Medical Market - Pneumologie 2017

Pneumologie

Revista profesioniştilor din Sănătate

Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu Preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie

Dr. Corina Mărginean

Spitalul Clinic Judeţean Mureş

Dr. Mihaela Oros Clinica Băneasa Regina Maria, Bucureşti

Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache Spitalul Clinic de Recuperare Iași

Prof. Dr. Florin Mihălțan Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” Bucureşti

Publicaţie adresată cadrelor medicale

2017

APARATURĂ MEDICALĂ

• Adresa: 540342 Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 17, ap. 1 • Corespondenţa: 540660 Tg. Mureş, O.P. 7, C.P. 712 • Cod fiscal: RO11017750 • Telefon: 0265-261721, 0265-267641 • Fax: 0265-262953 • E-mail: elmed@elmed.ro

Pneumologie Sistem criochirurgical ERBECRYO 2 pentru pneumologie-bronhoscopie

Tehnologia criochirurgicală și-a dovedit utilitatea în domeniul științei medicale și este acum mai relevantă decât oricând. În special în domeniul bronhoscopiei, criobiopsia și criorecanalizarea sunt adesea superioare tuturor celorlalte terapii intervenționale și de diagnosticare.

Criobiopsie endobronhială

Criobiopsie transbronhială

Criorecanalizare

Criodevitalizare

Staţie de lucru electrochirurgicală ERBE VIO

cu unitate de coagulare argon plasmă APC Sonde flexibile și rigide de coagulare cu argon plasma utilizate în bronhoscopie.

www.elmed.ro

Köllő István Director vanzari - Divizia pneumologie Tel.: 0720100283 E-mail: istvan@elmed.ro

Sumar

12

18

28

Editor ISSN 2286 - 3443 Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 60, et. 1, cam. 19 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro

4

Pneumologie

„Parteneriatele cu societăţile profesionale din România sunt multe şi ne dorim să fie şi mai multe“

6

Implicațiile socio-ecomonice ale fumatului

12

Știința este de acord cu apa alcalină ionizată

17

Poate fi şi somnul un factor de risc?

18

T-SPOT.TB Testarea infecţiei latente TBC

23

Strategia Națională de Control al Tuberculozei în România 2015 – 2020

24

Reabilitarea pulmonară în România

28

«Un an fără fumat»

32

Teste de funcţionalitate pulmonară – SPIROMETRIA

34

Articole de specialitate

„Parteneriatele cu societăţile profesionale din România sunt multe şi ne dorim să fie şi mai multe“ La ora actuală, bolile respiratorii concurează cu cele cardiovasculare ca frecvenţă, iar cancerul bronhopulmonar reprezintă forma cea mai agresivă de neoplazie. Sunteţi membru fondator al Grupului de Lucru pentru Cancer Pulmonar al SRP şi vă rugăm să ne spuneţi care sunt şansele de identificare şi de supraviețuire a pacienților care au acest tip de cancer în România. Şansele de identificare trebuie să fie cât mai precoce. Problema esenţială este că acest cancer pulmonar nu are nimic specific ca manifestare, ca simptome, astfel încât pacienţii să se prezinte la medic devreme. Marea lor majoritate sunt fumători, consideră că e normal să tuşească şi să expectoreze. Vor veni la medic foarte târziu, când tusea devine extrem de iritantă sau când în expectoraţie apare sânge (hemoptizie).

Mai mult decât atât, nu există posibilitatea de a contura exact aceste semnale de alarmă nici din punctul nostru de vedere medical şi atunci singurul lucru fundamental ar fi să se facă o evaluare, un control pneumologic la persoanele cu risc, evident fumătorii, cei care au indice de 20-30-40 pachete/an .

Apoi la cei fumători care au în acelaşi timp BPOC, numitorul comun fiind, evident, fumatul.

BPOC, ca patologie pulmonară, reprezintă un factor de risc suplimentar pentru apariţia cancerului pulmonar, creşte riscul de cancer de șase până la zece ori în plus faţă de fumat.

Radiografia pulmonară şi spirometria sunt elementele de bază pentru controlul pacienţilor.

Dar, dacă prezintă orice fel de altă manifestare pulmonară care nu se remite sub tratamentul standard (maxim o lună), investigaţia endoscopică este esenţială, şi apoi tomografia computerizată. Indicaţiile pentru bronhosco-

6

Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu Preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie pie şi pentru tomografie sunt foarte clar conturate iar medicii specialişti ştiu când şi cum trebuie făcute şi indicate.

Ce trebuie înţeles este că informaţia de la aceste două investigaţii este complementară.

De exemplu, tomografia trebuie recomandată după nişte paşi normali şi uzuali parcurşi de pacient împreună cu medicul specialist.

Tomografia computerizată poate aduce informaţii pe care bronhoscopia nu le aduce, dar şi invers. Ele trebuie să meargă mână în mână.

Ideal ar fi, pentru România, ca toţi medicii pneumologi să poată efectua bronhoscopie, în sensul pregătirii profesionale şi a laboratorului respectiv, al aparaturii dar mai ales al laboratoarelor conexe care prelucrează probele prelevate, esenţiale. Pentru cancerul pulmonar sunt laboratoare de anatomie patologică şi colegi anatomo-patologi încă foarte puţini faţă de necesar.

Pneumologie

În România avem următoarea situaţie: sunt cam 800 medici pneumologi. În jur de 200 ştiu să facă bronhoscopii, au competenţa şi cursurile necesare, dar din cei 200, poate 100 vor efectua într-adevăr bronhoscopii.

Bronhoscopia este o procedură care se lucrează uneori în condiţii de urgenţă. Introducerea endoscopului reduce din calibrul căii aeriene dar în acelaşi timp pacientul trebuie să respire şi să îşi păstreze funcţiile vitale în timpul manevrei. Procedurile ar trebui făcute numai în serviciile în care există medic de urgenţă sau terapie intensivă, deci medicii pneumologi, chiar dacă ştiu cum să facă bronhoscopia sau chiar dacă au aparatura necesară, nu o execută pentru a evita procedurile, le evită în absenţa acestor cerinţe, pentru că pot avea risc mare pentru pacient.

Apoi, serviciile de anatomie patologică sunt insuficiente, medicii anatomo-patologi sunt foarte puţini, deci nici 20% din cei care ştiu să facă, fac într-adevăr bronhoscopii. Lipsa condiţiilor pentru efectuarea bronhoscopiilor înseamnă supraîncărcarea excesivă a serviciilor de bronhoscopie unde se realizează aceste proceduri. În România, sunt puţine centre în care se fac în jur de 3.000 bronhoscopii pe an, centre de referinţă cum ar fi Timişoara, Cluj, Iaşi şi Institutul Marius Nasta din Bucureşti care bate orice fel de record, cu peste 10.000 de bronhoscopii pe an. Este deja un semnal de alarmă, deoarece, a face cu patru medici 10.000 de bronhoscopii pe an dintre care 5.000 sunt suspiciuni de cancer pulmonar care în peste 80% din cazuri se confirmă prin bronhoscopie, înseamnă o supraîncărcare excesivă a personalului medical care nu este deloc benefică pentru stresul personalului medical, pentru speranţa lor de viaţă.

Medicul şi echipa lui ar trebui să aibă condiţii decente şi un nivel de stres cât mai mic, pentru realizarea în bune condiţii a tuturor procedurilor medicale.

Printre procedurile de screening al persoanelor cu risc se numără şi depistarea endoscopică precoce (menţionez că

www.revistamedicalmarket.ro

V O ID AH

IC 2

N

Ţinteşte

EX AC ERBĂ RI

ACID AR

4 RBĂRI ACE EX

CALIT ATE A

TĂ

3 D ŢII URA IE

NUM

ĂR

INFLAMAŢIA1 Denumirea comercială a medicamentului: Eurespal 2 mg/ml sirop.

Eurespal 80 mg comprimate cu eliberare prelungită. Compoziţia Adulţi calitativă şi cantitativă*: Fiecare ml sirop conţine clorhidrat de fenspiridă 3 comprimate/zi 2 mg. Excipienţi: galben portocaliu S (E 110) 10 mg, p-hidroxibenzoat de 7-10 zile metil (E 218) 90 mg, p-hidroxibenzoat de propil (E 216) 35 mg, zahăr 600 mg pentru 1 ml sirop. Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine clorhidrat de fenspiridă 80 mg. Forma farmaceutică: Sirop. Lichid limpede, de culoare portocalie. Comprimat cu eliberare prelungită. Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă. Indicaţii terapeutice: Eurespal 2 mg/ml este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 2 ani. Eurespal 80 mg este indicat la adulţi. Tratamentul simptomelor funcţionale (tuse şi expectoraţie) apărute în cursul bronhopneumopatiilor. Acest tratament nu trebuie să întârzie iniţierea tratamentului antibiotic, dacă acesta este necesar. Doze şi mod de administrare*: Sirop. Adulţi şi adolescenţi: Doza uzuală recomandată este de 3-6 linguri (45-90 ml sirop) Eurespal 2 mg/ml (90-180 mg clorhidrat de fenspiridă) pe zi. Copii peste 2 ani: Doza uzuală recomandată este de 4 mg clorhidrat de fenspiridă pe kg şi zi: copii cu greutatea sub 10 kg: 2-4 linguriţe (10-20 ml sirop) Eurespal 2 mg/ml (20-40 mg clorhidrat de fenspiridă) sau 10 mg clorhidrat de fenspiridă per 5 ml sirop, pe zi; copii cu greutatea peste 10 kg: 2-4 linguri (30-60 ml sirop) Eurespal 2 mg/ml (60-120 mg clorhidrat de fenspiridă) pe zi. O linguriţă (5 ml sirop) conţine 10 mg clohidrat de fenspiridă. O lingură (15 ml sirop) conţine 30 mg clorhidrat de fenspiridă. Fenspirida este contraindicată la copii cu vârsta sub 2 ani. Comprimate cu eliberare prelungită.

Adulţi: Doza uzuală recomandată este de 2 comprimate cu eliberare prelungită Eurespal 80 mg (160 mg fenspiridă) pe zi (dimineaţa şi seara). Dacă este nevoie de creşterea efectului şi/sau în afecţiunile acute, doza recomandată este de 3 comprimate cu eliberare prelungită Eurespal 80 mg (240 mg fenspiridă) pe zi (dimineaţa, prânz şi seara). La copii cu vârsta peste 2 ani şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se recomandă alte forme farmaceutice (sirop). Mod de administrare: se recomandă administrarea Eurespal 80 mg înainte de mese.

Contraindicaţii*: Hipersensensibilitate la fenspiridă sau la oricare dintre excipienţi. Copii cu vârsta sub 2 ani. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare*: Sirop. Acest medicament conţine 3 g zahăr/linguriţă (9 g/lingură), cantităţi care trebuie avute în vedere în cazul dietei hipoglucidice sau la pacienţii cu diabet zaharat. Datorită prezenţei zahărului, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Acest medicament conţine galben portocaliu S (E 110) şi parabeni (p-hidroxibenzoat de metil (E 218) şi p-hidroxibenzoat de propil (E 216)).

Poate provoca reacţii alergice (chiar întârziate). Comprimate cu eliberare prelungită. Administrarea Eurespal 80 mg nu trebuie să întârzie instituirea tratamentului antiinfecţios, când este necesar. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune*: Datorită creşterii efectului sedativ al medicamentelor antihistaminice H1, nu este recomandată asocierea fenspiridei cu medicamente sedative sau alcool. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea*: Nu se recomandă administrarea Eurespal în timpul sarcinii, deşi instalarea sarcinii în timpul tratamentului nu justifică întreruperea sarcinii. Nu se cunoaşte dacă fenspirida se excretă în laptele matern. Eurespal nu trebuie utilizat în timpul alăptării. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule și de a folosi utilaje*: Datorită posibilităţii apariţiei somnolenţei, Eurespal are influenţă minoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje, în special la începutul tratamentului sau în asociere cu consumul de alcool. Reacţii adverse*: Frecvente: dereglări gastro-intestinale, greaţă, dureri stomacale. Rare: somnolenţă; tahicardie moderată, care regresează după reducerea dozelor; eritem cutanat; erupţii cutanate; urticarie; angioedem; eritem pigmentar fix. Cu frecvenţă necunoscută: ameţeli; palpitaţii, posibil legate de tahicardie; hipotensiune arterială, posibil legată de tahicardie; diaree, vărsături; prurit, necroliză epidermică toxică, sindrom Stevens-Johnson; astenie, fatigabilitate. Supradozaj*. Proprietăţi*. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Les Laboratoires Servier, 50 rue Carnot, 92284 Suresnes cedex, Franţa. Data reînnoirii autorizaţiei: Eurespal 2 mg/ml sirop - Noiembrie 2008. Eurespal 80 mg comprimate cu eliberare prelungită - Aprilie 2008. Data revizuirii textului: August 2015. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală P6L. *Pentru informaţii complete, vă rugăm să consultaţi rezumatul caracteristicilor produsului.

Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătăţii.

Servier Pharma S-Park, Str. Tipografilor nr. 11-15, Corp A, etaj 3, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021-528.52.80; Fax: 021-528.52.81, www.servier.ro 1. Pipy B, Evrard Y. Lettre du Pharmacologue. 1992;6(suppl7):13-19; 2. Geppe N.A. Current Pediatrics, nr. 2, 2005.

Articole de specialitate în Institutul Marius Nasta există şi această posibilitate), aşa numita bronhoscopie cu autofluorescență, în care se schimbă lumina albastră cu nişte filtre speciale, astfel încât se observă autofluorescență ţesutului displazic, preneoplazic sau a ţesutului minim invaziv neoplazic, care are în lumina albastră o altfel de fluorescenţă decât epiteliul respirator normal. Este o metodă foarte sensibilă, dar nu foarte specifică, deoarece, de multe ori şi conotaţiile inflamatorii foarte puternice pot să apară la fel ca aspect.

Un alt tip de bronhoscopie este bronhoscopia cu filtru îngust, narrow band imaging bronchoscopy, în care nişte filtre speciale evidenţiază un lucru extrem de important, reţeaua microvasculară din submucoasă, deoarece ştim că aceste capilare proliferează anarhic şi asta reprezintă iarăşi un semnal de alarmă.

Evident că toate aceste lucruri înseamnă prelevări bioptice şi o urmărire corespunzătoare în timp.

SRP desfăşoară numeroase campanii la nivel naţional pentru depistarea afecţiunilor respiratorii.

Vă rugăm să enumeraţi care sunt campaniile iniţiate în acest an, şi care au fost rezultatele celor din anii trecuţi. Se observă o conştientizare a populaţiei cu privire la controlul medical ce ar trebui făcut?

Anul acesta continuăm campaniile din anii precedenţi şi încercam să venim cu un plus pentru pacienţi, să adâncim parteneriatul medic-pacient.

Am iniţiat campania de aderenţă la tratament a pacienţilor cu afecţiuni respiratorii cronice, în care dorim ca informaţia medicală să ajungă la pacient dar conturată într-un fel facil pentru acesta. Este primordială necesitatea de a înţelege că aderenţa la tratament înseamnă peste 85-90% din succesul unui tratament, că pacientul nu trebuie să fie doar un ascultător obedient ci trebuie să participe activ împreună cu medicul la decizie şi la eficacitatea tratamentului, în primul rând administrându-şi tratamentul corect.

Sperăm să avem mult success, deoarece întâlnirile anterioare medic-pacient s-au bucurat de o atenţie deosebită. Trebuie să depistăm însă şi care sunt modalităţile cele mai eficiente pentru ca într-adevăr pacienţii să colaboreze şi să fie aderenţi la tratament, pe termen lung. Trebuie să înţelegem în primul rând care sunt problemele lor şi felul în care putem ajuta.

8

Al doilea mare proiect care continuă o etapă anterioară dezvoltată de către Prof. Dr. Florin Mihălțan, este studiul de prevalență al bolilor obstructive cronice.

Deoarece discutăm de ceea ce înseamnă această povară a bolilor respiratorii, doresc să subliniez că încă nu ştim (în România) care este prevalența reală în acest moment a astmului şi bronhopneumopatiei cronice obstructive. De aceea ne dorim să facem un studiu de prevalență, deoarece, având aceste informaţii, vom putea să tragem semnalele de alarmă corespunzătoare vizavi de factorii decidenţi în vederea susţinerii acestor pacienţi. Printre proiectele pe care le vom continua se numără cele legate de ziua astmului şi ziua BPOC-ului în care există campaniile media de conştientizare în rândul populaţiei şi în care, pentru populaţia Bucureștiului - în funcţie de suportul financiar intenţionăm să continuăm campaniile de depistare prin spirometrie, care ţin să precizez că se bucura de un real succes.

O boală despre care încă se ştie foarte puţin şi care se diagnostichează foarte târziu este fibroza pulmonară idiopată. Care sunt provocările în diagnosticare şi soluţiile de tratament? Sunt decontate tratamentele de către CNAS? Fibroza pulmonară este o boală cu un prognostic mai sever decât al multor neoplazii, astfel încât provocarea cea mai mare este legată de momentul diagnosticului. Pacienţii se prezintă foarte târziu la medic deoarece mult timp simptomele nu sunt decât acelea de dificultate în respiraţie şi poate un sindrom tusigen fără expectoraţie. De multe ori, periplul lor este foarte lung, pentru că nu există nimic specific iar mulţi pacienţi care obosesc se evaluează în serviciile de cardiologie, astfel încât diagnosticul de fibroză pulmonară este pus extrem de tardiv.

Ne bucurăm că SRP are un grup de lucru focusat pe patologia interstiţială, inclusiv pe fibroza interstiţială idiopată deoarece este o boală greu de diagnosticat oriunde în lume.

Abia acum se conturează care ar fi elementele ce ar conduce la un diagnostic cât mai precoce şi mai corect. Datorită faptului că pacienţii se prezintă târziu la medic, de foarte multe ori diagnosticul presupune o biopsie pulmonară, chirurgicală, ce este făcută în momentul în care pacientul are insuficienţă respiratorie şi este într-o stare precară, reprezentând un risc de exitus extrem de mare.

Pneumologie

50% dintre ei nu pot face această biopsie pulmonară pe cale chirurgicală din aceste motive. A doua posibilitate de diagnostic este legată de tomografia computerizată cu rezoluţie înaltă care în anumite situaţii are nişte criterii prin care pur şi simplu poţi pune un diagnostic numai în baza modificărilor radiologice prezente la această tomografie. Dar asta mai presupune un lucru, în primul rând aparatura necesară şi în al doilea rând formarea medicilor radiologi ţintit pentru această patologie.

Există opţiuni terapeutice dar acestea sunt eficace pentru formele uşoare şi medii de fibroză. Eu cred însă că, inclusiv în România, s-au făcut progrese uriaşe prin faptul că toţi medicii pneumologi au început să cunoască această problemă şi prin faptul că cei puţin specializaţi dintre noi în acest sens au pornit o întreagă activitate amplă de a disemina aceste informaţii şi de a forma medicii pneumologi pentru diagnosticul şi tratamentul fibrozei pulmonare.

Un mare pas în diagnosticul acestei afecţiuni este însăşi excluderea altor etiologii care seamănă cu fibroza interstiţială idiopată. Pacientul trebuie făcut să înţeleagă de ce anume sunt indicate atâtea investigaţii cum ar fi cele de natură imunologică, pentru colagenozele, sarcoidoză etc. Din păcate şi aici este o problemă pentru că cea mai mare parte din aceste investigaţii nu pot fi făcute cu ocazia unei internări obişnuite iar pacientul trebuie să le plătească. SRP, prin grupul de lucru pentru fibroza pulmonară a făcut un întreg material prin care există aceste recomandări către cei abilitaţi, vis-a-vis de necesitatea ca iniţierea acestui tratament să fie efectuată conform unor criterii standard. Tratamentul trebuie acoperit printr-un program, deoarece este imposibil de achiziţionat de către pacient. Ştiu că lucrurile sunt destul de avansate în acest sens şi sper că în curând să existe protocolul pentru a putea fi diagnosticaţi şi acceptaţi pentru tratament pacienţii respectivi.

Una dintre problemele cu care se confruntă pacientul cu afecţiuni pulmonare (BPOC, SASO) este aceea de a reuşi continuarea oxigeno-terapiei şi după externare. Vă rugăm să ne oferiţi detalii despre posibilităţile de tratament, ştiind că aparatele au un cost ridicat, costisitor pentru pacienţi. Care ar fi soluţiile de rezolvare?

Există indicaţii foarte clare pentru oxigeno-terapie, dar care nu acoperă toată necesitatea pacienţilor, care într-adevăr sunt extrem

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate de gravi, au insuficiență respiratorie.

Decontările făcute de CNAS (şi acelea insuficiente) sunt prevăzute pentru pacientul cu sindrom obstructiv (BPOC) şi alte categorii de pacienţi cu boli cronice respiratorii care se încadrează în baremurile impuse de CNAS. Pentru toate categoriile de pacienţi cronici respiratori pneumologul trebuie să efectueze o evaluare ce constă în explorarea funcţională (spirometrie, probe funcţionale complexe) şi gazometrie.

Problema pacienţilor la externare nu este reprezentată de costul oxigeno-terapiei care este decontat de CNAS. Problema esenţială e reprezentată de necesitatea repetării cererii şi investigaţiilor amintite anterior la 3 luni în spital sau ambulator, în condiţiile în care unii pacienți sunt extrem de severi şi nedeplasabili.

Societatea Romană de de Pneumologie a făcut numeroase demersuri în ultimii ani pentru a se corecta aceste norme, norme ce nu permit prescrierea oxigeno-terapiei la toţi pacienţii care trebuie să beneficieze de acest tratament, precum şi referitor la normele de monitorizare a acestor pacienţi.

Până atunci, din păcate, unele probleme ale medicilor pneumologi rămân nerezolvate din punctul de vedere al prescrierii acestui tratament, oxigeno-terapia. În principal ele sunt legate de reînnoirea prescripţiei şi de inexistenţa în toate colţurile ţării a tuturor mijloacelor logistice care să permită aceste investigaţii cerute de CNAS. Soluţiile sunt: crearea unui sistem de asistență la domiciliu a pacienţilor nedeplasabili, dotarea tuturor unităţilor medicale de profil cu instrumentele adecvate pentru investigaţii şi depistarea precoce a acestor afecţiuni, astfel încât pacientul să nu se prezinte extrem de târziu, în stadiu de insuficiență respiratorie dependentă de oxigen.

Ani de zile tuberculoza a fost “primplanul” afecţiunilor pulmonare din România. Care sunt premizele de eradicare a acestei afecţiuni contagioase în condiţiile socio-economice actuale din ţara noastră?

Toţi colegii implicaţi prin Programul Naţional pentru Tuberculoză, au făcut şi fac în continuare o muncă extraordinară, iar tot ceea ce se întâmplă în România este sub directa coordonare a OMS, deci nu suntem deloc printre ultimii din acest punct de vedere. Cred că, un lucru de care

10

ne putem mândri, este felul în care se desfăşoară această luptă contra turberculozei în momentul actual în România.

Nu atât condiţiile socio-economice sunt o cauză alarmantă de tuberculoză pentru că, dacă stăm să ne gândim cum era în urmă cu 30 sau 60 de ani, e clar că lucrurile sunt mult mai bune acum. Ne confruntăm cu o mare problemă, şi anume, cu pacienţii care refuză să-şi ia tratamentul, care pleacă din spital sau nici măcar nu vor să se interneze.

Nu avem sistemul real eficient prin care să îi putem obliga să urmeze tratamentul.

Răspunsul este nu, dar nici în alte ţări mult mai avansate decât noi tuberculoza nu are cum să fie eradicată. Aceasta poate fi ţinută sub control şi mai ales esenţial şi fundamental, trebuie evitată apariţia cazurilor de tuberculoză multidrog rezistentă.

Apariţia acestor cazuri se datorează tocmai datorită faptului că pacientul nu doreşte să ia tratamentul, îl abandonează, are o mulţime de contacți colaterali care urmează aceeaşi cale.

Ce parteneriate aveţi cu alte societăţi profesionale din România?

Dar pe plan internaţional? Cât de importantă este componenta de multidisciplinaritate? Care sunt beneficiile acestor colaborări?

Parteneriatele cu societăţile din România sunt multe şi ne dorim să fie şi mai multe. Este spectaculos parteneriatul pe care Societatea Romană de Pneumologie îl are cu Societatea Romană de Cardiologie şi cu Fundaţia Inimii.

Un exemplu elocvent este felul în care şi-au unit forţele pentru legea antifumat, din partea SRP Prof. Dr. Florin Mihălțan, pe de altă parte Conf. Dr. Ioan Coman din partea Fundaţiei Inimii şi Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu din partea SRC. Au făcut un lucru extraordinar şi sunt un exemplu.

Ne bucură colaborarea cu Societatea Romană de Medicină Internă, Prof. Dr. Ion Bruckner este un om extrem de deschis pentru a face şi mai mult. SRP şi SRMI au primul simpozion comun care are ca tema un lucru ce doare foarte mult, şi anume, tusea cronică.

Cu Societatea Naţională a Medicilor de Familie avem o colaborare foarte bună. Conştientizarea pacienţilor este în creştere, inclusiv prin intermediul medicul de familie.

Avem manifestări interdisciplinare, cursuri pentru medicii de familie, astfel încât ei să contureze rolul esenţial pe care îl au în a dirija pacienţii către specialistul pneumolog.

Pneumologie

Doresc să specific că, în octombrie, la Conferinţa Naţională de Cancer Pulmonar, reunim toate societăţile medicale implicate în depistarea şi tratamentul cancerului pulmonar.

Pe partea externă, două repere fundamentale: Societatea Europeană de Boli Respiratorii (European Respiratory Society) din care facem parte şi unde activităţile comune sunt multiple. Avem deja confirmarea de participare a Secretarului General ERS la Conferinţa Naţională de Cancer Pulmonar din octombrie 2017 și facem demersuri pentru participarea Preşedintelui ERS la noul Congres Naţional din 2018. Începând de anul trecut ne bucurăm să avem o colaborare strânsă cu American Thoracic Society. Președintele David Gozal a fost invitatul nostru la Congresul Naţional din octombrie 2016 şi sper să începem o colaborare privitoare la o curriculă de formare a tinerilor specialişti pneumologi cu suportul American Thoracic Society.

Într-un interviu anterior ne-aţi spus că doriţi încurajarea tinerilor medici şi susţinerea seniorilor. Ce programe aveţi anul acesta pentru realizarea celor două iniţiative? Începând cu congresul din octombrie 2016 s-a înfiinţat secţiunea tinerilor pneumologi “Noua Generaţie” care devine extrem de activă, lucru care mă bucură foarte mult. Există workshop-uri pe care tinerii pneumologi specialişti le fac pentru mai tinerii lor colegi, medicii rezidenţi.

Doresc să menţionez că în primavera acestui an au prima lor manifestare care se bucură de o atenţie deosebită din partea colegilor inclusiv a seniorilor, respectiv Young Respiratory Academy, Școala de Primăvară a Tinerilor Pneumologi.

Privitor la seniori, doresc să transmit tuturor colegilor mei un mesaj drag mie vis-à-vis de părinţii noștrii profesionali: “poartă-te cu părinţii tăi aşa cum vrei să se poarte şi copiii tăi cu tine!”.

Să nu uităm că tot ceea ce suntem acum se datorează în primul rând lor şi atunci cred că este normal şi firesc să-i susţinem, să fie lângă noi şi odată cu noi în tot ceea ce facem, cu atât mai mult cu cât experienţa pe care o au este uneori extrem de utilă. Trebuie să avem disponibilitatea şi absenţa vanităţii astfel încăt să îi întrebăm când avem nevoie de un sfat - întotdeauna experienţa lor, acumulată de-a lungul anilor, va fi benefică.

www.revistamedicalmarket.ro

Ergospirometru PISTON PRE-101 Testul de efort cardiopulmonar asigură o evaluare globală a răspunsurilor la exercițiul integrativ ce implică sistemele pulmonar și cardiovascular.

Controlul bicicletei şi al bandei de alergat: • Protocoale de testare a efortului ce pot fi definite și selectate de utilizator • Protocoale de exercițiu pe bicicletă cu creștere progresivă, Step și Ramp (la pas și în rampă) • Protocoale cu creștere maximă pentru banda de alergat • Protocol de intensitate constantă a activității • Protocol de exercițiu în mai multe stadii cu un pseudo-stadiu fix la fiecare nivel • Protocol de creștere discontinuă

Opţiuni: • PRE-101/c – analizor chimic ultra rapid cu celulă de oxigen • PRE-101/pm – analizor de oxigen paramagnetic ne-epuizant • PRE-101/ew – tensiometru și ECG wireless • PPC-1250 – cărucior pentru PC cu suport dublu pentru monitor, electrod pentru braț, suport balon de gaz și transformator de separație

Pletismograf complet PISTON PDT-111/p Dispozitivul asigură măsurarea parametrilor mecanici ai sistemului respirator.

• Accesibil pentru pacienții aflați în scaun cu rotile (opțional) • Constanta de timp dublă a cabinei asigură efectuarea de teste la frecvență normală de respirat și de asemenea cu respirație îngreunată • Optional: Cabină spațioasă cu patru pereți transparenți și acoperiș din sticlă securizată • Închidere electromagnetică • Metronom audiovizual programabil • Corecție BTPS automatică bazată pe temperatura, umiditatea și presiunea măsurate în cabină • Test complet de calibrare automată și de scurgere • Sistem de comunicare cu microfon și difuzor incorporat • Optional: Test de capacitate pulmonară difuză: metode de masurare Single Breath, Intra Breath

Modalități de măsurare: Volumul de gaz toracic, toate componentele rezistenței aeriene, complianța dinamică și statică (opțional), test de capacitate pulmonară difuză (opțional), presiunea de ocluzie maximă, inspirație și expirație forțată, capacitate vitală statică, ventilare voluntară maximă.

Spirometru PISTON PDD-301/sh Spirometrul este dispozitivul de bază în diagnosticarea bolilor pulmonare. Este inevitabil în detectarea problemelor timpurii ale sistemului respirator: COPD, astm, bronșită cronică, tulburare obstructivă a ventilației, emfizem.

• Modalități de măsurare: Inspirare și expirare forțată, Capacitate vitală statică, Ventilație voluntară maximă • Design aerodinamic de prindere în mână cu debitmetru PinkFlow*. Interfața USB când este conectată la un laptop conferă portabilitate completă.

• Debitmetrul PinkFlow utilizat, inovația companiei PISTON, îndeplinește în totalitate specificațiile și cerințele Standardizării Testării Funcției Pulmonare ATS/ ERS (European Respiratory Journal 2005). Este insensibil la condens și vapori și nu necesită recalibrare după schimbare.

Articole de specialitate

Implicațiile socio-ecomonice ale fumatului Se estimează că în lume există 1,1 miliarde fumători (80% în țările slab și mediu dezvoltate, scăzută), iar până în 2025 numărul fumătorilor va ajunge la 1,6 miliarde. În SUA sunt 48 milioane de fumători. Prevalența fumatului este mai mare în grupurile populaţionale cu educaţie scăzută.

Dr. Corina Mărginean Medic primar pneumolog, Doctor în medicină, Şef secţie pneumologie, Spitalul Clinic Judeţean Mureş

Evaluarea impactului economic pe care fumatul îl are asupra societății ia în calcul următoarele: •• mortalitatea •• scăderea anilor productivi •• scăderea duratei de viață datorită bolilor produse de fumat •• povara financiară pe care fumătorul o reprezintă pentru familie, anturaj, angajator și serviciile de îngrijire a sănătăţii.

Costul fumatului este definit conform OMS că diferența dintre cheltuielile actuale de sănătate sau alte costuri legate de fumat și costurile care s-ar fi înregistrat dacă oamenii nu ar fi fumat.

Fumatul este urmat de o povară economică enormă pentru societate, bolile datorate fumatului generând costuri suplimentare masive sistemului de sănătate și întregii economii. Impactul economic al fumatului este realizat atât la nivel micro cât şi macroeconomic.

Perspectiva microeconomică se referă la impactul bolilor și invalidităților provocate de fumat asupra guvernelor, agențiilor guvernamentale, întreprinderi și gospodării individuale.

Perspectiva macroeconomică ur-mărește impactul pe toți agenții ecomonici în vederea obținerii unei evaluări sociale.

12

Studiile de impact economic ale fumatului urmăresc atât costurile directe cât și indirecte ale consecințelor biologice, sociale, de mediu ale fumatului cât și cheltuielile directe și indirecte efectuate de cei care achită consecințele fumatului: bugetul statului, sistemele de asigurări, angajatorii și membrii familiei fumătorului.

Costurile directe sunt reprezentate de valoarea lucrurilor și serviciilor consumate de bolile produse de fumat.

Costurile legate de îngrijirea sănătății cuprind costurile spitalizării (pentru bolile produse de fumat), a serviciilor medicale și a medicației administrate.

Costurile indirecte sunt cele legate de productivitatea scăzută datorită morbidității, mortalității și a dizabilităților produse de fumat.

Costurile interne sunt legate de fumător-costuri legate de achiziționarea produselor de tutun, costuri medicale, costuri datorate productivității scăzute.

Costurile externe sunt reprezentate de costurile pentru bolile apărute la persoanele supuse fumatului pasiv, costuri pentru programele publice și de educație, costurile cu tratamente de renunțare la fumat, costurile pentru asigurări.

Fumatul provoacă o povară economică grea în lume, în particular în Europa și America de Nord unde epidemia tabagică este foarte mare. Oamenii de toate vârstele sunt afectați de fumat, dar impactul se manifestă în diferite moduri în funcție de grupele de vârstă. Fumătorii adulți cu boli produse de fumat au o productivitate scăzută a muncii, copii expuşi

Pneumologie

fumatului pasiv şi fumatului la mâna a III-a, bărbaţi versus femei-deoarece fumatul are impact diferit în funcţie de sex.

Fumatul costă economia mondială peste 1400 miliarde dolari. Costurile economice totale datorate fumatului reprezintă 1,8% GDP (Gross Domestic Product). În Europa de Est costurile se ridică la 3,6 % din PIB, în restul Europei la 2%, în SUA şi Canada la 3%, iar bolile produse de fumat însumează 5,7 % din totalul cheltuielilor mondiale pentru sănătate.

Cheltuielile de sănătate legate direct de fumat reprezintă în Europa de est 10% din totalul cheltuielilor.

Numeroase studii privind povara economică a fumatului au fost făcute în SUA și în ţările cu venituri ridicate.

Evidențele arată faptul că în țările mediu și slab dezvoltate costurile economice legate de fumat sunt mai mici în comparație cu țările dezvoltate. Explicația ar fi că efectele pe morbiditate și mortalitate apar după o perioadă lungă de fumat sau că aceste costuri sunt subestimate. Studiile au arătat că fumatul este răspunzător de pierderi de 2,1%-3,4% din GDP (gross domestic product) în Australia, 1,3%2,2% în Canada și 1,4%-1,6% în SUA, 0,22% în Vietnam. 1/4 din costul total al tabagismului este reprezentat de 4 țări: China, India, Brazilia, Rusia. Costurile pentru bolile produse de fumat se ridică la 6%-15% din fondurile de sănătate în SUA (Warner and Hodgsan et al. 1999, Wald Bank 1999). În SUA se cheltuiesc anual 60 miliarde de dolari pentru tratarea bolilor produse de fumat. Un bărbat

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate tânăr care începe să fumeze va genera cost medical în exces cu 12.700 de dolari, iar dacă fumează peste 20 ţigări/zi va genera un cost în exces de 19.000 dolari.

Pentru o femeie tânără fumătoare costurile în exces vor fi de 14.800 dolari, iar dacă fumează peste 20 ţigări/zi 25.800 dolari.

Incidența bolii cardiace la bărbați diferă în funcție de statusul de fumător (rata incidenței/1000 persoane): •• fumător curent-2,72/1000 persoane, •• fost fumător-1,98/1000 persoane, •• nefumător -1,51/1000 persoane.

32,1 % din bolile cardiace sunt atribuite fumatului.

Costurile anuale pentru tratarea bolii cardiace ce necesită internare diferă în funcție de statutul de fumător (SUA): •• pentru fumătorul curent-120 dolari/an, •• pentru fost fumător-110dolari/an, •• pentru nefumător -98dolari/an.

Rata mortalității prin bolile cardiace la bărbat diferă în funcție de statusul de fumător: •• pentru fumător curent-222,4/100.000 persoane, •• pentru fost fumător-171,9/100.000 persoane, •• pentru nefumător -138,5/100.000 persoane.

26,5% din decesele prin boli cardiace sunt atribuite fumatului.

Mortalitatea datorată fumatului Fumatul ucide mai multe persoane decât SIDA, consumul de alcool, cocaina, heroina, suicidul, accidentele și incendiile la un loc.

Dacă în anul 2000 la nivel mondial erau 4 milioane decese (2 milioane în țările dezvoltate și 2 milioane în cele în curs de dezvoltare)-70% din totalul deceselor, se estimează că în 2030 vor fi la nivel mondial 10 milioane decese (3 milioane în țările dezvoltate și 7 milioane în cele în curs de dezvoltare).

Conform Word Health Organization 2008 unul din 2 fumători va fi omorât de dependența sa față de nicotină, iar ½ din decese vor fi la vârsta medie (35-69 ani). La fiecare 8 secunde cineva moare ca rezultat al folosirii tutunului.

Un studiu efectuat în 2005 în Irlanda a estimat 5870 de decese datorate fumatului-2860 cancere,1410 boli cardio-vasculare,1530 boli respiratorii,70 alte boli. În SUA 400.000 de oameni mor prematur în fiecare an din cauza bolilor legate de fumat.

14

Statisticile arată că fumatul cauzează 80% din decesele prin cancer pulmonar, 80% prin bronşită și emfizem și 17% prin boli cardiace.

Mai mult de ¼ din decese prin cancer sunt atribuite fumatului.

Fumatul pasiv produce 600.000 de decese/an afectând copiii şi femeile nefumătoare.

Costurile atribuite fumatului pasiv afectează oamenii de toate vârstele, inclusiv copii şi adolescenţii expuşi acasă sau în locuri publice. Ţigaretele pot cauza incendii în care fumătorul poate suferi leziuni sau chiar moarte ce se traduce în pierderea productivităţii prin moarte prematură.

Fumatul la gravide produce costuri economice mari prin : •• apariția de complicaţii în timpul sarcinii şi naşterii, •• nașterea de copii cu greutate scăzută ce necesită internare în unităţile de terapie intensivă neonatologică •• morți subite la naştere.

Costurile socio-economice ale fumatului în România Prevalența fumatului în România este în creştere atât în populaţia generală cât şi în cea feminină.

24,3%(4,42 milioane) de romani cu vârsta peste 15 ani sunt fumători zilnici-34,9% bărbaţi şi 14,5% femei.

51,1% din fumătorii zilnici fumează peste 20 ţigări/zi (OATS -2011).

Costurile legate de mortalitatea prematură au fost în 2000 de 22.891 milioane de EURO-6,3% din PIB, unul din procentele cele mai mari din Europa.

Studiu GYT 2013 arăta că în România exista un procent de 9,4 % tineri fumători curenţi (10,1% băieţi şi 8,55 fete); 35,5% sunt supuşi fumatului pasiv acasă, iar 40% în spaţiul public (2013). În România se fumează zilnic 5 milioane pachete de ţigări iar 85% din pacienţii cu cancer pulmonar sunt fumători. 46,9% din femei fumează zilnic. Vârsta medie la care românii încep să fumeze este de 19 ani. În 2012 -1.892.323 dintre spitalizările din România s-au datorat bolilor produse de fumat.

Din bugetul total al sistemului de sănătate 2012 (22.075.623.000 lei) s-au cheltuit 1.251.716.122,6 lei pentru bolile produse de fumat, ceea ce reprezintă 5,7 % din totalul bugetului.

Internarea pentru bolile provocate

Pneumologie

de fumat în secţiile de acuţi ale spitalelor publice a costat 3.305.10,978 lei.

55% din decesele prin boli respiratorii cronice şi 19% din decesele prin boli cardio-vasculare sunt atribuite fumatului. În 2012 au fost diagnosticate în România 11.644 persoane cu cancer pulmonar, în creştere cu 9,8% faţă de 2008.

Fumatul este considerat „cea mai importantă cauză evitabilă de boală“ Reducerea ratei fumatului cu 5% până în 2025 este un scop major al politicii de sănătate publică.

Consumul de tutun în Europa în 2015 a scăzut cu 2 puncte procentuale în comparaţie cu 2012 (26%versus28%) şi cu 4 puncte procentuale la categoria de vârsta 15-24 (25%versus 29%), vârsta medie pentru debutul fumatului rămâne însă neschimbată 17,6 ani.

Beneficiile renunţării la fumat: •• reducerea morbidităţii şi mortalităţii •• reducerea costurilor sanitare legate de boli •• scăderea riscului de boală •• creșterea longetivitatii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii •• îmbunătățirea productivităţii •• reducerea costurilor cu curăţarea spaţiilor •• reducerea incendiilor cauzate de fumat.

De ce trebuie să intervină guvernele?

•• oamenii nu cunosc riscurile folosirii tutunului-60% din fumători consideră fumatul puţin sau deloc dăunător, astfel încep să fumeze de tineri. Cei mai mulţi fumători încep să fumeze <20 ani (este vârsta la care tinerii nu iau cele mai bune decizii şi nu iau în calcul ce probleme de sănătate pot să apară) •• nicotina este foarte adictivă, la fel ca heroină şi cocaina-mulți fumători consideră că vor fi capabili să oprească fumatul când vor, dar din nefericire acest lucru este greu de realizat •• fumatul impune costuri pentru alţii prin fumatul pasiv, costuri pentru îngrijirea sănătăţii, costuri pentru familie •• reclamele firmelor producătoare de ţigări conţin mesaje că fumatul îi face pe tineri mai populari, sexy, atractivi, seamănă cu adulţii speculând vulnerabilitatea specifică tinerilor.

www.revistamedicalmarket.ro

Peste 3000 de articole medicale de Ia o singură sursă

Pulmotrainer

Spirometru Spirolab IV

Nebulizator Bremed BD5200

Peakflowmetru Rossmax

Rossmax AeroSpacer

Telefon: 0265.211.411 • 0756.204.914 0751.173.145 • 0770.220.908 • Fax:+40.265.211.412

Articole de specialitate

 Școala de primăvară a tinerilor pneumologi 27-29 aprilie 2017 Hotel Crowne Plaza București

16

Pneumologie

Intervenţii efective 1. Informarea 2. Avertismentele legate de sănătate pe produsele de tutun 3. Interdicţii de reclame şi promovare a ţigării 4. Interzicerea fumatului în locurile publice, în maşină şi la domiciliu 5. Suport de oprire a fumatului. În Directiva 2014/40/UE privind produsele de tutun: •• interzicerea aromelor •• introducerea de avertismente de sănătate combinate (imagine şi text) care ocupă 65% din suprafaţa pachetelor de tutun •• combaterea comerţului ilicit cu produse de tutun.

Taxarea este cea mai bună intervenție - astfel taxele ridicate induc abandonarea fumatului şi previn debutul. O creştere cu 10% a preţurilor reduce pierderile cu 4% în ţările dezvoltate şi cu 8% în ţările slab şi mediu dezvoltate. Persoanele tinere şi cei cu venit redus sunt cei mai responsivi la creşterea preţului, făcândui să oprească sau să reducă consumul de ţigări şi să folosească banii economisiţi pe alte cheltuieli. În România, Ministerul Sănătăţii a introdus din 2017 Programul Naţional „Stop fumat„ care oferă acţiuni de prevenţie a fumatului, tratament şi cercetare. România şi UK sunt singurele țări ce furnizează tratament GRATUIT pentru abandonarea fumatului.

Programul posedă o linie verde telefonică „STOP FUMAT“: 08008 STOP FUMAT ce se regăseşte pe fiecare pachet de ţigări din România şi un site: www.stopfumat.eu/index.php. Ţigara electronică: •• în 2015, 12% din europeni au încercat-o şi doar 2% o folosesc în prezent. Tinerii sunt mai susceptibili faţă de populaţia adultă (13% din grupul 15-24 ani comparativ cu 3% pentru persoanele >55 ani).

•• 67% au folosit ţigara electronică pentru a se opri din fumat, dar doar 14% au fost capabili să renunţe, 24% pentru că este atractivă, iar 44% pentru a putea fuma în locurile unde nu este permis.

•• 52% din europeni consideră e-țigara dăunătoare.

Folosirea ţigării electronice generează costuri economice imprevizibile pentru că este primul pas prin care se realizează adicţia faţă de nicotină.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Poate fi şi somnul un factor de risc?

Rezultatele cercetărilor epidemiologice arată faptul că tulburările de respirație în timpul somnului (TRS) prezintă un grad înalt de prevalență, existând o asociere progresivă între severitatea tulburărilor de respirație în timpul somnului și afecțiunile cardiovasculare, metabolice și psihiatrice.

Dr. Mihaela Oros Medic primar pediatrie, Doctor în medicină Clinica Băneasa Regina Maria, Bucureşti Prof. Dr. Florin Mihălțan Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” Bucureşti

Î

n timpul somnului tonusul căilor aeriene superioare poate fi scăzut, în special în stadiul de somn REM. Obstrucţia parţial sau totală a acestora va determina o microtrezire cu deschiderea consecutivă a căilor respiratorii.

Astfel orice factor care determină îngustarea excesivă a faringelui sau crește complianța pereților acestuia poate predispune ulterior la apariția sindromului de apnee în timpul somnului de tip obstructiv (SASO).

Factorii care afectează dimensiunile faringelui La adulți, compromiterea căilor respiratorii pare să fie legată puternic de sexul masculin, instabilitatea ventilatorie și creşterea ponderală.

S-a estimat că o modificare de 1% a indicelui de masă corporală (IMC) conduce la modificarea cu 3% a indicelui de apnee-hipopnee (AHI) iar o creștere de 10% a IMC determină o incidență a SASO de șase ori mai mare.

Modificările ponderale par să influențeze mai puternic nivelul AHI la bărbați comparativ cu femeile, iar efectul de creștere a AHI în urma creșterii ponderale pare să fie mai puternic decât cel de scădere

18

a AHI ca urmare a scăderii ponderale.

La copii dimensiunea anatomică a faringelui rezultă dintr-o combinație a structurii osoase și țesutului moale de la baza acestuia, incluzând amigdalele și vegetațiile adenoide. Poate fi de asemenea influențată de factori dinamici cum este obezitatea.

Structură osoasă Copiii care sforăie prezintă faringe mai îngust antero-posterior 39. Volumul faringian redus este de obicei caracteristic tuturor membrilor familiei, astfel că factorii genetici, în special cei care controlează structura facială, pot determina apariția SASO chiar și la indivizi care nu prezintă alți factori de risc.

Copiii cu anomalii craniofaciale pot prezenta în mod special risc de apariție a SASO. Micrognaţia este o marcă a sindromului Treacher Collins, iar secvența Robin și hipoplazia mediofacială apar la copiii cu sindrom Apert- Crouzon și acondroplazie. Țesutul moale poate de asemenea să determine îngustarea faringelui, în special în cazul hipertrofiei adenotonsilare.

Dimensiunea tonsilară nu reprezintă un factor de risc independent pentru niciun prag al AHI utilizat în definirea TRS, ceea ce sugerează faptul că este posibil ca adenotonsilectomia să nu fie întotdeauna cel mai potrivit tratament de primă linie.

Această concluzie nu presupune însă faptul că amigdalele sau vegetațiile adenoide nu reprezintă uneori mecanismul primar de apariție a TRS la copii. Ea trebuie privită ca un element important pentru luarea în considerare a terapiilor alternative.

Pe de altă parte, anomaliile de la nivelul cavității nazale (ex., sinuzita/rinita cronică) reprezintă factori semnificativi de risc la copiii cu TRS ușor, ceea ce sugerează că evaluarea și tratamentul acestor anomalii se pot dovedi benefice pentru această categorie de pacienți.

Pneumologie

Guilleminault și colab. au descris un grup de copii la care SASO a fost vindecat prin adenotonsilectomie, dar care au prezentat recurența afecțiunii în timpul adolescenței. Astfel, se pare că SASO manifestat în timpul copilăriei este un proces dinamic care rezultă nu doar din prezența unor anomalii structurale, ci din combinația anomaliilor structurale cu cele neuromotorii.

Obezitatea la copii ca și în cazul adulților poate determina îngustarea faringelui, fiind asociată cu un risc crescut de apariție a TRS. Au fost raportate niveluri crescute ale țesutului adipos atât la nivelul uvulei cât și al vălului palatin.

La copii circumferința taliei (nu și a gâtului) și IMC sunt factori de risc independenți constanți pentru toate pragurile de severitate a TRS . Aceasta presupune că la copii, ca și la adulți, factorii metabolici și cei inflamatori reprezintă un mecanism important în dezvoltarea TRS. La adulți, s-a demonstrat că factorii metabolici sunt asociați cu TRS, ceea ce poate constitui mecanismul pentru apariția riscului cardiovascular observat la acest tip de pacienți. Într-o manieră similară, la copiii cu TRS a fost raportat faptul că nivelul crescut al glicemiei à jeun independent de IMC este asociat cu gradul de severitate a TRS. Un argument suplimentar pentru mecanismul inflamator sistemic asociat cu TRS la copii provine din raportările cu privire la nivelurile ridicare ale proteinei C reactive și a moleculelor de adeziune plasmatică la acești pacienți.

Factorii care afectează complianța faringiană Femeile și copiii prezintă faringe de dimensiuni mai reduse decât bărbații, însă cu toate acestea, statistic, sunt la risc mai scăzut de apariție a SASO. Studiile acustice asupra căilor respiratorii superi-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate oare demonstrează că femeile au faringe relativ rigid în comparație cu bărbații.

Copiii prezintă de asemenea caracteristici faringiene diferite în ceea ce privește presiunea și fluxul, fapt care sugerează prezența unor căi respiratorii mai rigide decât la adulți. Aceste date arată că factorii genetici și hormonali afectează în egală măsură complianța faringiană și, ca urmare, riscul de apariție a SASO. Studiile efectuate pe subiecți provenind din aceeași familie au arătat că SASO reprezintă o caracteristică comună la nivel familial iar dovezile cu privire la transmiterea de la o generație la alta sugerează că factorii genetici de risc se manifestă atât la indivizii tineri cât și la cei vârstnici.

Cu toate acestea, există diferențe semnificative între adulți și copii în ceea ce privește apariția SASO și factorii de risc asociați.

Spre deosebire de adulți la care SASO predomină în cazul bărbaților, la copiii aflați la prepubertate se estimează că SASO apare în proporție egală la băieți și fete.

Copiii cu SASO au de obicei o predispoziție anatomică spre colapsul căilor respiratorii; îngustarea maximă a căilor respiratorii corespunde zonelor de suprapunere a amigdalelor, vegetațiilor adenoide și vălului palatin.

SASO pediatric, poate chiar mai mult decât SASO manifestat la vârsta adultă, este asociat de asemenea cu alergiile respiratorii și cu astmul său simptomele astmului. Bazele acestor asocieri pot include următoarele: afecțiuni asociate la nivelul cavității nazale și rezistență nazală crescută care determină variații crescute de presiune negativă cauzând colapsul faringian; inflamația și îngustarea generalizată a căilor respiratorii (atât superioare cât și inferioare) și mecanisme genetice frecvent întâlnite.

Alergiile alimentare se pot de asemenea manifesta prin apariția unei game variate de simptome la nivelul tractului respirator.

Complianța faringiană poate fi modificată de multe stări patologice, în special cele care afectează tonusul neuromuscular. Copiii cu paralizie cerebrală sau alte afecțiuni neurologice prezintă risc ridicat pentru SASO. Copiii cu sindrom Down și sindrom Prader-Willi prezintă de asemenea risc crescut pentru apariția SASO atât din cauza tonusului neuromuscular scăzut cât și a prezenței factorilor anatomici.

Diferite studii au evaluat de-a lungul anilor rolul minorităților, în special al celor afro-americane, care au fost aso-

20

ciate cu TRS atât la adulți cât și la copii.

Statutul de minoritate a fost un factor de risc independent pentru sforăitul primar și TRS ușor. Nu este clar dacă acest risc suplimentar este determinat de o anumită caracteristică fiziologică sau de diferențele socio-culturale.

Există astfel un interes în continuă creștere în ceea ce privește impactul somnului și al tulburărilor asociate asupra reglării proceselor inflamatorii și a morbidităților legate de organele țintă, mai ales în contextul afecțiunilor neurocognitive, metabolice, cardiovasculare și al complicațiilor asociate.

Hipoxia şi Hipercapnia

BIBLIOGRAFIE

Pe lângă hipoxia intermitentă şi fragmentarea somnului, copiii care sforăie și prezintă sau nu SASO sunt un exemplu clasic de hipoventilație alveolară intermitentă determinată de rezistența crescută a căilor respiratorii superioare asociată cu mecanisme insuficiente compensatorii ale impulsului respirator în timpul somnului. Întrucât tendința de colapsibilitate a căilor respiratorii superioare în timpul somnului este mai mică la copii, în timpul nopții pot apărea mai mult perioade lungi de rezistență crescută a căilor respiratorii superioare și hipercapnie cu sau fără hipoxemie decât evenimente apneice obstructive frecvente și discrete, determinând apariția a ceea ce este cunoscut sub denumirea de “hipoventilație obstructivă”. Această trăsătură a SASO la copii a dus la apariția recomandării de monitorizare a nivelului de dioxid de carbon prin utilizarea, dacă este posibil, atât prin determinarea CO2 la sfârșitul expirului (end-tidal CO2) cât și CO2 transcutanat.

Inflamația în SASO Deși mecanismele care stau la baza apariției morbidităților determinate de SASO sunt probabil multifactoriale și încă neelucidate complet, activarea căilor inflamatorii de către SASO s-a dovedit a fi o componentă fiziopatologică importantă în lezarea organelor țintă asociată cu această afecțiune.

Somnul este un factor homeostatic regulator al căilor inflamatorii, iar perturbările somnului sau ale inflamației sunt afectate unele de celelalte.

Hipoxia intermitentă recrutează mecanismele TLR4 care propagă procesele inflamatorii atât la nivelul țesutului adipos visceral cât și al vaselor sanguine mari, determinând în final apariția rezistenței la insulină.

Copiii cu obezitate asociată cu SASO prezintă un nivel ridicat în circulație al unei game selectate de biomarkeri inflamatori.

Pneumologie

Mihaela Oros, Florin Mihălțan. Determinarea prevalenței tulburărilor respiratorii în somn la copiii din România, PhD research, 2015.

Julie C. Lumeng, Ronald D. Chervin. Epidemiology of Pediatric Obstructive. Sleep Apnea Proc Am Thorac Şoc Vol 5. pp 242–252, 2008 Strohl KP, Cherniack NS, Gothe B. Physiologic basis of therapy for sleep apnea.Am Rev Respir Dis 1986;134:791–802 Carolyn E. Ievers-Landis, Susan Redline. Pediatric Sleep Apnea Implications of the Epidemic of Childhood Overweight Am J Respir Crit Care Med Vol 175. Pp 436–441, 2007 Tishler PV, Larkin EK, Schluchter MD, Redline S. Incidence of sleepdisordered breathing în an urban adult population: the relative importance of risk factors în the development of sleep-disordered breathing. JAMA 2003;289:2230–2237.103 Redline S, Schluchter MD, Larkin EK, Tishler PV. Predictors of longitudinal change în sleep-disordered breathing în a nonclinic population. Sleep 2003;26:703–709.

Peppard PE, Young T, Palta M, Dempsey J, Skatrud J. Longitudinal study of moderate weight change and sleep-disordered breathing. JAMA 2000;284:3015–3021.

Newman AB, Foster G, Givelber R, Nieto FJ, Redline S, Young T. Progression and regression of sleep-disordered breathing with changes în weight: the Sleep Heart Health Study. Arch Intern Med 2005;165: 2408–2413.

Guilleminault C, Partinen M, Hollman K, et al. Families aggregates în obstructive sleep apnea syndrome. Chest 1995; 107:1545 – 1551 Brooks LJ. Genetic syndromes affecting breathing during sleep în children. În Lee-Chiong TL, Sateia MJ, Carskadon MĂ (eds): Sleep Medicine.

Philadelphia, Hanley&Belfus, 2002, pp 305-314 Guilleminault C, Partinen M, Praud JP, et al. Morphometric facial changes and obstructive sleep apnea în adolescence. J Pediatr 1989; 114: 997-999 Stauffer JL, Buick MK, Bixler EO, et al. Morphology of the uvula în obstructive sleep apnea. Am Rev Respir Dis 1989;107:724-8 de la Eva RC, Baur LA, Donaghue KC, Waters KA. Metabolic correlates with obstructive sleep apnea în obese subjects. J Pediatr 2002;140:654-9.

Li AM, Chan MHM, Chan DFY, et al. Insulin and obstructive sleep apnea în obese children. Pediatr Pulmonol 2006;41:1175- 81 Larkin EK, Rosen CL, Kirchner L, et al. Variation of c-reactive protein levels în adolescents association with sleep-disordered breathing and sleep duration. Circulation 2005;111:1978-84. 104 Taumen R, Ivanenko A, O’Brien LM, Gozal D. Plasma C-reactive protein levels among children with sleep-disordered breathing. Pediatrics 2004;113:e564-e569 John M. James. Respiratory manifestation of food allergy. Pediatrics 203;111;1625 Rosen CL, Larkin EK, Kirchner L, et al. Prevalence and risk factorsfor sleep disordered breathing în 8-11-year-old children: Association with race and prematurity. J Pediatr 2003;142:383-389 Serebrovskaya TV and Xi L. Intermittent hypoxia în childhood: the harmful consequences versus potenţial benefits of therapeutic uses. Front.

Pediatr 2015. 3:44. doi: 10.3389/fped.2015.00044 Gozal D, Hakim F, Kheirandish-Gozal L. Chemoreceptors, baroreceptors, and autonomic deregulation în children with obstructive sleep apnea. Respir Physiol Neurobiol 2013. 185:177–85. doi:10.1016/j.resp.2012.08.019 Gozal D. CrossTalk proposal: the intermittent hypoxia attending severe obstructive sleep apnoea does lead to alterations în brain structurea nd function. J Physiol 2013. 591:379–81. doi:10.1113/jphysiol.2012.241216 Kim J, Bhattacharjee R, Kheirandish-Gozal L, Spruyt K,Gozal D. Circulating microparticles în children with sleep disordered breathing. Chest 2011.

140:408–17. doi:10.1378/chest.10-2161 Muzumdar H, Arens R. Physiological effects of obstructive sleep apnea syndrome în childhood. Respir Physiol Neurobiol 2013. 188:370–82. doi:10.1016/ j.resp.2013.05.006 Louis M, Punjabi NM. Effects of acute intermittent hypoxia on glucose metabolism în awake healthy volunteers. J ApplPhysiol 2009. 106:1538– 44. doi:10.1152/japplphysiol.91523.2008 Leila Kheirandish-Gozal, David Gozal, Jean-Louis Pépin. Editorial. Inflammation în Sleep Debt and Sleep Disorders. Mediators of Inflammation.

Hindawi Publishing Corporation.Volume 2015, Article ID 343265, 2 pages, http://dx.doi. org/10.1155/2015/343265

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

T-SPOT.TB Testarea infecţiei latente TBC T - SPOT.TB este un test revoluţionar pentru diagnosticul infecţiei latente TBC prin standardizarea celulelor T activate de proteine specifice Mycobacterium tuberculosis. Infecţia latentă este reprezentată de prezenţa bacililor „dormanzi” la pacienţii nou infectaţi care nu au dezvoltat tuberculoza primară. După o perioadă de latenţă, în funcţie de diverşi factori (de ex. imunodeprimarea), pacienţii pot dezvolta tuberculoza post primară.

T

estul poate fi util şi pentru depistarea infecţiilor active TBC, cu sprijinul medicului pneumolog care poate confirma boala.

Produsul a fost autorizat în Europa în iulie 2004, a primit aprobarea FDA în iulie 2008, a fost aprobat în China în 2010 şi în Japonia în 2012.

Este un test IGRA (Interferon gamma realising assay) care dozează INF-gamma eliberat „in vitro” prin stimularea limfocitelor pacientului cu antigene Mycobacterium tuberculosis. În cazul T-SPOT TB, celulele mononucleare ale sângelui sunt incubate cu antigenele de M. tuberculosis, iar numărul de celule T care au produs INF-gamma este determinat prin reacţia ELISPOT. Testul utilizează proteine specifice M. tuberculosis: ESAT6 şi CFP10. Rezultatele sunt evidenţiate prin formarea unor spoturi, numărul lor fiind important pentru rezultatul pozitiv/negativ.

Testul T - SPOT.TB stabileşte noi standarde clinice de sensibilitate (95%) şi de fiabilitate.

Studiile au demonstrat o excelentă sensibilitate şi specificitate a testului T - SPOT.TB, chiar şi la pacienţii imunodeprimaţi.

Pentru efectuarea testului T-SPOT. TB este nevoie doar de 2 ml sânge la copii / 6 ml sânge la adult recoltat într-o eprubetă cu anticoagulant litiu heparină (excepţie fac pacienţii imunodeprimaţi unde sunt necesare 2 eprubete). Sângele poate fi ţinut la temperatura camerei timp de 8 ore până la procesare sau până la 32 ore utilizând reactiv TCELL EXTEND.

Dotarea minimă de aparatură necesară pentru efectuarea testului: • incubator cu aport 5% CO2 • centrifugă cu elongaţie • microscop binocular cu obiectiv de 10x

Avantaje: •• Prin standardizarea limfocitelor T creşte sensibilitatea testului la 95%; •• Rezultate în 24 ore; •• Se reduc semnificativ rezultatele fals pozitive datorate vaccinării BCG şi sensibilizării la micobacterii netuberculoase; •• Poate fi utilzat şi pentru copiii peste 5 ani, pentru a evita rezultatele fals pozitive la testul cutanat cu tuberculina (datorate vaccinării BCG); •• Se poate folosi la iniţierea terapiei biologice (anti TNF-alfa), bolnavilor cu boli autoimune; •• Se pot utiliza pentru pacienţi cu boli de colagen, la care se instituie o terapie imuno-supresoare (cu risc pentru dezvoltarea tuberculozei); •• Se pot utiliza la diagnosticul infecţiei latente TB la pacienţii transplantaţi (care prezintă riscul de a dezvolta tuberculoza datorită tratamentului administrat post-transplant); •• Poate fi util în depistarea infecţiei active extrapulmonare.

Distribuit de Global View Str. Ramuri Tei, Nr. 10A, Sector 2, Bucureşti Tel/Fax: 004 021-230.54.24/ 004 021-230.54.26 Mobil: 004 0765.255.525 E-mail: office@globalview.com.ro; www.globalview.com.ro

23

Articole de specialitate

Strategia Națională de Control al Tuberculozei în România 2015 - 2020 Strategia Naţională de Control al Tuberculozei pentru perioada 2015-2020 a fost creată printr-un proces de colaborare, condus de un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Programului Naţional de Control al Tuberculozei şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), precum şi ai altor instituţii de stat şi organizaţii neguvernamentale. Scopul strategiei este de a trasa direcţiile de acţiune privind controlul tuberculozei în funcţie de nevoile epidemiologice şi programatice din România, dar şi de a stabili ţinte naţionale pentru îmbunătăţirea performanţei programului. Intervenţiile prezentate în acest document sunt destinate planificării resurselor şi stabilirii politicilor. Deşi planul a fost dezvoltat pentru a aborda cele mai presante nevoi de resurse la nivel naţional, el poate îndruma planificarea şi procesul decizional la nivel judeţean şi local.

S

trategia se bazează pe eforturile anterioare şi pe strategiile anterioare pentru TB, începute în 1997, când România a pilotat Strategia DOTS a OMS, ajungând la implementare la nivel naţional în 20051. După aceasta, ţara a adoptat varianta revizuită a Strategiei Stop TB în şase puncte, inclusă în Planul Naţional Strategic pentru Tuberculoză, 2006-2010. Această strategie a fost actualizată după 2010, în varianta de lucru Plan Strategic Naţional pentru Tuberculoză 2013-2017. Ca parte a acestui plan, Strategia are ca obiective reducerea mortalităţii, morbidităţii şi transmiterii TB până când nu mai este o problemă de sănătate publică, menţionând că ţintele principale care urmează sunt planificate până în 2017 1) reducerea cu 50% a prevalenţei şi mortalităţii TB (raportat la datele din 2002); 2) păstrarea unui procent de identificare a cazurilor de TB pulmonară pozitivă în microscopie de peste 70% şi 3) menţinerea unui procent de succes al tratamentului în rândul cazurilor noi de TB pulmonară pozitivă în microscopie de 85%.

Ariile majore de intervenţie corespund celor şase componente ale Strategiei Stop TB:

Strategia Stop TB 1. Aplicarea DOTS de calitate la nivel naţional şi îmbunătăţirea acestuia 2. Abordarea TB/HIV, TB MDR şi a nevoilor grupurilor sărace şi vulnerabile 3. Contribuţia la consolidarea sistemului sanitar 4. Creşterea implicării în controlul infecţiei TB a tuturor furnizorilor de servicii medicale

24

5. Încurajarea persoanelor cu TB şi a comunităţilor să lupte împotriva TB 6. Realizarea unui cadru favorabil pentru cercetare şi promovarea acesteia Ulterior, România a realizat un plan strategic separat pentru TB MDR, „Planul naţional de prevenire şi control al TB MDR/XDR 2012-2015” lansat oficial în octombrie 2012, dar implementarea acestuia a fost amânată din cauza lipsei resurselor financiare. Ca parte a strategiei naţionale actuale pentru perioada 20152020, activităţile privitoare la TB MDR au fost incluse în strategia actuală.

România a făcut paşi importanţi în identificarea şi tratamentul cazurilor de TB sensibilă la medicamente. Ca urmare a eforturilor recente, România a coborât pe locul 66 în ceea ce priveşte TB globală şi a înregistrat următoarele progrese în controlul tuberculozei: •• Rata mortalităţii TB a scăzut de la 10,8 la 100.000 de locuitori (2002) la 5,3 cazuri la 100.000 de locuitori (2013); •• Rata de succes al tratamentului pentru cazurile noi de TB cu microscopie pozitivă a depăşit 80% începând cu 2005, ajungând la 86% în 2012 şi la 86% pentru cazurile de TB negative în cultură şi TB extrapulmonară; •• Incidenţa TB a scăzut de la un maxim de 142,2 cazuri la 100.000 de locuitori (2002) la 79,9 cazuri la 100.000 de locuitori (2012). În 2013, România a înregistrat 12.860 de cazuri noi de TB, având cea mai mare incidenţă TB în regiunea UE/EEA şi a cincea în regiunea OMS Euro (după Kazahstan, Moldova, Georgia şi Kîrgîzstan),

Pneumologie

şi un număr total de 3.851 de retratamente. Progresul recent este ameninţat acum de răspândirea continuă a TB MDR, ceea ce reflectă eşecul sistemului de gestiona adecvat cazul de TB până la încheierea tratamentului. Se estimează că în România apar anual 800 – 1200 de cazuri de TB multidrog rezistentă (TB MDR), fiind depistate doar 66% dintre acestea. Din cazurile depistate, se estimează că doar 40% beneficiază de regimuri recomandate de tratament.

Provocări şi constrângeri în controlul TB Mai multe provocări şi constrângeri au împiedicat controlul TB, de la lipsa medicamentelor critice până la resurse de program insuficiente. Aceste probleme contribuie la transmiterea continuă, la rezultate nefavorabile ale tratamentului şi la răspândirea TB MDR. Pentru a sprijini progresele recente şi pentru a împiedica agravarea fenomenului TB MDR, România trebuie să abordeze următoarele provocări majore: 1. Lipsa testelor rapide pentru TB MDR, care să asigure diagnostic rapid şi corect 2; 2. Tratament deficitar pentru pacienţii cu TB MDR, cu excepţia cohortei de TB MDR aflate în tratament în cadrul Fondului Global, cauzat de lipsa medicamentelor de linia a doua (MLD); 3. Lipsa frecventă a medicamentelor de linia a 2-a datorată deficienţelor din sistemul de achiziţie a medicamentelor;

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate 4. Spitalizarea costisitoare şi adesea nenecesară a pacienţilor cu TB, ceea ce consumă resursele limitate; 5. Măsuri insuficiente de control al infecţiei TB în spitale şi laboratoare, ducând la expunerea pacienţilor, a familiilor acestora şi a cadrelor medicale la riscuri crescute de infectare cu TB; 6. Inconsistenţă în administrarea tratamentului sub directă observaţie (DOT) în ambulatoriu atât pentru cazurile sensibile, cât şi pentru cele rezistente; 7. Sprijin social si psihologic limitat pentru pacienţii cu TBş 8. Activităţile de prevenire şi educaţie în rândul grupurilor sărace şi vulnerabile insuficient implementate; 9. Screeningul, diagnosticul şi tratamentul TB în rândul grupurilor la risc crescut, sunt insuficiente abordate.

10. Forţă de muncă specializată în domeniul controlului TB insuficientă şi lipsa unei metode sistematice de dezvoltare a abilităţilor şi capacităţii personalului.

Ministerul Sănătăţii din România (MS), prin intermediul Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT), stabileşte regulile şi politicile în domeniul controlului TB şi realizează iniţiative majore cu privire la TB, dar în momentul de faţă nu deţine resurse suficiente pentru a asigura testare, diagnostic şi tratament universal pentru toate cazurile de TB MDR. Deşi România a beneficiat de resurse de la Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM), Uniunea Europeană şi alte granturi, cel mai recent fiind primit de la guvernul Norvegiei, aceste finanţări şi angajamente oferă doar o soluţie temporară şi externă pentru nevoile de resurse.

Este necesar un angajament financiar mai amplu din partea Guvernului României (GR), pentru o rezolvare sustenabilă pe termen lung a nevoilor de resurse.

Pentru a rezolva aceste lipsuri şi pentru planificarea unor soluţii cu impact mare, România a dezvoltat Strategia Naţională pentru Controlul TB, 2015-2020.

Strategia Naţională pentru Controlul TB Pentru a stopa transmiterea infecţiei TB şi pentru a susţine progresele înregistrate recent în controlul TB, GR a stabilit următoarele obiective ambiţioase pe care le va urmări pe parcursul următorilor 5 ani (2015-2020): •• Asigurarea, până în 2020, a accesului universal la metode rapide de diagnostic pentru TB sensibilă şi pentru TB M/ XDR; •• Diagnosticarea a cel puţin 85% din toate cazurile estimate de TB sensibilă şi TB MDR; •• Tratarea cu succes, până în 2020, a cel puţin 90% din cazurile noi de TB pozitivă în cultură şi a cel puţin 85% din toate retratamentele.

•• Tratarea cu succes, până în 2020, a 75% din cazurile de TB MDR. •• Reducerea, până în 2020, a ratei generale a mortalităţii TB la mai puţin de 4,3 la 100 000 de locuitori.

•• Nu vor mai exista familii care să se confrunte cu costuri catastrofale cauzate de TB3.

•• Rata de notificare a tuturor formelor de TB – confirmate bacteriologic plus cele diagnosticate clinic, cazuri noi şi retratamente – la 100.000 de locuitori va scădea de la 73 în 2013 la 46,59 cazuri la 100.000 de locuitori până în 2020.

•• Îmbunătăţirea capacităţii sistemului sanitar de a controla TB. www.srp.ro/dowloadghiduri.aspx 1. Cele cinci elemente ale strategiei DOTS sunt: 1) Angajament politic, cu finanţare crescută şi susţinută; 2) Detecţia cazurilor prin bacteriologie de calitate; 3) Tratament standardizat, cu supervizarea şi sprijinirea pacientului; 4) Sistem eficient de achiziţie şi management al medicamentelor; 5) Sistem de monitorizare şi evaluare, precum şi măsurarea impactului.

2. În conformitate cu estimările OMS pentru România, o medie de 2,9% şi 11,6% din cazurile de TB cu tratament anterior au avut TB MDR în 2011, ceea ce corespunde unui număr de peste 1.000 de cazurile TB MDR. Se estimează că 11% din cazurile de TB MDR au TB XDR, ceea ce înseamnă că în România, în 2011, ar fi trebuit diagnosticate peste 110 cazuri de TB XDR. 3. Cheltuielile proprii destinate asistenţei medicale în valoare de peste 40% din cheltuielile gospodăriei au fost definite de OMS ca fiind de nivel catastrofal. Pragul pentru un cost total catastrofal (inclusiv costuri indirecte) nu a fost încă stabilit.

26

Pneumologie

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Reabilitarea pulmonară în România Reabilitarea Pulmonară (RP) este parte componentă a Medicinii Fizice și de Reabilitare, specialitate clinică independentă, care este responsabilă de prevenirea, diagnosticarea, tratarea și managementul reabilitării persoanelor cu afecțiuni dizabilitante și comorbidități, pentru promovarea capacităților și performanțelor fizice și cognitive și creșterea calității vieții acestora.

Conf. Univ.

Dr. Paraschiva Postolache, MD, PhD, FCCP Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași: Departamentul Medicale I Spitalul Clinic de Recuperare, Iași: Șef Secție Clinică Recuperare Medicală Respiratorie, Coordonator al Centrului de Consiliere pentru Renunțare la Fumat; Medic primar Medicină internă; Medic primar Farmacologie clinică; Medic primar Pneumologie; Medic specialist Reabilitare medicală; Consilier Antifumat Societatea Română de Pneumologie (SRP): Fondator și Coordonator al Grupului de Lucru de Reabilitare Respiratorie și Membru al Comitetului Director al SRP Ministerul Sănătății: Membru al Programului Național “STOP FUMAT” Board-ul Regenților American College of Chest Physicians (ACCP)/CHEST: Fost Președinte al Consiliului Guvernatorilor Mondiali; Membru al Comitetului Director al Pulmonary Physiology, Function, and Rehabilitation NetWork al ACCP/CHEST; Guvernator ACCP/CHEST pentru Romania și Fellow ACCP (FCCP) European Respiratory Society: Lider Național GOLD pentru România E-mail: par. postolache@umfiasi.ro

28

C

onceptul reabilitării medicale a pătruns în România în perioada anilor 1922, iar în 1970 conducerile Direcțiilor Sanitare din Iași și Cluj au abordat această problemă la Ministerul Sănătății, care a aprobat construirea Spitalelor de Recuperare din aceste orașe în 1973.

AACVPR, American Thoracic Society ATS, Canadian Thoracic Society - CTS, European Respiratory Societ - ERS etc.) și consensuri/declarații elaborate inițial în anul 2006, pe baza documentelor științifice existente anterior elaborate de ACCP și AACVPR, ultima actualizare fiind publicată în decembrie 2015.

Spitalul Clinic de Recuperare (SCR) din Iași, la a cărui înființare și-au adus contribuția Dr. A. Socol, Prof. Asoc. Dr. O. Petrescu, Dr. V. Bejan etc., și-a păstrat până în prezent profilul inițial. Clinica de Recuperare Cardio-Pulmonari din cadrul spitalului, înființată la ințiativa Prof.

Dr. I. Lungu, a avut o pondere importantă de la începutul activității spitalului, având alocate inițial 144 de paturi din cele 500, număr care s-a redus semnificativ, din 2006 clinica fiind separată în cele două componente existente în prezent: Secția Clinică Recuperare Medicală Respiratorie (SCRMR) și, respectiv, Cardiovasculară.

Declarația ATS/ERS din 2015 are ca scop actualizarea documentului de referință de RP elaborat în anul 2005 și publicat în 2006 pe baza ghidurilor bazate pe evidențe ale ACCP și AACVPR, prin valorizarea expertizei științifice internaționale și a experienței clinice, pentru a oferi ghiduri de bune practici privind modul și momentul aplicării RP, enunțarea definiției actuale modificate, evidențierea conceptelor cheie și a progreselor majore din acest domeniu.

În ultimii ani, expertiza științifică și experiența clinică internațională au oferit o creștere considerabilă a informațiilor privind RP și eficacitatea ei pentru pacientul pulmonar cronic. Aplicabilitatea și importanța RP este susținută de dovezi științifice considerabile, studii randomizate controlate, meta-analize, ghiduri elaborate de societățile științifice internaționale (American College of Chest Physicians – ACCP/CHEST, American Association for Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation -

Pneumologie

Activitatea de RP în România se desfașoară după ghidurile și standardele internaționale, centrul Iași organizând cursuri, simpozioane, conferințe naționale, unele cu participare internațională sau sub patronaj internațional, fiind centru de referință în acest domeniu, promovând RP și în celelalte centre universitare (București, Timișoara, Craiova, Constanța, Oradea, Sibiu, Târgu Jiu, Braşov, Bacău etc.) și în unele spitale județene, unde s-au și înființat departamente de RP. Ghidurile internaționale, care se aplică și în țara noastră, prevăd și recomandă

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate ca în programele de RP să fie incluse următoarele intervenții terapeutice: antrenamentul fizic, strategiile respiratorii, suportul psiho-social şi nutriţional, tehnicile de conservare ale energiei, şi educaţia, acestea presupunând reantrenarea respiraţiei şi a tusei, antrenamentul fizic pentru musculatura respiratorie şi a extremităţilor, drenajul bronşic şi tehnicile de relaxare.

Programele de RP au rolul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin creşterea gradului de independenţă, de a reduce numărul exacerbărilor și a spitalizărilor datorate acutizărilor, precum şi durata acestora, cu reducerea semnificativă a costurilor, de a ameliora semnificativ simptomele, în special, dispneea, şi complicaţiile, de a reduce decondiţionarea musculară şi de a creşte capacitatea de exerciţiu și abilitatea de a realiza activități cotidiene, de a reduce anxietatea şi depresia şi de a îmbunătăţi starea de bine emoţională, precum și reinserția profesională a unor pacienți.

RP reprezintă standardul de îngrijire pentru pacienţii cu boli pulmonare cronice motivaţi să participe la programul de reabilitare pentru a deveni mai activi fizic şi mai independenți, făcând parte integrantă din managementul clinic şi de menţinere a stării de sănătate a acestor pacienţi, care rămân simptomatici şi cu afectarea semnificativă a calităţii vieţii şi a activităţilor zilnice după aplicarea tratamentului medical standard și a măsurilor igieno-dietetice.

Această intervenție terapeutică implică o abordare multidisciplinară a pacienţilor cu funcţia respiratorie compromisă din cauza bolilor pulmonare obstructive (astm bronşic, bronşiectazii, bronşite cronice, emfizem, BPOC, fibroză chistică, sarcoidoză), restrictive (boli interstiţiale, ale peretelui toracic, neuromusculare, sindroame postpoliomielită și post-tuberculoase şi anomalii ale cutiei toracice), mixte sau a cancerului bronho-pulmonar stabil. RP este parte integrantă şi a tratamentelor pre- și postoperatorii pentru transplant pulmonar, reducerea volumului pulmonar, sau pentru orice intervenţie chirurgicală toracică ori abdominală etc.

30

Programele de RP se aplică şi afecţiunilor pulmonare în stadii avansate sau ireversibile, cât mai precoce în exacerbările bolilor pulmonare, pe termen lung, în spital, în ambulatoriu şi la domiciliu, sunt individualizate şi realizate de o echipă de specialişti în îngrijiri de sănătate (medici speciliști în reabilitare medicală și pneumologie, exploraţionişti, asistenți medicali, balneo-fizio-kineto-terapeuţi, nutriţionişti, psihologi şi asistenţi sociali) în parteneriat cu medicul de familie și farmacistul, RP fiind o intervenţie multidisciplinară şi cuprinzătoare. În anul 2006, când a fost publicată prima Declarație comună ATS/ERS asupra RP, a fost înființat și Grupul de Lucru de Reabilitare Respiratorie (GLRR) al Societății Române de Pneumologie (SRP), ca urmare a necesității dezvoltării RP în România și aplicării ei după standardele internaționale, la inițiativa subsemnatei, actualmente coordinator al GLRR, și cu sprijinul conducerii SRP (Prof. Dr. P. Stoicescu, Prof. Dr. Fl. Mihălțan), care din 2012 are secretar pe Prof. Univ. Dr. Mimi Nițu de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.

GLRR are o activitate intensă și permanentă, care s-a concretizat în această perioadă prin creșterea numărului de membri și a numărului de centre în care s-au înființat departamente de RP (Iași, București, Timișoara, Craiova, Constanța, Târgu Jiu, Oradea, Sibiu, Moineşti, Bacău etc.).

Dintre activitățile științifice organizate de GLRR remarcabile sunt cele 2 manifestări naționale cu participare internațională, sub patronaj internațional (ACCP), la Iași, în 2010 și 2012 (Conf.

Univ. Dr. Paraschiva Postolache, Iași), cursul de testare la efort la București în 2012 cu participare internațională (Dr. Diana Ioniță, București) și cursurile, simpozioanele, conferințele organizate anual în țară și cu ocazia Congreselor SRP de la Constanța, București, Poiana Brașov, Sibiu etc. pentru specialiști dar și întâlnirile cu pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice și/sau fumători.

GLRR al SRP în parteneriat cu SRP, UMF „Grigore T. Popa” Iași, SCR

Pneumologie

și SCRMR Iași, Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi, Fundația ”Flacăra Speranței – Flame of Hope” Iași, a organizat în fiecare an la Iași, Braşov, Craiova şi Bacău, şi cu ocazia congreselor SRP, proiecte educationale, precum: „REABILITAREA PULMONARĂ: PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII”, “REABILITAREA PULMONARĂ: APLICABILITATE PRACTICĂ”, “REABILITAREA PULMONARĂ: DE LA MEDIC LA PACIENT” etc., care s-au adresat pacienților cu afecțiuni pulmonare cronice și medicilor specialiști și rezidenți, asistenților medicali și sociali, psihologilor, nutriționiștilor și balneofizio-kinetoterapeuților implicați în activitățile de RP, un concept extrem de actual și de important pentru un management corect al pacienților cu afecțiuni pulmonare cronice obstructive, restrictive și mixte.

Acestea au fost completate şi de acţiunile de voluntariat medical, organizate la Iaşi, în august 2016, pe teme de Reabilitare medicală, ocazii cu care populaţia a beneficiat gratuit de testări ale capacităţii de efort ale musculaturii respiratorii, precum şi de antrenament ale acestei musculaturi, acţiuni care s-au bucurat de un impact extraordinar în rândul populaţiei sănătoase şi cu afecţiuni respiratorii cronice, fumătoare sau nefumătoare.

SCRMR a SCR Iaşi, coordonată de subsemnata, este singurul centru de RP din ţară care beneficiază de aparatură pentru testarea capacităţii de efort a musculaturii respiratorii şi de dispozitive pentru antrenamentul acesteia iar în prezent lucrăm la introducerea unei noi tehnici de RP, electrostimularea muşchiului diafragm, ambele tehnici având rezultate imediate şi foarte bune în cadrul programului de RP. Interesul pentru domeniul RP și importanța acestuia pentru viața pacientului, a colegilor medici, dar și a celorlalte categorii de personal care îngrijesc pacienții, ne-a stimulat în a crește numărul proiectelor educative pe această temă în întreaga țară, având ca scop pregătirea specialiștilor în domeniul RP pentru înființarea de departamente, secții și clinici de RP în toată țara.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

«Un an fără fumat» Pe 17 martie 2017 s-a împlinit un an de la intrarea în vigoare a «Legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise».

Sigur că mulţi s-au întrebat ce a adus acest an şi dacă el a fost benefic pentru naţiune. În urmă cu 1 an, România și-a asumat unul din cei mai importanți pași înainte în vederea protejării sănătății publice, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, prin care se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.

L

a momentul votării legii aveam 1 din 3 români fumători,consumul de tutun fiind responsabil de peste 42.000 de vieți curmate anual în România şi cunoscut ca o cauza principală de boală care ar putea fi prevenită. Legea nr.

15/2016, prima politică cu impact direct asupra sănătății publice, a fost adoptată în urma unui efort semnificativ și conjugat al societăților medicale, al organizațiilor de pacienți, al organizațiilor de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor, alături de factorii decizionali. Pe parcursul a aproape 2 ani, peste 250 de organizații non-guvernamentale și experți naționali și internaționali în dezvoltarea de politici privind controlul consumului de tutun, au argumentat și fundamentat fiecare aspect al legii, în vederea respectării obligațiilor asumate de România prin tratate de sănătate internaționale și legi naționale. Având susținerea deplină a Organizației Mondiale a Sănătății și a tuturor organizațiilor cu obiective similare din alte țări, România a reușit, astfel, să iasă din grupul ultimelor 5 țări europene care nu respectau prevederile Convenției Cadru privind Controlul Tutunului referitoare la protejarea cetățenilor ei față de expunerea la fumul de tutun şi să parcurgă într-un an un drum care a fost punctat spectaculos pe «Tobacco Scale» marcând un salt de la poziţia 19 la poziţia 7. În realitate saltul realizat de această lege este pe multiple planuri şi a fost punctat cu

32

brio la dezbaterea de la Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor,odată cu împlinirea unui an de la aplicarea ei. Legislația de interzicere a fumatului în spațiile publice închise a fost şi este general acceptată de populație și mediul de afaceri în egală măsură, cu un nivel de respectare și implementare adecvat.Dacă înainte de adoptare a fost una dintre cele mai susținute politici publice la nivelul populației generale- cu un nivel de suport între 72 si 84% (conform studiilor succesive derulate de către Asociația React-2015, IRES-2015 și 2016, studii independente ale diverselor canale media) ulterior studiul de tip Omnibus

Pneumologie

derulat la 6 luni după adoptarea legii, a arătat un nivel de susținere de 80%, reconfirmând previziunile inițiale (inclusiv un nivel de susținere de 63% în rândul fumătorilor). Importanța adoptării acestei legi și efectele ei directe și imediate au permis «gustarea» şi a altor beneficii pe plan , social sau sanitar. În primul rând, efectele legate de sănătatea publică (economiile la bugetul de sănătate) sunt de o semnificație aparte. În luna Decembrie 2016, Ministerul Sănătății a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puține îmbolnăviri acute provocate de tutun. În perioada martieaugust 2016 comparativ cu aceeași perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puține cazuri externate: •• cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puține cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene; •• cu 11,5% (88 cazuri) mai puține cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral; •• cu 1,7% (638 cazuri) mai puține cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm; •• cu 5,4% (708 cazuri) mai puține cazuri pentru copiii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecție acută de căi respiratorii superioare (IACRS).

Per ansamblu aşa cum se arăta în anuntul de atunci al MS :“Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 adulți și

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătățirea este în directă legătură cu aplicarea legii. Acest fenomen s-a înregistrat și în alte țări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spații publice”, a declarat la acel moment Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătății.

Nici pe plan social şi în cel al lumii afacerilor efectele pozitive nu s-au lăsat aşteptate În pofida unor dezbateri intense legate de potențialele efecte negative ale legii care interzice fumatul în spații închise (legea 15/2016) asupra comercianților (restaurante, baruri, cafenele, cluburi etc.), datele agregate de către ANAF au infirmat ferm orice potențiale îngrijorări. Rapoartele spun totul. Rezultatele obținute vin în deplină concordanță cu cele generate de alte sute de studii la nivel internațional în legătură cu astfel de consecinţe pozitive .

•• Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 5.1% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege; •• Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 10.6% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, se poate observa că vârfurile de consum sunt constante, ele menținânduse și după aplicarea legii 15/2016.

•• Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 10.9% la 6 luni după

aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege; •• Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 19.8% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste progrese realizate prin eforturile conjugate democratice ale unui front unit antifumat au fost recunoscute şi unanim apreciate la nivel internațional, țara noastră primind pentru prima dată 2 din cele 4 premii acordate de către Organizația Mondială a Sănătății pentru regiunea europeană, fiind considerată un model de bune practici în colaborarea societății civile și factorilor decizionali pentru adoptarea unei politici publice de sănătate. Concomitent menţionarea saltului făcut de ţara noastră pe o scală care analizează progresele în controlul tabagismului la Congresul ECTOH din martie 2017 ne permite să ne poziţionăm în rândul ţărilor verzi.

non-guvernamentale au aderat deja la această inițiativă, printre ele regăsindu-se organizații medicale, academice, de protejare a drepturilor copiilor, de tineret și protejarea mediului. «Strategia Națională Multisectorială pentru prevenirea și reducerea consumului de tutun, dependenței de nicotină și expunerii la fumul de tutun 2017-2035» a fost realizată în conformitate cu principiile și obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 și ale «Planului Multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru sănătate», precum și în deplină concordanță cu recomandările organizațiilor internaționale și documentelor la care România este semnatară (Organizația Mondială a Sănătății, Convenția Cadru privind Controlul Consumului de Tutun, Strategia OMS Regiunea Europa pentru Sănătatea Copiilor și Adolescenților 2015-2020, Convenția ONU privind Drepturile Copilului).

Societatea civilă, medicală și academică din România speră în continuarea

Lupta cu consumul de tutun în România rămâne însă în continuare un proces lung și dificil.Să nu uităm că este un produs comercializat oficial de stat. Ca un semn de continuă determinare în lupta cu cauza nr. 1 de boală prevenibilă în România (consumul de tutun), societatea civilă s-a angajat, în luna septembrie 2016, întrun alt nou demers ambițios, dar realizabilacela ca, în parteneriat cu toți factorii decizionali, să contribuie la adoptarea tuturor acelor politici și măsuri care să permită ca generația care se va naște în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturității, în anul 2035. Este un obiectiv asumat deja de multe țări europene, dar un obiectiv posibil doar prin parteneriat asumat și responsabil.Este de fapt un mod de a fundamenta o nouă strategie protectivă pentru viitoarele generaţii . Peste 350 de organizații

acestui parteneriatul eficient cu factorii decizionali, astfel încât toate măsurile de control a consumului de tutun și de atingere a obiectivului primei generații de tineri eliberați de acest viciu cu efecte devastatoare să beneficieze de o abordare bazată pe argumente și dovezi științifice reale. În acest sens sprijinul actual al noilor guvernanţi, a ministrului sănătăţii ne reconfirmă că sănătatea și protejarea ei nu poate fi subiect de ecuație economică sau de negociere de nici un fel, iar sănătatea generațiilor curente și viitoare trebuie să continue să fie un obiectiv asumat la nivelul întregii societăți.

Prof. Dr. Florin Mihălțan Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” București

33

Articole de specialitate

Teste de funcţionalitate pulmonară - SPIROMETRIA Preliminarii

Testele de funcţionalitate pulmonară au început să facă parte din examinările medicale de rutină din pneumologie, medicina ocupaţională şi medicina sportivă. Rezultatele acestor teste sunt interpretate în relaţie cu valorile de referinţă şi cu limitele considerate normale.

Deoarece spirometrul este un instrument practic, uşor de transportat, diagnosticul afecţiunilor pulmonare obstructive poate fi efectuat şi acasă sau în ambulator. Spirometrul electronic a fost conceput în scopul determinării VEMS (FEV1), CVF (FVC) şi VC (volumul curent), aceşti parametrii putând fi transferaţi pe computer, printr-un port serial.

Parametri

Pe spirogramă pot fi determinaţi 2 parametri importanţi: CV (capacitatea vitală) şi VEMS (volumul expirator maxim în prima secundă a unui expir forţat care urmează unui inspir forţat).

CV se măsoară printr-un inspir lent maximal, ce urmează unui expir maximal.

CVF (capacitatea vitală forţată) reprezintă volumul total de aer rezultat în urma unui expir forţat maximal. IRB (indicele de reactivitate bronşică, indicele Tiffneau) reprezintă raportul dintre VEMS şi CVF, exprimat procentual (VEMS/CVF x 100).

Valoarea normală a VEMS este cuprinsă între 75 şi 80% (în prima secundă a unui expir forţat se expiră 75-80% din volumul total de aer expirat). VC (volumul curent) este cantitatea de aer ce poate fi inspirată şi expirată într-o respiraţie normală. Alţi parametrii derivaţi sunt: FEV 2 (VEM la 2 secunde de la debutul expirului), FEV3 (VEM la 3 secunde de la debutul expirului), PEF (peak expiratory flow - fluxul maxim de vârf) - dă informaţii despre cât de rapid poate să expire pacientul, MVV (maximum expiratory ventilation) - măsoară cantitatea maximă de aer pe care o poate respira un pacient pe perioada unui minut, CVT (TLC - capacitatea pulmonară totală) - măsoară cantitatea de aer prezentă în plamân după un inspir forţat maximal.

Indicaţii

•• detectarea prezenţei sau absenţei disfuncţiei respiratorii sugerate de anamneză, examenul clinic şi alte teste diagnostice (radi-

34

ografia toracică, dozarea gazelor sanguine) •• evaluarea unei boli pulmonare cunoscute •• evaluarea în timp a funcţiei pulmonare •• evaluarea tratamentului administrat în afecţiuni asociate cu tulburarea funcţiei pulmonare •• evaluarea efectelor noxelor profesionale sau de mediu (screeningul indivizilor cu risc de a dezvolta boli pulmonare) •• evaluarea riscului unor intervenţii chirurgicale, ce afectează funcţia pulmonară •• evaluarea stării sănătăţii generale, înaintea începerii programelor ce implică activitate fizică intensă •• monitorizarea efectelor adverse ale anumitor medicamente asociate cu toxicitate pulmonară

Contraindicaţii

Manevrele de inspir şi expir forţat, necesare pentru efectuarea spirometriei duc la creşterea presiunilor intracraniene, intratoracice şi intraabdominale, aşadar există unele contraindicaţii de care medicul va trebui să ţină cont: •• hemoptizia •• pneumotoraxul •• boli cardio-vasculare instabile (infract miocardic recent, hipertensiune necontrolată, tromboembolism pulmonar recent) •• anevrisme (cerebrale, aortice) •• intervenţii chirurgicale oftalmologice recente •• intervenţii chirurgicale abdominale sau toracice recente •• afecţiuni acute care pot afecta corectitudinea efectuării testului: voma, greaţă, leşin

Pregătirea dinaintea procedurii

Înaintea efectuării testului, trebuie evitate: •• consumul de alcool, cu 4 ore înainte •• mesele grele, cu 2 ore înainte •• fumatul, cu o oră înainte •• exerciţii fizice intense, cu 30 de minute înainte Pacientul va purta o îmbrăcăminte lejeră, confortabilă, va fi relaxat şi va merge la toaletă înaintea testului. De asemenea, din punct de vedere clinic, pacientul trebuie să fie stabil şi să nu prezinte infecţii ale tractului respirator. În cazul testelor de reversibilitate, administrarea bronhodilatatoarelor va fi oprită înainte de test, astfel:

Pneumologie

•• beta2 agonişti inhalatori cu durată scurtă de acţiune, cu 2-4 ore •• anticolinergice inhalatoare cu durată scurtă de acţiune, cu 4-6 ore •• beta2 agonişti orali sau inhalatori cu durată lungă de acţiune, cu 12-24 ore •• anticolinergice inhalatoare cu durată lungă de acţiune, cu 24-36 ore •• teofilina, cu 12 ore •• teofilina SR (sustained release - cu eliberare prelungită), cu 24 ore

Calibrarea aparatului

Este necesară pentru asigurarea acurateţei înregistrării debitelor pulmonare, şi se va face înaintea practicării fiecărei spirometrii. Spirometrul transportat dintr-o locaţie în alta, expus la schimbările de temperatură, va trebui recalibrat înainte de folosire!

Calibrarea spirometrului se va face cu o siringă de 3 L, care ajuta la validarea acurateţei aparatului. O alternativă în scopul controlării performanţelor spirometrului este testarea regulată pe un individ sănătos.

Efectuarea spirometriei

Se va măsura înălţimea pacientului în poziţie ortostatică. Dacă pacientul nu poate sta în ortostatism sau are deformări ale coloanei vertebrale, înălţimea acestuia va fi aproximată după măsurarea anvergurii.

Protezele dentare vor fi scoase, deoarece exista pericolul înecării şi perturbării testului. Pentru evitarea infecţiilor prin folosirea spirometrului, se folosesc filtre de unică folosinţă şi piese bucale.

Se vor introduce datele pacientului în calculator, după care se va efectua procedura în sine. Dacă pacientul este de altă rasă (nu alb-caucazian), se vor face ajustările necesare (majoritatea spirometrelor sunt concepute pentru efectuarea acestor modificări, atunci când e cazul). Pacientul va sta aşezat pe un scaun, cu spatele drept şi cu capul în extensie. Se va evita aplecarea capului înainte, deoarece această poziţie îngustează căile aeriene superioare.

Spirometria reprezintă o investigaţie paraclinică de mare acurateţe şi cu valoare predictivă, utilizată în scopul diagnosticării şi clasificării afecţiunii care produce alterarea funcţiei pulmonare. Bolile pulmonare obstructive pot fi uşor diagnosticate cu ajutorul spirometriei, în timp ce diagnosticul afecţiunilor restrictive se face după corelarea mai multor teste de funcţionalitate pulmonară, cum sunt pletismografia, metoda diluţiei heliulului sau tehnica respiraţiei unice cu azot.

Miruna Varvaroi

www.revistamedicalmarket.ro

www.medfarmshop.ro www.instrumentemedicale.ro MEDFARM TRADING s.r.l.

Bucureşti, Str. Zefirului 21 Tel/Fax: (021) 320 19 20 • (021) 320 78 77 www.medfarm-trading.ro contact@medfarm-trading.ro sales@medfarm-trading.ro companie certificată ISO 9001:2015 ISO 14001:2015

CONSULTANŢĂ DOTĂRI LA CHEIE PROFESIONALISM ÎNCREDERE FIDELITATE PARTENERIAT

DOTARE PNEUMOLOGIE Aparatură diagnosticare

◆◆ Tensiometre mecanice şi electronice ◆◆ Stetoscoape simple / duble / rappaport ◆◆ Aspiratoare chirurgicale / secreţii ◆◆ Aparate aerosoli ◆◆ Peak Flow metre ◆◆ Dispozitive reabilitare respiratorie ◆◆ Negatoscoape ◆◆ Mobilier medical / canapele examinare / paravane

Endoscopie flexibilă / rigidă

SPIROMETRE DIGITALE MIR (Italia)

Spirometre profesionale

◆◆ Spirometre cuplare PC / set complet de parametrii ◆◆ Spirometre cu LCD color şi printer / BOPC / test challenge ◆◆ Multifuncţionale: presiune respiratorie / rezistenţa căilor aeriene / rinomanometrie / puloximetrie

◆◆ Endoscoape flexibile pentru pneumologie ◆◆ Video bronhoscoape / procesoare semnal / surse de lumină ◆◆ Fibro bronhoscoape / surse de lumină ◆◆ Bronhoscoape rigide / camere endoscopice cu surse de lumină ◆◆ Instrumentar specific endoscopic ◆◆ Accesorii şi piese de schimb

SPIROMETRE DIGITALE CHEST (Japonia)

FINANŢARE PENTRU ACHIZIŢII: AVANS ZERO 6-12 RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ, FĂRĂ GARANŢIE (pentru valori până la 50.000 lei). GARANŢIE PE ECHIPAMENTUL CUMPĂRAT (pentru valori 50.000 – 120.000 lei) Oferim contract de service dispozitive medicale, necesar în obţinerea contractului de colaborare între cabinetul dvs. şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate conform prevederilor Ordinului MS nr.1211/2006 modificat şi completat de Ordinul MS nr.1170/2013

Magazin de aparatură medicală Instrumentar / Mobilier medical Consumabile / Produse pacienţi Bucureşti, Str. Traian nr. 3 (021) 320 78 76

Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, BucureĹ&#x;ti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, BucureĹ&#x;ti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

S.C. OMNIVET IMPEX S.R.L. - Str. Louis Blanc Nr. 32, 011752-sector 1, Bucuresti, Tel: + 40 21 211.52.83., Fax: +40 21 233.96.61

BF-UC180F ECOBRONHOSCOPIA — STABILIREA UNUI NOU STANDARD IN DIAGNOSTICUL MEDIASTINAL

021353 BUCUREŞTI, Str. Calusei nr. 69A, Tel: +40-(0)21 252 4650; Fax: +40-(0)21 252 4667 400489 CLUJ-NAPOCA, Str. Republicii nr. 65-67; Tel.: +40 - (0)264 - 599 331; Fax: +40 - (0)264 - 596 270 www.temco.ro, e-mail: office@temco.ro

021353 BUCUREÅ&#x17E;TI, Str. Calusei nr. 69A, Tel: +40-(0)21 252 4650; Fax: +40-(0)21 252 4667 400489 CLUJ-NAPOCA, Str. Republicii nr. 65-67; Tel.: +40 - (0)264 - 599 331; Fax: +40 - (0)264 - 596 270 www.temco.ro, e-mail: office@temco.ro