Sida ro финал

Centrul de informaĹŁii

Notiuni de baza privind prevenirea HIV n randul BSB Aceasta brosura este destinata pentru BSB (barbati care practica sex cu alti barbati) care au virsta de 18 ani si mai mult.

SUCCES PROTEJAT

18+

Chisinau - 2016

Aceasta bros, ura explica cum pot, i evita infectarea cu HIV s, i transmiterea virusului altor persoane.

Materialul a fost adaptat și tipărit în cadrul proiectului “Fortificarea controlului infecţiei HIV în Republica Moldova 2015 – 2017”, finanţat de Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Recipientul Principal –Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), subrecipient – Fundaţia Soros-Moldova.

Donatorii nu poartă responsabilitate pentru conţinutul acestui material.

DISTRIBUIRE GRATUITĂ.

СUPRINS INTRODUCERE ������������������������������������� 5 DICT, IONARUL ABREVIERILOR ������������������ 5 CE ESTE HIV? �������������������������������������� 6 SEXUL ����������������������������������������������� 9 POT FACE SEX CU PARTENERUL MEU FARA DE PREZERVATIV? ���������������������� 13 SEXUL ORAL s, i HIV ����������������������������� 17 PREZERVATIVELE �������������������������������� 18 JOCURILE SEXUALE s, i HIV ��������������������� 21 PPE sau PEP (Profilaxia Post Expunere) �������������������� 24 ITS (Infect, iile cu Transmitere Sexuala) ���������� 25 IST s, i HIV ������������������������������������������ 27 TESTAREA LA HIV ������������������������������� 29 PROFILAXIA PRE-EXPUNERE (PREP) ��������������������������������������������� 33

3

4

INTRODUCERE

Atunci când în anii 80 ai secolului XX a început epidmia HIV (virusul imunodeficienţei umane), pentru a se proteja personal și a-și proteja partenerii, bărbaţii care practicau sex cu alţi bărbaţi (BSB) și-au schimbat brusc comportamentul sexual, în special cu ajutorul prezervativelor.

Aceste schimbări au constituit începutul unei culturi a sexului protejat.

După mai bine de 30 de ani, cunoaștem mult mai multe despre HIV, inclusiv căile de transmitere. În prezent apar noi modalităţi de reducere a riscului de infectare. Și indiferent de faptul că anual în Moldova sunt diagnosticate cu HIV câteva sute de persoane (spre exemplu, numai în anul 2015 au fost înregistrate 818 cazuri noi, printre care sunt și BSB), acum dispunem de o posibilitate reală de reducere a cazurilor de infectare cu HIV.

DICT, IONARUL ABREVIERILOR LGBT – lesbiene, gay, bisexuali/e și transgenderi BSB – bărbaţi care practică sex cu bărbaţii HIV – virusul imunodeficienţei umane SIDA – sindromul imunodeficienţei dobândite ITS – infecţii cu transmitere sexuală PREP – profilaxia pre-expunere PEP – profilaxia post-expunere CTV – consiliere și testare voluntară 5

CE ESTE HIV? HIV- este virusul imunodeficienţei umane. Virusul a fost identificat în anii 80 ai secolului XX, când HIV devenise epidemie la nivel mondial. Iar în cazul în care sistemul imunitar al unei persoane este grav afectat de virus, persoana infectată dezvoltă sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA).

Aceasta înseamnă că persoana devine vulnerabilă la infecţii și boli, cu care organismul său nu mai poate lupta în mod corespunzător.

Cum se transmite HIV? Doar câteva tipuri de lichide biologice pot transmite virsul de la o persoană infectată cu HIV, altei persoane: este vorba despre sânge, spermă, lichidul preejaculator/seminal, secreţii anale, lichid vaginal și laptele matern. Pentru ca virusul să fie transmis, aceste lichide trebuie să intre în contact cu mucoasa, ţesuturile lezate sau în contact direct cu fluxul sanguin (spre exemplu prin folosirea acelor, a seringilor și a altui echipament de injectare). Mucoasele se conţin în câteva părţi ale corpului precum: rect, vagin, uretră și cavitatea bucală. HIV, de asemenea, este prezent în salivă și lacrimi, dar într-o cantitate insuficientă pentru ca virusul să poată fi transmis altei persoane. HIV nu este prezent nici în urină, nici în transpiraţie. Nu vă puteţi infecta cu HIV prin sărut, folosind veselă comună sau același veceu.

6

Infect, ie HIV primara În termen de câteva zile sau săptămâni după infectarea cu HIV, cantitatea de virus din sânge este foarte mare. Aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu HIV au primele simptome asemănătoare cu simptomele gripei. Această primă etapă a infecţiei cu HIV este numită „infecţie acută cu HIV” sau „infecţie primară cu HIV” și durează între 5 și 30 de zile. Cele mai frecvente simptome sunt febra, oboseala, și erupţiile cutanate. Alte simptome includ dureri de cap, inflamarea glandelor limfatice, durere în gât, senzaţie de slăbiciune, greaţă, vomă, diaree și transpiraţii nocturne. Cu toate acestea, astfel de simptome sunt adesea confundate cu simptome ale altor infecţii virale, și, prin urmare, prin ele nu se recunoaște (nici de către persoana infectată, nici de către medic) infecţia HIV primară. Singurul mod de a spune cu certitudine că persoana a fost infectată cu HIV - este testarea la HIV. Ţineţi minte că în cazul în care o persoană a fost infectată cu HIV, foarte recent, este deosebit de mare riscul de transmitere a virusului altor persoane, nu numai din cauza că persoana ar putea să nu realizeze că este HIV pozitivă, dar, de asemenea, deoarece concentraţia de HIV în organism este deosebit de mare în primele câteva săptămâni după infectare.

Tratamentul HIV Există tratament medicamentos accesibil, care poate încetini eficient viteza de multiplicare a virusului HIV în organism. Persoanele HIV pozitive administrează zilnic o combinaţie de medicamente de acest gen pentru a minimiza impactul virusului HIV asupra sistemului imunitar. Pentru majoritatea acestor oameni, HIV este o afecţiune cronică care poate fi controlată. Studiile recente arată că pentru persoanele HIV-pozitive care încep să ia tratamentul relativ devreme (cu numărul de celule CD4 peste 350 sau chiar și CD4 în numar de 500), speranţa medie de viaţă este aceeași ca și cea a populaţiei generale.

7

8

SEXUL De regulă BSB pot avea un rol activ sau pasiv în relaţia sexuală. Conform datelor statistice ale unor ţări (în ţara noastră nu s-au făcut astfel de studii, așa că vom folosi datele din studii făcute în alte ţări, de exemplu, Australia), majoritatea BSB (până la 70%) sunt BSB versatili (partenerii de cuplu preluând pe rând rolul activ sau pasiv), 18% - doar activi, iar 12% - exclusiv pasivi. În rolul pasiv, bărbaţii primesc plăcere prin stimularea terminaţiilor nervoase sensibile ale anusului în timpul penetrării. Zona situată după anus - este rectul, care are, de asemenea, mai multe terminaţii nervoase. Se poate ajunge la plăcere și prin stimularea prostatei.

Prostata - este o glandă de mărimea unei nuci, pe care o au numai bărbaţii biologici. Este situată lângă rect, unde se termină baza interioară a penisului, chiar sub vezica urinară. Prostata reacţionează la atingerile din interior (cu ajutorul penisului, a degetului sau a unei jucării), ceea ce poate duce la un orgasm mai intens.

9

Sexul s, i infectarea cu HIV Sexul fără prezervativ crește riscul infectării dumneavoastră. În comparaţie cu suprafaţa gâtului și a gurii (sau a vaginului), suprafaţa anusului și a rectului nu este atît de rezistentă. Ea poate fi ușor traumată în timpul actului sexual penetrant (sau în timpul introducerii unei jucării sexuale sau a degetului). Bacteriile și virușii pot ajunge în organism prin ţesuturile traumate. Iată de ce sexul anal fără prezervativ este cel mai simplu mod de infectare cu HIV și alte infecţii sexual transmisibile. Mai mult ca atât, în comparaţie cu gura (sau vaginul), rectul nu produce lubrifiant. Folosirea unei cantităţi mari de lubrifiant pe bază de apă, în timpul sexului, reduce probabilitatea leziunilor și abraziunii ţesuturilor rectale. Spălăturile anale cresc riscurile infectării cu HIV, pentru că se spală stratul de mucoasă al anusului. Mai mult ca atât, folosirea irigatoarelor cu pară de cauciuc poate provoca leziuni (vedeţi de asemenea capitolul „Jocurile sexuale și HIV”).

Intrerupereanu este metoda de profilaxie HIV Dacă aveţi HIV, nu este suficient să scoateţi penisul din anus înainte de ejaculare, pentru a vă proteja partenerul de infectare. El oricum se poate infecta cu virusul HIV, care se conţine în lichidul seminal și care poate ajunge în sânge prin rănile mici sau leziunile de pe suprafaţa rectului.

Pasiv sau activ?

Dacă sunteţi diagnosticat HIV-negativ, nu puteţi infecta pe nimeni cu HIV, chiar dacă veţi ejacula în interiorul anusului. Totuși, dacă bărbatul cu care faceţi sex este HIV-pozitiv, vă puteţi infecta prin orificiul penisului (din vârful acestuia), prin celulele de pe suprafaţa interioară a prepuţului, dacă nu sunteţi circumcis, sau prin orice răniri sau leziuni mici.

Se știe că practicarea sexului „pasiv” este mai riscantă. Însă, chiar dacă sunteţi HIV-negativ, practicarea sexului „activ” nu vă protejează de infectarea cu HIV.

10

Incarcatura virala Testele la încărăcătura virală determină ce cantitate de HIV se află în sânge. Tratamentul HIV poate reduce cantitatea de virus la un nivel prea mic pentru a putea fi măsurat prin teste moderne. Acest fenomen se numește „încărcătură virală nedetectabilă” (sub 50 copii pe ml). Acest lucru nu înseamnă că virusul a dispărut în întregime.

Studii recente arată, însă, că este mai puţin probabil ca o persoană să transmită altei persoane HIV, atunci când încărcătura virală este prea mică ca să poată fi detectată.

Mulţi oameni de știinţă estimează acum tratamentul HIV ca o modalitate la fel de eficientă de profilaxie ca și folosirea prezervativelor în prevenirea transmiterii virusului, în cuplurile în care unul dintre parteneri este HIV-pozitiv. Cu toate acestea, studiile asupra încărcăturii virale și infectării cu HIV au fost făcute în cuplurile care se află în relaţii stabile, de aceea este imposibil de estimat în ce măsură aceste rezultate sunt valabile și pentru persoanele care au parteneri ocazionali.

Scopul tratamentului este reducerea încărcăturii virale. În cazul multor oameni va fi imposibil de determinat încărcătura virală. Alţii pot realiza că deocamdată au o cantitate redusă de virus detectabil (adică . <400 copii pe ml), dar acest nivel de virus este puţin probabil să aibă un impact semnificativ asupra sănătăţii sau asupra posibilităţii de transmitere a virusului partenerilor.

Mai mult ca atât, ITS (infecţiile cu transmitere sexuală), la fel, vor mări riscul de transmitere a virusului. Pentru a minimiza acest risc, este nevoie de testarea regulată la infecţiile cu transmitere sexuală, precum și respectarea aderenţei consecvente la tratamentul HIV, pentru a obţine și menţine o încărcătură virală nedetectabilă.

Mesaje incurcate Mulţi bărbaţi HIV-negativi cred că cei care au HIV le vor spune despre statutul lor, înainte de a intra în contact sexual, sau că vor folosi întotdeauna prezervativul. Totuși, nu este întotdeauna posibil să aștepţi dezvăluirea statutului HIV, mai ales în timpul actului sexual sau în locurile prevăzute pentru sex, unde oamenii rareori ajung să se 11

cunoască sau chiar să-și vorbească înainte de a intra în contact sexual.

Mulţi bărbaţi HIV-pozitivi presupun că cei care sunt gata să facă sex fără prezervativ sunt și ei HIV-pozitivi. Nici acest punct de vedere nu corespunde realităţii. Un partener sexual care nu propune folosirea prezervativului poate fi: ∆ HIV-negativ și presupune că sunteţi HIV-negativ și dumneavoastră; sau ∆ HIV-pozitiv și presupune că sunteţi și dumneavoastră HIV-pozitiv Atunci când nu discutaţi nu puteţi ști la ce anume se gândește partenerul.

Aparent, a (Exteriorul) Analizând aspectul exterior al unei persoane, nu puteţi spune dacă este sau nu HIV-pozitivă. Majoritatea oamenilor care trăiesc cu HIV arată la fel ca și atunci când erau HIV-negativi. O persoană care arată tânără, sănătoasă și atrăgătoare, poate avea HIV.

Punet, i intrebari Este întotdeauna mai bine să vorbești despre HIV decât să faci presupuneri. Chiar și așa, întotdeauna există un risc. Dacă ești HIVnegativ și căuţi parteneri ocazionali HIV-negativi cu care să practici sexul fără prezervativ, trebuie să știi că nu este un mod prea sigur de a evita infectarea cu HIV. Nu este sigur, pentru că, ei ar putea fi HIVpozitivi, dar să nu știe despre asta (Când a făcut un test ultima dată?

A făcut vreodata sex fără prezervativ? Cu cîţi parteneri?). În cazul în care s-a infectat recent, încărcătura lui virală poate fi foarte mare.

Ceea ce înseamnă că sexul fără prezervativ ar crește mult riscul de transmitere a virusului.

12

POT FACE SEX CU PARTENERUL MEU FARA DE PREZERVATIV? Daca suntet, i ambii HIV-negativi Dacă sunteţi înt-o relaţie cu o altă persoană HIV-negativă și aţi vrea să renunţaţi la folosirea prezervativului, o puteţi face - este sigur.

Totuși dacă începeţi sa faceţi sex fără prezervativ, este important să faceţi ambii un test la HIV. Este, de asemenea, important să comunicaţi cu partenerul. Stabiliţi niște reguli. Dacă aveţi de gând să faceţi sex cu alţi bărbaţi, trebuie să acceptaţi faptul că veţi folosi întotdeauna prezervative sau nu veţi face sex anal cu ei. Faceţi amîndoi testul la HIV. Chiar dacă rezultatele sunt negative continuaţi să folosiţi prezervativul, până faceţi și cel de-al doilea test. Peste șase săptmâni testaţi-vă din nou. Dacă și cel de-al doilea test a dat rezultate negative și ambii aţi făcut sex doar cu prezervativ în tot acest timp, puteţi fi siguri că sunteţi HIV-negativi. Dacă sunteţi ambii HIV negativi puteţi renunţa la prezervativ atunci când faceţi sex unul cu altul. Trebuie să fiţi siguri și sinceri, atât DVS cât și a partenerul, în ceea ce ţine de relaţiile sexuale în afara cuplului. Dacă unul dintre voi va face, totuși, sex fără prezervativ cu altcineva, este absolut necesar să discutaţi acest subiect imediat.

Mai mult decît atât, veţi fi nevoiţi să folosiţi din nou prezervativul atunci 13

când faceţi sex unul cu altul, până vă veţi convinge că niciunul dintre voi nu s-a infectat cu HIV. Cu timpul multe lucruri se pot schimba, așa că vorbiţi în continuare cu partenerul despre necesitatea respectării înţelegerilor de acest gen. Schimbaţi inţelegerea dacă unul dintre voi nu va fi în stare să respecte regulile.

Daca suntet, i ambii HIV pozitivi Dacă sunteţi într-o relaţie cu cineva care este la fel, HIV-pozitiv și aţi vrea să faceţi sex fără prezervativ, trebuie să ţineţi cont de faptul că aţi putea fi infectaţi cu diverse subtipuri ale virusului HIV precum și alte ITS (Infecţii sexual transmisibile). Unele ITS, precum sifilisul, au un efect mai grav asupra persoanelor care trăiesc cu HIV. Mai mult decât atât și Hepatitele virale B și C se pot transmite în timpul unui act sexual neprotejat, iar probabilitatea că asta se va întâmpla crește dacă pe mucoasa rectului sau pe suprafaţa penisului sunt leziuni, care pot apărea în timpul fistingului, utilizării jucăriilor sexuale, partidelor lungi și sexului agresiv. Folosirea în comun a jucăriilor sexuale nespălate și a containerelor cu lubrifiant este și ea riscantă. Asiguraţi-vă că faceţi în mod regulat teste medicale în privinţa sănătăţii sexuale. Mulţi oameni consideră că este suficient să își facă analizele de sânge pentru a monitoriza încarcatura virală și numărul de celule CD4 în sângele. Însă trebuie neapărat făcute testele la sifilis și hepatita C. 14

Daca avet, i statut HIV diferit Dacă sunteţi în relaţie cu o persoană care are alt statut HIV și aţi dori să renunţaţi la prezervativ, trebuie să ţineţi cont de mai mulţi factori. În prezent, printre numeroșii oameni de știinţă există o părere comună precum că medicamentele pentru tratamentul HIV reduc semnificativ riscul de transmitere a virusului, iar unii oameni folosesc astăzi pastile în loc de prezervative. Atâta timp cât nici una dintre metodele de prevenire a HIV nu este sigură sută la sută, câteva modalităţi de precauţie vă vor ajuta să abordaţi acest subiect corect pentru o siguranţă mai mare.

Persoana care trăiește cu HIV, trebuie să aibă în sânge o încărăcătură virală nedeterminată pe parcursul a cel puţin șase luni. Trebuie să-și administreze regulat tratamentul împotriva virusului HIV, prescris de medic și să facă examenele medicale regulat, pentru a menţine controlul asupra încarcăturii virale; nici unul dintre voi nu ar trebui să aibă în organism alte infecţii sexual transmisibile. De asemenea, partenerii trebuie să se gândească la alte modalităţi de reducere a riscului de transmitere a virusului HIV. Printre acestea este și faptul că partenerul HIV-pozitiv nu ar trebui să ejaculeze în anusul partenerului său și/sau partenerul HIV-pozitiv are un rol pasiv în actul sexual.

Dacă aveţi relaţii sexuale cu alţi parteneri, fiţi cât mai expliciţi când spuneţi ce veţi face și ce nu veţi face cu aceștia, și nu confundaţi asta cu ceea ce veţi face cu propriul partener permanent. Cel mai bun mod de evitare a infectării cu ITS este folosirea prezervativului. Și, nu în ultimul rând, partenerul HIV- negativ trebuie să-și facă regulat testul la HIV (o dată la 3 luni).

15

16

SEXUL ORAL s, i HIV Sexul oral (blowjob-ul) este o practică sexuală foarte răspândită. Riscul infectării cu HIV prin sex oral este foarte mic, chiar dacă partenerul a ejaculat în gură. Asta se poate întâmpla din cauza leziunilor, a rănilor sau ulcerelor la nivelul gurii, boli ale gingiilor, proceduri stomatologoce recente sau prezenţa unei ITS.

Sfaturi utile: ∆ Aveţi grijă de sănătatea gingiilor: aceasta va reduce posibilitatea de infectare cu HIV prin sex oral. ∆ Faceţi teste regulate pentru a vă verifica sănătatea sexuală. ∆ Infecţiile din gât cresc riscul de infectare cu HIV. ∆ Evitaţi spălarea dinţilor sau curăţarea acesora cu aţă dentară cu o oră înainte să faceţi sex oral: spălatul pe dinţi și folosirea aţei dentare pot provoca micro leziuni ale gingiilor.

17

PREZERVATIVELE Prezervativele pot fi de dimensiuni și forme absolut diferite. De obicei sunt confecţionate din latex, și împreună cu ele este absolut necesar să folosiţi lubrifiant pe bază de apă. Dacă aveţi alergie la latex, puteţi folosi prezervative confecţionate din poliuretan. Poliuretanul este mai durabil și mai subţire decât latexul. Cu acest tip de prezervative puteţi folosi lubrifiant pe bază de ulei.

Puteţi primi gratis prezervative și lubrifianţi la Centrul de informaţii GENDERDOC-M. Despre cum și unde le puteţi primi, precum și altă informaţie privind sănătatea sexuală, puteţi afla la numerele de telefon: 022 28 88 61 sau 022 28 88 63.

Marimea Convingeţi-vă că aveţi un prezervativ de mărimea potrivită. Prezervativele pot fi de mărime medie (medium), mare (large) și foarte mare (extra large). Ele trebuie să fie suficient de strâmte încât să nu alunece de pe penis în timpul actului sexual, dar nu atât de înguste încât să se rupă sau distrugă.

Imbracarea ∆ Verificaţi eticheta „a se folosi înainte de/valabil până la” de pe ambalaj. ∆ Deschideţi ambalajul.

Aveţi grijă să nu rupeţi sau să deterioraţi prezervativul. ∆ Rulaţi prezervativul în jos pe toată lungimea penisului. Asiguraţi-vă că nu l-aţi îmbrăcat pe dos, pentru că asta ar îngreuna procesul de desfacere. ∆ Aplicaţi o cantitate mare de lubrifiant pe bază de apă sau silicon pe partea exterioară a prezervativului (lubrifiantul pe bază de ulei va subţia si distruge latexul).

Aplicarea unei cantităţi nesemnificaive de lubrifiant pe capul penisului, înainte de îmbrăcarea prezervativului, crește sensibilitatea în timpul actului sexual. ∆ Asiguraţi-vă că aţi îmbrăcat un prezervativ înainte de orice contact anal. Frecarea vârfului penisului de anus sau împingerea ușoară înăuntru poate duce la infectarea cu HIV. ∆ Utilizaţi un prezervativ nou cu fiecare partener. ∆ Verificaţi regulat prezervativul în timpul actului sexual, pentru a vă convinge că nu s-a rupt și nu a alunecat. ∆ Schimbaţi prezervativul cât de frecvent posibil, dacă faceţi sex o perioadă lungă de timp. ∆ Dacă prezervativul s-a rupt, utilizaţi tratamentul PPE , care pote preveni infectarea cu HIV (vezi și capitolul „Profilaxia post expunere”).

19

Dezbracarea ∆ După ejaculare, ţineţi prezervativul la bază astfel încât să-l scoateţi atent, fără a-l lăsa să lunece singur. ∆ Niciodată nu folosiţi prezervativul repetat, după ce l-aţi scos. ∆A runcaţi-l corespunzător!

Ingrijirea prezervativului ∆ Prezervativele au termen de valabilitate, pentru că latexul se subţiază și deteriorează de-a lungul timpului. ∆A runcaţi prezervativele a căror termen de valabilitate a expirat. ∆T ransportaţi și păstraţi prezervativele atent: ele se pot deteriora sau subţia de la roadere, se pot boţi (în portmoneu, spre exemplu) sau sub influenţa îndelungată a căldurii.

20

JOCURILE SEXUALE s, i HIV Rimming (anilingus) Nu vă puteţi infecta sau transmite virusul HIV prin rimming (contact limbă-anus). Totuși hepatita A și infecţiile intestinale, cum ar fi dizenteria, se pot transmite astfel.

Fingering Jocul cu degetele în anusul cuiva reprezintă un risc scăzut de infectare cu HIV, dacă nu aveţi spermă pe degete. Este important să aveţi unghiile îngrijite și tăiate, pentru a nu răni pereţii subţiri ai anusului.

Spălaţi-vă bine pe mâini după satisfacerea cu degetele, pentru a evita transmiterea infecţiilor intestinale.

Fisting Fistingul presupune introducerea pumnului în anus. Pumnii pot provoca traumatisme serioase ale pereţilor anusului, ceea ce poate duce la transmiterea virusului HIV, persoanei care după fisting face sex în rol pasiv, fără prezervativ. Sau în cazul în care degetul sau jucăria sexuală murdară de spermă sau sânge i-a fost introdusă în anus. Persoana care face fisting în rol activ, se poate infecta și ea cu HIV, dacă are pe mâini leziuni sau zgârâieturi. Mănușile din latex vor asigura protecţie ambilor parteneri care practică fistingul. Mănușile chirurgicale sunt cele mai bune în acest sens. Nu utaţi să scoateţi ceasul și bijuteriile de pe mână înainte să faceţi fisting.

21

Jucariile Virusul HIV se poate transmite de la o persoană la alta prin jucăriile sexuale cum ar fi dildos și dopurile anale, în cazul în care acestea sunt folosite de ambii parteneri. îmbrăcarea unui pezervativ pe jucărie și schimbarea prezervativului înainte ca jucăria să fie folosită de alt partener, va preveni transmiterea virusului HIV. Ca alternativă puteţi clăti bine jucăriile sexuale cu săpun și apă fierbinte după utilizarea lor de către fiecare partener. Jucăriile sexuale care se folosesc de ambii parteneri, dar care nu sunt curăţate, pot, de asemenea, transmite alte ITS (Infecţii cu transmitere sexuală).

22

Spalaturile anale Spălăturile (clizma) este o modalitate de curăţare a anusului înainte de sexul anal. Se face prin introducerea tubului de la irigator în anus și spălarea cu apă. Spălăturile cresc riscul de infectare cu HIV pentru că spală mucoasa de pe suprafaţa anusului. Mai mult, spălăturile cu un irigator cu capăt tare pot provoca leziuni.

Piercing Mulţi bărbaţi se excită de la piercing (perforaţii) ale diferitor părţi ale corpului și ale organelor genitale. Sunt câteva lucruri despre piercing pe care este bine să le știţi: ∆P iercingul genital poate provoca traumatisme și leziuni ale anusului în timpul actului sexual. ∆A veţi grijă ca piercingul de pe penis să nu rupă prezervativul. ∆ Î nţepăturile proaspete uneori sunt infectate: dacă s-a întîmplat cu piercingul Dvs genital evitaţi sexul până la tratarea definitivă. Înţeparea diferitor părţi ale corpului presupune înţeparea pielii cu un ac, care poate duce la infectarea cu HIV sau alte ITS, dacă acul nu a fost sterilizat între două proceduri de acest gen. Apelaţi întotdeauna la seviciile unui specialist verificat.

Petreceri s, i jocuri S-ar putea să decideţi să faceţi sex, fiind sub influenţa drogurilor sau a alcoolului, de aceea ţineţi întotdeauna minte regulile DVS de bază și respecaţi-le. Mai mult decât atât, dacă folosiţi droguri injectabile, este important să nu împărţiţi cu alţii echipamentul de injectare.

23

PPE sau PEP (PROFILAXIA POST EXPUNERE)

PPE este tratamentul la care puteţi recurge dacă aţi fost supus riscului de infectare cu HIV. Tratamentul vă poate ajuta să nu deveniţi HIV pozitiv. HIV are nevoie de câteva zile pentru a se stabili în organism.

PPE ajută sistemul imunitar al organismului să oprească multiplicarea virusului în celulele infectate. Aceste celule infectate mor, înainte să genereze noi copii ale virusului.

Tratamentul PPE trebuie să înceapă cât mai curând posibil și cu siguranţă nu mai târziu de 72 de ore (3 zile) după intrarea virusului HIV în organism. Cu cât mai devreme este început tratamentul cu atât probabilitatea că acesta va funcţiona este mai mare. PPE prsupune un curs de trament medicamentos de o lună. Aceste medicamente sunt identice cu cele pe care le administreză persoanele care trăiesc cu HIV. Acestea trebuie să fie administratate în strictă conformitate cu programul de dozare. Uneori, medicamentele utilizate pentru PPE, au efecte secundare neplăcute (de exemplu greaţă sau diaree), dar acestea sunt temporare și ușor de controlat.

Preparatele PPE se oferă în câteva spitale și clinici. Pentru a afla în care spitale se distribuie PPE, apelaţi la Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile la următorul număr de telefon: 022 79 42 05. Când vă veţi adresa după PPE, medicii infecţioniști vă vor întreba ce s-a întâmplat, ei nu vă vor judeca. Ei au nevoie să cunoască ce s-a întâmplat pentru a determina cât de mare e probabilitatea că Dvs sunteţi infectat cu HIV. PEP se deosebește de PREP, când persoanele HIV-negative administrează preparate de tratare a virusului HIV constant, pentru a reduce riscul de infectare cu HIV.

24

ITS

(INFECT, IILE CU TRANSMITERE SEXUALA) ITS (Infecţiile cu transmitere sexuală) sunt virușii, bacteriile și paraziţii, care se transmit de la un partener la altul, în timpul actului sexual. Unele infecţii, precum sifilisul, pot afecta serios sănătatea Dvs, dacă nu sunt tratate la timp. Nivelul răspândirii ITS, precum sifilisul și gonoreea a scăzut brusc odată cu începutul utilizării de către BSB a prezervativelor, la mijlocul anilor 80 ai sec. XX. Drept rezultat, mulţi BSB au încetat să-și verifice regulat starea sănătăţii sexuale, cu excepţia analizei la HIV. Însă, de la sfârșitul anilor 1990, nivelul de răspândire al ITS crește.

Verificarea sănătăţii sexuale este un procedeu ușor și fără durere, iar majoritatea ITS pot fi tratate ușor. Nu toate ITS pot fi depistate prin anumite simptome. Unele simptome sunt atât de minore, încât nu le observaţi. Astfel, v-aţi putea infecta cu ITS (și transmite partenerilor Dvs sexuali) fără să știţi despre aceasta.

25

26

ITS

s, i HIV

La bărbaţii HIV-negativi, prezenţa ITS mărește riscul infectării cu HIV, deoarece celulele sistemului imun sunt atrase la locul aflării ITS și anume ele sunt ţinta virusului HIV. La bărbaţii HIV-pozitivi, ITS pot mări considerabil conţinutul HIV în spermă, lichidul seminal și lichidele rectale. Aceasta poate conduce la un risc mai mare de transmitere a virusului HIV dacă faceţi sex fără prezervativ. ITS inflamatoare (chlamidya și gonoreea) sau ITS ulceroase (herpes sau sifilis), de asemenea, mărește riscul de transmitere a HIV, pentru că virusul se concentrează în locurile prezenţei infecţiei. Bărbaţii HIVpozitivi trebuie să fie și mai atenţi în chestiunile legate de infecţiile sexualtransmisibile, pentru că unele ITS au efecte diferite asupra persoanelor infectate cu HIV. Virusul HIV poate provoca tratament mai îndelungat al ITS, iar ITS pot accelera procesul de dezvoltare a virusului HIV.

Diagnosticul (Testarea) Cu cât este mai mare numărul partenerilor Dvs sexuali, cu atât mai des trebuie să vă verificaţi sănătatea sexuală. Toţi BSB ar trebui să-și verifice sănătatea sexuală nu mai rar decât odată pe an, chiar dacă au un singur partener sexual.

Trebuie să treceţi testarea la HIV și ITS de cel puţin 4 ori pe an, dacă practicaţi sexul fără prezervativ, aveţi mai mult de 10 parteneri sexuali pe parcursul a 6 luni, dacă participaţi la sex în grup sau dacă folosiţi droguri în timpul sexului.

Testul la ITS poate fi făcut indiferent de prezenţa sau lipsa simptomelor. Frotiul rectal și acel din gît se iau pentru a depista gonoreea și chlamidya. Frotiul se ia cu un beţișor lung cu vată. Va trebui să prezentaţi o mostră de urină, pentru a verifica prezenţa gonoreei și chlamidyei în uretră (penisul Dvs). Sîngele se ia pentru a depista prezenţa virusului HIV, hepatitei A, B și C, și sifilisului, care este o infecţie bacteriană. Medicul Dvs este obligat să vă anunţe despre ce fel de teste efectuaţi. Rezultatele testelor de regulă sunt gata în câteva zile. Posibil va trebui să veniţi personal să luaţi rezultatele.

27

TESTAREA LA HIV Ce este un test la HIV? Testul la HIV este metoda prin care este depistat virusul imunodeficitar (HIV). Unul dintre cele mai răspândite teste este testul la depistarea anticorpilor HIV. Anticorpii sunt răspunsul sistemului imunitar la virus.

Ei se dezvoltă în decurs de câteva săptămâni după infectare. Perioada de timp dintre infectarea cu virusul HIV și momentul când testul poate depista anticorpii se numește timpul perioadei de fereastră. Diagnosticul fereastră imunologică în condiţiile de laborator este de 6 săptămâni, iar prin intermediul testelor rapide – 12 săptămâni. Pe parcursul acestei perioade, exactitatea rezultatului nu poate fi garantată.

Un test obișnuit pentru depistarea virusului HIV se efectuează prin recoltarea sângelui din venă, care ulterior este transmis în laborator. Dacă rezultatul este pozitiv, se efectuează a doua testare – pentru a confirma rezultatul primar. Dacă rezultatul se confirmă – înseamnă că aveţi în organism virusul HIV. Obţinerea rezultatului poate dura până la o săptămână. Pentru a putea obţine rezultatul va trebui să vizitaţi clinica (cabinetul medicului) încă o dată.

Testul rapid pentru determinarea HIV este una din metodele noi de testare, care afișează rezultatele peste cel mult 30 de minute. În cele mai multe cazuri, pentru acest test se folosește sângele din deget, iar uneori – saliva pacientului. Unele teste depistează anticorpii și antigenii, altele doar anticorpii. Rezultatul „Cu reacţie” (sau anticipat pozitiv) depistat în urma testului rapid nu reprezintă un diagnostic sigur de infectare cu HIV. De aceea, un rezultat pozitiv obţinut în cadrul testului expres, trebuie confirmat cu un test de laborator.

29

Cat de des trebuie sa fac testul?

Toţi BSB care cred că sunt HIV-negativi trebuie să facă testarea cel puţin o dată pe an. Verificări (testări) mai frecvente – de până la 4 ori pe an – trebuie să fie făcute dacă: ∆ Faceţi sex fără prezervativ (orice tip de sex) ∆ Aveţi mai mult de 10 parteneri sexuali timp de 6 luni ∆ Participaţi la sex în grup ∆ Folosiţi droguri De fiecare dată când faceţi testul HIV, ar trebui să faceţi și testarea la prezenţa ITS.

Procedura de testare Până a face testul, trebuie să discutaţi faţă în faţă cu medicul sau lucrătorul medical pe una din temele: ∆ Ce înseamnă testarea, inclusiv care sunt consecinţele ei în cazul unui rezultat pozitiv/negativ. ∆ Comportamentul Dvs din momentul ultimei testări, pentru a evalua cât de mare e probabilitatea că aţi putea fi infectat cu HIV. ∆ Înţelegerea Dvs a ceea ce este HIV, cum se transmite și cum puteţi să vă protejaţi. ∆ Serviciile de susţinere, accesibile după ce veţi obţine rezultatul testării. ∆ Fereastra imunologică în care vă aflaţi și necesitatea testării repetate.

30

Unde poate fi facut testul la HIV? Testul la HIV poate fi făcut în clinici, cabinete speciale de testare rapidă și unele organizaţii neguvernamentale care prestează acest gen de servicii.

Pentru a afla unde puteţi face testarea, accesati linkul de pe pagina Centrului de Informaţii GENDERDOC-M: http://www.gdm.md/ro/ testHIV. În textul care vă va fi afișat, veţi vedea că puteţi face testul la HIV inclusiv la Centrul GENDERDOC-M. Dacă locuiţi în afara Chișinăului, vă puteţi adresa la cel mai apropiat cabinet CTH (Consiliere și Testare Voluntară la HIV), indicând locul de trai din Listă (amplasaţi mouse-ul pe acest cuvânt și faceţi un click stânga, pentru a copia automat adresele tuturor cabinetelor care prestează CTH în Moldova).

Testarea la HIV în centrele de sănătate a reproducerii și organizaţiile neguvernamentale care oferă asemenea servicii este prestată în mare parte gratuit.

Informaţie adiţională despre toate întrebările privind sănătatea sexuală puteţi afla apelând la numerele de telefon: 022 28 88 61 sau 022 28 88 63 Centrul de informaţii GENDERDOC-M.

31

PROFILAXIA PRE-EXPUNERE (PREP) Profilaxia pre-expunere (PREP) este un concept folosit pentru a se referi la persoanele HIV-negative, care administrează preparate de tratament împotriva HIV, pentru a reduce riscul de infectare cu acest virus.

PREP se deosebește de profilaxia post-expunere, care reprezintă un curs de tratament cu o durată de 28 de zile, cu administrarea preparatelor medicamentoase pentru prevenirea infectării cu HIV, după ce persoana a fost expusă riscului (vezi capitolul „Profilaxia post-expunere”).

33

Testările clinice masive au demonstrat că PREP reduce riscul infectării printre BSB, femei și bărbaţi heterosexuali și consumatorii de droguri injectabile. Aceste testări au demonstrat că la persoanele care au folosit PREP, șansele de infectare au fost cu mult mai mici, comparativ cu persoanele care au administrat placebo. Într-o testare clinică masivă cu participarea BSB care administrau PREP, o analiză ulterioară a demonstrat că printre bărbaţii care zilnic consumau pastile, riscul de infectare cu HIV s-a redus cu 99%.

Majoritatea BSB folosesc prezervative în timp ce fac sex cu partenerul, statutul căruia nu le este cunoscut. De aceea ei nu sunt expuși unui risc mare de infectare cu HIV. Totuși, există bărbaţi pentru care PREP ar fi foarte utilă, utilizată constant sau temporar. Printre aceștia sunt acei, partenerii cărora sunt HIV-pozitivi (în special dacă partenerul nu administrează preparate antiretrovirale și/sau are încărcătura virală detectabilă), precum și bărbaţii care practică sexul în stare pasivă, fără prezervativ, cu partneri statutul cărora nu le este cunoscut.

34

Centrul de Informat, ii GENDERDOC-M În anul 1998 în Republica Moldova a fost înregistrată prima și unica deocamdată în felul său asociaţie obștească – Centrul de Informaţii GENDERDOC-M – care apără drepturile gaylor, lezbienelor, bisexualilor/lelor și persoanelor transgender. În fiecare an crește numărul persoanelor care primesc aici informaţie veridică despre orientarea sexuală, identitatea gender și exprimarea gender, precum și diferite tipuri de servicii.

Astăzi, în cadrul activităţii Centrului, reprezentanţii comunităţii au acces la servicii gratuite precum sunt consilierea psihologică gratuită, activitatea de profilaxie în domeniul HIV/SIDA și ITS, evenimente culturale și de conștientizare. Organizaţia dispune de o bibliotecă cu o colecţie variată de literatură tematică și materiale video, disponibile pentru toţi vizitatorii Centrului GDM. Totodată, asociaţia participă activ la elaborarea noilor legi, care se referă la îmbunătăţirea situaţiei drepturilor LGBT, luptă cu stereotipurile și prejudecăţile din societate.

Informat, ie de contact: Centrul de Informaţii GENDERDOC-M: Tel.: 022 28-88-62, 022 28-88-63 Adresa: str. Valeriu Cupcea, 72/1, MD-2021, Chișinău E-mail: info@gdm.md WEB: gdm.md și egali.md Facebook: facebook.com/gdm.md și facebook.com/egali.md

Pentru informat, ie adit, ionala despre sanatatea sexuala, a adresat, i-va la Centrul de Informat, ii GENDERDOC-M: Tel.: 022 28 88 61 sau 022 28 88 63 E-mail: veaceslav.mulear@gdm.md

natalia.esmanciuc@gdm.md

Echipa redact, ionala: Alexei Marcicov, redactor-șef, Veaceslav Mulear, Consultant, sănătatea sexuală a BSB, Doina Ipatii și Artiom Zavadovschi, traducere și redactare, Liudmila Culicova, design și prepress.

Broșura a fost publicată de Centrul de Informaţii GENDERDOC-M. Tiraj: Pentru pregătirea broșurii au fot folosite materiale și imagini din publicaţia „TAKING A LOOK”. Aducem mulţumiri Federaţiei Australiene a Organizaţiilor SIDA pentru dreptul de a le utiliza.