Medical Market - Neonatologie 2023

Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea

Președintele Asociației de Neonatologie din România, SCJU Târgu-Mureș

Prof. Univ.

Dr. Simona Vlădăreanu

Președintele Societății Române de Medicină Fetală și Neonatală, Sp. Univ. de Urgență Elias, București.

Conf. Univ.

Dr. Maria Livia Ognean

Facultatea de Medicină, Univ, Lucian Blaga, Sibiu , Clinica Neonatologie I, Sp. Clinic Jud. de Urgență Sibiu

Șef Lucr. Ioana Roșca

Medic primar neonatologie, Șef Secție Neonato. Spitalul Clinic de OG „Prof. Dr. Panait Sîrbu“

Dr. Vlad Dima

Președintele Societății Academice de Ultrasonografie Clinică, Spitalul Clinic Filantropia, București

Dr. Codruța Popa

Medic primar neonatolog, medic specialist pediatru, Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova

Dr. Ioana Andrada Radu

Clinica Neonatologie I, Spitalul Clinic Județean de

Dr. Diana Prepeliță

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală şi intră sub incidența legii.

Interviu cu doamna Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea, şef Clinică de Neonatologie din cadrul SCJU Târgu-Mureş, Preşedintele Asociației de Neonatologie din România

Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre competențele clinice în zona de Terapie Intensivă Neonatală (TINN) ale secției de terapie intensivă neonatală de grad III B din Târgu-Mureş

Centru Regional de terapie intensivă neonatală Tîrgu-Mureş din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență, este unul din primele două centre de acest rang din România, centru pilot în cadrul programului guvermanental româno-elveţian RoNeoNat. Acest lucru implică îngrijirea nou-născuţilor proveniţi sarcinile cu risc, în special a prematurilor cu vârstă gestaţională sub 32 săptămâni din judeţul Mureş şi Harghita – conform regionalizării îngrijirilor perinatale. De asemenea, sunt îngrijiţi nou-născuţii cu patologie medicală severă transferaţi din maternităţile arondate, precum şi nou-născuţii cu malformaţii complexe care necesită intervenții chirurgicale, pentru pregătire preoperatorie (chirurgie pediatrică, neurochirurgie). Pentru nou-născuții cu patologie chirurgicală care au greutate sub 2000g, asigurăm atât îngrijirea precât şi post-operatorie. Centrul nostru se deosebeşte însă de alte centre de acelaşi rang din țară prin faptul că în unitatea noastră sunt transferaţi nou-născuţii cu malformaţii congenitale de cord critice din maternităţile din România - pentru echilibrare preoperatorie (ventilaţie mecanică, administrare de prostaglandine, monitorizare şi investigații complexe). Centrul de cardiochirurgie neonatală din Tg. Mureş (IUBCVT) este din nefericire singurul din țară care operează constant nou-născuți cu patologie malformativă cardiacă severă. În fiecare an îngrijim între 60-80 nou-născuți cu malformații congenitale de cord critice. În aceste condiţii, compartimentul de terapie intensivă

neonatală (10 paturi) este suprasolicitat (grad de ocupare 418.30 zile - 114.60 % ).

Compartimentul de terapie intensivă neonatală dispune de 10 paturi.

Ce capacitate de îngrijire a nou-născuților grav bolnavi are această secție nouă?

înalte standarde, dedicat exclusiv îngrijirii nou-născuților. Conceptul este diferit. Este vorba de îngrijiri centrate pe familie, fiecare nou-născut va fi cazat în salon separat, va beneficia de îngrijiri personalizate, va putea avea alături familia. Vor fi 18 saloane de terapie intensivă şi 9 saloane pentru post-terapie. Secția va avea în structură bancă de lapte matern şi un centru modern de training pentru neonatologi, pediatri, urgentişti.

Ce ne puteți spune despre integrarea Secției de Terapie Intensivă Neonatală a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureş în rețeaua de Telemedicină existentă azi în România şi care sunt beneficiile cele mai semnificative ale acestei metode de lucru?

Proiectul Asociației Cristi Vasiliu/ ACV finanțat de BCR, a vizat integrarea compartimentului de Terapie Intensivă Neonatală a Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu-Mureş în rețeaua de Telemedicină existentă azi în România, începând din luna iunie 2023.

După cum am amintit, adresabilitatea este foarte mare, cazurile tratate sunt din ce în ce mai complexe, copiii tratați sunt din ce în ce mai mici, durata de spitalizare este mare, iar cele 10 locuri de terapie intensivă sunt insuficiente... De aceea, avem speranța că visul nostru se va împlini în curând...Este vorba de noua secție de terapie intensivă neonatală construită de la zero, o replică îmbunătățită a secției de terapie intensivă nou-născuți din Spitalul Marie Curie Bucureşti - concepută după cea mai modernă terapie intensivă neonatală din lume (cea a Spitalului Universitar Iowa, SUA). Vor fi peste 2.500 m² de spațiu medical amenajat la cele mai

Sistemul modern de telemedicină permite transmiterea securizată de imagini şi parametri medicali în timp real. Medicii secțiilor de terapie intensivă neonatală pot fi în contact rapid cu toți colegii lor din celelalte centre din țară şi se pot consulta atunci când au nevoie. Beneficiile acestei metode de lucru sunt foarte valoroase şi importante atât pentru pacienți cât şi pentru medici. În primul rând este posibil schimbul rapid de informații între medici (inclusiv vizualizarea radiografiilor şi a imaginilor ecografice), accesul la investigațiile medicale efectuate deja, obținerea unei a doua opinii medicale, scurtarea timpilor de decizie pentru

„Pentru anul 2024 avem în proiect organizarea unui workshop POCUS (point of care ultrasound)

în neonatologie la Târgu-Mureș”

transferul pacienților, evitându-se astfel supraaglomerarea secțiilor prin transferuri inutile. Este vorba despre colaborare şi interdisciplinaritate. Considerați că acest proiect va avea ca rezultat reducerea numărului de decese, pentru că deja sunt câțiva ani buni de când România se situează pe primele locuri în Uniunea Europeană cu o rată crescută a mortalității infantile.

Deşi mortalitatea neonatală a scăzut semnificativ în prezent comparativ cu anul 1990 (3,6 vs 5,2 la mia de nou-născuți vii) rămâne totuşi peste media UE (2,4 la mia de nou-născuți vii). Această scădere a fost posibilă prin dotare tehnică, training intensiv pentru personal, regionalizarea îngrijirilor perinatale pe grade de competență cu concentrarea patologiei severe în centre regionale de nivel III. Rețeaua de Telemedicină va ajuta de-

sigur medicii din toate terapiile intensive din România în stabilirea rapidă a unui diagnostic corect, scurtarea timpului de transfer şi intervenție. Acest lucru poate duce la scăderea mortalității neonatale. Care sunt proiectele in derulare şi cele în perspectivă pentru Asociația de Neonatologie din România?

Asociația de Neonatologie din România promovează asigurarea unei asistențe medicale de calitate pentru toți nou-născuții indiferent de locul naşterii. De aceea, dorim extinderea rețelei de Telemedicină şi la maternitățile de nivel II, având în vedere că sunt deja conectate 23 de centre de nivel III. Vom continua organizarea de schimburi de experiență, webinarii, conferințe, congrese, Școala de vară în Neonatologie, toate adresate medicilor rezidenți, specialişti sau primari neonatologi. Vom iniția şi Școala de iarnă în Neonatologie, la cererea colegilor tineri, pe a căror

idei ne bazăm foarte mult. ANR are nevoie de suflu tânăr! Dorim dezvoltarea bazei de ghiduri clinice în neonatologie, revizuirea ghidurilor elaborate deja, crearea unui Registru Național al Prematurității. La Conferința Națională de Neonatologie 2023 (Eforie-Nord) vom lansa o carte elaborată de către medici cu experiență ai ANR intitulată “Actualități în nutriția enterală neonatală” – o carte utilă în practica de zi de zi a personalului medical care îngrijeşte nou-născuți. Pentru anul 2024 avem în proiect organizarea unui workhop POCUS (point of care ultrasound) în neonatologie la Târgu-Mureş. Am inițiat deja demersurile cu speake-ri din S.U.A, Marea Britanie, Italia şi sperăm că va fi foarte apreciat de colegii din întreaga țară. Împreună vom reuşi!

Multumesc pentru timpul acordat şi vă doresc succes în continuare! Mulțumesc. Doamne ajută!

Cu sau fără antibiotice?

S e e st i mea z ă că ma i m u l t d e 5 0 % d i n toa t e p r esc r i e r i l e d e a n t i b i o t i c e î n c a d r u l s i s te mul ui d e as i s t e n ţ ă m e d ic a l ă p rima ră n u sunt necesar e.1, 2 Inst ru m en t ul Qui k R ea d go vă aju t ă să de ci de ţi da c ă e st e nec esa ră p r e s c r ie r e a d e ant i biot i c e sa u n u Amb e le t es te ( de po zi tare l a te mp e rat u ra c am er ei) se r ea li zea z ă p r i n i n ter m ediu l ace lu iaşi instrument , Q u i k R e a d g o, c e of e ră şi p osi bi li t ăţi d e c one ct ar e HI S /LI S la p e r if e r ic e

wrCRP+Hb

» Re z ul tate dispo ni bi l e în 2 minut e, vo lu m re dus pro b ă : 1 0 μ l

» Va l oa re a C R P p oa t e oferi indicii asup ra n ec es it ăţ ii a d min i st răr i i d e an t i b iot i c e 3

» D ouă r e zu l ta t e, u n sin g u r t es t

» F l e x i b il – P r oba este stabilă în flacon t imp d e d ouă ore î na in te d e măsu ră t oar e

Strep A

» D ato r i t ă c it i ri i re z ul t atelor de cătr e i n str u men t , i n t e r p r e t a r ea v i z ual ă n u mai es t e n ec e sa ră

» Re z ul tate clar p ozi t ive sau negative su nt af i şat e în mai p uţ in d e 2 m i nu t e

» Re z ul tate l e sun t uşor d e c i t i t şi s u n t au t oma t stocat e î n m e mor i a i n s t r u m e n t u l u i

ca teste la punctul de îngrijire pentru a ghida prescrierea de antibiotice la pacienţi cu infecţii respiratorii acute în puncte de îngrijire medicală primară Cochrane Database Syst Rev 2014;11

Interviu cu doamna Prof. Univ.

Dr. Simona Vlădăreanu, UMF

Carol Davila Bucureşti Preşedinte al Societății Române de Medicină

Fetală şi Neonatală.

Pentru început, vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre proiectele Societății Române de Medicină Fetală şi Neonatală, pentru anul 2024, pe plan național dar şi în perspectiva colaborării cu alte societăți medicale de profil din străinătate.

Pentru anul 2024, la nivel național, avem în desfăşurare dezvoltarea şi actualizarea ghidurilor clinice pentru îngrijirea fătului şi a nou-născutului, pentru medicii specialişti, cu scopul de a asigura protocoale de tratament şi îngrijire actuale si cat mai standardizate . De asemenea, pentru a promova schimbul de cunoştințe şi actualizarea constantă a competențelor profesionale, avem în vedere realizarea de cursuri şi conferințe naționale pentru medicii specialişti şi rezidenți care îngrijesc fătul şi nou-născutul.

În ceea ce priveşte colaborările internaționale dorim stabilirea unor colaborări cu specialişti în domeniul medicinei fetale şi neonatale pentru a facilita schimbul de cunoştințe şi experiență şi implicarea în proiecte de cercetare internaționale. Urmărim colaborarea cu alte societăți medicale de profil pentru a învăța din bunele practici şi protocoalele de îngrijire folosite în alte țări şi pentru a le implementa, după caz, în sistemul medical românesc. De asemenea avem proiecte de organizare şi participare la conferințe internaționale şi colaborarea cu societățile de medicină materno - fetală pentru a realiza programe de dezvoltare a competențelor pentru medicii şi profesioniştii din domeniul medical românesc.

Consider că aceste proiecte contribuie la îmbunătățirea calității îngrijirii medicale fetale şi neonatale în România şi

la promovarea schimbului de experiență cu societățile internaționale de profil. Vă rog să ne spuneți dacă aveți informații privind incidența prematurității la noi în țară şi unde se plasează din acest punct de vedere țara noastră la nivel european.

În România, incidența prematurității variază în funcție de diferite regiuni, însă nu există o bază de date care să raporteze cu exactitate incidența naşterilor premature. Procentul de nou-născuți prematuri, cu vârste de gestație mai mică de 37 de săptămâni, este probabil de 14-16% din numărul de nou-născuți vii, ceea ce plasează România în primele locuri în Europa ca număr de naşteri premature. Anumite țări din Europa de Vest au rate mai scăzute de prematuritate, în timp ce alte țări din Europa de Est pot avea rate similare sau chiar mai

„Avem în desfășurare dezvoltarea și actualizarea ghidurilor clinice pentru îngrijirea fătului și a nou-născutului”

HPA Lanolin cremă pentru mameloane disponibilă în 2 variante 40ml 10ml

Tampoane postnatale disponibil în 2 varinate

0-2 săptămâni, L +2 săptămâni, M

Spray Organic pentru calmarea după naștere

Îngrijește, ameliorează și calmează perineul după naștere.

100% pură, dintr-un singur ingredient

100% Naturală & Hipoalergenică, aprobată și premiată de British Allergy Fundation

Fără gust, culoare sau miros

Testat clinic și dermatologic, sigur pentru pielea sensibilă

Nu este necesară îndepărtarea cremei de pe sân înaintea alăptării

Certificat Climate Neutral

Duș vaginal pentru igienă intimă

Curăţare blândă, igienă pentru zonele dureroase și sensibile.

Material moale și respirabil, creat pentru pielea sensibilă

Contur natural pentru o așezare confortabilă după naștere

Concepute pentru confort, discreţie și protecţie

Fără parfum

Ambalate individual pentru igienă

mari. Cu toate acestea, este important să menționăm că incidența prematurității este o problemă globală, iar prevenirea naşterilor premature rămâne un obiectiv important în domeniul sănătății la nivel mondial.

Vă rog să ne spuneți pe scurt care sunt complicațiile la care este expus prematurul şi care îi pun în pericol viața.

Complicațiile nou-născutului prematur sunt în principal legate de vârsta de gestație la care acesta se naşte, frecvența complicațiilor creşte direct proporțional cu scăderea numărului de săptămâni de gestație , de ex. Incidența şi severitatea sindromului de detresî respiratorie este de 70-80% la 24 săptămâni de gestație față de doar 10-15% la 36 săptămâni de gestație. Sunt şi alți factori important corelați cu morbiditatea prematurului şi aminntesc doar câțiva: anume îngrijirea acordată în timpul sarcinii, corticoprofilaxia antenatală, patologia maternă - de exemplu hipertensiunea de sarcină, diabetul, modul de naştere etc.

Totodată, complicațiile prematurității sunt complexe, fiind consecința unui organism aflat într-o etapă imatur de dezvoltare, uneori chiar la limita viabilității. Cele mai multe complicații apar în perioada perinatală ; astfel , pe lângă problemele respiratorii - detresa, apnea de prematuritate, displazia bronhopulmonară - patologia prematurului poate fi de tip neurologic – hemoragie intraventriculară, hematologic - anemie, cardiac – persistența canalului arterial, deficite imunologice – infecții nosocomiale , metabolichipoglicemia, alimentație şi nutriție - restricție de creştere, oftalmologică -retinopatie, reno - urinară – insuficiență renală etc. În cele mai multe cazuri acestea se rezolvă în perioada neonatală, totuşi rămân multe probleme de urmărit ulterior, în special cele de neurodezvoltare. De aceea în managementul nou-născutului prematur sunt necesare resurse adecvate, echipe medicale multidisciplinare (obstetrician

– neonatolog – neurolog - oftalmolog

– pediatru - medic de famile), ghiduri şi protocoale actualizate, programe de screening (retinopatie, auditiv, cardiac, metabolic), de imunoprofilaxie

(infecția cu SVR) şi de follow-up funcționale, o comunicare eficientă şi o strânsă legatură cu familia acelui copil. Care este procentul de supraviețuire a unui prematur în România, având în vedere rata mare de deces a nou-născuților în general.

Procentul de supraviețuire a unui prematur în România, sau în oricare altă țară, depinde de mai mulți factori, inclusiv de cât de vârsta de gestație la care se naşte prematur, de greutatea la naştere şi de complicațiile asociate. Un alt aspect deloc de neglijat, în ceea ce priveşte rata de succes a îngrijirii unui prematur constă şi în nivelul de îngrijire medicală pe care îl primeşte. Progresele tehnologice din neonatologie au adus beneficii majore în reducerea ratei mortalității neonatale în ultimii 10-20 de ani şi în România . Nu există date exacte privind rata supraviețuirii pe categorii de prematuritate, dar cu siguranță aceasta a crescut. În paralel cu îmbunătățirea ratei de supreviețuire a nou-născutului premature este essential ca intervenția noastră profesionala sa se adreseze si calitatii vietii acelui nou-nascut, a imbunatatirii prognosticului pe termen lung.

Pentru a vă oferi o idee generală, rata de supraviețuire pentru prematurii născuți înainte de 28 de săptămâni de gestație este în general mai mică, dar a crescut semnificativ datorită progreselor medicale. Pentru prematurii între 28 şi 32 de săptămâni, şansele de supraviețuire sunt semnificativ mai bune, iar în cazul prematurilor peste 32 de săptămâni, rata de supraviețuire este aproape la fel de mare ca şi pentru nou-născuții născuți la termen.

Educarea profesională continuă a personalului medical – neonatologi şi obstetricieni, medici şi asistente, utilizarea de protocoale standardizate de diagnostic şi tratament, comunicarea frecventă cu familia, implementarea de strategii de îngrijire neonatală cât mai individualizate împreună cu implicarea directă a părintelui/mamei în procesul de management al nou-născutului prematur sunt elementele cheie în reducerea complicațiilor severe şi în creşterea ratei de supraviețuire la această categorie de pacienți.

Care sunt principalele provocări la care trebuie să răspundă medicul neonatolog - ce presupune managementul nounăscutului prematur?

Medicul neonatolog se confruntă cu numeroase provocări în gestionarea şi îngrijirea nou-născuților prematuri, dat fiind faptul că aceşti pacienți pot avea nevoi medicale complexe şi diverse. O parte din principalele provocări şi aspecte ale managementului nou-născutului prematur implică: identificarea şi tratamentul corespunzător al patologiilor respiratorii neonatale, diagnosticarea şi gestionarea problemelor cardiace, asigurarea termoreglării şi a nutriției adecvate, prevenirea şi tratarea infecțiilor, monitorizarea şi gestionarea complicațiilor (BPD, hemoragiile cerebrale, retinopatia de prematuritate, pierderea auzului), furnizarea de informații şi sprijinirea părinților.

Ce rezultate au fost obținute ca urmare a suplimentării cu DHA asupra IQ-ului copilului născut prematur?

Suplimentarea cu DHA (acid docosahexaenoic) în cazul nou-născuților prematuri a fost un subiect de cercetare pentru a evalua impactul asupra dezvoltării cognitive, inclusiv asupra coeficientului de inteligență (IQ). Concluziile cercetării referitoare la acest subiect aduc în prim plan îmbunătățirea dezvoltării cognitive studiile sugerând că suplimentarea cu DHA poate avea un efect benefic asupra dezvoltării cognitive la nou-născuții prematuri. De asemenea, s-a constat că suplimentarea cu DHA asupra dezvoltării cognitive pot continua să fie observate pe termen lung, cu îmbunătățiri în abilitățile cognitive şi academice ale copiilor.

Este important să subliniem că rezultatele pot varia de la un studiu la altul şi pot fi influențate de mai mulți factori, inclusiv doza şi momentul administrării suplimentelor cu DHA şi suplimentarea ar trebui să fie parte a unei îngrijiri generale bine gestionate pentru nou-născuții prematuri, inclusiv o alimentație adecvată şi monitorizare medicală.

Multumesc pentru timpul acordat, vă doresc succes în continuare !

Mereu gata de misiune

Babyroo este conceput astfel încât să vă asigure accesul pentru îngrijire, urgențe și intervenții chirurgicale, în sala de nașteri sau blocul operator, fiind complet echipat pentru a oferi mediul termic potrivit de care au nevoie bebelușii de la terapie intensivă.

Vechi și nou în alimentația enterală a prematurilor

Îmbunătățirea constantă a îngrijirilor în terapia intensivă neonatală – datorată printre altele echipamentelor moderne de îngrijire şi tratament şi aplicării de protocoale standardizate – a făcut posibilă creşterea ratei de supraviețuire a prematurilor, inclusiv a celor aflați la limita supraviețuirii. Aceasta face ca, atunci când ne referim la prematuri ca grup de nou-născuți vulnerabili, cu risc crescut de complicații, morbidități şi mortalitate, să ne referim, de fapt, la un grup foarte heterogen de nou-născuți care, în funcție de vârsta de gestație (VG), greutatea la naştere (GN) şi patologia perinatală asociată au nevoi de îngrijire, tratament şi riscuri diferite, dependente de VG, GN şi patologia perinatală. În mod evident, şi nevoile lor nutriționale diferă în funcție de VG, GN şi patologia perinatală[1,2]. Există chiar autori care consideră nutriția prematurilor drept terapie critică[3], la fel ca şi suportul respirator, de exemplu, întrucât există în prezent suficiente studii care arată că aportul nutrițional şi practicile nutriționale influențează major morbiditatea prematurilor pe termen scurt şi lung[1,4,5]. Îmbunătățirea aportului nutrițional în prima săptămână de viață s-a asociat cu prognostice mai bune ale neuro-dezvoltării prematurilor[3] iar optimizarea nutriției în primele săptămâni de viață s-a asociat cu creşterea ratei de supraviețuire fără afectarea neuro-dezvoltării[6].

Facultatea de Medicină, Univ. Lucian Blaga Sibiu, Clinica Neonatologie I, Sp. Cl. Jud. de Urgență Sibiu

Facultatea de Medicină, Univ. Lucian Blaga Sibiu, Clinica Neonatologie I, Sp. Cl. Jud. de Urgență Sibiu

Conform definiției oferite de experți, scopul general al nutriției este asigurarea nutrienților care permit atingerea unei rate de creştere şi compoziții a organismului similare cu cele ale unui făt normal cu VG egală cu vârsta postnatală a prematurului, fără a produce stress metabolic[3]

. Majoritatea prematurilor (mai ales cei cu VG sub 34 de săptămâni) necesită cel puțin o perioadă suport nutrițional parenteral, de obicei în primele zile de viață, pe durata tranziției la viața extrauterină sau a fazei acute a afecțiunilor perinatale. Tulburările metabolice, instabilitatea termică, imaturitatea reglării stărilor, suferința respiratorie, coordonarea deficitară a reflexelor de supt-deglutiție cu respirația, tonusul oral redus reprezintă

principalele motive pentru care până la trei sferturi din prematurii târzii au nevoie de suport nutrițional pe durata spitalizării de la naştere[7]. Cu toate acestea, comparativ cu alimentația parenterală, datorită multiplelor beneficii nutriționale şi non-nutriționale, alimentația enterală este metoda de preferat pentru asigurarea nutrienților necesari creşterii şi dezvoltării optime a prematurilor[3]. Durata alimentației parenterale depinde astfel de VG şi GN, asocierea cu restricția creşterii intrauterine, patologie, dar şi de toleranța/intoleranța la alimentația enterală şi de protocoalele locale de alimentație. Prelungirea duratei alimentației parenterale s-a asociat cu creşterea riscului de deficite nutriționale şi afectarea creşterii[8]. În plus, alimentația parenterală poate acoperi toate nevoile nutriționale ale prematurilor (de exemplu, unii micronutrienți, nevoia de vitamina D la prematurii cu greutate extrem de mică la naştere)[3]. Ideea importanței inițierii alimentației enterale la prematuri pleacă de la constatarea că fătul înghite circa 200-250 ml lichid amniotic/kgc/zi, lichid care conține carbohidrați, proteine, lipide, apă, substanțe care susțin creşterea fetală şi proliferarea celulelor epiteliale intestinale[9]. Inițierea şi avansarea alimentației creşte aportul şi calitatea nutrienților, promovează dezvoltarea şi maturizarea intestinală, stimulează dezvoltarea microbiomului,

reduce inflamația locală la nivelul tractului digestiv şi stimulează dezvoltarea creierului şi neurodezvoltarea[3]. Pornind de la particularitățile acreției intrauterine a nutrienților, experții revizuiesc continuu necesarul de lichide, energie, macronutrienți şi micronutrienți în încercarea de a oferi prematurilor suportul optim nutrițional care să asigure optimizarea potențialului de creştere şi dezvoltare al prematurilor reducând, în acelaşi timp, ratele de restricție de creştere intrauterină şi ameliorând prognosticele clinice pe termen scurt şi lung.

Tipul de lapte. Indiferent de VG şi GN, în absența aceloraşi contraindicații ca şi în cazul nou-născutului la termen, alimentul ideal pentru alimentația prematurilor rămâne laptele matern[1,3,10-13] chiar dacă, în cazul prematurilor cu VG mică şi/sau GN mică şi al prematurilor cu afecțiuni critice, laptele matern poate să nu asigure în totalitate nevoile nutriționale. Laptele matern al propriei mame – datorită conținutului său în nutrienți şi biodisponibilității optime a acestora, componentelor hormonale, enzimatice, antiinfecțioase, conținutului de factori trofici şi de creştere, inclusiv celule stem, conținutului de proteine bioactive, prebiotice şi probiotice - reprezintă cea mai bună opțiune pentru alimentația prematurilor. Studiile au dovedit că alimentația prematurilor cu laptele propriei mame

Dr. Maria Livia Ognean

Dr. Ioana Andrada Radu

SIGURANȚA ÎN PREPARAREA NUTRIȚIEI PARENTERALE u APARAT

MIXARE SOLUȚII PARENTERALE NutriMix

NutriMix este un sistem automat de mixare pentru nutriția parenterală, care combină mai multe ingrediente sterile într-o singură pungă pentru fiecare pacient în parte.

Capacitatea de a mixa 24 de soluții concomitent, cu ajutorul unui set de valve cu 24 porturi.

3 Sistem închis

3 Reduce riscul infecțiilor

3 Reduce erorile umane

3 Precizie în volum livrat către pacient

CAMERE STERILE MODULARE

Camerele sterile sunt necesare în diverse domenii, inclusiv, preparate farmaceutice, producție dispozitive medicale, bănci de țesuturi și sânge, microbiologice, laboratoare.

Proiectate la comandă în funcție de nevoile clientului.

Panouri de tip sandwich de 60 mm care pot fi curățate cu ușurință folosind agenți antiseptici.

Monitorizarea presiunilor diferențiale, temperatura, umiditatea și valorile numărului de particule pentru fiecare zonă.

Filtrarea aerului în trei etape: F5F9 și filtre terminale de grad H14.

Distribuitor: ICU DARMED SRL, Bulevardul Constructorilor, Nr 20A, Email: petronela.marandescu@icudarmed.ro Tel: +40.748.083.637

reduce riscul de enterocolită ulcero-necrotică (EUN), sepsis, retinopatia prematurității, displazie bronho-pulmonară, reduce mortalitatea proporțional cu doza, îmbunătățeşte dezvoltarea neurologică şi cognitivă şi sănătatea cardio-vasculară pe termen lung. Laptele matern donat, pasteurizat, provenit din băncile de lapte matern este cea de-a doua opțiune recomandată de experți[11-14]. O recentă revizuire a arătat că alimentația cu lapte matern donat este susținută de dovezi convingătoare legat de efectele benefice asupra prognosticelor clinice pe durata spitalizării, similare cu cele ale alimentației cu laptele propriei mame[14]. Pe de altă parte, experții atrag atenția că laptele donat din băncile de lapte, deşi sigur din punct de vedere bacteriologic, poate priva prematurii de beneficiile oferite de celulele şi speciile bacteriene probiotice din laptele matern prospăt muls, distruse parțial prin modificările termice induse de congelare şi pasteurizare[12,15]. De asemenea, pasteurizarea poate reduce conținutul de nutrienți şi factori anti-inflamatori[12].

Fortifierea laptelui matern. Deşi de primă alegere datorită multiplelor beneficii, laptele matern nefortifiat nu poate asigura nutriția optimă a prematurilor cu greutate foarte mică la naştere (sub 1500g) alimentați cu volumele uzuale tolerate. În aceste condiții, experții recomandă fortifierea laptelui matern prin adăugarea de suplimente care să conțină mai ales proteine, calciu şi fosfor, nutrienți foarte necesari acestui grup particular de prematuri. Această suplimentare ar trebui să crească concentrația nutrienților până la nivelele recomandate a fi prezente în volumele de alimentație recomandate prematurilor (135-200 mL/kgc/zi)(Tabel 1), nivele estimate a asigura necesarul zilnic nutrițional[11]. În prezent există în lume fortifianți obținuți din lapte de vacă (primii apăruți şi cel mai frecvent folosiți în lume), din lapte uman şi, mai de curând, din lapte de măgăriță. De asemenea, suplimentele destinate fortifierii laptelui matern pot conține multipli nutrienți (conținând proteine, minerale, microelemente, vitamine, electroliți, lipide, carbohidrați) sau pot fi suplimente simple proteice, de lipide sau carbohidrați (utile pentru fortifierea individualizată a alimentației enterale[11]. Conform World Association of Perinatal Medicine (WAPM) Working Group on Nutrition[16], fortifierea lapte-

lui matern se poate face: a) standardizat, când o cantitate fixă de fortifiant este adăugată unei cantități fixe de lapte matern conform instrucțiunilor producătorilor; b) individualizat ajustabil, cu monitorizarea bisăptămânală a proteinelor prin intermediul azotului ureic seric şi se adaugă proteine în plus față de fortifierea standardizată dacă azotul ureic este sub 10 mg/dL; şi c) individualizat țintit, cu analizarea macronutrienților din laptele matern şi suplimentare cu proteine şi/sau lipide în funcție de rezultatele analizei laptelui matern. Fiecare metodă are avantaje şi dezavantaje, legate mai ales de disponibilitatea de fortifianți şi suplimente nutriționale individuale dar există câteva reguli importante recomandate pentru fortifierea laptelui matern: acestea sunt recomandate mai ales prematurilor cu GN sub 1500g dar pot fi utilizate şi la prematurii cu GN sub 1800g, cu restricție de creştere extrauterină, cu recuperare deficitară a greutății de la naştere, cu aport limitat de lichide din cauza patologiei sau cu creştere deficitară după externare[17]. De asemenea, se recomandă inițierea fortifierii atunci când cantitatea de lapte oferită enteral ajunge la 50-80 mL/kgc/zi, inițial la jumătate de doză, crescând gradual la doza completă în 3-5 zile (chiar mai mult dacă toleranța digestivă nu este mulțumitoare), de preferat cu fortifiant provenit din lapte uman dacă este disponibil, conform unui protocol strict local care să precizeze exact modul de fortifiere de urmat (standardizat sau individualizat ajustat ori țintit), respectând principiile de sterilitate, cu monitorizare regulată biochimică şi a creşterii fizice şi cu întrerupere graduală a fortifierii atunci când prematurii ating greutate, talie şi circumferință craniană între percentilele 25 şi 50 pentru VG, vârsta postmenstruală şi sex (pentru prematurii cu greutate mică la naştere întreruperea fortifierii se inițiază după atingerea percentilei 10)[17]

Formule pentru prematuri. La fel ca şi în cazul nou-născuților maturi, în lipsa laptelui matern al propriei mame şi a laptelui matern donat, se recomandă alimentație cu formule[1]. La fel ca şi în alimentația cu lapte matern şi suplimentarea laptelui matern cu fortifianți, recomandările pentru conținutul formulelor speciale pentru prematuri se bazează pe rata maximă de acreție intrauterină pentru fiecare nutrient în parte şi ține cont de

pierderile endogene, de faptul că absorbția, digestia şi retenția nutrienților este incompletă la prematuri. Nu există însă suficiente dovezi puternice pentru aceste estimări ale necesarului pentru mulți din nutrienți[1,18]. Experții recomandă ca alegerea formulei trebuie să se facă individualizat în funcție de nevoile energetice, de proteine, calciu, sodiu, fosfor ale fiecărui prematur, scopul fiind ameliorarea creşterii, mineralizării osoase şi a prognosticelor neuro-dezvoltării[17]. În Tabelul 1 sunt prezentate estimările actualizate ale necesarului de energie, apă, macronutrienți, micronutrienți, minerale şi vitamine în conformitate, necesar care ar trebui acoperit atât prin alimentația cu lapte matern propriu sau donat fortifiat cât şi prin alimentația cu formule. Formulele pentru prematuri sunt disponibile sub formă de pudră (nu sunt sterile şi nu sunt recomandate nou-născuților imunocompromişi), concentrat lichid şi formule lichide, gata preparate, bune de administrat (preparate şi ambalate steril, cele mai scumpe, destinate, de obicei, prematurilor cu greutate la naştere sub 1800 g).

În alimentația eneterală a prematurilor se recomandă utilizarea de formule bazate pe proteine din laptele de vacă, cu conținut caloric între 68 şi 81 kcal/100ml şi conținut proteic mai mare față de formulele standard pentru nou-născuții la termen[1,19]. Se recomandă ca în aceste formule să domine proteinele din zer, mai uşor de digerat, care prezintă eficiență maximă de utilizare şi oferă concentrații de aminoacizi liberi şi de aminoacizi esențiali şi condiționat esențiali mai apropiate de cele determinate de laptele matern[18-20]. În alimentația prematurilor nu sunt recomandate formulele pe bază de proteine din soia – acestea au aport caloric de 65-68 kcal/100ml[3,18], nu asigură un ritm eficient de creştere şi cresc riscul de hipoproteinemie[21]. Studiile au arătat că alimentația prematurilor cu formule parțial hidrolizate poate duce la accelerarea tranzitului intestinal[1], creşterea retenției de azot şi minerale[1,21], creşterea toleranței digestive[20], având efecte variabile asupra avansării alimentației enterale şi a riscului de EUN[1,18]. Experții arată că pot fi utilizate pentru alimentația enterală precoce în lipsa laptelui matern dar atrag atenția că nu există date legate de prognosticul pe termen lung al prematu-

Tabel. Necesarul de energie și nutrienți al prematurilor și recomandări pentru conținutul formulelor pentru prematuri[1,20,23]

Recomandări Observații

Lichide (ml/kgc/zi)

Energie (kcal/kgc/zi)

Energie (kcal/100 ml)

Proteine (g/kgc/zi)

Nucleotide

Lipide (g/kgc/zi)

150-180 limite 135-200; necesarul de apă crește la aport crescut de proteine; un aport lichidian de 135 ml/kgc/zi poate fi adecvat cu condiția asigurării unui aport adecvat de nutrienți

115-140 maxim 160; un aport energetic de peste 140 kcal/kgc/zi este acceptabil dacă se asigură un aport adecvat de proteine și nutrienți atunci când creșterea este deficitară; raportul optim proteine:energie = 2,8-3,6 g/kcal; raportul ce tinde spre 3,6 g/kcal asigură o creștere mai bună în greutate și o acreție mai bună de masă grasă liberă

68-81 maxim 94

3,5-4,0 maxim 4,5; prematurii cu greutate extrem de mică la naștere au un necesar de circa 4 g proteine de calitate optimă/kgc/zi pentru atingerea ratelor de acreție și de creștere intrauterine; un aport proteic de 3,5-4,5 g/kgc/zi susține creșterea somatică și a creierului; dovezile sunt insuficiente pentru a recomanda suplimentarea formulelor cu glutamină, arginină și taurină

< 5 peste 5 mg/100 kcal s-a asociat cu risc crescut de infecții respiratorii

4,8-8,1 se recomandă un aport de 45-55% din aportul energetic; minim 4,8 g/kgc/zi sunt necesare pentru a asigura 98 kcal/kgc/zi calorii non-proteice; un aport lipidic de până la 8,1 g/kgc/zi poate fi necesar și este aparent sigur și la prematurii cu greutate extrem de mică la naștere

Acid linoleic (mg/kgc/zi) 385-1540

Acid α-linolenic (mg/kgc/zi) ≥55

Acid linoleic:acid α-linolenic 5-15:1

Acid docosahexaenoic(DHA)(mg/kgc/zi) 30-65 un aport >50 mg/kgc/zi este suficient pentru atingerea unor concentrații de DHA similare celor din sângele fetal

Acid arahidonic(ARA)(mg/kgc/zi) 30-100 sinteza endogenă de ARA este mai eficientă la un aport de DHA de 30-65 mg/kgc/zi

DHA:ARA 0,5-2 raportul asigură un aport aparent sigur de ARA de cca 100 mg/kgc/zi

Acid eicosapentaenoic(mg/kgc/zi) <20 un aport mai mare prezintă risc de toxicitate

Trigliceride cu lanț mediu Maxim 40% din totalul de lipide

Inozitol (mg/100 kcal) 4-48 = 4,4-53 mg/kgc/zi

Carbohidrați (g/kgc/zi) 11-15

Sodiu (mmol/kgc/zi)

Clor (mmol/kgc/zi)

Potasiu (mmol/kgc/zi)

Calciu (mmol/kgc/zi)

Fosfor (mmol/kgc/zi)

cantitatea recomandată este calculată pentru un aport energetic de 115-140 kcal/kgc/zi din care 40-50% este asigurat de carbohidrați și pentru un aport proteic de 3,5-4 g/kgc/zi; maxim 17; aportul optim nu este cunoscut; prematurii alimentați cu formule pot avea nevoie de un aport mai redus de carbohidrați comparativ cu cei alimentați cu lapte matern (polimerii de glucoză din formule se absorb mai bine decât lactoza)

3,0-5,0 maxim 8,0; nevoile de sodiu variază mult inter- și intraindividual la prematuri

3,0-5,0 maxim 8,0

2,3-4,6 se recomandă un aport de potasiu către limita superioară dacă aportul de energie și proteine sunt mari

3,0-5,0 = 120-200 mg/kgc/zi; raportul optim calciu:fosfor este sub 1,4

2,2-3,7 =70-115 mg/kgc/zi

Magneziu (mmol/kgc/zi) 0,4-0,5 = 9-12,5 mg/kgc/zi

Fier (mg/kgc/zi)

2,0-3,0 doze de 2,0-3,0 mg/kgc/zi fier sunt recomandate începând cu vârsta de 2 săptămâni la prematurii cu greutate foarte mică la naștere; maxim 6,0 în cazul prematurilor care primesc eritropoietină; se recomandă evitarea suplimentării prelungite cu doze de peste 3 mg/kgc/zi Zinc (mg/kgc/zi)

deficitul de zinc poate apărea mai ales la prematurii cu pierderi crescute gastro-intestinale și poate duce la creștere insuficientă

posibil rol în apărarea împotriva infecțiilor

recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri; estimarea EFSA pe baza conținutului laptelui matern: 42 µg/ kgc/zi Vitamina B2 (riboflavina)( µg/kgc/zi) 200-430 nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina B3 (PP, niacina) (µg/kgc/zi) 1100-5700 nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina B4 (colina) (mg/kgc/zi) 8-55 mg/kgc/zi recomandare EFSA: minim 25 mg/100 kcal; un aport mai mare ar putea fi benefic pentru prematuri

Vitamina B5 (acid pantotenic) (mg/kgc/zi) 0,6-2,2 nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina B6 (piridoxina) (µg/kgc/zi) 70-290 nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina B7 (H, biotina) (µg/kgc/zi) 3,5-15 nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina B9 (acid folic) (µg/kgc/zi) 23-100 = 20-45 µg/100 kcal; nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina B12 (cobalamina)( µg/kgc/zi) 0,1-0,6 nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina C (acid ascorbic)(mg/kgc/zi) 17-43 nivelul recomandat este stabilit în baza studiilor cu formule pentru prematuri

Vitamina A (UI/kgc/zi) 1333-3300 = 400-1000 esteri de retinol/kgc/zi

Vitamina D (UI/kgc/zi) 400-700 = 10-17,5 µg/kgc/zi; de dorit <1000 UI/kgc/zi; doze mari de dorit pentru perioade scurte, cu monitorizarea nivelului vitaminei D; unii experți recomandă monitorizarea periodică a nivelului seric al vitaminei D și ajustarea suplimentării în funcție de acest nivel

Vitamina E (mg/kgc/zi) 2,2-11 pot fi necesare doze mai mari în colestază; se recomandă menținerea nivelului seric între 10-35 mg/L

Vitamina K (µg/kgc/zi) 4,4-28 maxim 100

Osmolaritate (mOsm/L) maxim 400 maxim 450 mOsm/kg

rilor alimentați cu formule parțial hidrolizate[1]. Formulele elementale şi semielementale, la fel ca şi cele bazate pe proteine din soia, au compoziţie bazată pe nevoile nutritive ale nou-născutului la termen, fiind destinate alimentației copiilor cu intoleranţă la proteina laptelui de vacă[18] Nici formulele fermentate (pe bază de postbiotice) nu au compoziție adecvată pentru nutriția prematurilor iar studiile arată că prematurii care au primit suplimentare cu astfel de formule au prezentat o incidență crescută a acidozei metabolice[22]. De asemenea, nu sunt recomandate nici formulele care conțin amidon sau care sunt îngroşate pentru terapia refluxului gastro-esofagian la prematuri, studiile aratând că nu reduc numărul de apnei asociate refluxului[21]. Formulele delactozate au conținut caloric de 65-68 kcal/100 mL, nu sunt adaptate prematurilor dar pot fi utile pe perioade scurte de timp, în anumite situații patologice[19].

Formulele (pentru) după externare sunt formule cu aport caloric de circa 75 kcal/100 mL, cu conținut mai mare de proteine, vitamine şi minerale (inclusiv fier) față de formulele standard pentru nou-născuții la termen dar mai mici decât cele din formulele pentru prematuri, cu beneficii controversate în studii[19,20] dar pot fi utile prematurilor cu VG sub 30 de săptămâni sau cu GN sub 1500-1800 g şi cu greutate la externare sub percentila 10 pentru vârsta corectată putând fi utilizate până la 40 de săptămâni şi, ulterior, la nevoie, încă maxim până la 4-9-12 luni vârstă corectată[19,20].

Nu există încă recomandări ferme, clare, de suplimentare a formulelor pentru prematuri cu prebiotice, probiotice, sinbiotice[21]. Lactoferina, nucleotidele, oligozaharidele similare celor din laptele matern, luteina, zeaxantina, lipaza, sărurile biliare – sunt nutrienți sau substanțe bioactive benefice pentru prematuri, dar pentru care nu există dovezi suficiente pentru a se putea face recomandări de suplimentare pentru formulele speciale pentru prematuri[1]

Succesul alimentației enterale a prematurilor este privit prin prisma atingerii potențialului optim de creştere a greutății, taliei şi perimetrului cranian, apreciate pe curbele de creştere specifice prematurilor în funcție de sex. Pentru atingerea acestor ținte şi pentru optimizarea prognosticelor tuturor categoriilor de prematuri,

experții recunosc, apreciză şi recomandă utilizarea de protocoale instituționale de alimentație a prematurilor, bazate pe ghiduri naționale şi internaționale. Aceste protocoale trebuie să vizeze promovarea şi susținerea alăptării, standardizarea alimentației parenterale şi trecerea graduală la alimentația enterală, tipul şi durata alimentației minime enterale, modul de avansare a alimentației enterale pe durata tranziției de la alimentația parenterală la cea enterală, definirea şi managementul reziduului gastric, definirea şi modul de abordare a intoleranței la alimentația enterală, standardizarea fortifierii laptelui matern şi a suplimentărilor nutriționale, a modului de alimentație, precum şi definirea alimentației enterale complete[1]. Sub egida Asociației de Neonatologie, un colectiv de autori a elaborat şi publicat anul acesta un ghid de nutriție enterală a prematurilor, ghid care va fi lansat cu ocazia Conferinței Naționale de Neonatologie cu participare internațională din acest an. Cu siguranță, profesioniştii vor găsi mai multe răspunsuri legate de managementul nutrițional al prematurilor în acest volum.

Bibliografie

1. Embleton ND, Moltu SJ, Lapillonne A, et al. Enteral Nutrition in Preterm Infants (2022): A Position Paper From the ESPGHAN Committee on Nutrition and Invited Experts. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2023;76(2):248-268

2. Munblit D, Crawley H, Hyde R, Boyle RJ. Health and nutrition claims for infant formula are poorly substantiated and potentially harmful. BMJ. 2020; 369:m875.

3. Thoene M, Anderson-Berry A. Early Enteral Feeding in Preterm Infants: A Narrative Review of the Nutritional, Metabolic, and Developmental Benefits. Nutrients. 2021;13(7):2289.

4. Moltu SJ, Bronsky J, Embleton N, et al. ESPGHAN Committee on Nutrition. Nutritional Management of the Critically Ill Neonate: A Position Paper of the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2021; 73(2):274-289.

5. Ehrenkranz RA, Das A, Wrage LA, et al. Early nutrition mediates the influence of severity of illness on extremely LBW infants. Pediatr Res 2011; 69:522-529

6. Tottman AC, Bloomfield FH, Cormack BE, Harding JE, Taylor J, Alsweiler JM. Sex-Specific Relationships between Early Nutrition and Neurodevelopment in Preterm Infants. Pediatr. Res. 2019; 5, 872–878.

7. Lapillonne A, Bronsky J, Campoy C, et al. ESPGHAN Committee on Nutrition. Feeding the Late and Moderately Preterm Infant: A Position Paper of the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2019; 69(2):259-270.

8. Miller M, Vaidya R, Rastogi D, et al. From parenteral to enteral nutrition: a nutrition-based approach for evaluating postnatal growth failure in preterm infants. JPEN J Parenter Enteral Nutr. 2014;38(4):489-497

9. Underwood MA, Gilbert WM, Sherman MP. Amniotic Fluid: Not just Fetal Urine Anymore. J. Perinatol. 2005; 25:341-348.

10. Asociaţia de Neonatologie din România. Alimentaţia enterală a prematurului. Editura Alma Mater Sibiu, 2011: ISBN 978-973-632-722-3

11. Arslanoglu S, Boquien CY, King C, et al, Fortification of Human Milk for Preterm Infants: Update and Recommendations of the European Milk Bank Association (EMBA) Working Group on Human Milk Fortification. Front Pediatr. 2019; 7:76

12. American Academy of Pediatrics (AAP) Committee Donor Human Milk for the High-Risk Infant: Preparation, Safety, and Usage Options in the United States. Pediatrics 2017; 139: e20163440

13. Moro GE, Arslanoglu S, Bertino E, et al. American Academy of Pediatrics; European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition. XII. Human milk in feeding premature infants: consensus statement. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2015; 61(Suppl. 1):S16–9

14. Coleman ME, North DW, Dietert RR, Stephenson MM. Examining Evidence of Benefits and Risks for Pasteurizing Donor Breastmilk. Appl. Microbiol. 2021; 1: 408–425.

15. Sun H, Han S, Cheng R, Hei M, Kakulas F, Lee SK. Testing the feasibility and safety of feeding preterm infants fresh mother’s own milk in the NICU: A pilot study. Sci. Rep. 2019; 9: 941.

16. Arslanoglu S, Moro GE, Ziegler EE. The WAPM Working Group On Nutrition. Optimization of human milk fortification for preterm infants: new concepts and recommendations. J Perinat Med. 2010; 38:233–238

17. Gu X, Shi X, Zhang L, et al. Evidence summary of human milk fortifier in preterm infants. Transl Pediatr. 2021; 10(11):3058-3067.

18. Hay WW Jr, Hendrickson KC. Preterm formula use in the preterm very low birth weight infant. Semin Fetal Neonatal Med. 2017; 22(1):15-22.

19. O’Connor DL, Brennan J. Formulas for pretermand terminfants. Neonatal Nutrition and Metabolism. Second Edition, P. Thureen, W. Hay (ed). Cambridge University Press.Cambridge University Press 2006.

20. Mimouni FB, Mandel D, Lubetzky R. Formulation of Preterm Formula: What’s init, and Why? Mimouni FB, van den Anker JN (Eds): Neonatal Pharmacology and Nutrition Update. Pediatr Adolesc Med. Basel, Karger, 2015; vol 18:83–107

21. Zuppa AA, Catenazzi P, Riccardi R, Romagnoli C. Specific formulas for preterm infants, how and when. Italian Journal of Pediatrics 2015; 41(Suppl 1):A46

22. Szajewska H, Skórka A, Pieścik-Lech M. Fermented infant formulas without live bacteria: a systematic review. Eur J Pediatr 2015; 174(11):1413-1420

23. Agostoni C, Buonocore G, Carnielli VP, et al, for the ESPGHAN Committee on Nutrition: Enteral Nutrient Supply for Preterm Infants: Commentary From the European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition, Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2010; 50:1-9

Utilizat pentru pro laxia imunizării Rh(D) la femeile cu antigen Rh(D) negativ

Pro laxia antepartum plani cată

Pro laxie postpartum, după nașterea unui copil cu antigen Rh(D) pozitiv

Pro laxia antepartum, după complicații

Perioada de valabilitate: 3 ani. Precauții speciale pentru păstrare: A se păstra la frigider (temperaturi între +2 și +8°C).

A se păstra seringa preumplută în folia originală în cutie pentru a protejată de lumină. Deținătorul autorizației de punere pe piață: CSL Behring GmbH, Emil-von-Behrin-Strasse 76, 35041 Marburg, Germania. Numărul APP - 9966/2017/01 din 16 Mai 2017. Pentru mai multe informații consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului (varianta revizuita în Noiembrie 2019).

Distribuit în România prin: Prisum Healthcare SRL, Clădirea Globalworth Square, Str. Gara Herăstrău nr. 6, et. 3, sector 2, București, 020334, Tel.: 021 322 0171/72, fax: 0213217064, E-mail: o ce@prisum.ro, www.prisum.ro

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Medicament eliberat pe bază de prescripție medicală PR.

Hipotiroidismul congenital

Hipotiroidismul congenital este cea mai frecvent diagnosticată afecțiune endocrinologică în perioada neonatală. Este una dintre cele mai comune cauze de dizabilități intelectuale care pot fi prevenite prin diagnosticare precoce şi instituirea promptă a tratamentului. Manifestările clinice sunt adesea subtile sau nu sunt prezente de la naştere (datorită pasajului trans-placentar al hormonilor tiroidieni materni). De aceea mulți nounăscuți rămân nediagnosticați la naştere, în maternitate. Medicul neonatolog are un rol important în diagnosticarea precoce prin recomandarea consultului endocrinologic în cazul nou-născuților cu risc pentru această patologie (ex: foşti prematuri, nou-născuți cu Trisomie 21).

Medic primar neonatologie, specialist pediatru

Definiție: Hipotiroidismul congenital se defineşte printr-o disfuncție a axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian de la naştere, având ca rezultat deficiența de hormoni tiroidieni. Această patologie se clasifică în hipotiroidism congenital permanent sau tranzitoriu. Deficiența de hormoni tiroidieni la naştere este determinată de patologie de dezvoltare a glandei tiroidiene (disgeneză) sau de tulburări ale biosintezei hormonilor tiroidieni având ca rezultat hipotiroidismul primar. Hipotiroidismul secundar sau central la naştere se datorează deficienței de hormon de stimulare tiroidiana (TSH).

Cauze de hipotiroidism

neonatal tranzitoriu:

• Medicația antitiroidiană maternă

• Deficitul sau excesul de iod matern

• Pasajul transplacentar de anticorpi materni blocanți ai receptorilor TSH

• Hipotiroxinemia tranzitorie de prematuritate

• Hemangioame hepatice mari

• Hipotiroxinemia cu creşterea întârziată a TSH - hipotiroidism congenital atipic specific nou-născuților internați în terapie intensivă neonatală: prematuri mici şi foarte mici, nou-născuți cu stare generală gravă, nou-născuți cu malformație congenitală de cord şi alte malformații congenitale (palatoschizis, anomalii genito-urinare, scheletale sau gastrointestinale), nou-născuți cu Trisomie 21 (Sindrom Down), gemeni monozigoți, sindrom Pendred, Sindrom Bamforth-Lazarus.

Cauze de hipotiroidism neonatal permanent: disgenezia tiroidiană, defectele de sinteză şi de secreție a hormonului tiroidian, rezistența TSH, hipotiroidismul central (hipotalamo-pituitar).

Diagnostic pozitiv. Screening-ul neonatal pentru hipotiroidism congenital este obligatoriu in toate maternitățile; proba recoltată pe hârtie specială de filtru trebuie să fie recoltată şi trimisă la laborator în primele 48-72h de viață ale nou-născutului; în cazul nou-născuților prematuri cu greutatea la naştere < 1500g, ar trebui trimise probe repetate la 2, 6 şi 10 săptămâni de viață, datorită riscului mare de rezultate fals pozitive.

Istoricul sarcinii este foarte important pentru diagnostic: vârsta de gestație post-termen 41-42 săptămâni, boli tiroidiene autoimune materne sau dieta cu deficit de iod pe timpul sarcinii.

Tabloul clinic în hipotiroidismul congenital include:

• Tegumente marmorate, uscate, icter prelungit, protruzia limbii

• Fontanela posterioară deschisă

• Curba ponderală staționară sau descendentă

• Alimentație cu dificultate, constipație

• Abdomen destins de volum, hernie ombilicală

• Hipotonie, somn prelungit şi profund, hipotermie

• Bradicardie

Management: În prezența semnelor clinice de hipotiroidism este imperios necesară recoltarea testelor funcționale tiroidiene, chiar dacă screeningul neonatal inițial a fost normal. Rareori programele de screening trec cu vederea cazurile de hipotiroidism congenital ca rezultat al descărcării precoce, anormale a hormonilor tiroidieni. Erori pot apărea şi în cazul transferului spitalicesc, naşterii la domiciliu, nou-născuților cu patologie sau prematuri, erorilor de laborator, evaluării TSH întârziată, sau erorii umane. Hipotiroidismul dobândit prin excesul expunerii postnatale la iod poate fi omis la screeningul neonatal. Testele de screening neonatal pot omite, uneori, nou-născuții cu hipotiroidism central (pituitar).

Tratamentul hipotiroidismului la prematuri:

• Indicații:

• clare – Hipotiroidism primar (T4 scăzut

şi TSH >20mU/l) şi hipotiroidism primar compensat, care nu se normalizează în 2-3 săptămâni (T4 normal, TSH>10mU/l)

• controversate – T4 scăzut persistent, TSH normal la nou-născuții cu vârsta de gestație <27saptamani; T4 normal, TSH crescut persistent (6-10mU/l)

• Doze: Levotiroxina 8μg/kgcorp/zi, ajustarea dozelor in funcție de testele funcționale tiroidiene.

Recomandări după externarea

din terapie intensivă neonatală:

• Follow-up la medic endocrinolog pediatru

• Repetarea testelor funcționale tiroidiene (T4, TSH, TBG, free T4) la fiecare 2 luni În primul an de viața şi la fiecare 3 luni în al 2 lea an de viață.

Studii retrospective au arătat ca hipotiroxinemia severă se asociază cu afectare motorie şi cognitivă la prematurii cu vârsta de gestație mai mică de 33 de săptămâni, chiar şi după ajustarea pentru severitatea bolii şi alți factori.

În concluzie subliniem importanța evaluării funcției tiroidiene la fostii prematuri si la un copil cu semne clinice de hipotiroidism congenital, chiar dacă screening-ul neonatal a fost negativ. Diagnosticul precoce şi inițierea tratamentului substitutiv sunt esențiale pentru prevenirea dizabilității intelectuale.

Bibliografie

1. Grüters, A., Krude, H. Detection and treatment of congenital hypothyroidism. Nat Rev Endocrinol 8, 104–113 (2012). https://doi. org/10.1038/nrendo.2011.160

2. Cloherty and Stark, EC Eichenwald, AR Hansen, CR Martin, AR Stark „Manual of Neonatal Care”, eighth edition, 2017, pg.892-906

3. D, Brodsky, MA Ouellette „Primary Care of the Premature Infant”, WS 410 P952, 2008, pg.207-2013

4. Katsuya Uchida and Mao Suzuki, Congenital Hypothyroidism and Brain Development: Association With Other Psychiatric Disorders. published: 09 December 2021 doi: 10.3389/fnins.2021.772382

5. P. Trotsenburg, A. Stoupa, J. Léger, T. Rohrer et all. Congenital Hypothyroidism: A 2020–2021 Consensus Guidelines Update—An ENDO-European Reference Network Initiative Endorsed by the European Society for Pediatric Endocrinology and the European Society for Endocrinology.Thyroid. Mar 2021.387-419.http://doi.org/10.1089/thy.2020.0333

6. Rosca I, Turenschi A, Nicolescu A, Constantin AT, Canciu AM, Dica AD, Bratila E, Coroleuca CA, Nastase L, Endocrine Disorders in a Newborn with Heterozygous Galactosemia, Down Syndrome and Complex Cardiac Malformation: Case Report, 2023/4/28, Jurnal Medicina mdpi.com, Volum 59(5) P:856, https://doi.org/10.3390/medicina59050856, Editor MDPI

Șef. Lucr. UMF Dr. Ioana Roșca

Echipamente medicale și infrastruc tură

Instrumentar și consumabile Consultanţă specializată

OKI FANTASY - Consola cap-pat pentru pediatrie (LM MEDICAL DIVISION)

Consola cap-pat OKI FANTASY este un sistem integrat ce include (standard și accesorizat) distribuţie electricitate, distribuţie gaze medicale, iluminare directă și indirectă, iluminare preferenţială pentru anumite detalii ale desenului, alerte și semnale, sistem de chemare a asistentei. Consola poate fi folosită pentru un singur pat de pediatrie sau poate fi adaptată ca lungime pentru utilizare la mai multe paturi concomitent.

VESELIE ŞI OPTIMISM – un mediu prietenos și amuzant are efecte emoţionale pozitive pentru micuţii pacienţi, îmbunătăţind vindecarea și recuperarea acestora

FANTEZIE PERSONALIZATĂ – cele mai vesele panouri frontale ale consolei constituie modelele standard, însă orice alt model poate fi realizat la cerere

SOMN LINIȘTIT – o lampă discretă de noapte veghează somnul mi c u l u i p a c i e nt , co nfe r i n d u- i s ig u ra nţ ă ș i îmb l â n z i n d î nt un e r i c u l no p ţ i i

MONTARE SIMPLĂ – fiecare consolă se livrează complet pregătită pentru instalare și poate fi utilizată imediat după racordarea la instalaţiile de gaze și electricitate

DESIGN PRACTIC – racordurile pentru gaze și cele pentru electric i t a t e s u n t bin e s e p a ra t e , c o n f e r i n d c o n s ol e i u n a s p e c t p ra c t i c ș i o u t il i z a re u ș o a ră

FRUMOS ȘI IGIENIC – filmul din poliester ce acoperă panoul front a l di n a cril i c a l c o n s o l e i g a ra n t e a z ă o d e z i n f e c t a re sig u ră ș i o c u ră ţ a re d e d u ra t ă

HORIZON 200 / 300 – Pat Pediatric (FAVERO)

Gama Horizon 200/300 - paturi pediatrice inovative, cu design unic și dotări de ultimă generaţie, ce ofertă o nouă viziune asupra viitorului modern și funcţional.

CARACTERISTICI:

Nivel ridicat de protecţie, prevenţie și control al contaminării; vizibilitate completă asupra copilului; nivel maxim de securitate în conformitate cu cele mai exigente normative și standarde privind siguranţa copiilor.

BENEFICII:

•Design elegant și panouri detașabile – facilitează accesul, dar și curăţarea eficientă

• Vizibilitate 360° în jurul patului – ideală pentru medic, dar și pentru confortul emoţional al copilului

• Stabil și robust – siguranţă permanentă, nu cedează la șocuri sau presiune

• Ajustabil și ușor manevrabil – secţiuni reglabile în unghi și pe înălţime

Bucureşti, Str. Giuseppe Garibaldi

nr. 8-10 sector 2, 020223

Tel.: +40 314 250226/27

Fax: +40 372 560250

office@medicalmall.ro

www.medicalmall.ro

Timişoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiş, 300361

Tel.: +40 720 393269

Fax: +40 256 110233

office@medicalmall.ro

www.medicalmall.ro

Iaşi, Aleea Al. O. Teodoreanu nr. 55A, Bloc 1, Demisol, Iaşi, 700155

Tel: +40 725 119393

Fax: +40 372 560250

office@medicalmall.ro

www.medicalmall.ro

ENERGIE VERDE – consum redus de energie, mentenanţă minimă și performanţă crescută datorită benzilor cu LED pentru iluminare directă, indirectă și de noapte

POCUS în Neonatologie – un pas necesar pentru o diagnosticare rapidă și eficientă

POCUS (point-of-care ultrasonography) este o metodă avansată de diagnostic ultrasonografic care este efectuată şi interpretată de medicul curant la patul pacientului. POCUS a fost utilizat pe scară largă în multe discipline ca instrument de diagnostic rapid, în special în medicina de urgență. POCUS poate fi considerat o extensie a examenului fizic, dar nu un substitut pentru imagistica de diagnostic sau pentru examinarea clinică clasică.

Progresele tehnologice impresionante observate în ultrasonografie au accelerat implementarea POCUS în medicină. În Neonatologie, în multe zone ale lumii, ecocardiografia funcțională efectuată de neonatologi a fost în fruntea creşterii POCUS în comparație cu POCUS non-cardiac, acesta din urmă putând aduce mai multe oportunități de utilizare. În ciuda adoptării timpurii în obstetrică şi medicină materno-fetală, implementarea efectivă a POCUS în Neonatologie a fost, din păcate, mult mai lentă. Neonatologia a rămas în urma altor specialități pediatrice şi de adulți în încorporarea POCUS în practica clinică de zi cu zi. Există încă puține programe de educație medicală şi puțini furnizori POCUS neonatali instruiți, în mare parte din cauza lipsei unui curriculum standardizat şi a lipsei de oportunități de formare.

Introducere

Avantajele ecografiei ca modalitate imagistică sunt mai multe şi includ: rezoluția imaginii şi definirea anatomiei, imagistica în timp real care permite diagnosticarea imediată şi care poate fi controlată cu precizie de către operator, disponibilitatea largă a echipamentelor cu ultrasunete, precum şi existența unor multiple tehnici practice simple care acoperă o gamă largă de aplicații.1 Toți aceşti factori sunt ideali pentru luarea deciziilor în POCUS. În ultimul deceniu, a devenit posibil să se utilizeze

ecografe portabile, şi anume ecografe care pot fi operate cu acumulatori reîncărcabili, dar care includ toate caracteristicile convenționale, inclusiv tehnologia Doppler. Chiar şi ocazional oferă tehnologie cu contrast îmbunătățit şi de înaltă calitate. Aceste unități variază în dimensiune, de la dimensiunea unui telefon mobil, la laptopuri sau cărucioare cu roți mici, permițând aducerea unei unități lângă patul pacientului. Un astfel de echipament este uşor de utilizat în situații de urgență, deoarece poate fi pornit şi utilizat foarte rapid la pat. Această caracteristică contrastează puternic cu multe aparate de ultrasonografie mari de calitate superioară, care necesită adesea timp mai lung de pornire şi sunt mai puțin portabile.2 Apariția unor astfel de aparate portabile cu ultrasunete, care pot fi utilizate cu uşurință în medii clinice, cum ar fi unitatea de urgență sau alte divizii clinice, a deschis calea către conceptul de POCUS.3 Calitatea imaginii şi mobilitatea se îmbunătățesc datorită progresului tehnologic, scăderea costurilor şi a dimensiunii dispozitivelor, crescând disponibilitatea ultrasunetelor ca instrument la patul pacientului în mai multe domenii, cum ar fi medicina de urgență, obstetrică şi terapie intensivă. În ciuda adoptării timpurii în obstetrică şi medicina materno-fetală, implementarea efectivă la pat în neonatologie a fost, din păcate, mult mai lentă. În ciuda obstacolelor şi adoptării lente a ecografiei la patul pacientului în neonatologie, au existat unele progrese în stabilirea sonografiei la punctul de îngrijire ca standard de îngrijire.4,5

Utilizarea POCUS

în Neonatologie

În Neonatologie, pregătirea în POCUS pentru diagnostic şi management este în creştere, dar în general utilizarea sa este

încă neobişnuită în comparație cu alte tipuri de investigații.6,7 Din ce în ce mai multe lucrări de literatură demonstrează beneficiile potențiale ale POCUS pentru mai multe aplicații de diagnostic şi procedurale în unitatea de terapie intensivă neonatală (TINN). Aceasta include evaluarea rapidă a patologiei pulmonare, a funcției cardiace şi a patologiei intracraniene la nou-născuți.8-10 În plus, ultrasonografia poate ghida şi confirma plasarea cateterelor centrale şi poate îmbunătăți acuratețea puncției lombare.9,10 Având în vedere numeroasele aplicații pentru POCUS în Neonatologie, înființarea programelor de POCUS în TINN este în creştere.

POCUS – evaluarea patologiei intracraniene

POCUS poate oferi imagini foarte bune ale arhitecturii generale a creierului, în special a celor doi ventriculi laterali (III şi IV), evaluarea hemoragiei sau calcificări şi dovezi timpurii ale modificărilor ischemice. Utilizarea POCUS pentru imagistica cerebrală este deosebit de utilă atunci când hemoragia poate fi responsabilă pentru deteriorarea sau instabilitatea hemodinamică, uneori când suportul ecografic clasic nu este uşor disponibil. Detectarea presiunii intracraniene crescute sau a accidentului vascular cerebral nu sunt detectabile în mod specific la evaluarea ultrasonografică şi sunt recomandate alte modalități de imagistică, cum ar fi CT sau RMN. Este important să ne amintim că aceste explorări imagistice sunt limitate în evaluarea acestei vederi triangulate a creierului şi pot rata evenimente sau leziuni în afara acestei ferestre în regiunile parietale. Ecografia capului

MD, PhD Vlad Dima

Spitalul Clinic Filantropia, București, Președintele Societății Academice de Ultrasonografie Clinică

Better for all

Spectrometria de masă - tehnologia modernă de screening neonatal

Prevenția în sănătatea copilului este un aspect important încă din primele zile de viață.

În România, prin Programele Nationale de Sănătate la nou născuți se efectuează

screeningul neonatal pentru afecțiuni metabolice și anume hipotiroidism congenital, fenilcetonurie (PKU) precum și pentru fibroza chistică.

Screeningul extins la nou-născuți permite diagnosticarea a peste 30 de boli metabolice dintr-o picătură de sânge prelevat de la călcâiul nounăscutului.

Pentru măsurarea unor aminoacizi, a carnitinei libere și a acilcarnitinelor se folosește tehnica spectrometriei de masă LC-MSMS.

Sistemul Agilent Infinity II LC & 6475 MSMS oferă flexibilitatea, precizia și efeciența de care laboratoarele clinice au nevoie.

ALTIUM oferă soluția completă pentru dezvoltarea metodelor de analiză necesare în monitorizarea afecțiunilor metabolice, inclusiv kiturile necesare pregătirii probelor pentru LC-MSMS.

Monitorizarea afecțiunilor metabolice a nou-născuților este o prioritate pentru sănătatea generațiilor viitoare!

Scanează codul QR pentru a vedea produsele noastre!

Contactează-ne pentru detalii la office@agilrom.ro

este una dintre tehnicile mai uşor de învățat pentru neonatologi, deoarece imaginile sunt deja foarte familiare.7

POCUS – evaluarea cardiacă

Rolul POCUS în diagnosticul şi tratamentul ductului arterial permeabil şi hipertensiunii pulmonare peristente este bine cunoscut. Cu toate acestea, ecocardiografia diagnostică trebuie diferențiată de „POCUS cardiac“- prima este efectuată de un cardiolog pentru a evalua anatomia structurală a inimii, dar POCUS cardiac este efectuat de neonatolog pentru a evalua funcția cardiacă.12

Ecocardiografia este utilizată de neonatologi în multe unități de terapie intensivă neonatală (TINN) din întreaga lume. Un studiu recent al practicii clinice din Regatul Unit a arătat că acesta a fost efectuat de neonatologi în majoritatea unităților terțiare de terapie intensivă neonatală. Cu toate acestea, rămâne o variație semnificativă în practica clinică a neonatologilor care efectuează ecocardiografie.13

Diagnosticul precoce al hipertensiunii pulmonare persistente prin POCUS poate ajuta la inițierea unui vasodilatator pulmonar (cum ar fi oxidul nitric inhalat) fără nicio întârziere, iar evaluările în serie pot ajuta la monitorizarea răspunsului la tratament. În plus, detectarea precoce a disfuncției cardiace poate ajuta la raționalizarea alegerii suportului inotrop sau vasopresor adecvat, pe baza fiziopatologiei subiacente.14-16

Ecocardiografia funcțională la punctul de îngrijire poate ajuta la evaluarea impactului şuntului transductal asupra stării hemodinamice – hiperperfuzie pulmonară şi hipoperfuzie sistemică. De asemenea, poate ajuta la diagnosticarea canalului arterial permeabil în timp record şi îi va ajuta pe neonatologi să ia măsurile adecvate.

POCUS- evaluarea pulmonară

Date recente arată că ecografia pulmonară la punctul de îngrijire (POCUS) este la fel de bună, dacă nu superioară, evaluării cu raze X pentru diagnosticul de pneumonie la nou-născuți, şi în comparație cu CT la copiii mai mari. Patolo-

giile detectabile cu ajutorul evaluărilor ultrasonografice sunt: tahipneea tranzitorie a nou-născutului, sindromul de detresă respiratorie, sindromul de aspirație de meconiu, pneumotoraxul şi revărsatul pleural.3,17 A fost publicat recent un scor util în ultrasonografia pulmonară pentru a prezice necesarul de surfactant la nou-născuții foarte prematuri.18

Evaluarea plămânului prin POCUS este o tehnică imagistică relativ simplă, cu utilitate ridicată în TINN, având în vedere că detetriorarea respiratorie necesită adesea un diagnostic şi un tratament rapid. Prezența aerului sau a lichidului (cum ar fi sânge, transudat sau exsudat în spațiul pleural) este uşor de identificat prin ultrasunete, folosind un traductor de înaltă frecvență (7-15 MHz).

Caracteristicile diagnostice ale ultrasonografiei pulmonare pentru patologiile neonatale au fost descrise în diverse publicații de specialitate şi sunt bine cunoscute deja. Astfel, POCUS pulmonar va ajuta la diagnosticarea bolilor respiratorii într-un mod mult mai rapid şi acțiunile adecvate vor putea fi luate la momentul potrivit.19-21

POCUS - evaluarea intestinului

Utilizarea POCUS abdominal poate fi un instrument clinic foarte valoros în detectarea patologiilor intestinale. Evaluarea intestinală ultrasonografică poate îmbunătăți acuratețea diagnosticului patologiilor intestinale neonatale împreună cu evaluarea clinică şi constatările din radiografia abdominală simplă.

Identificarea obstrucției sau perforației gastrointestinale se prezintă ca un scenariu critic,cu evoluție rapidă. De asemenea, un scenariu obişnuit cu care se confruntă neonatologii este apariția distensiei abdominale şi a intoleranței digestive la prematurii cu suport respirator cu ventilație continuă cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (CPAP).

Utilizarea ultrasonografiei în diagnosticul enterocolitei necrozante (EUN) a crescut constant la nivel mondial în ultimii 12 ani. 22 Există dovezi convingătoare care demonstrează acuratețea diagnosticului cu ultrasunete în EUN corelând cu manifestările clinice şi constatările patologice intraoperatorii ale intestinului.23,24

POCUS – evaluarea vezicii urinare

Ecografia vezicii urinare poate ajuta la determinarea dimensiunii vezicii urinare şi a volumului de urină din vezică. Dispozitivele portabile cu ultrasunete pot îmbunătăți semnificativ randamentul diagnosticului; un volum minim depistat la ultrasunete de 10 ml este asociat cu o aspirație a vezicii urinare cu succes de 90%.

Aspirația vezicii urinare prin colectarea de urină suprapubiană este ideală pentru a fi efectuată sub ghidare ecografică.11

POCUS - pozitionarea cateterelor centrale

Orice nou-născut născut la mai puțin de 32 de săptămâni de gestație va avea cel puțin un cateter central în timpul internării în TINN. În majoritatea unităților, toate aceste linii sunt plasate şi confirmate cu o singură radiografie. Localizarea vârfului cateterului venos ombilical (CVO) prin radiografie standard este imprecisă.

Localizarea radiografică a CVO pe antero-posterior (AP) este dificil de evaluat din cauza bombării diafragmei. POCUS poate fi foarte util în localizarea vârfului cateterelor centrale fie în timpul plasării, fie după ce a fost plasat un cateter pentru a urmări orice migrare. POCUS permite vizualizarea directă a cateterelor ombilicale şi a celor centrale percutane şi a vârfurilor acestora.

Ecografia poate ajuta la ghidarea cateterului şi, prin urmare, poate reduce complicațiile în timpul inserției cateterului central.8,11

Discuții

Aplicațiile POCUS pentru diagnostic se extind progresiv în aproape toate specialitățile medicale. Câteva avantaje includ diagnostice rapide, rentabilitate şi spitalizare mai scurtă. Nou-născuții au probleme unice legate de utilizarea POCUS şi momentul optim pentru efeectuarea acestei manevre. Caracteristicile pacientului neonatal care fac imagistica mai dificilă includ: incapacitatea de a coopera cu examinatorul, boli pulmonare care întunecă ferestre ecocardiografice şi o scădere a suprafeței de evaluare făcând dimensiu-

Eficiența demonstrată clinic în:

• Prevenirea diareei asociate

tratamentului cu antibiotic (DAA)1

• Tratamentul diareei infecțioase2

• Alergia la Proteina Laptelui de Vacă (APLV)3

• Durerea Abdominală Funcțională

și Sindromul de Intestin Iritabil4

• Profilaxia și tratamentul colicilor intestinale

• Prevenirea episoadelor de regurgitare

Sursă:

1. Cremonini F, Di Caro S, Covino M, et al. Effect of different probiotic preparations on anti-Helicobacter pylori therapy-related side effects: a parallel group, triple blind, placebo-controlled study. Am J Gastroenterol 2002;97(11):2744–9.

2. Basu S, Paul DK, Ganguly S, et al. Efficacy of high-dose Lactobacillus rhamnosus GG in controlling acute watery diarrhea in Indian children: a randomized controlled trial. J Clin Gastroenterol 2009;43(3):208–13.

3. Baldassarre ME, Laforgia N, Fanelli M, et al. Lactobacillus GG improves recovery in infants with blood in the stools and presumptive allergic colitis compared with extensively hydrolyzed formula alone. J Pediatr 2010;156(3):397–401.

4. Francavilla R, Miniello V, Magista AM, et al. A randomized controlled trial of Lactobacillus GG in children with functional abdominal pain. Pediatrics 2010;126(6):e1445–52.

PEDIAKID® COLICILLUS® BÉBÉ L. REUTERI+

Reduce colicile abdominale la sugari

Flacon de 8 ml cu pipetă gradată

• 2 tulpini de probiotice cu conținut garantat de 1 miliard de fermenți vii pe doză

• Lactobacillus rhamnosus GG + Lactobacillus reuteri LR02

Tehnologie brevetată

PEDIAKID® Colicillus®

BÉBÉ L. Reuteri+ este un produs fără gluten, fără lactoză, fără alergeni, fără OMG, fără aditivi și fără arome. Gust neutru

PEDIAKID® este o marcă înregistrată a Laboratoires INELDEA / Franța Distribuitor Exclusiv: Montana Nutraceuticals SRL Str. Serdarului nr. 9, bl. 46B, ap. 3, sect. 1, București Tel: 0729 600 073 / www.farma-mall.ro www.pediakid.ro

nea sondei o problemă. Abordarea familiilor pacienților din TINNN cu acest tip de tehnologie nouă poate fi dificilă, mai ales că în acest moment POCUS nu este definit ca un standard de îngrijire în Neonatologie. Prin urmare, poate fi văzută ca o procedură neesențială de către familii şi personalul medical neonatal.

Deşi există linii directoare de formare în Pediatrie, nu există linii directoare clare de consens sau cerințe de formare în Neonatologie.

Riscul de diagnosticare greşită este o preocupare reală, de aceea este obligatorie crearea unor standarde de evaluare şi crearea unor programe de formare în POCUS pentru medicii neonatologi.

Foate important de reținut este faptul că POCUS nu se constituie ca un înlocuitor pentru ultrasonografia de înaltă rezoluție sau pentru examinările cu raze X.

Concluzii

În comparație cu mijloacele de diagnosticare utilizate în prezent, POCUS poate oferi informații valoroase în timp real pentru a răspunde la o întrebare specifică legată de diagnostic sau pentru a exclude cauzele potențiale de deteriorare. Poate ajuta la diagnosticarea precoce şi poate facilita direcționarea intervențiilor specifice bazate pe patofiziologia de bază la nou-născuți, la fel ca în practica medicală pediatrică şi la adult.

Beneficiile POCUS includ scăderea timpului până la inițierea tratamentului, scăderea evenimentelor de manipulare a cateterului şi scăderea expunerii la radiații pentru pacienții neonatali. Studiile demonstrează capacitatea neonatologilor de a efectua POCUS. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua care este nivelul de pregătire corespunzător pentru furnizorii de servicii medicale pentru a deveni competenți în tehnicile POCUS, şi studii pentru a evalua în continuare beneficiile POCUS în populația neonatală.

Înființarea de programe educaționale pentru implementarea POCUS ca standard de îngrijire în Neonatologie este esențială.

Bibiografie

1. Allan A, Bedforth N, Nicholls B, Denny N. Comparing ultrasound and nerve stimulation: time to ask the question? Anaesthesia. 2011 Mar;66(3):222-3. doi: 10.1111/j.13652044.2011.06630.x. PMID: 21320092.

2. Piscaglia F, Nolsøe C, Dietrich CF, Cosgrove DO, Gilja OH, Bachmann Nielsen M, Al-brecht T, Barozzi L, Bertolotto M,

Catalano O, Claudon M, Clevert DA, Correas JM, D’Onofrio M, Drudi FM, Eyding J, Giovannini M, Hocke M, Ignee A, Jung EM, Klauser AS, Lassau N, Leen E, Mathis G, Saftoiu A, Seidel G, Sidhu PS, ter Haar G, Timmerman D, Weskott HP. The EFSUMB Guidelines and Recommendations on the Clinical Practice of Contrast Enhanced Ultrasound (CEUS): update 2011 on non-hepatic applications. Ul-traschall Med. 2012 Feb;33(1):33-59. doi: 10.1055/s-0031-1281676. Epub 2011 Aug 26. PMID: 21874631.

3. Dietrich CF, Goudie A, Chiorean L, Cui XW, Gilja OH, Dong Y, Abramowicz JS, Vi-nayak S, Westerway SC, Nolsøe CP, Chou YH, Blaivas M. Point of Care Ultrasound: A WFUMB Position Paper. Ultrasound Med Biol. 2017 Jan;43(1):49-58. doi: 10.1016/j.ultrasmedbio.2016.06.021. Epub 2016 Jul 26. PMID: 27472989.

4. Srinivasan S, Cornell TT. Bedside ultrasound in pediatric critical care: a review. Pediatr Crit Care Med. 2011 Nov;12(6):667-74. doi: 10.1097/PCC.0b013e318223147e. PMID: 21666528; PMCID: PMC3315182.

5. Lambert RL, Boker JR, Maffei FA. National survey of bedside ultrasound use in pediat-ric critical care. Pediatr Crit Care Med. 2011 Nov;12(6):655-9. doi: 10.1097/PCC. 0b013e3182266a51. PMID: 21725274.

6. Singh Y, Tissot C, Fraga MV, Yousef N, Cortes RG, Lopez J, Sanchez-de-Toledo J, Bri-erley J, Colunga JM, Raffaj D, Da Cruz E, Durand P, Kenderessy P, Lang HJ, Nishisaki A, Kneyber MC, Tissieres P, Conlon TW, De Luca D. International evidence-based guide-lines on Point of Care Ultrasound (POCUS) for critically ill neonates and children issued by the POCUS Working Group of the European Society of Paediatric and Neonatal In-tensive Care (ESPNIC). Crit Care. 2020 Feb 24;24(1):65. doi: 10.1186/s13054-020-2787-9. PMID: 32093763; PMCID: PMC7041196.

7. Liu J, Copetti R, Sorantin E, Lovrenski J, Rodriguez-Fanjul J, Kurepa D, Feng X, Cat-taross L, Zhang H, Hwang M, Yeh TF, Lipener Y, Lodha A, Wang JQ, Cao HY, Hu CB, Lyu GR, Qiu XR, Jia LQ, Wang XM, Ren XL, Guo JY, Gao YQ, Li JJ, Liu Y, Fu W, Wang Y, Lu ZL, Wang HW, Shang LL. Protocol and Guidelines for Point-of-Care Lung Ultrasound in Diagnosing Neonatal Pulmonary Diseases Based on International Expert Consensus. J Vis Exp. 2019 Mar 6;(145). doi: 10.3791/58990. PMID: 30907892.

8. de Boode WP, van der Lee R, Horsberg Eriksen B, Nestaas E, Dempsey E, Singh Y, Aus-tin T, El-Khuffash A; European Special Interest Group ‘Neonatologist Performed Echo-cardiography’ (NPE). The role of Neonatologist Performed Echocardiography in the as-sessment and management of neonatal shock. Pediatr Res. 2018 Jul;84(Suppl 1):57-67. doi: 10.1038/s41390-018-0081-1. PMID: 30072807; PMCID: PMC6257224.

9. Liu L, Tan Y, Li S, Tian J. „Modified Dynamic Needle Tip Positioning” Short-Axis, Out-of-Plane, Ultrasound-Guided Radial Artery Cannulation in Neonates: A Randomized Controlled Trial. Anesth Analg. 2019 Jul;129(1):178-183. doi: 10.1213/ANE.0000000000003445. PMID: 29787409.

10. Fraga MV, Stoller JZ, Glau CL, De Luca D, Rempell RG, Wenger JL, Yek Kee C, Muhly WT, Boretsky K, Conlon TW. Seeing Is Believing: Ultrasound in Pediatric Procedural Performance. Pediatrics. 2019 Nov;144(5):e20191401. doi: 10.1542/ peds.2019-1401. Epub 2019 Oct 15. PMID: 31615954.

11. Shinde, D. A., Dr. Sushrut Kumar, & Mhaske, D. S. . (2021). Neonatal &amp; Paediatric Point Of Care Ultrasound (Pocus): A Novel Standard Practice . VIMS Health Science Journal, 8(3), 124–131. https://doi.org/10.46858/vimshsj.8308

12. Singh Y, Bhombal S, Katheria A, Tissot C, Fraga MV. The evolution of cardiac point of care ultrasound for the neo -

natologist. Eur J Pediatr. 2021 Dec;180(12):3565-3575. doi: 10.1007/s00431-021-04153-5. Epub 2021 Jun 14. PMID: 34125292.

13. Rath C, Nagpal R, Suryawanshi P. Point-of-Care Ultrasound in Neonatology in India: The Way Forward. Indian Pediatr. 2023 May 15;60(5):351-357. Epub 2023 Feb 20. PMID: 36814124.

14. Nagiub M, Lee S, Guglani L. Echocardiographic assessment of pulmonary hypertension in infants with bronchopulmonary dysplasia: systematic review of literature and a pro-posed algorithm for assessment. Echocardiography. 2015 May;32(5):819-33. doi: 10.1111/echo.12738. Epub 2014 Sep 18. PMID: 25231322.

15. Ohlsson A, Walia R, Shah S. Ibuprofen for the treatment of a patent ductus arteriosus in preterm and/or low birth weight infants. Cochrane Database Syst Rev. 2003;(2):CD003481. doi: 10.1002/14651858.CD003481. Update in: Cochrane Database Syst Rev. 2005;(4):CD003481. PMID: 12804469.

16. Jone PN, Ivy DD. Echocardiography in pediatric pulmonary hypertension. Front Pediatr. 2014 Nov 12;2:124. doi: 10.3389/fped.2014.00124. PMID: 25429362; PMCID: PMC4228850.

17. Nguyen J. Call for point-of-care ultrasound training regimens in neonatal-perinatal medi-cine. J Pediatr. 2017 Jun;185:254. doi: 10.1016/j.jpeds.2017.02.029. Epub 2017 Mar 6. PMID: 28279432.

18. De Martino L, Yousef N, Ben-Ammar R, Raimondi F, Shankar-Aguilera S, De Luca D. Lung Ultrasound Score Predicts Surfactant Need in Extremely Preterm Neonates. Pediat-rics. 2018 Sep;142(3):e20180463. doi: 10.1542/ peds.2018-0463. Epub 2018 Aug 14. PMID: 30108142.

19. Liu J, Chen XX, Li XW, Chen SW, Wang Y, Fu W. Lung Ultrasonography to Diagnose Transient Tachypnea of the Newborn. Chest. 2016 May;149(5):1269-75. doi: 10.1016/j.chest.2015.12.024. Epub 2016 Jan 11. PMID: 26836942.

20. Liu J, Cao HY, Fu W. Lung ultrasonography to diagnose meconium aspiration syndrome of the newborn. J Int Med Res. 2016 Dec;44(6):1534-1542. doi: 10.1177/0300060516663954. Epub 2016 Nov 2. PMID: 27807253; PMCID: PMC5536754. Liu J, Cao HY, Fu W. Lung ultrasonography to diagnose meconium aspira-tion syndrome of the newborn. J Int Med Res. 2016 Dec;44(6):1534-1542. doi: 10.1177/0300060516663954. Epub 2016 Nov 2. PMID: 27807253; PMCID: PMC5536754.

21. Pereda MA, Chavez MA, Hooper-Miele CC, Gilman RH, Steinhoff MC, Ellington LE, Gross M, Price C, Tielsch JM, Checkley W. Lung ultrasound for the diagnosis of pneu-monia in children: a meta-analysis. Pediatrics. 2015 Apr;135(4):714-22. doi: 10.1542/peds.2014-2833. Epub 2015 Mar 16. PMID: 25780071; PMCID: PMC9923609.

22. Faingold R. Technical aspects of abdominal ultrasound and color Doppler assessment of bowel viability in necrotizing enterocolitis. Pediatr Radiol. 2018 May;48(5):617-619. doi: 10.1007/s00247-018-4077-0. Epub 2018 Jan 24. PMID: 29368011.

23. Silva CT, Daneman A, Navarro OM, Moore AM, Moineddin R, Gerstle JT, Mittal A, Brindle M, Epelman M. Correlation of sonographic findings and outcome in necrotizing enterocolitis. Pediatr Radiol. 2007 Mar;37(3):274-82. doi: 10.1007/ s00247-006-0393-x. Epub 2007 Jan 16. PMID: 17225155.

24. Epelman M, Daneman A, Navarro OM, Morag I, Moore AM, Kim JH, Faingold R, Taylor G, Gerstle JT. Necrotizing enterocolitis: review of state-of-the-art imaging findings with pathologic correlation. Radiographics. 2007 MarApr;27(2):285-305. doi: 10.1148/rg.272055098. PMID: 17374854.

FĂRĂ CONSERVANȚI | FĂRĂ PARFUM

FĂRĂ GLUTEN | TESTAT PENTRU NICHEL

TRIDERM A.D

Fără cortizon

Ideal pentru sugari, copii şi adulți

Tratament de prevenție şi întreținere pentru pielea cu dermatită atopică

TRIDERM A.D

OLIGOZAHARIDE purificate din Ophiopogon Japonicus

TRIDERM A.D

Balsam emolient

TRIDERM A.D

Cremă emolientă

TRIDERM A.D

Cremă de curățare

păr şi corp

AD- RESYL®

1 INGREDIENT CU 4 ACȚIUNI

1 Restabileşte funcția de barieră a pielii

2 Reechilibrează microbiota pielii, diminuând aderența Stafilococului Auriu

3 Hidratează pielea

4 Atenuează răspunsul inflamator Th2

TRIDERM LENIL PALPEBRAL

Cremă pentru dermatita pleoapei Cremă adjuvant de îngrijire pentru roşeață, descuamare şi mâncarime la nivelul pleoapelor

FĂRĂ CONSERVANȚI | FĂRĂ PARFUM

FĂRĂ GLUTEN | TESTAT PENTRU NICHEL

TRIDERM A.D

Cremă cu protecție solară

NOU!

Displazia de șold la nou-născut

Displazia de şold la nou-născut sau la sugar, purtând şi denumirea de displazie de dezvoltare a şoldului sau luxație congenitală de şold, este o patologie ce apare în situația în care cavitatea osului iliac este prea mică pentru a se potrivi perfect cu capul femural. Cazurile severe sunt diagnosticate în timpul screening-ului neonatal, însă în alte situații simptomele devin vizibile odată cu creşterea şi intensificarea gradului de activitate fizică. În cazul întârzierii tratamentului pot apărea daune ireversibile, displazia de şold reprezentând principala cauză a artritei precoce a şoldului înaintea vârstei de 60 de ani. Din acest motiv ecografia de şold reprezintă nu doar o investigație utilă, ci potențial salvatoare; monitorizarea şi intervenția timpurie pot preveni durerea şi dizabilitatea la vârstă adultă.

Iată şi câteva statistici la nivel mondial ale acestei patologii: 1 din 10 nou-născuți vine pe lume cu o instabilitate a şoldului, 90% recuperându-se în mod natural după naştere; aproximativ 1 din 100 sugari vor necesita tratament pentru displazia de dezvoltare a şoldului, aproximativ 1 din 500 de sugari are şoldul complet luxat.

Simptomele comune pentru patologie includ: lungime mai mică a piciorului de pe partea laterală a şoldului afectat, pliuri din pielea coapsei/feselor cu aspect uniform, o senzație de pocnire la mişcarea şoldului.

Cauzele de apariție nu sunt cunoscute pe deplin, însă consider că o serie de factori cresc riscul de apariție, după cum urmează: istoricul familial de displazie de şold (părinte – risc de 12%- sau rudă apropiată-frate/soră – risc de 6%), sexul (fetele au de 4-5 ori mai crescut riscul), statusul de prim născut (bebeluşul are o poziție mai strânsă în uter), naşterea în prezentație pelviană după vârsta gestațională de 28 de săptămâni, poziția culcată a mamei în timpul sarcinii, înfăşatul prea strâns după naştere. De asemenea, este mai frecvent întâlnită la nivelul şoldului stâng.

Deşi ecografia de şold nu face parte încă din investigațiile de rutină ale unui nou-născut, medicul neonatolog va recomanda efectuarea acesteia când există motive de suspiciune, mai ales dacă sunt cunoscute şi antecedente familiale. Ecografia poate evidenția aspectul capului femural şi al acetabulului, fiind modalitatea ideală de diagnostic pentru copiii cu vârsta nu mai mare de 6 luni. După împlinirea vârstei de 6 luni, mă bazez pe radiografie, care este mai fiabilă decât ecografia. Subliniez cu această ocazie importanța acestei proceduri imagistice, pe care o recomand în primul rând pacienților cu istoric familial, apoi bebeluşilor născuți în prezentație pelvină, sarcinilor gemelare cu unul din bebeluşi în prezentație pelvină, ideal până la vârsta de 4-6 săptămâni de viață.

Tratamentul displaziei de şold variază în funcție de gravitate, scopul fiind de a restabili funcția normală a şoldului prin corectarea poziției sau a structurii articulației. Astfel, variantele non-chirurgicale de tratament includ expectativa vigilență – pentru copil cu vârsta de maxim 3 luni şi şold relativ stabil poate fi monitorizată dezvoltarea articulației care poate evolua bine, respectiv purtarea hamului Pavlik –pentru un şold instabil acest ham menține

poziția şoldului permițând în acelaşi timp mişcarea picioarelor, fiind recomandat până la vârsta de 4 luni. Hamul Pavlik trebuie purtat timp de 8-12 săptămâni 24 de ore pe zi (poate fi vorba şi de un timp mai redus în funcție de severitatea patologiei) şi purtarea sa trebuie coroborată cu ecografii/ radiografii constante; ajută şi practicarea concomitentă a înotului. În cazul în care dislocarea persistă, poate fi recomandată purtarea unui aparat de abducție a şoldului timp de 8-12 săptămâni. Dacă niciuna din aceste variante nu ajută la stabilizarea şoldului se impune intervenția chirurgicală. Aceasta este minim invazivă şi se numeşte reducere închisă. Sub anestezie generală se realizează inițial o artrogramă, iar apoi se aplică un aparat gipsat care cuprinde porțiunea de sub axile şi până la picioare imobilizând şoldul. Gipsul se schimbă odată cu creşterea copilului şi se poartă 3-6 luni. Nu în ultimul rând, există şi varianta de reducere deschisă (diagnostic după vârsta de 6 luni sau ineficiența hamului Pavlik) ce presupune o incizie chirurgicală şi repoziționarea şoldului pentru a creşte şi a funcționa normal; poate presupune remodelarea şoldului, redirecționarea capului femural sau repararea unei luxații, după caz. Implică postoperator purtarea unui aparat gipsat timp de 6-12 săptămâni.

De reținut că în urma unui tratament de succes pacientul reuşeşte să meargă la fel ca ceilalți copii de vârsta sa, mai ales dacă se intervine în timp util. Pentru cazurile în care se intervine mai târziu există o uşoară întârziere în deprinderea mersului sau un mers şchiopătat.

Dr. Codruța Popa

Medic primar neonatolog, medic specialist pediatru, Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova

Soluţii pentru bebeluşi şi gravide de la DMG Italia

GASTROTUSS® BABY are gust plăcut și reduce simptomele BRGE: regurgitatii, tuse, pirozis, răgușeală, vărsături, tulburări de respirație, refuzul de a se alimenta, colici

GASTROTUSS® BABY este un adjuvant în procesele de reepitelizare ale mucoasei gastroesofagiene și/sau laringofaringiene. Reduce timpul de staţionare a conținutului gastric în stomac, datorită conţinutului de alginat de Mg, simeticonă și D-panthenol

Este un produs fără sodiu care se poate administra și gravidelor cu diabet gestaţional sau cu reflux de sarcină.

Pentru nas înfundat recomandam GRIPSTOP picături care conţine o combinaţie de substanţe naturale cu rol antiinflamator, protejare a mucoasei și rol direct antimicrobian

GRIPSTOP datorită acțiunii sinergice a componentelor sale (lactoferina, carboximetil p-glucan, D-panthenol, glicirizinat dipotasic) igienizează și protejează cavitățile nazale de agenți externi, chiar de origine virală sau bacteriană.

Cele mai exigente organisme de control medicamentos din lume n-au avut nimic de reproșat lactoferinei, fiind acum recomandată tuturor categoriilor, inclusiv sugarilor și celor cu alergii la lapte.

Foarte important este că se poate folosi și de către gravide.

Produsele noastre le găsiţi în farmacii sau, la preţ de importator, cu un singur click pe farmaciile3f.ro

Cutia bebelusului

- Intervenție în comunitate prin intermediul profesioniştilor în sănătate

În România, un bebeluş sub un an moare la fiecare 8 ore, astfel, sănătatea nounăscuților rămâne şi în anul 2023 unul dintre cele mai relevante repere ale situației economice şi sociale a unei familii, fiind în strânsă legătură cu nivelul de trai, condițiile de viață şi de muncă. Mii de nou-născuți din România pleacă din maternitate pentru a ajunge în paturi insalubre, pe care, de multe ori, le împart cu părinții, frații mai mari sau chiar cu bunicii. O altă cauză a mortalității infantile este lipsa monitorizării sarcinii – aproximativ 40% dintre viitoarele mame nu merg la medic sau fac primul control de sarcină în maternitate, înainte de naştere (Stănescu, Popovici, 2023).

Sînziana Ioniță-Ciurez, director executiv Asociația SAMAS

Dr. Crina Marina Mureșanu, manager program

În spatele statisticilor sunt oameni, iar din poveştile viitorilor şi proaspeților părinți întâlniți în diferite comunități din România, în special în județele Bacău, Botoşani, Neamț sau Suceava, aflăm faptul că cea mai mare temere a mamei, imediat după naştere, este legată de îngrijirea nou-născutului şi satisfacerea nevoilor acestuia pentru a-l creşte sănătos. Rata mortalității infantile este de 5.6 ‰ în România, ratele județene variind între 2.5‰ și 11.6‰, și este relevant de reținut faptul că 41,7% dintre copii se nasc și trăiesc în sărăcie, iar o mamă din 10 este minoră (INSSE, 2021).

În regiunea Moldovei, cunoscute fiind cele mai sărace județe ale țării şi având în vedere rata mortalității infantile de peste 7‰, mai mare decât media națională, am decis să acționăm susținut în următoarea perioadă, printr-un program ce îmbina educația pentru sănătate furnizată de profesioniști în sănătate, încurajarea efectuării controalelor medicale și respectarea indicațiilor profesioniștilor, stimulând complianta printr-un sprijin material

În 2021, în județele Bacău, Botoşani, Neamț şi Suceava, s-au născut 21.314 copii, dintre care 1.747 nașteri au fost la adolescente (dintre acestea, 46 de mame aveau vârsta sub 15 ani) - vezi și Fig 1.

Un model de intervenție pentru creşterea calității vieții familiilor şi reducerea mortalității şi morbidității materno-infantile îl oferă Finlanda. În anul 1938 a fost creată Cutia Bebeluşului (Baby Box), pentru familiile cu statut economic redus, din dorința de a reduce mortalitatea infantilă ridicată, iar 11 ani mai târziu programul a fost extins național, Cutia Bebelusului fiind acordată tuturor nou-născuților, indiferent de statutul economic al familiei. Asociația SAMAS are ca obiectiv reducerea mortalității infantile şi creşterea sănătoasă a copiilor, astfel, am decis în anul 2019 să facem din Cutia Bebeluşului (https://cutiabebelusului.ro/ ) un ajutor material şi educational acordat familiilor din medii defavorizate, luând în considerare faptul că beneficiile Cutiei sunt recunoscute la nivel internațional. Programe de tipul Cutia Bebelusului se desfăşoară în mai multe țări din lume, precum: Australia, Japonia, Statele Unite ale Americii. Asociația SAMAS este asociația care a introdus

conceptul Cutiei Bebeluşului în România, pentru că această Cutie înseamnă un pat sigur pentru bebeluș care să-i ferească de accidente şi să le ofere siguranța de care au nevoie, un ajutor material cu cele necesare pentru primele 3 luni de viață și, foarte important, educația necesară pentru ca mama să-l alăpteze, să-l îngrijească mai bine, ca acesta să se dezvolte și să fie sănătos pe tot parcursul vieții sale

O măsură precum acordarea Cutiei Bebeluşului contribuie la reducerea riscului de moarte infantilă în rândul nou-născuților, însă sunt necesare în România şi o serie de alte măsuri pentru diminuarea semnificativă a fenomenului de moarte infantilă. Dintre acestea mentionam: acces la servicii medicale de specialitate pentru gravide şi nou-născuți, fie că provin din mediul rural sau urban, măsuri sociale la nivel național adresate familiilor, elemente de educație pentru sănătate, inclusiv nutriție/igienă, precum şi serviciile gratuite oferite la nivel comunitar de către profesionişti.

Fig. 1 - Harta natalității la adolescente, 2022 - Asociația SAMAS

Situația noilor părinți, în special a mamelor adolescente şi a părinților tineri, constituie un domeniu relevant în politicile publice europene, pentru ca surprinde intersecționalitatea politicilor din domeniul social, sănătate şi educație. UNICEF România (2021), arată faptul că serviciile de îngrijire maternă şi a copilului au avut de suferit în perioada pandemiei globale, când, în absența unei strategii sau unui plan operațional scris pentru asigurarea comunicării sau a consultării populației, asistenții medicali comunitari (AMC) au susținut intervențiile de baza, cu “valoarea adăugată”, aceştia asigurand activitățile de informare şi educare a populației. Totodată, acelaşi studiu, menționează faptul că asistenților medicali comunitari, de cele mai multe ori, nu le este asigurat un sprijin din partea instituțiilor de stat, echipele multidisciplinare, de regulă, nu sunt realizate - alături de asistenți sociali, mediatori sanitari etc.

Ne-am propus ca prin proiectul Cutia Bebeluşului să fim printre cei care contribuim la:

• Creşterea numărului de vizite medicale

în perioada perinatală,

• Îmbunătățirea nivelului de informare

şi conştientizare, atât privind problema ratei ridicate a mortalității infantile şi, desigur, a soluțiilor (controale medicale perinatale, cursuri pentru gravide şi proaspeți părinți, sprijin material), prin acțiuni de educație şi informare la nivel local oferite de cadrele medicale, pre-

cum şi prin intermediul societății per ansamblu şi a mass-mediei, creşterea nivelului de informare privind măsurile corecte de îngrijire a nou-născuților - furnizate de personal medical specializat, prin acordarea de cursuri individuale/grup destinate proaspetelor mame şi sesiuni de consiliere în alăptare/hranirea sugarului (care să conducă la o creştere a ratei de alaptare),

• Folosirea Cutiei Bebeluşului ca pătuț de aproximativ 70% dintre beneficiare, până la vârsta de 3 luni, precum şi acordarea de produse de puericultură şi consumabile pentru mame, esențiale oricărei familii după naşterea unui copil, • Formarea medicală continuă a specialiştilor prin platformele de e-learning SAMAS, inclusiv cursuri gratuite adresate specific asistenților medicali comunitari.

În cadrul programului Cutia Bebelusului ne propunem să acoperim nevoile materiale de bază ale familiilor vulnerabile, precum şi cele de informare legate de dezvoltarea sănătoasă a nou-născuților, astfel încât să le putem oferi copiilor născuți în aceste familii un start mai bun în viață, să creștem nivelul de cunoștințe ale părinților și creșterea încrederii acestora în capacitățile proprii de a creşte copii sănătoşi şi reducerea inegalitatilor economico-sociale. Menționăm faptul că acordarea Cutiei Bebelusului, cuprinzând produsele necesare îngrijirii nou-născutului este condiționată de participarea mamei și/

sau a familiei la sesiunile de educație (cursuri de puericultura, consiliere în alăptare). Educația este cel mai sigur mod de a provoca schimbarea, pentru că, aşa cum şi UNICEF (2020) subliniază, 80% din cauzele mortalității infantile pot fi prevenite prin educație şi programe de sprijin.

Asociația SAMAS îşi propune ca în anii următori sa deruleze şi să evalueze impactul intervențiilor de tipul Cutia Bebeluşului, concentrandu-se pe zonele în care împreună cu personalul medical format poate îmbunătăți calitatea vieții familiilor şi scade ratele de mortalitate şi morbiditate materno-infantilă prin democratizarea serviciilor de educație şi sprijin, în paralel cu acordarea sprijinul material.

Referințe:

1. Asociația SAMAS - Sănătate pentru Mame și Sugari. Harta natalității la adolescente, 2022. Material disponibil online la website: www.sanatoslapieptulmamei.ro/;

2. Institutul Naţional de Statistică, Statistica Socială/ Mișcarea naturală a populației / Natalitate, 2021;

3. Institutul Naţional de Statistică, Statistica Socială/ Mișcarea naturală a populației / Natalitate, 2022;

4. Stănescu, A, C. Popovici, RAPORT privind sănătatea copilului mic și sănătatea reproductivă prin prisma indicatorilor demografici, Ediția a doua, 2023;

5. World Health Organization, UNICEF. Ending preventable newborn deaths and stillbirths by 2030. Moving faster towards high-quality universal health coverage in 2020–2025, 2020;

6. Asociația SAMAS - Sănătate pentru Mame și Sugari. Formare medicală continuă pentru AMC. Informații online și la website: www.fmc.sanatoslapieptulmamei.ro/cursuri/.

Ce-i al tău ți-e scris în… gene

Am putea oare prezice ce ne rezervă viitorul, pe baza amprentei noastre genetice?

În anul 2003, la doar 50 de ani de la descoperirea structurii ADN-ului de către Watson şi Crick, genomul uman a fost pentru prima oară secvențiat. Acest moment a constituit un punct de cotitură în practica medicală, deschizând porțile erei genomice şi a medicinei personalizate. Astfel, cauzele pentru numeroase afecțiuni au fost identificate, oferindu-ne posibilitatea ca prin cunoaşterea propriei structuri genetice, să fim capabili să prezicem şi să prevenim apariția unor afecțiuni ereditare. Ce a însemnat ereditatea de-a lungul istoriei?

Problema eredității a constituit o preocupare încă din era clasică a antichității, când marii filosofi au încercat să găsească o explicație pentru asemănarea dintre părinți şi copii. Pitagora a dat naştere „spermismului”, ce consideră că asemănarea, adică informația ereditară, era conținută de “sămânța masculină”, transmisă mamei, care era doar un mediu de creştere a acesteia. Această sămânță era un fel de bibliotecă a ființei umane, ce absorbea o serie de aburi mistici de la fiecare dintre părțile individuale, ce apoi dădeau naştere organismului. Asimetria evidentă a acestei teorii i-a determinat pe urmaşii lui Pitagora, ce priveau lumea printr-o armonie matematică născută din celebra teorie a triunghiului, să considere mama şi tatăl două laturi ale unui triunghi şi copilul, cea de-a treia. Aşa cum în triunghi ipotenuza poate fi calculată pe baza celor două laturi, folosindu-se o formulă matematică precisă, la

fel şi copilul provenea din contribuțiile individuale ale celor doi părinți. Platon, captivat de această metaforă, a dedus că prin combinația perfectă de părinți, se poate naşte copilul perfect. O utopie politică s-a născut astfel din utopia genetică. Dintre filosofii antici, cel care a pus cu adevărat bazele teoriei eredității a fost Aristotel în tratatul „Istoria animalelor”. Prin simțul său analitic şi observațional, acesta a creat o teorie circulară, în care forma dădea naştere informației şi apoi informația dădea naştere formei, teorie mult mai apropiată de genetica actuală. Multe alte teorii au fost dezvoltate de-a lungul timpului, însă fun-

Ce este o afecțiune recesivă?

În mod normal, fiecare dintre noi avem câte două copii ale aceleaşi gene, una moştenită de la mama şi una de la tată. Afecțiunile genetice recesive necesită ca ambele copii să fie defecte, pentru ca boala să devină manifestă clinic. Există situații în care o persoană este clinic sănătoasă şi are doar una dintre copii alterată, situație denumită „purtător sănătos”. Deşi aceste persoane nu vor dezvolta niciodată simptome, copiile defecte pot fi transmise la descendenți, iar riscul de a avea un copil afectat este de 25% dacă ambii parteneri sunt purtători pentru aceeaşi afecțiune. Care este șansa să fiu purtător?

În mod uluitor, studii genetice populaționale au arătat că 95% dintre oameni sunt purtători pentru minim o afecțiune genetică recesivă severă, iar riscul ca un cuplu să dea naştere unui copil afectat este de 1 din 100. În fapt, 80% dintre copiii născuți cu afecțiuni genetice provin din părinți sănătoşi, fără istoric familial. Ce pot face să previn aceste afecțiuni?

damentele geneticii pe care o cunoaştem astăzi au fost puse de Gregor Mendel în 1866, un călugăr din ordinul Sf. Augustin din Brno, care prin studii asupra diferitelor specii de mazăre a scris legile eredității cunoscute astăzi. De aici şi denumirea de transmitere mendeliană. Caracterul genetic al anumitor boli poate fi studiat mai ales în familiile regale, unde se practicau adeseori căsătoriile intrafamiliale. Membrii familiilor regale sufereau frecvent de probleme neurologice, psihiatrice şi hematologice, ceea ce nu în puține cazuri a dus la discontinuitatea liniei regale. Ferdinand I al Austriei s-a născut cu hidrocefalie, Alexei Romanov a avut hemofilie, regele George al III-lea al Angliei porfirie, iar dovezile merg până în Egiptul antic, unde s-a descoperit că regele Tutankhamon a avut despicătura palatina şi picior equin.

De cele mai multe ori, aceste boli erau afecțiuni cu transmitere recesivă.

Deşi societatea a evoluat, suntem supuşi aceloraşi legi ale naturii...

Linea Vita® este un test de screening de ultimă generație, special conceput pentru a analiza 150 de gene asociate cu afecțiuni recesive frecvente în populație, cu manifestări clinice severe şi considerate a avea un impact semnificativ asupra calității vieții.

Cum se realizează testul?

Simplu, este nevoie doar de o probă de sânge sau celule bucale. Materialul genetic este prelucrat şi analizat în laboratorul nostru, la cele mai înalte standarde. De asemenea, investigația include consiliere genetică pre- şi post-testare.

Pentru mai multe informații ne puteți contacta la 021.233.13.54 sau office@lineavita.ro.

Dr. Ina Ofelia Focșa - medic primar Genetică Medicală

Dr. Maria Stratan - medic specialist Genetică Medicală

Dr. Danae Stambouli - Doctor în Biologie

Dr. Diana Prepeliță Medic rezident Genetică Medicală

Folosind sistemul intern de ventilație, beneficiile sunt:

• Ajută la reducerea problemelor legate de hrănire Biberoanele noastre sunt recunoscute pentru reducerea colicilor, eructatului, espectoratului și gazelor

• Dovedit că ajută la conservarea nutrienților din lapte*

Vitaminele C, A și E sunt esențiale pentru creșterea sănătoasă în copilărie

• Hrănirea fără vid ajută digestia

O bună digestie este esențială pentru copii, în special pentru nou-născuți

• Design complet ventilat al biberonului

Asemănător cu hrănirea la sân

• Sistemul de ventilare internă și tetina din silicon funcționează împreună

Flux controlat, astfel încât bebelușii se hrănesc în propriul ritm

• Ajută la digestie pentru un somn mai bun

* În urma unui studiu universitar. Aflați mai multe aici: drbrownsbaby.com/nutrient-study

Dar, este minunat să avem opțiuni atunci când hrănirea bebelușului se dezvoltă

• Puteți să eliminați sistemul de ventilație - nu este necesar să introduceți alte biberoane

• Experiența de hrănire este similară cu cea a majorității biberoanelor ventilate prin tetină

1 2 3 4

Aerul intră prin gulerul biberonului și este direcționat prin sistemul intern de ventilație

Aerul circulă prin tubul sistemului ocolind laptele, până în capătul biberonului

Sistemul elimină vidul și bulele din lapte, presiunea negativă și strângerea tetinei

Bebelușul se hrănește mai confortabil, în timp ce laptele curge liber prin tetină, asemănător alăptării

Vezi cum funcționează aici: drbrownsbaby.com

Sistemul intern de ventilație

Dr. Brown’s® elimină bulele de aer din lapte, astfel se minimizează oxidarea, ajută la păstrarea substanțelor nutritive din lapte.

Vitamina C în laptele matern

Afla mai mult: nutrientstudy.com

Dr. Brown’s® Opțions + ™ dispune de un nou model al tetinei, similar cu mamelonul, pentru a încuraja hrănirea la sân, comportamentul alimentar natural. Împrumutat de la natură, designul corect conturat ajută în alăptare. Copilul se atașează confortabil și se evită confuzia mamelonului.

Biberonul cu Gat Larg

Susţinem recomandarea OMS de alăptare exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării cât mai mult timp posibil. Recomandăm folosirea biberoanelor la nevoie, pentru copii cu vârste de peste 12 luni.

Material destinat profesioniștilor în domeniul sănătăţii. Pentru informaţii complete de prescriere, consultaţi Peyona Rezumatul Caracteristicilor Produsului: https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/peyona-epar-product-information_ro.pdf 001/CR/Peyona/RO/12-2022

Chiesi România SRL – Str. Venezuela nr. 10, sector 1, 011834 – București – România Tel +40 21 202 36 42 – Fax +40 21 202 36 43 www.chiesi.ro – www.chiesi.com