Issuu

9.00 lei

Anul XXI • Nr. 324 • septembrie 2026

Sincopa pediatrică și semnificația ei Infecția cu Clostridioides difficile Medicina oftalmologică din vest comparativ cu cea autohtonă Evoluția diagnosticării melanomului cutanat Ce urmează după ce scăpați de ochelari? Menținerea mobilității și tonusului muscular în perioada concediilor

Editorial

Succesul unei operații de cataractă Gestionarea așteptărilor pacientului începe cu consultația pentru evaluarea pre-operatorie și este o parte esențială a succesului unei intervenții de cataractă. Este momentul în care se stabilește o relație bazată pe încredere între chirurg și pacient. Din acest motiv, comunicarea cu pacientul înainte și după operație trebuie să fie eficientă, într-un limbaj clar, ușor de înțeles. Pacientul trebuie să înteleagă că operația de cataractă are, în majoritatea cazurilor, rezultate foarte bune și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vederii, însă rezultatul final depinde de mai mulți factori. Starea generală a ochiului, prezența altor afecțiuni oculare, particularitățile anatomice sau chiar modul în care ochiul se vindecă pot influența rezultatul vizual. Să nu uităm niciodată și complicațiile care pot afecta și un act chirurgical perfect. Încerc ca toate informațiile medicale legate de etapele operației și decizia pe care trebuie să o ia pacientul atunci când alege cristalinul artificial care, în final, este doar o proteză (ce are avantaje, dar și dezavantaje) să fie cât mai clare și întelese în totalitate. De asemenea, mă asigur că pacientul înțelege diferența dintre îmbunătățirea vederii și obținerea unei vederi perfecte, care nu este întotdeauna posibilă. Cred că un pacient corect informat este un pacient mai încrezător și mai pregătit pentru recuperare.

Cuprins Ce urmează după ce scăpați de ochelari?

„Medicina oftalmologică din vest comparativ cu cea autohtonă”

UNIC în terapia vizuală: REVITAL VISION* Învățăm creierul să vadă mai bine

Evoluția diagnosticării melanomului cutanat: de la dermatoscopia statică la monitorizarea digitală

Menținerea mobilității și tonusului muscular în perioada concediilor: recomandări practice 10 Mini Somnologia respiratorie

„Terapia hormonală reprezintă un pilon central al tratamentului“

De la NIPT la secvențiere: ghidul testelor genetice în sarcină

Sincopa pediatrică și semnificația ei

Infecția cu Clostridioides difficile - mereu în actualitate

Prof. Univ. Dr. Călin Petru Tătaru, Președintele Societății Române de Cataractă şi Chirurgie Refractivă

Abonament la revista Săptămâna Medicală

Vă rugăm să trimiteți solicitarea dumneavoastră pe adresa: redactie@finwatch.ro sau la tel/fax 021 321 6123. Vă mulțumim!

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Coordonator medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie Editor: Fin Watch, Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti,* Electromagnetica Business Park, Corp 1, et. 1, cam. 04, Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro Tiraj: 15.000 ex.• ISSN 2067-0508

Oftalmologie

Ce urmează după ce scăpați de ochelari? Oamenii care vin la Ama Optimex și se gândesc să scape de ochelari întreabă aproape întotdeauna despre operație, dacă doare, cât durează, ce urmează după, ce presupune recuperarea și ce trebuie să facă, pentru a se pregăti din timp. Cei mai mulți sunt surprinși să afle că perioada de recuperare după o intervenție de reducere a dioptriilor cu laser este scurtă și presupune câteva restricții, igienă sporită și un tratament cu picături. Conf. Dr. Mircea Filip Medic primar specialist oftalmolog Doctor în Științe Medicale Clinica de oftalmologie Ama Optimex www.amaoptimex.ro

e înțeleg mirarea, pentru că îmi amintesc și acum bucuria pe care am simțit-o, cu peste 20 de ani în urmă, când am început să fac intervenții cu laser pentru reducerea dioptriilor și am înțeles că pot ajuta un om să vadă fără ochelari printr-o intervenție care durează câteva minute, nu doare și după care pacientul pleacă acasă în aceeași zi. Pentru cineva care nu are probleme cu vederea, poate că nu pare ceva important, dar gândiți-vă că o persoană cu miopie -1 vede bine până la 1 m, iar la persoana cu miopie -10 vederea scade proporțional, fiind dependentă de ochelari și lentile de contact. Și m-am bucurat mult de-a lungul anilor văzând cum a evoluat tehnologia în domeniul chirurgiei refractive, cum tehnicile au devenit din ce în ce mai blânde pentru ochi, mai puțin invazive și cu o recuperare rapidă în majoritatea cazurilor. Astăzi lucrăm la Ama Optimex cu patru tehnici laser pentru reducerea dioptriilor: SMILE, FemtoLASIK și PRK pentru miopie, hipermetropie și astigmatism și PRESBYOND pentru prezbiopie. SMILE este a treia generație a chirurgiei refractive și este tehnica pe care am introdus-o în premieră

în România, la Ama Optimex, în 2014. Până în prezent s-au efectuat în clinică peste 8.000 de intervenții SMILE, iar recuperarea îi surprinde plăcut pe pacienți, cei mai mulți încep să vadă fără ochelari imediat după operație (puțin în ceață, dar văd), iar vederea se îmbunătățește pe măsură ce trec minutele și orele. În cele mai multe cazuri, activitățile obișnuite se reiau în 48 până la 72 de ore și pacientul poate merge chiar la mare sau la munte. FemtoLASIK este a doua generație a chirurgiei refractive. La această tehnică se creează un flap (capac) cornean, pe care îl repoziționăm la finalul intervenției, după ce laserul a remodelat corneea. Vederea se îmbunătățește repede, astfel încât munca de birou și condusul se reiau în câteva zile. Pentru că flapul are nevoie de timp pentru a se vindeca, pacienții nu trebuie să se frece la ochi în primele săptămâni, oricât de mare ar fi tentația. PRK este prima generație de chirurgie refractivă cu laser, cea cu care am început și noi la Ama Optimex, în 2005. Astăzi o folosim doar în anumite cazuri. Deoarece laserul acționează la suprafața corneei, perioada de recuperare presupune un anumit disconfort. De aceea scriam la început că mă bucur de evoluția tehnicilor. PRESBYOND este un tratament laser personalizat pentru persoanele care au prezbiopie (ochelari de citit). Pașii operatori sunt aceiași ca la FemtoLASIK, recuperarea de asemenea, ochiul

se vindecă repede, însă creierul are nevoie de timp pentru a se obișnui cu noua imagine primită de la cei doi ochi, așa că îi rugăm pe pacienți să citească și să se uite la lucruri apropiate și îndepărtate, pentru că efortul vizual ajută adaptarea. Indiferent de tehnică, este firesc ca în primele săptămâni după intervenție să apară fluctuații de vedere, ochi uscat. Nu este normal să apară o durere intensă sau o scădere bruscă a vederii, iar în aceste cazuri pacienții trebuie să ne contacteze de urgență. De fapt, noi ținem legătura permanent cu ei și îi încurajăm să ne contacteze și pentru neliniștile mărunte, pentru că mai bine ne asigurăm că nu e nimic decât să fie ceva și să se piardă timp. Mulți pacienți își cer scuze că deranjează pentru un fleac, adevărul este că nu deranjează niciodată, nici cu întrebările mărunte. Cum evoluează în timp un ochi operat? Operația poate reduce integral dioptriile, dar ochiul rămâne miop/ hipermetrop cu toate caracteristicile și riscurile. De aceea, ochiul trebuie verificat conform recomandărilor. Pot să apară în continuare afecțiuni oftalmologice specifice vârstei, iar tratarea acestora se va face în cunoștință de cauză. Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul oftalmologic. Indicația medicală se stabilește individual, în urma evaluării efectuate de medic. Nicio intervenție chirurgicală nu este lipsită de riscuri.

saptamanamedicala.ro

Oftalmologie

„Medicina oftalmologică din vest comparativ cu cea autohtonă” tehnologiei de a extinde screeningul către populații insuficient evaluate, de a reduce timpii de așteptare și de a optimiza alocarea resurselor, fără a compromite calitatea actului medical.

Interviu realizat cu domnul Prof. Univ. Dr. Florian Baltă, Președintele Societății Române de Oftalmologie Domnule profesor, dacă ați detecta la un pacient modificări retiniene care sugerează un diabet nediagnosticat, cum ați aborda îngrijirea acestuia, inclusiv comunicarea cu pacientul? Abordarea mea privind îngrijirea și siguranța pacientului este centrată pe diagnostic precoce, stratificarea riscului și comunicare responsabilă. Retinopatia diabetică este o afecțiune cu impact vizual major, care evoluează în două forme principale: neproliferativă și proliferativă, fiecare necesitând o conduită diferită. În forma neproliferativă, accentul cade pe monitorizare atentă la intervale de siguranță stabilite individual, în funcție de severitatea leziunilor. În prezent, utilizarea tehnologiilor avansate, precum optica adaptivă, permite identificarea unor modificări microvasculare retiniene foarte precoce, chiar înainte ca acestea să devină evidente clinic, oferind oportunitatea unei intervenții timpurii și a unei supravegheri personalizate. În cazul retinopatiei diabetice proliferative, abordarea este mai fermă și orientată spre prevenirea pierderii vederii. Comunic pacientului, într-un

Participați la numeroase evenimente internaționale. Cum apreciați medicina oftalmologică din vest în comparație cu cea autohtonă?

mod clar și responsabil, gravitatea bolii, explicând că, în absența tratamentului, aproximativ unul din doi pacienți poate dezvolta pierdere severă de vedere în decurs de doi ani. Cum se reflectă noile tehnologii, cum ar fi screeningul retianian bazat pe inteligența artificială, în practica dumneavoastră clinică? Trebuie să existe un echilibru între inovație, siguranța pacientului și valoarea clinică demonstrată a noii tehnologii pentru a fi implementată. Evaluez impactul asupra siguranței pacientului, inclusiv riscul de rezultate fals negative sau fals pozitive și modul în care aceste rezultate sunt integrate într-un flux clinic supravegheat de medic. Consider ca inteligența artificială poate să fie un instrument de suport decizional. Un alt criteriu important este utilitatea practică și accesibilitatea, în special capacitatea

Participarea la evenimente internaționale oferă o perspectivă comparativă valoroasă asupra modului în care este practicată oftalmologia la nivel global. În ceea ce privește medicina oftalmologică din vest comparativ cu cea autohtonă, diferențele nu țin de competența profesională a medicilor, care este comparabilă, ci mai degrabă de accesul la resurse, infrastructură. În vest, există programe naționale de screening și o colaborare multidisciplinară eficientă, ceea ce permite diagnostic precoce și tratament standardizat. În România, oftalmologia beneficiază de specialiști foarte bine pregătiți și de centre de excelență, însă se confruntă încă cu disparități în accesul la tehnologie, finanțare și implementarea uniformă a protocoalelor. Participarea la evenimente internaționale are rolul de a facilita transferul de bune practici, adaptate ulterior realităților locale, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a oftalmologiei autohtone.

Oftalmologie

UNIC în terapia vizuală: REVITAL VISION* Învățăm creierul să vadă mai bine

vedere mai bună nu depinde doar de ochi, ci și de modul în care creierul prelucrează imaginea pe care o primește. RevitalVision este un program personalizat, non-invaziv, de antrenament vizual computerizat, care folosește principiile învățării perceptuale pentru a stimula mecanismele neuroplasticității, determinând îmbunătățirea procesării vizuale. Acum, medicul are posibilitatea de a recomanda o terapie unică, de neuroreabilitare vizuală, pacienților aflați în situații patologice deosebite, în care orice câștig în acuitatea vizuală, poate aduce pațienților un confort vizual sporit. Ce este Revital Vision? Este un software de antrenament vizual, personalizat, care se bazează pe unul dintre mecanismele principale ale învățării perceptuale și anume: repetiția. Prin repetiție sinapsele neuronale corecte, cele care identifică corect imaginea se vor întării și vor determina în timp memorarea corectă. Pentru ca efectul terapeutic să fie cât mai mare, repetiția, în sine, nu este suficientă și avem nevoie ca stimulul utilizat să fie specific zonei neuronale stimulate. Aria vizuală primară (V1), primul nivel de prelucrare al imaginii, conține neuroni care sunt specializați în determinarea orientarii liniilor, frecvenței spațiale, contrastului și direcției de mișcare. De aceea, utilizarea stimulilor Gabor este cea mai potrivită sursă pentru a stimula

specific și maximal această arie. Esența mecanismului Revital Vision este îmbunătățirea sensibilității la contrast care determină ulterior îmbunătățirea acuității vizuale. Pentru ce patologii poate fi recomandat Revital Vision? Terapia Revital Vision este recomandată de medicul oftalmolog, după evaluarea pacientului și stabilirea cu precizie a criteriilor de eligibilitate ale acestuia: 1. Ambliopie la copii > 9 ani, adolescenților și adulților fără limită superioră de vârstă 2. Vederea slabă asociată diferitelor patologii oculare (retiniene, corneene, nistagmus) 3. Post intervenții chirurgicale refractive/LASIK, în care corecția nu este perfectă 4. Miopie ușoară (< -1,50 D și/ sau cilindru < -0,75) 5. Prezbiopie faza incipientă (ADD < +1,5) 6. Post cataractă (în special după implant de IOL multifocal și pentru neuroadaptarea la noul cristalin) 7. Optimizarea performanței vizuale la persoane cu vedere normală, dar care prin natura muncii lor au nevoie de acuitate vizuală cât mai bună: cadre militare, piloți, șoferi profesioniști etc Cum se desfășoară antrenamentul? Pacientul are marele beneficiu de a lucra la propriul laptop/calculator, din confortul propriului domiciliu, când este odihnit și se poate concentra, fără stresul programării și depla-

sării la cabinetul medical. O sesiune terapeutică durează în medie 30 de minute, se recomandă 3 - 4 sesiuni/ săptămână. Numărul total de sesiuni depinde de la o patolofie la alta, de la 30 sesiuni (durată medie de 2 luni) până la 80 de sesiuni (cu o durată de 6 luni). Camera trebuie să fie întunecată, liniștită, pacientul trebuie să fie concentrat și odihnit și să se poziționeze la 1,5 m de ecranul laptopului. Imaginile vor deveni din ce în ce mai dificile și contrastul din ce în ce mai slab, astfel încât pacientul să ajungă la un prag cât mai scăzut de detectare a imaginii. Important! repetitivitatea și consecvența fac parte din succesul therapeutic În concluzie, terapia Revital Vision continua trendul ultimilor ani de cercetare în domeniul neuroplasticității și învățării perceptuale, pentru: 1. a păstra o calitate superioară a vederii acolo unde corecțiile sunt minore și 2. a îmbunătății calitatea vieții pacienților cu afecțiuni oculare invalidante. Informații suplimentare: www.revitalvision.ro Testare gratuită: www.training.revitalvision.com Contact: 0723.567914 *Programul Revital Vision a primit avizul FDA pentru comercializare, iar marcajul CE indică faptul că respectă cerințele aplicabile ale Uniunii Europene privind siguranța, sănătatea și performanța.

saptamanamedicala.ro

Dermatologie

Evoluția diagnosticării melanomului cutanat: de la dermatoscopia statică la monitorizarea digitală Diagnosticul precoce al melanomului este o preocupare constantă, dat fiind că localizarea sa “la vedere“, crează premisele de a-l surprinde în stadii incipiente. Introducerea dermatoscopiei în evaluarea clinică a fost o adevarată revoluție, cu rafinarea în timp a metodelor de identificare sau de monitorizare. Termenul de Ugly Duckling se referă la conceptul conform căruia o leziune melanocitară care se diferențiază de restul nevilor unui pacient, trebuie considerată suspectă. În ultimele două decenii, apariția dermatoscopiei computerizate, a cartografierii corporale -TOTAL BODY MAPPING, a dermatoscopiei digitale secvențiale -SDDI, a modificat radical felul în care sunt evaluate leziunile melanocitare. Date actuale sugerează că multe dintre melanoamele incipiente nu dezvoltă suficiente criterii dermatoscopice pentru diagnosticare și devin recognoscibile doar prin evoluția în timp. Să vedem în continuare care a fost tranziția de la evaluarea clinică și dermatoscopică statică, la urmărirea în dinamică a acestor leziuni.

Dr. Mirela Cherciu Medic primar Dermatologie

iagnosticarea precoce a melanomului rămâne, alături de măsurile preventive, elementul cheie asociat unui prognostic favorabil și unei mortalități reduse. Dermatoscopia inițială s-a bazat pe analiza pattern-urilor morfologice și pe identificarea criteriilor statice de malignitate. În 1998, Grob și Bonerandi au introdus conceptul „Ugly Duckling”, observând că majoritatea nevilor unui individ tind să împărtășească trăsături comune. Ulterior, Zalaudek a evidențiat conceptul de “signature nevus pattern”, demonstrând că majoritatea nevilor unui individ împărtășesc un model dermatoscopic dominant, iar leziunile care se abat

de la acest tipar devin suspecte și trebuie investigate suplimentar. Conceptul a devenit rapid unul dintre cele mai utile instrumente clinice pentru identificarea melanomului precoce! Evoluția și perfecționarea dermatoscopiei a evidențiat însă treptat o limitare fundamentală a acestei abordări: melanomul precoce nu este întotdeauna „diferit” la un anumit moment, ci poate deveni diferit prin evoluție.

Limitele metodei „Ugly Duckling” - dependența de existența unui tipar nevic dominant; - sensibilitate redusă la pacienții cu puțini nevi; - existenta mai multor leziuni “ugly” la pacienții cu sindromul nevilor atipici; - dificultatea identificării melanoamelor foarte precoce; - caracterul subiectiv al evaluării.

Mai multe studii au demonstrat că anumite melanoame detectate ulterior prin monitorizare digitală nu prezentau criterii dermatoscopice suficiente pentru excizie la examinarea inițială. Aceste leziuni au atras atenția doar după apariția unor modificări structurale subtile observate prin monitorizare în timp.

Apariția conceptului de evoluție digitală Introducerea Total Body Mapping și SDDI a permis documentarea obiectivă a evoluției leziunilor melanocitare. Spre deosebire de evaluarea clasică bazată pe o singură examinare, monitorizarea digitală permite: - identificarea apariției unor leziuni noi; - detectarea modificărilor minimale de structură; - evaluarea modificărilor de distribuție a pigmentului; - compararea secvențială a

saptamanamedicala.ro

Dermatologie imaginilor dermatoscopice; - reproducerea condițiilor similare de preluare a imaginilor dermatoscopice. Mai multe studii au demonstrat că monitorizarea secvențială crește sensibilitatea diagnosticului în populațiile cu risc crescut și permite identificarea unor melanoame care nu îndeplineau criteriile clasice la momentul inițial al evaluării.

De la asimetria morfologică la asimetria temporală Asimetria reprezintă unul dintre pilonii dermoscopiei moderne. În mod tradițional, aceasta descrie distribuția neuniformă a culorilor și structurilor într-o leziune. Monitorizarea digitală introduce însă un nou concept: asimetria tem-

porală, definită ca apariția unor modificări structurale sau cromatice care determină abaterea unei leziuni de la propriul său model de stabilitate. Astfel, o leziune poate fi perfect simetrică la un moment dat, dar să devină suspectă prin modificarea progresivă a rețelei pigmentare, apariția unor structuri noi sau creșterea asimetrică observată în secvențele de monitorizare. Conform acestui concept, criteriul central nu mai este doar aspectul leziunii, ci comportamentul său biologic exprimat prin schimbarea în timp. Studiile privind dermoscopia digitală secvențială au demonstrat că: - modificarea în timp reprezintă unul dintre cei mai sensibili indicatori ai melanomului precoce; - o parte dintre melanoame sunt

detectate exclusiv datorită modificărilor observate la controalele succesive; - monitorizarea digitală reduce numărul exciziilor inutile ale leziunilor “ugly”, dar stabile; - melanoamele detectate prin supraveghere digitală tind să prezinte grosimi Breslow mai mici.

Implicații practice Conceptul de evoluție digitală a unei leziuni melanocitare are implicații importante pentru dermatologii implicați în supravegherea pacienților cu risc crescut: - Crește valoarea monitorizării seriate și permite identificarea melanoamelor „fără trăsături particulare”; - Reduce exciziile inutile și permite monitorizarea zonelor dificile;

Concluzii Istoria dermatoscopiei poate fi privită ca o succesiune de schimbări: de la analiza structurii la evaluarea contextului și în prezent la analiza evoluției în timp a leziunilor melanocitare. S-a introdus conceptul de “signature nevus pattern“, consolidând ideea că majoritatea nevilor unui individ împărtășește o semnătură dermatoscopică similară. Ulterior s-a realizat la standardizarea și sistematizarea dermatoscopiei moderne prin dezvoltarea algoritmilor de analiză a patternului și a criteriilor diagnostice validate clinic. În paralel, s-a demonstrat valoarea modificărilor în timp în detectarea melanomului precoce, prin introducerea și validarea monitorizarii digitale secventiale (SDDI). Apoi s-a evidențiat rolul supravegherii active în leziunile melanocitare cu risc. În această nouă realitate, monitorizarea digitală nu este doar o formă de evoluție tehnologică, ci de fapt o schimbare majoră în dermatoscopia modernă. Diagnosticul melanomului evoluează de la o imagine dermatoscopică statică revelatoare, la suprinderea comportamentului biologic, în care timpul devine o dimensiune centrală a diagnosticului clinic. Implementarea monitorizării digitale necesită însă o infrastructură adecvată și standardizată. 9

Medicină fizică

Menținerea mobilității și tonusului muscular în perioada concediilor: recomandări practice Concediile de vară aduc, pe lângă odihnă binemeritată, și o schimbare bruscă a rutinei zilnice. Programul de mișcare structurat dispare, mesele devin neregulate, iar exercițiile de întreținere fizică sau de recuperare trec adesea pe planul secund. Deși perioada este percepută drept una de refacere, absența mișcării regulate poate duce, în doar două-trei săptămâni, la o scădere vizibilă a mobilității articulare și a forței musculare. Studiile de fiziologie a efortului arată că la persoanele sedentare pierderea de masă musculară poate ajunge la 1-1,5% pe zi de inactivitate, iar amplitudinea articulară se reduce sensibil în lipsa solicitării obișnuite.

Bănică (Din) Florentina Kinetoterapeut & Tehnician Nutriționist

De ce contează continuitatea mișcării Sistemul musculo-scheletal funcționează după principiul „ceea ce nu se folosește, se pierde". Mușchii, tendoanele și articulațiile au nevoie de stimulare

constantă pentru a-și păstra elasticitatea, forța și funcționalitatea. O întrerupere prelungită a activității fizice obișnuite nu înseamnă doar o revenire mai anevoioasă la rutina anterioară, ci și un risc crescut de rigiditate, dureri articulare și accidentări la reluarea bruscă a efortului. Persoanele cu afecțiuni cronice — artroze, discopatii, boli cardiovasculare sau metabolice — sunt cu atât mai vulnerabile

la aceste efecte. Pentru ele, concediul nu ar trebui să însemne o pauză completă de la programul de recuperare, ci adaptarea acestuia la noul context de timp și spațiu.

Recomandări practice pentru menținerea mobilității 1. Păstrați o rutină minimă, dar constantă. Nu este nevoie de un program intensiv pentru a

saptamanamedicala.ro

Medicină fizică preveni decondiționarea fizică. 15-20 de minute de mobilizare articulară zilnică, dimineața, pot preveni instalarea rigidității musculare, mai ales la nivelul coloanei, umerilor, șoldurilor și genunchilor. 2. Valorificați activitățile specifice sezonului estival. Înotul este una dintre cele mai bune forme de mișcare pe timpul verii: solicită întregul lanț muscular, are impact redus asupra articulațiilor și susține capacitatea cardiorespiratorie. Mersul pe nisip, la plajă, este un antrenament natural excelent pentru musculatura stabilizatoare a gleznei și piciorului, tocmai datorită instabilității suprafeței. 3. Introduceți plimbări zilnice de cel puțin 30 de minute. Mersul pe jos rămâne una dintre cele mai accesibile metode de menținere a mobilității articulațiilor portante — șold, genunchi, gleznă. În vacanță, aceste plimbări se pot integra ușor în programul turistic sau în explorarea zonei de cazare. 4. Nu ignorați exercițiile de forță. Chiar și fără sală de fitness, tonusul muscular poate fi susținut prin exerciții cu propria greutate corporală: genuflexiuni, fandări, flotări, exerciții pentru trunchi (planșă, abdomene). Două-trei ședințe pe săptămână, de 20-30 de minute fiecare, sunt suficiente pentru a preveni pierderea semnificativă de masă musculară. 5. Acordați atenție încălzirii și revenirii după efort. Temperaturile ridicate pot da impre-

sia falsă că mușchii sunt deja „încălziți", însă acest lucru nu înlocuiește o încălzire articulară corespunzătoare înaintea efortului și un program de stretching static la final, pentru păstrarea flexibilității. 6. Hidratarea influențează direct funcția musculară. Deshidratarea, frecventă în perioadele caniculare, afectează contractilitatea musculară și crește riscul de crampe. Se recomandă o hidratare constantă pe parcursul zilei, adaptată nivelului de activitate și temperaturilor ambientale.

Recomandări pentru persoanele cu afecțiuni musculo-scheletale Pentru pacienții aflați în programe de recuperare — post-chirurgical, post-traumatic sau pentru afecțiuni cronice degenerative — concediul nu trebuie să însemne întreruperea completă a exercițiilor terapeutice. Se recomandă: • Continuarea exercițiilor de bază prescrise de kinetoterapeut, adaptate spațiului disponibil (cameră de hotel, plajă, cabană); • Evitarea pozițiilor statice prelungite (ore lungi în mașină, avion sau șezlong), cu pauze de mobilizare la fiecare 60-90 de minute; • Alegerea unei încălțăminte adecvate pentru activitățile turistice, în special pentru persoanele cu afecțiuni la nivelul piciorului sau gleznei; • Consultarea specialistului înainte de plecare, pentru un

set simplu de exerciții „de vacanță", ușor de reținut și de aplicat fără echipament.

Reintegrarea treptată în programul obișnuit La finalul concediului, revenirea la rutina de exerciții sau la programul de kinetoterapie trebuie făcută gradual, mai ales dacă pauza a depășit două săptămâni. Reluarea bruscă, la aceeași intensitate ca înainte de concediu, crește riscul de leziuni musculare și tendinoase. Este recomandată o perioadă de adaptare de 5-7 zile, cu o intensitate redusă cu aproximativ 30-40% față de nivelul anterior, urmată de o creștere progresivă a efortului.

Concluzie Concediul nu trebuie privit ca opus al activității fizice, ci ca o oportunitate de a integra mișcarea într-un mod diferit, mai relaxat și adaptat contextului. Menținerea unui nivel minim de activitate — plimbări, înot, exerciții simple de mobilitate și forță — previne decondiționarea fizică și asigură o tranziție mai lină spre rutina obișnuită. Pentru persoanele cu afecțiuni preexistente, colaborarea cu kinetoterapeutul înainte de plecarea în concediu poate face diferența între o revenire fără probleme și una marcată de recidive sau disconfort articular. 11

Pneumologie

Mini Somnologia respiratorie Impactul semnificativ asupra dezvoltării neurocognitive, comportamentale și respiratorii a copilului necesită abordarea interdisciplinară a tulburărilor respiratorii nocturne pediatrice. Dacă evaluarea precoce are la bază medicul de familie, confirmarea diagnosticului se bazează pe medicul pneumolog-pediatru, iar managementul necesită o abordare complexă multidisciplinară. Dr. Doina Dumitru-Didiță MiniSomnolog_Asociația Profesioniștilor din Somnologie

Somnul ca instrument clinic Somnul copilului nu este doar o funcție fiziologică de repaus, ci un proces activ, esențial pentru dezvoltarea neurologică, reglarea metabolică și menținerea echilibrului respirator. În practica curentă însă, somnul rămâne insuficient investigat, deși este unul dintre cei mai sensibili indicatori ai patologiei pediatrice. În mod paradoxal, medicul vede frecvent consecințele tulburărilor de somn – hiperactivitate, deficit de atenție, infecții respiratorii recurente, astm dificil de controlat – dar nu investighează cauza nocturnă.

Prevalența tulburărilor de somn la copii

comportamentale, dar pot ascunde și probleme respiratorii. 3–5 ani • 1 0–15%: sforăit habitual • 1–5%: sindrom de apnee obstructivă în timpul somnului (SASO) • 15–25%: parasomnii (somnambulism, terori nocturne) Este perioada de vârf pentru prevalența SASO, fiind corelat cu hipertrofia adeno-amigdaliană. 6–12 ani • 2–5%: SASO • 5–10%: insomnie Impact negativ asupra performanței școlare, ambele patologii fiind corelate cu scăderea concentrării. Adolescenți • 10–30%: privare cronică de somn • 5 –10%: insomnie • 2–6%: tulburări circadiene Se adaugă factorii comportamentali: ecrane, program neregulat.

Tulburările respiratorii din Tulburările de somn nu timpul somnului (TRTS)

sunt excepții, ci parte din practica zilnică. 0–2 ani • 20–30%: tulburări de inițiere și menținere a somnului • 10–20%: treziri nocturne frecvente Acestea sunt predominant

TRTS reprezintă cea mai importantă categorie de tulburări de somn la copil. Clasificare (AASM) • s forăit primar • sindrom de rezistență crescută a căilor aeriene • sindrom de apnee obstructivă

în somn (SAOS) Date esențiale • 5–10% dintre copii sforăie frecvent • 1–5% au SAOS • AHI >1/h este considerat patologic la copil Manifestări clinice Spre deosebire de adult, copilul nu prezintă predominant somnolență. Semnele tipice sunt: • sforăit frecvent • respirație orală • pauze respiratorii observate • somn agitat • transpirații nocturne • enurezis secundar • hiperactivitate și deficit de atenție Hiperactivitatea este echivalentul pediatric al somnolenței. Concluzii: • deficit de atenție • performanță școlară scăzută • comportament tip ADHD Aceste tipare de comportamente neurocognitive ne atrag atenția că problema nu este doar respiratorie. În studiul Beebe DW (2006)3 Disfuncție neurală și neurocomportamentală la copiii cu apnee obstructivă în somn, s-a demonstrat, într-un lot de copii cu vârste cuprinse între 6-16 ani că lipsa de somn la copii este asociată cu probleme comportamentale pe

saptamanamedicala.ro

Pneumologie

timpul zilei și cu performanțe școlare slabe.

Respirația orală Respirația orală este una dintre cele mai subestimate probleme din pediatrie, deși apare la 10–25% dintre copii. Aceasta este în principal datorată: hipertrofiei adenoidiane, rinitei alergice și obstrucției nazale cronice. Impactul nu este unul de neglijat, respectiv cu impact pe: Dezvoltare craniofacială (palat ogival - malformație sau o particularitate anatomică a cavității bucale, caracterizată printr-o bolă palatină (cerul gurii) neobișnuit de îngustă și adâncă/ înaltă, asemănătoare unei bolți în stil gotic, malocluzie - mușcătura incorectă data de alinierea incorectă a dinților, facies adenoid - un aspect facial distinctiv

care se dezvoltă la copiii care respiră pe gură în loc de nas pe o perioadă îndelungată) Funcție respiratorie: ventilație ineficientă, risc crescut de SASO (apnee în spmn) Somn: fragmentare, scădere calitate somn Performanță cognitivă: atenție scăzută, oboseală

Patologii pneumologice asociate Somnul trebuie evaluat în contextul patologiei respiratorii. Astm bronșic, atunci când simptomele nocturne sunt frecvente, iar markerul de control este slab. Wheezing recurrent când apare frecvent sub 5 ani și este asociat cu fragmentare somn. Obezitatea care determină creșterea riscului de SASO de 2–4 ori.

Tulburările respiratorii din timpul somnului, obezitatea și inflamația căilor respiratorii la copii și adolescenți sunt asociate atât cu sforăitul obișnuit, cât și SASO și sunt asociate cu creșterea inflamației căilor respiratorii la copiii supraponderali. Boli neuromusculare cu hipoventilație nocturnă precoce. Fibroză chistică cu desaturări nocturne precoce.

Opțiuni terapeutice • adenotonsilectomie • CPAP • Dispozitivele de avansare mandibulară • tratament alergologic • control ponderal • igienă somn • terapie miofuncțională Unul dintre cele mai importante concepte moderne

Pneumologie

este că tratamentul structural (ex. chirurgie) nu este suficient fără reeducarea funcțională. Elementele de reeducare neuromusculară: • limbii • buzelor • musculaturii oro-faciale • tiparului respirator Obiective • respirație nazală • limbă poziționată pe palat • buzele închise în repaus • deglutiție corectă Durată minim 8–12 săptămâni, rezultate stabile: 3–6 luni Tratamentul chirurgical pentru SASO la copiii școlari nu a îmbunătățit semnificativ atenția sau funcția executivă, așa cum a fost măsurată prin teste neuropsihologice, dar a redus simptomele și a îmbunătățit rezultatele secundare legate de comportament, calitatea vieții și rezultatele polisomnografice, oferind astfel dovezi ale efectelor benefice ale adenoidectomiei și amigdalectomiei precoce.

Concluzii Copilul care sforăie, respiră pe gură, este hiperactiv, doarme agitat, are o disfuncție integrată de somn și respirație.

Dacă tratam doar una dintre componente, problema revine. Dacă le integrăm, schimbăm și evoluția copilului pe termen lung. Bibliografie

1. Diagnosis and Management of Childhood Obstructive Sleep Apnea Syndrome Free Carole L. Marcus, MBBCh; Lee Jay Brooks, MD; Kari A. Draper, MD; David Gozal, MD; Ann Carol Halbower, MD; Jacqueline Jones, MD; Michael S. Schechter, MD; Stephen Howard Sheldon, DO; Karen Spruyt, PhD; Sally Davidson Ward, MD; Christopher Lehmann, MD; Richard N. Shiffman, MD, Pediatrics (2012) 130 (3): 576–584., https:// doi.org/10.1542/peds.2012-1671 2. A Randomized Trial of Adenotonsillectomy for Childhood Sleep Apnea Carole L. Marcus, M.B., B.Ch., Reneé H. Moore, Ph.D., Carol L. Rosen, M.D., Bruno Giordani, Ph.D., Susan L. Garetz, M.D., H. Gerry Taylor, Ph.D., Ron B. Mitchell, M.D., Raouf Amin, M.D., Eliot S. Katz, M.D., Raanan Arens, M.D., Shalini Paruthi, M.D., Hiren Muzumdar, M.D., David Gozal, M.D., Nina Hattiangadi Thomas, Ph.D., Janice Ware, Ph.D., Dean Beebe, Ph.D., Karen Snyder, M.S., Lisa Elden, M.D., Robert C. Sprecher, M.D., Paul Willging, M.D., Dwight Jones, M.D., John P. Bent, M.D., Timothy Hoban, M.D., Ronald D. Chervin, M.D., Susan S. Ellenberg, Ph.D., and Susan Redline, M.D., M.P.H., for the Childhood Adenotonsillectomy Trial (CHAT A Randomized Trial of Adenotonsillectomy for Childhood Sleep Apnea 3. Beebe DW (2006) Neural and Neurobehavioral Dysfunction in Children with Obstructive Sleep Apnea. PLoS Med 3(8):

e323. https://doi.org/10.1371/journal. pmed.0030323 - Neural and Neurobehavioral Dysfunction in Children with Obstructive Sleep Apnea | PLOS Medicine 4. Sleep-Disordered Breathing and School Performance in Children Available to Purchase, David Gozal, MD, Reprint requests to (D.G.) Section of Pediatric Pulmonology, Department of Pediatrics, SL-37, Tulane University School of Medicine, 1430 Tulane Ave, New Orleans, LA 70112. Pediatrics (1998) 102 (3): 616–620. https://doi.org/10.1542/ peds.102.3.616, Sleep-Disordered Breathing and School Performance in Children | Pediatrics | American Academy of Pediatrics 5. Sleep-disordered breathing, obesity, and airway inflammation in children and adolescents Stijn L Verhulst 1, Liselotte Aerts 2, Sarah Jacobs 2, Nancy Schrauwen 2, Dominique Haentjens 2, Rita Claes 3, Hilde Vaerenberg 3, Luc F Van Gaal 4, Wilfried A De Backer 3, Kristine N Desager 2 Affiliations ExpandPMID: 18689597 DOI: 10.1378/ chest.08-0535 Sleep-disordered breathing, obesity, and airway inflammation in children and adolescents - PubMed 6. Oropharyngeal exercises to reduce symptoms of OSA after AT Maria Pia Villa 1, Luca Brasili, Alessandro Ferretti, Ottavio Vitelli, Jole Rabasco, Anna Rita Mazzotta, Nicoletta Pietropaoli, Susy Martella Affiliations ExpandPMID: 24859614 DOI: 10.1007/s11325014-1011-z Oropharyngeal exercises to reduce symptoms of OSA after AT - PubMed 7. Rules for Scoring Respiratory Events in Sleep: Update of the 2007 AASM Manual for the Scoring of Sleep and Associated Events: Deliberations of the Sleep Apnea Definitions Task Force of the American Academy of Sleep Medicine - PMC Rules for Scoring Respiratory Events in Sleep: Update of the 2007 AASM Manual for the Scoring of Sleep and Associated Events. Deliberations of the Sleep Apnea Definitions Task Force of the American Academy of Sleep Medicine. Richard B Berry 1, , Rohit Budhiraja 2, Daniel J Gottlieb 3, David Gozal 4, Conrad Iber 5, Vishesh K Kapur 6, Carole L Marcus 7, Reena Mehra 8, Sairam Parthasarathy 9, Stuart F Quan 10, Susan Redline 11, Kingman P Strohl 12, Sally L Davidson Ward 13, Michelle M Tangredi 14 8. Paediatric Sleep questionnaire (PSQ). American Thoracic Society | Paediatric Sleep questionnaire (PSQ)

✉

saptamanamedicala.ro

OYAMA AGARICUS BLAZEI BIO ACTIVE GR Am fost contactați de două persoane care au folosit Oyama Agaricus Bio Active GR. Elevă la liceu, 19 ani, probleme mai vechi cu nivelul crescut al bilirubinei. Pe fondul alimentației neajustate corect și al unui program de viață Domnul Dr. Taira Shigeru neorganizat riguros, a constatat că medic specialist cardiolog analizele au arătat un nivel ridicat al bilirubinei. Astfel, a decis să administreze zilnic câte 1 pliculeț de Oyama Agaricus Bio Active GR timp de 60 de zile și a refăcut analizele. În paralel, a ajustat atât regimul alimentar cât și programul de viață și ulterior la investigații a constatat că starea sănătății s-a îmbunătățit.

Notă: Bio Active GR este un supliment alimentar şi nu înlocuieşte tratamentul recomandat de medic sau un regim alimentar variat. Rezultatele diferă în funcţie de organismul fiecărei persoane, dar este întru totul natural şi ajută la buna funcţionare a organismului. De asemenea, are un bogat conţinut de Beta-D-Glucan. Vă recomandăm să îl achiziţionaţi din punctele autorizate de pe site-ul nostru, pentru a beneficia de sfat autorizat de administrare. Recomandăm achiziționarea din punctele de distribuție menționate pe site-ul nostru (farmacii sau magazine naturiste) și verificarea compatibilității produsului cu tratamentul dat de medicul curant

Doamna D.C. din județul Brașov, chist ovarian de 4 mm depistat la un control de rutină. Recomandarea medicului a fost să îl țină sub observație, fără un tratament asociat. Doamna a decis să consume Oyama Agaricus Bio Active GR, câte 1 pliculeț/ zi, iar după 3 luni a făcut o nouă investigație. S-a observat că dimensiunea chistului era de doar 1 mm. Doamna a decis să continue administrarea produsului și să revină la investigații peste alte 3 luni. Am rugat-o să ne informeze periodic cu starea dumneaei de sănătate. www.apoteca-farmacie.ro 0748156367 Gara -tel/fax 0213189941 0748157004 Duca -tel/fax 0212603061 0748158062 Crangasi -tel/fax 0212238363

Importator: Euro Japan Trading

De ce Bio Active GR?

• Deoarece sănătatea este mai bună decât toate şi meriţi să ai parte de ea! • Deoarece conţine pulbere de ciuperca Agaricus Blazei Murill, denumită „Ciuperca lui Dumnezeu”, cunoscută

pentru acţiunea anti-tumorală puternică. • Deoarece ciuperca este cultivată în mediu natural, nu în seră, fără îngrăşăminte chimice. • Deoarece Bio Active GR îţi

Distribuitor

oferă garanţia calităţii japoneze, prin mărcile primite de la asociaţii de Medicină Alternativă şi Complementară din Japonia. • Deoarece îl achiziţionezi din farmacie sau plafar, cu indicaţii de administrare personalizate. • Deoarece vezi minime

îmbunătăţiri ale stării de sănătate în 10-12 ZILE! • Deoarece sănătatea este mai bună decat toate şi meriţi să ai parte de ea! • Conţine 120 de elemente necesare organismului (minerale, aminoacizi, oligoelemente) şi este uşor de înghiţit şi uşor de asimilat!

Oncologie

„Terapia hormonală reprezintă un pilon central al tratamentului“ Interviu realizat cu Conf. Dr. Dana Lucia Stănculeanu, Medic Primar Oncologie, Institutul Oncologic București Poate fi considerată testarea genetică primul pas în apărarea împotriva cancerului? Testarea genetică nu constituie, în sine, o metodă de prevenție a cancerului, ci reprezintă mai degrabă punctul de plecare în evaluarea riscului oncologic. Prin intermediul acesteia, putem identifica persoanele cu predispoziții genetice și putem construi strategii de screening personalizat, supraveghere atentă și depistare precoce, înainte ca afecțiunea să se manifeste clinic. În special pentru pacienții cu antecedente familiale sau personale sugestive pentru agregare familială a unei patologii neoplazice, testarea genetică oferă informații valoroase care ne permit să planificăm un program de monitorizare eficient. Deși identificarea unei mutații germinale nu garantează că boala se va dezvolta, ea creează o oportunitate importantă de a stabili un plan clar de supraveghere, de a interveni precoce și, în anumite situații, de a implementa măsuri profilactice, crescând astfel șansele de detectare timpurie. Pentru ca aceste informații să fie valorificate corespunzător, este esențial ca testarea să fie integrată în cadrul unei ședințe de consiliere genetică, alături de o evaluare clinică atentă, în colaborare cu o echipă multidisciplinară.

Când se recomandă terapia hormonală? Terapia hormonală este recomandată în managementul tumorilor hormono-dependente, respectiv acele tumori ale căror celule exprimă receptori pentru estrogen și/sau progesteron. În neoplaziile senologice care exprimă receptori hormonali la suprafața celulelor, terapia hormonală reprezintă un pilon central al tratamentului, atât în stadiile precoce, după intervenția chirurgicală, pentru a reduce riscul de recurență, cât și în boala metastatică, unde poate fi combinată cu terapii țintite pentru a încetini progresia bolii. Importanța terapiei hormonale nu se limitează la cancerul de sân. În cancerul de prostată, de exemplu, blocarea androgenică prin antiandrogeni sau inhibitori ai sintezei testosteronului reprezintă tratamentul sistemic de bază. În anumite subtipuri de cancer endometrial sau ovarian, tumorile care exprimă receptori hormonali pot beneficia de terapii cu progestative sau

inhibitori de aromatază, aceasta reprezentând o resursă importantă mai ales în boala avansată sau recurentă. Decizia de a utiliza terapia hormonală se bazează pe o evaluare complexă a mai multor factori, printre care stadiul și subtipul histopatologic al tumorii, profilul receptorilor hormonali, vârsta pacientului și comorbiditățile asociate, cum ar fi riscul cardiovascular sau osteoporotic. Care este rolul profilării genomice și a tumor board-ului în medicina personalizată? Profilarea genomică comprehensivă oferă posibilitatea de identificare a modificărilor genetice cu relevanță terapeutică, diagnostică sau prognostică, atât somatice, cât și germinale, și poate ghida alegerea terapiilor țintite sau includerea pacienților în studii clinice. Această abordare devine deosebit de valoroasă în cazul tumorilor rare, al formelor refractare la terapiile convenționale sau atunci când opțiunile standard sunt limitate, oferind o perspectivă mai clară asupra mecanismelor moleculare implicate și noi oportunități de tratament. În acest context, tumor board-ul molecular joacă un rol central: interpretarea rezultatelor profilării genomice și integrarea acestora într-un plan terapeutic personalizat.

saptamanamedicala.ro

Genetică medicală

De la NIPT la secvențiere: ghidul testelor genetice în sarcină ADN liber circulant provine de la mamă, fracția fetală derivă din degradarea fiziologică a Biolog celulelor trofoblastice (plaDiana Duță centare); astfel, un parametru esențial pentru realizarea analizei este procentul de ADN placentar din ADN liber circulant total din probă, neDr. Maria cesar a fi de peste 2%. Prin Stratan, medic specialist secvențiere de ultimă geneGenetica medicală rație, testul estimează riscul pentru aneuploidiile fetale frecvente, precum trisomia onitorizarea prenatală 21 (sindromul Down), trisomia 18 îmbină evaluarea eco- (sindromul Edwards) și trisomia grafică, ce surprinde 13 (sindromul Patau) și aneuplodezvoltarea morfolo- idiile cromozomilor de sex. Îngică a fătului cu testarea genetică, trucât materialul analizat reflectă set de investigații capabile să pă- profilul genetic placentar, pot existrundă dincolo de imagine și să ta situații rare în care acesta diferă descifreze constituția genetică a de cel al fătului, fenomen cunoscut fătului. Încă din primele momen- sub numele de mozaicism placente după concepție, genomul moș- tar limitat. Gama de teste NIPT tenit de la părinți este replicat este variată, existând opțiuni care intens în timpul diviziunilor ce- includ posibilitatea de detecție a lulare succesive. În timpul aces- unor sindroame de microdeleție tora, pot apărea erori în numărul precum DiGeorge, cri-du-chat, sau structura cromozomilor ori a Williams-Beuren, 1p36 ș.a., ori genelor, unele fără consecințe cli- trisomii rare precum 9 și 16, ori nice, altele cu impact direct asu- anumite boli monogenice. Trebupra sănătății fătului. Depistarea ie reținut însă că, prin investigarea timpurie a acestor anomalii oferă indirectă a fătului, pe baza fracției indicii valoroase echipei medica- ADN izolate din sângele matern, le ce ghidează conduita medicală testul prenatal non-invaziv rămâîn timpul sarcinii, ajutând părin- ne o metodă de screening, nu de ții în întelegerea evoluției sarcinii diagnostic. și în luarea de decizii informate. Astfel, un rezultat cu risc cresScreeningul prenatal non-in- cut impune confirmarea acestuia vaziv (NIPT) poate fi oferit ori- prin proceduri invazive, cum ar cărei paciente, începând cu săp- fi biopsia de vilozități coriale sau tămâna a 10-a de sarcină. Testul amniocenteza. În funcție de susse bazează pe analiza fracției de piciunea clinică, sunt recomandate ADN fetal liber circulant (cffD- teste citogenetice sau moleculare NA) din sângele periferic matern. specifice tabloului clinic. CariotiÎn timp ce cea mai mare parte a pul convențional evaluează prin

intermediul microscopului optic întregul set cromozomial, fiind indicat în cazul suspiciunii anomaliilor numerice și a rearanjamentelor structurale de dimensiuni mari. Totuși, rezoluția optică limitează detectarea modificărilor de dimensiuni reduse ale materialului genetic. Complementar, cariotipul molecular identifică anomalii submicroscopice (microdeleții și microduplicații), dar nu detectează însă rearanjamentele cromozomiale echilibrate și nici mutațiile punctiforme, situații în care medicul poate recomanda teste suplimentare: în primul caz - cariotipul clasic, iar în al doilea - secvențiere țintită Sanger pentru mutații cunoscute, familiale, sau secvențierea unor grupuri (paneluri) de gene ori a exomului clinic, acesta din urmă reprezentând totalitatea genelor cunoscute a fi asociate cu boli. În genetica prenatală, progresul tehnologic oferă oportunitatea de a formula răspunsuri căt mai precise la întrebările firești despre sănătatea fătului. În acest parcurs, alegerea investigației corecte și interpretarea rezultatului în context ecografic și familial cu ajutorul medicului genetician rămân esențiale.

Calea Floreasca nr. 35, București www.cytogenomic.ro Tel. 021.233.13.54/55/56

Cardiologie

Sincopa pediatrică și semnificația ei Sincopa este definită ca pierderea tranzitorie a stării de conștiență cu debut brusc. La copii, sincopa este cel mai adesea benignă, vasovagală (leșin cauzat de scăderea bruscă a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, care reduce fluxul de sânge către creier) sau ortostatică (leșin care apare ca urmare a menținerii sau trecerii în poziție în picioare). Rareori poate fi un eveniment foarte serios, amenințător de viață, cum este cazul sincopei cardiace prin disritmii, anomalii structurale cardiace.

Conf. Dr. Angela Butnariu, Centrul Medical Pediatrie-Cardiologie, Cluj-Napoca

Dr. Alexandru Munteanu, Disciplina Nursing Facultatea de Asistență Medicală și Științele Sănătății, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

valuarea inițială a sincopei pediatrice presupune anamneză și examen clinic amănunțit cu măsurarea tensiunii arteriale și efectuarea unei electrocardiograme. Pacientul pediatric cu sincopă va fi referit cardiologului în cazul unei suspiciuni de sincopă cardiacă ridicată de anameză și/sau examenul clinic, în cazul unui ECG anormal sau în sincopa vasovagală sau ortostatică recurentă (repetată) neresponsivă la tratamentul non-farmacologic. Peste 15% dintre copii au dezvoltat un episod sincopal cel puțin o dată până la sfârșitul adolescenței. Sincopa este datorată hipoperfuziei cerebrale, are debut brusc, durată scurtă și recuperare spontană, completă. Sincopa are multe trăsături

comune cu alte tulburări, toate încadrate sub denumirea de pierdere tranzitorie a stării de conștiență (PTSC), toate făcând parte din diagnosticul diferențial al sincopei. Sincopa poate apărea la orice vârstă; 40% din populație a prezentat cel puțin o sincopă în cursul vieții.

PTSC netraumatică include: a) sincopa de cauză: - reflexogenă - hipotensiune ortostatică - cardiacă b) crize epileptice: - generalizate - parțiale - atone c) cauze psihogene: - pseudosincopa psihogenă - convulsii psihogene nonepileptice

Sincopa reflexă Vasovagală: - ortostatică - emoțională: durere somatică sau viscerală, teamă, instrumentare medicală Situațională: - micțională - tuse, strănut, râs, etc. - stimulare gastrointestinală (înghițire, defecare etc.)

Sincopa cauzată de hipotensiunea ortostatică (HO)

– indusă medicamentos (vasodilatatoare, diuretice, antidepresive) – prin depleție volemică (deshidratare, diaree severă, vărsături) – prin disfuncție autonomă (HO neurogenă) injurii ale măduvei, diabet, amiloidoză (boală în care proteine anormale numite amiloid se acumulează în organe și țesuturi, blocând funcționarea lor normală), diverse neuropatii (afecțiune a nervilor periferici care apare atunci când aceștia sunt lezați sau afectați, perturbând comunicarea dintre creier și restul corpului). Majoritatea sincopelor pediatrice sunt vasovagale sau ortostatice; aproximativ 15% dintre copii experimentează un episod sincopal înainte de sfârșitul adolescenței. Diagnosticul diferențial al sincopei pediatrice presupune excluderea convulsiilor, migrenei, hipoglicemiei, expunerea la toxice (exemplu: monoxid de carbon, clonidină, etc.), dezordini funcționale, narcolepsia (afecțiune cronică a sistemului nervos care provoacă pierderea bruscă a tonusului muscular)

saptamanamedicala.ro

Imunologie

Infecția cu Clostridioides difficile - mereu în actualitate Infecția cu Clostridioides difficile (ICD) este una dintre cele mai frecvente infecții asociate asistenței medicale, cu impact major asupra morbidității și mortalității. Factorii de risc principali includ administrarea recentă de antibiotice, spitalizarea prelungită, vârsta înaintată și comorbiditățile.

Dr. Eugenia Andreea Marcu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova

lostridioides difficile este un bacil gram-pozitiv, strict anaerob, care formează spori, larg răspândiți în mediul extern. Acest bacil are capacitatea de a produce toxine și reprezintă principala cauză a diareei asociate utilizării de antibiotice. Deși este considerată, în majoritatea cazurilor, o infecție asociată asistenței medicale, există o in-

cidență tot mai mare a ICD dobândită în comunitate. Epidemiologie și factori de risc Incidența ICD variază semnificativ între regiuni, fiind raportate valori și peste 600 cazuri la 100.000 de locuitori. În Europa au fost raportate 3-4 cazuri la 10.000 de zile de spitalizare, iar în Statele Unite, incidența infecției a fost de aproximativ 116 cazuri la 100.000 în 2022. Numărul deceselor atribuite ICD a crescut de la aproximativ 3.000 de decese în 1990 la peste 15.000 în 2021. În anul 2022, în România, au fost raportate 11.651 de cazuri

confirmate, reprezentând o creștere cu 20,6% față de anul 2021 (9.660 cazuri), dar cu 3,5% mai puțin comparativ cu nivelul maxim înregistrat în 2019 (12.068 cazuri). Incidența ICD în 2022 a fost estimată la 42 cazuri la 10.000 de pacienți externați, ușor mai scăzută (cu 2,4%) față de anul precedent, dar cu 27,3% peste valoarea maximă înregistrată în perioada prepandemică. Dezvoltarea ICD este strâns legată de perturbarea microbiotei intestinale și de expunerea la mediul spitalicesc. Cei mai importanți factori de risc sunt: administrarea de antibiotice, vârsta (peste 65 de ani), trata-

saptamanamedicala.ro

Imunologie mentele prelungite cu inhibitorii pompei de protoni, terapiile imunosupresoare și chimioterapia, intervențiile chirurgicale în sfera digestivă, bolile inflamatorii intestinale, neoplaziile. Manifestări clinice Tabloul clinic al infecției cu Clostridioides difficile este variabil, de la forme ușoare autolimitate până la forme severe, potențial letale. Cea mai frecventă manifestare este diareea apoasă, definită prin prezența a cel puțin trei scaune neformate în 24 de ore, de obicei fără sânge, dar uneori însoțite de mucus. Formele severe se caracterizează prin diaree abundentă, deshidratare și dezechilibre hidroelectrolitice, fiind asociate cu un răspuns inflamator sistemic. În aceste situații, infecția poate evolua către colită pseudomembranoasă, caracterizată prin leziuni inflamatorii ale mucoasei colonice și formarea de pseudomembrane evidențiabile endoscopic. Pot apărea complicații severe, precum ileus paralitic, megacolon toxic, perforație intestinală și sepsis, asociate cu o rată crescută a mortalității. Aceste forme sunt mai frecvente la pacienții vârstnici, imunocompromiși sau cu multiple comorbidități. Diagnostic Confirmarea diagnosticului se realizează prin identificarea toxinelor bacteriene sau a genelor toxigene în materiile fecale. Testarea trebuie efectuată doar la pacienții simptomatici. Explorările imagistice, precum tomografia computerizată, pot evidenția îngroșarea peretelui colonic sau dilatarea

colonului în formele severe. Colonoscopia nu este necesară de rutină, dar poate fi utilă în cazuri selecționate, evidențiind leziunile caracteristice de colită pseudomembranoasă. Principii de tratament Managementul ICD se bazează pe severitatea bolii, istoricul de recurențe și profilul de risc al pacientului. Conform ghidurilor actuale, în formele ușoare și moderate, tratamentul de primă linie constă în administrarea de Vancomicină sau Fidaxomicină. Metronidazolul, utilizat anterior ca terapie de primă linie, este în prezent rezervat cazurilor ușoare, atunci când celelalte opțiuni nu sunt disponibile, administrat oral. Recurențele reprezintă o problemă majoră în evoluția bolii. În cazul primei recurențe, se recomandă utilizarea fidaxomicinei sau a vancomicinei administrate în doze identice cu cele utilizate în primul episod, iar cea de-a doua recurență impune prelungirea duratei tratamentului, în doze descrescătoare. Transplantul de microbiotă fecală reprezintă o opțiune terapeutică eficientă, având ca scop restaurarea microbiotei intestinale și reducerea riscului de noi episoade. Această procedură implică transferul de materii fecale de la un donator sănătos în tractul gastrointestinal al receptorului. ICD recurente (≥2 recidive după tratamentul standard), formele severe care nu răspund la terapia antibiotică, precum și unele cazuri fulminante (unde poate fi utilizat ca terapie de salvare, în asociere cu alte tratamente) reprezintă principale-

le indicații pentru transplantul de microbiotă fecală. Rata de succes clinic depășește 85-90% după un singur transplant. Prevenție și perspective viitoare Prevenția ICD se bazează pe implementarea unor măsuri menite să reducă transmiterea și apariția bolii. În mediul spitalicesc, acestea includ identificarea precoce a cazurilor, izolarea pacienților și aplicarea măsurilor de precauție. Igiena mâinilor trebuie realizată preferențial prin spălare cu apă și săpun, deoarece sporii bacterieni sunt rezistenți la soluțiile hidroalcoolice. Decontaminarea mediului este esențială și necesită utilizarea dezinfectanților cu activitate sporicidă (în special pe bază de clor-ex. hipoclorit de sodiu), întrucât dezinfectanții obișnuiți, precum alcoolul sau compușii de amoniu cuaternar au eficiență limitată asupra sporilor. Curățenia și igienizarea echipamentelor medicale contribuie semnificativ la reducerea contaminării. Concluzii ICD rămâne o problemă majoră de sănătate publică, cu risc crescut de complicații și recurențe la pacienții vârstnici și imunocompromiși. Diagnosticul precoce, tratamentul adecvat și prevenția prin controlul infecțiilor și utilizarea judicioasă a antibioticelor sunt esențiale pentru reducerea morbidității și mortalității. Dezvoltarea terapiilor inovatoare și restaurarea microbiotei deschid perspective promițătoare pentru reducerea recurențelor și îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung.