Issuu

PREȘEDINTE CONSILIUL JUDEȚEAN CONSTANȚA

Strategie de guvernare locală

2020

cuprins

Pag.

1 Servicii sociale 2 Educație 3 Sănătate 4 Agricultură 5 Mediu și dezvoltare durabilă 6 Mediu de afaceri 7 Turism și patrimoniu 8 Infrastructură 9 Cultură și sport

4 8 12 16 20 24 28 32 36

Constanța – județul cu două fețe

egiunea de Sud-Est a României, formată din județele Tulcea, Galați, Brăila, Buzău, Constanța şi Vrancea, este pe penultimul loc în Europa, în ceea ce privește indicatorul de competitivitate, potrivit Indicelui European Regional al Competitivității. Aici se ajunge când cei care conduc aceste județe sunt incompatibili cu funcția. Adevărata incompatibilitate vine din nepăsare, din reaua intenție și din neputința de a depăși interesele meschine. La Constanța, incapacitatea administrației PSD ține un județ captiv. Din această cauză pleacă tinerii, iar cei rămași în urmă sărăcesc. Constanța are două fețe: una, a aparentei bunăstări de la malul mării, și cealaltă, ruptă de lume, încremenită în timp și în sărăcie lucie. Avem constănțeni care își culcă micuții flămânzi, avem copii care merg la școli cu toalete în curte,

fără apă și canalizare. Față de această parte nevăzută a județului Constanța, avem datoria de a ne implica. De aceea, programul meu începe cu planurile pentru îmbunătățirea serviciilor sociale, cu planul pentru infrastructura de educație și cu planul pentru sănătate. Pentru că viziunea cu adevărat orientată spre dezvoltare nu se poate clădi pe o fundație șubredă. Programul meu are, pentru fiecare capitol, câte 4 proiecte mari, pentru 4 ani în care construim pentru Constanța următorilor 20 de ani. Atragerea investițiilor are nevoie, în paralel, de creșterea competitivității. Și competitivitate fără educație și fără sănătate, nu se poate. Și dacă oricine se întreabă de ce am ales să fac asta, răspunsul este simplu: pentru că ÎMI PASĂ! Îmi pasă de Constanța. Și știu că și ție!

Servicii sociale

Suntem atât de buni pe cât putem să avem grijă de cei vulnerabili

^ Județul Constanța are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate infantilă din țară, din cauza lipsei de aparatură medicală; ^ Județul Constanța are spor natural negativ; ^ Județul Constanța are un grad de depopulare de aproximativ 13.000 de persoane pe an;

^ În județul Constanța sunt aproximativ 22.000 de dosare ale persoanelor cu handicap. ^ Centrul Multifuncțional pentru copii cu dizabilități din Mangalia trenează, de doi ani, deși Primăria municipiului Mangalia a trecut terenul destinat proiectului în proprietatea Consiliului Județean, încă din 2017;

peste

^ Consiliul Județean Constanța nu are nicio strategie pentru comunitățile vulnerabile, precum cele din Castelu, Negru Vodă, Dobromir, Văleni etc.

^ Constanța este județul cu cei mai mulți copii părăsiți;

^ 51 de persoane cu dizabilități, instituționalizate în județul Constanța, au murit în anul 2019.

^ Județul Constanța are peste 2.000 de copii, în diferite sisteme de îngrijire socială; ^ Județul Constanța are 150.000 de pensionari;

Constanța celor două realități Pentru mulți, Constanța este sinonimul litoralului, al petrecerilor de la malul mării și al hotelurilor de 5 stele. Dar Constanța mai are o față. O față brăzdată de lipsuri și sărăcie. O față pe care PSD a ignorat-o și a girat-o ani de zile. Avem cei mai mulți copii părăsiți din țară, avem comunități segregate, din cauza sărăciei extreme. Avem aproximativ 7.000 de copii care se duc flămânzi la culcare. Avem o față a Constanței ținută în întuneric, pentru care educația și sănătatea sunt doar vise frumoase. Copiii din aceste comunități sunt vulnerabili. Cad pradă abuzurilor, iar Consiliul Județean nu a făcut nimic pentru a le face viața puțin mai ușoară acestor oameni. În județul Constanța nu ne-am preocupat să avem o strategie pentru persoanele cu dizabilități, o strategie de integrare a lor, astfel încât să devină independenți, acolo unde se poate.

olitica incluzivă a lipsit cu desăvârșire la Constanța, în ultimele decenii. Avem comunități unde viața este la limita supraviețuirii, fără acces la serviciile de bază, de la sănătate la educație, fără acces la servicii precum curent electric. Avem persoane cu dizabilități, de integrarea cărora nu s-a preocupat nimeni. Avem șansa să construim antreprize sociale – de la brutării, la mici ateliere de croitorie, aceste antreprize pot susține creșterea gradului de independență. Avem resurse naturale incredibile și putem să creăm facilități balneare și facilități la malul mării pentru persoanele cu nevoi speciale. Trebuie doar să vrem. Iar eu vreau să demonstrez că județul Constanța este al tuturor.

Planul meu pentru persoanele vulnerabile din județul Constanța Recensământul comunităților vulnerabile și pachete de inserție pentru copiii din comunitățile vulnerabile, pentru acces la educație Dezvoltarea de facilități balneare la malul mării, pentru persoanele cu dizabilități Caravana medicală pentru comunitățile sărace – controale bianuale pe specialități de bază, pentru persoanele fără posibilități financiare

Program pilot de dezvoltare de antreprize sociale pentru persoanele cu dizabilități ușoare, pentru stimularea inserției și creșterea gradului de independență

Educație

Educația din județul Constanța, sub imperiul PSD ^ Școlile fără aviz sanitar nu au apă potabilă. Localitățile cu astfel de situații sunt: Lipnița, Canlia, Carvăn, Coslugea; 28 de școli au toaletă în curte cu fosă; 7 școli, din cele 28, nu au nici apă curentă, nici canalizare. ^ În județul Constanța, învață aproximativ 120.000 de elevi; ^ Avem 481 de unități de învățământ; ^ 32 de unități nu au aviz sanitar; ^ 9 unități nu au aviz ISU;

^ Anul acesta, rata de promovare pe județul Constanța a fost de 67,23%, mai mică decât anul școlar trecut; ^ Rata de promovare la examene naționale este de 76.10%.

Fose care pun copiii în pericol, școli cu toalete neîncălzite, în curte. Școli cu toalete fără apă curentă, unde minima igienă nu poate fi păstrată – aceasta este situația învățământului din Județul Constanța. Profesorii din zona rurală sunt nemotivați, infrastructura de învățământ e la pământ. Cu rezultate școlare în scădere, la examenele naționale și bacalaureat, Constanța își pregătește copiii doar pentru locuri de muncă de o vară, cu napronul în mână.

Îmi pasă de educația copiilor noștri Fiica mea a studiat în Constanța. A plecat la facultate în București. Colegii ei de generație – acei copii cu rezultate bune - au luat calea Bucureștiului sau a facultăților din alte țări, unde au și rămas. Alți colegi nici n-au mai încercat să dea o șansă Constanței și au plecat în alte țări imediat după liceu. În urmă, au rămas părinți care își văd copiii de câteva ori pe an și bunici care și-au cunoscut nepoții prin intermediul camerei video, pe internet. În urmă, rămâne un județ îmbătrânit care duce dorul celor tineri.

Planul meu pentru reconstruirea educației constănțene Investiții în infrastructura de educație - alocare de fonduri pentru reabilitări de unități școlare Dezvoltarea infrastructurii pentru profesori – centre de cazare în județul Constanța Acordarea de burse de excelență copiilor din județul Constanța

Granturi pentru subvenționarea cazării pentru universitate, în Constanța și pentru elevii din mediile defavorizate din zona rurală

Sănătate

^ Spitalul Județean Constanța are 1.324 de paturi; ^ Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie are aproximativ 180 de paturi; ^ Unitatea de asistență medico- socială din Agigea are 40 de paturi; ^ În județul Constanța, sunt aproximativ 450 de medici de familie; ^ În Constanța sunt aproximativ 1.500 de pacienți la un medic de familie; ^ În aprilie 2020, Spitalul Județean Constanța s-a dovedit subdotat, având un număr insuficient de echipamente medicale necesare îngrijirii pacienților.

Administrația PSD, cea mai grea suferință a sistemului sanitar local ^ Județul Constanța ocupă locul 4 în țară privind rata mortalității infantile pentru că, în ciuda eforturilor cadrelor medicale de a-și salva micuții pacienți, condițiile revoltătoare din spital și lipsa echipamentelor medicale performante, fac diferența între viață și moarte; ^ Spitalul Județean Constanța este supraaglomerat cu pacienți din cauza deficitului de paturi, ceea ce îngreunează mult activitatea cadrelor medicale. ^ La UPU, în județul Constanța, oamenii mor așteptând 15 ore pe scaun.

Imaginea sistemului medical din Constanța Spitalul Județean din Constanța este, așa cum deseori îl vedem la știri, un spital subdimensionat, subdotat, supraaglomerat din cauza deficitului de paturi, în care cadrele medicale depun eforturi supraomenești în lupta pentru viață. Spitalul Regional din Constanța, mult promis de administrațiile PSD, atât la nivel local, cât și la nivel central, a rămas doar la stadiul unei plăcuțe ruginite pe un teren năpădit de buruieni. 13

Îmi pasă de sănătatea constănțenilor Sănătatea constănțenilor este șansa pentru un viitor mai bun. Cu cât suntem mai sănătoși, cu atât ne putem concentra pe dezvoltare, pe educație, pe mediul de afaceri. Dacă suntem sănătoși, avem șansa să prosperăm. Însă nu putem fi sănătoși dacă sistemul sanitar local e grav bolnav. Amăgiți cu promisiuni de spitale regionale, din care au rămas doar plăcuțe ruginite pe terenuri cu buruieni, locuitorii din județul Constanța sunt mereu umiliți de un sistem sanitar căpușat și subfinanțat.

Planul meu pentru reconstruirea sistemului sanitar

Vom dota și extinde secțiile din spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Constanța, cu prioritate secțiile de neonatologie, cardiologie și cea de neurologie ale Spitalului Județean și vom dezvolta unități sanitare suport pe specialitățile deficitare Dezvoltarea infrastructurii de telemedicină pentru a facilita accesul tuturor pacienților la cei mai buni medici din țară, din propria locuință Vom dezvolta un sistem de medicină de prevenție, prin înființarea de unități sanitare cu profil ambulatoriu și policlinici, astfel încât toți locuitorii din județ să aibă acces la serviciile medicale de care au nevoie, cât mai aproape de casă Realizarea Spitalului Regional, din fonduri europene, până anul 2027. 15

Agricultură

Imaginea agriculturii din Constanța 416.000 de hectare calamitate, din cauza secetei, în 2020. Aceasta este dimensiunea nepăsării. În 30 de ani, sistemul de irigații a fost furat. Acum ne rugăm pentru ploaie. Avem produse agricole de bază în anii cu ploaie, dar exportăm doar materie primă. Nu avem fabrici de prelucrare a materiei prime, astfel încât să exportăm produse cu valoare adăugată. Avem mici agricultori cu solarii de mici dimensiuni și constănțenii consumă produse de import. Accelerarea producției legumicole trebuie să fie o prioritate, fiind o axă strategică îndelung ignorată.

Cel mai mare dăunător pentru agricultură este pesta roșie ^ În județul Constanța, după 1970, au fost înființate sistemele de pe Valea Carasu, Sinoe – cu apă din lac, Hârșova, Rasova-Vederoasa și Topalu – cu apă din Dunăre. Sistemul de irigaţii Carasu a fost unul dintre cele mai mari din întreaga ţară, doar el irigând o suprafaţă de 200.000 de hectare de teren; ^ După 30 de ani, în județul Constanța a mai rămas doar 1% din sistemul de irigații; ^ Agricultura constănțeană are un potențial fantastic. Avem 2,7 ha/ cap de locuitor din mediul rural, unul dintre cele mai mari procente din țară; ^ Județul Constanța are a treia suprafață agricolă din țară, după Dolj și Timiș; ^ 40.000 de exploatații agricole individuale, în județul Constanța; ^ 60.000 de constănțeni lucrează în sectorul agricol; ^ 200.000 de hectare sunt cultivate cu grâu; ^ Deși producția de grâu e una dintre cele mai mari din țară, produsele exportate sunt neprocesate, având o valoare adăugată mică; ^ Producțiile cele mai importante sunt la grâu, orz, triticale și mazăre; ^ Cu alte cuvinte, folosim potențialul agricol pentru a cultiva hrană pentru animale. 17

Îmi pasă să punem produse locale în farfurie Am constatat cu tristețe că agricultura constănțeană nu reușește să pună în farfuriile noastre produse locale. În piețele noastre sunt legume de import, iar agricultura locală se zbate între marile exploatări cerealiere la mila ploii și micile afaceri ale celor care, pentru a supraviețui, vând la poartă câteva kilograme de roșii și ardei.

Planul meu pentru reconstruirea agriculturii constănțene Parteneriat cu SNIF și ANIF pentru proiectarea comună a infrastructurii de irigații și atragerea de fonduri europene, pentru implementarea proiectelor de irigații Împreună cu UAT-urile, trebuie dezvoltate zone de desfacere pentru produsele locale, în vederea încurajării agriculturii și a producătorilor locali Facilități de silozare și depozitare la rece pentru producțiile cerealiere și legumicole, astfel încât să se încurajeze producția și desfacerea produselor agricole locale Crearea unui sistem de monitorizare a stocurilor din silozurile dezvoltate pentru aprovizionarea zonelor de desfacere locale

Mediu și dezvoltare durabilă

Nepăsarea pe care o respirăm Norocul constănțenilor este marea. Datorită apei, indicele de poluare a aerului este în parametri. Dar nu putem spune același lucru despre calitatea apei pe care oamenii o beau, despre gropile de gunoi ilegale, despre nepăsarea autorităților și despre faptul că oamenii sunt otrăviți încet, dar sigur. Autoritățile județene au închis ochii, au pus în pericol marea unde nu doar constănțenii, ci toți românii vin să facă baie, au girat deversări ilegale în lacuri și au lăsat județul Constanța să fie acoperit de gunoaie. Autoritățile județene au girat tăierile ilegale de păduri, prin neimplicare, și nu au luat nicio atitudine când au constatat că avem de trei ori mai puține păduri decât în alte județe. Județul Constanța se confruntă cu un grad alarmant de deșertificare. Cu cât vom acționa mai târziu, cu atât va fi prea târziu!

PSD a sufocat sănătatea mediului înconjurător ^ Constanța este pe locul 3 în țară, la nivelul județelor deficitare, privind gradul de împădurire – doar 5,4% față de 16%, cât este recomandarea europeană; ^ Stațiile de sortare de la Tortoman și Ovidiu nu au contracte încheiate cu toate UAT-urile; ^ 44% din populația județului Constanța nu este racordată la un sistem de apă uzată; ^ În zona rurală, racordarea la un sistem de apă uzată e de 1%; ^ Autoritățile locale au girat gropi ilegale de gunoi în Portul Constanța și în Ovidiu; ^ Lacul Tăbăcărie este un dezastru ecologic, fiind poluat cu metale grele; ^ În Lacul Siutghiol există deversări ilegale de dejecții; ^ Cursul de apă de la Nuntași este plin de PET-uri; ^ Plajele sunt poluate cu hidrocarburi; ^ Județul Constanța are o problemă majoră cu apele potabile; ^ Județul Constanța este zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați; ^ Pădurile din Constanța sunt tăiate ilegal; ^ În portul Constanța sosesc tone de deșeuri ilegale, multe ajungând pe câmpurile din județ; ^ Poluarea de pe cursul apelor e la cote alarmante. 21

Îmi pasă să le lăsăm copiilor noștri un mediu curat Dacă în anul 2020 avem al treilea cel mai mic grad de împădurire din țară, zone deșertificate și ape nepotabile, la ce se pot aștepta nepoții tăi și ai mei? Județul Constanța poate deveni un deșert la malul mării, cu oaze de PET-uri din gropile de gunoi ilegale, sau putem lua împreună măsuri. Îmi pasă să punem piciorul în prag și să salvăm mediul înconjurător. Îmi pasă să putem să le dăm copiilor noștri un pahar de apă curată.

Planul meu pentru salvarea mediului în județul Constanța Plan de împădurire pentru județul Constanța și cortine verzi împotriva deșertificării, precum și realizarea plantărilor, astfel încât până în 2024 să dublăm gradul de împădurire Creșterea gradului de colectare selectivă la sursă, în județul Constanța și dezvoltarea de facilități de colectare selectivă și revalorificare a deșeurilor Creșterea gradului de salubrizare, la nivel rural, de la aproximativ 30% - cât e în momentul de față - până la 60% în următorii 4 ani Îmbunătățirea infrastructurii de apă și canalizare în județul Constanța

Asistăm încet, dar sigur, la transformarea județului Constanța într-un loc în care angajații lucrează doar vara, cu tava în mână și trăiesc din bacșișuri, de la un sezon estival la celălalt. Județul Constanța e un pol al rușinii. Niciun parc industrial pentru un județ cu port, aeroport, acces la autostradă, acces la trafic fluvial. Niciun proiect major de atragere a investitorilor, niciun proiect industrial care să nu fie dependent de mare. Nicio dezvoltare pe orizontală a industriei. Administrația județeană a asistat nepăsătoare la depopularea masivă, la exodul specialiștilor. Pentru Consiliul Județean, acaparat de PSD, a fost mai simplu să organizeze bâlciuri decât să construiască pentru viitor. Dacă nu ne trezim, Constanța va fi un județ îmbătrânit, cu tineri care vin doar vara să lucreze pe la câte o terasă.

Mediu de afaceri

Cronica unei sărăcii premeditate

Constanța, județul afacerilor de-o vară ^ Constanța nu are parcuri industriale. Un județ cu port, aeroport și acces la autostradă nu a reușit să aibă un parc industrial; ^ Constanța este tributară afacerilor sezoniere de pe litoral; ^ Industria constănțeană este dependentă de port; ^ În județul Constanța sunt în jur de 156.000 de angajați, număr în scădere din cauza depopulării. ^ Constanța nu prinde top 10 al județelor cu cele mai mari contribuții la PIB, după cum arată datele furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Dincolo de rezultatul Bucureștiului, care este cu mult peste cel al județelor, înregistrând 226.238 milioane lei, valorile cele mai mari au fost consemnate, în ultimii ani, de Timiș (45.670 milioane lei) și Cluj (44.801 milioane lei), care a depășit anul trecut Constanța (42.188 milioane lei); ^ Constanța e pe locul 11 din țară, la venitul per capita. ^ În județul Constanța sunt cu 4.326 locuitori mai puțini în 2016 decât în 2011 - depopularea duce automat la scăderea productivității; ^ 4.900 de absolvenți de învățământ superior sunt la nivelul județului – cifră în scădere; ^ 13.000 de oameni părăsesc județul, la nivel anual, cu o rată de creștere de 3-4% pe an; ^ Migrația populației este cea mai acută în segmentul 24-49 de ani – județul Constanța își pierde profesioniștii. 25

Îmi pasă să fim prosperi în Constanța Constanța se bazează doar pe relief și pe poziția geografică, pentru a prospera. Ceea ce e imposibil. Anul 2020 ne-a demonstrat acest lucru. Cu agricultura pusă la pământ de secetă, cu turismul pus la pământ de pandemie, cu afacerile din port diminuate de COVID-19, am realizat cât de grav este să fim captivi ai lipsei de diversitate economică. Dezvoltarea pe orizontală e vitală. Avem port, aeroport, acces la trafic fluvial și la autostradă. Avem cea mai bună poziție din România, dar și cele mai nepăsătoare autorități. Este momentul să facem o schimbare!

Planul meu pentru salvarea mediului de afaceri din județul Constanța Dezvoltarea de parcuri industriale cu facilități pentru investitorii interesați Participare activă a CJ Constanța la marile târguri dedicate atragerii de investitori – Expo Real Dezvoltarea unui incubator de business la nivelul județului Constanța – Pontica Business HUB, cu rolul de a primi consultanță, facilități de birouri și servicii de mentorat, asigurate de Consiliul Județean Digitalizarea administrației județene și simplificarea interacțiunilor joacă un rol esențial în susținerea mediului de business. 27

7 Turism și patrimoniu Județul Constanța nu are doar mare. Are resurse balneare, are cetăți antice, are vestigii, are diversitate. Dar nu le-a valorificat. Din câte s-ar fi putut face, ne amintim că autoritățile locale și județene băgau bani în carele lui Mazăre. Avem contracte pentru plaje, date cu dedicație apropiaților PSD, construcții ilegale pe plajă ale clientelei partidului roșu. Consiliul Județean nu s-a întrebat niciodată de ce lumea vine doar în weekend la Constanța, de ce nu vin și la noi vase de croazieră, de ce nu avem diversitate în oferta turistică și mai ales de ce nu am reușit să ne ridicăm deasupra condiției derizorii pe care Radu Mazăre a impus-o.

Constanța, județul cu mare, dar cu turiști doar în weekend ^ Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică, cu funcțiuni de cazare, au crescut cu 5,2%, respectiv cu 3,7% în anul 2019, comparativ cu anul precedent, pentru județul Constanța. ^ Sosirile turiștilor străini în județul Constanța au crescut cu 4,5%, iar numărul nopților petrecute de aceștia în județul nostru a crescut cu 9,1%. ^ Se poate observa o prezență redusă a turiștilor străini în județul Constanța, față de media la nivel național, unde proporția sosirilor turiștilor străini, în anul 2019, a fost de 20,1% în total. ^ În anul 2019, media duratei de cazare a fost de 3,79 zile pentru turiștii români și de 3,19 zile pentru turiștii străini. Durata medie a șederii pentru toți turiștii sosiți în anul 2019 în județul Constanța a fost de 3,76 zile, în scădere cu 1,6% față de anul 2018; Acest lucru ne arată că litoralul constănțean e doar pentru o distracție de weekend, nu pentru sejururi. ^ Pe litoralul românesc, nu acostează vase de croazieră; ^ Autoritățile județene nu pun la dispoziție transport în comun pentru conectarea stațiunilor de pe litoral cu aeroportul sau gara din Constanța; ^ Turismul balnear și alte forme de turism, precum cel cultural sau oenologic au fost ignorate cu desăvârșire de autoritățile județene.

Îmi pasă să facem din turism o industrie sustenabilă Avem vii ca în Toscana, dar nu avem turism oenologic, avem vestigii ca în Grecia, dar nu avem turism cultural, avem resurse balneare, dar nu avem turism balnear. Avem stațiuni la malul mării, dar avem turiști doar în weekend. Acest șir de paradoxuri este măsura nepăsării și a neimplicării autorităților locale. Lipsa de viziune, lipsa de coerență, dar mai ales lipsa de interes au adus turismul constănțean în derivă.

Planul meu pentru salvarea turismului în județul Constanța Crearea unor circuite turistice pe diferitele nișe, de la oenologie, la turismul arheologic și promovarea lor la nivel național și internațional

Înființarea și subvenționarea unor shuttle-uri care să lege aeroportul și gara cu circuitele turistice noi. Circuit de bicicletă pentru turiști

Dezvoltarea unei aplicații mobile de realitate augmentată cu cetățile din județul Constanța, realizate în 3D. Crearea unei aplicații integrate de achiziționare a biletelor, implementată la toate unitățile de cazare

Introducerea cetăților tomitane în patrimoniul UNESCO. Reabilitarea și crearea unui parc turistic în jurul Castelului Reginei Maria din Mamaia

Infrastructură

Drumuri făcute, nu să conecteze, ci să sifoneze Consiliul Județean Constanța este campion la achiziții de utilaje, nereușind totuși, cu un parc demn de un constructor la nivel european, să reabiliteze toate drumurile din județ. La capitolul infrastructură, Consiliul Județean se remarcă prin faptul că dezinfectează drumuri. Dar Constanța nu are nevoie de drumuri dezinfectate, ci are nevoie de drumuri conectate. Lipsa conectivității, lipsa prioritizării trage turismul în jos pentru că nu poți să faci două ore de la București la Constanța și încă două ore de la Constanța la 2 Mai, în 2020. Mai mult decât atât, drumurile proaste nu înseamnă doar turism periclitat. Înseamnă și lipsa accesului la servicii de sănătate, înseamnă lipsa accesului la educație. Comunitățile izolate din zonele cu infrastructură proastă sunt comunitățile a căror dezvoltare e ținută pe loc.

Nu toate drumurile duc la Constanța ^ Constanța are 847 de kilometri de drumuri județene; ^ Din totalul drumurilor județene, doar 360 de kilometri au fost reabilitați; ^ Din cei 105 kilometri de drumuri în stare critică din județul Constanța, Consiliul Județean nu a reușit să le reabiliteze pe toate. Consiliul Județean cheltuie 8 milioane de lei pentru utilaje de asfaltare, însă cu tot parcul de utilaje, a reușit să reabiliteze abia un sfert din drumurile din județ; ^ Cu ce s-a remarcat Consiliul Județean în această perioadă a fost dezinfectarea străzilor, deși toți specialiștii au spus clar că e ineficientă în lupta COVID-19 Ruta Amzacea-Pecineaga de 11 kilometri, pentru descongestionarea traficului de pe litoral este încă nefinalizată; ^ Consiliul Județean nu a prioritizat rutele alternative pentru sudul litoralului și lucrările aferente.

Îmi pasă să deschidem drumurile Constanței spre viitor Lipsa drumurilor reabilitate complet înseamnă comunități ținute pe loc. Înseamnă bătrâni la care ambulanțele ajung greu, în caz de nevoie. Înseamnă copii care ajung greu la școală. Înseamnă turism ținut pe loc.

Planul meu pentru salvarea infrastructurii în județul Constanța Cartografierea tuturor cetăților și realizarea unui plan de infrastructură pentru susținerea turismului arheologic. La fel și pentru turismul oenologic Reabilitarea tuturor celor 847 de kilometri de drum Integrarea tehnologiilor smart de construcții – monitorizare stocuri și integrare materiale de construcții inteligente pentru o durabilitate crescută a lucrărilor Crearea unei infrastructuri de suport. De la parcări, la drumuri secundare care să permită turiștilor accesul la atracțiile turistice din județ

CULTURĂ ȘI SPORT

La revedere, tabără dragă! Consiliul Județean Constanța se poate implica să schimbe soarta teribilă a multor embleme ale județului Constanța. Prin parteneriate cu UAT-urile, care au în administrare diferite obiective, precum tabăra de copii de la Năvodari, putem genera nu doar bunăstare, dar putem da un curs nou unei istorii care a fost lăsată pradă rechinilor imobiliari. Dar Consiliul Județean a închis ochii, girând nepăsarea. Mie îmi pasă să rescriem istoria sportului constănțean, istoria vacanțelor de vară pentru zeci de mii de copii, istoria culturii constănțene. Îmi pasă să dăm voce celei mai bogate diversități etnice din țară, un model de bună înțelegere și de conlocuire.

^ Constanța are sportivi de talie mondială, dar nu are baze de antrenament. Dominăm tenisul la nivel mondial, dar nu avem nicio facilitate de antrenament. Avem sportivi care au făcut performanță în fotbal, dar nu încurajăm acest sport la nivel local; ^ Județul Constanța avea tabere de vară pentru copii. Azi, aceste tabere sunt o paragină. Înainte de ’89, se puteau caza, în fiecare zi, peste 10.000 de copii. Acum, numărul a scăzut la 560. Președintele Consiliului Județean Constanța afirma: „Viața culturală a județului Constanța a fost impulsionată și susținută prin activitățile specifice ale instituțiilor din subordinea CJC. Să nu uităm că în Constanța, atât cultura cât și sportul au adus mari valori, atât pe plan național, cât și internațional. Sunt două domenii prioritare pentru CJC, iar susținerea acestora face parte din obiectivele noastre de dezvoltare locală.” Rezultatul? ZERO În perioada mandatului recent al PSD-ului la Consiliul Judetean, Delfinariul a fost consolidat. Valoarea tota-lă a proiectului a fost de aproximativ 5,6 milioane euro, din care 70% sunt asigurați de către Ministerul T urismului (conform H.G. nr. 558/2017), iar diferența de 30% de către Consiliului Județean Constanța. Ce a făcut conducerea PSD-ista a Consiliului Judetean? S-a lăudat că a refăcut Delfinariul singur.

Îmi pasă să reconstruim viața culturală și sportivă a Constanței Constanța are un peisaj cultural bogat, dar nevalorificat. Avem artiști valoroși, dar teatre în paragină, avem multiculturalism, dar nu avem o platformă de promovare, avem tabere în paragină și ne plângem că nu avem unde să ne ducem copiii, avem sportivi de performanță, dar nu încurajăm sportul. Suntem paradoxul perfect.

Planul meu de a încuraja zona culturală și zona sportivă Construirea unor baze multidisciplinare pentru antrenamente, atât în perioada sezonului estival, cât și în perioada rece Crearea Forumului minorităților, destinat dialogului dintre minorități și susținerea acestei platforme de dialog, prin sponsorizarea evenimentelor dedicate minorităților etnice Refacerea teatrelor și susținerea artiștilor locali. Investiția în recondiționarea teatrelor este absolut critică. Constanța are nevoie de teatre moderne și de burse pentru artiștii locali, pentru a susține peisajul cultural tomitan

Parteneriat cu Primăria Năvodari pentru refacerea taberei de vară Delfinul și reintroducerea acesteia în circuitul taberelor de stat

PNL - Filiala Constanta, Tiparit de HIG MUNTENIA SRL, COD AEP 21200012, tiraj 5000

PREȘEDINTE CONSILIUL JUDEȚEAN CONSTANȚA https://www.facebook.com/MihaiLupuRO/ youtube: Mihai Lupu