tu si sanatatea ta

Centrul de Informa\ii "GenderDoc-M" MD-2001, Chi[in=u, c.p. 317

Tel.: 373 22 54 44 20 Fax: 373 22 22 02 01 E-mail: info@gay.md Web: www.gay.m

Tu [i s=n=tatea ta

Chi[in=u, 2007

Materialul a fost pregtit pentru tipar de: Anastasia Danilova, Igor Doncil= Design [i machetare: Anastasia Danilova Coperta: Yanosh Materialul a fost elaborat [i publicat de c=tre Centrul de Informa\ii “GenderDoc-M” ]n cadrul proiectului “PRECIS”, cu suportul financiar COC (Olanda)

Combinatul poligrafic Chi[in=u MD- 2004, Moldova, Chi[in=u, str. P. Movil=, 35 2

Cuprins Prefa\=........................................................... 6 S=n=tate pentru to\i......................................... 7 Anilingus...............................................................

Chlamidioz=..........................................................

Condilome acuminate ale organelor genitale......

Dildo.....................................................................

Genitalgie..............................................................

Gonoreea (Blenoragie).........................................

Hepatite.................................................................

Herpes al organelor urogenitale...........................

HIV......................................................................

Infec\ii transmisibile sexual...............................

Inseminare artificial=............................................

Involu\ie sexual=...................................................

Lubrifiant..............................................................

Micoplasmoz= a organelor urogenitale................

Molusc= contagioas=............................................

Pediculoz= pubian=...............................................

Piercing..............................................................

Petting...................................................................

Prezervativ............................................................

Perineu..................................................................

Scabie....................................................................

Sexbuilding...........................................................

Sex orogenital.......................................................

Sex anal................................................................

Sifilis.....................................................................

SIDA.....................................................................

Sfincter.................................................................. {ancru moale........................................................

Tricomoniaz=........................................................

Ureaplasmoz=........................................................

Uretrit=..................................................................

Vibrator.................................................................

Principiile de baz= ale igienei personale.............

8 9 10 10 12 12 14 18 21 22 24 25 25 26 27 28 29 30 32 34 34 36 37 37 41 42 44 44 45 46 48 49 50 3

Cuprins S=n=tate pentru fete......................................... 65 Afec\iuni ginecologice.......................................... 66 Amenoree.............................................................. 66 Anorgasmie........................................................... 67 Bartholinit=........................................................... 67 Candidoz=.............................................................. 68 Ciclu menstrual..................................................... 71 Clitoris.................................................................. 71 Colpit=................................................................... 72 Cunnilingus........................................................... 72 Dismenoree........................................................... 73 Estrogeni............................................................... 73 Galactoree............................................................. 74 Gardnerella............................................................ 74 Hemoragii uterine desfunc\ionale......................... 75 Himen.................................................................... 75 Hipomenoree........................................................ 76 Hirsutism............................................................... 76 Labii genitale........................................................ 76 Micromastie.......................................................... 77 Organe genitale feminine..................................... 77 Punct G................................................................ 78 Restabilire a himenului......................................... 78 Sindrom hipomenstrual........................................ 78 Sp=lare profilactic=............................................... 79 Vagin..................................................................... 79 Vaginism............................................................... 79 Vaginoz= bacterian=.............................................. 80 Vestibul al vaginului............................................ 85 Virilism................................................................. 85 Vulvit=................................................................... 85 Ingiena organelor genitale feminine.................... 86 Sexul protejat........................................................ 88 4

Cuprins S=n=tate pentru b=ie\i................................... 93 Adenomul de prostat=.......................................

Androgeni..........................................................

Balanit=..............................................................

Balanopostit=.....................................................

Candidoz= a organelor urogenitale...................

Cavernit=............................................................

Ejaculare...........................................................

Hemospermie.....................................................

Oleogranulom al penisului................................

Penis..................................................................

Organe sexuale masculine.................................

Ou al samuraiului..............................................

Perioad= refractar=.............................................

Priapism............................................................

Prostat=..............................................................

Prostatoz=...........................................................

Prostatit=............................................................

Prostatoree.........................................................

Protezare a penisului.........................................

Varicocel...........................................................

Sex protejat.......................................................

Igiena organelor sexuale masculine..................

Surse bibliografice............................................

94 95 95 95 97 98 98 98 99 99 99 102 102 102 102 103 103 105 105 105 106 115 119

5

Prefa\= Salut!

Primul lucru pe care am vrea s= \i-l spunem este c= s=n=tatea ta ]ncepe ]n primul r`nd de la tine. Noi te putem doar ajuta, decizia de a fi s=n=tos ]ns= ]\i apar\ine.

Dac= dore[ti s= afli anumite lucruri care par elementare la prima vedere, dar despre care nu po\i ]ntreba pe oricine, ]\i oferim aceast= bro[ur=, care, sper=m, ]\i va da r=spunsuri la ]ntreb=rile mai‌ delicate.

Deoarece este o carte pentru LGBT (lesbiene, gay, bisexuali [i persoane transgender), adic= pentru ai no[tri, iar acest grup cuprinde lume mult= [i divers=, am hot=r`t ca lucrarea s= fie structurat= pe trei compartimente: unul pentru b=ie\i, altul pentru fete [i cel de-al treilea pentru toat= lumea.

Sper=m c= vei g=si ]n aceast= bro[ur= r=spunsuri la majoritatea ]ntreb=rilor care te-au fr=m`ntat p`n= acum.

Ca s= po\i consulta lucrarea c]t mai u[or, aceasta a fost conceput= ]n forma unui minidic\ionar.

Astfel, vei putea g=si destul de rapid nu doar informa\ii referitoare la reducerea riscurilor ]n timpul unui contact sexual, dar [i la modul de a te ]ngriji pentru a ajunge la acest contact.

Dac= nu vei g=si ]n carte informa\ia care te intereseaz=, te po\i adresa la GenderDoc-M sau po\i suna la linia fierbinte: 54-40-54.

6

S=n=tate pentru to\i

Pentru to\i ANILINGUS (lat. anus - “anus” + lingo - “a linge”; sinonim: rimming)- variant= a m`ng`ierilor prealabile, ]n urma c=rora satisfac\ia sexual= se ob\ine prin stimularea regiunii orificiului anal al partenerului cu limba [i buzele. Astfel de ac\iuni, ce le provoac= mai multor oameni o reac\ie v=dit negativ=, sunt obligatorii la animalele superioare, f=c`nd parte din “ritualul” curt=rii [i preg=tirii pentru ]mperechere.

Dac= pentru unii aceast= form= a m`ng`ierilor constituie dovada ]ncrederii absolute [i a unei iubiri imense, intr]nd ]n categoria celor mai intime m`ng`ieri din timpul preludiului, pentru al\i parteneri, cu un diapazon de admisibilitate mai ]ngust, uneori chiar [i g`ndul la aceasta le provoac= dezgust, iar o ]ncercare real= sau rug=mintea partenerului sexual ]n acest sens este apreciat= ca o dovad= a perversiunii maxime.

Anilingusul poate fi ]nregistrat at`t ]n varianta homosexual=, c`t [i ]n cea heterosexual=. Desc=rcarea tensiunii sexuale [i orgasmul ]n urma anilingusului au loc foarte rar, acesta fiind de cele mai multe ori conceput de c=tre partenerul pasiv ca un semn al dragostei imense, sporindu-i nivelul de excitare. }n urma practic=rii anilingusului este posibil= transmiterea unor boli infec\ioase cum ar fi hepatita sau diareea.

Drept rezultat al rimmingului poate surveni, de asemenea, invazia de parazi\i (ascaridoza, enterobioza, himenolepidoza etc.). }nainte de practicarea anilingusului se impun procedurile igienice corespunz=toare, cum ar fi: sp=latul organelor genitale, al perineului [i al regiunii anusului [i, ]n caz de necesitate, clisma. }n scopuri de igien= se recomand=, de asemenea, s= fie b=rbierit= regiunea orificiului anal.

Cei care practic= frecvent rimmingul cu parteneri necunoscu\i trebuie s= se vaccineze contra hepatitei [i s= foloseasc= prezervative t=iate sau folia alimentar=.

8

Pentru to\i CHLAMIDIOZ+ - boal= a organelor urogenitale, provocat= de chlamidii - bacterii intracelulare. }n afara organismului uman, chlamidiile pier timp de un minut la o temperatur= de 90-100°C, ]n timp ce pe o \es=tur= de bumbac ]-[i men\in capacitatea de infectare p]n= la 2 zile. Chlamidiile se transmit pe cale sexual= [i mai rar ]n condi\iile obi[nuite de trai (prin obiecte de toalet=, lenjerie, m]ini murdare). Sursele de infectare sunt de obicei b=rba\ii [i femeile cu formele manifestate [i clinic asimptomatice ale infec\iei chlamidice. Deseori chlamidioza se asociaz= cu trihcomonaza, gonoreea [i alte infec\ii bacteriene.

De chlamidioza organelor urogenitale poate suferi doar omul. La b=rba\i ini\ial este afectat= uretra, iar ]n cazul ]n care boala nu este tratat= - [i celelalte organe din sfera urogenital= (prostata, glanda Cooper, glandele parauretrale, veziculele seminale, apendicele testicular, testiculele). La femeile infectate, de cele mai dese ori, se afecteaz= canalul cervical, mai rar - se afecteaz= ini\ial uretra, apoi la mai multe bolnave se dezvolt= infec\ia ascendent=, afect]nd uterul, trompele uterine, ovarele, apare posibilitatea dezvolt=rii peritonitei. Din uretr= chlamidiile pot p=trunde [i ]n vezica urinar=, provoc]nd cistouretrit=. La femei [i la gay este uneori diagnosticat= proctita chlamidic=, care de cele mai dese ori decurge cu pu\ine simptome sau chiar asimptomatic.

Tratamentul se face la indica\ia [i sub supravegherea medicului, [i dureaz= 3 s=pt=m]ni sau mai mult. O condi\ie general= obligatorie a tratamentului reu[it este tratamentul concomitent al ambilor parteneri, chiar [i ]n cazul ]n care la unul din ei nu se depisteaz= chlamidiile. }n perioada tratamentului [i a controlului ulterior via\a sexual= este interzis=. Profilaxia const=, ]n special, ]n excluderea contactelor sexuale ]nt]mpl=toare, respectarea regulilor de igien= personal=, depistarea [i tratarea la timp a bolnavilor de chlamidioz= [i a purt=torilor de chlamidii.

9

Pentru to\i CONDILOME ACUMINATE ALE ORGANELOR GENITALE - se refer= la bolile cu transmitere sexual=, precum [i prin contact, ]n condi\ii de trai comune.

Contaminarea are loc, de obicei, ]n cazul contactelor sexuale vaginale, anale, mai rar ]n cazul contactului sexual oral. Condilomele acuminate sunt provocate de un virus, acesta fiind patogen doar pentru om - virusul papilomei umane, localizat ]n pielea [i mucoasele organelor genitale. Pentru ca virusul s= se poat= manifesta prin anumite simptome, el trebuie s= se ]nmul\easc=, iar acest lucru e posibil doar cu condi\ia reducerii imunit=\ii locale. La b=rba\i, condilomele acuminate, de cele mai multe ori, apar pe brazda intercornual= [i pe frenul prepu\ial, mai rar pe capul, corpul penisului, ]n regiunea orificiului anal, pe f=lcile orificiului extern al uretrei.

La femei, condilomele apar, cel mai frecvent, pe organele genitale externe, ]n regiunea labiilor mici, mai rar pe labiile mari, ]n vagin, pe colul uterin, ]n regiunea uretrei, a perineului [i a orificiului anal. Extrem de rar sunt ]nt`lnite condilomele acuminate ]n cavitatea bucal=, ]n g`t.

Condilomele nu dispar spontan. Tratamentul lor include cauterizarea cu curent electric, cu frig, raclajul, ungerea cu Ferezol, cu solu\ie de podofilin= etc.

Profilaxia bolii const= ]n respectarea regulilor de igien=, tratarea la timp a bolilor organelor urogenitale de alt= etiologie. }n cazul ]n care condilomele sunt localizate ]n regiunea organelor genitale, se recomand= s= v= ab\ine\i de la contactele sexuale p`n= la vindecarea complet=.

DILDO - o denumire generic= pentru ]nlocuitorii artificiali ai penisului (imitator al falusului, vibrator).

10

Pentru to\i GENITALGIE - senza\ie de durere ]n regiunea organelor genitale ]n timpul coitului sau dup= acesta.

Spectrul acestor senza\ii poate cuprinde dureri acute sau surde, prurit, usturime, urinare frecvent= sau dureroas=, senza\ii chinuitoare ]n partea inferioar=.

Spre deosebire de senza\iile de durere obi[nuite (]n cazul unor afec\iuni ale organelor bazinului mic), genitalgiile sunt ]n str`ns= leg=tur= cu actul sexual, adic= apar ]n momentul desf=[ur=rii lui sau cu pu\in timp dup= acesta. Reprezint= un complex destul de r=sp`ndit de simptome ale tulbur=rilor sexualit=\ii feminine, fiind relativ rar ]nt`lnite la b=rba\i.

BLENORAGIE (GONOREE) - una dintre bolile venerice cu transmitere sexual=. Uneori decurge f=r= simptome. Dar se ]nt`mpl=, de asemenea, s= apar= simptome caracteristice altor maladii, spre exemplu, chlamidioza, candidoza sau cistita.

Blenoragia poate ap=rea ]n urma contactelor sexuale, precum [i ]n cazul sexului oral. Contaminarea ]n condi\ii de trai comune este pu\in probabil=, deoarece gonococul nu este adaptat existen\ei ]n afara organismului omului. Modalitatea de contaminare ]n condi\ii de trai comune nu poate asigura p=trunderea unui num=r suficient de gonococi ]n organism.

Probabilitatea infect=rii cu blenoragie, ]n cazul unui act sexual neprotejat cu un purt=tor de infec\ie, constituie aproximativ 50%. }n cazul sexului oral, probabilitatea infect=rii este pu\in mai redus=.

Simptome ale blenoragiei la b=rba\i sunt : - elimin=rile de culoare alb-g=lbuie din uretr=; - durerile ]n timpul urin=rii.

Faringita gonococic= (afec\iune a faringelui) decurge practic ]ntotdeauna latent, f=r= simptome. Uneori se manifest= doar prin dureri de g`t.

Proctita gonococic= (afec\iune a rectului) de 12

Zonele afectate de blenoragie A. La femei: 1 - trompa uterin=, 2 - uterul; 3 - colul uterin; 4 - istmul uterin; 5 - uretra; 6 - vaginul; 7 - labiile mici.

B. La b=rba\i: 1 - vezica urinar=;2 - canalul deferent; 3 - vezicula seminal=; 4 - prostata; 5 - uretra;6 - apendicele testicular; 7 - testiculul.

Pentru to\i asemenea poate decurge f=r= simptome vizibile [i senza\ii de durere. Uneori sunt posibile dureri ]n rect, prurit (m]nc=rime) [i scurgeri din rect.

Faringita gonococic= [i proctita gonococic= pot fi ]nt`lnite at`t la b=rba\i, c`t [i la femei.

Pentru tratamentul blenoragiei se prescriu antibiotice. }n stadiul timpuriu al bolii este suficient un singur ciclu de administrare a antibioticelor.

Autotratamentul este exclus. Doar un medic cu experien\= va putea prescrie un tratament corect ]n func\ie de rezultatele analizelor, forma [i stadiul bolii [i va putea exercita controlul cuvenit al evolu\iei bolii [i al tratamentului acesteia.

Pe durata tratamentului se recomand= s= v= ab\ine\i de la contactele sexuale [i s=-l informa\i pe partener despre posibilul risc de contaminare. Imunitate fa\= de gonoree nu se formeaz=, de aceea exist= riscul unei contamin=rii repetate. Din aceast= cauz=, ambii parteneri trebuie s= fie examina\i medical. }n cazul ]n care blenoragia se cronicizeaz=, se recomand= spitalizarea.

HEPATITE - denumire a unei familii de viroze ce afecteaz= ficatul. Cele mai cunoscute tipuri de hepatite sunt hepatita A, B [i C. De[i se deosebesc ]n func\ie de modalitatea de transmitere, gravitatea [i consecin\ele acestora asupra s=n=t=\ii sunt foarte serioase. Hepatitele B [i C, ]n special, pot cauza urm=ri de lung= durat=, inclusiv leziuni ireversibile ale \esuturilor ficatului, cancer al ficatului [i deces.

Hepatita B La simptomele hepatitei B se refer=: durerile abdominale, febra, surmenajul, pierderea poftei de m`ncare, gre\urile, icterul (]ng=lbenirea pielii) [i ]ntunecarea culorii urinei. Simptomele acute pot dura c`teva luni, pe parcursul c=rora nu ve\i putea lucra [i desf=[ura activit=\ile obi[nuite.

14

Pentru to\i Nu exist= tratament contra hepatitei B, de[i repausul la pat [i regimul alimentar pot ]nl=tura unele simptome. Efecte de lung= durat= pot fi ]nregistrate ]n intervalul de la 6 luni p`n= la un an, ]n care este contraindicat consumul b=uturilor alcoolice.

Aproximativ ]n 10% din cazuri hepatita B se cronicizeaz=. Un om afectat de hepatita B cronic= poate deveni purt=tor al infec\iei, contamin`ndu-i pe ceilal\i, chiar [i f=r= a manifesta el ]nsu[i simptome.

Hepatita B cronic= poate duce, de asemenea, la leziuni ireversibile ale \esuturilor ficatului, la cancerul de ficat [i la deces.

Hepatita B se transmite prin s`nge, sperm=, saliv= [i secre\ii vaginale.

Concentra\ia virusului hepatitei B ]n s`nge este de 100 de ori mai mare dec`t cea a virusului HIV, fapt ce ]i spore[te contagiozitatea. Hepatita B poate fi contractat= ]n timpul sexului anal sau oral, ]n urma utiliz=rii ]n comun a seringilor [i a acelor, ]n cazul folosirii aparatelor de tatuaj care nu au fost dezinfectate ]n modul cuvenit. }n mai multe ora[e mari s-a relatat despre un nivel sporit al cazurilor de infectare cu hepatit= B ]n r`ndul gaylor [i lesbienelor. La fel ca ]n cazul celorlalte BTS, cu c`t este mai mare num=rul partenerilor sexuali, cu at`t mai mare este riscul de contaminare cu hepatita B. Modalitatea cea mai sigur= de protec\ie contra hepatitei B este vaccinarea. Celelalte modalit=\i de profilaxie sunt: folosirea prezervativelor pentru sexul anal sau cel oral, neutilizarea ]n comun a seringilor [i a acelor pentru consumul de droguri.

Tratamentul hepatitei cronice este unul de lung= durat= [i, din p=cate, nu ]ntotdeauna duce la o recuperare complet=; totu[i, prin tratament se poate preveni dezvoltarea unor complica\ii grave.

Hepatita C 16

Pentru to\i Hepatita C deseori este numit= “asasinul t=cut�.

Virusul se poate afla ]n organism timp de zeci de ani, f=r= a provoca simptome, afect`nd totodat= ficatul.

Consecin\ele ]ndep=rtate pot fi ciroza ficatului, cancerul ficatului [i decesul. De[i modalitatea de contaminare cu hepatita C nu este ]n totalitate clar=, se pare c= mai multe cazuri de transmitere a infec\iei sunt cauzate de transfuzia de s`nge [i transplantul de organe, efectuate p`n= ]n 1992, c`nd a fost elaborat un test diagnostic. Exist= dovezi privind faptul c= hepatita C se poate lua pe calea utiliz=rii ]n comun a seringilor [i a acelor pentru consumul de droguri sau prin intermediul contactului sexual.

Un tratament sau un vaccin contra hepatitei C nu exist=. }n cazul ]n care face\i parte din grupul de risc (transfuzie de s`nge sau transplant de organe efectuate p`n= ]n 1992 sau consumul de droguri cu utilizarea seringilor sau a acelor comune), trebiue s= face\i testul pentru depistarea virusului. Persoanele afectate de hepatita C trebuie s=-[i schimbe stilul de via\=, ceea ce ar putea minimaliza consecin\ele bolii. De asemenea, exist= un tratament care contribuie la controlul evolu\iei bolii [i al consecin\elor ei.

C`t de periculoas= este hepatita?

Toate formele de hepatit= sunt periculoase. Chiar [i formele mai u[oare ale hepatitei v= pot lipsi de posibilitatea de a lucra pe o perioad= de p`n= la 5 s=pt=m`ni, ]n timp ce formele mai grave pot duce la spitalizare, un proces cronic, o dereglare de lung= durat= a func\iilor ficatului, cancer la ficat [i moarte.

Sunt sau nu expus riscului de contaminare cu hepatit=?

Dac= face\i parte din grupul de b=rba\i care practic= sexul cu al\i b=rba\i, v= expune\i unui risc sporit de contaminare cu hepatitele A [i B [i trebuie s= recurge\i la vaccinare.

17

Pentru to\i Vaccinarea Modalitatea cea mai simpl= de profilaxie a hepatitelor A [i B este vaccinarea. }n fond, hepatitele A [i B sunt unicele ITS care pot fi evitate cu ajutorul vaccinurilor. Vaccinarea este sigur= [i eficient=.

Alte metode de protec\ie Metodele de protec\ie contra hepatitelor B [i C includ folosirea prezervativelor [i neutilizarea ]n comun a seringilor [i a acelor pentru consumul de droguri.

HERPES AL ORGANELOR UROGENITALE (gr. herpes - “boal= virotic= de piele cu caracter recidivant�) - boal= infec\ioas= provocat= de virusul herpesului, ce se distinge printr-o varietate de forme clinice. Agentul maladiei este virusul herpes simpex (VHS). Herpesul este cea mai r=sp`ndit= infec\ie virotic=. Circa 90% din to\i locuitorii Terrei sunt infecta\i cu herpes. Totu[i, simptomele bolii se manifest= doar la 5% din cei infecta\i, la to\i ceilal\i aceasta decurge f=r= manifest=ri clinice. }n total exist= 8 tipuri de viru[i de herpes, cele mai r=sp`ndite fiind: tipul I, ce afecteaz= fa\a, buzele, corpul, [i tipul II (genital), care afecteaz= sistemul urogenital. A[adar, herpesul afecteaz= ]ntregul organism [i, ap=r`nd la ]nceput pe buze, poate trece treptat pe alte mucoase, inclusiv pe organele genitale. El afecteaz= pielea [i mucoasele, ochii, iar ]n condi\iile unei reduceri bru[te a imunit=\ii, [i ficatul, intestinele [i chiar creierul. La majoritatea oamenilor virusul herpesului ]n stare latent= poate exista pe parcursul ]ntregii vie\i, agrav`ndu-se doar uneori, fapt mai frecvent pe fondul unor alte afec\iuni, ]n perioada cald= a anului (dac= un locuitor din regiunile de nord vine la odihn= la mare), ]n condi\iile unei situa\ii ecologice nefavorabile, ]n cazul deger=rii, surmenajului etc. }n cazul contamin=rii primare, simptomele se manifest= peste 518

Pentru to\i 7 zile dup= infectare, sub form= de ]nro[ire moderat= a pielii [i apari\ie ]n acest loc a unor vezicule cu un con\inut transparent. Apoi veziculele se sparg [i ]n locul lor apar pl=gi care, unindu-se, formeaz= r=ni destul de vaste. }n locul pl=gilor se formeaz= o crust=, sub care plaga se vindec= complet, f=r= a l=sa cicatrice. Nodurile limfatice locale deseori se m=resc din cauza inflama\iei. Deseori boala se dezvolt= pe fondul unei infec\ii respiratorii acute.

La o parte din bolnavi, din cauza rezisten\ei reduse a organismului, pot ap=rea r=ni pe cerul gurii, pe partea interioar= a obrajilor, pe limb=, pe amigdale.

Herpesul genital este, de regul=, mai “r=u� dec`t virusul de tipul I [i se deplaseaz= mai rar ]n sus.

Netratat= la timp boala duce la formarea unor r=ni vaste de suprafa\=, mai ]nt`i pe mucoasa organelor genitale, apoi afect`nd testiculele [i prostata. Totodat=, se m=resc nodurile limfatice locale, pot ap=rea deregl=ri la urinare, deseori sunt semnalate dureri, ]n special ]n timpul urin=rii.

Tratamentul herpesului genital, precum [i al herpesului ]n general, prezint= dificult=\i substan\iale, unii medici consider`nd chiar c= tratarea herpesului este imposibil= - se poate conta doar pe vindecarea bolii ]ntr-at`t ]nc`t manifest=rile clinice s= dispar=, cel pu\in pentru c`\iva ani. Herpesul apare pe organele genitale exterioare, fiind ]nso\it de prurit [i alte senza\ii nepl=cute. La b=rba\i boala se manifest=, ]n fond, sub form= de erup\ii pe capul penisului [i pe pielea de la cap=tul penisului. La prima suspiciune adresa\i-v= imediat unui dermatovenerolog sau urolog.

Profilaxia herpesului organelor genitale se reduce la folosirea prezervativelor ]n cazul contactelor sexuale ocazionale. }n cazul ]n care sunte\i bolnav de herpes al organelor genitale (chiar dac= la moment nu ave\i simptome), trebuie s=-l informa\i pe partenerul sexual 20

Pentru to\i despre aceasta [i s= practica\i sexul cu prezervativ.

Re\ine\i: contaminarea e posibil= chiar [i atunci c`nd erup\iile lipsesc.

HIV - virus al imunodeficien\ei umane. Acesta distruge sistemul imunitar, care asigur= protec\ia organismului uman contra bolilor. Ca urmare a infect=rii cu HIV, oamenii sunt ataca\i de infec\ii care, ]n condi\iile unui sistem imun s=n=tos, nu ac\ioneaz= de obicei asupra organismului uman. }n 1982, savan\ii au reu[it s= stabileasc=, faptul c= SIDA este cauzat= de un virus ce afecteaz= celulele sistemului imunitar al omului, acestea devenind incapabile s= protejeze organismul contra bolilor. De peste dou= decenii, omenirea ]ncearc= s= controleze acest microorganism primitiv, dar perfid - virusul imunodeficien\ei umane. Ca urmare al sl=birii sistemului imunitar, la om ]ncep s= se dezvolte boli rare, cum ar fi pneumonia plasmocitar= (form= a pneumoniei), sarcomul Kaposi (afec\iune tumoral= a pielii) etc. Stadiul ]n care la o persoan= infectat= cu HIV ]ncep s= apar= aceste maladii, se nume[te SIDA. SIDA - sindromul imunodeficien\ei dob`ndite.

SIDA este ultimul stadiu al ]mboln=virii cu infec\ia HIV. O relativ= salvare contra virusului este faptul c= contaminarea are loc doar ]n anumite situa\ii [i poate fi prevenit=. Nu trebuie s= v= fie fric= de HIV. Este ]n puterea fiec=ruia de a se proteja contra HIV. Nu este dificil. Trebuie doar s= folosi\i prezervativul la fiecare contact sexual, s= fi\i fidel partenerului permanent [i, bine]n\eles, s= nu consuma\i droguri injectabile (iar dac= nu pute\i renun\a la droguri, utiliza\i doar seringi [i ace proprii).

C=ile de transmitere a virusului HIV Virusul imunodeficien\ei umane se transmite numai de la om la om.

21

Pentru to\i Exist= doar trei c=i de transmitere a HIV: 1. Prin s`nge (]n urma transfuziei de s`nge contaminat cu HIV, ]n cazul utiliz=rii ]n comun a acelor, seringilor [i a altor materiale pentru injectarea intravenoas= a drogurilor).

2. Prin intermediul contactelor sexuale neprotejate (]n cazul sexului vaginal, anal, oral).

3. De la mam= la copil (]n urma p=trunderii HIV din s`ngele mamei infectate cu HIV ]n s`ngele copilului acesteia, ]n timpul sarcinii [i al na[terii, ]n urma al=pt=rii la s`n a copilului de c=tre o mam= HIV-pozitiv=).

Virusul imunodeficien\ei umane se transmite numai de la om la om. Cu alte cuvinte, pute\i contracta HIV doar de la un alt om, [i ]n nici un caz de la \`n\ari, pisici sau c`ini.

Nu v= pute\i infecta de HIV prin atingere, str`ngere de m`n=, s=rut, masaj, utiliz`nd ]n comun lenjeria de pat, afl`ndu-v= ]n acela[i pat, folosind vesela comun=. De asemenea, nu v= pute\i contamina c`nd sta\i pe vasul de WC, prin tuse [i str=nut.

Chiar dac= HIV a p=truns ]n organism, medicamentele moderne ]i pot opri ]nmul\irea, prelungind via\a pe o perioad= nedeterminat=. Dar, din p=cate, p`n= ]n prezent nu exist= nici un vaccin, nici un medicament care ar trata definitiv infec\ia HIV. De aceea, este foarte important de a folosi prezervativul ]n timpul contactelor sexuale [i un instrumentar de unic= folosin\= ]n cazul unor intrven\ii care implic= s`nge (colectare [i transfuzie de s`nge, piercing, tatuaj etc.).

INFEC|II TRANSMISIBILE SEXUAL (ITS) grup de boli infec\ioase ce se transmit cu prec=dere pe cale sexual=. Pe l`ng= bolile venerice (blenoragia (gonoreea), granulomul veneric, limfogranulematoza inghinal=, [ancrul moale, sifilisul), include infec\ii ale 22

Pentru to\i organelor urogenitale provocate de agen\i infec\io[i (gardnerella, herpesul genital, candidoza, condilomele acuminate, micoplasmoza), SIDA; ]n urma contactelor sexuale se pot transmite maladii cutanate contagioase (scabia, pediculoza, molusca contagioas=).

Informa\ii esen\iale despre ITS Pentru ]nceput, c`teva adev=ruri simple despre infec\iile transmisibile sexual. · Numai medicul, av`nd rezultatele analizelor dvs., poate stabili ce infec\ie a\i contractat. Baz`ndu-se doar pe simptome externe, chiar [i medicul poate da un diagnostic gre[it, iar dvs. cu siguran\= nu ve\i reu[i s= determina\i ce boal= anume ave\i. · Nu v= pute\i trata de sine st=t=tor. Mai mult ca sigur c= nu v= ve\i trata definitiv, boala trec`nd ]n form= latent=, iar apoi [i ]n stadiu cronic. · Imunitatea fa\= de ITS nu se formeaz=. Dup= ce a\i contractat o boal= [i a\i tratat-o, o pute\i contracta din nou. · Tratamentul trebuie efectuat concomitent cu partenerul (partenerii). · Contaminarea e posibil= nu doar ]n cazul sexului anal, dar [i ]n cazul sexului oral [i vaginal. Nu crede\i c`nd vi se spune c= ]n urma sexului oral nu v= pute\i molipsi de nimic. Se poate ]mboln=vi at`t un partener, c`t [i cel=lalt. · Protec\ia cea mai bun= contra infec\iilor o asigur= prezervativul. De[i chiar [i acesta nu salveaz= ]ntotdeauna. Spre exemplu, ]n cazul ]n care la partener se agraveaz= herpesul genital, prezervativul poate s= nu protejeze contra contamin=rii. Totu[i, folosirea prezervativului va reduce substan\ial probabilitatea infect=rii.

INSEMINARE ARTIFICIAL+ (lat. insemino - “a sem=na, a ]ns=m`n\a, a introduce”) - introducerea spermei ]n c=ile genitale ale femeii cu ajutorul unor dispozitive speciale. Este una dintre metodele de 24

Pentru to\i tratament al infertilit=\ii. Pe l]ng= inseminarea artificial=, pentru dep=[irea infertilit=\ii se utilizeaz= metoda de fecundare in vitro, c`nd ]n uter se implanteaz= ovulul, fecundat ]n condi\ii de laborator.

Pentru gay aceast= modalitate de concepere este posibil= doar ]n cazul ]n care exist= un partenerfemeie.

O lesbian= poate folosi sperma donatorului.

Medicina cunoa[te deja cum pot fi ajuta\i gay-ii s= aib= propriul lor copil (maternitate-surogat). }ns= legisla\ia Republicii Moldova, la fel ca ]n multe alte state, reglementeaz= strict aplicarea unor astfel de tehnologii, accesul la ele fiind permis doar cuplurilor c=s=torite [i doar din motive medicale.

Homosexualitatea nu face parte din aceste motive.

INVOLU|IE SEXUAL+ (lat. involutio - “cotitur=, spir=, reducere�) - reducere a activit=\ii sexuale, determinat= de v`rst=, prima manifestare a acesteia fiind de obicei sc=derea treptat= a interesului fa\= de sex. Este ]nso\it= de schimb=ri ale morfologiei [i structurii distincte a organelor genitale, reducerea func\iilor acestora, schimb=ri ]n psihic [i ]n comportament.

B=tr`ne\ea [i sexul erau deseori considerate drept no\iuni ce se exclud reciproc. Cu toate c= ]n\elepciunea popular= a recunoscut sexualitatea la o v`rst= ]naintat=, ]n special la b=rba\i, atitudinea fa\= de aceasta era una ironic=. Activitatea sexual= sporit= a celor v`rstnici pare a fi ceva exclusiv, periculos pentru s=n=tate [i chiar imoral.

LUBRIFIANT - umezitor (gel). Un mijloc ce reduce fric\iunea ]n timpul contactului sexual, f=c`nd astfel sexul mai pl=cut [i mai sigur. Sortimentul de lubrifian\i este divers [i bogat [i depinde de componen\= [i de scopurile utiliz=rii. Pot fi pe baz= 25

Pentru to\i de gr=sime [i pe baz= de ap=, cu vitamine [i extracte din plante, cu preparate contra infec\iilor [i f=r= acestea, cu componente excitante [i anestezice, pentru sex anal [i pentru petting sau masturbare. Variantele sunt multiple. Spre exemplu, lubrifiantul cu efect excitant, con\in`nd extract de ardei iute, faciliteaz= afluxul de s`nge ]n organele genitale [i provoac= erec\ia, iar cel cu efect anestezic reduce senza\iile de durere, dac= acestea exist=, [i prelunge[te actul sexual datorit= reducerii sensibilit=\ii capului penisului.

Lubrifian\ii sunt absolut siguri, ]ns= unele componente ale acestora pot provoca reac\ii alergice. }n cazul ]n care se ]nt`mpl= a[a ceva, lubrifiantul respectiv nu mai trebuie folosit, urm`nd s= fie ales un alt lubrifiant, mai potrivit pentru dvs. Este recomandat de folosit lubrifiant pe baz= de ap=, deoarece cele pe baz= de gr=sime distrug latexul prezervativului, sporind astfel probabilitatea c= acesta se va rupe.

MICOPLASMOZ+ A ORGANELOR UROGENITALE - grup de boli inflamatorii provocate de micoplasme, bacterii patogene . La b=rba\i sunt afectate uretra, c=ile parauretrale, veziculele seminale, testiculele, apendicele testicular, prostata, vezica urinar=; la femei - uretra, c=ile parauretrale, vaginul, glandele vestibulare mici [i cele mari, colul uterin [i uterul, trompele uterine, ovarele, peritoneul bazinului mic. Afec\iunile se caracterizeaz= printr-o diversitate de forme clinice - de la manifest=ri acute p`n= la cele torpide, cu pu\ine simptome. Predomin= micoplasmoza cronic=, ce decurge cu pu\ine simptome. }n cazul afec\iunii uretrei la b=rba\i, diminea\a se observ= elimin=ri ne]nsemnate. La femei, micoplasmoza poate provoca na[terea prematur=, febr= ]n timpul na[terii [i ]n perioada postnatal=, dezvoltarea pneumoniei, meningitei la copii. Din punct de vedere clinic, micoplasmoza urogenital= nu se deosebe[te substan\ial 26

Pentru to\i de afec\iunile de alt= etiologie (blenoragie, trihomoniaz=). |in`nd cont de caracterul veneric al micoplasmozei, se utilizeaz= acelea[i metode de profilaxie ca [i ]n cazul bolilor cu transmitere sexual=.

MOLUSC+ CONTAGIOAS+ - infec\ie virotic= ce se transmite ]n timpul contactului direct cu bolnavul sau prin intermediul obiectelor pe care acesta le-a folosit. }n cazul adul\ilor este posibil= calea sexual= de transmitere. Perioada de incuba\ie a bolii dureaz= de la 2 s=pt=m`ni p`n= la 2-9 luni. }n cazul adul\ilor, molusca contagioas= poate decurge fiind ]nso\it= de infec\ia HIV-SIDA. }n urma infect=rii, pe piele se formeaz= nodule\e dense emisferice mici de culoarea pielii, galben-roz sau palid-mat. Uneori sunt semitransparente [i au o suprafa\= lucioas=. Cu timpul nodule\ele cresc, ]n centrul lor form`ndu-se o ad`ncitur=. Fiind str`nse din ambele p=r\i cu penseta, din ele se elimin= o mas= de consisten\= p=stoas= (lipicioas=) de culoare alb=.

Diametrul nodule\ului poate atinge 5-7 mm. Nodule\ele se pot uni, form`nd conglomerate cu o suprafa\= de p`n= la 2-3 cm, pot ap=rea ]n grupuri sau pot avea un caracter diseminat.

Locurile apari\iei selective a molu[tei contagioase sunt fa\a (fruntea, nasul, pleoapele), organele genitale externe, perineul, peretele abdominal anterior, pubisul, coapsele. Erup\iile pot persista luni [i chiar ani ]ntregi.

De[i molusca contagioas= poate fi tratat= [i acas=, acest lucru nu trebuie f=cut din urm=toarele motive: ¡ Ea poate fi confundat= cu o tumoare benign= sau malign= a pielii [i ]n acest caz autotratamentul poate doar s= agraveze boala. ¡ Unele forme ale molu[tei decurg fiind ]nso\ite de SIDA, de aceea este necesar= o examinare special= [i un tratament special.

27

Pentru to\i }n faza incipient=, consulta\i ]n mod obligatoriu medicul. }n cazul ]n care apare un num=r mic de elemente, acestea sunt stoarse, prin str`ngerea din ambele p=r\i cu penseta, apoi sunt unse cu tinctur= de iod (5-10%). De asemenea, se aplic= crioterapia, chiuretajul (raclajul), unguentul “Retin A”, ferezolul, cu esen\a de usturoi. }n cazul unui num=r mare de molu[te se prescriu medicamente, expunerea la radia\ie ultraviolet=, unguentul Aciclovir.

PEDICULOZ+ PUBIAN+‚ (din lat pediculus p=duche + “...oza”; sinonime - pediculoz= inghinal=, ftiriaz=) - parazitare pe pielea omului a p=duchelui lat; face parte din bolile parazitare transmisibile sexual.

Deosebit de frecvent se ]nt`lne[te la persoanele care duc o via\= sexual= dezordonat= (la 1/3 din acestea se depisteaz= boli venerice - gonoree, tricomonoz= etc.).

Contaminarea se produce, adesea prin contact, ]n timpul actului sexual, ]ns= este posibil= [i ]n baie, precum [i prin contact cu lengeria contaminat=.

P=duchele lat paraziteaz= pe pielea pubisului, ]n cazurile avansate - pe pielea perineului, iar ]n cazul pilozit=\ii abundente - pe pielea de pe piept, abdomen, coapse, membre, axile, pe gene, spr`ncene. P=duchele pubian depune ou= (lindini) la baza p=rului, prinz`nduse cu trompa de r=d=cina folicului pilos. }n locurile ]n\ep=turilor apar pete de culoare albastr= pal cu diametrul sub 1 cm, ce dispar rapid, fiind o consecin\= a hemoragiilor ]n timpul sugerii sau al inject=rii secre\iei glandelor salivare ale p=duchilor. }n\ep=turile provoac= un prurit puternic, ce duce la sc=rpinare [i iritare a pielii. Diagnosticul se bazeaz= pe depistarea de p=duchi la\i vii [i lindini ale acestora cu ochiul liber sau cu lupa. Tratamentul const= ]n tratarea locurilor afectate [i a regiunilor ]nvecinate cu substan\e dezinfectante (Nittiform, unguent cu sulf de 5-10% etc.), este mai bine ca p=rul afectat s= fie ras.

28

Pentru to\i Profilaxia se bazeaz= pe depistarea precoce [i tratarea bolnavilor, examinarea [i tratarea preventiv= a partenerilor lor sexuali, fiind efectuat= examinarea obligatorie de depistare a bolilor venerice. Pentru prevenirea recidivelor de pediculoz=, trebuie dezinfectate riguros lenjeria de corp [i cea de pat, obiectele tapisate. Substan\ele medicamentoase se aplic= pe p=rul afectat [i pe regiunile ]nvecinate. O aten\ie sporit= se acord= pubisului [i regiunii orificiului anal. }n cazul pilozit=\ii se trateaz= pielea de pe coapse, trunchi [i axile - aceste regiuni pot fi, de asemenea, infectate. Concomitent se trateaz= partenerii sexuali, pentru a preveni reinfectarea. Ceilal\i membri s=n=to[i ai familiei nu au nevoie de tratament. }mbr=c=mintea [i lenjeria trebuie dezinfectate. }n cazul ]n care p=duchii la\i paraziteaz= pe gene sau spr`ncene, este foarte eficient= epilarea p=rului afectat [i tratarea regiunilor afectate cu unguent.

Diagnosticul precoce [i tratamentul bolnavilor [i al partenerilor lor sexuali este metoda de baz= de profilaxie a pediculozei pubiene. To\i pacien\ii cu pediculoz= trebuie examina\i pentru depistarea sifilisului, gonoreei, chlamidiozei [i a altor boli transmisibile sexual.

PIERCING - orice activitate, ]n cadrul c=reia se efectueaz= str=pungerea corpului cu un obiect sub\ire, ascu\it, de tipul acului. Exist= dou= tipuri principale: str=pungere permanent=, uneori denumit= inelar=, [i str=pungere temporar=.

Str=pungerea permanent= se efectueaz= cu un ac relativ gros, pentru a putea introduce cercelul sau alte obiecte, care apoi vor fi purtate, cel pu\in semipermanent. Str=pungerea temporar= se efectueaz= nemijlocit de dragul experien\ei, scopul c=reia poate varia de la o simpl= ]nsemnare a locului de str=pungere p`n= la cauzarea de suferin\e, ]n func\ie 29

Pentru to\i de locul [i modul ]n care este f=cut=. }n acest caz, se utilizeaz= ace sub\iri, care se ]nl=tur= la sf`r[itul [edin\ei. Piercingul trebuie f=cut ]n saloane specializate, [i nu ]n localuri ilegale sau la prieteni.

Salonul specializat trebuie s= aib= licen\=, emis= de c=tre organele de protec\ie a s=n=t=\ii, pentru efectuarea procedurilor, legate de afectarea integrit=\ii tegumentelor. Pe l`ng= pericolul de cicatrizare proast=, de supura\ie a r=nii, de septicemie, exist= un risc sporit de infectare cu boli transmisibile prin s`nge: hepatitele B [i C, SIDA, sifilis, infec\ia citomegaloviral=. Infec\ia poate p=trunde ]n organism la utilizarea repetat= a acelor, seringilor nesterile.

Garan\ia securit=\ii este utilizarea instrumentelor de unic= folosin\= [i a m=nu[ilor. Piercingul organelor genitale spore[te substan\ial riscul de contaminare cu HIV. }n special, acest lucru se refer= la b=rba\ii gay, care au avut rela\ii intime cu un partener av`nd piercing pe penis. Dar s-a observat, c= [i lesbienele sunt supuse unui pericol sporit de contaminare cu HIV, dac= partenera lor infectat= cu HIV are piercing pe clitoris.

PETTING (eng. “petting�) - atingere a orgasmului ]n mod premeditat, prin excitarea artificial= a zonelor erogene ]n condi\iile unui contact bilateral, ce exclude atingerea direct= a organelor genitale. Ini\ial pettingul a fost deosebit de r=sp`ndit ]n \=rile, unde, ca urmare a cerin\elor morale [i a obiceiurilor, a fost ]nalt apreciat= virginitatea femeii, [i invers, acolo, unde societatea a avut o atitudine mai tolerant= fa\= de via\a sexual= de p`n= la c=s=torie, pettingul a fost r=sp`ndit ]ntr-o m=sur= mai mic=. }n cazul pettingului riscul de contaminare cu HIV sau ITS exist= doar dac= partenerii au r=ni s`nger`nde deschise.

30

Pentru to\i PREZERVATIV (lat. praeservo - “protejez�; sinonim - condom) - contraceptiv masculin mecanic pentru protejare contra sarcinii, contamin=rii cu boli venerice [i SIDA. A fost folosit ca mijloc de contracep\ie ]nc= de romanii antici. Cu r=sp`ndirea cre[tinismului, c`nd protejarea era considerat= un mare p=cat, a fost dat uit=rii, doar ]n secolul XVI fiind din nou propus de medicul italian G. Falloppio, ]n c=utarea unei modalit=\i sigure de protec\ie contra sifilisului, ce se r=sp`ndea rapid ]n Europa. El recomanda, ca ]n timpul actului sexual pe penis s= se ]mbrace o pung= de p`nz= de in, ]nmuiat= ]ntr-un medicament special. Inven\ia lui Falloppio a servit mult timp drept mijloc principal de protec\ie contra infec\iilor [i, secundar, de prevenire a sarcinii. Cu timpul, pungile de p`nz= de in ale lui Falloppio au fost perfec\ionate. }n secolul XVII, ]n Fran\a au ]nceput s= fie produse [i exportate ]n mai multe \=ri ale Europei prezervative din cec de miel. }ncep`nd cu sf`r[itul secolului XIX, pentru fabricarea prezervativelor a ]nceput s= se utilizeze cauciucul sub\ire. Prezervativele moderne se produc din cauciuc foarte sub\ire de calitate ]nalt=, ele fiind perfecte, absolut inofensive, eficiente [i simple ]n utilizare. Data fabric=rii [i termenul de valabilitate sunt de obicei indicate pe ambalaj (cele cu termenul expirat ][i pierd rezisten\a).

Prezervativul rulat trebuie ]mbr=cat pe penisul aflat ]n stare de erec\ie, ]nainte de actul sexual, astfel, ]nc`t cap=tul ]nchis s= r=m`n= liber pentru colectarea spermei. }n cazul ]n care partenerii sunt bine adapta\i unul la altul, prezervativul, ]mbr=cat ]naintea actului sexual, nu provoac= reac\ii negative, ba chiar poate prelungi durata actului sexual. Neajunsul principal al prezervativului este sl=birea sim\ului sexual la unul sau la ambii parteneri, posibilitatea ruperii lui, (rareori) posibilitatea reac\iilor alergice la cauciuc.

32

Pentru to\i Tipuri de prezervative: 1. }n func\ie de calitatea texturii: a) netede - prezervative obi[nuite f=r= structur= special=; b) conturate (Contoured), aderente (form fitting) au forma anatomic=; c) texturate - prezervative cu diferite texturi speciale: aripiore, b=[icu\e sau combina\ie de acestea.

2. }n func\ie de prezen\a [i calitatea lubrifiantului: a) f=r= lubrifiant; b) cu lubrifiant obi[nuit - ]n lubrifiantul standard, de regul=, se utilizeaz= ulei de silicon sau monopropilenglicol; c) cu lubrifiant din abunden\= - de regul=, cu o cantitate dubl= de lubrifiant; d) cu lubrifiant aromatizat - ]n lubrifiant este ad=ugat un aromatizator: miros parfumat, de fructe (m=r, portocal=, banan=, c=p[un= etc.) sau altul; e) cu lubrifiant spermicid - ]n lubrifiant este ad=ugat= o substan\a (de regul=, nonoxinol-9), ce omoar= spermatozoizii [i le mic[oreaz= mobilitatea; acest lucru reduce riscul unei sarcini nedorite, chiar [i ]n cazul ]n care prezervativul se rupe; prezervativele cu astfel de lubrifiant sunt deseori numite prezervative cu protec\ie dubl= (double protection condoms); f) cu lubrifiant, ce prelunge[te actul sexual (Long love) - ]n lubrifiant este ad=ugat= o substan\= anestezic= special=, care prin ac\iunea sa ]ndep=rteaz= momentul ejacul=rii, f=r= a reduce erec\ia.

3. }n func\ie de alte criterii: a) supradimensionate - spre deosebire de prezervativele standard, dimensiunea (l=\imea) acestora este mai mare - p`n= la 54-56 mm; b) deosebit de rezistente - prezervative mai groase; c) ultrasub\iri (Ultrathin); d) luminescente - ]n lubrifiant sau ]n latex este ad=ugat= o substan\= fosforescent= special=; lumineaz= ]n ]ntuneric; 33

Pentru to\i e) care se ]mbrac= singure (One Touch) - la rularea prezervativului, ]mpreun= cu acesta se ruleaz= o panglic= de cauciuc; pentru a-l ]mbr=ca este suficient de a pune prezervativul pe capul penisului [i de a trage de panglic=.

4. Accesorii.

Se deosebesc de prezervativele obi[nuite prin faptul c= sunt suvenire, menite s= diversifice sexul, s=-i dea un caracter de joac=. Sunt mai groase, dec`t prezervativele obi[nuite, av`nd cele mai diferite forme.

Pot fi, de asemenea, [i luminescente.

Prezervativul pentru femei este o pung= transparent= rezistent= din poliuretan, cu o lungime de aproximativ 17 cm, cu un inel elastic la fiecare cap=t.

Prezervativele din poliuretan sunt mult mai rezistente, dec`t cele din latex, [i mai rezistente la ac\iunile termice.

Prezervativele pentru femei se introduc ]n vagin nemijlocit ]nainte de actul sexual [i asigur= protec\ia contra sarcinii nedorite [i a bolilor venerice, inclusiv SIDA. PERINEU - spa\iul dintre simfiza posterioar= a labiilor mari (la femei) sau scrot (la b=rba\i) [i orificiul anal (anus). Reprezint= o forma\iune musculofascial= cu lungimea de 3-4 cm, acoperit= la exterior cu piele. Mu[chii perineului sunt a[eza\i ]n 3 straturi, form`nd fundul bazinului, pe care se sprijin= organele genitale interne.

SCABIE - boal= parazitar= contagioas= a pielii, provocat= de acarul scabiei. Contaminarea cu scabie are loc ]n urma contactului, inclusiv al celui sexual, cu bolnavii, sau prin obiectele pe care ace[tia le utilizeaz=: prin lenjeria de pat [i cea de corp, precum [i ]n baie, du[, s=li sportive etc. R=sp`ndirea scabiei este legat=, de obicei, de condi\iile de trai 34

Pentru to\i nefavorabile. Perioada latent= ]n cazul scabiei este de c`teva ore, dar ]n majoritatea cazurilor - de 7-14 zile, dar poate dura [i p`n= la 45 zile. Primul [i principalul simptom este pruritul, care se intensific= noaptea, fapt legat de sporirea activit=\ii acarienilor ]n orele de noapte. Erup\iile de scabie se situiaz= de obicei pe pielea m`inilor, la ]ncheieturile extremit=\ilor, ]n regiunea abdomenului, ]n jurul mameloanelor glandelor mamare la femei, pe penis. Localizarea preferat= a erup\iilor (]n ordine descendent=): regiunea dintre degete, ]ncheieturile m`inilor, corpul penisului, gropi\ele cubitale, t=lpile, organele genitale extenre, fesele, subra\ele. Tratamentul este orientat spre distrugerea agentului patogen cu preparate acaricide: se aplic= unguent sulfurat de 20-33%, unguent Wilkinson, s=pun sulfurat, benzil-benzoat etc. Profilaxia const= ]n respectarea regulilor de igien= personal=, depistarea [i tratarea la timp a sursei de infectare, examinarea medical= a persoanelor, care au intrat ]n contact cu bolnavii. Este obligatorie dezinfectarea ]mbr=c=mintei, a lenjeriei de pat [i a celei de corp.

SEXBUILDING - sisteme de exerci\ii speciale, ce permit ]mbun=t=\irea st=rii tuturor organelor, implicate ]n realizarea actului sexual. Din cauza unui mod de via\= sedentar [i lipsit de mobilitate, la majoritatea oamenilor organele genitale sunt prost alimentate cu s`nge, ]ncepe staza sanguin= ]n bazinul mic, drept rezultat fiind redus= poten\a [i dorin\a de a mai practica sexul. Mai mult dec`t at`t, dac= omul practic= rar sexul, atunci cu timpul el ]ncepe tot mai pu\in s= [i-l doreasc=, [i asemenea g`nduri ]i vin tot mai rar.

Acest lucru se r=sfr`nge negativ asupra sistemului s=u nervos [i ]n general, asupra st=rii s=n=t=\ii. Anume pentru a ie[i din asemenea situa\ii nedorite, au fost elaborate scheme de sexbuilding. B=rba\ilor li se propune s=-[i fortifice mu[chii pubieni [i cei ai 36

Pentru to\i coccisului, precum [i mu[chii dorsali, care particip= la mi[c=rile ascendente ]n timpul actului sexual. Pentru femei sunt propuse scheme [i mai complexe, ce fortific= mu[chii abdominali [i cei dorsali, precum [i mu[chii pectorali. Datorit= acestui fapt orgasmul se atinge mai u[or, devenind [i mai intens. Pe l`ng= aceasta, pentru femei este elaborat un sistem special de fortificare a mu[chilor vaginali. }n acest scop se propun seturi speciale de bile [i inele de cauciuc, prin str`ngerea c=rora femeia ][i poate dezvolta musculatura p=r\ilor intime ale corpului.

SEX OROGENITAL (sinonime: la b=rba\i fela\ie; la femei - cunnilingus, lambitus) - stimulare a organelor genitale ale partenerilor cu gura, buzele [i limba. Exist= mai multe modalit=\i [i combina\ii de stimulare orogenital=, totodat=, nici una dintre ele nu poate fi recunoscut= drept singura corect=. Organele genitale sunt extrem de sensibile la atingerea limbii, la sugere, s=ruturi [i mu[c=turi. Pentru a ob\ine un anumit efect, se recurge la ap=sare cu intensitate diferit= (puternic=, medie [i slab=), odat= cu schimbarea ritmului mi[c=rii. Pe l`ng= aceasta, pentru mul\i oameni sunt foarte erotice umiditatea [i c=ldura.

SEX ANAL - stimulare a anusului ]n timpul actului sexual. Modalit=\i: manual, oral (anilingus, rimming) sau cu ajutorul penisului. Regiunea anusului e bogat= ]n termina\ii nervoase erogene (]n special regiunea prostatei la b=rba\i [i punctul G la femei), de aceea actele anale pot aduce satisfac\ie. De[i sexul anal poate produce pl=cere, pentru mul\i acesta se poate dovedi [i o surs= de disconfort at`t fizic, c`t [i emo\ional. Deoarece anusul se contract= instinctiv la ]ncercarea de introducere a penisului, acesta trebuie introdus foarte ]ncet. Dac= ]ns= penisul este introdus brusc [i ad`nc, sunt posibile traume ale intestinului 37

Pentru to\i gros. Pentru a reduce riscul la minim penisul trebuie lubrifiat din abunden\= cu un unguent pe baz= de ap=, ca [i orificiul anal, care (control`nd senza\iile partenerului) se l=rge[te cu grij= cu m`na (introduc`nd ]ncet un deget, apoi al doilea [i al treilea) sau cu ajutorul unor dispozitive anale speciale de l=rgire. }n unele cazuri, pentru un control mai bun al senza\iilor, este mai bine de a recurge la pozi\ia c`nd un partener ca [i cum se a[az= pe penisul celuilalt partener.

Aten\ie: tot ce a fost introdus ]n anus trebuie bine sp=lat ]nainte de a fi introdus ]n vagin, deoarece bacteriile fire[ti pentru anus pot constitui cauza unei infec\ii vaginale.

Ghid pentru sexul anal: reguli }n continuare v= prezent=m o list= a m=surilor de precau\ie, care traebuie respectate ]n timpul practic=rii sexului anal.

1. Indiferent de preferin\ele voastre sexuale, fie c= sunte\i heterosexual, fie c= sunte\i gay sau lesbian=, travestit sau un cuplu c=s=torit, folosi\i ]ntotdeauna prezervativul atunci c`nd se ajunge la un act sexual anal.

2. Orice obiect pe care inten\iona\i s=-l introduce\i ]n interiorul anusului trebuie s= fie nu doar curat, ci [i bine lubrifiat.

3. Rectul uman are o curbur=, [i partenerul dvs. trebuie s= [tie ce punct trebuie stimulat [i sub care unghi ca s= v= produc= pl=cere maxim=, dar acest lucru nu ]l poate cunoa[te dec`t dac= ]i spune\i chiar dvs. Aceasta ]nseamn= c= trebuie s= discuta\i cu el pozi\iile [i unghiurile cele mai potrivite pentru stimularea rectului. Pozi\iile aplicabile pentru sexul anal sunt identice celor practicate ]n cazul unui act sexual vaginal.

4. Scoate\i toate obiectele introduse ]n interiorul rectului foarte ]ncet (inclusiv penisul).

5. Toate obiectele ce au fost introduse ]n rect nu 38

Pentru to\i pot fi folosite pentru stimulare ]n interiorul vaginului, dac= dup= aceea nu au fost foarte bine sp=late. Pe l`ng= aceasta, asigura\i-v= de faptul c= unghiile dvs. sunt t=iate [i c= nu au sub ele murd=rie.

6. Persoanele care prefer= sexul anal neprotejat trebuie s=-[i fac= periodic testul de depistare a bolilor venerice. Dar pentru c= mul\i cred c= de data aceasta vor sc=pa, ei nu se adreseaz= medicilor [i nu informeaz= pe nimeni despre pasiunea lor fa\= de rela\iile sexuale anale neprotejate. Probabil, totul ar putea fi mult mai simplu, dac= medicii ar fi obi[nui\i s= pun= ]ntrebarea: “A\i practicat vreodat= sexul anal?”. }ns= [i ]n acest caz nu se poate [ti dac= r=spunsurile vor fi sincere.

7. Nu practica\i niciodat= sexul anal dac= nu sunte\i siguri sut= la sut= c= rectul dvs. e ]n ordine.

Nu practica\i sexul anal dac= acest lucru v= provoac= durere. Dac= apar ]ntreb=ri sau suspiciuni, adresa\i-v= imediat pentru consulta\ii medicului sau unui specialist calificat.

Sfaturi suplimentare privind sexul anal · }nainte de a introduce degetul ]n rectul partenerului, \ine\i buricul degetului pe orificiul lui anal. Masa\i u[or acest loc. Apoi introduce\i ]ncet degetul bine lubrifiat ]n interiorul rectului partenerului. · }nainte de a intra pe “u[a din spate” a partenerului (sau a partenerei) dvs., asigura\i-v= de faptul c= el sau ea simte o excitare sexual= intens= ]n celelalte p=r\i ale corpului, deoarece cheia pl=cerii ob\inute ]n urma sexului anal const= ]n faptul ca tot corpul omului pe care ]l stimula\i s= fie relaxat [i receptiv la sex. · Nu re\ine\i niciodat= respira\ia. Respira\ia regulat= v= ajut= s= v= relaxa\i. · Atunci c`nd introduce\i degetul (penisul, dildoul sau orice alt= juc=rie sexual=) ]n rect, nu ]ncepe\i niciodat= s= face\i imediat mi[c=ri ]nainte [i ]napoi. |ine\i-l 40

Pentru to\i ]n interior, apoi delicat [i cu grij= ]ncepe\i s= efectua\i mi[c=ri circulare. Dac= ]ns= dup= aceasta partenerul v= roag= s= ac\iona\i mai intens, trebuie s= scoate\i ]ncet degetul (sau obiectul) din orificiul anal [i s=-l lubrifia\i din nou bine. Doar dup= aceasta pute\i ]ncepe actul sexual anal propriu-zis. · Partenerul va avea o pl=cere mai mare dac=, paralel cu stimularea orificiului anal, ve\i stimula totodat= [i alte zone erogene, acest lucru intensific`nd senza\iile sexuale ]n regiunea bazinului. S-ar putea ]ns= [i s= nu le intensifice. }ntreba\i-l despre aceasta. · Nu practica\i niciodat= sexul anal ]n stare de ebrietate sau dup= ce a\i consumat substan\e narcotice. }n acest caz rectul dvs. poate suferi mai mult dec`t orice alte p=r\i ale corpului. Pentru sexul anal este necesar ca ambii - at`t “[oferul”, c`t [i “pasagerul” - s= aib= mintea limpede [i lucid=.

SIFILIS (de la numele eroului din poemul lui G. Fracastoro, ciobanul Syphilus) - boal= veneric= cronic=, provocat= de spirocheta (treponema) palid=, care, fiind foarte mobil=, p=trunde destul de u[or [i rapid ]n diferite \esuturi [i organe ale omului prin cele mai mici leziuni [i zg`rieturi de pe tegumente [i mucoase. }n cursul evolu\iei bolii, spirochetele palide se r=sp`ndesc prin toate \esuturile [i toate organele.

Sunt posibile contamin=ri repetate (dup= vindecare), deoarece nu se formeaz= o imunitate stabil=.

Contaminarea cu sifilis e posibil= ]n cazul transmiterii directe a spirochetelor palide de la omul bolnav la cel s=n=tos, ]n majoritatea cazurilor - pe cale sexual= (nu doar ]n urma contactului vaginal, dar [i ]n cazul celui oral sau anal), mai rar - prin s=rut. Cea de-a doua cale (indirect=) de contaminare este infectarea prin orice obiect (lingur=, can=, periu\= de din\i, ruj de buze, \igar= etc.), pe care exist= elimin=ri neuscate, ce con\in spirochete palide (a[a-numitul sifilis 41

Pentru to\i ]n condi\ii comune de trai). O alt= cale este contaminarea ]n vitro de la o mam= bolnav= prin placent=. La majoritatea bolnavilor infec\ia se dezvolt= pe cale “clasic=”, c`nd se disting trei perioade clinice, urm`nd succesiv. Perioada de incubare (perioada din momentul infect=rii p`n= la apari\ia primelor simptome ale afec\iunii) dureaz= ]n medie 3-4 s=pt=m`ni, uneori fiind redus= p`n= la 9-11 s=pt=m]ni sau prelungit= p`n= la 92 zile. Tratamentul sifilisului, ]nceput ]n perioada de incubare, poate preveni evolu\ia tabloului clinic al bolii, asigur`nd o vindecare complet= ]ntr-o perioad= de timp scurt=. De aceea, este foarte important s= v= adresa\i medicului imediat dup= ce afla\i c= partenerul dvs. e bolnav de sifilis. Perioada primar= a sifilisului dureaz= ]n medie 6-7 s=pt=m`ni. }n locul contamin=rii apare o plag= mic= nedureroas= ([ancrul tare), se m=resc nodurile limfatice, pot ap=rea erup\ii ne]nsemnate. Toate aceste simptome pot r=m`ne neobservate sau pot fi considerate alergie sau r=ceal=.

Tratamentul [i profilaxia sifilisului Sifilisul se poate vindeca. Tratamentul bolnavilor se face, \in`ndu-se cont de etapa de evolu\ie [i de forma bolii. Lucrul cel mai important ]n cazul sifilisului este de a nu practica autotratamentul, pentru c= acesta nu are efect, ci doar “desfigureaz=” tabloul clinic, fapt ce complic= ulterior diagnosticul [i prelunge[te substan\ial cura de tratament. Folosirea prezervativului la fiecare contact sexual [i respectarea regulilor generale de igien= constituie metode principale de profilaxie a sifilisului.

SIDA - sindrom de imunodeficien\= dob`ndit=, afec\iune virotic=, provocat= de virusul HIV. Boala a fost depistat= pentru prima dat= ]n prim=vara anului 1981 ]n California (SUA), printre b=rba\ii homosexuali, de[i se consider= c= SIDA ar fi ap=rut ]n Africa Central= aproximativ ]n anii 50 ai secolului 42

Pentru to\i XX. Boala afecteaz= sistemul imunitar, lipsind definitiv organismul de capacitatea de a se ap=ra contra bacteriilor patogene [i a viru[ilor [i de a se opune infec\iilor. Drept rezultat se dezvolt= procesele infec\ioase [i inflamatorii secundare.

SFINCTER (gr. sphinkter de la “sphingo” - a str`nge tare, a contracta; sinonim - teasc) - mu[chi inelar, care contracteaz= un organ cavitar sau care ]nchide un orificiu. La sexologie se refer= sfincterul extern al uretrei la b=rba\i, ce cuprinde mu[chii perineului [i sfincterul anal. Contractarea acestora e legat= de ejaculare [i orgasm, [i de senza\iile voluptoase respective ]n aceast= regiune. La femei, drept sfincter serve[te man[eta orgastic= - partea inferioar= a vaginului, care se formeaz= ]n timpul excita\iei sexuale maxime a femeii, cuprinz`nd str`ns penisul ]n timpul coitului. {ANCRU MOALE (fr. chancre - “plag=”; sinonime - plag= veneric=, [ancroid, cea de-a 3-a boal= veneric=) - boal= veneric= provocat= de streptobacil (bacil al [ancrului moale). Boala se ]nt`lne[te numai la om. Contaminarea are loc, ]n general, pe cale sexual=. Perioada de incubare la b=rba\i este de 2-3 zile, mai rar - p`n= la 2-3 s=pt=m`ni, la femei aceasta este mai ]ndelungat= - de 2-8 s=pt=m`ni. Primele manifest=ri ale bolii se localizeaz=, de regul=, pe organele genitale. La ]nceput, apare o pat= edematic= de culoare ro[u aprins, ]n centrul c=reia a doua zi se formeaz= un nodul mic, ce se transform= ]n pustul=. Dup= 3-4 zile ]n locul pustulei desecate se formeaz= o plag= cu margini s=pate, ca [i cum m`ncate, [i cu un strat purulent la baz=, av`nd o cununi\= de culoare aprins= la periferie.

Baza pl=gii este moale, de aici provine [i denumirea bolii, spre deosebire de [ancrul tare, ]n cazul 44

Pentru to\i sifilisului. Pl=gile sunt dureroase, ]n special la b=rba\i, [i s`ngereaz=. Elimin=rile abundente de puroi, ajung]nd pe regiunile s=n=toase ale pielii, provoac= apari\ia unor pl=gi mici derivate. Vindecarea spontan= a acestor pl=gi se produce dup= 1-2 luni, form`ndu-se o cicatrice. }n practica medical= sunt descrise aproximativ 10 variet=\i de [ancru moale. }n unele cazuri, ]n urma contactelor sexuale ocazionale, pot fi contractate concomitent [ancrul moale [i sifilisul. }n aceste cazuri, la ]nceput se dezvolt= [ancrul moale, iar apoi, dup= 3-4 s=pt=m`ni, acesta se transform= ]n [ancrul tare, ]n elimin=rile lui fiind depistat= treponema palid=.

Boala se trateaz= u[or, fiind necesar= spitalizarea.

TRICOMONIAZ+ - boal= veneric= larg r=sp`ndit=, provocat= de tricomonada vaginal= (Trichomonas vaginalis). Agentul patogen al tricomoniazei a fost depistat pentru prima dat= la femei. }ns= [i b=rba\ii sunt expu[i la aceste infec\ii transmisibile pe cale sexual=. Tricomoniaza poate s= tr=iasc= [i s= se ]nmul\easc= doar ]n organismul uman. }n majoritatea cov]r[itoare a cazurilor infectarea cu tricomoniaz= are loc pe cale sexual=. Deseori, pe l`ng= tricomoniaz= la testare se mai depisteaz= una sau mai multe infec\ii transmisibile sexual. Acestea pot fi: gonoreea, chlamidioza, micoplasmoza etc.

La b=rba\i simptomele de tricomoniaz= de cele mai dese ori lipsesc, din aceast= cauz=, boala, de obicei se diagnosticheaz= ]n stadii avansate, sub form= cronic= [i ]n asocia\ie cu alte infec\ii. Uneori, dup= perioada de incuba\ie (1-4 s=pt=m`ni) pot fi observate urm=toarele simptome: elimin=ri lichide de culoare albuie din penis (l=s`nd urme pe lenjerie), dureri [i usturimi ]n timpul urin=rii, ]n cazul ]n care este afectat= prostata - simptome de prostatit=. Pe vremuri, pericolul acestei boli a fost subapreciat. }n prezent s-a dovedit c= tricomoniaza la b=rba\i 45

Pentru to\i afecteaz= uretra, organele scrotului [i prostata. Deseori prostatita la b=rba\i este o consecin\= a prezen\ei tricomoniazei. La diagnosticul tricomoniazei se aplic= frotiul general. La b=rba\i se testeaz= elimin=rile din uretr= [i secre\ia prostatei.

Tratamentul tricomoniazei trebuie s= fie unul complex [i individual, const]nd ]n prescrierea preparatelor antitricomonadice, care se iau intern. }n anumite cazuri, se prescrie un tratament, ce completeaz= preparatele antitricomonadice (imunoterapie, preparate tonifiante, masaj al prostatei, instilare a uretrei, fizioterapie etc.). Autotratamentul este contraindicat. Este foarte importat s= v= informa\i partenerul sexual despre boal=, chiar dac= nu-l deranjeaz= nimic, [i s=-l convinge\i s= fac= examenul medical [i tratamentul. Lipsa de simptome nu reduce riscul complica\iilor. }n cazul ]n care v= trata\i, iar partenerul dvs. nu, pute\i cu u[urin\= contracta boala repetat. Profilaxia tricomoniazei const= ]n folosirea prezervativului la fiecare contact sexual.

UREAPLASMOZ+ boal= provocat= de ureaplasm= (Ureaplasma urealyticum). Ureaplasma face parte din categoria microbilor intracelulari, la fel ca [i micoplasma. Ureaplasmele sunt microorganisme mici cu diametru de circa 0,3 micrometri. La b=rba\i boala afecteaz= uretra [i prostata. La examinarea bolnavilor cu boli inflamatorii cronice deseori se depisteaz= ureaplasmele. Uneori acestea se depisteaz= chiar [i la persoane practic s=n=toase. De aceea, se consider= c= ureaplasmele pot desf=[ura o activitate patogen= sau pot condi\iona rolul de agent patogen f=r= a manifesta procese patologice. Propriet=\ile patologice ale ureaplasmelor se manifest= anumite st=ri ale organismului, atunci c`nd rezisten\a este redus= dup= opera\ii, ]n timpul inflama\iilor, al bolilor generale sau al agrav=rii acestora. Ureaplasmoza foarte 46

Pentru to\i des este ]nso\it= de micoplasmoz=. Ambii agen\i patogeni (ureaplasma [i micoplasma) se transmit sexual. Deseori infec\ia ureaplasmic= se ]nt`lne[te la persoanele care sufer= de tricomoniaz= [i/sau gonoree.

De cele mai dese ori cu ureaplasm= sunt infecta\i tinerii care ][i schimb= frecvent partenerii sexuali.

Perioada de incubare poate dura 2-4 s=pt=m`ni. La ]nceput, boala poate decurge neobservat=, ]ns= pot ap=rea [i simptome de uretrit=. Pacientul poate acuza elimin=ri din uretr= diminea\a, senza\ie de arsur= ]n timpul urin=rii, temperatura ridicat= a corpului [i stare general= proast=. Uneori simptomele nepl=cute trec de la sine, f=r= tratament. Ulterior, la unele persoane aceste simptome pot s= recidiveze, la altele acest lucru nu se ]nt`mpl=, ]ns= cauzele acestui fenomen nu au fost ]nc= clarificate. De aceea, ureaplasmoza pentru medici este una din cele mai inexplicabile [i misterioase boli. De[i ureaplasmoza deseori decurge f=r= simptome, ]n cazul ]n care nu este tratat=, aceasta poate deveni cauza urm=toarelor boli: - boli inflamatorii ale organelor bazinului mic; - calculi vezicali [i calculi renali; - sterilitate; - prostatit=.

Tratamentul contra ureaplasmozei este prescris doar de medic. Tratamentul include, pe l`ng= administrarea preparatelor antibacteriene, fizioterapie, instil=ri [i corectarea modului de via\=: respectarea dietei, renun\area la alcool, renun\area la via\a sexual= pe perioada tratamentului. Principalele metode de profilaxie a ureaplasmozei sunt folosirea prezervativelor [i examinarea profilactic= de laborator.

URETRIT+ (uretra + ...ita) - inflama\ie a uretrei.

Se deosebesc uretrite infec\ioase [i neinfec\ioase. La primele se refer= formele nespecifice (bacteriene, virotice, micoplasmice, chlamidice, candidozice) [i cele 48

Pentru to\i specifice (gonoreice [i tricomonazice). Uretritele neinfec\ioase se grupeaz= ]n cele alergice, metabolice, traumatice [i alte forme mai rare. Din categoria celor mai r=sp`ndite uretrite specifice fac parte afec\iunile gonoreice ale uretrei, provocate de gonococ, care se transmite pe cale sexual= (vezi, Boli venerice). Se cunosc forme mixte de uretrite, av]nd ca factori patogeni combina\ii de microbi, tricomonade sau al\i agen\i patogeni, ce se modific= ]n procesul tratamentului.

VIBRATOR - dispozitiv electric cu baterii. Exist= [i vibratoare cu alimentare de la re\eaua electric=.

Proprietatea lor esen\ial= const= ]n faptul c= ele vibreaz=. Fiind aplicate ]n zone erogene (de exemplu, pe clitoris la femei sau pe frenul prepu\ial la b=rba\i), ac\iunea lor provoac= senza\ii intense [i foarte pl=cute.

Mul\i oameni ][i imagineaz= vibratorul ca fiind un obiect foarte asem=n=tor penisului. De fapt, este o p=rere gre[it=, ]ntruc`t exist= vibratoare de diferite forme [i m=rimi (cum ar fi, aparatele electronice de masaj), acestea nefiind de obicei prev=zute pentru sexul penetrant. }n procesul utiliz=rii, v`rful vibratorului se aplic= pe zone erogene deosebit de sensibile (de exemplu, pe clitoris sau pe mameloane).

Vibratoarele pot fi procurate ]n farmacii sau ]n sexshopuri. V= suger=m s= fi\i meticulo[i la alegerea vibratorului. Este mai bine s= cump=ra\i vibratorul de la un produc=tor cunoscut. Vibratorul trebuie s= fie ]ntotdeauna curat. De exemplu, dac= aplica\i vibratorul ]n regiunea anusului, atunci, ]nainte de a-l utiliza ]n regiunea vaginului sau ]n orice alt= parte, sp=la\i-l bine. Re\ine\i c=, ]n cazul ]n care vibratorul este utilizat pentru stimularea sexual= a organelor genitale ale ambilor parteneri, el poate deveni surs= de boli transmisibile sexual. {i ]nc= o avertizare! Vibratorul v= ofer= posibilit=\i 49

Pentru to\i mari. }ns= ac\iunea acestuia asupra dvs. poate deveni una cu adev=rat tiranic=. Cu alte cuvinte, utilizarea ]ndelungat= [i intensiv= a vibratorului pentru ob\inerea orgasmului (]n special la femei) poate duce la faptul c= ve\i deveni dependent de acesta ]ntr-at`t ]nc`t orice alte modalit=\i de stimulare sexual= nu vor mai avea efect. {i atunci, v= va fi greu [i dvs., [i partenerului dvs. s= v= provoace o stare de excitare sexual= puternic=. De aceea, dac= inten\iona\i s= ave\i o via\= sexual= s=n=toas= [i divers= cu partenerul dvs., nu abuza\i de vibratoare pentru a v= men\ine capacitatea de a ajunge la orgasm [i prin alte modalit=\i de stimulare sexual=.

PRINCIPII DE BAZ+ ALE IGIENEI PERSONALE Igiena personal= cuprinde respectarea mai multor reguli, cerin\e [i norme de igien=, menite s= p=streze s=n=tatea, capacitatea de munc=, longevitatea activ=, profilaxia bolilor infec\ioase [i a celor neinfec\ioase.

Componentele principale ale igienei personale sunt ]ngrijirea pielii, ]ngrijirea din\ilor, ]ngrijirea p=rului, ]ngrijirea organelor genitale. }ngrijirea pielii O cosmetic= scump= nu este suficient= pentru a avea o piele s=n=toas=, p=r [i unghii frumoase. Lucrul cel mai important e cosmetica “interioar=�. Probleme de piele apar de cele mai dese ori atunci c`nd este dereglat metabolismul, c`nd organismul este ]mb`csit, c`nd omul nu prime[te o cantitate suficient= de proteine, glucide, lipide, vitamine, substan\e minerale [i substan\e de balast.

Este foarte important ca organismul s= primeasc= substan\ele nutritive ]n mod regulat. Dac= organismul este supus unei diete riguroase, trebuie s= administra\i preparate polivitaminice.

Pentru a men\ine pielea curat= trebuie s= face\i du[ 50

Pentru to\i zilnic. Sp=latul este modul principal de ]ngrijire a pielii, ]n timpul c=ruia de pe suprafa\a acesteia sunt eliminate praful, microbii, transpira\ia, sebumul, diferite impurit=\i.

Pentru pielea normal= sau gras= folosi\i s=punul de toalet= obi[nuit sau gelul de du[, iar pentru pielea uscat= se recomand= un s=pun moale pentru copii sau masajul pe pielea umed= cu uleiuri [i creme speciale.

Trebuie s= fi\i aten\i cu s=punul [i gelul de du[, deoarece f=c]nd abuz de aceste produse pielea se irit= se usuc= [i se descuameaz=. La du[ul zilnic e suficient s= folosi\i s=pun doar la subra\e, organe genitale, t=lpi.

Restul corpului se spal= de apa cald=. Dac= trebuie s= face\i du[, de exemplu, dup= antrenamentele sportive, folosi\i substan\ele de sp=lare doar dac= a\i transpirat foarte tare, astfel ]nveli[ul acid se irit= mai pu\in. O problem= foarte r=sp`ndit= este hiperhidroza (transpira\ie abundent=). }n cazul hiperhidrozei trebuie s= ave\i o grij= deosebit= pentru cur=\enia pielii, deoarece mirosul de transpira\ie este nepl=cut. }ngrijirea pielii fe\ei Pentru ]nl=turarea prafului [i a murd=riei folosi\i creme lichide u[oare, spume pentru fa\=, lapte cosmetic. Fa\a trebuie cur=\at= de dou= ori pe zi, diminea\a [i seara.

Pentru cur=\area profund= se aplic= m=[ti nutritive, hidratante, purificatoare, scrub, gomaj. Cele din urm= con\in elemente purificatoare abrazive [i pot fi utilizate ]n calitate de m=[ti de cur=\are, ce se aplic= pe por\iunile pielii foarte aspre [i ]mb`csite. Lo\iunile tonice dezinfecteaz= pielea, intensific= senza\ia de prospe\ime, cur=\enie, r=coare, faciliteaz= afluxul de s`nge, ]mbun=t=\esc metabolismul. Acestea se folosesc de dou= ori pe zi, diminea\a [i seara.

Crema moale pentru diferite tipuri de piele se aplic= dup= cur=\area complet= a pielii, o dat= sau de dou= ori pe zi.

52

Pentru to\i Alegerea unei creme potrivite depinde de tipul pielei, de v`rst=, anotimp, clim=. Cremele contribuie la ]mbun=t=\irea balan\ei hidrice [i lipidice a pielii, ]mbun=t=\esc vasculariza\ia, protejeaz= contra ac\iunii factorilor nocivi ai mediului ]nconjur=tor.

Igiena p=rului Sp=latul p=rului este una dintre procedurile importante de ]ngrijire a acestuia. }n timpul sp=latului asupra pielii capului ac\ioneaz=: - excitantul termic; - substan\ele chimice, ce intr= ]n componen\a substan\elor de sp=lare [i a apei; - masajul specific al capului, ce ]nso\e[te procedura de sp=lare a p=rului.

P=rul gras trebuie sp=lat o dat= pe s=pt=m`n=, cel normal - o dat= la 7-10 zile, cel uscat - o dat= la 23 s=pt=m`ni. }nainte de sp=lare p=rul se maseaz= cu v`rfurile degetelor. Prin piept=narea p=rului cu o perie aspr=, facilita\i afluxul de s`nge spre p=r [i ]l cur=\a\i.

Piept=na\i p=rul energic, de la periferie la ceaf=, sau fiecare [uvi\= separat.

Sp=latul corect ]mbun=t=\e[te circula\ia sanguin=, procesele metabolice din piele, normalizeaz= activitatea glandelor sebacee. P=rul trebuie sp=lat, pe m=sura necesit=\ii, cu ap= cald= (nu fierbinte). }n prealabil p=rul trebuie bine piept=nat. Dermatologii nu sunt ]mpotriva sp=latului frecvent al p=rului, dac= respecta\i urm=toarele reguli: - folosi\i un [ampon moale, pe eticheta c=ruia este indicat c= poate fi folosit zilnic; - s=puni\i p=rul o singur= dat=; - nu aplica\i o cantitate mare de [ampon; - cl=ti\i bine p=rul - de cinci ori mai mult timp dec`t a fost s=punit.

Industria cosmetic= propune un sortiment larg de balsamuri pentru p=r [i substan\e medicamentoase.

Acestea se aplic= pe p=r [i pe pielea capului dup= 53

Pentru to\i sp=lare, se maseaz=, apoi se spal= cu ap=. Substan\ele regeneratoare r=m`n pe p=r, lipind solzii stratului exterior. P=rul cap=t= str=lucire, un aspect s=n=tos, se piapt=n= u[or. Unele balsamuri pentru p=r con\in adaosuri ce ]mbun=t=\esc circula\ia sangvin= a pielii capului [i alimentarea p=rului.

Igiena cavit=\ii bucale De[i periu\a de din\i nu este un instrument foarte complex, o ]ngrijire eficient= a cavit=\ii bucale poate fi asigurat= doar prin respectarea unor anumite reguli.

Trebuie cur=\ate toate suprafe\ele din\ilor - anterioar=, palatin=, precum [i cea maseterin=, iar periu\a trebuie mi[cat= vertical, ap=s`nd u[or, dinspre gingii spre v]rful din\ilor. Deoarece marginile gingiilor sunt ]n m=sura cea mai mare expuse pericolului (l`ng= ele depunerile se formeaz= mai intensiv), ]n aceste locuri se recomand= s= se fac= mi[c=ri leg=nate dintr-o parte ]n alta, periu\a r=m`n`nd pe loc. Dac= spal=\i din\ii dup= fiecare mas=, nu lasa\i nici o [ans= pentru activitatea distrug=toare a bacteriilor. Dar nu ne putem sp=la pe din\i ]ntotdeauna [i oriunde am fi. De aceea v= recomand=m s= apela\i la mici [mecherii: cl=ti\i bine gura dup= m`ncare, folosi\i guma de mestecat (cu ]nlocuitor de zah=r). Dup= ce a\i m`ncat dulciuri, e bine s= lua\i o felie de ca[caval, dar oricum este important s= v= sp=la\i pe din\i cu periu\a diminea\a [i seara.

Dac= folosi\i floss (a\= dentar=) trebuie s= ]ntinde\i o bucat= de a\= de aproximativ 30 cm, s= o introduce\i atent ]n spa\iul dintre din\i, mi[c`nd-o ]n sus [i ]n jos pe marginile din\ilor. Se recomand= s= efectua\i aceast= procedur= zilnic, dar se admite [i o pauz= de 1-2 zile.

Totu[i, o igien= impecabil= a cavit=\ii bucale este dificil=. De aceea, sunt binevenite vizitele la dentist de 2-4 ori pe an pentru a beneficia de ajutor calificat.

Este mai ra\ional s= preveni\i boala, dec`t s= v= chinui\i din cauza unei dureri insuportabile.

54

Pentru to\i Principalele reguli de folosire a periu\ei de din\i 1. }nainte [i dup= sp=larea pe din\i, sp=la\i bine periu\a.

2. Periu\a trebuie p=strat= cu p=rul ]n sus ]ntr-un pahar curat, uscat. Cutia periu\ei se folose[te doar pentru transportarea ei.

3. Nu se recomand= s= da\i periu\a de din\i altei persoane.

4. Periu\a trebuie schimbat= la fiecare 1,5 - 2 luni sau dup= ce a\i suferit de boli infec\ioase sau virotice.

Denti[tii recomand= s= folosi\i periu\e cu capul mic, cu care pute\i manipula u[or ]n cavitatea bucal=. }ngrijirea m`inilor Pentru a p=stra m`inile s=n=toase [i frumoase, trebuie s= respecta\i c`teva reguli simple.

- ave\i grij= de cur=\enia m`inilor, a unghiilor; - dac= lucra\i cu substan\e, ce au o ac\iune nociv= asupra pielii m`inilor (prafuri), cur=\i\i legume etc., trebuie s= folosi\i m=nu[i de cauciuc sau creme protectoare pentru m`ini; - sp=la\i bine m`inile dup= terminarea lucrului, ]nl=tur`nd resturile de substan\e “agresive�; - de fiecare dat= dup= ce v= sp=la\i pe m`ini unge\i pielea m`inilor cu crem=; - nu uita\i s= face\i masajul m`inilor pentru a ]mbun=t=\i circula\ia sanguin=, a ]nl=tura oboseala, [i a ]ncetini procesul de ]mb=tr`nire a pielii. }ngrijirea picioarelor Ave\i grij= de picioare. {osetele murdare sau transpirate v= pot afecta picioarele. Purta\i [osete de bumbac, ele ]mbib= mai bine transpira\ia. Papulele prezint= pericol, deoarece ele pot provoca infec\ie, v= pot ]ngreuna mersul iar, ]n cazul ]n care starea va continua s= se agraveze, ele pot cauza decesul. Schimba\i mai des [osetele, folosi\i pudra pentru picioare, masa\i sau freca\i picioarele [i ve\i avea mai pu\ine griji ]n privin\a papulelor.

56

Pentru to\i Dac= ]ns= a ap=rut o papul=, nu o sparge\i, ci aplica\i pe ea un pansament moale, pentru a o leza c]t mai pu\in. E bine s= purta\i ]nc=l\=minte din piele natural=: umezeala nu o deterioreaz=, ea men\ine bine c=ldura [i asigur= o ventilare bun= a t=lpii. Modelul ]nc=l\=mintei trebuie s= corespund= cu particularit=\ile anatomico-fiziologice ale t=lpii.

Igiena b=rbieritului }n via\a b=rbatului exist= o activitate care poate aduce pl=cere sau, dimpotriv=, poate irita. Aceast= activitate este b=rbieritul.

Cl=ti\i mai ]nt`i fa\a cu ap= cald= [i cur=\a\i-o u[or cu o spum= special= sau cu gel, numai nu cu s=pun.

Substan\ele de cur=\are hidrateaz= pielea [i faciliteaz= b=rbieritul. }nainte de b=rbieritul “pe uscat” cu aparatul de b=rbierit electric aplica\i pe fa\= o lo\iune degresant= care str`nge pu\in pielea, f=c`nd p=rul s= se zburleasc= [i s= se ridice. }n cazul b=rbieritului “umed”, dup= ce a\i cur=\at pielea fe\ei, se recomand= s= aplica\i pe ea gel sau spum= de b=rbierit, care faciliteaz= alunecarea lamei, protej`nd pielea.

Substan\ele hidratante din acestea fac b=rbieritul nu doar pl=cut, dar [i cu adev=rat eficient. Se pot oferi o mul\ime de sfaturi privind tehnica b=rbieritului. }ns= ]n b=rbierit, ca [i ]n orice alt= activitate, fiecare persoan= are metodele sale preferate. Totu[i, nu uita\i c= b=rbieritul contrar sensului de cre[tere a p=rului, de[i este mai eficient, e [i mai traumatizant pentru straturile superficiale ale pielii. Folosirea aparatului de ras cu cap universal tip “flotant” asigur= confortul [i siguran\a b=rbieritului ]n orice pozi\ie a aparatului.

Periu\ele de b=rbierit se fac, de regul=, din p=r de porc. Fiecare periu\= nou=, ]nainte de a fi folosit=, trebuie sp=lat= cu ap= fierbinte [i s=pun [i dezinfectat= cu o solu\ie alcoolic= de 70% timp de 12 ore sau cu ap= fierbinte timp de 30 minute. Dup= ce v= b=rbieri\i periu\a trebuie sp=lat= bine cu ap= fierbinte [i uscat=.

57

Pentru to\i Trusa de b=rbierit trebuie s= fie individual=, foarte curat=, iar periu\a trebuie s= fie sp=lat= cu ap= clocotit=. Lama trebuie s= fie ascu\it=. O lam= uzat= irit= pielea. }n cazul ]n care pielea fe\ei este gras= sau normal=, dup= b=rbierit e suficient s= aplica\i o lo\iune (after shave) ce con\ine 25-65% alcool. Dac= pielea este uscat=, se recomand= emoliente [i calmante sub form= de crem=, ce nu con\in alcool. }ns= ]nainte de aceasta, fa\a trebuie cl=tit= cu ap= cald= [i pentru c`teva secunde se aplic= un prosop moale [i proasp=t sp=lat.

Aplic]nd substan\e cosmetice dup= b=rbierit, pielea se dilat= pu\in, devine neted= [i moale. }nl=turarea p=rului de pe corp Dore[ti s= ai aspectul lui Apollo, f=r= p=r pe piept?

Sau poate nu mai vrei s= te r=t=ce[ti ]n p=durea deas= din regiunea intim=, ]n timpul actului sexual?

B=rbieritul Este modalitatea cea mai rapid= [i cea mai simpl=, care ne vine ]n minte ]n primul r`nd . Dac= e[ti obi[nuit s= te b=rbiere[ti pe fa\= ]n fiecare zi, \i se pare o activitate simpl= [i de rutin=. De fapt lucrurile sunt diferite ]n privin\a celorlalte p=r\i ale corpului.

Deoarece nu te po\i b=rbieri pe corp ]n fiecare zi, a[a cum o faci pe fa\=, aceast= metod= poate fi utilizat= doar uneori, atunci c`nd ai nevoie de o solu\ie simpl= [i pu\in costisitoare, cu un rezultat imediat.

Principala incomoditate a b=rbieritului const= ]n faptul, c=, la fel ca [i pe fa\=, p=rul ]ncepe s= creasc= forte repede. Dac= te b=rbiere[ti des, p=rul devine mai tare [i mai puternic.

Evit= s= b=rbiere[ti p=rul de pe piept!

Aceast= modalitate poate fi utilizat= uneori pentru locurile intime, dar e mai bine s= folose[ti un aparat de b=rbierit electric, [i nu mecanic, pentru 58

Pentru to\i a reduce riscul t=ieturilor. !!! Nu folosi\i niciodat= aparate de b=rbierit str=ine, pentru a evita riscul de contaminare cu HIV [i cu alte boli care se transmit prin s`nge.

Crema Implic= acelea[i incomodit=\i, ca [i ]n cazul b=rbieritului, dar f=r= pericolul de t=iere. P=rul va cre[te nu at`t de repede, deoarece crema distruge r=d=cina p=rului. Dar trebuie s= fi\i aten\i, pentru c= unele creme pot irita pielea, ]n special ]n locurile “delicate�, unde pielea este mult mai fin=. Cremele pentru ]nl=turarea p=rului pot fi procurate ]n magazine. !!! Crema este o alternativ= bun= pentru ]nl=turarea p=rului de pe fese [i ]n regiunea anusului, cu condi\ia, c= ve\i alege una, care nu irit= pielea.

Ceara Diferite feluri de cear= pot fi procurate ]n magazine. Unele tipuri trebuie ]nc=lzite ]nainte de a fi aplicate pe piele. Altele nu necesit= asemenea proceduri. Aplica\i substan\a pe piele [i, ]ndat= ce se usuc=, o pute\i ]nl=tura cu o mi[care brusc=. !!! Ceara este mai bine s= fie folosit= pe picioare [i la subra\e.

Epilatorul electric Este modalitatea cea mai eficient= de ]nl=turare a p=rului. Este rapid= [i foarte simpl=. Nu ve\i avea p=r pe corp timp de 2-3 s=pt=m`ni. }ns= procedura poate fi foarte dureroas=. !!! Nu este prea convenabil, pentru c= e nevoie s= cump=ra\i un aparat de epilare special.

Laserul Este o revolu\ie ]n ]nl=turarea p=rului! Dac= dispune\i de mijloace financiare suficiente, pute\i ]nl=tura definitiv p`n= la 80% din p=r. Procedura respectiv= trebuie efectuat= sub supravegherea medicului sau a specialistului. P=rul de culoare ]nchis= se ]nl=tur= mai u[or. Dac= ave\i p=rul de culoare 60

Pentru to\i deschis=, procedura respectiv= poate s= nu fie eficient=.

Laserul trebuie s= treac= de c`teva ori pe acela[i loc, la un interval de c`teva s=pt=m`ni, deoarece p=rul cre[te ]n cicluri, [i nu tot ]n acela[i timp.

Pentru femei Foarte multe femei sunt deranjate de p=rul de pe picioare, ]n zona bikini, la subra\. P=rul poate fi f=cut mai pu\in vizibil, prin decolorare cu peroxid de hidrogen, sau prin b=rbierit. Un efect mai ]ndelungat ]l are ]nl=turarea p=rului cu ajutorul parafinei, cerii, cremelor de epilare, lo\iunilor [i aerosolilor, electrolizei [i al diatermiei cu unde scurte.

Igiena somnului 1. Respecta\i regimul de somn. Modalitatea cea mai bun= de a asigura un somn adecvat ]n timpul nop\ii const= ]n respectarea strict= a regimului. Pentru a v= men\ine “mersul” normal al ceasului biologic, trezi\iv= ]ntotdeauna la aceea[i or= ]n zilele de lucru [i ]n cele de odihn=, indiferent de c`t a\i dormit.

2. Reduce\i timpul de somn. Omul doarme de obicei mai mult timp, dec`t ]i este necesar. Bine]n\eles, somnul poate fi un lucru pl=cut, dar nu [i pentru cei care sufer= de insomnie. Reducerea timpului de somn ]i poate ]mbun=t=\i substan\ial profunzimea [i eficien\a.

3. Nu v= for\a\i niciodat= s= dormi\i. }n multe situa\ii ajut= regula: “Dac= ceva nu reu[e[ti dintr-o singur= dat=, mai ]ncearc= o data, [i ]nc= o dat=”. Dar aceast= regul= nu se potrive[te deloc pentru somn. Cu c`t mai mult v= ve\i str=dui, cu at`t mai pu\ine [anse ave\i s= adormi\i. Dac= totu[i nu reu[i\i s= adormi\i, e mai bine s= v= odihni\i ]n lini[te, s= sta\i culcat ]n pat [i s= privi\i televizorul, s= citi\i sau s= asculta\i muzic=, dec`t s= v= zv`rcoli\i disperat toat= noaptea.

4. Nu v= fie fric= de insomnie. Mul\i dintre cei care sufer= de insomnie se culc= cu frica obsesiv= de a-[i pierde somnul. Insomnia este ]ngrozitoare, ]n special, ]n ajunul unor evenimente importante. }n realitate, o 61

Pentru to\i noapte f=r= somn nu influen\eaz=, de regul=, ]ndeplinirea unor sarcini de scurt= durat=, cum ar fi negocierile, lec\iile, examenele sau competi\iile sportive. Doar ]n cazul unei activit=\i monotone sau foarte periculoase trebuie s= v= face\i griji a doua zi pentru ]nr=ut=\irea capacit=\ilor voastre.

5. Practica\i regulat exerci\iile fizice. Efortul fizic este unul dintre cele mai eficiente remedii contra stresului. Perioada cea mai bun= pentru sport este de la orele 17 p`n= la orele 20. }ns= exerci\iile trebuie ]ncetate cu cel pu\in 90 de minute ]nainte de culcare.

6. Reduce\i consumul de stimulente. De obicei, omul consum= zilnic cantit=\i substan\iale de cofein=, prin cafea, ceai, diferite b=uturi energizante [i ciocolat=. Efectele stimulante ale cofeinei ][i ating punctul maxim la 2-4 ore dup= ce au fost consumate. }ncerca\i s= consuma\i produse cu con\inut de cofein= cel t]rziu cu 6-8 ore ]nainte de culcare.

7. Fuma\i mai pu\in sau l=sa\i-v= de fumat.

Nicotina, con\inut= ]n \ig=ri, are un efect stimulant chiar mai mare dec`t cofeina. Abandonarea fumatului poate ]mbun=t=\i substan\ial somnul.

8. Nu face\i abuz de b=uturi alcoolice. Dozele mici de alcool (50 g de vodc= sau un pahar de vin) au un efect calmant, ]ns= o doz= de vodc= de 150-200 g poate reduce semnificativ durata stadiului profund al somnului, provoc]nd un somn intermitent, care nu aduce ]nviorare.

9. Nu solu\iona\i problemele ]n momentul ]n care adormi\i. }ncerca\i s= solu\iona\i toate problemele acumulate p`n= a merge la culcare sau s= am`na\i solu\ionarea lor pentru a doua zi. Pute\i chiar stabili un “timp pentru griji�, cu 1-2 ore ]nainte de culcare, ]n care v= ve\i g`ndi la probleme. }ns= dup= aceasta ]ncerca\i s= uita\i de ele.

10. Nu v= culca\i fl=m`nd sau cu stomacul plin.

Evita\i s= m`nca\i cu 2-3 ore ]nainte de culcare.

62

Pentru to\i }ncerca\i s= nu consuma\i la masa de sear= produse, ce provoac= formarea gazelor (nuci, leguminoase sau legume crude). Dac= urma\i o diet=, nu v= culca\i fl=m`nd. Lua\i o gustare u[oar= (o banan= sau un m=r).

11. Respecta\i ritualul culc=rii. }nainte de a merge la culcare, face\i regulat ac\iuni, de relaxare psihic= [i fizic=. Face\i o baie cald=, pentru a reduce ]ncordarea fizic=, exerci\ii de autosugestie sau ascultarea muzicii lini[tite pentru relaxare psihic=. Indiferent ce metod= ve\i alege, respecta\i ritualul ]n fiecare sear=, p`n= va deveni o obi[nuin\=.

64

S=n=tate pentru fete

Pentru fete AFEC|IUNI GINECOLOGICE, afec\iuni ale organelor genitale feminine. Cel mai des sunt ]nt`lnite afec\iunile inflamatorii ale organelor genitale. }n func\ie de genul microbului patogen, se deosebesc boli venerice nespecifice [i specifice (candidomicoza, tuberculoza, chlamidioza, trihomoniaza). Tumorile organelor genitale [i afec\iunile tumorale, care afecteaz= cel mai des uterul, ovarele, mai rar - organele genitale externe, vaginul, trompele uterine, reprezint=, de asemenea, un grup semnificativ. Afec\iunile ginecologice endocrine includ deregl=ri ale ciclului menstrual - de la amenoree p`n= la hemoragii uterine disfunc\ionale, a[a-numitele sindroame neuroendocrine legate de ]ncetarea, ]ntreruperea sau dereglarea func\iilor ovarelor. Se observ=, de asemenea, anomalii ale structurii anatomice [i ale dezvolt=rii organelor genitale.

Deregl=rile structurii anatomice sau dezvoltarea ]nt`rziat= a organelor genitale, ]mpreun= cu alte boli, reprezint= cauze ale sterilit=\ii. Bolile ginecologice duc la dereglarea func\iei sexuale [i la reducerea libidoului.

AMENOREE (a - lips=, absen\=... + gr. men lun=+ rhoia - curgere, scurgere), absen\= a ciclului menstrual pe parcursul a 6 luni [i mai mult.

Amenoreea fiziologic= poate fi observat= p`n= la maturizarea sexual=, ]n timpul gravidit=\ii, lacta\iei [i ]n perioada climacteric=. }n caz de amenoree fals= ciclul menstrual decurge normal, ]ns= nu are manifest=ri exterioare, din cauza deregl=rii scurgerii s`ngelui menstrual ]n urma deficien\elor ]n dezvoltarea organelor genitale (de exemplu, lipsa vaginului sau a colului uterin, a orificiului ]n himen etc.), precum [i ]n cazul apari\iei concrescen\elor canalului colului uterin cu vaginul etc. (vezi Ginatrezie).

66

Pentru fete ANORGASMIE (a - lips=, absen\= +orgasm), absen\= a orgasmului ]n via\a sexual=. Aceast= tulburare este ]nt`lnit= ]n special la femei, deoarece la b=rba\i orgasmul este legat nemijlocit de ejaculare, iar la femei nu exist= aceast= leg=tur= cu eliminarea ovulului. Femeile pot avea via\= sexual= [i pot na[te copii indiferent de prezen\a orgasmului. Anorgasmia este deseori ]nso\it= de reducerea dorin\ei sexuale (vezi Libido) sau de absen\a total= a acesteia.

Anorgasmia poate fi de mai multe tipuri: 1 - lipsa orgasmului, de[i actul sexual este ]nso\it de senza\ii pl=cute; 2 - indiferen\a fa\= de actul sexual, lipsesc excitarea [i satisfac\ia sexual=; 3 - actul sexual este nepl=cut, fiind ]nso\it de senza\ii dureroase. Putem deosebi: anorgasmie par\ial=, adic= lipsa orgasmului ]n timpul actului sexual, de[i este posibil [i ]n afara acestuia; anorgasmie total= - c`nd orgasmul nu se manifest= ]n nici o situa\ie; anorgazmie fals= - neterminarea etapei orgasmice la femeile multiorgasmice, ]nso\it= de senza\ia de insatisfac\ie. Anorgasmia conduce la staza sangvin= ]n organele genitale ale femeii [i la dezvoltarea proceselor inflamatorii, iar ]n ultim= instan\=, poate duce la apari\ia diferitor forme de nevroz=. Anorgasmia este tratat= de c=tre sexolog.

BARTHOLINIT+, inflamare a glandelor vestibulare mici (glandele Bartholin). De cele mai multe ori este cauzat= de gonococi, stafilococi, mai rar de streptococi, bacilul intestinal, trihomonade [i alte microorganisme care p=trund de obicei ]n canalul excretor al glandei din elimin=rile infectate ale vaginului sau uretrei. Apare din cauza nerespect=rii igienei organelor genitale, sl=birii organismului, deregl=rii procesului de autocur=\are a vaginului, bolilor venerice.

Tratamentul este prescris de medic. Adresarea la timp la medicul ginecolog, chiar la apari\ia unei 67

Pentru fete indura\ii ne]nsemnate [i pu\in dureroase la intrarea ]n vagin, va preveni evolu\ia bolii [i posibilele complica\ii, care pot necesita interven\ie chirurgical=.

Via\a sexual= este contraindicat=, deoarece exist= pericolul infect=rii partenerului sau riscul de supura\ie a glandei. Profilaxia const= ]n respectarea regulilor de igien= personal=, evitarea contactelor sexuale ]nt`mpl=toare, tratarea vulvitei, colpitei, uretritei.

CANDIDOZ+ (infec\ie micotic=) boal= infec\ioas=, cauzat= de ciupercile microscopice Candida albicans.

Aceste microorganisme populeaz= ]n mod normal orga-nismul uman, ]ns= ]n anumite condi\ii ele pot cre[te brusc, provoc`nd mari nepl=ceri! Candida (sau blastomicetele) se afl= ]n organism ]n echilibru cu restul microflorei noastre interne. Simplu spus, levurile sunt plante, cunoscute ca ciuperci sau mucegai. }n condi\ii favorabile de ]nmul\ire, levurile pot cre[te brusc (fapt care determin=, de exemplu, cre[terea rapid= a aluatului la coacerea p`inii). }ntr-un mediu pu\in acid (care exist= ]n mod normal ]n vagin), Candida cre[te [i se ]nmul\e[te ]n mod normal, f=r= a cauza senza\ii nepl=cute. }ns= atunci c`nd asupra organismului ac\ioneaz= anumi\i factori - pastile contraceptive, anumite antibiotice, sarcini repetate, diabet [i menstrua\ii, pH-ul vaginului se poate modifica,

68

Pentru fete

devenind mai acid, ceea ce reprezint= un mediu favorabil pentru cre[terea Candidei.

Unii oameni de [tiin\= afirm= c= motivul modific=rii echilibrului acido-bazic al vaginului pot fi stresurile, alimentarea dezechilibrat=, poluarea mediului ambiant, steroizii, antibioticele [i hormonii din carnea consumat=, produsele alimentare bogate ]n zah=r [i carbohidra\ii rafina\i.

Vreau ]ns= s= v= lini[tesc: dac= analiza frotiului a ar=tat prezen\a levurilor, nu este necesar s= v= gr=bi\i s= face\i tratament. Levurile sunt prezente aproape la toate persoanele s=n=toase [i reprezint= o parte a proceselor metabolice. Este imposibil s= “cur=\i” organismul de ele (mai ales, s=-l cur=\i pentru totdeauna).

De unde aceast= denumire stranie - “stomatit=” (]n rus= - “molocini\a”) Aceasta este denumirea uzual=, mai corect ar fi s-o numim “candidoz=”. {i asta pentru c= exteriorul membranei mucoase afectate de Candida, aminte[te laptele ]nchegat, sau cheagurile mici pe mucoasa inflamat= [i ]nro[it=. Candidoza deseori apare ]n cavitatea bucal= a sugarilor.

Se manifest= prin elimin=ri albe abundente, care seam=n= cu br`nza [i au miros de p`ine. Mucoasa organelor genitale, a cavit=\ii bucale, a rectului [i anusul provoac= m`nc=rime puternic= a locului afec69

Pentru fete tat. Exist= c`teva tipuri ale acestei ciuperci [i diferite simptome, de aceea stabilirea agentului patogen [i prescrierea celui mai indicat preparat antimicotic pot fi efectuate cu toat= siguran\a doar ]n urma analizei de laborator a depunerii micotice.

Cum v= pute\i infecta? }n rela\ia cu o fat= v= pute\i infecta prin sex oral, dac= partenera dvs. are stomatit= candidozic=. Pericolul ]n acest caz const= ]n faptul c= ciuperca poate s= nu se manifeste deloc ]n cavitatea oral= a partenerei (sau a partenerului), ]ns=, nimerind ]n mediul dvs. favorabil, poate ]ncepe s= se ]nmul\easc= vertiginos [i s= provoace candidoza.

Sunt de asemenea cunoscute cazuri frecvente de candidoz= la fetele care nu au avut demult contacte sexuale, dar care au suferit de hipotermie, de orice alt= infec\ie [i stres, [i c=rora, pe fonul imunit=\ii sc=zute, a recidivat o candidoz= mai veche, care nu fusese tratat= definitiv.

Cum v= pute\i trata de candidoz=?

Tratamentul infec\iei micotice presupune de obicei supozitoare sau unguente vaginale care con\in preparate antimicotice (de exemplu, “Supozitoare cu nistatin=”, “Pimafucin”). }ncredin\a\i-v= c= a\i citit cu aten\ie [i c= urma\i toate prescrip\iile medicului [i continua\i s= utiliza\i tot unguentul din tub, chiar [i dup= ce semnele afec\iunii au disp=rut.

Candidoza moderat= poate trece de la sine Pentru a preveni infec\ia micotic=, medicii ofer= unele sfaturi, pe care le cunoa[te toat= lumea: nu v= supraalimenta\i, dormi\i suficient, c=li\i-v=, lua\i vitamine, ie[i\i mai des la aer liber [i face\i sport. Aceasta este, de fapt, o profilaxie general=, care poate fi aplicat= pentru mii de boli.

Iar dintre sfaturile cu adev=rat utile, am putea men\iona urm=toarele: 70

Pentru fete - Nu utiliza\i sp=l=turile vaginale profilactice dec`t ]n caz de necesitate! }nainte se considera c= nu stric= niciodat= s= mai «faci o sp=l=tur=», mai ales cu solu\ii din plante sau cu solu\ie slab= de permanganat. Totu[i cercet=rile moderne au demonstrat c= nu exist= nimic mai util dec`t mediul vaginal natural, caracterizat prin echilibrul bacteriilor utile. S= interveni\i ]n mediul (subliniez!) s=n=tos - e o cruzime.

- Sp=la\i-v= ]nainte [i dup= contactul sexual. }n special, dac= are loc contactul oral-genital, ]ntotdeauna sp=la\i-v= pe din\i, p=stra\i m`inile [i unghiile curate.

- }n cazuri excep\ionale, dac= ave\i suspiciuni c= partenera v= poate provoca candidoz=, pute\i face o sp=l=tur= vaginal= profilactic= “dup=”, cu o solu\ie alca-lin= slab= (jum=tate de linguri\= de bicarbonat de sodiu la un litru [i jum=tate de ap= fiart=).

CICLU MENSTRUAL (lat. menstrus - lunar), schimb=ri ciclice regulate ]n organismul femeii, repetate la anumite perioade de timp [i care ]n exterior se manifest= prin menstrua\ie. Schimb=rile legate de ciclul menstrual reflect= procesele de realizare a func\iei reproductive: dezvoltarea ovulului, fecundarea acestuia [i fixarea f=tului de membrana mucoas= a uterului. Durata ciclului se calculeaz= ]ncep`nd cu prima zi a menstrua\iei curente [i p`n= la prima zi a urm=toarei menstrua\ii. Este caracterizat de varia\ii fiziologice individuale (de la 21 p`n= la 35 de zile).

De obicei, lungimea medie a ciclului menstrual este de 28 de zile.

CLITORIS (gr. kleitons), organ genital feminin extern, situat la extremit=\ile superioare ale labiilor genitale mici. Acesta aminte[te de penisul masculin ]n miniatur=. Se constituie din cap, corp, format la 71

Pentru fete r`ndul s=u din dou= corpuri cavernoase, [i r=d=cini.

Con\ine o mul\ime de vase [i termina\ii nervoase, are forma unui tubercul, situat ]n partea de sus a intr=rii ]n vagin.

COLPIT+ (gr. kolpos - cavitate, sinus, vagin + ...it=, sinonim - vaginit=), inflamare a membranei mucoase a vaginului. Agen\ii patogeni pot fi stafilococii (mai rar streptococii), colibacilii, proteul, micozele, micoplasmele, trihomonadele, gonococii, chlamidiile. Microbii care p=trund ]n vagin, ]n majoritatea cazurilor pier ]n procesul de autocur=\are a vaginului, propriu organismului unei femei s=n=toase (vezi Vagin). Apari\ia bolii este determinat= de afec\iunile somatice, ginecologice, traume ale vaginului (mecanice, termice, chimice), cauzate de sp=larea profilactic= incorect= a vaginului, utilizarea ira\ional= a contraceptivelor etc., de nerespectarea re-gulilor de igien= personal= [i igien= a vie\ii sexuale (vezi Igien= a organelor genitale). Agen\ii patogeni ai bolilor venerice se transmit, de regul=, pe cale sexual=. }n perioada acut= se observ= elimin=ri abundente mucopurulente [i purulente din organele genitale, senza\ii de greutate ]n partea de jos a abdomenului, senza\ii de usturime [i m`nc=rime ]n vagin, care dup= urinare se intensific=. Procesul inflamator se poate extinde asupra zonei dinspre vagin a colului uterin [i asupra vulvei (vezi Vulvit=).

CUNNILINGUS (lat. cunnus - organele genitale feminine externe + lingere; sinonime - cumbitmaca, lambitus), excitare sexual= a femeii, prin atingerea organelor ei genitale cu buzele [i limba. Practicarea cunnilingusului ]n jocul amoros favorizeaz= uneori un preludiu eficient, excitarea femeii p`n= la un nivel at`t de ridicat, ]nc`t [ansele ei de a sim\i orgasmul cresc.

A[a cum la majoritatea femeilor clitorisul este zona 72

Pentru fete erogen= cea mai sensibil=, stimularea acestuia cu gura sau cu m`na poate duce la orgasm chiar f=r= penetrarea ]n vagin.

DISMENOREE (dis...+ gr. men - lun= + rhoia curgere, scurgere), menstrua\ie ]nso\it= de dureri ]n partea de jos a abdomenului, care iradiaz= ]n zonele lombar= [i sacral=, [i de deregl=ri generale neurovegetative: dureri de cap, tulbur=ri ale somnului, senza\ii de sl=biciune, palpita\ii, gre\uri, uneori vom=, erup\ii epidermice [.a. Cauza principal= a tulbur=rilor menstruale este considerat= dereglarea sintezei prostoglandinelor, al c=ror con\inut ridicat ]n uter provoac= contrac\ia spastic= a mu[chilor [i arterelor acestuia, exsangvinarea organului, ]nso\it= de dureri convulsive care iradiaz= ]n organele [i \esuturile ]nvecinate, dureri de cap, diaree etc. }n caz de dismenoree este necesar= o examinare meticuloas= cu scopul de a stabili cauzele [i a prescrie tratamentul ulterior.

ESTROGENI (gr. oistros - dorin\= arz=toare, pasiune + genes - care genereaz=, care provoac=), hormoni sexuali feminini produ[i de foliculele ovarelor, de placent=, par\ial de cortexul glandelor suprarenale [i de testicule. Estrogenii contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, la preg=tirea sistemului reproductiv pentru graviditate, asigur= ie[irea ovulului ]n canalele genitale [i posibilitatea fecund=rii acestuia dup= ovula\ie, produc modific=ri structurale ]n \esuturile sistemului genital (proliferarea epiteliului membranei mucoase a vaginului, p=strarea pH-ului mediului, hipertrofia [i contractarea ritmic= a uterului), dezvoltarea glandelor mamare, r=sp`ndirea gr=simii subcutanate, caracteristice tipului feminin, apari\ia libidoului.

73

Pentru fete GALACTOREE (grec. gala - lapte + rhoia - curgere, scurgere; arh. lactoree), scurgere patologic= spontan= a laptelui din glandele mamare, f=r= a avea vreo leg=tur= cu procesul de al=ptare a copilului.

GARDNERELL+, boal= infec\ioas= a tractului urogenital, cauzat= de gardnerella vaginal=. Se transmite pe cale sexual=, rareori prin contact habitual. De aceast= boal= sufer= ]n general femeile. Boala se manifest= sub form= de monoinfec\ie - ]n 70% din cazuri, iar ]n 29% - sub form= de infec\ie mixt= (cu trihomonada vaginal=, blastomicete, ureoplasm=, gonococ

[.a). }n cazul ]mboln=virii de gardnerella, cel mai des sunt afectate membranele mucoase ale uretrei, vaginului [i canalului cervical. Bolnavii au senza\ii de usturime [i m`nc=rime ]n zona organelor genitale externe, apar elimin=ri dense din vagin, rareori lichide gri sau verzui cu miros nepl=cut. Membranele mucoase afectate ale uretrei cap=t= o culoare rozro[iatic= [i se inflameaz= u[or. Pere\ii vaginului sunt adesea aglutina\i pe toat= suprafa\=. }n bol\ile vaginului se adun= elimin=ri. Elimin=rile din canalul colului 74

Pentru fete uterin nu sunt abundente, iar cele din uretr= sunt ne]nsemnate. Tratamentul are loc ]n condi\ii de sta\ionar sau de ambulatoriu, sub supravegherea medicului, cu preparate din grupul nitroimidazol ]n combina\ie cu terapia local= activ= a por\iunilor afectate ale uretrei.

HEMORAGII UTERINE DISFUNC|IONALE, form= a deregl=rii ciclului menstrual, care se manifest= prin s`nger=ri uterine din cauza tulbur=rii ritmului de producere a hormonilor sexuali de c=tre ovare.

Hemoragiile nu sunt legate de afec\iunile organelor genitale [i afec\iunile sistemice ale organismului femeii [i se caracterizeaz= prin re\inerea menstrua\iei pe diferite durate de timp, cu s`nger=ri ulterioare fie abundente, fie ne]nsemnate, dar de lung= durat=.

HIMEN, plic a membranei mucoase la fetele virgine, situat= la intrarea ]n vagin, ]ntre organele genitale interne [i cele externe.

Are la baz= un \esut conjunctiv care con\ine fibre musculare, nervi [i vase sangvine. }ntre foi\ele membranei mucoase se g=sesc fascicule de \esut elastic [i muscular. De num=rul acestora depinde grosimea [i elasticitatea membranei. Himenul are unul sau c`teva orificii de diferite m=rimi [i forme prin care se scurge s`ngele ]n timpul menstrua\iei. La primul contact sexual cu penetrare are loc ruperea (deflorarea) himenului, ]nso\it, de obicei, de eliminarea unei cantit=\i nu prea mari de s`nge, uneori cu senza\ii dureroase. }n dependen\= de elasticitatea himenului, rupturile pot fi ad`nci, cu s`ngerare abundent=, sau cu elimin=ri ne]nsemnate de s`nge. Rupturile se vindec= de obicei timp de 7-10 zile, form`nd cicatrice albicioase dense.

75

Pentru fete HIPOMENOREE (hipo... +gr. men - lun=+ rhoia - curgere, scurgere), dereglare a func\iei menstruale, caracterizat= prin elimin=ri ne]nsemnate de s`nge ]n timpul menstrua\iei, ritmul [i durata normal= a acestora r=m`n`nd acelea[i.

HIRSUTISM (lat. hirsutus - p=ros), tip masculin de cre[tere a p=rului la femei, cu p=strarea caracterelor sexuale secundare, manifestarea virilismului.

Are loc cre[terea excesiv= a p=rului pe fa\= (poate fi at`t de pronun\at=, ]nc`t femeia este nevoit= s= se rad= de 2-3 ori pe s=pt=m`n=) pe burt=, pe piept, pe extremit=\ile inferioare [i superioare (]ndeosebi pe gambe [i antebra\e). Apare ]n cazul excesului de androgeni, care poate fi condi\ionat de patologia glandelor suprarenale sau a ovarelor, afec\iunea sistemului nervos central (tumori, encefalit=, scleroz= multipl=), introducerea hormonilor sexuali masculini ]n organismul femeii.

LABII GENITALE, plice ale pielii, care m=rginesc din p=r\i fanta genital= [i vestibulul vaginului. Fac parte din organele genitale feminine.

Se deosebesc labii genitale mari [i mici. Primele pre-zint= 2 plici prelungite ale pielii care se ating una de alta [i m=rginesc din p=r\i fanta genital=.

Aceste labii con\in un \esut celular bogat ]n gr=sime.

Pielea labiilor genitale mari are multe glande sebacee [i sudoripare. }n perioada maturiz=rii sexuale acestea se acoper= ]n exterior cu p=r. }n zona inferioar= a labiilor genitale mari sunt situate glandele Bartholin, care, la excitarea sexual= [i ]n timpul contactului sexual, elimin= o secre\ie ce aminte[te mucusul. }ntre labiile genitale mari sunt situate labiile mici, sub form= de dou= pliuri sub\iri de piele de culoare roz, care m=rginesc vestibulul vaginului.

76

Pentru fete MICROMASTIE (gr. mikros - mic + mastos - s`n; sinonim - hipomastie), subdezvoltare a glandelor mamare la femei. Glanda mamar= feminin= bine dezvoltat= reprezint= o dovad= a dezvolt=rii sexuale armonioase ]n general.

ORGANE GENITALE FEMININE. De obicei aceste organe se ]mpart ]n externe (vulva) [i interne.

Din organele genitale externe fac parte pubisul, labiile genitale mari [i mici, clitorisul, vestibulul vaginului, glandele vestibulare mici (vezi glandele Bartholin); din cele interne - vaginul, uterul, trompele uterine [i ovarele.

Sec\iune sagital= a bazinului femeii: 1- rect; 2 - orificiu al colului uterin; 3 - tromp= uterin=; 4 - ovar; 5 uter; 6 - vezic= urinar=; 7 - simfiz= pubian=; 8 - vagin; 9 - uretr=; 10 - clitoris; 11 - labii genitale mici; 12 labii genitale mari; 13 - intrare ]n vagin; himen.

Organele genitale interne sunt organe ale sistemului reproductiv. Prin intermediul acestora se realizeaz= contactul sexual, ]n ele se dezvolt= ovulul, are loc 77

Pentru fete fecundarea, dezvoltarea ovulului fecundat (embrionului) [i a f=tului. }n timpul na[terii are loc expulzarea f=tului prin c=ile naturale de na[tere cu toate forma\iunile sale embrionale. Limita dintre organele genitale interne [i cele externe este himenul, iar dup= ]nceperea vie\ii sexuale - r=m=[i\ele acestuia. Organele genitale externe sunt bine alimentate cu s`nge. Acestea con\in un num=r mare de termina\ii nervoase [i sunt considerate organe ale senza\iilor sexuale [i reprezint= o zon= erogen= de o sensibilitate foarte ridicat=.

PUNCT G (sinonime - punct S, punct Graffenburg), punct din zona inferioar= a peretelui anterior al vaginului de o sensibilitate erotic= ridicat=.

Potrivit lui V. I. Zdravom]slov, sensibilitatea erotic= a acestei zone cedeaz= doar sensibilit=\ii clitorisului.

Multe femei consider= c= presarea acestui punct provoac= orgasmul. Membrana mucoas= a vaginului aproape c= nu are termina\ii nervoase sensibile, capabile s= reac\ioneze la excitarea de c=tre penis, ]n timpul coitusului. Acest fapt este demonstrat prin lipsa orgasmului la dilatarea vaginului ]n timpul na[terii. {i doar ]n treimea inferioar= a peretelui anterior al vaginului exist= a[a-numi\ii corpusculi Meisner - receptori tactili, care reac\ioneaz= la atingere. Punctul poate fi stimulat ]n orice pozi\ie ]n care penisul preseaz= ]n mod ritmic peretele anterior al vaginului.

RESTABILIRE A HIMENULUI (reflora\ie) (lat. re - din nou + flos, flons - floare, tinere\e, virginitate), opera\ie de restabilire a himenului rupt. Se realizeaz= foarte rar [i ]n foarte pu\ine centre. Oricum, aceasta este alegerea personal= a fiec=rei femei [i dreptul ei la orice schimb=ri ]n organism.

SINDROM HIPOMENSTRUAL (hipo...+ menstrua\ie), dereglare a func\iei menstruale, exprimat= 78

Pentru fete prin sc=derea menstrua\iei, ]nso\it= de scurgeri ne]nsemnate (hipomenoree) pe o perioad= foarte scurt=, de p`n= la 1-3 zile (oligomenoree) [i rare, la un interval de peste 35 de zile. Este mai des ]nt`lnit= ]n perioada maturiz=rii sexuale [i ]n perioada climacteric=, deseori este urmat= de amenoree.

SP+LARE PROFILACTIC+ a vaginului (ger. spritzen - a stropi), metod= de tratament profilactic, care const= ]n sp=larea vaginului cu o solu\ie medicamentoas= ]n scopul tratamentului, precum [i ]n scopul prevenirii sarcinii. Sp=larea profilactic= sistematic= necontrolat= poate duce la modificarea mediului vaginal [i reducerea rezisten\ei vaginului la ac\iunea patogen= a microbilor. Sp=l=turile profilactice ale vaginului sunt contraindicate ]n cazul afec\iunilor inflamatorii acute ale organelor genitale (metroendometrit= acut=, anexit=, pelvioperitonit=, parametrit= etc.), ]n timpul menstrua\iei [i al gravidit=\ii, ]n primele s=pt=m`ni dup= na[tere sau avort.

VAGIN, organ genital intern, care particip= ]n procesul de copula\ie, iar ]n procesul na[terii reprezint= o parte a canalului de na[tere. Este un tub muscular elastic, cu lungimea de 8-12 cm la maturi, a c=rui extremitate superioar= cuprinde colul uterin, iar cea inferioar= se deschide ]n fanta genital=.

Vaginul formeaz= ]n jurul colului uterin ad`ncituri, ]ncep`nd de la himen, determinate de bolta vaginal=.

Interiorul vaginului este acoperit de o membran= mucoas= cu multe cute, care ]i permit s= se ]ntind= ]n procesul na[terii.

VAGINISM (lat. vagina - vagin), contrac\ie spastic= a mu[chilor vestibulului vaginal [i a diafragmei pelviene, ]nso\it= de senza\ii dureroase, care ]mpiedic= introdu-cerea penisului sau a juc=riilor sexuale ]n 79

Pentru fete vagin, sau efectuarea examenului ginecologic. }n momentul contactului sexual acesta apare ca un reflex de ap=rare, legat de frica de durere la deflorare.

VAGINOZ+ BACTERIAN+ - afec\iune vaginal= comun= determinat= de ]nmul\irea excesiv= a bacteriilor saprofite ]n vagin. Lesbienele, ca [i femeile heterosexuale pot avea probleme de s=n=tate sexual= (boli inflamatorii, tumori, dezechilibru hormonal etc.), ele

sufer= [i de boli cu transmitere sexual=, de[i mult mai rar. }n plus, ]n r`ndul lesbienelor exist= o statistic= proprie ]n ceea ce prive[te anumite boli, care se deosebe[te de statistica femeilor cu orientare sexual= heterosexual=. Acest fapt este determinat de o serie de particularit=\i ale actului sexual ]ntre lesbiene, inclusiv: - contactul unei vulve cu alt= vulv=, 80

Pentru fete - contactele orogenitale, - contactele digital-vaginale, atingerea organelor genitale proprii, dup= ce au fost atinse organele genitale ale partenerei, - utilizarea comun= a juc=riilor sexuale, - transmiterea secre\iei vaginale prin lenjeria de pat ]n timpul somnului ]n acela[i pat, ]n special, dac= ambele partenere sunt goale, precum [i prin folosirea prosopului, a lenjeriei partenerei care poate avea o infec\ie. }n plus, trebuie de men\ionat faptul c= lesbienele, spre deosebire de cuplurile heterosexuale, acord= mai pu\in= aten\ie sexului protejat, iar ]n cazul contactelor sexuale ]nt`mpl=toare, sunt mai pu\in preocupate at`t de starea de s=n=tate a partenerei, c`t [i de propria stare de s=n=tate.

Una din cele mai r=sp`ndite condi\ii patologice la femei sunt vaginozele. Spre deosebire de vaginite afec\iuni ale vaginului, caracterizate printr-un proces inflamatoriu, vaginozele reprezint= dereglarea echilibrului normal dintre diferite grupe de microorganisme, prezente de obicei ]n vagin. }n termeni simpli - un tip de disbacterioz=. }n condi\ii normale, vaginul s=n=tos al femeii este populat de o serie ]ntreag= de bacterii necesare care contribuie la producerea substan\elor [i fermen\ilor ce protejeaz= membrana mucoas=, cur=\= vaginul ]mpreun= cu elimin=rile normale ale acestuia, men\in echilibrul acido-bazic. }n mod normal, vaginul este populat de un num=r destul de mare de diverse microorganisme. Printre acestea predomin= bacteriile lactoacide, numite lactobacterii. Num=rul altor microorganisme, multe dintre care fac parte din a[a-numita grup= a anaerobelor, este cu mult mai mic. }ns= [i lactobacteriile, [i anaerobele sunt componente ale microflorei normale. }n caz de vaginoz= bacterian=, are loc dereglarea raportului dintre lacto81

Pentru fete bacterii [i bacterii anaerobe ]n vagin: cantitatea de lactobacterii este sub norm=, ]n timp ce cantitatea de bacterii anaerobe cre[te brusc.

Lactobacterii > bacterii anaerobe - stare normal= a microflorei vaginului.

Lactobacterii < bacterii anaerobe - vaginoz= bacterian=.

Conform datelor oferite de diferi\i autori, vaginoza bacterian= (VB) este diagnosticat= la examinarea a 1264% din num=rul total de femei care se adreseaz= ginecologului cu diferite probleme. Astfel, vaginoza bacterian= este foarte des ]nt`lnit= ]n r`ndul lesbienelor (Berger B.J., Kolton S., Zenilman J.M., et al, Bacterial vaginosis in lesbians: a sexually transmitted disease, Clin. Infect. Dis., 21:1402, 1995), inclusiv al celor care nu au avut niciodat= contacte sexuale cu b=rba\i (Marazzo et al.). Aceasta poate fi de asemenea ]nt`lnit= [i la fetele virgine, care nu au ]n general via\= sexual=.

Frecven\a cazurilor de vaginoz= bacterian= ]n r`ndul lesbienelor variaz= ]ntre 18% [i 36% (Berger et al., 1995, Edwards and Thin, 1990); la 73% din lesbienele bolnave de VB boala este diagnosticat= de asemenea [i la partenerele acestora, ]n timp ce partenerele lesbienelor, care nu sufer= de VB, sufer= de aceast= maladie ]n propor\ie de 10%. Toate femeile examinate au afirmat c= practic= sexul oral [i/sau digital-vaginal (Marazzo et al., in press).

De ce este periculoas= vaginoza bacterian=?

VB prezint= un factor de risc, iar uneori constituie [i una din cauzele apari\iei patologiilor grave ale organelor genitale ale femeii, ale complica\iilor ]n timpul sarcinii [i na[terii (]ntreruperea sarcinii, infectarea intrauterin= a f=tului), precum [i ale patologiilor ginecologice (boli inflamatorii cronice ale anexelor uterului, inclusiv forme distructive, procese nodulare hiper82

Pentru fete plastice ale endometrului, mul\i factori ai sterilit=\ii).

Care sunt simptomele deregl=rii st=rii normale a microflorei vaginului?

1. Apari\ia unui miros str=in, neobi[nuit. }n mod normal, dac= se respect= normele generale de igien=, eli-min=rile feminine nu au miros. Nu ]ncerca\i niciodat= s= sc=pa\i de miros, utiliz`nd s=pun parfumat sau deodorante intime. Este mai bine s= v= adresa\i medicului [i s= face\i analize.

2. Modificarea cantit=\ii, culorii [i consisten\ei elimin=rilor. }n mod normal elimin=rile sunt ]n cantit=\i mici, transparente sau albicioase. Nu sunt spumoase sau nisipoase.

3. Apari\ia m`nc=rimii, irit=rii ]n zona vulvei [i a vaginului. Nu ]ncerca\i s= elimina\i aceste simptome prin â&#x20AC;&#x153;metode casniceâ&#x20AC;?, nu ve\i face dec`t s= camufla\i boala, transform`nd-o ]ntr-o form= cronic=, dup= care diagnosticarea [i tratamentul vor fi mult mai complicate. }n 50% din cazuri vaginoza bacterian= decurge ]n general f=r= simptome (Jane R. Schwebke, Asymptomatic bacterial vaginosis: response to therapy, Am. J. Obstet. Gynecol., 2000, vol. 183, 1434-9).

Ce factori contribuie la dereglarea microflorei vaginului?

1. Bolile cu transmitere sexual=. }n aceast= categorie intr= bolile venerice (sifilis, gonoree - v= ]n[ela\i dac= sunte\i de p=rere c= lesbienele nu se pot molipsi de aceste boli de la femei!), infec\iile bacteriale, micotice [i virale (herpes, hepatit=, HIV).

2. Schimbarea frecvent= a partenerilor sexuali. }n ge-neral orice schimbare a partenerului sexual reprezint= un oarecare factor de risc.

3. Utilizarea preparatelor medicamentoase care distrug microflora util= a vaginului, inclusiv pentru tratarea bolilor vaginale. Tot aici intr= utilizarea mijloacelor contraceptive locale, care con\in nonoxi83

Pentru fete nol-9 (supozitoare, unguente spermicide).

4. Nerespectarea principiilor de igien= personal=, utilizarea obiectelor de igien= [i a juc=riilor sexuale ]n comun.

5. Sp=l=tura vaginal= profilactic=. S-a demonstrat c= un vagin s=n=tos nu necesit= nici un fel de â&#x20AC;&#x153;sp=lareâ&#x20AC;?, ba dimpotriv=, sufer= de deregl=ri din cauza sp=l=rii microflorei utile. Deseori femeile recurg inde-

pendent la sp=l=turi vaginale profilactice, consider`nd c= mirosul nepl=cut al elimin=rilor vaginale este cauzat de igien= insuficient=, pe c`nd, anume sp=larea profilactic= cauzeaz= agravarea vaginozei bacteriene.

6. S-a demonstrat c= utilizarea tampoanelor ]n timpul menstrua\iei, de asemenea, duce la dereglarea st=rii normale a microflorei vaginale.

7. Lenjeria sintetic= str`mt= provoac= dermatita intertriginoas=, staza sangvin=.

84

Pentru fete Trebuie de men\ionat faptul c= starea general= a organismului, alimenta\ia corect= ac\ioneaz= [i ele asupra s=n=t=\ii organelor reproductive ale femeii.

VESTIBUL AL VAGINULUI, spa\iu ]n form= de fant= m=rginit= din p=r\i de labiile genitale mici, din fa\= - de clitoris, din spate - de comisura posterioar= a labiilor genitale. }n partea de sus vestibulul vaginal este acoperit de himen sau de r=m=[i\ele acestuia, suprafa\a sa fiind acoperit= de un epiteliu neted.

Este ]ntotdeauna umed datorit= secre\iei glandelor vestibulare mici, situate pe ]ntreaga suprafa\=, [i a glandelor vestibulare mari, situate ]n labiile genitale mari.

VIRILISM (lat. virilis - masculin, propriu b=rba\ilor, sinonim - masculinism), apari\ie la femei a caracteristicilor sexuale masculine. Femeia cap=t= o constitu\ie masculin=, musculatur= scheletic= pronun\at=, se modific= depunerea \esutului adipos pe coapse, se atrofiaz= glandele mamare, timbrul vocii coboar=, apare hirsutismul (tip masculin de cre[tere a p=rului la femei), se m=re[te clitorisul. Virilismul poate ap=rea la orice v`rst=, din fraged= copil=rie p`n= la ad`nci b=tr`ne\e, iar gradul de manifestare este diferit.

Este cauzat de producerea ]n exces a androgenilor ]n organism. }n majoritatea cazurilor apare ca urmare a ]mboln=virii glandelor endocrine (ovarelor, glandelor suprarenale).

VULVIT+, inflamare a vulvei. Este provocat= de diferi\i microbi, viru[i, protozoare, blastomicete, precum [i de agen\ii patogeni ai bolilor venerice (trihomonade, gonococi, chlamidii [.a). Vulvita primar= se ]nt`lne[te cel mai des la copii [i femei ]n v`rst=, 85

Pentru fete ]n leg=tur= cu particularit=\ile anatomofiziologice ale organismului ]n aceste perioade ale vie\ii. Vulvita secundar= se dezvolt= pe fundalul bolilor inflamatorii ale organelor genitale feminine (colpit=, endocervicit= [.a). Evolu\ia bolii este favorizat= de diabetul zaharat, dermatoze, hipovitaminoze, obezitate, hipofunc\ia ovarelor, boli inflamatorii ale canalelor urinare, influen\e mecanice (leziuni de grataj, escoria\ii, fisuri [.a), termice [i chimice, nerespectarea igienei organelor genitale [i a vie\ii sexuale.

Vulvita se manifest= prin prurit, senza\ii de usturime, durere ]n zona vulvei, care se intensific= ]n timpul mersului, a urin=rii [i a actului sexual [i prin elimin=ri sero-purulente. Se observ= ]nro[irea pielii [i a membranei mucoase a vulvei, inflamarea clitorisului [i a labiilor genitale mici. Uneori, ]n cazul vulvitelor, se formeaz= eroziuni extinse [i ulcere, care la cicatrizare pot deforma organele genitale externe [i ]ngreuna actul sexual. La apari\ia primelor semne ale bolii este necesar s= v= adresa\i medicului. }n cazul ]n care nu este tratat= la timp, boala poate trece ]ntr-o form= cronic=, care decurge cu recidive frecvente. }n perioada tratamentului este necesar= abstinen\a sexual=.

Profilaxia vulvitei const= ]n tratarea la timp a bolilor care contribuie la dezvoltarea acesteia, respectarea igienei personale.

IGIENA ORGANELOR GENITALE FEMININE Se recomand= sp=larea cu s=pun a organelor genitale [i schimbarea lenjeriei intime nu mai rar de o dat= la 24 de ore, ]n timpul menstrua\iei - de c`teva ori pe zi, recomandabil de fiecare dat= ]nainte de schimbarea absorbantelor. Sp=larea organelor genitale }NAINTE [i DUP+ fiecare contact sexual - este o necesitate absolut=. Apropo, pentru sp=larea acestei zone delicate au fost create produse igienice care nu con\in alcalii [i aromatizan\i. De obicei ]n denumirea 86

Pentru fete acestora se con\in cuvintele “Intim hygiene”. Nu se recomand= utilizarea deodorantelor pentru eliminarea mirosului vaginal, deoarece mirosul natural, s=n=tos este cel mai puternic excitant sexual, care dep=[e[te orice parfum. }ns=, dac= v= sim\i\i complexat= din cauza mirosului dvs. intim [i acest fapt v= ]mpiedic= s= v= relaxa\i ]n timp ce face\i sex, alege\i deodorante intime speciale f=r= alcool, pe baz= de uleiuri. }ns= fi\i prudente. Oricare dintre produse, chiar [i cele speciale, pot provoca reac\ii alergice. }n pofida opiniei r=sp`ndite, sp=l=turile vaginale profilactice sistematice (sp=larea cu ap= sau cu o alt= solu\ie slab= a membranei mucoase interne a vaginului) este inutil=. Datorit= microflorei sale specifice, ]n condi\ii normale mucoasa vaginului se autocur=\=, anume prin acele elimin=ri ne]nsemnate zilnice.

Sp=larea profilactic= poate deregla echilibrul natural.

A[a c=, f=r= indica\ia medicului, nu interveni\i unde nu trebuie. :) C`t prive[te lenjeria, f=r= ]ndoial=, cea din bumbac este preferabil= celei sintetice. Evident c= chilo\eii din dantel= de nailon ai partenerei stimuleaz= pasiunea ]n pat, dar a-i purta permanent, ]nseamn= a provoca eroziuni, dermatite intertriginoase [i bacterii ]n “condi\ii de ser=”. La ce bun toate acestea? }n perioadele reci ale anului trebuie s= purta\i ]mbr=c=minte c=lduroas=.

87

Pentru fete SEX PROTEJAT Informarea reprezint= cel mai eficient instrument pe care ]l putem utiliza pentru a proteja societatea de boli [i decese. Cunoa[tem deja la ce a dus neseriozitatea fa\= de aceast= problem= ]n r`ndul femeilor heterosexuale.

Vorbi\i cu o prieten= despre protec\ie!

Noi trebuie s= punem ]n discu\ie via\a noastr= sexual= deja din simplul motiv c= aceasta exist=. Trebuie

s= avem grij= unul de cel=lalt [i s= ne protej=m reciproc.

Cum virusul poate afecta o lesbian=?

Virusul HIV se transmite prin secre\ie vaginal=, s`nge, laptele mamei [i sperm=, c`nd acestea nimeresc pe mucoas= (cavitate bucal=, vagin, anus), pe pielea 88

Pentru fete nes=n=toas=, afectat= sau ]n ochi.

Care sunt factorii de risc?

- Folosirea ]n comun cu o persoan= infectat= a acelor, seringilor sau a juc=riilor sexuale (cea mai supus= riscului categorie de lesbiene).

- Sexul oral neprotejat cu o partener= infectat=, ]n special, ]n perioada de menstrua\ie a acesteia.

- Orice act sexual neprotejat, pentru bani sau droguri, cu un b=rbat sau cu o femeie.

- Orice act sexual neprotejat, cu un b=rbat sau cu o femeie, care duc o via\= sexual= dezordonat=.

- Orice act sexual neprotejat cu persoane afectate de hemofilie sau alte boli, ]n cazul c=rora sunt necesare dese transfuzii de s`nge si alte interven\ii.

Unui grad mai redus de risc sunt supu[i: - cuplurile monogame din punct de vedere sexual; - lesbienele ce nu au contacte sexuale cu b=rba\ii; - partenerele ce convin asupra m=surilor de protec\ie ]nainte de actul sexual, precum [i acele persoane ce folosesc protectoare pentru degete, prezervative [i unguente, ]n cazul unui act sexual spontan; - lesbienele care se masturbeaz=.

Ce este protec\ia ]n lesbosex?

Cunnilingus (sex oral, lingere a vaginului). }ntotdeauna folosi\i o barier= de latex, dintr-un prezervativ taiat dintr-o parte (rezult= o bucat= de latex de form= p=trat=). Aplica\i un lubrifiant cu con\inut de noncosinol-9 sau unguentul K - Y (unguentele se pot procura ]n sex-shopuri) pe clitorisul [i vaginul ei, apoi amplasa\i bucata de latex ]n locul unde a\i aplicat unguentul.

Nu utiliza\i bariera de latex de mai multe ori [i nu o ]ntoarce\i pe partea opus=. Utiliza\i-o doar o singur= dat=.

Sex cu degetele. Virusul HIV [i alte infec\ii nu pot nimeri ]n organism prin pielea s=n=toas=. Totusi!

Sexul poate deveni periculos dac= pe m`inile dvs. sunt prezente t=ieturi sau dac= a\i t=iat unghiile prea 89

Pentru fete scurt, c`t [i ]n cazul ]n care v-a\i f=cut recent manichiura. Dac= ]ns= ungiile dvs. sunt prea lungi, iar actul sexual decurge prea intens, pot rezulta traume, hemoragii sau zgaibe. Dac= prefera\i lesbosexul celui hetero, v= rug=m s= ave\i grij= de starea m`inilor voastre. Unghiile lungi nu au ]ntotdeauna un aspect pl=cut [i prezint= pericol. Folosi\i protectoare pentru degete sau manu[i din latex (ele se pot procura ]n orice farmacie sau magazin de m=rfuri de uz casnic), acoperindu-le pe din=untru [i pe dinafar= cu lubrifiant.

Schimba\i m=nu[ile dup= fiecare "aplicare".

Frecare vagin de vagin. }n diverse publica\ii sunt prezente diverse puncte de vedere referitoare la acest tip de sex. }n unele surse el este tratat ca fiind foarte riscant, ]n altele ca fiind cel mai sigur sex. Dar acesta devine indiscutabil periculos ]n cazul ]n care una din partenere este ]n perioada menstrua\iei sau are o infec\ie. Dac= sunte\i ]n pat cu o fat= pu\in cunoscut=, ]ncerca\i s= primi\i satisfac\ie de la alte tipuri de sex.

S=rut=ri. Virusul a fost depistat [i ]n saliv=. Dar acolo acesta se con\ine ]ntr-o concentra\ie foarte mica.

Totu[i prin cavitatea bucal= este posibil contactul cu s`ngele partenerei, deoarece limba dvs. poate atinge gingiile, s`nger`nde sau afectate de paradentoz=, iar acest contact trebuie evitat.

Juc=rii sexuale. Este foarte important ca juc=riile s= fie sp=late ]nainte de a fi folosite de o alt= partener=, precum [i trecerea de la penetrarea anal= la cea vaginal=. Printr-o cur=\are adecvat= a juc=riilor pute\i mic[ora posibilitatea transmiterii nu doar a virusului HIV, ci [i a bolilor venerice. Pe penisurile artificiale [i pe vibratoare prezervativele se ]mbrac= foarte comod. Imediat dup= "folosire", aceste prezervative pot fi u[or schimbate. Nu v= fie lene s= v= ridica\i o data ]n plus pentru a sp=la juc=ria. Aceasta este o modalitate at`t de u[oar= de a r=m]ne ]n siguran\=.

90

Pentru fete Contact oral-anal (rimming). Aplica\i lubrifiant [i proteja\i fiecare dat= anusul partenerei dvs. cu o pelicul= din latex. Acest lucru se recomanda pentru sexul oral. Lingerea anusului conduce frecvent la ingerarea de materii fecale, care con\in parazi\i [i bacterii.

Sportul acvatic (du[uri de aur). Acesta nu v= provoac= complica\ii, dac= urina [i masele fecale nu vor nimeri ]n gur=, ochi, vagin, anus sau pe por\iunile de piele afectate.

Ce putem face ]n siguran\= f=r= vreun risc de infectare: - Masturbare reciproc=.

- S=ruturi u[oare (f=r= ]ntroducerea limbii ]n gur=).

- }mbr=\i[=ri, str`ngeri, masaj.

- Dezbr=care reciproc=.

- Sc=ldatul ]n comun [i aflarea ]n acela[i pat.

- Sugerea s`nilor cu excep\ia perioadei de lacta\ie (s`nii, care nu produc lapte).

REGULI DE IGIENA PENTRU FEMEI Igien= [i sex Dac= face\i sex cu o femeie, t=ia\i-v= scurt unghiile [i totul va fi bine! }n caz contrar, suprafe\ele delicate lezate sunt ca ni[te por\i deschise pentru infec\ie.

Bacteriile se pot localiza sub unghii [i chiar dac= nu a\i lezat pe nimeni, infec\ia se poate transmite.

Dac= la cateva zile dup= actul sexual ave\i m`nc=rime, usturime ]n interiorul vaginului [i pe vulv=, apar secre\ii atipice, adresa\i-v= medicului.

Detalii vede\i ]n compartimentul "Sexul protejat". }nv=\a\i mijloacele de protec\ie pentru cazurile ]n care nu sunte\i deloc sigure c= partenera dvs. nu ar fi infectat= cu virusul HIV, hepatit=, nu ar avea infec\ii vaginale. Acestea sunt: banda de latex pentru sexul oral, m=nu[a de latex pentru sexul vaginal, pre91

Pentru fete zervativele pentru dildouri [i vibratoarele (]n cazul ]n care juc=riile sexuale sunt utilizate pentru ambele partenere, prezervativele trebuie schimbate de fiecare dat=). Evident c= atunci c`nd dori\i s= v= l=sa\i complet furate de pasiune, asemenea â&#x20AC;&#x153;]mbr=care [i dezbr=careâ&#x20AC;? v= poate obosi, ]ns= neglijen\a ]n acest caz v= poate costa ulterior mul\i ani plini de regrete.

Pentru c= pe l`ng= bolile aparente, o infec\ie str=in= poate avea efecte ]nt`rziate, la fel de nepl=cute pentru dvs.: infec\ii ale zonei superioare a organelor genitale feminine (uter, anexe uterine), care decurg lent [i care pot influen\a negativ, spre exemplu, o sarcin= ulterioar=, precum [i cauza cancer al colului uterin, rolul bacteriilor ]n apari\ia c=ruia este ast=zi din ce ]n ce mai des discutat de c=tre speciali[ti. }n cazul ]n care suferi\i de o anumit= infec\ie, trebuie neap=rat s= v= avertiza\i partenera despre metodele de protejare. Lesbienele, la fel ca [i femeile heterosexuale, pot transmite [i se pot infecta de boli cum ar fi gonoreea, sifilisul, trihomonaza, chlamidioza, candidoza, scabia [i multe altele, inclusiv HIV. De cele mai multe ori, ]n urma contactelor homosexuale ale femeilor, acestea se molipsesc de candidoz= (afec\iune micotic= a membranei mucoase a vulvei [i vaginului). }n cazul ]n care la c`teva zile dup= actul sexual acuza\i simptome nepl=cute ]n vagin, iar pe vulv= m`nc=rime, senza\ii de usturime, elimin=ri atipice, adresa\i-v= medicului. Nu se recomand= s= efectua\i sp=l=turi vaginale preventive ]nainte de a merge la medic, deoarece astfel se pot modifica rezultatele analizei de laborator a frotiului [i tabloul clinic.

92

S=n=tate pentru b=ie\i

Pentru b=ie\i ADENOM DE PROSTAT+ (gr. aden - gland= + ...oma; sinonime - hiperplazie nodular=, hiperplazie adenomatoas=). Reprezint= o tumoare benign=, dependent= hormonal, din epiteliul glandular, care se dezvolt= din rudimentele glandelor periuretrale localizate concentric ]n por\iunea prostatic= a canalului urinar la nivelul prostatei.

Este una dintre cele mai r=sp`ndite afec\iuni la b=rba\ii de v`rst= ]naintat=. Aceasta poate fi ]nt`lnit= [i la cei de 40-50 de ani. Este depistat= la aproximativ 50 % din b=rba\i, iar ]n 25% din aceste cazuri se manifest= clinic.

Adenomul de prostat=.

Reprezentarea schematic= a organelor din partea inferioar= a sistemului urinar al b=rba\ilor (sec\ionare longitudinal=): a - stare normal=, b - prezen\a adenomului de postat= (1 - vezica urinar=; 2 - por\iunea prostatic= a canalului urinar; 3 - prostata) Se deosebesc trei etape ]n manifestarea clinic= a bolii: 1. Urinare dificil= [i frecvent=, ]n special noaptea (nocturie). Jetul urinar slab, ejaculare prematur=; 2. }nr=ut=\irea urin=rii din cauza cre[terii adenomului, apari\ia urinei reziduale a c=rei cantitate se 94

Pentru b=ie\i m=re[te constant, senza\ia de golire incomplet= a vezicii urinare [i reten\ia cronic= de urinare, care poate s= nu aib= cauze evidente sau s= fie condi\ionat= chiar [i de o cantitate mic= de alcool sau de m`ncare picant=; 3. Paralizia vezicii urinare, care nu mai poate ]mpinge urina [i, ca urmare, aceasta iese involuntar, apari\ia semnelor de reducere a func\iilor rinichilor. }n calitate de m=suri preventive se recomand= excluderea alcoolului, a alimentelor picante, urinarea la timp, golirea regulat= a intestinelor. Se recomand= ca via\a sexual= s= fie men\inut= ]n ritm obi[nuit. Se poate aplica terapia medicamentoas=, care are un efect temporar.

ANDROGENI (andros - b=rbat... + gr. genes - care d= via\=), hormoni sexuali masculini (testosteron, androsteron etc.), produ[i ]n mare parte de testicule (la b=rba\i), de scoar\a suprarenalelor [i de stroma ovarian= (la femei). }n s`nge, androgenii sunt lega\i ]n mare parte cu proteinele din plasma sagvin=, ceea ce previne androgenizarea excesiv= (masculinizare) a femeilor [i protejeaz= hormonul de la deteriorare prematur= ]n ficat sau ]n alte organe.

BALANIT+ (gr. balanos - capul penisului + ita), inflamare a glandului penian. Nu se ]nt`lne[te ]n form= izolat=. De obicei, apare ]n combina\ie cu inflamarea mucoasei glandului penian (vezi Balanopostit=).

BALANOPOSTIT+ (balanita - inflamarea glandului penian [i postita - inflamarea mucoasei prepu\iale.

Aceste dou= boli sunt interconectate [i termenii respectivi se reunesc ]n unul singur â&#x20AC;&#x153;balanopostitaâ&#x20AC;?). Putem eviden\ia principala cauz= de apari\ie a balanopostitei - igiena deficitar=. }n acest caz sub prepu\ se acu95

Pentru b=ie\i muleaz= o substan\= specific=, numit= smegm=, care cauzeaz= inflama\iile. Uneori, balanopostita poate fi cauzat= [i de alte boli, cum ar fi uretrita, diabetul zaharat [i chiar existen\a unor reac\ii alergice.

Manifestarea: Primele simptome de apari\ie a balanopostitei sunt pruritul [i senza\ia de arsur= ]n regiunea organelor sexuale externe. Mai t`rziu poate ap=rea edemul [i ]nro[irea capului penisului ]nso\ite de senza\ii dureroase. }n cazurile mai grave pot ap=rea elimin=ri purulente cu miros nepl=cut.

Tratament. La primele simptome este suficient s= se acorde aten\ie igienei organelor sexuale externe.

Capul penisului trebuie s= fie sp=lat frecvent cu s=pun, uneori cu o solu\ie diluat= de ap= oxigenat= sau de permanganat de potasiu sau cu furacilin=. }n unele cazuri se recomand= un tratament antibacterial.

Profilaxie. Pentru prevenirea balanopostitei este suficient= respectarea cu stricte\e a regulilor de igien= a penisului, iar ]n caz de apari\ie a bolilor care genereaz= balanopostita, trebuie s= v= adresa\i la timp medicului.

CANDIDOZ+ A ORGANELOR UROGENITALE, este o boala micotic= infec\ioas= a mucoasei organelor genitale, cauzat= de ciupercile unicelulare levuriforme, gen Candida. Se transmite pe cale sexual=. }n majoritatea cazurilor, la b=rba\i este afectat capul penisului (balanita) [i mucoasa intern= a prepu\ului (postita). }n regiunea afectat= se observ= o hipermie (ro[ea\=) aprins=, edem, iar deasupra regiunilor inflamate se poate observa o depunere alb=-cenu[ie. Bolnavii sunt deranja\i de m`nc=rime, senza\ia de arsur=, iar apoi de durere ]n regiunea capului penisului. }n cazul afect=rii uretrei, din canalul urinar apar elimin=ri de culoare alb-g=lbuie, deseori ]n cantit=\i reduse. Uretrita candidozic= se poate agrava cu prostatita candidozic=, epididimita, cistita. Tratamentul este prescris doar de c=tre 97

Pentru b=ie\i medic [i este efectuat cu controlul examin=rii bacteriologice a secre\iilor. Profilaxia const= ]n mare parte ]n determinarea la timp a cauzelor bolii [i eliminarea acestora, respectarea strict= a igienei personale [i a igienei vie\ii sexuale, (vezi, de asemenea, Infec\ii sexual transmisibile).

CAVERNIT+ (lat. caverna - pe[ter=, cavitate +...ita), inflamare a corpilor caverno[i ai penisului.

Este o boal= rar=, care apare ]n mare parte din cauza leziunilor traumatice sau inflamatorii ale uretrei.

Cavernita acut= se caracterizeaz= prin apari\ia durerilor [i inflamarea penisului, cre[terea temperaturii corpului.

Deseori apar erec\ii dureroase neadecvate cu deformarea penisului [i imposibilitatea contactului sexual.

Uneori este prezent= [i re\inerea acut= a urin=rii.

EJACULARE (lat. ejaculatio - aruncare, erup\ie), eliminare a lichidului seminal din canalul uretral ]n timpul actului sexual sau ]n timpul altor forme alternative de excita\ie sexual= (masturbare, petting, polu\ie etc.). Ejacularea prezint= un act reflex complex, al c=rui centru se afl= ]n segmentul lombar al m=duvei spin=rii. Ejacularea [i orgasmul sunt, de obicei, cauzate de sporirea brusc= a excit=rii sexuale prin stimularea penisului ]n procesul mi[c=rilor ritmice de penetrare.

HEMOSPERMIE (gr. haima, haimatos - s`nge + sperm=), prezen\= de s`nge (eritrocite) ]n sperm=, care devine de culoare ro[ie sau â&#x20AC;&#x153;ruginieâ&#x20AC;?. }n majoritatea cazurilor s`ngele ajunge ]n sperm= din veziculele seminale sau din prostat= ]n timpul unor boli inflamatorii sau tumorale ale acestor organe. S`ngele mai poate ap=rea ]n sperm= [i din canalul urinar, canalul deferent sau din epididim, din cauza pietrelor din prostat=, ruperea unor vene varicoase mici, papiloame sau din alte cauze. Hemospermia nu reduce viabilitatea sper98

Pentru b=ie\i matozoizilor, dar denot= existen\a bolilor organelor sexuale, ceea ce face necesar= examinarea urologic= pentru determinarea sursei hemoragiei [i stabilirea unui tratament corespunz=tor.

OLEOGRANULOM AL PENISULUI (lat. oleum ulei vegetal + granulum - gr=unte + ...om), inflama\ie cro-nic= nespecific= a \esutului celular subcutanat [i a pielii penisului, care apare ]n locurile introducerii solu\iilor uleioase (vaselina, glicerina, camfor [.a.).

Introducerea solu\iilor uleioase sub pielea penisului este uneori practicat= ]n mod deliberat de unii b=rba\i, din cauza existen\ei unor concep\ii false privind posibilitatea de ]mbun=t=\ire a func\iei sexuale masculine prin m=rirea volumului penisului. Aceast= procedur= duce la deformarea penisului, la dereglarea circula\iei sangvine, ceea ce determin= apari\ia complica\iilor (elefantiazism, apari\ia unor ulcera\ii care nu se cicatrizeaz=, deformarea cicatrical= a penisului). Tratamentul const= ]n excizia chirurgical= a infiltra\ilor oleogranulomici, ceea ce permite prevenirea complica\iilor.

PENIS (sinonim - falus), organ sexual extern al b=rbatului, destinat pentru actul sexual, pentru transportarea ejaculatului (spermei), c`t [i pentru eliminarea urinei din vezica urinar=. P=r\ile componente sunt: r=d=cin= (baz=), corp (trunchi) [i glandul penisului.

Corpul este format din doi corpi caverno[i [i spongio[i ce con\in un num=r mare de ad`ncituri [i care sunt cu u[urin\= umplute cu s`nge. Corpii caverno[i sunt amplasa\i pe margine, cei spongio[i - ]n partea de jos, ]n [an\ul dintre cei caverno[i, ]mpreun= cu canalul urinar (uretra).

ORGANE SEXUALE MASCULINE. Din punct de vedere anatomic se ]mpart ]n interne - testicule, epididim, canale deferente, prostat=, glandele bulboure99

ORGANE SEXUALE MASCULINE 1 - vezic= urinar=; 2 - ureter; 3 - vezicul= seminal=; 4 - rect; 5 - prostat=; 6 - uretr=; 7 - canal deferent; 8 - epididim; 9 - scrot; 10 - testicul; 11 - glandul penisului; 12 - prepu\; 13 - \esut spongios erectil; 14 - mu[chi erectili; 15 - simfiz= pubian=

Pentru b=ie\i trale, veziculele seminale [i externe - penis [i scrot. }n regiunea organelor sexuale externe se afl= o concentra\ie de receptori, care percep excita\iile erogene.

Circumcizie, interven\ie chirurgical= care const= ]n ]ndep=rtarea prepu\ului. Nu este clar= semnifica\ia cultural-istoric= a acestei interven\ii. Se considera c= circumcizia este util= din punct de vedere igienic, deoarece previne infectarea penisului cu sperm= [i smegm=, iar ]n unele cazuri duce la prelungirea actului sexual. Se cunoa[te c= circumcizia era practicat= ]n scopuri rituale ]n Egiptul Antic acum 5 mii de ani de c=tre faraoni [i preo\i, ]n timp ce celorlalte categorii ale popula\iei aceasta le era interzis= categoric. Vechiul Testament atest= c= ritualul ]nl=tur=rii prepu\ului, ]mprumutat de la egipteni, era un motiv de m`ndrie pentru evreii antici [i p`n= ]n prezent acest ritual are aceea[i semnifica\ie religioas= pentru ei [i musulmani.

Este circumcizia necesar= din punct de vedere medical? }n scopuri medicale ]nl=turarea prepu\ului se efectueaz= ]n cazul fimozei (imposibilitatea decalot=rii v`rfului penisului). Statistica arat= c= nu exist= alte motive pentru circumcizie. Mult timp se considera c= circumcizia previne cancerul penisului sau cancerul colului uterin la femei, c`t [i multe alte probleme medicale. }ns= ]n \=rile ]n care circumcizia nu este practicat= cancerul penisului se ]nt`lne[te tot at`t de rar ca [i ]n \=rile ]n care majoritatea b=rba\ilor sunt supu[i acestei interven\ii. Natura a procedat ]n\elept dot`nd penisul b=rbatului cu prepu\. }n prepu\ul penisului se g=sesc multe termina\ii nervoase, care au un rol important pentru satisfac\ia sexual= a b=rba\ilor. Prepu\ul mai contribuie la men\inerea capacit=\ii de lubrifiere a capului penisului [i asigur= o alunecare suplimentar= a pielii de-a lungul penisului ]n timpul actului sexual sau al masturba\iei. Astfel, prepu\ul nu este chiar at`t de inutil, ba din contra, face actul sexual cu mult mai pl=cut pentru ambii parteneri.

101

Pentru b=ie\i OU AL SAMURAIULUI - metod= contraceptiv= masculin= utilizat= ]n Japonia antic=. }n fiecare zi timp de dou= luni b=rbatul ][i \inea testiculele c`teva minute ]n ap= fierbinte (aproximativ la 40 grade). }n stare normal=, tempe-ratura scrotului e de 35,8-36,1 grade. }n caz de supra]nc=lzire a testiculelor se deregleaz= func\ia de producere a spermatozoizilor.

Supra]nc=lzirea testiculelor se poate produce [i ]n cazul conducerii automobilului mai mult de 3-4 ore pe zi.

PERIOAD+ REFRACTAR+ (fr. refractaire - nereceptiv), perioad= de inexcitabilitate sexual= la b=rba\i, care are loc dup= ejaculare. Imediat dup= terminarea actului sexual care s-a ]ncheiat cu ejaculare [i orgasm, b=rba\ii intr= ]ntr-o faz= de inexcitabilitate sexual= absolut=. Excitarea nervoas= se reduce brusc [i nici un fel de stimulare erotic=, inclusiv m`ng`ierea organelor sexuale de c=tre partener, nu poate cauza o erec\ie repetat= la b=rba\i.

PRIAPISM (gr. priapismos - dup= numele zeului grec al fertilit=\ii Priap), erec\ie patologic= care are loc f=r= excita\ie sexual=. }ncepe brusc, de obicei ]n timpul somnului. Penisul devine ]ncordat la maxim, nu adopt= o pozi\ie perpendicular= ca ]n timpul erec\iei fiziologice, ci una arcuit= ]ndreptat= spre abdomen.

Starea este ]nso\it= de senza\ii dureroase la baza penisului [i perineu, care apar la c`teva ore dup= ]nceputul crizei, iar uneori se poate observa edemul penisului, ]n special al prepu\ului. Atrac\ia sexual= lipse[te ]n timpul priapismului. Unii bolnavi ]ncearc= s= g=seasc= u[urare ]n actul sexual, ]ns= acesta nu reduce erec\ia, se m=resc senza\iile dureroase [i actul nu se termin= cu ejaculare [i orgasm.

PROSTAT+, organ musculoglandular impar al sistemului sexual masculin. Produsul ei de secre\ie par102

Pentru b=ie\i ticip= la formarea spermei. Este situat= ]n regiunea anteroinferioar= a bazinului mic ]ntre vezica urinar= [i rect. }n timpul sexului anal, partenerul pasiv prime[te pl=cere deosebit= atunci c`nd se exercit= presiune asupra prostatei. Pentru a fi g=sit=, introduce\i degetul c`\iva centimetri. Prostata este localizat= de acea parte a intestinului care se afl= mai aproape de abdomenul partenerului. Dup= modul de excitare prostata poate fi asem=nat= cu clitorisul.

PROSTATOZ+, prostatit= neinfec\ioas= condi\ionat= de stagnarea [i descompunerea secre\iei prostatei ]n foliculele ei. Principala cauz= a apari\iei este insuficien\a hormonilor sexuali masculini. Factorii care predispun la ]mboln=vire sunt hipodinamia de lung= durat=, abstinen\a sexual=, stagnarea sangvin= ]n organele bazinului. Apari\ia prostatozei este caracteristic= b=rba\ilor de v`rst= medie [i ]naintat= cu ritm dereglat al vie\ii sexuale. Pe fundalul stagn=rii, ]n prostat= se dezvolt= procese distrofice ce duc la dereglarea func\iei organului. Aceste manifest=ri se aseam=n= cu prostatitele cronice infec\ioase slab pronun\ate: se observ= o stare de sl=biciune general=, sporirea nervozit=\ii, transpira\ii excesive, dereglarea somnului, durere ]nfundat= nesemnificativ= ]n regiunea perineului.

Libidoul se reduce ]ntr-o anumit= m=sur=, orgasmul devine â&#x20AC;&#x153;ne]nsemnatâ&#x20AC;?, erec\ia se mic[oreaz=, ejacularea devine mai accelerat=. Tratamentul const= ]n terapia de substitu\ie cu hormoni androgeni, ]mbun=t=\irea circula\iei sangvine a prostatei, eliminarea factorilor externi nefavorabili, normalizarea ritmului activit=\ii sexuale.

PROSTATIT+ (gr. prostates - care st=, care se afl= ]n fa\= + ...ita), inflamare a prostatei. Prostatita este cauzat= de bacterii, viru[i, micoplasme, chlamidii, trihomonade, ciu-perci. Deseori apare ]n combina\ie cu 103

Pentru b=ie\i uretrita, veziculita, iar la v`rsta ]naintat=, cu adenomul de prostat=. }n unele cazuri este posibil= dezvoltarea prostatitei cronice. Prostatita cro-nic= poate fi infec\ioas= sau neinfec\ioas= (vezi Prostatoz=).

Tratamentul prostatitei const= ]n determinarea microflorei [i aplicarea unei terapii antibacteriale corespunz=toare, stimularea imunit=\ii, proceduri fizioterapeutice etc. Elementele obligatorii ale tratamentului includ un regim prelungit de mi[c=ri, renun\area la alcool [i fumat, normalizarea func\iei intestinelor.

PROSTATOREE (gr. prostates - care st=, care se afl= ]n fa\= + rhoia - curgere, scurgere), simptom de ]mboln=vire a prostatei, care se manifest= prin eliminarea unei secre\ii f=r= act sexual sau ejaculare.

Este ]n special caracteristic atoniei prostatice [i masturb=rii timp ]ndelungat.

PROTEZARE A PENISULUI, protezare chirurgical= a acestui organ. Protezele sunt folosite atunci c`nd alte metode de tratament sunt ineficiente [i nu pot restabili func\ia de erec\ie a pacientului. Protezarea chirurgical= se efectueaz= ]n cazul traumelor penisului sau lez=rii c=ilor nervoase, care asigur= erec\ia, ]n cazul deregl=rii vasculariza\iei penisului, dup= tratamentul chirurgical radical al tumorilor organelor din bazin etc.

Metoda const= ]n implantarea chirurgical= direct ]n penis a protezelor de sprijin de diferite modele.

VARICOCEL (lat. vanx, varicis - dilatarea venelor, umflare varicoas= + gr. kele - umflare, umfl=tur=, sinonim - dilatarea varicoas= a venelor spermatice).

Dilatarea venelor spermatice poate fi ]nso\it= de dureri [i senza\ie de greutate ]n regiunea testiculului ]n timpul solicit=rii fizice sau al excit=rii sexuale. Este condi\ionat= de cre[terea presiunii ]n vena renal=, de exemplu, la ]ngustarea acesteia, ceea ce determin= un flux sangvin invers ]n vena spermatic= [i dezvoltarea 105

Pentru b=ie\i dilat=rii varicoase a venelor cordonului spermatic.

Afec\iunea apare frecvent ]n timpul maturiz=rii sexuale, c`nd fluxul sangvin spre organele sexuale este foarte intens; la v`rste mai ]naintate, este caracteristic= pentru 8-20% dintre b=rba\i. Factorii ce predispun spre apari\ia varicocelului sunt excitarea sexual= ]ndelungat=, ridicarea greut=\ilor etc. Evolu\ia bolii poate duce la atrofierea testiculelor. Diferite deregl=ri de spermatogenez= sunt frecvente ]n timpul varicocelului.

SEX PROTEJAT Imagineaz=-\i c= un act sexual f=r= prezervativ e ca [i cum l-ai practica cu to\i partenerii partenerului t=u, ocup`nd locul destinat \ie ]ntr-un [ir infinit. Folosi\i prezervativul. F=r= excep\ii. }ntotdeauna.

“Sex protejat” ]nseamn= control asupra situa\iei [i, ]n acela[i timp, savurarea pl=cerii momentului. “Sex protejat” ]nseamn= [i a spune “STOP”, atunci c`nd nu dore[ti s= ri[ti. Re\ine: alcoolul [i drogurile te pot face s= ]\i asumi riscuri pe care nu \i le-ai fi asumat ]n mod normal.

De ce este recomandat sexul protejat?

Nu se pot recunoa[te la prima vedere persoanele infectate cu SIDA. Mul\i b=rba\i infecta\i cu virusul HIV arat= [i se simt foarte s=n=to[i. Nu exist= o metod= care ar permite determinarea semnelor virusului HIV la partenerii t=i sexuali. Sfatul nostru este s= fii exigent ]n alegerea acestora. Dar totu[i solu\ia este simpl=: De fiecare dat= c`nd faci sex, f=-o protejat.

Sexul protejat te va ap=ra pe tine [i pe partenerul t=u [i nu conteaz=, dac= unul dintre voi este infectat cu virusul HIV. Ceva timp ]n urm=, c`nd problema nu era ]ndeajuns studiat=, unica salvare era considerat= abstinen\a. Practic, tot ce trebuie s= re\ii acum 106

Pentru b=ie\i este c=, HIV poate fi transmis ]n excluzivitate prin s`nge [i sperm=. Din fericire, acest virus nu se transmite prin pielea s=n=toas=, f=r= de leziuni.

E[ti, probabil, interesat dac= virusul HIV se transmite prin saliv=, transpira\ie, lacrimi [i urin=? Da, HIV se con\ine ]n acestea, dar ]ntr-o cantitate ne]nsemnat=, care nu prezint= pericol de infectare. Aceast= probabilitate este de ordin pur teoretic. Multiplele cercet=ri au demonstrat, c= nici un om ]nc= nu a fost infectat prin s=rut, chiar [i unul ad`nc. Important e s= re\ii c= virusul HIV se transmite atunci, c`nd s`ngele sau sperma ajung dintr-un corp ]n altul. De aici [i regula principal=: Nu permite niciod= p=trunderea s=ngelui sau a spermei str=ine ]n corpul t=u!

Virusul HIV nu se transmite prin contact habitual.

Lucrul sau convie\uirea cu persoane infectate nu reprezint= un pericol. Nu este periculoas= [i frecventarea locurilor publice, c=l=toria ]n transport, sc=ldatul ]n bazin, utilizarea veselei comune, str`ngerea de m`n=, atingerile, ]mbr=\i[=rile. Virusul nu se transmite pe calea aerului (tuse, str=nut) [i nici prin ]n\ep=turi de insecte. · Ce ]nseamn= sex protejat?

Este o decizie con[tient= de a avea un contact sexual care reduce la minim riscul infect=rii cu HIV [i alte boli transmisibile sexual. Regulile sexului protejat sunt simple [i accesibile. Ele nu limiteaz= pl=cerea de comunicare cu partenerul, poate chiar contribuie la g=sirea unor noi aspecte ale jocului sexual, c`nd nu exist= frica unei posibile infect=ri. · Sex anal Acest contact sexual implic= riscul de infectare cu virusul HIV, at`t pentru partenerul “activ”, c`t [i pentru cel “pasiv”. Aceasta se explic= prin faptul c= virusul p=trunde cu u[urin\= ]n organism prin \esuturile 107

Pentru b=ie\i u[or lezabile [i fine ale rectului [i penisului. }n timpul sexului anal riscul de infectare cu HIV se reduce semnificativ atunci, c`nd se utilizeaz= corect un prezervativ de calitate [i suficient lubrifiant pe baz= de ap=.

Ambalajul prezervativului trebuie s= fie deschis cu grij= (nu cu din\ii), verifica\i ]n prealabil termenul de valabilitate. }mbr=ca\i prezervativul doar pe penisul excitat [i pe toat= lungimea acestuia, preventiv strivind rezervorul prezervativului cu buricele degetelor pentru a elimina aerul din el [i a l=sa loc pentru sperm=.

Aplica\i o cantitate suficient= de lubrifiant pe baz= de ap= pe prezervativul deja ]mbr=cat. Acest lucru va pre]nt`mpina ruperea prezervativului, iar contactul va fi mult mai pl=cut. Speciali[tii recomand= aplicarea a 1-2 pic=turi de lubrifiant ]n interiorul prezervativului.

Este important= folosirea lubrifian\ilor pe baz= de ap=: “KY”, “Aquagel”, “Bodywise” sau “DzDs”, care se aplic= pe prezervativ [i rect. NU utiliza\i lubrifian\i pe baz= de ulei sau creme hidratante (“Vaselin=”, “Crem= pentru copii”, “NIVEA”), ]ntruc`t uleiul deterioreaz= latexul din care este fabricat pezervativul.

Prezervativele trainice deseori se rup din acest motiv.

Dup= ejaculare \ine\i prezervativul la baza penisului, pentru a preveni v=rsarea spermei. “Ie[i\i” atent.

Lega\i prezervativul cu un nod, ]nveli\i-l ]ntr-un [erve\el [i arunca\i-l la co[ (nu ]n closet!).

Dac= practica\i sexul cu parteneri multipli, de fiecare dat= schimba\i prezervativul ]nainte de a ]ncepe actul cu urm=torul partener. Utilizarea unui singur prezervativ pune partenerii t=i ]n pericol de a fi infecta\i.

Prezervativul ofer= protec\ie sigur= doar atunci c`nd este utilizat cu regularitate. Dac= nu v= place prezervativul, mai bine evita\i contactele anale. · Sex oral Nimeni nu poate fi ferm convins c= virusul care se 109

Pentru b=ie\i con\ine ]n sperm= sau ]n secre\ia prostatitei (lichid care se elimin= la excitare intens= [i ]nainte de ejaculare) nu poate p=trunde ]n organism prin \esuturile cavit=\ii bucale [i ale g`tului.

Dup= examinarea comportamentului sexual a mii de b=rba\i gay timp de c`\iva ani, s-a ajuns la concluzia c= sexul oral nu reprezint= un contact sexual riscant.

De[i, exist= riscul teoretic, cel practic este nesemnificativ. Riscul ]ns= cre[te atunci c`nd exist= leziuni ]n gur= sau ]n g`t.

Tu alegi dac= vrei s= utilizezi un prezervativ ]n timpul unui contact oral, dar noi ]\i recomand=m s= evita\i p=trunderii spermei ]n cavitatea bucal=. }n prezent se produc o larg= varietate de prezervative aromatizate sau colorate pentru sexul oral. De ce nu le-ai utiliza? Re\ine: dac= dup= sexul oral treci la cel anal, trebuie neap=rat s= schimba\i prezervativul cu unul “Extra/Ultra Strong”, pentru c= cele aromatizate nu sunt deloc potrivite pentru sexul anal. De asemenea, atrage\i aten\ia la faptul c= “French kissing”/”wet kissing” s=ruturile cu introducerea limbii ]n gura partenerului [i cu schimb de saliv= atrag dup= sine riscul de transmitere a bolilor venerice [i a hepatitei A. Chiar dac= partenerul nu este infectat cu HIV, el poate avea hepatita B, care se transmite la fel, [i care este cu pu\in mai inofensiv dec`t SIDA ]n ceea ce prive[te sc=derea calit=\ii [i duratei vie\ii. · Rimming Lingerea anusului este inofensiv= doar ]n cazul ]n care nu exist= leziuni s`nger`nde ]n interiorul sau ]n jurul lui. Totu[i, ]n timpul rimmingului po\i contracta alte infec\ii (hepatita A [i B, salmoneloz= [i unii parazi\i intestinali).

Dac= vrei s=-i produci lui [i \ie pl=cere ]n acest mod, este mai sigur dac= utilizezi [erve\ele din latex “Dental dam”, un prezervativ t=iat longitudinal sau pelicul= alimentar=.

110

Pentru b=ie\i ¡ Utilizarea lamei (cutting), briciului (shaving), acelor (sharing) [i juc=riilor S&M Orice obiect care poate t=ia pielea serve[te ca mijloc de infectare cu HIV, transfer`nd s`ngele de la un om la altul. Dac= vre\i s= rade\i orice parte a corpului dvs. sau a partenerului, ]ntotdeauna folosi\i lame de ras noi [i ascu\ite. Niciodat= nu folosi\i acela[i brici ]n comun cu alte persoane. Sperma nu trebuie s= nimereasc= pe por\iunile proasp=t rase, deoarece foarte frecvent t=ieturile [i alte leziuni ale pieii nu sunt vizibile. Niciodat= nu utiliza\i ]n comun cu alte percoane instrumente care pot t=ia pielea [i anume: ace [i alte instrumente pentru injec\ii: lame [i brice de unic= folosin\=; ace pentru tatuaje sau cerneal=; instrumente de t=iat; juc=rii sexuale, piele, metale, lan\uri care con\in urme de s`nge. }n practicile sado-masochiste trebuie s= stabili\i clar li-mitele privind sexul protejat. Ce accepta\i s= face\i [i cu ce nu sunte\i de acord. Discuta\i totul ]n prealabil [i [tiind c= pute\i avea ]ncredere ]n partener, v= ve\i sim\i mult mai relaxa\i. Ceea ce ]nseamn= c= ve\i savura mai mult= pl=cere ]n urma sexului. }n orice caz fi\i precau\i, nu juca\i rolul pasiv cu un necunoscut.

Jocurile care implic= utilizarea uleiului [i a cerii sunt foarte pl=cute [i destul de sigure, dar \ine\i aceste substan\e departe de prezervativ. }n acest context, re\ine\i c= dac= a\i utilizat lubrifiant uleios, mai bine nu trece\i la sex anal - uleiul va deteriora prezervativul. ¡ Fisting Este inofensiv cu condi\ia c= se utilizeaz= o m=nu[= trainic= de cauciuc [i suficient lubrifiant, deoarece HIV poate fi transmis prin cr=p=turile [i t=ieturile de pe piele. Nu folosi\i acelea[i m=nu[i cu mai mul\i parteneri sau de mai multe ori. Dup= utilizare arunca\i111

Pentru b=ie\i le. Dac= a\i utilizat lubrifiant pe baz= de ulei, nu trece\i la sexul anal. ¡ Urina [i fecalele Prin acest mod HIV se transmite doar teoretic.

Urinarea pe pielea care nu con\ine leziuni este inofensiv=. La p=trunderea urinei sau a fecalelor ]n gur= sau anus ri[ti mai mult s= fii infectat cu alte boli, cum ar fi de exemplu, hepatita. ¡ Altele Lista de mai jos poate fi completat=. Cu pu\in= imagina\ie fiecare poate g=si PL+CERI INOFENSIVE pe propriul gust...: a suge, a s=ruta, a linge, a atinge, a m`ng`ia, a mu[ca [i a freca corpurile unul de altul; masturbare reciproc=; froteurism - frecare a corpului de corpul partenerului; masaj sau joc cu elemente de lupt=; sc=ldat ]n doi; schimbare a hainelor, jocuri de rol; utilizare a juc=riilor sexuale individuale. }n timpul acestor ocupa\ii re\ine\i c= pielea nu trebuie s= fie lezat= ¡ Partener permanent?

Sexul protejat este uneori mai greu de practicat constant [i regulat atunci c`nd ai un partener permanent, dar... dragostea [i ata[amentul nu reprezint= un vaccin ]mpotriva virusului [i a bolilor!

Discuta\i mai des despre sexul protejat, pentru ca acesta s= devin= o parte component= a vie\ii voastre cotidiene. Fidelitatea este un lucru extraordinar, dar dac= practici sexul protejat cu partenerul t=u, atunci ]\i va fi mult mai u[or s= ai rela\ii sexuale mai pu\in riscante cu parteneri ocazionali.

113

Pentru b=ie\i IGIENA ORGANELOR SEXUALE MASCULINE Igiena penisului Pentru a evita c=derea pic=turilor de urin= pe lengerie, imediat dup= urinare str`nge\i penisul la baz=. Aceasta contribuie la eliminarea restului de urin=. La ]nceput face\i acest lucru cu aten\ie, p`n= ve\i determina for\a de str`ngere necesar=. Nu ajut= tuturor b=rba\ilor, dar merit= de ]ncercat.

Dup= golirea vezicii urinare, penisul se [terge p`n= devine uscat. De obicei, ultimele pic=turi de urin= se ]mbib= ]n lenjerie, de aceea utiliza\i ]n acest scop h`rtie igienic= sau un [erve\el de h`rtie. Urina proasp=t= este neutr=, dar dup= o scurt= perioad= de timp ]n condi\iile calde ale perineului se dezvolt= bacterii. De aceea, schimba\i lenjeria intim= ]n fiecare zi, iar ]n cazul p=trunderii pic=turilor de urin= pe lenjerie, face\i acest lucru mai des. Bacteriile condi\ioneaz= apari\ia mirosului nepl=cut. Dac= vei avea o zi grea sau un drum lung [i [tii c= nu vei avea posibilitatea de a face du[, ia-\i cu tine lenjerie intim= de schimb.

Cump=r= doar lenjerie din \es=tur= sub\ire, care ]mbib= bine umezeala. Acest tip de lenjerie faciliteaz= circula\ia aerului [i regleaz= temperatura ]n regiunea perineului. |es=turile de bumbac sau cu amestec de bumbac se spal= u[or [i se usuc= repede. Nu se recomand= as= folosi\i lenjerie din \es=turi sintetice.

Aceasta str`nge corpul [i ]ngreuneaz= schimbul de c=ldur=, ceea ce poate duce la apari\ia erup\iilor. }n acest caz, se recomand= a fi tratate cu spirt; talcul ]mbib= umezeala, ]ns= poate astupa porii [i mai tare.

Pe durata zilei pe penis se acumuleaz= smegm= [i resturi de urin=. Dac= acestea nu vor fi ]ndep=rtate, atunci se vor forma depuneri lipicioase pe suprafa\a pielii. Depunerile ating grosimea maximal= pe capul penisului. Elimin=rile nimeresc sub cuta prepu\ului [i r=m`n acolo. Dac= prepu\ul nu acoper= ]n ]ntregime 115

Pentru b=ie\i capul penisului, smegma se acumuleaz= ]n cutele fr`ului prepu\ial [i ]n [an\ul coroanei capului penisului. }n timpul sp=l=rii penisului trebuie ]n primul r`nd s= fie ]nl=turat acest strat gros de smegm=, utiliz`nd din abunden\= ap= [i s=pun. Apa f=r= s=pun se scurge pe eli-min=rile sebacee, dar nu le spal=.

Sp=larea penisului · Sp=la\i m`inile foarte bine. · Folosi\i ap= cald= [i s=pun care formeaz= spum= abundent=. · Apa trebuie s= fie cald=, pentru a putea ]nl=tura eli-min=rile sebacee. · Folosi\i mult s=pun, pentru a ]nmuia [i a descompune elimin=rile sebacee. · Nu folosi\i s=pun aromatizat. Acesta poate cauza inflamarea pielii. · La ]nceput sp=la\i penisul [i regiunea inghinal=. · Trage\i prepu\ul [i sp=la\i capul penisului. · Sp=la\i bine coroana [i fr`ul capului. · Sp=la\i bine toat= regiunea organelor genitale cu o cantitate mare de ap= r=coroas=.

Igiena testiculelor Temperatura prea ]nalt= deregleaz= producerea spermatozoizilor. Temperatura testiculelor trebuie s= fie cu 4 grade mai redus= dec`t temperatura corpului. De aceea, evita\i orice lucru care direct sau indirect conduce la m=rirea temperaturii ]n regiunea inghinala [i a perineului. O singur= introducere a testiculelor ]n ap= fierbinte poate deregla abilitatea de fertilizare pentru urm=toarele 6 luni. Acela[i rezultat este cauzat de b=ile fierbin\i ]ndelungate. Unii speciali[ti recomand= cl=tirea zilnic= a scrotului cu ap= rece.

B=rba\ii care din cauza serviciului duc un mod de via\= sedentar, trebuie uneori s= se ridice [i s= mearg=, pentru ca testiculele s= se ]ndep=rteze de corpul fierbinte. C`nd e cald, se recomand= folosirea unor a[ternuturi care permit circula\ia aerului pe bancheta 116

Pentru b=ie\i automobilului, pentru a evita supra]nc=lzirea [i transpira\ia ]n regiunea inghinal= [i a perineului.

Str=dui\i-v= s= purta\i chilo\i largi de bumbac, care se mai numesc [i boxeri. Evita\i orice ]mbr=c=minte str`mt=: chilo\i elastici, blugi [i al\i pantaloni mula\i. }n condi\ii casnice [i oriunde e posibil, purta\i haine largi.

Recomand oamenilor supraponderali s= sl=beasc=.

Excesul de gr=sime de pe fese, regiunea interioar= a [oldurilor [i partea inferioar= a abdomenului, ridic= nu doar temperatura ]n regiunea inghinal=, dar [i temperatura corpului ]n ]ntregime.

Cu regularitate, ]n fiecare lun=, examina\i [i pip=i\i ambele testicule. Atrage\i aten\ie la orice schimbare a scrotului. Trebuie s= pute\i face deosebire dintre partea frontal= [i cea dorsal= a testiculului. Orice burelet solid [i dureros de m=rimea unui bob de maz=re, orice ]ngro[are ]n regiunea scrotului trebuie s= fie un motiv de adresare la medic.

Igiena perineului Dup= defecare se cur=\= regiunea anusului [i a perineului doar cu h`rtie igienic= moale (h`rtia aspr= poate leza \esutul sub\ire al anusului) din partea din fa\= spre spate, p`n= la cur=\area complet= a resturilor de fecale, pentru evitarea contactului dintre particulele de fecale [i bacteriile intestinale [i organele sexuale.

Ar fi mai bine dac= utilizarea h`rtiei se va ]nlocui prin sp=larea cu ap= curg=toare. }n prezent, a devenit accesibil= metoda igienic= de ]ngrijire a perineului cu ajutorul bideului.

Igiena [i sexul Este necesar de a face un du[ comun [i de a sp=la bine penisul, perineul [i anusul p`n= [i dup= contactul sexual. }ncerca\i s= nu face\i sex dac= nu demult a\i fost la toalet=, sau din contra, sim\i\i c= intestinul gros este plin. Nu se recomand= clisme ]nainte de sex.

117

Pentru b=ie\i Utilizarea excesiv= a clismelor poate deregla func\ionarea normal= a intestinului. Clismele pot provoca presiune adi\ional= asupra inimii, de aceea, ]n caz de boli cardiace este mai bine de a le evita. }n timpul clismelor folosi\i doar ap= fiart= [i cald=. Alte lichide sau amestecuri pe baz= de ierburi, c`t [i apa ce con\ine diferite solu\ii chimice, pot cauza reac\ii alergice [i duce la iritarea mucoasei intestinale.

118

Surse bibliografice

http://s-terms.info/index.php - dic\ionar de termeni de sexualitate http://sexology.hut.ru/ - dic\ionar ilustrativ enciclopedic de termeni [i no\iuni de sexualitate http://ruWiki.com - enciclopedie ruseasc= http://GAYcity.ee - gay-lesbi site (Estonia) http://Gay.ru - gay-lesbi site (Rusia) http://onaon.ru - portal informa\ional http://webgirl.ru - lesbi site (Rusia)

119

Pentru noti\e

120