu cel de afaceri. Superficialitatea de care dai dovadã adesea îþi poate încurca serios toate planurile. Calitãþile tale intelectuale vor ieºi în evidenþã, dar pentru a avea ºi succes ar fi bine sã te asociezi cu o cunoºtinþã de încredere.

Ai energie suficientã pentru a rezolva tot ce este trecut pe ordinea de zi, dar orice exces nu îþi poate face bine. Este posibil sã aparã unele neînþelegeri în relaþia cu superiorii ierarhici. Pe cât posibil, evitã sã-þi susþii cu prea multã vehemenþã punctele de vedere. Cel puþin deocamdatã ar fi bine sã laºi lucrurile aºa cum sunt.

Energia fizicã nu este la nivelul cu care ne-ai obiºnuit dar totuºi, ai suficientã voinþã încât sã poþi duce la bun sfârºit tot ceea ce þi-ai propus. La serviciu vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile, dar te vei descurca. Dac[ þi se propune sã demarezi o activitate nouã, nu trebuie sã te aºtepþi ca rezultatele sã se vadã imediat.

Din punct de vedere sentimental vei fi cam nemulþumit în aceastã zi, fãrã un motiv anume. Este posibil de asemenea, ca planurile tale pentru timpul liber sã fie date peste cap de un eveniment oarecum neaºteptat. De fapt vei avea ocazia sã te faci remarcat în anturajul apropiat, aºa cã nu are de ce sã-þi parã rãu.

În plan personal sunt create condiþiile pentru a avea o reuºitã. Eforturile pe care le-ai fãcut pânã acum se vor dovedi a fi apreciate de cei din jur. Situaþia financiarã are ºanse sã se îmbunãtãþeascã datoritã unor câºtiguri din colaborãri sau activitãþi de parteneriat. Dacã doreºti sã faci un împrumut, ºansa ar putea fi maximã.

Este o perioadã pentru a te ocupa mai mult de propria persoanã. O vizitã prin magazine þi-ar putea da ocazia sã îþi înnoieºti garderoba ºi implicit sã îþi îmbunãtãþeºti starea de spirit. Relaþia cu prietenii va fi pusã la încercare din cauza unei vorbe spusã la întâmplare. Nu este cazul sã te pripeºti cu concluziile.

În aceastã zi ar fi bine sã acorzi ceva mai multã atenþie sãnãtãþii tale; neglijenþele te-ar putea costa mult într-un viitor nu prea îndepãrtat. În plan financiar este foarte posibil sã ai o bucurie. Vei primi o sumã de bani pe care ai putea-o utiliza pentru a-þi satisface un moft sau poate vei avea un câºtig oarecum neaºteptat.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012

Se îngroaºã gluma în

„Dosarul Temneanu” osarul liderului de sindicat de la Exploatarea Minierã Petrila, Ioan Temneanu, se îngroaºã pe zi ce trece. La plângerea iniþialã s-au adãugat deja ºi altele, aºa cã poliþiºtii petrileni au de lucru la acest caz.

D

Liderul minerilor de la Petrila, Ioan Temneanu, a fost reclamat la Poliþia Petrila ºi la Corpul de Control aflat la dispoziþia directorului general al Companiei

Naþionale a Huilei Petroºani de minerii care vor sã afle ce se întâmplã cu banii lor. Pe de o parte, sindicaliºtii au cerut amãnunte despre cum sunt cheltuiþi banii din cotizaþii, iar pe de altã parte, potrivit celor sesizate, existã suspiciunea cã liderul de sindicat ar fi fost pontat ca fiind la serviciu, în timp ce acesta s-ar fi aflat cu totul în altã parte decât în incinta unitãþii extractive. La Poliþia Petrila dosarul a fost constituit dupã ce oamenii legii au primit o sesizare ano-

nimã, cãreia i-au dat curs, dar între timp lucrurile s-au schimbat. „Dosarul este în lucru. Între timp, ne-au mai venit ºi alte plângeri care sunt în curs de verificare de cãtre colegii de la Fraude”, a declarat Ovidiu Zaharie, comandantul Poliþiei Oraºului Petrila. Nu este prima datã când ortacii din Valea Jiului reclamã faptul cã liderii lor încaseazã salarii enorme, nemeritate, dupã ce se ponteazã ca fiind în subteran când ei nu dau zile întregi pe la unitãþile miniere. Carmen Carmen COSMAN

Inginer în transporturi, noua cerinþã pe piaþa muncii ei mai mulþi absolvenþi ai specializãrii Ingineria transporturilor ºi a traficului din cadrul Universitãþii Petroºani, ºi-au gãsit un loc de muncã.

C

Specializarea acreditatã de ministerul de resort a fost creatã pentru a acoperi golul de pe piaþa muncii spune profesorul Radu Sorin, directorul Departamentului de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi. „Avem un interes foarte mare din partea studenþilor pentru aceastã nouã specializare pentru cã îºi pot gãsi ºi un loc de muncã în domeniu. Dupã absolvire

avem ingineri care pot activa în domeniul transportului auto sau feroviar, cãutaþi mai ales de firmele private de transport feroviar, ingineri care pot monitoriza traficul în marile parcuri auto sau care pot conduce centre mari de reparaþii auto. Din cei 450 de

absolvenþi care au terminat în anii trecuþi ºi anul acesta, cei mai mulþi deja au loc de muncã în domeniu. Acest tip de specializãri se cere mai nou pe piaþa muncii”, mai declarã profesorul, Radu Sorin. La sesiunea de admitere din acest an au fost scoase la concurs

39 de locuri destinate atât candidaþilor din Petroºani cât ºi celor care se înscriu la Centrul de Învãþãmânt din Deva ce aparþine de Universitatea Petroºani, iar majoritatea sunt finanþate de la bugetul de stat, doar ºase fiind cu taxã. Maximilian GÂNJU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 iulie 2012

hiar dacã se aflã în arest preventiv, fiind implicat într-un rãsunãtor scandal privind coruperea sexualã ºi act sexual cu un minor, poliþistul Adrian Sucilã îºi continuã lupta cu ºeful sãu pe linie de serviciul, Liviu Dumitru – comandatul IPJ Hunedoara.

C

Adrian Sucilã nu renunþã în ruptul capului la acþiunea îndreptatã împotriva comandantului Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara, Liviu Dumitru, ºi a anunþat acest lucru ºi sãptãmâna trecutã, când a fost sãltat de mascaþi de acasã. Chiar dacã el este în arest preventiv pentru 29 de zile, în dosarul „Amantul familiei”, poliþistul este reprezentat de avocatul Daniel Tomescu, acelaºi care îl apãrã ºi în dosarul de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. Cazul acestuia se aflã acum pe masa de lucru a Prim procurorului de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, unde Adrian Sucilã – prin avocatul lui – a atacat decizia de neîncepere a urmãririi penale împotriva lui Liviu Dumitru pronunþatã de procurorul de caz. Dacã acesta va

De dupã gratii, poliþistul Adrian Sucilã se rãzboieºte cu ºeful IPJ Hunedoara menþine decizia, avocatul poliþistului spune cã se va ajunge din nou la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, unde dosarul s-a mai aflat pe rol o datã. Reamintim cã rãzboiul dintre Adrian Sucilã ºi ºeful IPJ a început dupã ce acesta a cerut în instanþã sã fie repus pe funcþie ºi a avut câºtig de cauzã. Sucilã a fost sancþionat disciplinar în urmã cu mai mulþi ani pentru “comportament necorespunzãtor” ºi a fost transferat de la Biroul de Investigaþii Criminale, la Ordine Publicã. A contestat decizia ºi a atacat în instanþã sancþiunile aplicate. A avut câºtig de cauzã atât la prima instanþã, cât ºi ulterior, în cãile de apel ºi recurs, ºi

ar fi trebuit repus în funcþia de pe care a fost schimbat, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Poliþistul a cerut tot în instanþã sancþionarea celor care nu au pus în aplicare decizia instanþei de judecatã, iar în 16 februarie 2010 Adrian Sucilã a mai obþinut o victorie la Curtea de Apel Alba Iulia. Judecãtorii i-au aplicat ºefului IPJ Hunedoara o amendã în cuantum de 20 la sutã din salariul minim brut pe economie, per zi de întârziere, pe durata 24.12.2008 09.01.2009 pentru neîndeplinirea obligaþiei de a executa sentinþa nr. 885/ CA/25.03.2008 a Tribunalului Hunedoara,

Contestaþii pe bandã rulantã pentru Ambulatoriul de la Petroºani rimãria Petroºani primeºte contestaþii dupã contestaþii. Rezultatul licitaþiei pentru pentru modernizarea Policlinicii a fost din nou atacat, pentru a doua oarã în ultima lunã.

P

Reprezentanþii primãriei Petroºani s-au bucurat degeaba sãptãmâna trecutã când au primit avizul favorabil de la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor în cazul licitaþie pentru ambulatoriu, pentru cã rezultatul a fost din nou contestat, iar începerea lucrãrilor bate pasul pe loc. “Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor ne-a dat dreptate nouã, dar din pãcate, firma care a

contestat ºi a pierdut la CNSC ne-a fãcut contestaþie la decizie la Curtea de Apel”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Chiar ºi aºa, însã, edilul ºef sperã cã ºi decizia Curþii de Apel Alba va fi una favorabilã pentru primãrie. “În principiu nu are cum sã fie o decizie negativã atâta timp cât Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor ne-a dat dreptate nouã în prima fazã”, a mai spus Iacob Ridzi. Firma care a câºtigat licitaþia este din Valea Jiului, Masa Adrigela, iar cea care contestã rezultatul este din Craiova. Luiza ANDRONACHE

rãmasã irevocabilã. Ulterior, Adrian Sucilã a formulat o plângere ºi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, contra comisarului ºef Liviu Gabriel Dumitru, pentru abuz în serviciu ºi nerespectarea unei hotãrâri judecãtoreºti, dar procurorii au dat rezoluþie de neîncepere a urmãririi penale. Poliþistul a formulat recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care s-a pronunþat, prin decizie penalã definitivã, în favoarea acestuia. Dupã motivarea sentinþei, dosarul a ajuns, din nou, la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, dar aici procurorul de caz a dispus, încã o datã, neîn-

ceperea urmãririi penale, iar decizia a fost atacatã.

V

rea în libertate

Pe de altã parte, pe durata cercetãrilor penale, raporturile de serviciu ale lui Adrian Sucilã au fost suspendate dupã ce acesta a fost

arestat preventiv, prin hotãrârea pronunþatã de magistraþii de la Judecãtoria Petroºani.. Joi, Tribunalul Hunedoara judecã recursul formulat împotriva acestei sentinþe de apãrãtorul sãu. Car men COSMAN


CVJ, Nr. 165, Joi 12 iulie 2012