Medical Market - ORL 2017

ellman ®

Experts in Precision Surgery

Conf. Univ. Dr. Șerban Berteșteanu Clinica ORL Colțea, UMF Carol Davila București,

Dr. Toader Mioriţa Medic primar O.R.L. Doctor în ştiinţe medicale

Dr. Bogdan Mocanu Medic Primar ORL, Asistent Universitar, Doctor in Stiinte Medicale

Dr. Mihaela Oros Medic primar pediatrie, Doctor în medicină Clinica Băneasa Regina Maria, Bucureşti

Prof. Dr. Florin Mihălțan Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” Bucureşti

ORL

Revista profesioniștilor din Sănătate

2017

Publicaţie adresată cadrelor medicale

Sumar “La Conferința Anuală a Societății de ORL și Chirurgie Cervico-Facială de la Sibiu am încercat să ne ridicăm la standardele unei manifestări internaționale” Interviu realizat cu Conf. Univ.

Dr. Șerban Berteșteanu

8

Fibromul nazofaringian la copil - Dr.Toader Miorita

10

Cancerul cavitătii nazale și al sinusurilor paranazale - Dr. Bogdan Mocanu, Medic Primar ORL, Asist. Univ. Doctor în Stiinte Medicale

16

Laringita acută: cauze, simptome, diagnostic, tratament - Maria Petri, Medic specialist ORL

24

Poate fi și somnul un factor de risc?

Dr. Mihaela Oros, Prof. Dr. Florin Mihaltan

30

Testimoniale Netipot și Sinus Rinse

40

Citeşte revista în format digital Editor ISSN 2286 - 3362 Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 60, et. 1, cam. 19 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro

www.revistamedicalmarket.ro 6

ORL 2017

Interviu

„La Conferința Anuală a Societății de ORL și Chirurgie Cervico-Facială de la Sibiu am încercat să ne ridicăm la standardele unei manifestări internaționale” Interviu realizat cu Conf. Univ. Dr. Șerban Berteșteanu, Clinica ORL Colțea, UMF Carol Davila București, Secretar General - Societatea Româna de ORL și Chirurgie Cervico-Facială

Stimate domnule conferențiar, vă rugăm să ne spuneți ce noutăți aduce, prin lucrările științifice și speaker-ii prezenți, această conferință națională?

Conferința anuală sau Congresul Național ORL, ce se desfașoară la 4 ani, reprezintă principala manifestare științifică a Societății Române de ORL și comunității ORL din România. Spun asta pentru că, deși în România sunt peste 1000 de medici ORL, doar în jur de 250 sunt membri cotizanți ai Societății de ORL și Chirurgie Cervico-Facială. Cu toate acestea, manifestările SORLCCF se adresează tuturor orl-iștilor din România și se bucură în fiecare an de participarea a peste 500 medici din România și din străinătate. Aceasta nu poate decât să ne bucure, pentru că dovedește un real interes al colegilor noștri pentru perfecționare în condițiile în care din doi în doi ani există manifestări științifice ale celorlalte societăți partenere și prietene cu care colaborăm și ne sprijinim reciproc (Societatea Română de Rinologie, Societatea Română de ORL Pediatrie, Societatea Română de Foniatrie, Societatea Română de Audiologie și Patologie a Comunicării).

Revenind la Conferința anuală a Societății de ORL și Chirurgie Cervico-Facială de la Sibiu, trebuie să vă spun că a fost o provocare din multe puncte de vedere, atât științific cât și organizatoric. Am încercat să ne ridicăm la standardele unei manifes-

8

tări internaționale. Suntem cu doar o lună înainte de Congresul Mondial de ORL de la Paris (IFOS) și am avut plăcuta surpriză să putem aduce la manifestarea noastră un număr record de profesori din străinătate. La Sibiu vor fi prezenți profesorii din România, lideri de opinie si formatori de școală la noi în țară, precum și 33 de profesori din USA, Germania, Belgia, Austria, Franța, Italia, Serbia, Grecia, Israel, Turcia, Egipt, Bulgaria, Portugalia, Ungaria, Norvegia, Rep. Moldova, Philipine. Avem de-a face cu un mini-IFOS așa cum s-a exprimat un profesor din Belgia la vederea programului preliminar. Mi-e

ORL 2017

greu sa fac o nominalizare a unor nume importante dar aș vrea să subliniez prezența domnului Profesor Dan Fliss din Israel (președinte de onoare al congresului), originar din România și care a sprijinit mereu comunitatea româna de ORL. Trebuie remarcată și participarea Profesorului Mario Sanna din Italia , unul din cei mai mari chirurgi otologi pe plan mondial, care împreună cu colaboratorii dânsului vor prezenta 3 cursuri și 3 conferințe .

Specialitatea ORL este, prin complexitatea ei, o specialitate regină între specialitățile chirurgicale (în SUA fiind considerată pe locul trei, după chirurgia cardiovasculară și neurochirurgie) și are o multitudine de nișe și supraspecializări. Ca și la congresele internaționale, lucrările se vor desfășura în 4 săli simultan, respectând cele 3 paliere mari Otologie, Rinologie, Chirurgie Cervicală. Am organizat lucrările astfel încat să fie acoperită toată patologia.

Lucrările vor fi prezentate în cadrul celor 18 mese rotunde și 37 de conferințe (key note lecture). Vor fi dezbătute domenii de top pe plan mondial cum ar fi: implantul cohlear, chirurgia endoscopică a bazei craniului, markeri tumorali și progrese în chirurgia oncologică cervico-facială. Am primit și un număr de peste 200 de free papers și postere ce vor fi prezentate într-o sală specială având astfel posibilitatea de a cunoaște experiența colegilor noștri din practica curentă . Oferim posibilitatea

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu împărtașirii rezultatelor obținute în domeniul cercetării în cadrul studiilor doctorale sau a proiectelor câștigate în competițiile naționale și internaționale.

Am pus accent și pe componența educativă și perfecționarea continuă a medicilor prin organizarea de 11 cursuri pre/postcongres.

Care este rolul abordării multidisciplinare a afecțiunilor ORL și prin această prismă,câtdei mportantestecaunmedicsăpa rticipelamanifestări științifice?

Abordarea interdisciplinară reprezintă, cel putin la noi în țară, un concept modern care nu poate să duca decât la sporirea calității actului medical. Tot timpul medicii au colaborat între ei, dar în ultima vreme, și sub presiunea enormă a amenințării de malpraxis, dar și din dorința de a obține rezultate superioare într-o anumită patologie, colaborarea interdisciplinară a căpătat noi valențe.

Specialitatea ORL este o specialitate care de foarte multe ori se pretează la colaborări interdisciplinare.

Teritoriile de graniță ale chirurgiei ORL sunt multiple și ma refer: la baza creierului (otobaza/rinobaza de multe ori abordate cu neurochirurgul), esofagul cervical (interferențe cu chirurgia toracică sau generală), tiroida (necesită colaborări cu endocrinologul sau chirurgul de chirurgie toracică/ generală). Dacă ne referim la operațiile reconstructive sau plastice, nu putem să uităm avantajele colaborării în echipe mixte cu chirurgii plasticieni.

Abordarea pacienților oncologici este în general una interdisciplinară, stabilită în Comisii Oncologice la nivel teritorial, implicând colaborarea dintre: chirurg ORL, oncolog, radioterapeut, nutriționist, psihoterapeut, kinetoterapeut.

De multe ori aceste teritorii de graniță sunt motiv de dispută între specialități, dar din păcate și un motiv de a pasa bolnavii de la un cabinet la altul. Din acest motiv colaborarea si abordul interdispiplinar reprezintă singura soluție în avantajul pacientului, dar și al echipei terapeutice. În toată lumea civilizată se vorbește tot mai mult de echipa terapeutică, con-

cept care sigur diminuează din egoul unor colegi de breaslă, dar care aduce beneficii pentru pacient.

Noile progrese tehnologice au impus colaborarea medicilor și cu profesioniști din alte domenii (fizică, chimie, cibernetică) realizându-se astfel noi progrese în lupta cu diverse patologii.

Dorind să promovăm aceasta abordare modernă, am organizat în cadrul manifestării de la Sibiu, numeroase mese rotunde și conferințe, ce iau în discuție aspecte pluridisciplinare cu personalități naționale și internaționale.

Care sunt participările și proiectele pe care Societatea de ORL și Chirurgie Cervico-Facială le are, la nivel european ?

Societatea Româna de ORL și Chirurgie Cervico-Facială reprezintă organul reprezentativ al comunității ORL din țara noastră pe plan internațional. Suntem membri activi ai Academiei Europene de ORL (Președintele Academiei, Prof.

Karl Hoermann, fiind participant activ la Conferința de la Sibiu). Suntem afiliați la Societatea Europeană și Internațională de ORL (IFOS).

Prin eforturile susținute ale dl.

Președinte al SORLCCF, Prof. Dr. Silviu Albu, am reușit să avem colaborări și parteneriate cu Societățile de ORL din Europa, SUA și Asia.

Suntem participanți activi la toate manifestările Societății Balcanice de Otorinolaringologie. În comitetul editorial al Revistei Romane de ORL, for de exprimare al comunității ORL din țara noastră, se găsesc numeroși profesori din Europa (Prof. B Nirmal Kumar, președintele Societatii Britanice de ORL).

Societatea de ORL și Chirurgie Cervico-Facială s-a implicat și se implică în organizarea a numeroase manifestări științifice internaționale (Congresul Danubian de la Cluj-Napoca 2014). Dorim să candidăm pentru organizarea Congresului Balkanic de ORL din 2019.

Ca o dovada a bunei colaborări cu celelalte societăți de ORL putem menționa participarea la Conferința de la Sibiu: a Președintelui Societății

Sârbe de ORL (prof. Milan Stankovici), Secretarului General al Societății Elene de ORL (Prof.

Stephanos Triaridis), Președintelui Societății Belgiene de ORL (Prof.

Philippe Eloy), ExPreședintelui Societății Austriece de ORL (Prof.

Martin Burian).

Cum apreciați diversificarea în ultimii ani a metodelor de investigație și de tratament a întregului domeniu al ORL-ului?

Progresul tehnologic a dus la dezvoltarea procedurilor diagnostice și terapeutice cu efecte benefice în rezolvarea cazuisticii ORL. S-au făcut progrese remarcabile în domeniul audiologiei și reabilitării auditive a persoanelor hipoacuzice. Chirurgia robotică își face tot mai mult loc în abordarea tumorilor de orofaringe chiar dacă, din punct de vedere cost-eficiență, este discutabilă pe plan mondial. Folosirea Laserului este deja un lucru obișnuit în chirurgia ORL. Tehnicile de diagnosticare in utero a hipoacuziei, dezvoltarea markerilor tumorali, terapia genică și regenerativă, sunt domenii pe care am încercat să le prezentăm în cadrul manifestării si cu ajutorul sponsorilor cărora doresc să le mulțumesc și pe această cale. Sunt peste 50 de firme care vin să-și prezinte ultimele descoperiri și realizări de la nivelul unor noi molecule și substanțe active până la cele mai moderne sisteme de neuronavigație.

De multe ori progresul tehnologic duce la modificarea protocoalelor diagnostice și terapeutice.

Ce mesaj doriți să transmiteți participanților la această conferință?

Tuturor participanților la Conferință doresc să le adresez un călduros bun venit, să-i asigur că țam făcut tot posibilul ca toti să se simtă bine și să plece de la Sibiu mai bogați din punct de vedere științific și cu căldură în suflet. În fond, scopul acestei manifestări este și regăsirea după un an de zile a prietenilor de pretutindeni și depănarea amintirilor. Și dacă ceva nu o să fie cum s-au așteptat, promitem că la anul vom remedia deficiențele. Congres plăcut!

9

Articole de specialitate

Fibromul nazofaringian la copil Fibromul nazofaringian este cea mai caracteristică tumoră benignă a cavumului, cea mai frecventă şi mai importantă tumoră faringiană a copilăriei.

Date de anatomie patologică

Dr. Toader Mioriţa Medic primar O.R.L. Doctor în ştiinţe medicale

S

ebileau a numit-o „tumoare a pubertăţii masculine“ dar este de fapt o tumoră a „copilăriei masculine“ cu debut de obicei în jurul vârstei de 7-8 ani sau chiar şi mai devreme, existând şi debut la vârsta de 4-5 ani.

Etiologie Cauza apariţiei fibromului nazofaringian este insuficient cunoscută.

Se pare că anumiţi factori cum ar fi: vegetaţiile adenoide, tulburările endocrine, etc., prin repetarea lor, au un rol important în etiologia acestei afecţiuni.

Vegetaţiile adenoide prin iritarea periostului bolţii cavumului şi al regiunii pericoanale, poate se pare stimula dezvoltarea fibromului.Dintre tulburările endocrine, insuficienţa hipofizotesticulară cu scăderea 17-cetosteroizilor din urină determină dezvoltarea tumorii la pubertate, ulterior putând să regreseze la maturitatea sexuală.

Diverşi autori incrimineză şi alte cauze favorizante precum: tulburări în osificarea bazei craniului, care este mai prelungită la sexul masculin, tulburări în evoluţia canalului craniofaringian, tulburări în dezvoltarea hipofizei faringiene, persistenţa fibrocartilajului embrionar din care are los dezvoltarea oaselor craniene.

10

Fibromul nazofaringian este o tumoră sesilă, cu pedicul larg şi solid, cu suprafaţa netedă, de formă rotunjită sau uşor mamelonată, de culoare roz sau roşie vânătă, consistenţă fermă ce se inseră pericoanal, sfenoetmoidal sau sfenovomerian.

Extinderea tumorii se face progresiv, în toate direcţiile, cu invadarea cavităţilor învecinate.Pentru caracterul benign al tumorii pledează şi faptul că în extinderea sa fibromul împinge şi erodează obstacolele întâlnite, dar nu infiltrează aşa cum este cazul unei tumori maligne.

Invadarea are loc înainte, către fosele nazale, etmoidul posterior şi sinusul maxilar, în sus, către sinusul sfenoidal, şaua turcească şi endocraniu, în jos, către orofaringe şi înafară spre fosele pterigomaxilare, orbită şi fosa temporozigomatică.

Din punct de vedere anatomopatologic este de remarcat faptul că pediculul tumorii este mai puţin vascularizat decât restul tumorii.

ORL 2017

Tablou clinic La examenul obiectiv se observă paliditatea marcată a copilului, resiraţia orală, faciesul obosit, privirea obosită, vocea nazonată.

Specific fibromului nazofaringian este obstrucţia nazală progresivă unilaterală la debut, apoi bilaterală, ireductibilă la vasoconstrictoare şi epistaxisurile repetate ce sunt fie spontane fie provocate de efortul de strănutat, putând duce cu timpul la o anemie gravă.Atunci când obstrucţia nazală este aproape totală, se întâlneşte şi o rinoree mucopurulentă, cefalee, hipoacuzie, epifora sau chiar o senzaţie de presiune la nivelul frunţii şi în zona sinusrilor maxilare.

Examenul rinoscopic anterior decelează rinoreea mucopurulentă uni sau bilaterală, care după aspirare arată mucoasa nazală hiperemică, turgescentă, cu pata vasculară nemodificată.

După aplicarea unor soluţii vasoconstrictoare se observă formaţiunea tumorală la nivelul foselor nazale, uni sau bilateral, de culoare roşie, netedă, puţin mobilă şi care la explorarea cu stiletul butonat sângerează abundent.În cazul unei tumori mai voluminoase, fosele nazale sunt complet ocupate, obstruate, cornetul inferior este împins înafară iar septul nazal este deviat spre partea opusă.

Tot în cazul unei tumori foarte vo-

www.revistamedicalmarket.ro

DISTRIBUITOR AUTORIZAT din anul 1995 www.danson.ro • e-mail: office@danson.ro

OFERTA DANSON PENTRU ORL

TIMPANOMETRU DIGITAL MI34 (reflex decay, Eustachian tube )

AUDIOMETRU DIGITAL MA41 /MA42

EASY TYMP

TIMPANOMETRU DIGITAL MI24 (middle ear, acoustic reflex tests)

ERO-SCAN

IMPEDANT TIMPANOMETRU

UNIT ORL MILLENIUM GRAND

MB11 BERAphone (fara consumabile)

BEST PARTNER UNIT ORL

MICROSCOP SUSPENDAT SOM 32

AUDIOMETRU PORTABIL ST-20

MEDVISION ORL HALOGEN / LED

DANSON VA OFERA

•• MULTIPLE FACILITATI si VARIANTE de PLATA

•• CALITATE SUPERIOARA la PRETURI INFERIOARE

•• service post-GARANTIE la PRETURI MODICE

•• dotari complete de cabinete si clinici medicale

CU NOI NU IESITI NICIODATA LA PENSIE !

RATE FARA AVANS

e-mail: sanafort@gmail.com Tel: 0756-117.718 www. sanafort.ro

Minianalizoare - consumabile pentru dotare cabinete

Hemoglobinmetru

Minianalizor Veri-Q (CT/HDL/LDL/TG)

Tensiometru

Glucometru

Colesterol +glucoza

Electrostimulator pentru prevenirea si tratarea bolilor vasculare

• Minianalizoare diagnostic rapid • Glucometre • Tensiometru electronic • Veinoplus – sistem de tratament al tulburărilor vasculare • Termometre • Teste rapide, teste sarcina • Consumabile (urocultoare, coprocultoare, seringi, apasatoare linguale, dezinfectanti, manusi)

luminoase poate să apară sfaceluri la nivelul extremităţii anterioare a tumorii, o cororaţie cenuşie sau brună, datorită şi infecţiei supraadăugate la acest nivel.

Rinoscopia posterioară decelează tumora, volumul, aspectul şi localizarea sa, putând să ocupe tot cavumul şi să obstrueze una sau amândouă coanele.

Bucofaringoscopia poate arăta o bombare a vălului palatin în jos, orizontalizarea bolţii palatine, sau în cazurile avansate putem observa chiar tumora ce coboară din cavum în orofaringe.

Evoluţia tumorii este progresivă, cu un prognostic rezervat.Dacă nu se tratează, dacă nu se operează, copilul se anemiază treptat, tumora se extinde mult, copilul capătă un aspect caracteristic, cu baza nasului mult lăţită, cu ochii exoftalmici, îndepărtaţi şi cu deformarea maxilarelor. În cazul evoluţiei tumorii spre endocraniu apare cefaleea, starea de

12

torpoare, staza papilară, tulburări ale intelectului.Pe fondul anemiei grave instalate, pot să apară complicaţii septice de vecinătate sau la distanţă, precum şi afecţiuni intercurente, care pot avea o evoluţie nefavorabilă.

Diagnosticul pozitiv Diagnosticul de fibrom nazofaringian se pune pe datele clinice: obstrucţia nazală progresivă, fără caracter inflamator, fără adenopatii, la sexul masculin, cu vârsta între 7-15 ani, de obicei din mediul rural, cu sângerări nazale repetate şi în cantitate mare, ulteror putând să apară rinoree, hipoacuzie, cefalee, etc.

De elecţie în diagnosticarea fibromului este examenul radiologic dar în special examenul imagistic.

Examenul histopatologic este cel mai concludent, dar şi cel mai traumatizant, fiind extrem de riscant datorită sângerării fulminante ce poate să apară.Efectuat totuşi cu maximă pru-

ORL 2017

denţă, de la nivelul prelungirii nazale a tumorii şi cu un tamponament anterior strâns, este de un real ajutor.

Diagnosticul diferenţial al fibromului nazofaringian se face cu: fibromixomul, care are o inserţie largă pericoanală şi o consistenţă fermă, dar nu dă epistaxisuri şi nici nu are prelungiri; cu chisturile plafonului cavumului, care sunt ferme dar nu dau eroziuni şi au o culoare cenuşiugălbuie; cu tumorile benigne ale cavumului precum: lipoamele şi neurinoamele care sunt laterofaringiene, craniofaringioamele şi cordoamele care sunt posteosuperioare; tumorile maligne şi anume: sarcomul care dă metastaze ganglionare; limfocitoamele şi limfoepiteliomul cu o consistenţă mai moale.De asemenea şi vegetaţiile adenoide foarte mari ce se însoţesc uneori de uşoare sângerări se deosebesc de fibrom prin consistenţa lor moale şi prin suprafaţa neregulată dar şi prin absenţa invadării structurilor învecinate.

www.revistamedicalmarket.ro

Peste 3000 de articole medicale de Ia o singură sursă

Pensa otica Lucae

Audiometru de screening 9910

Otoscop Heine mini 3000 FO LED

Pensa Otica Troeltsch-Wilde

Set diapazoane KaWe

Sinuscan

Timpanometru Amplivox Otowave 102-1

Video Otoscop MD Scope

Telefon: 0265.211.411 • 0756.204.914 0751.173.145 • 0770.220.908 • Fax:+40.265.211.412

Articole de specialitate

Cancerul cavității nazale și al sinusurilor paranazale Cancerul rinosinusal este deseori descoperit când o persoană este tratată pentru patologii aparent benigne, boli inflamatorii, precum rinosinuzita. Simptomele prezentate mai jos pot fi totuși determinate și de o patologie noncanceroasă.

Dr. Bogdan Mocanu Medic Primar ORL, Asistent Universitar, Doctor in Stiinte Medicale

Simptome Persoanele diagnosticate cu cancer la nivelul cavității nazale sau la nivelul sinusurilor paranazale pot prezenta următoarele semne sau simptome: •• obstrucție nazală sau congestie nazală persistentă și senzație de blocaj; •• infecție cronică a sinusurilor non-responsivă la tratamentul antibiotic; •• episoade frecvente de cefalee sau durere în zona sinusurilor; •• durere sau umflatură la nivelul feței, ochilor sau urechilor; •• lăcrimare excesivă; •• protruzia unui glob ocular sau afectarea vederii; scăderea mirosului; •• durere sau amorțeală la nivelul dinților; •• pierderea dinților; •• apariția unei protuberanțe (nodul, excrescență) pe față, nas sau în interiorul cavității bucale; •• rinoree frecventă (nas care curge); •• epistaxisuri (sângerări nazale) frecvente; •• dificultăți în a deschide gura; •• o excrescență sau rană în interiorul nasului care nu se vindecă; •• oboseală; •• pierderea inexplicabilă a greutății; •• o umflătură la nivelul gâtului.

Orice persoană care remarcă unul

16

dintre aceste semne îngrijorătoare trebuie să se adreseze imediat unui doctor și să solicite un examen clinic, îndeosebi dacă simptomele persistă de mai multe săptămâni. Rata de succes în tratarea neoplaziilor rinosinusale este mult mai mare dacă acestea sunt descoperite devreme.În unele cazuri, persoanele cu cancer al cavității nazale sau al sinusurilor paranazale nu prezintă niciunul dintre aceste simptome. De fapt, aceste tipuri de cancer sunt, de regulă, diagnosticate în stadii avansate întrucât în stadiile incipiente nu prezintă nici o simptomatologie.Deoarece multe dintre aceste simptome pot fi cauzate și de alte patologii noncanceroase, este întotdeauna important să se efectueze controale medicale și stomatologice de rutină, în special de către persoanele care au consumat sau consumă în mod uzual alcool și tutun. Aceste persoane ar trebui să efectueze un examen clinic general cel puțin o dată pe an, chiar dacă nu prezintă niciun simptom. În decursul examenelor clinice, care se rezumă la o vizită scurtă la cabinet, medicul va inspecta cavitatea nazală, gura și gâtul și va palpa regiunea cervicală.

Dacă descoperă ceva neobișnuit, medicul va recomanda un examen mai amănunțit, folosind una sau mai multe dintre procedurile diagnostice prezentate mai jos.

Diagnostic Medicii folosesc multe teste pentru a diagnostica cancerul și pentru a vedea extensia către altă parte a corpului, numită metastazare. Unele teste pot, de asemenea, determina care sunt cele mai eficiente tratamente. Pentru majoritatea tipurilor de cancer, biopsia este singurul mod de a pune un diagnostic de certitu-

ORL 2017

dine. Dacă prelevarea biopsiei este imposibil de realizat, doctorul poate sugera alte teste care pot orienta diagnosticul.

Investigațiile imagistice sunt absolut necesare pentru a stabili dacă neoplasmul s-a răspândit. Există mai multe opțiuni de diagnosticare a acestor tipuri de cancer, însă nu este necesar ca toate testele să fie folosite pentru a diagnostica boala.

Atunci când va opta pentru o investigație cu scop diagnostic, medicul va lua în considerare o serie de factori precum: •• vârsta și starea medicală •• tipul de cancer suspicionat •• semne și simptome •• rezultatele testelor anterioare Pentru a stabili un diagnostic, sunt necesare istoricul medical complet și un examen fizic. Semnele cancerelor rinosinusale sunt deseori similare simptomelor unei sinuzite cronice sau alergice. Nu există teste sangvine sau din urină specifice care se pot efectua pentru a facilita din timp diagnosticul pentru niciunul dintre aceste tipuri de neoplasme.Examinarea clinică este importantă, doctorul putând efectua unul sau mai multe dintre următoarele teste pentru a diagnostica neoplaziile cavității nazale sau sinusale: Examenul obiectiv. Doctorul verifică (prin palpare) eventuale umflături la nivelul gâtului, buzelor, gingiilor și obrajilor. De asemenea, acesta inspectează cavitatea nazală, gura și limba, deseori folosind o sursă de lumină pentru o vizualizare mai bună.

Endoscopia. Acest test îi permite doctorului să vizualizeze interiorul diferitelor cavități cu un tub subțire numit endoscop, rigid sau flexibil, care este prevăzut cu lumină în capăt. Pacientul poate fi sedat atunci când endoscopul

www.revistamedicalmarket.ro

Str, Vlad Județul, Nr. 52-54, Et. 2, Ap. 203, Sector 3, București 031305 vanzari@mgromitalia.ro

Articole de specialitate este introdus în gură sau nas. Sedarea presupune utilizarea unei medicații pentru a ajuta pacientul să fie mai relaxat, mai calm sau chiar adormit în timpul procedurii. Examinarea poartă diferite denumiri în funcție de zona care este vizualizată, de exemplu examinarea laringelul este numită laringoscopie, examinarea faringelui faringoscopie, iar nazofaringoscopia este examinarea cavității nazale și a rinofaringelui.

Biopsia. Biopsia reprezintă prelevarea unei mici porțiuni din țesutul suspect și examinarea acesteia la microscop. Alte teste pot sugera prezența unui cancer, însă biopsia reprezintă certitudinea diagnostică. Proba recoltată în timpul biopsiei este analizată de anatomopatolog, medicul specializat în interpretarea probelor de laborator și evaluarea celulelor, țesuturilor și organelor pentru a diagnostica boala. În unele cazuri, diagnosticul unui neoplasm sinusal va fi făcut în cursul unei operații endoscopice efectuată pentru ceea ce se credea a fi o rinosinuzită cronică benignă. În cursul operației endoscopice este important pentru chirurg să identifice și să preleveze o mostră bioptică de la nivelul unui țesut aparent sănătos și să confirme diagnosticul printrun examen extemporaneu („la gheață”) înainte de a continua operația endoscopică pentru sinuzita cronică. Mai multe informații despre operație aflați în cadrul secțiunii „opțiuni de tratament”.

Radiografia reprezintă o modalitate (destul de veche și din ce în ce mai puțin utilizată) de a crea o poză a structurilor din interiorul corpului, folosind o doză de raze X. O radiografie poate arăta dacă sinusurile paranazale sunt umplute cu altceva în afară de aer. În situația în care nu sunt aerate, de regulă nu avem neapărat o patologie neoplazică, putând fi vorba de o infecție. Dacă tratamentul nu este eficient în a elibera sinusurile, alte teste imagistice mai specifice pot fi efectuate pentru a identifica blocajul. Semnele neoplazice regăsite pe o radiografie trebuie să fie detaliate de tomografia computerizată (CT).

Tomografia computerizată (CT) creează o imagine tridimensională a organelor din interiorul corpului cu ajutorul unui radiograf. Apoi, un computer prelucrează aceste imagini într-o vedere în secțiune transversală, sagitală sau axială detaliată, care arată anormalități sau tumori. Un CT poate fi folosit, de asemenea, pentru a măsura mărimea tumorii. Une-

18

ori, un colorant special, numit substanță de contrast, este administrat înainte de scanare pentru a crea o imagine mai clară.

Acest colorant îi poate fi injectat pacientului în venă sau administrat sub forma unei pastile ce poate fi înghițită. Examinarea CT este foarte prețioasă în identificarea cancerului rinosinusal.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). Un RMN folosește câmpuri magnetice în locul razelor X, pentru a produce imagini detaliate ale corpului, în special imagini ale țesuturilor moi, cum ar fi ochiul în orbită sau substanța cerebrală din vecinătatea sinusurilor. RMNul poate fi de asemenea utilizat pentru a măsura mărimea tumorilor. Un mediu de contrast poate fi injectat în venă unui pacient sau dat ca o pastilă de înghițit pentru a crea o imagine mai clară.

Scintigrafia osoasă. Acest test se poate face pentru a vedea dacă cancerul s-a extins la oase. Un scintigraf osos folosește un trasor radioactiv pentru a vizualiza interiorul oaselor.Trasorul este injectat în vena unui pacient. Acesta este colectat în os și este detectat de o cameră specială. Osul sănătos apare gri la aparat, iar zonele afectate, cum ar fi cele prinse de cancer, apar întunecate.

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET). Scanarea PET este o modalitate de a crea imagini ale organelor și țesuturilor din interiorul corpului. O cantitate mică de substanță radioactivă este injectată în corpul pacientului.

Această substanță este preluată de celulele care folosesc cea mai multă energie.

Deoarece cancerul tinde să folosească energia în mod abuziv, absoarbe mai mult din substanța radioactivă. Atunci, un scanner detectează această substanță pentru a produce imagini.

După ce testele diagnostice sunt efectuate, medicul va discuta toate rezultatele cu pacientul. Dacă diagnosticul este acela de cancer, aceste rezultate vor ajuta medicul să descrie cancerul, etapă care poartă denumirea de stadializare.

Noțiuni de bază de îngrijire a simptomelor și a efectelor adverse Cancerul și tratamentul acestuia provocă adesea efecte secundare. În plus față de tratamentul destinat încetinirii, stopării sau eliminării cancerului, o parte importantă

ORL 2017

a îngrijirii o reprezintă ameliorarea simptomelor și a efectelor secundare. Această abordare se numește paliație sau susținere și include sprijinirea pacientului, punând accent pe nevoile sale fizice, emoționale și sociale. Îngrijirea paliativă poate ajuta o persoană în orice stadiu al bolii. Pacienții primesc adesea un tratament pentru cancer concomitent cu un tratament pentru efectele secundare. De fapt, pacienții care primesc ambele tipuri de tratament au, de multe ori, simptome mai puțin severe, o mai bună calitate a vieții și o complianță mai bună la tratament.

Tratamentele paliative variază foarte mult și de multe ori includ medicamente, modificări nutriționale, tehnici de relaxare, precum și alte terapii. Pacienții pot primi, de asemenea, tratamente paliative similare cu cele menite să elimine cancerul, cum ar fi chimioterapie, chirurgie și radioterapie. Obiectivele fiecărui tratament în planul terapeutic trebuie discutate cu medicul curant. Înainte de începerea tratamentului, este bine ca pacienții să discute cu medicii despre posibilele efecte secundare ale planului terapeutic și despre opțiunile de îngrijire și susținere. Atât în timpul, cât și după tratament, pacientul trebuie să anunțe cât mai repede posibil medicul despre orice problemă pe care o poate întâmpina.

Tratament Modalitățile de tratament descrise în cadrul acestei secțiuni reprezintă standardul de îngrijire și cele mai bune tratamente disponibile pentru aceste tipuri specifice de cancer. Când se decide planul terapeutic, pacienții sunt încurajați să ia în considerare studiile clinice ca opțiune. Acestea sunt studii de cercetare care testează o nouă abordare a tratamentului pentru a evalua dacă este sigur, eficient, și, eventual, mai bun decât tratamentul standard. Studiile clinice pot testa medicamente noi, o nouă combinație de tratamente standard sau noi doze de terapii curente.

Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să revizuiți toate opțiunile de tratament.

Prezentarea generală a tratamentului În tratarea cancerului, diferite tipuri de medici deseori lucrează împreună pentru a crea un plan comun de tratament, combinând diferite tipuri de tratamente și formând astfel o echipă

www.revistamedicalmarket.ro

Videoendoscopul flexibil - noul standard în intubaţia dificilă Destinat intubaţiilor dificile endo şi nazo traheale.

Utilizare în departamentele: ■■ ■■ ■■ ■■

Sală operaţie ATI UPU SMURD

Caracteristici de bază ale sistemului flexibil: ▶▶ Portabil, cu o calitate foarte bună a imaginii ▶▶ Diametrul exterior 5,2 mm ▶▶ Iluminare ▶▶ Funcţie de aparat foto şi video ▶▶ Ecran LCD ajustabil ▶▶ Funcţionează cu baterii reîncărcabile ▶▶ Flexibil şi subţire ▶▶ Diferenţa faţă de cel clasic nu are fibră optică ▶▶ Perioadă de utilizare mult mai mare ▶▶ Unghi larg de vizualizare a ecranului ▶▶ Display-ul reglabil ▶▶ Rotaţie pe orizontală +/-45 grade ▶▶ Rotaţie pe verticală 1 -120 grade ▶▶ Ecran vizibil de la distanţă ▶▶ Timp de funcţionare 4 ore continuu ▶▶ Canal de lucru pentru aspiraţie/ biopsie ▶▶ Diametrul canalului de lucru 2,2 mm Distribuit în România prin: S.C.PAPAPOSTOLOU S.R.L. Pmec-Papapostolou Medical Equipment Center, Strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 28, sect. 1, 011055 București, România, Tel:+4 021 321 2223/4/5, Fax: +4 021 321 2226, www.pmec.ro

Articole de specialitate multidisciplinară. Pentru cancerul rinosinusal, echipa poate include oncologi și radioterapeuți (medici care se specializează în tratarea persoanelor cu cancer), chirurgi otolaringologi, stomatologi, chirurgi BMF, fizioterapeuți, logopezi, psihiatri, asistente și dieteticieni. Un neurochirurg (medic specializat în chirurgie pe creier și măduva spinării) ar trebui să facă parte, de asemenea, din această echipă atunci când o tumoră care pătrunde în neurocraniu trebuie eliminată.

Cancerele cavității nazale și/sau ale sinusurilor paranazale pot fi adesea vindecate, mai ales dacă sunt descoperite devreme. Deși vindecarea cancerului este obiectivul principal al tratamentului, păstrarea funcției nervilor, organelor și țesuturilor învecinate este, de asemenea, foarte importantă. Când echipa medicală plănuiește schema de tratament, se ia în considerare modul în care tratamentul ar putea afecta calitatea vieții în aspecte ce țin de modul în care persoana se simte, arată, vorbește, mănâncă și respiră.

Principalele trei opțiuni de tratament sunt chirurgia, radioterapia și chimioterapia, care pot fi utilizate individual sau combinate. Planul terapeutic poate include, de asemenea, un tratament pentru simptome și efecte secundare, parte importantă a îngrijirii pacienților neoplazici. Opțiunile de tratament și recomandările depind de mai mulți factori, inclusiv de tipul și stadiul cancerului, potențialele efecte secundare, precum și de preferințele pacientului și starea generală de sănătate a acestuia.

Este recomandat ca, atât cât este posibil, pacienții să își aloce timpul necesar pentru a afla despre toate opțiunile de tratament, să adreseze întrebări și să discute cu medicul curant referitor la obiectivele fiecărui tratament, la rezultatele și posibilele efecte secundare ale acestuia.

Neoplasmele metastatice rinosinusale În cazul în care cancerul s-a extins în alte părți ale organismului, acesta devine cancer metastatic. Pacienții cu acest diagnostic sunt încurajați să discute cu medicii care au experiență în tratarea cancerelor aflate în acest stadiu, întrucât pot exista păreri diferite cu privire la cel

20

mai bun plan de tratament. Pacienții pot solicita o a doua opinie înainte de începerea tratamentului, pentru a se simți confortabil cu planul de tratament ales.

Echipa medicală ar putea recomanda un plan terapeutic care constă în chimioterapie sau o combinație de chirurgie, radioterapie și chimioterapie. Tratamentele de suport vor fi, de asemenea, importante pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor și a efectelor secundare.

Remisia și recidiva Remisia este etapa în care cancerul nu poate fi detectat în organism și nu mai există simptome, fază cunoscută și sub denumirea de “fără restanță” sau “recidivă tumorală”.

O remisie poate fi temporară sau permanentă, incertitudine care generează îngrijorare și anxietate în rândurile pacienților care au învins această boală, întrucât există posibilitatea ca neoplasmul să recidiveze. Deși multe remisii sunt permanente, este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea recidivei. Înțelegerea riscului de reapariție și a opțiunilor de tratament poate fi benefică, mai ales în situațiile în cazul în care cancerul reapare.

Reapariția cancerului după tratamentul inițial poartă denumirea de “cancer recurent”. Aceasta poate apărea în același loc (recidivă locală), în apropiere (recurență regională) sau într-un alt loc (recurență îndepărtată). Atunci când se întâmplă acest lucru, o serie de teste vor fi reluate pentru a afla cât mai multe despre recidivă, inclusiv dacă stadiul neoplasmului s-a schimbat. După testare, împreună cu medicul curant se discută opțiunile de tratament. Adesea, planul terapeutic va include terapiile descrise mai sus (chirurgia, chimioterapia, radioterapia), acestea putând fi utilizate într-o combinație diferită sau administrate într-o doză diferită. Medicul dumneavoastră vă poate sugera, de asemenea, studiile clinice axate pe noi modalități de a trata acest tip de cancer recurent.

Dacă tratamentul eșuează Vindecarea cancerului nu este întotdeauna posibilă. Dacă tratamentul nu

ORL 2017

are succes, se ajunge în stadiul de cancer avansat sau terminal.

Acest diagnostic este deosebit de stresant, fiind în consecință un subiect extrem de dificil de abordat. În aceste condiții, este extrem de important ca echipa medicală să ofere pacienților sprijinul și deschiderea necesare pentru a discuta onest despre stările, îngrijorările și opțiunile pe care aceștia le au.

Pacienții aflati în stadiu avansat de cancer, cu speranță de supraviețuire mai mică de șase luni, pot lua în considerare îngrijirea paliativă. Pacientul și familia acestuia sunt încurajați să se gândească dacă este mai confortabil să urmeze tratamentul acasă sau la spital. Îngrijirea medicală specială poate face întoarcerea la domiciliu o alternativă viabilă pentru multe familii.

După tratament Recidiva este mai frecventă în primii doi sau trei ani după diagnosticare, prin urmare vizitele de follow-up sau urmărire vor fi mai frecvente pe parcursul acestor ani. Investigații diagnostice, cum ar fi CT-ul, pot fi necesare pentru a sesiza orice semne de recurență sau pentru a monitoriza eficiența tratamentului actual.

Persoanele care au beneficiat de tratament pentru neoplasmele rinosinusale pot să arate diferit, să se simtă obosite sau să se afle în imposibilitatea de a vorbi sau de a mânca așa cum obișnuiau înainte de tratament. Multe persoane devin depresive. Echipa care se ocupă de îngrijire poate ajuta pacienții să facă față acestor schimbări fizice și emoționale.

Pacienții în curs de vindecare după neoplazii rinosinusale sunt încurajați să urmeze câteva principii stabilite pentru a avea o stare cât mai bună de sănătate: menținerea unei greutăți normale, evitarea fumatului, limitarea sau chiar eliminarea consumului de alcool, adoptarea unei alimentații echilibrate și efectuarea testelor de screening recomandate pentru cancer.

Este important ca pacienții să discute cu medicul curant pentru a dezvolta un plan adaptat nevoilor lor. Activitatea fizică moderată poate ajuta la refacerea puterii și a nivelului de energie, iar medicul poate chiar sugera un plan de exerciții adecvate nevoilor, capacității și energiei pacientului.

www.revistamedicalmarket.ro

ellman ®

Experts in Precision Surgery

Distribuitor România: ELLMAN MED SRL Tel :(021)311.94.42/43 ■ Fax.(021)311.69.60 Mobil: 0728879858 ■ e-mail:office@ellman.ro www.ellman.ro ■ www.pelleve.ro

CHIRURGIE DE O ZI! Cea mai avansată tehnică radiochirurgicală în otorinolaringologie

0413

Ellman® a Cynosure Company 400 Karin Lane, Hicksville, NY 11801, U.S.A Tel: 800 835-5355; 516 594-3333 ■ Fax: 516 569-0054 www.ellman.com ■ www.pelleve.com

Made in Germany

DISTRIBUITOR OFICIAL:

Voice Inject®

- Grăsime autologă pentru mărirea corzilor vocale

Sistem dezinfectant cu trei șervețele O soluţie completă pentru dezinfecţia la nivel înalt a endoscoapelor rigide și flexibile fără canal de lucru •• Curăţă, dezinfectează la nivel înalt şi clăteşte toate dispozitivele medicale, inclusiv cabluri.

•• Şerveţelul sporicid Tristel omoară organismele, inclusiv spori, în 30 de secunde.

•• Control deplin de urmarire pentru fiecare ciclu complet de decontaminare.

•• Nu e nevoie de contract de servicii sau investiţii de capital.

A se utiliza biocidele cu prudenţă. A se citi eticheta şi informaţiile privitoare la produse înainte de utilizare.

0265 265 110

•

office@timberstar-medical.ro

•

www.t-med.ro

Video nazofaringolaringoscop flexibil tehnologie chip on tip

Camera, lumina, opticul și microfonul sunt combinate în video endoscop.

Video nazofaringolaringoscopul este conectat in adaptor printr-un singur cablu.

Date tehnice Canal de lucru Diametru Tub Lungime de lucru Indoire sus/jos Camp de vedere Adancimea campului

EV-NC Nu 3.4mm 320mm 130°/130° 800 30-lOOmm

EV-NC 20 02.0mm 5.2mm 320mm 130 °/130 ° 800 30-lOOmm

Adaptor pentru nasofaringoscop In combinatie cu adaptorul, nazofaringolaringoscopul EV-NC poate fi conecat la orice monitor sau PC. Troliu lTD 3 rafturi 3 prize Role cu fixare

Monitor medical Neovo 22 inch

Solicitați oferta la TIMBERSTAR S.R.L. Date de contact : Mobil: (+40) 0726-263-223 Telefon: (+40) 0265-265.110 Fax: (+40) 0365-730.291

Site vanzari: www.t-med.ro www.timberstar-medical.ro office@timberstar-medical.ro

Articole de specialitate

Laringita acută: cauze, simptome, diagnostic, tratament Laringita acuta este o inflamație a mucoasei laringiene (localizată la nivelul gâtului), mai gravă la copil, având în vedere particularitățile anatomice ale laringelui copilului, cu etiologie polimorfă.

Maria Petri Medic specialist ORL

Cauzele laringitei acute Consumul de alcool, fumatul, variatiile bruste de temperatura, inhalarea de aer poluat cu gaze iritante / fum sau refluxul gastroesofagian reprezinta factori favorizanți în apariția laringitelor.

Cauzele declansatoare sunt de natura infecțioasă (virusuri, bacterii, mai rar fungi) sau alergică (alergeni respiratori, alimentari sau medicamentoși).

La copii manifestările sunt mai grave decât la adult pentru ca cei mici au capacitatea redusă de a expulza secrețiile prin tuse. Factori ce predispun copilul tau la infectarea laringelui sunt infecțiile acute virale sau bacteriene respiratorii, traumatismele locale sau febrele eruptive.

Simptomele laringitei acute Boala are un debut brusc în plină sănătate, cu răgușeală, jenă în gât, dureri locale ușoare. Se asociază tusea, oboseala, semne generale de tipul febrei moderate.

Leziunile sunt simetrice, afectind ambele corzi vocale, cu prezenta secretiilor. La copii, debutul este precedat de o simplă jenă în gât cu ușoară febra și tuse iritativă, care poate îmbracă însă și forme mai grave și poate produce lipsa de aer (dispnee).

Diagnosticul laringitei acute se stabilește pe baza simptomatologiei și examenului clinic (endoscopia laringiană) de către medicul specialist ORL. Endoscopia laringiană este o procedură simpla prin care se vizualizează laringele cu ajutorul unui endoscop atașat la o sursă de lumină. Se efectuează de obicei fără anestezie, dar la pacienții mai sensibili

24

sau la copii se poate face anestezie locală cu xililna sau spray anestezic.

Pe baza acestui examen se vizualizează în laringita acută mucoasa inflamată, roșie cu secreții aderente la nivelul corzilor vocale.

Evoluția laringitei acute, de obicei scurtă, merge spre vindecare în câteva zile. Ragușeala dispare lent. Uneori pot însă să apară și complicații de tipul edemului laringian până la abces laringian de obicei la pacienții cu imunitate scazută sau multiple patologii asociate.

Tipuri de laringită acută Laringita acută îmbracă mai multe forme, cu tratament diferit, în funcție de vârstă: laringită acută catarală nespecifică, laringită acută specifică, laringitele edematoase la adult și laringitele acute ale copilului (subglotică, spastică, epiglotită, laringotraheită ).

1. Laringita acută simplă este o forma clinică ușoară, aproape în totalitate cauzată de virusuri. Laringitele acute dispneizante se manifestă prin dificultăti ale respirației (dispnee inspiratorie) datorată inflamației mucoasei laringelui și spasmului la acest nivel.

2. Laringita acută subglotică este întotdeauna de cauza virală, spre deosebire de cea supraglotica, considerată a fi de cauza bacteriană. Are o evoluție în general benigna și este întalnită în special la copilul mic, între 1 și 3 ani. Spre deosebire de laringita acută simplă, vocea rămâne clară, deși tusea este ragușită ca și în celelalte tipuri de laringită.

3. Laringita acută striduloasă (spastică) apare de obicei la vârsta cuprinsă 18 luni și 3 ani, mai rar la vârsta de peste 5 ani. Este data de infecții virale (virusurile amintite mai sus). În plus intervin în acest tip de laringita și factori favorizanți: vârsta mica, terenul atopic,

ORL 2017

paratrofia (greutate peste normalul pentru varsta), copiii cu adenoidita cronică (polipi), copiii anxiosi.

4. Epiglotita si laringotraheita acuta “maligna” Chevallier-Jackson sunt forme severe de laringita, cu evolutie rapidă spre agravare și care sunt de fapt urgențe majore medicale si necesita internare și începerea unui tratament de specialitate cât mai repede, pentru ca în lipsa acestui tratament rapid instituit evoluția este spre deces.

Tratamentul laringitei acute Tratamentul local consta in repaus vocal absolut, îndepărtarea factorilor favorizanți (alcool, tutun, reflux gastroesofagian), aerosoli cu antiinflamatoare. Tratamentul general constă în repaus la pat, la temperatura adecvată (20 – 22 grade, hidratare corespunzătoare, administrarea de antibiotice sau antihistaminice (dacă se suspicionează alergii). În cazurile complicate cu lipsa de aer este necesară spitalizarea sub supraveghere de specialitate până la traheostomie (deschiderea traheei).

Când să vă adresați medicului ORL: 1. Răgușeala care persistă mai mult de 2 săptamâni.

2. Respirație grea, sau dacă se aude un zgomot ca un șuierat atunci cand trageți aer în piept ca sa respirați și totodată prezentați și febră, nu trebuie să așteptați, adresați-vă fără întarziere unui serviciu de urgență sau medicului specialist ORL. 3. Dacă starea copilului/adultului se agravează, dacă apare o colorație albastră în jurul buzelor. Acesta este semn că nu ajunge suficient oxigen în organism și este necesar un tratament de urgență.

www.revistamedicalmarket.ro

Sistemul Cochlear BAHA 5

Articole de specialitate

Poate fi şi somnul un factor de risc?

Rezultatele cercetărilor epidemiologice arată faptul că tulburările de respirație în timpul somnului (TRS) prezintă un grad înalt de prevalență, existând o asociere progresivă între severitatea tulburărilor de respirație în timpul somnului și afecțiunile cardiovasculare, metabolice și psihiatrice.

Dr. Mihaela Oros Medic primar pediatrie, Doctor în medicină Clinica Băneasa Regina Maria, Bucureşti Prof. Dr. Florin Mihălțan Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” Bucureşti

Î

n timpul somnului tonusul căilor aeriene superioare poate fi scăzut, în special în stadiul de somn REM. Obstrucţia parţial sau totală a acestora va determina o microtrezire cu deschiderea consecutivă a căilor respiratorii.

Astfel orice factor care determină îngustarea excesivă a faringelui sau crește complianța pereților acestuia poate predispune ulterior la apariția sindromului de apnee în timpul somnului de tip obstructiv (SASO).

Factorii care afectează dimensiunile faringelui La adulți, compromiterea căilor respiratorii pare să fie legată puternic de sexul masculin, instabilitatea ventilatorie și creşterea ponderală.

S-a estimat că o modificare de 1% a indicelui de masă corporală (IMC) conduce la modificarea cu 3% a indicelui de apnee-hipopnee (AHI) iar o creștere de 10% a IMC determină o incidență a SASO de șase ori mai mare.

Modificările ponderale par să influențeze mai puternic nivelul AHI la bărbați comparativ cu femeile, iar efectul de creștere a AHI în urma creșterii ponderale pare să fie mai puternic decât cel de scădere

30

a AHI ca urmare a scăderii ponderale.

La copii dimensiunea anatomică a faringelui rezultă dintr-o combinație a structurii osoase și țesutului moale de la baza acestuia, incluzând amigdalele și vegetațiile adenoide. Poate fi de asemenea influențată de factori dinamici cum este obezitatea.

Structură osoasă Copiii care sforăie prezintă faringe mai îngust antero-posterior39. Volumul faringian redus este de obicei caracteristic tuturor membrilor familiei, astfel că factorii genetici, în special cei care controlează structura facială, pot determina apariția SASO chiar și la indivizi care nu prezintă alți factori de risc.

Copiii cu anomalii craniofaciale pot prezenta în mod special risc de apariție a SASO. Micrognaţia este o marcă a sindromului Treacher Collins, iar secvența Robin și hipoplazia mediofacială apar la copiii cu sindrom Apert- Crouzon și acondroplazie. Țesutul moale poate de asemenea să determine îngustarea faringelui, în special în cazul hipertrofiei adenotonsilare.

Dimensiunea tonsilară nu reprezintă un factor de risc independent pentru niciun prag al AHI utilizat în definirea TRS, ceea ce sugerează faptul că este posibil ca adenotonsilectomia să nu fie întotdeauna cel mai potrivit tratament de primă linie.

Această concluzie nu presupune însă faptul că amigdalele sau vegetațiile adenoide nu reprezintă uneori mecanismul primar de apariție a TRS la copii. Ea trebuie privită ca un element important pentru luarea în considerare a terapiilor alternative.

Pe de altă parte, anomaliile de la nivelul cavității nazale (ex., sinuzita/rinita cronică) reprezintă factori semnificativi de risc la copiii cu TRS ușor, ceea ce sugerează că evaluarea și tratamentul acestor anomalii se pot dovedi benefice pentru această categorie de pacienți.

ORL 2017

Guilleminault și colab. au descris un grup de copii la care SASO a fost vindecat prin adenotonsilectomie, dar care au prezentat recurența afecțiunii în timpul adolescenței. Astfel, se pare că SASO manifestat în timpul copilăriei este un proces dinamic care rezultă nu doar din prezența unor anomalii structurale, ci din combinația anomaliilor structurale cu cele neuromotorii.

Obezitatea la copii ca și în cazul adulților poate determina îngustarea faringelui, fiind asociată cu un risc crescut de apariție a TRS. Au fost raportate niveluri crescute ale țesutului adipos atât la nivelul uvulei cât și al vălului palatin.

La copii circumferința taliei (nu și a gâtului) și IMC sunt factori de risc independenți constanți pentru toate pragurile de severitate a TRS . Aceasta presupune că la copii, ca și la adulți, factorii metabolici și cei inflamatori reprezintă un mecanism important în dezvoltarea TRS. La adulți, s-a demonstrat că factorii metabolici sunt asociați cu TRS, ceea ce poate constitui mecanismul pentru apariția riscului cardiovascular observat la acest tip de pacienți. Într-o manieră similară, la copiii cu TRS a fost raportat faptul că nivelul crescut al glicemiei à jeun independent de IMC este asociat cu gradul de severitate a TRS. Un argument suplimentar pentru mecanismul inflamator sistemic asociat cu TRS la copii provine din raportările cu privire la nivelurile ridicare ale proteinei C reactive și a moleculelor de adeziune plasmatică la acești pacienți.

Factorii care afectează complianța faringiană Femeile și copiii prezintă faringe de dimensiuni mai reduse decât bărbații, însă cu toate acestea, statistic, sunt la risc mai scăzut de apariție a SASO. Studiile acustice asupra căilor respiratorii superioare

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate demonstrează că femeile au faringe relativ rigid în comparație cu bărbații.

Copiii prezintă de asemenea caracteristici faringiene diferite în ceea ce privește presiunea și fluxul, fapt care sugerează prezența unor căi respiratorii mai rigide decât la adulți. Aceste date arată că factorii genetici și hormonali afectează în egală măsură complianța faringiană și, ca urmare, riscul de apariție a SASO. Studiile efectuate pe subiecți provenind din aceeași familie au arătat că SASO reprezintă o caracteristică comună la nivel familial iar dovezile cu privire la transmiterea de la o generație la alta sugerează că factorii genetici de risc se manifestă atât la indivizii tineri cât și la cei vârstnici.

Cu toate acestea, există diferențe semnificative între adulți și copii în ceea ce privește apariția SASO și factorii de risc asociați.

Spre deosebire de adulți la care SASO predomină în cazul bărbaților, la copiii aflați la prepubertate se estimează că SASO apare în proporție egală la băieți și fete.

Copiii cu SASO au de obicei o predispoziție anatomică spre colapsul căilor respiratorii; îngustarea maximă a căilor respiratorii corespunde zonelor de suprapunere a amigdalelor, vegetațiilor adenoide și vălului palatin.

SASO pediatric, poate chiar mai mult decât SASO manifestat la vârsta adultă, este asociat de asemenea cu alergiile respiratorii și cu astmul său simptomele astmului. Bazele acestor asocieri pot include următoarele: afecțiuni asociate la nivelul cavității nazale și rezistență nazală crescută care determină variații crescute de presiune negativă cauzând colapsul faringian; inflamația și îngustarea generalizată a căilor respiratorii (atât superioare cât și inferioare) și mecanisme genetice frecvent întâlnite.

Alergiile alimentare se pot de asemenea manifesta prin apariția unei game variate de simptome la nivelul tractului respirator.

Complianța faringiană poate fi modificată de multe stări patologice, în special cele care afectează tonusul neuromuscular. Copiii cu paralizie cerebrală sau alte afecțiuni neurologice prezintă risc ridicat pentru SASO. Copiii cu sindrom Down și sindrom Prader-Willi prezintă de asemenea risc crescut pentru apariția SASO atât din cauza tonusului neuromuscular scăzut cât și a prezenței factorilor anatomici.

Diferite studii au evaluat de-a lungul anilor rolul minorităților, în special al celor afro-americane, care au fost aso-

32

ciate cu TRS atât la adulți cât și la copii.

Statutul de minoritate a fost un factor de risc independent pentru sforăitul primar și TRS ușor. Nu este clar dacă acest risc suplimentar este determinat de o anumită caracteristică fiziologică sau de diferențele socio-culturale.

Există astfel un interes în continuă creștere în ceea ce privește impactul somnului și al tulburărilor asociate asupra reglării proceselor inflamatorii și a morbidităților legate de organele țintă, mai ales în contextul afecțiunilor neurocognitive, metabolice, cardiovasculare și al complicațiilor asociate.

Hipoxia şi Hipercapnia

BIBLIOGRAFIE

Pe lângă hipoxia intermitentă şi fragmentarea somnului, copiii care sforăie și prezintă sau nu SASO sunt un exemplu clasic de hipoventilație alveolară intermitentă determinată de rezistența crescută a căilor respiratorii superioare asociată cu mecanisme insuficiente compensatorii ale impulsului respirator în timpul somnului. Întrucât tendința de colapsibilitate a căilor respiratorii superioare în timpul somnului este mai mică la copii, în timpul nopții pot apărea mai mult perioade lungi de rezistență crescută a căilor respiratorii superioare și hipercapnie cu sau fără hipoxemie decât evenimente apneice obstructive frecvente și discrete, determinând apariția a ceea ce este cunoscut sub denumirea de “hipoventilație obstructivă”. Această trăsătură a SASO la copii a dus la apariția recomandării de monitorizare a nivelului de dioxid de carbon prin utilizarea, dacă este posibil, atât prin determinarea CO2 la sfârșitul expirului (end-tidal CO2) cât și CO2 transcutanat.

Inflamația în SASO Deși mecanismele care stau la baza apariției morbidităților determinate de SASO sunt probabil multifactoriale și încă neelucidate complet, activarea căilor inflamatorii de către SASO s-a dovedit a fi o componentă fiziopatologică importantă în lezarea organelor țintă asociată cu această afecțiune.

Somnul este un factor homeostatic regulator al căilor inflamatorii, iar perturbările somnului sau ale inflamației sunt afectate unele de celelalte.

Hipoxia intermitentă recrutează mecanismele TLR4 care propagă procesele inflamatorii atât la nivelul țesutului adipos visceral cât și al vaselor sanguine mari, determinând în final apariția rezistenței la insulină.

Copiii cu obezitate asociată cu SASO prezintă un nivel ridicat în circulație al unei game selectate de biomarkeri inflamatori.

ORL 2017

Mihaela Oros, Florin Mihălțan. Determinarea prevalenței tulburărilor respiratorii în somn la copiii din România, PhD research, 2015.

Julie C. Lumeng, Ronald D. Chervin. Epidemiology of Pediatric Obstructive. Sleep Apnea Proc Am Thorac Şoc Vol 5. pp 242–252, 2008 Strohl KP, Cherniack NS, Gothe B. Physiologic basis of therapy for sleep apnea.Am Rev Respir Dis 1986;134:791–802 Carolyn E. Ievers-Landis, Susan Redline. Pediatric Sleep Apnea Implications of the Epidemic of Childhood Overweight Am J Respir Crit Care Med Vol 175. Pp 436–441, 2007 Tishler PV, Larkin EK, Schluchter MD, Redline S. Incidence of sleepdisordered breathing în an urban adult population: the relative importance of risk factors în the development of sleep-disordered breathing. JAMA 2003;289:2230–2237.103 Redline S, Schluchter MD, Larkin EK, Tishler PV. Predictors of longitudinal change în sleep-disordered breathing în a nonclinic population. Sleep 2003;26:703–709.

Peppard PE, Young T, Palta M, Dempsey J, Skatrud J. Longitudinal study of moderate weight change and sleep-disordered breathing. JAMA 2000;284:3015–3021.

Newman AB, Foster G, Givelber R, Nieto FJ, Redline S, Young T. Progression and regression of sleep-disordered breathing with changes în weight: the Sleep Heart Health Study. Arch Intern Med 2005;165: 2408–2413.

Guilleminault C, Partinen M, Hollman K, et al. Families aggregates în obstructive sleep apnea syndrome. Chest 1995; 107:1545 – 1551 Brooks LJ. Genetic syndromes affecting breathing during sleep în children. În Lee-Chiong TL, Sateia MJ, Carskadon MĂ (eds): Sleep Medicine.

Philadelphia, Hanley&Belfus, 2002, pp 305-314 Guilleminault C, Partinen M, Praud JP, et al. Morphometric facial changes and obstructive sleep apnea în adolescence. J Pediatr 1989; 114: 997-999 Stauffer JL, Buick MK, Bixler EO, et al. Morphology of the uvula în obstructive sleep apnea. Am Rev Respir Dis 1989;107:724-8 de la Eva RC, Baur LA, Donaghue KC, Waters KA. Metabolic correlates with obstructive sleep apnea în obese subjects. J Pediatr 2002;140:654-9.

Li AM, Chan MHM, Chan DFY, et al. Insulin and obstructive sleep apnea în obese children. Pediatr Pulmonol 2006;41:1175- 81 Larkin EK, Rosen CL, Kirchner L, et al. Variation of c-reactive protein levels în adolescents association with sleep-disordered breathing and sleep duration. Circulation 2005;111:1978-84. 104 Taumen R, Ivanenko A, O’Brien LM, Gozal D. Plasma C-reactive protein levels among children with sleep-disordered breathing. Pediatrics 2004;113:e564-e569 John M. James. Respiratory manifestation of food allergy. Pediatrics 203;111;1625 Rosen CL, Larkin EK, Kirchner L, et al. Prevalence and risk factorsfor sleep disordered breathing în 8-11-year-old children: Association with race and prematurity. J Pediatr 2003;142:383-389 Serebrovskaya TV and Xi L. Intermittent hypoxia în childhood: the harmful consequences versus potenţial benefits of therapeutic uses. Front.

Pediatr 2015. 3:44. doi: 10.3389/fped.2015.00044 Gozal D, Hakim F, Kheirandish-Gozal L. Chemoreceptors, baroreceptors, and autonomic deregulation în children with obstructive sleep apnea. Respir Physiol Neurobiol 2013. 185:177–85. doi:10.1016/j.resp.2012.08.019 Gozal D. CrossTalk proposal: the intermittent hypoxia attending severe obstructive sleep apnoea does lead to alterations în brain structurea nd function. J Physiol 2013. 591:379–81. doi:10.1113/jphysiol.2012.241216 Kim J, Bhattacharjee R, Kheirandish-Gozal L, Spruyt K,Gozal D. Circulating microparticles în children with sleep disordered breathing. Chest 2011.

140:408–17. doi:10.1378/chest.10-2161 Muzumdar H, Arens R. Physiological effects of obstructive sleep apnea syndrome în childhood. Respir Physiol Neurobiol 2013. 188:370–82. doi:10.1016/ j.resp.2013.05.006 Louis M, Punjabi NM. Effects of acute intermittent hypoxia on glucose metabolism în awake healthy volunteers. J ApplPhysiol 2009. 106:1538– 44. doi:10.1152/japplphysiol.91523.2008 Leila Kheirandish-Gozal, David Gozal, Jean-Louis Pépin. Editorial. Inflammation în Sleep Debt and Sleep Disorders. Mediators of Inflammation.

Hindawi Publishing Corporation.Volume 2015, Article ID 343265, 2 pages, http://dx.doi. org/10.1155/2015/343265

www.revistamedicalmarket.ro

Prim generic românesc 2006

*Singura formă de cetirizină compensată

O tabletă de CELERG ține sub control alergia pentru 24 ore în rinite alergice și urticarie cronică acționează imediat, Cmax sunt atinse după 20-60 minute efecte anticolinergice și antiserotoninergice minime, nu afectează starea de veghe în doze uzuale

Compania Farmaceutică AC HELCOR, str. dr. Victor Babeș nr. 50, Baia Mare, e-mail: office@achelcor.ro, www.achelcor.ro Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală P-6L. Pentru informații suplimentare va rugăm consultați RCP-ul produsului.

Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății

Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, BucureĹ&#x;ti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, BucureĹ&#x;ti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

Articole de specialitate

Testimoniale Netipot şi SINUS RINSE Chronic Rhinosinusitis (CRS) Austin S. Rose, MD. Board certified, Otolaryngology – Head & Neck Surgery Associate Professor, University of North Carolina About the author: Dr. Austin Rose has been working in Pediatric ENT for about 10 years since his fellowship at Johns Hopkins Hospital in 2003. He has a special interest in seeing and treating children with sinus related disease, and has given presentations throughout the country and around the world on treatment of children with chronic rhinosinusitis (CRS).

Chronic Rhinosinusitis (CRS) is often defined as symptoms (such as nasal congestion, drainage and cough) that persist longer than 12 weeks. In general, sinusitis arises from the obstruction of normal sinus openings known as ostia due to upper respiratory infections, allergies, exposure to irritants or an underlying disease such as cystic fibrosis. This leads to a backing-up of normal mucous secretions, dysfunction of the sinus mucosa and secondary bacterial infections.

ASR Figure 1.

Example of a CT Scan Demonstrating sinusitis with “backed up” left maxillary and ethmoid sinuses.

In most cases, pediatric sinusitis can be managed medically with a regimen that includes topical nasal steroid sprays, oral antihistamines as needed and nasal saline.

The use of routine nasal saline spray or irrigation, such as the NeilMed Sinus Rinse, can be invaluable – helping to maintain normal sinus function and clearing the sinuses and nasal passages of secretions, allergens, irritants and infection.

Learning from unexpected patients: My family David M. Anmuth MD Diplomate of the American Board of Allergy and Immunology, Diplomate of the American Board of Pediatrics. Allergy & Asthma Associates, Houston TX, www.TexAllergy.com

40

About the author: Dr. Anmuth joined Allergy & Asthma Associates in July, 2007.

He is a Diplomate of the American Board of Pediatrics and the American Board of Allergy and Immunology. In addition, he is a member of both the American Academy and the American College of Allergy, Asthma and Immunology.

Curăţarea sinusurilor este o modalitate eficientă de a elibera canalele nazale, de a permite o mai bună absorbtie a tratamentelor nazale şi chiar de a reduce necesitatea medicamentelor. Datorită experienţelor personale cu familia mea, acum recunosc valoarea NeilMed şi sunt mai încrezător să îi încurajez pe toţi pacienţii mei cu probleme ale sinusurilor sau alergii să folosească lavajul nazal regulat.

Using Neilmed’s platform for accomplishing buffered saline nasal lavage in allergic rhinitis and chronic rhinosinusitis with or without nasal polyposis Daniel E. Maddox, M.D. Diplomate, ABIM, ABAI, with special qualification in Diagnostic Laboratory Immunology Fellow, American, Academy Allergy Asthma & Immunology. Consultant, Allergic Diseases & Internal Medicine, Mayo Clinic Specialist in the field of Allergy / Immunology, Dr. Maddox is prepared to provide specialized treatment for allergic reactions and immunological diseases. Dr. Maddox treats and manages disorders such as asthma, hives, and all types of allergies (food, environmental, etc.), rhinitis and sinusitis, as well as other disorders and diseases that affect the body’s immune system.

Din experienţa mea, sistemul Neilmed este singurul produs accesibil, disponibil la scară largă, care permite pacienţilor să prepare soluţii saline tamponate izotone.

De obicei le arăt pacienţilor un scurt videoclip cu instrucţiuni de pe site-ul Neilmed când discut despre acest proces cu ei. Corect efectuat de cel puţin două ori pe zi, lavajul nazal cu soluţie salină tamponată îmbunătăţește calitatea mucoasei nazale şi reduce acumularea de resturi

ORL 2017

inflamatorii cu o mare probabilitate astfel încât să devină o componentă cheie a tratamentului de succes

Nasal Irrigation for Pediatric & Adolescent Allergic Rhinitis, Sinusitis, Nasal Congestion & Asthma – A Safe & Effective NonPrescription Approach Alan H Cohen, MD, FAAP, FCCP, FAAAAI, FCAAI Board certified Pediatric Pulmonologist Clinical Adjunct, Faculty – Stanford University, Packard’s Children’s Hospital About the author: Dr. Cohen is a board-certified pediatric pulmonologist. He currently holds an appointment as adjunct clinical faculty at Stanford University School of Medicine – in the Dept of Pediatric Pulmonology and Critical Care Medicine at Lucile Packard Children’s Hospital seeing patients, teaching and working with the medical students and fellows in both allergy and pulmonary medicine.

Din primii mei ani de practică la Universitatea din Colorado şi Centrul Medical Naţional din Denver Colorado, am fost întotdeauna atenţionaţi asupra rolului important al inflamaţiei căilor respiratorii superioare în tratarea bolilor căilor respiratorii superioare şi inferioare. Mai simplu spus - de multe ori nu vei avea suficient control asupra simptomelor căilor respiratorii inferioare precum respiraţie şuierătoare, tuse şi bronhoconstricţie – decât dacă începeţi să vă ocupaţi de inflamaţile cronice ale căilor respiratorii superioare. Cu mult timp înainte de apariţia produselor uşor de cumpărat şi folosit “Neti Pot” şi a altor dispozitive de irigare nazală pentru a îmbunătăţi curăţarea nasului, pentru copii, adolescenţi şi adulţi – noi “sfătuiam, recomandam” despre importanţa igienei căilor respiratorii. Folosirea unei soluţii saline obişnuită şi un procedeu blând de irigare au fost întotdeauna un succes în mâinile multor copii şi familii cărora le-am recomandat această abordare non-medicamentoasă pentru îngrijirea şi sănătatea căilor respiratorii superioare şi inferioare.

www.revistamedicalmarket.ro

IGIENA NAZALĂ - LAVAJUL NAZAL - 100% natural NETIPOT şi SINUS RINSE - cel mai recomandat produs pentru lavaj nazal în SUA şi Canada, fără conservanţi, nu creează dependenţă, nu este medicament.

Recomandat pentru: • igiena nazală zilnică • sinuzită • alergie

–– praful de la locul de muncă şi casă, –– polen, –– fum, –– păr, –– acarieni, –– mediu poluat

• rinită alergică • gripă şi răceală • după chirurgia rinologică • astm • sforăit Email: contact@sinuzite.ro, comenzi@sinuzite.ro, Telefon: 0744576090, 0722646086 www.sinuzite.ro • www.neilmed.com

www.medfarmshop.ro www.instrumentemedicale.ro MEDFARM TRADING s.r.l.

Bucureşti, Str. Zefirului 21 Tel/Fax: (021) 320 19 20 • (021) 320 78 77 www.medfarm-trading.ro contact@medfarm-trading.ro sales@medfarm-trading.ro companie certificată ISO 9001:2015 ISO 14001:2015

CONSULTANŢĂ DOTĂRI LA CHEIE PROFESIONALISM ÎNCREDERE FIDELITATE PARTENERIAT

DOTARE ORL APARATURĂ •• Video Endoscopie ORL •• Endoscoape flexibile •• Videonistamografe digitale •• Sisteme stroboscopice ORL •• Laringoscoape •• Bronhoscoape •• Sinuscoape •• Radiocautere •• Electrocautere •• Audiometre de triaj •• Audiometre de diagnostic •• Timpanometre •• Aspiratoare chirurgicale •• Aparate terapie aerosoli •• Otoscoape •• Lămpi frontale CLAR

Endoscopie flexibilă / rigidă

◆◆ Endoscoape flexibile ◆◆ Video bronhoscoape / procesoare semnal / surse de lumină

INSTRUMENTAR •• Truse complete instrumentar ORL, inclusiv instrumentar Endoscopie •• Diapazoane •• Seringi spălături auriculare •• Speculi auriculari şi nazali •• Polipotoame auriculare şi nazale •• Amigdalotoame •• Oglinzi laringiene •• Laringoscoape •• Cutii şi casolete sterilizare

CONSUMABILE •• Speculi auriculari pentru adulţi şi pentru copii MOBILIER MEDICAL •• Măsuţe instrumentar •• Mese aparate •• Dulapuri instrumentar •• Fotolii ORL •• Paravane mobile •• Taburete mobile

◆◆ Fibro bronhoscoape / surse de lumină ◆◆ Bronhoscoape rigide / camere endoscopice cu surse de lumină ◆◆ Instrumentar specific endoscopic ◆◆ Accesorii şi piese de schimb

FINANŢARE PENTRU ACHIZIŢII: AVANS ZERO 6-12 RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ, FĂRĂ GARANŢIE (pentru valori până la 50.000 lei). GARANŢIE PE ECHIPAMENTUL CUMPĂRAT (pentru valori 50.000 – 120.000 lei) Oferim contract de service dispozitive medicale, necesar în obţinerea contractului de colaborare între cabinetul dvs. şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate conform prevederilor Ordinului MS nr.1211/2006 modificat şi completat de Ordinul MS nr.1170/2013

Magazin de aparatură medicală Instrumentar / Mobilier medical Consumabile / Produse pacienţi Bucureşti, Str. Traian nr. 3 (021) 320 78 76