Medical Market - Dermatologie 2024

Acad. Prof. Emerit Dr. Călin Giurcăneanu

Președinte al SRD

Dermatologie

Dr. Alin Nicolescu

Secretar General al SRD

Citește mai mult

Revista profesioniștilor din Sănătate • 2024 - 2025 • Publicație creditată B+ conform Prof. Univ Dr. Habil.

Maria Rotaru

Facultatea de Medicină Universitatea„Lucian Blaga” Sibiu

Prof. Univ.

Dr. Alexandru Tătaru

UMF„Iuliu Haţieganu” Cluj Dept. Dermatologie

Conf. Univ.

Dr. Florica Șandru

UMF„Carol Davila” București

As. Univ. Dr. Farmacist Antonia Radu

UMF Craiova, Dept. de Botanică Farmaceutică

Dr. Ana-Maria Vlad

Spitalul Clinic Pentru Copii „Dr. Victor Gomoiu“ București

Dr. Raluca-Gabriela Miulescu

Spitalul de Pediatrie Ploiești

250 ULS capsule moi

600 ULS/2 ml soluție injectabilă

Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să consultaţi rezumatul caracteristicilor produsului complet, disponibil la cerere sau pe site-ul www.anm.ro. Vessel Due F® 250 ULS capsule moi - o capsulă moale conţine sulodexid 250 ULS (unităţi lipasemice sulodexid). Administrare orală. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală – P6L. Vessel Due F® 600 ULS/2ml soluţie injectabilă - 2 ml soluţie injectabilă conţin sulodexid 600 ULS (unităţi lipasemice sulodexid). Administrare im/iv. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală – PRF. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată sau reclamaţie cu privire la acest produs la adresa de e-mail: Drugsafety.alfasigma@addenda.ro sau la Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, www.anm.ro. DAPP Alfasigma - S.p.A.

Alfasigma România S.R.L. str. Cluceru Udricani, nr. 18, parter și etaj 1, sector 3, București tel.: 031.805.35.26, 031.805.35.27; fax: 031.805.35.28. e-mail: info.ro@alfasigma.com

Sumar

Dr. Diana Bobeș

„Sperăm ca acest congres să consolideze relațiile profesionale și să deschidă noi căi de colaborare pentru proiecte de cercetare viitoare” Interviu cu Acad. Prof. Emerit Dr. Călin Giurcăneanu

6

„SRD are o preocupare permanentă în a ridica gradul de pregătire al medicilor și implicit calitatea actului medical“ Interviu realizat cu Dr. Alin Nicolescu

10

Reacții cutanate postmedicamentoase Prof. Univ Dr. Habil. Maria Rotaru, Dr. Diana Bobeș

14

Medic specialist Pediatrie Spitalul de Pediatrie Ploiești

Hemangioamele infantile Dr. Ana-Maria Vlad

16

Dr. Carina Alexandra Damian

Tulburări ale microcirculației extremităților Prof. Univ. Dr. Alexandru Tătaru

24

Impetigo la pacientul pediatric: când? de ce?

Dr. Raluca-Gabriela Miulescu Dr. Alina Turenschi, Dr. Carina Alexandra Damian

30

Rolul calaminei și crotamitonului în ameliorarea pruritului

33

Medic rezident dermatovenerologie An V, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

Dr. Alina Turenschi

Medic specialist Pediatrie Spitalul de Pediatrie Ploiești

Dr. Livia Cristiana Băicoianu-Nițescu

Medic rezident Dermatovenerologie, SUU ELIAS

Dr. Bianca Maria Petrescu

Tulburări de pigmentare cutanată: cauze și opțiuni terapeutice Dr. Livia Cristiana Băicoianu-Nițescu, Dr. Bianca Maria Petrescu, Conf. Dr. Florica Șandru

38

Noutăți în Boala Gură-Mână-Picior la pacientul pediatric Dr. Adrian Neculai

46

Hipersensibilitatea Cutanată la Produsele Cosmetice și Dermato-cosmetice: Mecanisme, Manifestări și Prevenție As. Univ. Dr. Antonia Radu, Conf. Univ. Dr. Ludovic Everard Bejenaru, Prof. Univ. Dr. Ion Țolea, Conf. Univ. Dr. Cornelia Bejenaru

52

Medic rezident Dermatovenerologie, SUU ELIAS

Dr. Mona-Irina Matei

Medic rezident Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu“

Dr. Miu Sânziana

Prurigo la Pacientul Pediatric: Etiologie, Tipuri și Tratament Dr. Mona-Irina Matei

60

Hemangioamele subglotice infantile - evaluarea metodelor de tratament disponibile în prezent Dr. Miu Sânziana

64

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market și primești 10 puncte EMC.

4

Dermatologie

Medic rezident ORL, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S.Curie”, București

Dr. Adrian Neculai

Medic rezident Boli Infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” Secția Pediatrie

Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie

Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

„Sperăm ca acest congres să consolideze relațiile profesionale și să deschidă noi căi de colaborare pentru proiecte de cercetare viitoare” Interviu realizat cu Acad. Prof. Emerit Dr. Călin Giurcăneanu Președinte al SRD

Melanomul este considerat cea mai gravă formă de cancer cutanat. În momentul de față, în tratamentul melanomului sunt o serie întreagă de terapii atât moleculare cât și imunologice.

Vă rugăm să ne informați asupra acestora.

Melanomul a cunoscut o creștere semnificativă a incidenței la nivel global în ultimele decenii. Avansurile în tratamentele moleculare și imunologice au îmbunătățit considerabil prognosticul pacienților cu melanom, oferind diverse opțiuni terapeutice bazate pe stadiul și caracteristicile genetice ale tumorii. Două scheme de clasificare au fost dezvoltate în vederea stadializării clinice, bazate fie pe grosimea verticală a leziunii în milimetri, fie pe nivelul anatomic de invazie al straturilor pielii. Indicele Breslow reprezintă grosimea maximă, exprimată în mm, măsurată de la nivelul stratului granulos și este folosit aproape exclusiv în prezent, deoarece prezice mai precis comportamentul viitor al tumorii. Clasificarea Clark se concentrează pe nivelul de invazie în straturile pielii, astfel în funcție de extensia în profunzime avem 5 stadii: stadiul I- celule tumorale aflate numai la nivelul epidermului, stadiul II- invazia discontinuă a dermului papilar, stadiul III- invazia continuă a stratului papilar, stadiul IV- celulele tumorale au invadat dermul mijlociu, stadiul V- celule tumorale aflate la nivelul hipodermului. În practica curentă, Comitetului American pentru Cancer (AJCC) recomandă și clasificarea în funcție de sistemul TNM (tumoră, nodul, metastază).

Terapia chirurgicală rămâne cea de primă intenție atunci când vorbim de un melanom incipient sau localizat.

Tratamente foarte eficiente s-au dovedit a fi cele cu dacarbazina (terapie citostatică), interferon α-2b, terapii imunostimulante cu BCG sau Corynebacterium parvum. Terapia medicamentoasă are un

6

rol adjuvant și este rezervată formelor avansate de melanom nerezecabil sau metastastazat. Există noi recomandări care prevăd tratamentul medicamentos și în stadiile avansate de melanom excizat chirurgical, pentru a preveni recurența sau metastazarea ulterioară.

Terapia Moleculară țintește în mod specific mutațiile genetice prezente în celulele melanomului. Cele mai notabile sunt: Inhibitorii BRAF; aproximativ 50% din melanome prezintă mutații în gena BRAF. Inhibitorii BRAF, precum vemurafenib și dabrafenib, blochează semnalizarea anormală cauzată de aceste mutații, încetinind creșterea tumorală, inhibitorii MEK: utilizați adesea în combinație cu inhibitorii BRAF, inhibitorii MEK (cum ar fi trametinib și cobimetinib) vizează o cale de semnalizare adiacentă, îmbunătățind eficiența tratamentului și reducând rezistența la medicamente.

Imunoterapia a revoluționat tratamentul melanomului prin utilizarea sistemului imunitar al organismului pentru a stopa evoluția cancerului. Cele mai importante tipuri de imunoterapie includ: Inhibitorii punctelor de control imunitar; acești agenți, cum ar fi pembrolizumab și nivolumab (inhibitori PD-1) sau ipilimumab (inhibitor CTLA-4). Studiile clinice au demonstrat că administrarea combinată de nivolumab și ipilimumab poate duce

Dermatologie

la supraviețuiri pe termen lung la pacienții cu melanom în stadii avansate.

Terapii celulare de ultimă generație, cum ar fi, terapia CAR-T (receptor antigen chimeric) este în studii pentru tratamentul melanomului metastatic.

Pe lângă tratamentele anterior menționate, terapiile adjuvante și neoadjuvante sunt utilizate pentru a preveni recurența după intervenții chirurgicale: pembrolizumab și nivolumab sunt utilizate ca terapii adjuvante pentru a reduce riscul de recidivă la pacienții cu melanom complet rezecat în stadii avansate, ipilimumab în combinație cu nivolumab este studiat ca terapie neoadjuvantă pentru a reduce dimensiunile tumorale înainte de intervenția chirurgicală.

Evoluțiile recente în tratamentele moleculare și imunologice pentru melanom au extins semnificativ opțiunile terapeutice disponibile, contribuind la îmbunătățirea ratelor de supraviețuire și a calității vieții pacienților.

Psoriazisul are un mare impact asupra întregului organism al pacientului. Care sunt ultimele tratamente dezvoltate și cum poate fi îmbunătățită aderența la tratament?

Psoriazisul este o boală cronică, multisistemică, inflamatorie, care afectează nu doar pielea, ci și alte organe și sisteme ale corpului. Psoriazisul vulgar afectează aproximativ 2-3% din populația globală, prevalența variind semnificativ în funcție de regiunea geografică și grupurile etnice. În România, prevalența este de 4,9%. Psoriazisul poate debuta la orice vârstă, cu două vârfuri de incidență: unul între 20 și 30 de ani și altul între 50 și 60 de ani. Impactul său asupra calității vieții și asupra sănătății generale este semnificativ, făcând necesară o abordare terapeutică complexă și individualizată. Este o boală care prezintă multe comorbidități: articulare, cardiovasculare, sindrom metabolic (diabet zaharat, obe-

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

zitate, hiperlipidemie), oculare, intestinale (boala Crohn), afectare psihică. Este absolut necesară o bună colaborare cu ceilalți specialiști, în centru aflându-se medicul dermatolog. Tratamentele biologice și sistemice reprezintă opțiuni terapeutice eficiente pentru controlul acestei boli complexe.

Educația, suportul psihologic și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru a asigura aderența pacienților la tratamente și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora.

Pentru pacienții care nu prezintă răspuns satisfăcător la tratamentele topice și fototerapie, terapiile sistemice reprezintă o opțiune esențială și, în anumite cazuri selecționate, premergătoare inițierii agenților biologici. Printre acestea se numără: metotrexatul, ciclosporina, acitretinul. Tratamentele biologice au revoluționat gestionarea psoriazisului moderat spre sever, oferind intervenții specifice care vizează pașii cheie din patogeneza bolii. Principalele categorii de terapii biologice includ: inhibitorii de TNF-α: adalimumab, etanercept și infliximab sunt folosiți în scop imunomodulator, prin blocarea factorului de necroză tumorală-alfa (TNF-α), o citokină majoră implicată în psoriazis, inhibitorii de IL-12/23: ustekinumab, de IL-17: secukinumab, ixekizumab și bimekizumab si de IL-23: guselkumab, risankizumab și tildrakizumab, care țintesc subunitatea p19 a IL-23, demonstrând o eficacitate ridicată și profiluri de siguranță favorabile în tratamentul psoriazisului. Managementul acestei afecțiuni implică și comunicare eficientă între medic și pacient, educația pacientului cu privire la natura cronică a bolii și importanța tratamentului continuu, suportul psihologic și monitorizarea continuă.

Dermatita atopică este o boală cutanată cronică ce afectează atât copiii cât și adulții.

Vă rugăm să ne informați asupra noutăților în abordarea dermatitei atopice și să ne spuneți care este legătura cu alte afecțiuni.

Dermatita atopică (DA) este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin prurit intens și leziuni eczematoase.

Tratamentul clasic este reprezentat de terapia topică emolientă, corticosteroizi, fototerapie, antihistaminice și cea imunosupresivă (cu Metotrexat, Ciclosporina, etc.). În ultimii 10-15 ani s-au dezvoltat o serie întreagă de tratamente, incluzând terapiile biologice, dupilumabul, agent anti interleukina -4 si -13, și inhibitorii JAK-STAT, bari-

citinib, upadacitinib, abrocitinib, care oferă noi speranțe pentru pacienții cu forme severe ale bolii. Dermatita atopică este adesea asociată cu diverse afecțiuni gastrointestinale. Există dovezi că pacienții cu dermatită atopică au o prevalență mai mare a bolii celiace, indicând o legătură între inflamația cutanată și cea a mucoasei gastrointestinale. Screeningul pentru boala celiacă poate fi considerat la pacienții cu simptome gastrointestinale persistente. De asemenea, există o asociere clinică importantă cu esofagita cu eozinofile. Dezechilibrele în microbiota intestinală sunt frecvent întâlnite la pacienții cu dermatită atopică, ceea ce poate influența severitatea și frecvența exacerbărilor bolii. Probioticele și modificările dietetice pot ajuta la restabilirea echilibrului microbiotei și la ameliorarea simptomelor. Pacienții cu dermatită atopică au un risc crescut de a dezvolta alergii alimentare, fapt ce poate exacerba simptomele cutanate. Aceste alergii sunt mediate prin mecanisme imune similare cu cele implicate în dermatita atopică.

Reuniți sub umbrela congresului SRD atât medicii dermatologi din țară și străinătate, cât și alți specialiști din domenii conexe. Ce așteptări aveți de la această amplă manifestare?

Congresul Societății Române de Dermatologie reprezintă o platformă esențială pentru schimbul de cunoștințe și experiențe între specialiști din diverse domenii medicale, atât naționale cât și internaționale. Așteptările noastre sunt ca această manifestare să fie un catalizator pentru inovație și colaborare interdisciplinară. Ne propunem să aducem în prim-plan cele mai recente descoperiri și progrese din domeniul dermatologiei, dar și din specialitățile conexe, cum ar fi alergologia, oncologia și imunologia.

Prin intermediul sesiunilor plenare, workshop-urilor și prezentărilor de caz, dorim să stimulăm dialogul și să promovăm bunele practici clinice. Participarea unor experți de renume mondial ne oferă oportunitatea de a învăța din experiențele și cercetările acestora, îmbogățind astfel cunoștințele noastre și contribuind la dezvoltarea profesională continuă a tuturor participanților. Sperăm ca acest congres să consolideze relațiile profesionale și să deschidă noi căi de colaborare pentru proiecte de cercetare viitoare.

Care sunt preocupările pe plan internațional cu privire la această specialitate medicală?

Pe plan internațional, dermatologia se confruntă cu multiple provocări și oportunități. Una dintre principalele preocupări este creșterea incidenței bolilor dermatologice cronice, cum ar fi psoriazisul, dermatita atopică și acneea severă, care necesită abordări terapeutice avansate și personalizate. Cercetarea continuă în domeniul terapiilor biologice și moleculare este esențială pentru a dezvolta tratamente mai eficiente și cu efecte adverse minime.

Un alt domeniu de interes este utilizarea tehnologiilor de diagnostic non-invazive, cum ar fi dermatoscopia digitală, ecografia cutanată și inteligența artificială, pentru a îmbunătăți precizia diagnosticelor și a optimiza managementul pacienților. Aceste instrumente inovative permit detectarea precoce a afecțiunilor cutanate și monitorizarea eficientă a tratamentelor.

De asemenea, există o preocupare crescândă pentru impactul schimbărilor climatice asupra sănătății pielii, inclusiv creșterea riscului de cancer cutanat și alte afecțiuni legate de expunerea la radiațiile ultraviolete. Promovarea campaniilor de educare și prevenire a bolilor dermatologice este crucială pentru a reduce povara acestor afecțiuni la nivel global. În concluzie, dermatologia continuă să evolueze rapid, cu accent pe inovație, colaborare interdisciplinară și îmbunătățirea constantă a îngrijirii pacienților, având în vedere noile descoperiri științifice și tehnologice.

Dermatologie

7

RF Frac�ionată Tehnologie revolu�ionară de microneedling cu radiofrecven�ă.

Remodelare subdermică dincolo de vârful acelor Modul extins livrează energia de radiofrecvență dincolo de vârful acelor pentru o penetrare suplimentară fără perforarea fizică a țesutului. Astfel, se pot atinge straturile mai profunde, reducând în același timp disconfortul.

Mod extins OFF

ON

PÂNĂ LA

0

8

Epiderm 1 Derm 2 3

Ac�iune dintr-o singură aplicare

4 5 6

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ asigură livrarea optimă a energiei, pentru o acțiune dintr-o SINGURĂ APLICARE.

MM PROFUNZIME ÎN ŢESUT

Ţesut adipos Microneedling cu RF obișnuit

7 8 9 10 mm

Dublarea Profunzimii în Ţesut Reprezentare demonstrativă

#EXION | EXION.COM ©2024 Grupul de companii BTL. www.btlaesthetics.com BTL®, EMSCULPT NEO®, EMSCULPT®, EMSELLA®, EXILIS®, EMTONE®, HIFEM®, EXIONTM, VANQUISH® și EMFACE® sunt mărci comerciale și/sau mărci comerciale înregistrate în Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și alte state. Produsele, metodele de fabricație sau utilizarea acestora pot fi protejate de unul sau mai multe brevete sau cereri în așteptare în SUA sau în alte state, a se vedea www.btlnet.com/patents.

785-77EXIMAGFRFRO100; Exion_LF_Magazine-One-sheeter_Fractional-RF_RO100_A4

Full F a

• ce

| N

de min.

e

ed

Tratează simultan

Piele & Mușchi

l e - Fr e e •

Fără Operator**

PRIMA și SINGURA tehnologie care utilizează simultan radiofrecvenţa sincronizată și energiile HIFESTM pentru a trata pielea și mușchii.

EMFACE.COM | #EMFACE Este posibil ca nu toate produsele și indicaţiile să fie autorizate în ţara dumneavoastră. Pentru mai multe informaţii, contactaţi reprezentantul dumneavoastră local. EMFACE® trebuie utilizat numai de către medic sau de către un profesionist din domeniul sănătăţii. Clientul trebuie monitorizat în permanenţă, iar procedura trebuie întreruptă imediat dacă clientul raportează durere sau căldură excesivă.

Nu aplicaţi procedura peste păr sau ţesut cicatricial, sau dacă clientul are implanturi electronice sau metalice. Efectele secundare pot include deteriorarea temporară a pielii naturale (cruste, bășici și arsuri). Butonul de disconfort al terapiei trebuie să fie întotdeauna accesibil clientului. Rezultatele și experienţa pot varia. În UE, EMFACE® este destinat procedurilor estetice, cum ar fi întinerirea și conturarea feţei prin reducerea ridurilor și îmbunătăţirea laxităţii pielii prin tonifierea și ridicarea mușchilor și a pielii. ©2024 BTL Group of Companies. Toate drepturile rezervate. BTL® și EMFACE® sunt mărci înregistrate în Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană sau în alte ţări. Produsele, metodele de fabricare sau de utilizare pot face obiectul unuia sau mai multor brevete americane sau străine sau cereri în curs de examinare, consultaţi www.btlnet.com/patents. Mărcile comerciale EMSCULPT, EMSCULPT NEO, EMSELLA, EMTONE, EMFEMME 360, EMFACE și EMBODY sunt asociate cu familia de produse și servicii EM™. *Date la dosar. emface.com **Procedura se desfășoară independent odată ce aplicatorii sunt fixaţi. Clienţii nu trebuie lăsaţi nesupravegheaţi în timpul unui tratament activ.

Emface_LF_FAB_B2B_RO100_А4; 785-79EMFFAB2BRO100

Interviu

„SRD are o preocupare permanentă în a ridica gradul de pregătire al medicilor și implicit calitatea actului medical“ Interviu realizat cu Dr. Alin Nicolescu, Secretar General al SRD

I

ată că și anul acesta SRD reușește să reunească sub umbrela Congresului Național specialiștii dermatologi și nu numai.

Despre noutățile în activitatea societății și a congresului, stăm de vorbă cu Dr. Alin Nicolescu, Secretar General al SRD

Vă rugăm să ne informați despre temele abordate în cadrul acestei prestigioase manifestări.

Congresul Național al SRD de anul acesta este extrem de ofertant atât prin prisma temelor abordate cât și a invitaților prezenți. Ca în fiecare an, continuăm cu noutăți legate de metode de diagnostic, și aici amintesc microscopia confocală, tomografia în coerență optică, ecografia cutanată, exemene histopatologice.

Deasemeni, abordăm cele mai noi terapii existente care au ajuns și în România pentru a trata afecțiuni extrem de severe: psoriazisul vulgar, dermatita atopică, urticaria cronică spontană. Avem noutăți legate de hidradenita supurativă, sesiuni de dermato-chirurgie, de oncologie dermatologică.

Pre și post congres se desfășoară cursuri legate de tehnici de injectare, abordând astfel și ramura dermato-cosmetică.

Ca o noutate absolută, organizăm în cadrul congresului un miting regional al ISD - International Society of Dermatology în care vor fi implicați mai mulți spreakeri, precum și personalități din conducerea acestei prestigioase societați internaționale.

SRD este societatea medicală cu cele mai multe registre naționale.

Aveți noutăți în acest sens?

Registrele naționale ale SRD sunt într-o permanentă dezvoltare. Astfel, în registrul de psoriazis sunt înscrisi peste 14.000 pacienți. Deasemeni, au fost înscriși pacienți și în modulele dedicate dermatitei atopice, urticariei cronice spontane, bolii venoase cronice, colegii noștri înțelegând asfel importanța acestora și colaborând pentru a avea o evidență cât mai bună a pacienților. Încercăm să dezvoltăm deasemeni registrul de epidermoliză buloasă, o grupă de afecțiuni genetice rare,

10

care afectează anumite proteine responsabile de ancorarea straturilor pielii.

Noutatea pentru aceste registre ar fi modul de accesare al lor. Datorită unor atacuri cibernetice asupra softurilor unor spitale, ne-am adaptat cerințelor actuale și am creat o nouă metodă de accesare a acestora, și anume printr-un link. Astfel, toți colegii pot accesa registrele folosind linkul (cu o parolă și user name).

Toate campaniile SRD au demonstrat încă odată că rolul medicinei de prevenție este unul fundamental pentru integritatea sănătății fiecăruia dintre noi. Vă rugăm să ne vorbiți despre importanța acestora.

Purtând sloganul „Trăiește și învață + Învață să trăiești ”, derulăm campania Euromelanoma, care își propune o creștere substanțială a gradului de implicare multidisciplinară în abordarea și monitorizarea pacienților diagnosticați cu cancer de piele, continuând în același timp și programele clasice de screening dermatologic la nivel național. În cadrul acestei campanii pot spune că România a fost țara cu cele mai importante rezultate, având cei mai mulți pacienți consultați în comparație cu peste alte 33 de țări care au fost implicate în această campanie.

Prevenția este o parte foarte importantă a dermatologiei deoarece cancerul de piele este cea mai rapidă și gravă formă de cancer. De aceea, în cadrul campaniei „Trăiește și învață + Învață să trăiești”, am participat la câteva acțiuni sportive: maraton, curse de biciclete, turnee de tenis de câmp, activități

Dermatologie

care se desfășoară în aer liber și unde, uneori, sportivii au tendința de a neglija prevenția prin protecția solară. Pe de altă parte, campania Euromelanoma 2024 este însoțită de o broșură specială a pacientului cu diagnostic de cancer de piele, broșură care să ghideze în primul rând interacțiunea medic-pacient, dar și pentru a sprijini populația din perspectiva prevenției medicale. În cadrul evenimentului organizat cu ocazia lansării campaniei Euromelanoma 2024, reprezentanții SRD au anunțat implicarea medicilor dermatologi, pentru al patrulea an consecutiv, în proiectul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București - ”Asumă-ți să fii sănătos!” prin care, în perioada 11-18 august, turiștii aflați în stațiunile din sudul litoralului vor putea beneficia de consultații dermatologice în regim gratuit.

Cum susține SRD tânăra generație de medici dermatologi?

SRD are o preocupare permanentă în a ridica gradul de pregătire al medicilor și implicit calitatea actului medical. Organizăm în această toamnă încă două sesiuni „Update in dermatologie” la Sibiu și Mamaia, o abordare practică, cu ateliere de lucru.

Ne dorim schimburi de păreri cu diferiți experți în dermatologie și discutarea unor moduri de abordare specifice pentru situații speciale ale patologiilor dermatologice.

Prin „Reziderma”, care se desfășoară la Cluj-Napoca, acordăm o atenție deosebită tinerilor medici dermatologi care vor duce mai departe stindardul dermatologiei românești.

Deasemeni, suntem alături de colegii de la Iași care organizează în fiecare an PDI și ZGhN, de cei de la Craiova-Asociația dermatologilor din Oltenia, de cei de la Sibiu - Zilelele dermatologiei la Sibiu.

Suntem parteneri și susținem toate aceste manifestări științifice astfel încât să formăm o societate puternică, activă, cu scopul creşterii performanţei medicale în domeniul dermatologiei şi al venerologiei şi apărarea valorilor şi intereselor acestei comunităţi medicale.

www.revistamedicalmarket.ro

Pink Aging Formula sa include ingrediente active puternice, extract de Polypodium leucotomos (Inhibă producția MMP-1 indusă de expunerea la IR-A, prevenind fotoelastoza, arsurile solare, eczemele/ dermatita atopică, psoriazisul, vitiligo, cancerul de piele) & Thermus Thermophilus Ferment extract din tulpina bacteriei găsită în sistemele hidrotermale marine cu capacitatea unică de a proteja ADN-ul.

Nuanțează precum o BB Cream. Înlocuiește fondul de ten. Se adaptează la tonul pielii tale.

Ideal pentru tenurile cu probleme mixt-lipidice, acneice și hiperpigmentate.

Soluție pentru mezoterapie „all-in-one” optimizată în regenerarea țesutului cutanat cu 56 de ingrediente active, inclusiv PDRN, Glutation, Factori de creștere (EGF, FGF, IGF), vitamina B complex și 14 tipuri de peptide care lucrează împreună rezultând un booster suprem pentru piele!

Gluthatione

Sodium DNA (PDRN)

14 Peptide Complex

BE SUN Gel Cream Color SPF 50+ BE SUN Oral Ingredientul principal, extractul din Polypodium leucotomos, datorită beneficiilor oferite este arma principală a capsulelor BE SUN Oral care, împreună cu vitaminele D și B3, Zinc & Luteină contribuie la menținerea unei pieli normale și la funcționarea normală a sistemului imunitar, protejând-o de factorii ce induc stresul oxidativ.

Ubiquinol (Coenzima Q10)

17 Amino-acid Complex 1.4 mil Dalton Hyaluronic Acid

Supliment alimentar.

10 Vitamin Complex

Antiîmbătrânire

Depigmentare

Luminozitate

Refacerea barierei cutanate

ENLIGHTEN

15% Vitamin C + PHA Serum    

15% L-Ascorbic Acid, 2% Gluconolactone, 1% Feverfew Extract Green Tea Extract

old

This is not just a needle

d ar

d an

st

G

THE SCIENCE OF VISIBLY HEALTHY, EVEN SKIN

Superficial strimulator 0.5mm

Superficial strimulator 1.0mm

Perpendicular injector 2.0mm

Dermul superior

Derm

Dermul inferior

B i o - re g e n e ra re

NOU! COCKTAILURI

Bio-regenerare & Hidratare

Azelaic 17% - Mandelic 17% [pH 2.0]

Indicații: Tratarea acneei atunci când pacientul are alergie la acid salicilic.

Acnee, rozaceea, aspect tern.

Peeling superficial | Fără neutralizare | Aplicare și pe timpul verii

Bright Skin [pH 2.0]

Azelaic acid 6% | Phytic acid 6% | 4-Hexylresorcinol 4% | Tranexamic acid 3% | Ferulic acid 1% Indicații: Melasmă, hiperpigmentare post-inflamatorie, pete de vârstă, pistrui, fotoîmbătrânire.

Peeling superficial | Fără neutralizare | Foarte bine tolerat & ușor de utilizat | Poate fi combinat cu alte peelinguri chimice (strat) și/ sau cu mezoterapie

Mastelli ADN: POLNUCLEOTIDE

Pure Skin [pH 3.0]

Pyruvic acid 15% | Succinic acid 10% | Azelaic acid 10% | Salicylic acid 2% Indicații: Acnee, onctuozitate, pori dilatați, cicatrici lăsate de acnee, aspect tern, hiperpigmentare post-inflamatorie.

Peeling superficial –>mediu | Necesită neutralizare | Tolerabil & ușor de utilizat | Poate fi combinat cu alte peelinguri chimice.

PINXEL-VS

Echipament premium al cosmetologiei „next generation” denumită HARDWARE COSMETOLOGY cea mai avansată tehnologie „state of the art” în microneedlingul cu radiofrecvență (RF)

T E H N O L O G I E D E U LT I M Ă O R Ă S I G U R A N ȚĂ M A X I M Ă

E F I C I E N ȚĂ D O V E D I TĂ

Efectul de lifting este realizat prin încălzirea țesuturilor epidermice și dermice, ceea ce duce la compactarea & strângerea fibrelor de colagen și elastină din piele cu efect vizibil de întinerire și lifting.

R E Z U LTAT E I M E D I AT E edeme, cearcăne

cicatrici superficiale

anti-îmbătrânire

linii fine

TRATAMENTE FACIALE riduri profunde

volum pierdut

Produse sterile ce conțin fie un ingredient activ, fie un cocktail de ingrediente active.

• Linii fine • Riduri profunde • Pori dilatați • Cicatrice post-acnee

regenerare

depigmentare

rugozitate

vergeturi

TRATAMENTE CORPORALE • Vergeturi • Cicatrice post-răni/ -chirurgical • Țesut cutanat slab, flasc

piele deshidratată flascitate

celulită

pierderea fermității

Mai multe detalii pe magazin online DERMABRANDS.RO | 0733 914 144 | 0729 986 738 |

Articole de specialitate

Reacții cutanate postmedicamentoase Erupțiile cutanate induse de medicamente cuprind un spectru larg de manifestări clinice. Aceste reacții pot varia de la erupții ușoare, autolimitante, la condiții severe, care pot pune viața în pericol. Creșterea prevalenței prescrierilor de medicamente în practica medicală contemporană a condus la o creștere corespunzătoare a incidenței acestor erupții, făcând imperativă recunoașterea, diagnosticarea și gestionarea lor eficientă de către profesioniștii din domeniul sănătății.

Prof. Univ Dr. Habil.

Maria Rotaru Facultatea de Medicină, Univ. „Lucian Blaga” Sibiu, Sp. Clinic Județean de Urgență Sibiu

Dr. Diana Bobeș Medic rezident dermatovenerologie An V, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

F

iziopatologia erupțiilor cutanate induse de medicamente implică mecanisme complexe imunologice și non-imunologice. Reacțiile imunologice sunt cele mai frecvente, sunt de obicei clasificate conform reacțiilor de hipersensibilitate ale lui Gell și Coombs.

Tipul I, mediat Ig E, cuprinde reacții de hipersensibilitate imediată, cum ar fi urticaria și angioedemul, care apar la câteva minute până la ore după expunerea la medicament. Aceste reacții sunt caracterizate de degranularea mastocitelor și eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori.

Tipul II, citotoxic, este mai puțin frecvent și implică distrugerea celulelor gazdă prin citotoxicitate celulară dependentă de anticorpi sau activarea complementului.

Trombocitopenia indusă de medicamente este un exemplu de reacție de tip II. Tipul III este mediat de complexe imune si implică formarea de complexe antigen-anticorp care se depun în diverse țesuturi, ducând la răspunsuri inflamatorii. Reacțiile similare bolii serului sunt un exemplu.

Tipul IV, mediat celular, cunoscut și sub denumirea de hipersensibilitate întârziată, implică răspunsuri mediate

14

de celulele T și se prezintă de obicei sub formă de erupții maculopapulare sau manifestări mai severe, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson (SJS) și necroliza epidermică toxică (TEN).

Mecanismele non-imunologice includ efecte secundare farmacologice, toxicitate cumulativă, interacțiuni medicamentoase și exacerbarea afecțiunilor dermatologice preexistente. De exemplu, reacțiile de fotosensibilitate sunt non-imunologice și apar atunci când un medicament absoarbe lumina ultravioletă.

Prezentarea clinică a erupțiilor cutanate induse de medicamente variază foarte mult, în funcție de tipul reacției și de răspunsul individual al pacientului la medicament. Prezentările comune includ: erupții exantematoase, urticaria și angioedemul, eritemul fix postmedicamentos, pustuloza exantematoasă acută generalizată, sindromul Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică, sindromul de hipersensibilitate medicamentoasă, reacții de fotosensibilitate.

Erupțiile exantematoase (maculopapulare) sunt cel mai frecvent tip de erupție cutanată indusă de medicamente.

De obicei, apar la câteva zile până la săptămâni după inițierea medicamentului și sunt adesea asociate cu simptome sistemice, cum ar fi febra. În ceea ce privește urticaria și angioedemul, acestea se prezintă sub formă de papule, plăci eritemato-edematoase, pruriginoase, edem localizat al țesutului subcutanat, apărând de obicei la câteva minute până la ore după expunerea la medicament. Urticaria poate fi acută sau cronică și poate fi un precursor al anafilaxiei.

Eritemul fix postmedicamentos se prezintă sub formă de plăci rotunde, eritematoase solitare sau multiple, care reapar

Dermatologie

în același loc la fiecare expunere la medicament. Zonele frecvent implicate includ buzele, organele genitale și extremitățile.

Pustuloza exantematoasă acută generalizată (AGEP) se caracterizează prin apariția rapidă a numeroase pustule sterile pe o bază eritematoasă, adesea însoțită de febră și leucocitoză.

Sindromul Stevens-Johnson (SJS) și necroliza epidermică toxică (TEN) sunt reacții severe, care pun viața în pericol, caracterizate prin desprinderea extensivă a pielii și implicarea mucoaselor. SJS/ TEN începe de obicei cu un prodrom de febră și stare generală de rău, urmat de dezvoltarea rapidă a leziunilor cutanate dureroase și veziculo-buloase, cu denudări secundare.

Reacția medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), cunoscută și sub numele de sindrom de hipersensibilitate indusă de medicamente (DIHS), se prezintă sub forma unei erupții extinse, febră, limfadenopatie și implicarea organelor interne.

Diagnosticarea erupțiilor cutanate induse de medicamente implică o evaluare clinică detaliată, incluzând o anamneză completă a pacientului, examen fizic și, când este necesar, studii de laborator și histopatologice.

Anamneza cuprinzătoare este esențială, incluzând cronologia expunerii la medicament, debutul simptomelor, reacțiile anterioare la medicamente și orice afecțiuni medicale subiacente. Anamneza trebuie să ia în considerare și medicamentele fără prescripție medicală, suplimentele pe bază de plante și agenții topici.

Examinarea fizică se concentrează pe distribuția, morfologia și severitatea leziunilor cutanate, precum și pe orice implicare sistemică. Atenția trebuie acordată

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

membranelor mucoase și altor organe care ar putea fi afectate. În funcție de scenariul clinic, testele de laborator pot include hemoleucograma completă, evaluarea funcției hepatice și renale, markeri ai inflamației sau infecției. În cazul sindromului de hipersensibilitate medicamentoasă, eozinofilia și limfocitoza atipică sunt descoperiri comune.

Examinarea histopatologică poate furniza informații valoroase, mai ales în diferențierea dintre diferitele tipuri de erupții medicamentoase. De exemplu, SJS/TEN arată de obicei necroză epidermică pe toată grosimea, în timp ce AGEP este caracterizată de pustule subcorneale.

Instrumente precum Scala Naranjo de probabilitate a reacțiilor adverse la medicamente sau algoritmul de cauzalitate a medicamentelor pentru necroliza epidermică (ALDEN) pot ajuta la evaluarea probabilității ca un anumit medicament să fie responsabil de erupție. În unele cazuri, testarea prin plasturi poate ajuta la identificarea medicamentului cauzator, mai ales pentru reacțiile de hipersensibilitate non-imediate. Acest lucru implică aplicarea unor cantități mici de medicamente suspectate pe piele și observarea reacțiilor pe parcursul a câteva zile.

Gestionarea erupțiilor cutanate induse de medicamente implică mai multe principii cheie: identificarea și întreruperea medicamentului cauzator, îngrijirea de susținere și tratarea oricăror complicații. Abordarea specifică depinde de tipul și severitatea erupției. Încetarea imediată a medicamentului suspectat este crucială. În cazurile în care medicamentul este esențial și nu există alternative disponibile, protocoalele de desensibilizare pot fi luate în considerare sub supravegherea unui specialist.

Terapia de susținere cuprinde măsuri generale, cum ar fi menținerea hidratării, nutriției și îngrijirii pielii. Emolientele topice și dermatocorticoizii pot ajuta la ameliorarea pruritului și inflamației în cazurile ușoare până la moderate.

Pentru reacțiile mai severe, pot fi necesari corticosteroizi sistemici sau agenți imunosupresori. În cazul sindromului de hipersensibilitate medicamentoasă, se folosesc corticosteroizi în doze mari, în timp ce imunoglobulinele intravenoase sau ciclosporina pot fi luate în considerare pentru sindromul Stevens-Johnson sau necroliza toxică epidermică.

Ca terapie simptomatică, antihistaminicele pot ajuta la gestionarea urticariei și pruritului, iar analgezicele și antipireticele pot fi necesare pentru febra și durerea asociate cu erupțiile severe.

Reacțiile severe, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică, necesită management intensiv, incluzând îngrijirea ulcerațiilor, controlul infecțiilor și monitorizarea implicării multi-organice. Transferul precoce la o unitate specializată de arși sau unitate de terapie intensivă poate îmbunătăți semnificativ prognosticul. Și nu în ultimul rând, educarea pacienților despre importanța evitării medicamentului cauzator și furnizarea de informații detaliate despre alergiile lor medicamentoase este esențială.

Pentru a preveni erupțiile cutanate induse de medicamente sunt necesare mai multe strategii menite să minimizeze riscul reacțiilor adverse.

Atunci când se prescriu medicamente, ar trebui să se țină cont de istoricul pacientului privind alergiile medicamentoase și factorii de risc potențiali pentru reacții adverse, cum ar fi bolile subiacente și predispozițiile genetice.

Totodată, educarea pacienților despre importanța respectării tratamentelor prescrise și raportarea promptă a oricăror reacții adverse poate ajuta la detectarea și gestionarea timpurie a erupțiilor medicamentoase.

Pentru anumite medicamente cu risc crescut de reacții severe, cum ar fi carbamazepina și abacavirul, testarea farmacogenetică poate identifica persoanele cu risc și poate ghida practici de prescriere mai sigure.

Ar fi utilă implementarea unor dosare electronice de sănătate și programe de monitorizare a medicamentelor pentru a preveni reexpunerea involuntară și pentru a ajuta la identificarea și atenuarea riscurilor asociate cu anumite medicamente specifice.

Concluzie Eruțiile cutanate induse de medicamente reprezintă o provocare semnificativă în practica clinică datorită prezentărilor lor diverse și potențialului pentru rezultate severe. Înțelegerea fiziopatologiei, recunoașterea tiparelor clinice și utilizarea strategiilor adecvate de diagnostic și gestionare sunt esențiale pentru abordarea eficientă a acestor reacții. Prevenirea prin selecția atentă a medicamentelor, educația pacientului și testarea farmacogenetică poate reduce și mai mult incidența acestor evenimente adverse. Pe măsură ce înțelegerea noastră asupra mecanismelor care stau la baza erupțiilor cutanate induse de medicamente avansează, se speră că vor apărea terapii mai țintite și mai eficiente, îmbunătățind rezultatele pentru persoanele afectate.

Dermatologie

15

Articole de specialitate

Hemangioamele infantile Hemangioamele infantile reprezintă cea mai frecventă tumoră vasculară benignă a copilăriei. Afectează 2-4% din nou-născuți și incidența crește la 10-12% la 1 an. Sunt mai frecvente la fete, având un raport fete:băieți 3:1.

Dr. Ana-Maria Vlad Medic primar Dermato-venerologie, Ambulatoriul Integrat al Sp. Clinic Pentru Copii „Dr. Victor Gomoiu”

olaceu, bine delimitată, exofitică, fermă, suprafață mamilată. Din acest motiv este imperativ ca un copil cu hemangiom să fie vazut precoce și frecvent în primele 3-5 luni pentru a depista rapid cazurile care au nevoie de tratament.

Localizarea cea mai frecventă o reprezintă capul și gâtul (aprox 60%). Pot fi localizate (unice, bine delimitate), segmentare (placa bine delimitată afectând o regiune anatomică de dimensiuni >5 cm), multifocale (mai mult de 5, impu-

Urmează o fază lentă de regresie când pe suprafață apar macule gri-albicioase iar leziunea devine mai suplă, neinfiltrată și scade în dimensiuni. 50% din leziuni involuează rapid până spre 5 ani, 70% până spre 7 ani și peste 90% spre 9 ani, celulele hemangiomului transformându-se în celule adipoase. Se estimează că un procent de 10-12% din hemangioame vor avea o evoluție complicată, necesitând tratament sistemic sau chirurgical.

De obicei rămâne o leziune reziduală, cu telangiectazii fine pe suprafață, mai mult sau mai puțin reliefată, în funcție de volumul maxim al hemangiomului.

Etiologie-provin din celule stem multipotente disfuncționale, incomplet maturizate numite HemSC. Factorii de risc ai dezvoltării hemangioamelor infantile sunt: greutatea mică la naștere, prematuritatea, sarcina multiplă, tratamente pentru fertilitate, vârsta înaintată a mamei, preeclampsia, placenta preavia.

nând screening pentru excluderea leziunilor viscerale) și parțial segmentare (fără o localizare clară). În funcție de profunzimea lor, hemangioamele infantile se împart în superficiale (roșu viu, fără componentă subcutanată), profunde (albăstrui, palpabile, numite anterior hemangioame cavernoase) și mixte (care au o componentă roșie superficială dar și o componentă profundă semnificativă).

Cele mai multe hemangioame au o evoluție clasică, necomplicată, existând însă categorii speciale (așa numitele hemangioame cu risc ridicat-HIGH RISC) care necesită atenție suplimentară: 1. localizările speciale unde creșterea poate afecta funcțional sau estetic copilul: perioculare, periauriculare, buze, zona bărbiei, nas, zone de pliu - din cauza riscului de ulcerare, zona sânului (fete); 2. hemangioamele complexe: hemangiomatoza infantilă (mai mult de 5 hemangioame superficiale și cu risc de heman-

L

a naștere, din cauza eritemului difuz, sunt uneori dificil de încadrat maculele cu aspect eritemato violaceu, de alură vasculară. E indicat să reevaluăm un nou-născut la 1530 zile după naștere pentru a putea face mai bine diagnosticul diferențial între tipurile de leziuni cu aspect vascular:

Tumori vasculareprincipalele sunt -hemangioamele congenitale (hemangioamele congenitale au creștere in utero, sunt complet dezvoltate la naștere, au aspect clinic de tumori plane sau în relief, suprafață eritemato-violacee, telangiectazică sau albăstruie, netedă, înconjurată de un halou palid de vasoconstrictie).

-hemangioamele infantileMalformații vasculare: malformații capilare (angioame plane, sindrom Sturge Weber), malformații complexe cu aspect de fals angiom plan, sindrom Klippel Trenaunay cutis marmorata telangiectatica congenitală, angiokeratoame, limfangioame.

Alte tumori intens vascularizate (rare) Marea majoritate a hemangioamelor infantile nu sunt vizibile la naștere. În rare cazuri pot avea aspect de macule eritematoase discrete/fin telangiectazice sau palide (ischemie paradoxală). Devin evidente și cresc în volum și suprafață rapid în primele 3-5 luni de viață- faza proliferativă. Astfel capătă aspectul tipic de hemangiom: placă roșu viu-roșu/vi-

16

Dermatologie

www.revistamedicalmarket.ro

TEEN DERM A.Z

®

Triplă acțiune: antiinflamator, calmant, reduce semnele post-acneice

ACID AZELAIC

α-PURE® COMPLEX EFICACITATE DOVEDITĂ CLINIC

Rezultate pe leziuni inflamatorii* în monoterapie

-58%

-91%

Număr de leziuni

Intensitate roșeață

după 2 luni

după 1 lună

100% TOLERANȚĂ * Studiu efectuat pe 21 de voluntari cu ten gras, acnee moderată și hiperpigmentații post-acneice. Aplicare: Teen Derm® AZ dimineața și seara timp de 56 de zile. Scorul clinic realizat de către medicul dermatolog în Z0, Z5 și Z28.

Numărarea leziunilor în Z0, Z28 și Z56. Toate valorile sunt statistic semnificative

SPECIALIST IN THE SUPPORT OF INFLAMMATORY AND PIGMENTARY SKIN DISORDERS

Articole de specialitate

giomatoză viscerală cu afectare hepatică, cardiacă sau endocrinologică), sindrom PHACE (asociază malformație congenitală cerebrală de fosă posterioară, hemangiom facial sau scalp de dimensiuni mari, malformații cardiace, de vase mari și afectare endocrinologică), sindrom SACRAL/PELVIS/LUMBAR (asociază hemangioame ale zonei medio-lombare/pelvine/segmentare de membre inferioare cu malformații urogenitale sau anale, de coloană vertebrală sau măduvă). Acestea necesită investigații imagistice complexe (Doppler, RMN, angio RMN) și abordare pluridisciplinară.

3. Hemangioamele segmentare>2 cm, mai groase de 2 mm sau cu margine proeminentă, cu risc de ulcerare.

Diagnosticul Acesta este în principal clinic, investigații paraclinice suplimentare nefiind necesare de rutină. Pot fi indicate atunci când diagnosticul nu este cert, pentru stabilirea extinderii leziunilor și asocierilor comorbide și pentru monitorizarea tratamentului.

Tratamentul Tratamentul modern al hemangioamelor infantile beneficiază de ghiduri de trata-

18

ment. Cele mai multe hemangioame regresează spontan dar leziunile reziduale pot fi deranjante din punct de vedere estetic.

Un tratament local cu timolol gel 0,5% poate fi instituit pentru leziunile cu evoluție necomplicată, pentru a frâna creșterea și în consecință dimensiunile și impactul leziunii reziduale.

Aproximativ 10-12% din pacienți vor avea o evoluție complicată. Pentru hemangioamele high risc prima linie de tratament este propranololul per os. Există o fereastră optimă pentru instituirea tratamentului, suprapusă peste perioada de creștere rapidă a hemangiomului (1-3 luni), de aceea acești copii trebuie să ajungă în primele 5 săptămâni de viață la un specialist care poate iniția tratament specific. Tratamentul cu propranolol sirop, accessibil prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și pacientilor din România, are următoarele indicații: • Sugari cu vârsta între 5 săptămâni și 5 luni (vârstă corectată) la inițierea tratamentului. În caz de recidivă după întreruperea tratamentului medicul poate decide dacă este cazul reînceperii acestuia.

• Hemangiom infantil cu risc vital sau funcțional • Hemangiom infantil cu risc de creștere, de cicatrizare sau de desfigurare permanentă

Dermatologie

• Hemangiom infantil dureros, ulcerat, care sângerează sau prezintă risc crescut de sângerare și/sau nu raspunde la măsurile simple de îngrijire a leziunilor Tratamentul se iniţiază de medici din specialitatea dermatologie-venerologie, pediatrie, cardiologie pediatrică, chirurgie pediatrică, chirurgie cardiovasculară, hematologie. Se poate continua de către medicul de familie în dozele și pe durata menționată în scrisoarea medicală, după stabilirea dozei de întreținere Hemangioamele mari care nu regresează complet, complicate, au nevoie de o combinație de intervenții (laser vascular ND-YAG +/- PDL chirurgie și tratament medicamentos). Acest tip de leziuni, ca și sindroamele complexe, necesitând abordare multidisciplinară.

Bibliografie:

Clinical Practice Guideline for the Management of Infantile Hemangiomas, Daniel P. Krowchuk et all , MD Pediatrics (2019) 143 (1): e20183475 https://doi.org/10.1542/ peds.2018-3475 Infantile Hemangioma Originates From A Dysregulated But Not Fully Transformed Multipotent Stem Cell, Shaghayegh Harb et all, Sci Rep. 2016; 6: 35811 Published online 2016 Oct 27. doi: 10.1038/srep35811 ORDINUL MS/CNAS NR 3723/1004/2022- valabil cu decembrie 2022, pg 31

www.revistamedicalmarket.ro

Crioterapia Modernă în Dermatologie: Utilizarea Criocauterului CryoIQ Introducere

Avantajele Utilizării CryoIQ cu Protoxid de Azot

Crioterapia este o tehnică bine stabilită în dermatologie, utilizată pentru tratamentul unei varietăți de leziuni cutanate. Inovațiile recente în acest domeniu au adus în prim plan criocauterul CryoIQ, importat și distribuit de Medical Corp, care utilizează protoxidul de azot în locul azotului lichid tradițional. Acest articol își propune să prezinte principalele afecțiuni ce pot fi tratate cu ajutorul acestui dispozitiv modern, precum și avantajele utilizării CryoIQ față de crioterapia clasică.

CryoIQ aduce numeroase beneficii față de crioterapia tradițională cu azot lichid, iar acestea ar fi: Precizie și Control CryoIQ permite un control mai precis al zonei de tratament, datorită designului său ergonomic tip stilou și a aplicatorului de mici dimensiuni. Acesta asigură o distrugere țintită a leziunilor începând cu un diametru de Ø1mm, minimizând riscul de afectare a pielii sănătoase.

Temperaturi Optime Protoxidul de azot utilizat de CryoIQ oferă o temperatură constantă și optimă pentru crioterapie, de -89°C. Această temperatură este ideală pentru distrugerea celulelor anormale fără a cauza daune excesive țesuturilor adiacente, cum se întâmplă adesea în cazul crioterapiei cu azot unde, datorită temperaturii de -195°C țesutul sănătos poate fi afectat, mai ales la afecțiuni cu diametrul mai mic de 2 mm.

Cost-Eficiență Un avantaj semnificativ al CryoIQ este costul său redus. Utilizarea protoxidului de azot face ca acest dispozitiv să fie cu aproximativ 85% mai ieftin decât crioterapia tradițională cu azot lichid. Aceasta reprezintă o economie substanțială pentru cabinetele dermatologice, fără a compromite eficiența tratamentului.

Gaz Stabil și Fără Pierderi Un alt avantaj al CryoIQ este faptul că gazul utilizat, protoxidul de azot, nu difuzează din butelie ani de zile, chiar dacă nu este utilizat. Aceasta asigură o durată de viață îndelungată a dispozitivului și elimină necesitatea înlocuirii frecvente.

Siguranță și Confort pentru Pacient CryoIQ reduce disconfortul pacientului în timpul procedurii, datorită controlului precis al temperaturii și duratei de aplicare. Acest aspect este deosebit de important în tratamentul leziunilor pe față sau în zonele sensibile.

Eficiență și Rapiditate Dispozitivul CryoIQ permite tratamente rapide, cu timpi de recuperare minimali. Pacienții pot reveni la activitățile lor zilnice imediat după procedură, ceea ce sporește satisfacția și complianța acestora.

Portabilitate și Ușurință în Utilizare CryoIQ este un dispozitiv compact și portabil, ușor de transportat și utilizat în diverse setări clinice. Acest aspect este benefic în cabinetele medicale cu spațiu limitat sau pentru medicii care oferă servicii de dermatologie mobilă.

Fig. 1 Criocauterul CryoIQ cu vârfuri interschimbabile pentru tratarea afecțiunilor mici cu un diametru de 1 mm până la dimensiuni mai mari de până la 18 mm (găsiți produsul pe site-ul www.medicalcorp.ro).

Principalele afecțiuni tratate cu CryoIQ Criocauterul CryoIQ este eficient în tratamentul unei game largi de afecțiuni dermatologice, printre care se numără: • Veruci (Negi): Verucile virale, cauzate de papilomavirusul uman (HPV), reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni tratate prin crioterapie. CryoIQ permite o abordare precisă și eficientă, minimizând riscul de recurență.

• Keratoze Actinice: Aceste leziuni premaligne, frecvente pe zonele expuse la soare, au potențialul de a progresa spre carcinom scuamocelular. CryoIQ asigură distrugerea sigură și eficientă a celulelor afectate, cu un disconfort minim pentru pacient.

• Keratoze Seboreice: Aceste excrescențe benigne ale pielii pot fi tratate eficient cu CryoIQ, oferind o alternativă rapidă și non-invazivă față de procedurile chirurgicale tradiționale.

• Carcinomul Bazocelular Superficial: CryoIQ este indicat în tratamentul acestui tip de cancer de piele cu grad scăzut de malignitate, fiind deosebit de eficient în cazul leziunilor mici și bine definite.

• Papiloame: Aceste excrescențe benigne, frecvent localizate pe gât, axile sau inghinal, pot fi îndepărtate eficient prin crioterapia cu CryoIQ. • Leziuni Pigmentare Benigne: Efelidele, lentiginele solare și alte leziuni pigmentare pot fi tratate cu succes, oferind pacienților rezultate cosmetice satisfăcătoare.

Concluzie Criocauterul CryoIQ, distribuit de Medical Corp, reprezintă o inovație semnificativă în domeniul crioterapiei dermatologice. Utilizarea protoxidului de azot în locul azotului lichid oferă multiple avantaje, inclusiv precizie de aplicare sporită, siguranță crescută pentru pacient și medic, precum și eficiență în tratament. Medicii dermatologi sunt încurajați să ia în considerare acest dispozitiv modern pentru a îmbunătăți rezultatele tratamentelor și satisfacția pacienților lor. Pentru comenzi și prețuri vizitați www.medicalcorp.ro

Medical Corp SRL, Str. Gheorghe Lazăr nr. 8, 550165 – Sibiu, România, Tel./Fax: 0040 369 447 835, 0040 269 232 673, 0040 269 245 532 Email: office@medicalcorp.ro, Web: www.medicalcorp.ro

Articole de specialitate

Tulburări ale microcirculației extremităților Abstract: The author presents a short review about some disorders of microcirculation in extremities. The author starts with discussing the similaties and the differencies between Livedo reticularis and Livedo racemosa. His conclusion is now is no more necessary to make a distinction between the two diseases.Livedo reticularis could be idiopathic or secondary to a number of internal diseases, livedo racemosa being the former denomination for the secondary form of livedo reticularis. The author discuss also the acrocyanosis of extremities, induced by exposure to cold and the erythromelalgia of extremities, induced by exposure to hot temperature, their clinical manifestations and possibles treatments.

Prof. Univ.

Dr. Alexandru Tătaru UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Dept. Dermatologie

Livedo reticularis:

Livedo reticularis și Livedo racemosa Autorii mai vechi au făcut o distincție între Livedo reticularis și Livedo racemosa; un timp s-a considerat că prima manifestare este o perturbare a circulației tegumentare idiopatică, în vreme ce a doua a fost considerată strict secundară, în relație cu boli interne subiacente –sdr.

Sneddon, lupus eritematos, alte colagenoze, vasculite alergice, etc. În ambele manifestări discolorația tegumentară se datorează unei tulburări a circulației locale, în sensul unui aflux sanguin scăzut prin arteriola care se ramifică înspre papilele dermice în capilare de tip terminal, formând un fel de „con” cu vârful în jos, și o dilatare excesivă a rețelei venoase dintre papilele dermice, unde sângele stagnant se încarcă cu un plus de CO2 și devine violaceu. S-au descris chiar aspecte clinice diferite : pentru Livedo reticularis aspectul rețelei violacee este continuu, asemănat cu un năvod de pești, cu inele închise de culoare violacee și centru palid; iar în cazul Livedo racemosa un aspecte de năvod (rețea) incompletă, semănând mai mult cu un trunchi de copac cu crengi ramificate decât cu o rețea in ochiuri.

24

Din păcate, aceste deosebiri clinice sunt relative, apar în practică multe forme intermediare și astfel nu se mai poate face o distincție netă. În continuare prezint rezumativ caracteristicile celor două entități:

• Afecțiune cu evoluție benignă care afectează mai ales extremitățile • De regulă asimptomatică (eventual pacientul acuză un prejudiciu estetic) • Produce o modificare de culoare a tegumentului, de aspect roșu-violaceu (purpuriu) distribuit în rețea, ochiurile rețelei fiind pale iar marginile intens purpurii, cercurile fiind complete;

Livedo racemosa: • Foarte asemănător cu Livedo reticularis idiopatic • Uneori apar unele deosebiri clinice: aspectul în rețea este mai vag conturat, mult mai neregulat – aspect de rețea incompletă; • Se extinde spre fese și trunchi; • Pacienții cu sindromul anticorpilor antifosfolipidici prezintă livedo racemosa într-un procent de 25% din cazuri; • Alte cauze mai puțin frecvente includ: sdr.

Sneddon cu livedo (reticularis sau racemosa, indiferent cum îl numim) și evenimente cerebro-vasculare, vasculitele alergice (preponderent poliarterita nodoasă), sindromul embolilor de colesterol, trombocitemia, crioglobulinemia, sdr. aglu-

Dermatologie

tininelor la rece (ultimile două frecvent asociate cu prezența virusului hepatitic C), hiperoxaluria primară cu depozitare de oxalat de calciu pe peretele vascular, sdr. de coagulare vasculară diseminată.

Manifestări comune pentru livedo reticularis și Livedo racemosa • Se produc prin spasmul sau obstrucția arteriolelor perpendiculare, combinată cu stază sanguină în venulele înconjurătoare • Se agravează prin expunere la frig și se ameliorează prin expunere la cald; • Se ia în considerare prezența unei boli sistemice subiacente dacă există semne clinice sau dacă se dezvoltă ulcerații; Practic, distincția între cele două entități este dificil de făcut și nu cred că ar fi necesară. Literatura de specialitate a ultimilor ani a păstrat doar termenul de Livedo reticularis pentru oricare din situațiile de mai sus. În general, tratamentul constă din evitarea expunerii la frig, rareori vasodilatatoare și o examinare clinică și de laborator cât mai completă dacă încep să apară ulcerații sau arii de gangrenă, pentru diagnosticul bolii de bază cauzatoare.

Acrocianoza și Eritromelalgia Acrocianoza mâinilor și a picioarelor Acrocianoza este o afecțiune rară, caracterizată prin modificări tegumentare

www.revistamedicalmarket.ro

MR991

Rezultate Remarcabile: Descoperă secretul unui ten tânăr și radiant cu tratamentul MR991 - până la 52% proliferare a fibroblastelor pentru o piele întinerită

MR991

MANTIS | MR 991 | CE MEDICAL ANTI-AGING TROPHY 2024

MR991 este un echipament premium produs 100% în Italia și propune o terapie patentată de cercetatorii de la MANTIS: terapia teramagnetică.

Cea mai avansată tehnologie estetică pentru reabilitatea imperfecțiunilor la nivel facial și corporal.

Terapia teramagnetică stimulează regenerarea celulară, oferind nu doar rezultate spectaculoase în remodelarea conturului corporal și rejuvenare facială, dar și un tratament plăcut și relaxant, precum și o stare de bine care se resimte la nivelul întregului corp.

APLICABILITATE: Frumusețe Antirid Remodelare și conturare Slăbire Drenaj Activare locală a proceselor lipolitice Antioxidant Corporal

(MRM+CMPS)

MAXENERGY

MINI DES

(CMPS WITH CAPACITOR DISCHARGE) (MRM+CMPS)

MR991 reprezintă cea mai evoluată formă de tratament estetic non-invaziv anti-îmbătrânire: datorită câmpurilor magnetice pulsate, acționează la nivel celular, reîncărcându-le și furnizând o proliferare a fibroblastelor de până la 52%.

Netezeste ridurile Tonifică pielea Previne îmbătrânirea Antioxidant Număr crescut de fibroblaste Wellness

Celulită și efect de coajă de portocală Piele lăsată Vergeturi Retenție de apă Grăsime localizată Post-sarcină

MAXI DES

Facial

Reducerea stresului Eficient în tratarea tulburărilor de somn și insomniei Reducerea oboselii Îmbunătățește starea de spirit

VIXO

(CMPS+MICRO SUCTION)

Asta se traduce într-o producție naturală de colagen, elastină și acid hialuronic; un tratament capabil să-și mențină efectele timp de până la 6 zile după doar o sesiune *(și până la 60 de zile după o sesiune completă de 14 tratamente). Un tratament complet nedureros, non-invaziv și natural pentru corp și față.

Articole de specialitate

simetrice la nivelul mâinilor și picioarelor și, în mai mică măsură, la nivelul antebrațelor și gambelor.

Această afecțiune se caracterizează prin vasoconstricție arteriolară combinată cu dilatarea plexului venos subpapilar al pielii, prin care sângele neoxigenat circulă lent și se încarcă cu CO2, devenind violaceu. Practic este același tip de mecanism patogenetic ca și în cazul livedo-ului reticularis, dar fără aspect de rețea.

Se agravează în perioadele reci, dar nu dispare complet nici în anotimpurile calde. Acrocianoza este prezentă la ambele sexe, cu ușoară predominanță feminină, în general la adolecenți până în jurul vârstei de 20 de ani și se ameliorează odată cu înaintarea în vâstă sau în timpul sarcinii.

Pacientul se prezintă la medic cu următoarele simptome: • extremități reci • transpirații ale mâinilor și picioarelor • edeme discrete • zonele afectate au o colorație cianotică.

Pacientul nu prezintă dureri, nu are leziuni trofice sau invaliditate, iar pul-

sul de la nivelul arterelor periferice este prezent. În perioadele reci se recomandă purtarea unei îmbrăcăminți adecvate.

Eritromelalgia Eritromelalgia este o tulburare vasodilatatorie paroxistică bilaterală, fie primară (idiopatică) fie secundară unor afecțiuni interne. Eritromelalgia primară apare de regulă la persoane aparent sănătoase, rareori la copii, afectând în mod egal ambele sexe.

Eritromelalgia în forma secundară se întâlnește la pacienții cu: • policitemia vera (boală mieloproliferativă idiopatică cronică, manifestată printr-o creștere a masei eritrocitare și implicit a hemoglobinei); • hipertensiune arterială; • gută; • boli neurologice.

De obicei, eritromelalgia se manifestă cu durere bilaterală având un caracter de arsură, care durează minute sau ore. La început eritromelalgia afectează zone circumscrise la nivelul palmelor și a plantelor, care devin calde și roșii. Ulterior, pe măsu-

ră ce afecțiunea progresează, interesează întreaga extremitate (mâna sau piciorul).

Accesele apar mai ales noaptea, când extremitățile se încalzesc în așternut sau ca răspuns la stimuli ce produc vasodilatație. Aceștia pot fi: • creșterea temperaturii ambientale; • exercițiile fizice; • muncă care presupune efort fizic susținut.

Se observă că pentru eritromelalgie factorul declanșator este căldura, în timp ce pentru livedo reticularis și acrocianoză este frigul. Elementul patogenetic comun este un răspuns neuro-vegetativ exagerat la modificările de temperatură ambientale.

Accesele de eritromelalgie pot fi insoțite de eritem local sau/și cianoză și de creșterea temperaturii locale. Manifestările sunt ameliorate prin menținerea în poziție ridicată a extremității afectate sau răcirea zonei interesate. Între accesele de eritromelalgie examinarea clinică nu depistează modificări ale tegumentelor extremitaților. De regulă accesele debutează sub forma unor dureri tipice, însoțite de eritem și hipertermie (caldură) locală, pulsații arteriale ample și transpirații intense.

Tratamentul în eritromelalgia primară (idiopatică) constă în administrarea de aspirină, în doze de 650 mg la 4-6 ore, care poate scădea intensitatea manifestărilor. Se recomandă ca pacientul să evite mediile călduroase. În cazurile severe, dacă tratamentul medicamentos nu are efecte benefice, poate fi necesară, pentru calmarea durerii, secționarea nervilor periferici.

Trebuie subliniat faptul că eritromelalgia primară (idiopatică) este întotdeauna benignă.

Bibliografie 1. Livedo Reticularis & Livedo Racemosa. In: Papadakis MA, McPhee SJ, Bernstein J. eds. Quick Medical Diagnosis & Treatment 2022. McGraw-Hill Education; 2022. Accessed June 02, 2024. https://accessmedicine.mhmedical.com/content.aspx?bookid=3109&sectionid=261305903 2. Weishaupt C et al. Characteristics, risk factors and treatment reality in livedoid vasculopathy—a multicentre analysis. J Eur Acad Dermatol Venereol.

2019;33:1784.

3. Yilmaz E et al. Characteristic imaging features of neurovascular involvement in primary Sneddon’s syndrome: an analysis of 12 cases. Neurol Sci. 2021;42:2363.

4. Bologna J.L.,Jorizzo J.L.,Schaeffer J.V.: Dermatology, vol.2, cap 106: Other vascular disorders, p.1747 – 1753, 3Th edition, Elsevier Saunders USA, 2012.

26

Dermatologie

www.revistamedicalmarket.ro

substantiv

Scanați codul pentru RCP:

Reduce inflamația Ţintește RAR-γ, modificând expresia genelor pentru a inhiba inflamaţia și migrarea celulelor imunitare2

Accelerează regenerarea celulară în structura pielii Scade aderenţa celulelor, susţine diferenţierea keratinocitelor și controlează descuamarea2

Elimină leziunile

Ajută la hidratarea pielii

Trifaroten reduce atât leziunile non-inflamatorii, cât și cele 2 inflamatorii

Permite pielii să transporte și să reţină apa mai eficient, întărind bariera cutanată2

Reface pielea Scade numărul de gene implicate în deteriorarea fibrelor de colagen și elastină, protejându-le în procesul de 2,4 îmbătrânire a pielii

Trifaroten

Simulgel 600 PHA

Alantoină

Emolienţi

Retinoid de ultimă generaţie cu acţiune 1,3 ţintită asupra RAR-γ

Polimer dispersat într-un agent de îmbunătăţire a 1,5 texturii pielii

Agent de protecţie și îmbunătăţire a 1,6 texturii pielii

Uleiuri care hidratează și îmbunătăţesc 1,7 textura pielii

PHA=acid polihidroxilic Bibliografie: 1. AKLIEF 50 microgram/g cream [Summary of product characteristics]. August 2021. 2. Cosio T, Di Prete M, Gaziano R, et al. Trifarotene: a current review and perspectives in dermatology.

Biomedicines. 2021;9(3):237. 3. Tan J, Thiboutot D, Popp G, et al. Randomized phase 3 evaluation of trifarotene 50 � g/g cream treatment of moderate facial and truncal acne. J Am Acad Dermatol.

2019;80(6):1691-1699. 4. Zasada M, Budzisz E. Retinoids: active molecules influencing skin structure formation in cosmetic and dermatological treatments. Adv Dermatol Allergol. 2019;36(4):392-397. 5. Johnson W, Bergfeld WF, Belsito DV, et al. Safety assessment of isoparaffins as used in cosmetics. Int J Toxicol. 2012;31(suppl 3):269S-295S. 6. Nikitakis J, Lange B. Medium chain triglycerides. In: International Cosmetic Ingredient Dictionary and Handbook. 16th ed. Personal Care Products Council; 2016:299. 7. Sethi A, Kaur T, Malhotra SK, Gambhir ML. Moisturizers: the slippery road. Indian J Dermatol. 2016;61(3):279-287.

Acest material promoţional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii

| Telverde Farmacovigilenţă +40 21 233 1783

RO-NEO-DERM-AKF 230-06/24

Ce conţine AKLIEF cremă?

Articole de specialitate

Impetigo la pacientul pediatric: când? de ce?

Tablou clinic

Dr. Raluca-Gabriela Miulescu Medic specialist Dermatologie Spitalul de Pediatrie Ploiești

Dr. Alina Turenschi Medic specialist Pediatrie Spitalul de Pediatrie Ploiești

Dr. Carina Alexandra Damian Medic specialist Pediatrie Spitalul de Pediatrie Ploiești

De ce impetigo?

Impetigo reprezintă o infecție cutanată comună, frecvent întâlnită vara, mai ales în colectivități. Diagnosticul și tratamentul prompt sunt extrem de importante, deoarece este foarte contagioasă, și uneori, aspectul clinic poate fi de mare impact pentru părinți. Se întâlneste în climat umed, cald, iar incidența a crescut tot mai mult în ultimii ani, în special la camera de gardă/unități primiri urgențe(1).

Etiologie La pacienții pediatrici, cea mai des întâlnită formă este impetigo bulos. Impetigo non-bulos este cauzat de Staphylococcus aureus. Alte etiologii posibile includ: Strep. Beta-hemolitic grup A, sau, uneori, asocierea celor două. În cazuri izolate, au fost identificate chiar forme de MRSA. Un aspect ce trebuie avut în vedere, în examinarea unui copil cu erupție de altă etiologie (prurigo, varicelă, herpes, dermatite) este faptul că, prin grataj, leziunile sunt de obicei suprainfectate(2-5).

30

Clasificarea impetigo: • Impetigo non-bulos • Impetigo bulos • Ectima Impetigo bulos este frecvent diagnosticat la copii mici, vara, în colectivități. Se caracterizează prin vezicule ce cresc în dimensiuni și se tranformă în bule flasce, cu lichid gălbui, clar, ce devine apoi tulbure. Uneori, prin eliminarea conținutului, formeaza cruste gălbui, “melicerice”.

Ca și localizare, se întâlnesc preponderent pe trunchi. Ca și etiologie, Staphylococcus aureus care produce toxina exfoliativă A -> cauzează pierderea adeziunii intercelulare ale epidermului superficial (țintește desmogleina 1). Nu asociază limfadenopatie regională. Pot fi prezente simptome sistemice – febră.

Impetigo non-bulos debutează ca o veziculă sau pustulă. De obicei, mai multe vezicule confluează, elimină conținutul lichid și formează cruste “melicerice”, toate pe fond eritematos. Prin autoinoculare, erupția se extinde rapid. În cazuri severe, se poate asocia limfadenopatie regională moderată. Spre deosebire de varianta anterioară, nu asociaza febra.

Ectima este varianta clinică de impetigo profund. Leziunile ulcerative penetrează epidermul și dermul. Pot apărea, inclusiv, leziuni punctuate “punched out”, cu margini violacee și cruste galbui sau chiar negricioase/maronii(6-8).

Complicații post-infecțioase Managementul terapeutic precoce este important, pentru a evita eventualele complicații post-infecțioase. a. Glomerulonefrita post-streptococică • La 5% dintre pacienți • Apare la 7-14 zile după impetigo • Tablou clinic: edeme, febră, hematurie, proteinurie, hipertensine

Dermatologie

• Contradicții dacă antibioterapia reduce riscul acestei complicații b. Febra reumatică • Studii Australia: endemic -> prevalență scăzută de faringită streptococică și prevalență mare a impetigo; astfel, se pare că infecțiile cutanate streptococice ar fi protective impotriva faringitei, dar pot fi urmate de febra reumatică c. Artrita septică(9-10).

Cum diagnosticăm?

Diagnosticul de impetigo este frecvent clinic, „blitz diagnostic”. Există câteva criterii clinice care ne pot orienta să stabilim diagnosticul, și anume: d. Impetigo bulos: bule flasce, ce elimină lichidul și lasă o crustă maronie; localizare: trunchi e. Impetigo non-bulos: papule, vezicule și pustule, care elimină lichidul și lasă cruste gălbui, aderente f. Ectima: ulcerații „punched out” acoperite de cruste și margini violacee. În general, se recomandă inițierea promptă a terapiei. Uneori sunt necesare culturi din secreții.

Pe de altă parte, testarea serologică (ASLO) nu aduce beneficii suplimentare; se recomandă dozare doar în caz de suspiciune a unei glomerulonefrite post-streptococice secundare(11).

Biopsia cutanată poate fi luată în considerare doar în cazul leziunilor refractare.

Ce ar trebui să luăm în considerare ca și diagnostic diferențial?

• Tinea • Foliculita • Candida • Kerion • Dermatofitoze inflamatorii • Infecții dermatofitice • Lupus eritematos discoid

www.revistamedicalmarket.ro

KETO-TIS, gel capilar Ketoconazol 1% și extract lichid de propolis 20%

Produsul KETO-TIS este un şampon sub formă de gel spumant, cu o formulă originală, care constă în asocierea a două principii active: ketoconazol 1% și extract lichid de propolis 20%. [1] Extractul de propolis standardizat are o concentraţie ridicată de polifenoli, responsabili de acţiunea cicatrizantă şi antiinflamatorie asupra tegumentului afectat de mătreaţă şi dermatită seboreică. Este potenţată, astfel, acţiunea antimicotică și antiinflamatoare a ketoconazolului şi este stimulată regenerarea pielii afectate de infecţiile fungice şi/sau microbiene. [1] Este indicat în tratamentul local şi profilaxia afecţiunilor provocate de hiperproliferarea microoganismului Pityrosporum ovale: pitiriasis capitis (mătreaţă), dermatite seboreice. [2]

Referințe: 1. O. A. Coman, V. Bălășoiu, E. Naumescu, S. R. Georgescu, V. Benea, A. Ofrim, M. Popescu – Tratamentul pi�riazisului color – Eficacitatea KETO-TIS, gel capilar spumant – Dermatovenerologie (Buc.), 53: 13-16, 2008 mar�e.

2. Rezumatul caracteris�cilor produsului.

Denumirea comercială a medicamentului: KETO-TIS, gel capilar. Compoziția calita�vă și can�ta�vă: 100 g gel capilar conţine ketoconazol 1 g şi extract lichid de propolis (3-4:10) 20 g. Forma farmaceu�că: Gel omogen de culoare brun-gălbui. Indicaţii terapeu�ce: Tratamentul local şi profilaxia afecţiunilor provocate de hiperproliferarea microoganismului Pityrosporum ovale: pi�riasis capi�s (mătreaţă), derma�te seboreice. Doze şi mod de administrare: Produsul este recomandat pentru adulţi şi copii peste 12 ani. Modul de administrare: KETO–TIS se administrează pe zonele afectate: piele sau rădăcina părului, se masează pentru înmuiere �mp de 5 minute, apoi se clăteşte cu apă caldă din abundenţă. Medicamentul se u�lizează de 2 ori/săptămână �mp de 30 zile ca tratament de atac, apoi o dată /săptămână funcţie de rezultatele obţinute ca tratament de întreţinere. Contraindicaţii: Nu se administrează persoanelor cu hipersensibilitate ketoconazol, propolis sau la alte produse apicole sau la excipienţi. Atenţionări şi precauţii speciale pentru u�lizare: În cazul contactului cu ochii se recomandă spălarea cu apă din abundenţă. P-hidroxibenzoat de me�l poate cauza reacţii alergice (chiar întârziate). Sarcina şi alăptarea: Nu se administrează în �mpul sarcinii sau alăptării. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi u�laje: Medicamentul nu are influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi u�laje. Supradozaj: Aplicarea topică exagerată a ketoconazolului, poate produce eritem, edem şi senzaţie de arsură, care vor dispărea după întreruperea tratamentului. În cazul inges�ei accidentale se recomandă o metodă adecvată de evacuare gastrică. Reacţii adverse: Produsul Keto–TIS, gel capilar este bine tolerat la aplicarea pe piele. Au fost semnalate cazuri rare de prurit, senzaţie de uscare a pielii, iritaţii locale. În cazul u�lizării topice a substanţelor ac�ve din compoziţia medicamentului au fost observate reacţii adverse: -ketoconazol: senzaţie de arsură, derma�tă; -propolis: reacţii alergice uşoare la nivel cutanat.

Proprietăți farmaceu�ce. Lista excipienţilor: Lauril sulfat de sodiu 70%, cocamidopropil de betaină, N – cocoil dietanolamină, tween-80, glicerol, hidroxie�lceluloza, edetat disodic, p-hidroxibenzoat de me�l, acid clorhidric sol. 10%, apă purificată.

Incompa�bilităţi: Nu este cazul. Perioada de valabilitate: 2 ani. Precauţii speciale pentru păstrare: A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original. Natura şi conţinutul ambalajului: Cu�e cu un tub laminat, mul�stra�ficat, din PE-Co-Al-Co a 50 g gel capilar. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor: Fără cerinţe speciale.

Deținătorul autorizației de punere pe piață: S.C. TIS FARMACEUTIC S.R.L.., Români, Bucureș�, Industriilor nr. 16. Numărul APP: 49/2007/01.

Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală. Acesta este un material des�nat profesioniș�lor în domeniul sănătății.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să consultați rezumatul caracteris�cilor produsului disponibil pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozi�velor Medicale din România (varianta revizuită în mar�e 2007).

TIS FARMACEUTIC SRL

Str. Industriilor, nr. 16, sector 3, Bucureș�

Tel/Fax: 021 256 30 88

www.�sfarmaceu�c.ro

Articole de specialitate

• Sindrom Sweet În ceea ce privește diagnosticul diferential al impetigo bulos: • Dermatoza Ig A liniară • Reacții buloase pemfigoide • Lupus eritematos bulos • Scabie (cu leziuni buloase) • Dermatita herpetiformă • Eritem fix post-medicamentos (cu leziuni buloase)(12-15)

Management terapeutic Obiectivele tratamentului: • Reducerea răspândirii infecției • Reducerea simptomelor (disconfort) • Fără cicatrici Ca și recomandare generală, pot fi utilizate atât antibiotice topice, cât și sistemice, depinzând de localizare, severitate, formă. Ectima necesită tratament sistemic.

Impetigo cu leziuni limitate poate beneficia de tratament local, în cazuri bine selecționate. a. Terapia topică are mai puține reacții adverse și scade rezistența bacteriană. Ca și prima linie de tratament se numară mupirocin (3 aplicații pe zi) și retapamulin (2 aplicații pe zi), în medie, timp de 5 zile. Acidul fusidic este un alt antibiotic topic eficient în impetigo. Nu se recomandă aplicarea de neomicină sau bacitracină, din cauza riscului de dermatită de contact.

O noutate ar fi Ozenoxacin, o quinolonă topică (aprobata de FDA în 2017), însa sunt necesare studii suplimentare. b. Antibioticul sistemic se recomandă în formele extinse de impetigo și în ectima.

De prima intenție, se recomandă la pacienții pediatrici: • Cefalexin sau Dicloxacilină 25-50 mg/ kg/zi în 4 prize • Alternativă: • Eritromicină 40mg/kg/zi în 3 sau 4 doze • Claritromicină 5mg/kg/zi în 2 doze • În caz asociere MRSA: • Doxiciclină 2-4 mg/kg/zi în 2 prize • Trimetoprim-sulfametoxazol 8-12 mg/ kg/zi (trimetoprim) în 2 doze • Clindamicină 30mg/kg/zi in 3 doze Nu se recomandă utilizarea fluoroquinolonelor deoarece există o mare rezistență a MRSA.

32

În cazul unei coinfecție cu scabie, este important să tratăm ambele boli și să prevenim impetiginizarea leziunilor de prurigo acarian(11, 16-24).

Follow-up În principiu, pacienții pediatrici se pot întoarce la școală după 24 ore de la inițierea terapiei antimicrobiene. Cu toate acestea, leziunile exudative ar trebui acoperite, iar crustele se vor spăla și îndepărta atent. De asemenea, menținerea unei igiene riguroase a mâinilor este importantă pentru a limita răspândirea infecției(25).

Referințe 3. May PJ, Tong SYC, Steer AC, Currie BJ, Andrews RM, Carapetis JR, Bowen AC. Treatment, prevention and public health management of impetigo, scabies, crusted scabies and fungal skin infections in endemic populations: a systematic review. Trop Med Int Health. 2019 Mar;24(3):280-293.

4. Breyre A, Frazee BW. Skin and Soft Tissue Infections in the Emergency Department. Emerg Med Clin North Am. 2018 Nov;36(4):723-750 5. Sahu JK, Mishra AK. Ozenoxacin: A Novel Drug Discovery for the Treatment of Impetigo. Curr Drug Discov Technol.

2019;16(3):259-264.

6. Castro MCR, Ramos-E-Silva M. Cutaneous infections in the mature patient. Clin Dermatol. 2018 Mar-Apr;36(2):188-196.

7. Dayrit JF, Bintanjoyo L, Andersen LK, Davis MDP. Impact of climate change on dermatological conditions related to flooding: update from the International Society of Dermatology Climate Change Committee.

Int J Dermatol. 2018 Aug;57(8):901-910.

8. Leung TN, Hon KL, Leung AK. Group A Streptococcus disease in Hong Kong children: an overview. Hong Kong Med J. 2018 Dec;24(6):593-601 9. Clebak KT, Malone MA. Skin Infections.

Prim Care. 2018 Sep;45(3):433-454.

10. Amagai M, Matsuyoshi N, Wang ZH, et al.

Toxin in bullous impetigo and staphylococcal scalded-skin syndrome targets desmoglein 1. Nat Med 2000; 6:1275.

11. Ilyas M, Tolaymat A. Changing epidemiology of acute post-streptococcal glomerulonephritis in Northeast Florida: a comparative study. Pediatr Nephrol 2008; 23:1101.

12. Becquet O, Pasche J, Gatti H, et al. Acute post-streptococcal glomerulonephritis in children of French Polynesia: a 3-year retrospective study. Pediatr Nephrol 2010; 25:275.

13. Stevens DL, Bisno AL, Chambers HF, et al. Practice guidelines for the diagnosis and management of skin and soft tissue

Dermatologie

infections: 2014 update by the infectious diseases society of America. Clin Infect Dis 2014; 59:147.

14. Yamasaki O, Tristan A, Yamaguchi T, et al. Distribution of the exfoliative toxin D gene in clinical Staphylococcus aureus isolates in France. Clin Microbiol Infect.

2006 Jun. 12(6):585-8 15. Spurling G, Askew D, King D, Mitchell GK. Bacterial skin infections--an observational study. Aust Fam Physician. 2009 Jul. 38(7):547-51 16. Romani L, Steer AC, Whitfeld MJ, Kaldor JM. Prevalence of scabies and impetigo worldwide: a systematic review. Lancet Infect Dis. 2015 Aug. 15 (8):960-7.

17. Tasani M, Tong SY, Andrews RM, Holt DC, Currie BJ, Carapetis JR, et al. The Importance of Scabies Coinfection in the Treatment Considerations for Impetigo. Pediatr Infect Dis J. 2016 Apr. 35 (4):374-8 18. Koning S, van der Sande R, Verhagen AP, et al. Interventions for impetigo. Cochrane Database Syst Rev 2012; 1:CD003261.

19. Williamson DA, Monecke S, Heffernan H, et al. High usage of topical fusidic acid and rapid clonal expansion of fusidic acid-resistant Staphylococcus aureus: a cautionary tale. Clin Infect Dis 2014; 59:1451.

20. Bass JW, Chan DS, Creamer KM, et al.

Comparison of oral cephalexin, topical mupirocin and topical bacitracin for treatment of impetigo. Pediatr Infect Dis J 1997; 16:708.

21. Cronin H, Mowad C. Anaphylactic reaction to bacitracin ointment. Cutis 2009; 83:127.

22. Rosen T, Albareda N, Rosenberg N, et al.

Efficacy and Safety of Ozenoxacin Cream for Treatment of Adult and Pediatric Patients With Impetigo: A Randomized Clinical Trial. JAMA Dermatol 2018; 154:806.

23. Gropper S, Albareda N, Chelius K, et al.

Ozenoxacin 1% cream in the treatment of impetigo: a multicenter, randomized, placebo- and retapamulin-controlled clinical trial. Future Microbiol 2014; 9:1013 24. van der Wouden JC, Koning S. Treatment of impetigo in resource-limited settings.

Lancet 2014; 384:2090.

25. American Academy of Pediatrics. Antimicrobial agents and related therapy. In: Red Book: 2018 Report of the Committee on Infectious Diseases, 31st ed, Kimberlin DW, Brady MT, Jackson MA, Long SS (Eds), American Academy of Pediatrics, Itasaca, IL 2018. p.903.

26. Romani L, Whitfeld MJ, Koroivueta J, et al. Mass Drug Administration for Scabies Control in a Population with Endemic Disease. N Engl J Med 2015; 373:2305.

27. Luby SP, Agboatwalla M, Feikin DR, et al.

Effect of handwashing on child health: a randomised controlled trial. Lancet 2005; 366:225.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Rolul calaminei și crotamitonului în ameliorarea pruritului Calamina este o substanță chimică cunoscută și recomandată din cele mai vechi timpuri pentru rolul său antipruriginos. Asociere de oxid de zinc cu 0,5% oxid feric, Crema cu calamină 8% are un rol hidratant, anti-pruriginos, calmează senzația de mâncărime și nu are efecte adverse, putând fi aplicată oricând, la nevoie. Alături de calamină, crema conține glicerină și unt de karite ce hidratează și refac bariera cutanată. Este recomandată tuturor persoanelor cu prurit, indiferent de vârstă, pentru față și corp.

P

ruritul este unul dintre cele mai frecvente simptome cutanate.

Duce la tulburări de somn, anxietate și depresie. Este adesea un avertisment pentru multe boli dermatologice și sistemice. Potrivit statisticilor 8-10% din populație experimentează astfel de stări. Rolul de barieră protectoare al pielii este pus la încercare atunci când apare pruritul. Scărpinatul frecvent pentru a reduce senzația neplăcută de mâncărime poate deteriora integritatea tegumentului și poate genera roșeață, grataj, piele uscată și adesea descuamată. Aceste stări se pot manifesta pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în funcție de cauza patologică declanșatoare. Diagnosticul se stabilește în urma unei anamneze complete. Aceasta include informații despre factorul declanșator, durata, severitatea și localizarea pruritului. Cauzele declanșatoare ale pruritului sunt multiple: pielea uscată, infecțiile fungice și bacteriene, înțepăturile de insecte, scabia, contactul cu plante urticante, alergiile, unele boli sistemice (etc.). În literatura de specialitate au fost descrise mai multe tipuri de prurit: • Pruriceptiv - reacții alergice, inflamații, cauze organice • Neuropatic - afecțiuni ale sistemului nervos

• Neurogenic - afecțiuni hepatice și renale • Psihogenic - răspuns la acțiunea unor substanțe chimice ce ne determină starea de spirit Localizarea lui poate fi pe diferite părți ale corpului sau poate fi generalizată. Indiferent de localizare, anamneza și analizele de laborator sunt definitorii în stabilirea exactă a cauzei declanșatoare.

Tratamentul simptomatic și topic trebuie instituit cât mai rapid. Se recomandă aplicarea de pansamente, soluții sau creme cu calamină și dermatocorticoizi. Un caz aparte îl constituie pruritul ce însoțește scabia.

În vederea ameliorării pruritului indus de toate situațiile prezentate anterior, Laboratoarele Codexial vă aduc în atenție două produse esențiale: Enocare Pro Crema Calamină și Calmiscab Intense cremă, ambele produse fiind adjuvanți în tratamentul instituit împotriva pruritului, contribuind cu succes la reușita tratamentului dermatologic.

Calmiscab Intense cremă este special concepută pentru pruritul indus de prezența sarcoptului scabiei. Conține crotamiton 5%, o substanță scabicidă cu efect antiparazitar și anti-pruriginos.

Efectele secundare la aplicare sunt mult reduse față de alte substanțe scabicide, crema fiind bine tolerată de către persoanele sensibile. Pentru toate vârstele. Crema conține și calamină, sulfat de zinc, glicerină și unt de karite. Se aplică de două ori pe zi pe zonele cu prurit. Previne și calmează iritațiile, pruritul și gratajul induse de scabie.

Mai multe informații suplimentare despre produsele noastre puteți găsi accesând site-ul www.codexial.ro.

Unic importator și distribuitor al Laboratoarelor Codexial, Franța Micadis Farm SRL, Str. Valea Călugărească nr. 5, sector 6, București, telefon 0731.73.72.70

Dermatologie

33

prezintă

PRX-T33 Fără frosting || Fără exfloliere || Fără foto sensibilizare

Primul dispozitiv de biorevitalizare fără ace

TCA 33%

PRX-T33 este un dispozitiv medical care conține:

Hidroxi-peroxid H2O2

Acid kojic 5%

• Biorevitalizare • Foto-aging: revitalizarea pielii de pe față, gât, decolteu, corp • Cicatrici atrofice • Vergeturi • Terapii combinate cu injectabile de biorevitalizare și fillere, microneedeling, laser fracțional diodă sau CO2, fire resorbabile PDO, PRP

Tratamentul se completează cu linia de produse de mentenanță pentru acasă

CD BEAUTY SYSTEM office@cdbeauty.ro Mobil: 0744.674.103 www.cdbeauty.ro

Articole de specialitate

Tulburări de pigmentare cutanată: cauze și opțiuni terapeutice Abstract: Hyperpigmentation, a disorder marked by an increase in chromophores of melanotic origin, leads to a pronounced natural skin color due to elevated melanin deposits in the epidermis and dermis. Though generally harmless, it can cause significant cosmetic disfigurement, imposing a considerable psychosocial burden and prompting frequent dermatological consultations. Increased melanin biosynthesis and deposition, driven by genetic and acquired factors, result in various manifestations such as ephelides, lentigo simplex, solar lentigo, maturational hyperpigmentation, periorbital hyperpigmentation, melasma, and post-inflammatory hyperpigmentation. Topical treatments, including retinol, azelaic acid, vitamin C, niacinamide, kojic acid, hydroquinone, and tretinoin, are widely used, with combination therapies often proving most effective. Advanced interventions like chemical peels, laser therapies, and microdermabrasion target stubborn hyperpigmentation. Effective management requires addressing underlying causes, diligent use of broad-spectrum sunscreens, and customized therapeutic approaches to prevent recurrence and maintain skin health.

Dr. Livia Cristiana Băicoianu-Nițescu Medic rezident Dermatovenerologie, SUU ELIAS

Dr. Bianca Maria Petrescu Medic rezident Dermatovenerologie, SUU ELIAS

Conf. Dr. Florica Șandru Medic primar Dermatovenerologie SUU ELIAS, UMF „Carol Davila”

H

iperpigmentarea reprezintă o tulburare de pigmentare cutanată caracterizată printr-o creștere la cromoforilor de origine melanică. Aceasta presupune accentuarea culorii naturale a pielii, de obicei datorită unei depuneri crescute de melanină (hipermelanoză) în epiderm și/sau derm.

Deși nepericuloase, hiperpigmentările pot provoca deformări cosmetice semnificative, devenind o povară psihosocială importantă. De aceea, acestea reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive de adresare către medicul dermatolog.

38

Fiziopatologie

Lentigo simplex

Culoarea tegumentului este determinată în principal de cele două tipuri de melanină: eumelanina (negru-maro) și feomelanina (galben-roșie). Melanina este produsă de melanocite, celule specializate cu origine în creasta neurală, localizate la nivelul stratului bazal al epidermului. Biosinteza melaninei are loc în melanozomi, care sunt transportați către periferia celulei și transferați de la terminațiile dendritice ale melanocitelor către keratinocitele din jur. În majoritatea cazurilor, hiperpigmentarea cutanată este cauzată de biosinteza și depunerile crescute de melanină în straturile bazal și suprabazal ale epidermului și/sau în derm. Aceste anomalii pot fi determinate atât de factori dobândiți, cât și de factori genetici.

Aceste leziuni se prezintă sub formă de macule rotund-ovalare, bine delimitate, de culoare brun, brun închis, cu diametre mai mici de 5 mm. Apar ca rezultat al activității melanocitare crescute, fără o predilecție pentru zonele expuse la soare.

Efelidele Efelidele, numite popular și “pistrui” se prezintă sub forma unor macule bine delimtate, hiperpigmentate de mici dimensiuni (2-4mm), ce apar mai frecvent la fototipurile deschise, debutând în copilărie pe zonele foto-expuse. Din punct de vedere histopatologic, epidermul este normal, numărul total de melanocite fiind nemodificat, iar melanozomii de dimensiuni mărite. Aceste leziuni nu prezintă risc de transformare malignă.

Dermatologie

Lentigo solar În contrast, lentigo solar apare doar pe zonele foto-expuse, incidența lor crescând cu vârsta. Apar în special în zonele cu cea mai mare expunere cumulativă (față, parte superioară trunchi, mâini, antebrațe). Pot apărea și la copii cu fototip deschis ca urmare a expunerii semnificative la soare, în special după arsuri solare severe. Se prezintă sub forma unor macule de culoare brun deschis, brun închis, adesea cu margini neregulate, cu dimensiuni variind de la câțiva milimetri până la peste 1 cm în diametru.

Hiperpigmentarea maturațională Hiperpigmentarea tegumentelor de la nivelul feței se observă, de regulă, la persoanele adulte cu fototipuri închise. Acest fenomen presupune accentuarea pigmentării pielii mature și expuse la radiații UV, nefiind asociat cu leziunii inflamatorii anterioare. Apare, de regulă, la nivelul fe-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

ței, fețele dorsale ale mâinilor, ca urmare a foto-expunerii cronice.

Hiperpigmentare periorbitală Hiperpigmentarea periorbitală, denumită și hipercromie cutanată idiopatică a regiunii orbitale apare frecvent la indivizii sănătoși. Acest tip de discromie apare, de regulă, bilateral, afectând fie pleoapele superioare, fie pe cele inferioare, fie ambele, uneori extinzându-se și la nivelul glabelei sau al piramidei nazale. Este mai întâlnită la persoanele cu fototiuri închise, afectând ambele sexe în mod egal. Cauza acestui fenomen este multifactorială, câțiva dintre acești factori incluzând pigmentarea constituțională, edemul periorbital, hiperpigmenatrea post-inflamatorie. Expunerea cronică la radiații UV un factor contributor suplimentar.

Melasma Melasma este o afecțiune cronică, recurentă care afectează, în special, femeile de vârstă reproductivă, adesea cauzată de melanocite hiperfuncționale care depun excesiv melanină în epiderm și derm.

Factorii de risc includ predispoziția genetică, expunerea la lumina soarelui, fototipul pielii și factorii hormonali. Melasma se prezintă din punct de vedere clinic ca macule și plăci de culoare maro deschismaro gri la nivelul tegumentelor foto-expuse. De asemenea, recăderile pot apărea ca rezultat al expunerii la radiațiile UV.

Hiperpigmentarea postinflamatorie Hiperpigmentarea postinflamatorie (PIH) este o afecțiune caracterizată prin producția excesivă de melanină ca răspuns la inflamația cutanată. Apare la toate fototipurile, însă intensitatea hiperpigmentării se corelează pozitiv cu acestea.

PIH apare ca rezultat al excesului de melanină sau distribuția anormală a acesteia în epiderm și/sau derm. Fenomenul poate fi provocat de factori exogeni precum arsuri, radioterapie, fototoxicitate sau post tratamente laser, peeling chimic, sau de factori endogeni, ce includ acneea vulgară, dermatita atopică, lichen plan, psoriazis, dermatită de contact iritativă sau alergică. Clinic se prezintă sub formă de

40

macule sau plăci hiperpigmentate a căror nuanță depinde de localizarea pigmentului în exces. Astfel, prezența pigmentului în straturile superficiale se manifestă printr-o nuanță maro închis, în timp ce prezența acestuia în profunzime creează un aspect gri închis sau gri-albăstrui.

Bazele tratamentului hiperpigmentării Terapia topică, incluzând creme și loțiuni aplicate pe piele, reprezintă cea mai frecventă opțiune de tratament pentru hiperpigmentare. Utilizarea terapiei combinate, în care mai multe tratamente topice sunt administrate concomitent, s-a dovedit a fi cea mai eficientă abordare în managementul hiperpigmentării.

Expunerea la radiațiile ultraviolete (UV) constituie principala cauză a hiperpigmentării. Astfel, cel mai eficient tratament preventiv pentru hiperpigmentare include utilizarea zilnică a produselor de protecție solară SPF50+ cu spectru larg și purtarea îmbrăcămintei adecvate pentru protecția solară.

Printre tratamentele topice disponibile fără prescripție medicală se numără: produse de îngrijire pe bază de retinol, acid azelaic, vitamina C, vitamina B3 (niacinamidă), acid kojic, acid salicilic, acid glicolic, tiamidol, arbutin și acid tranexamic. Aceste substanțe activează procese de depigmentare prin diverse mecanisme, inclusiv inhibarea sintezei melaninei și promovarea turnover-ului celular. În plus, există și alte opțiuni de tratament mai avansate care includ creme de iluminare prescrise, ce conțin hidrochinonă, tretinoin, steroizi topici sau combinații ale acestor ingrediente. Procedurile dermatologice, cum ar fi peelingurile chimice sau terapiile cu laser, oferă alternative eficiente pentru gestionarea hiperpigmentării, în special în cazurile refractare la tratamentele topice convenționale.

Opțiuni de tratament topice 1. Hidrochinona Hidrochinona este un agent depigmentant utilizat pe scară largă pentru tratarea hiperpigmentării, inclusiv melasma, lentiginele solare și hiperpigmentarea post-inflamatorie. Mecanismul său de acțiune implică inhibarea reversibilă

Dermatologie

a enzimei tirozinază, care joacă un rol esențial în conversia melaninei, pigmentul responsabil pentru colorarea pielii.

Prin inhibarea tirozinazei și prin inhibarea selectivă a melanocitelor și melanosomilor, hidrochinona reduce producția de melanină, rezultând în estomparea pigmentării epidermale, dar nu și a celei dermale. În cazul melasmei, 70% dintre pacienți observă o reducere a pigmentării după utilizarea hidrochinonei timp de trei luni. Această îmbunătățire poate fi menținută la 50% dintre indivizi prin aplicarea de două ori pe săptămână.

Pentru a maximiza eficacitatea, hidrochinona se aplică topic doar pe zonele hiperpigmentate, timp de trei luni. După această perioadă, mulți pacienți își mențin îmbunătățirea utilizând-o de două ori pe săptămână. Dacă nu se observă beneficii după trei luni de tratament, hidrochinona ar trebui oprită. Este esențială și gestionarea cauzei subiacente a hiperpigmentării pentru a preveni recurența.

Cu toate acestea, hidrochinona prezintă și dezavantaje. Nu tratează pigmentarea dermală, iar melasma poate fi rezistentă la tratament, necesitând adesea terapie combinată și multiple abordări terapeutice, hidrochinona fiind doar o componentă. Efectele secundare și riscurile asociate hidrochinonei includ dermatita de contact iritativă, dar o pauză scurtă de la tratament sau aplicarea unui steroid topic pot calma reacția. Ocronoza exogenă poate apărea în urma utilizării topice a hidrochinonei în concentrații mari, de mai multe ori pe zi, pentru perioade îndelungate. Siguranța utilizării topice a hidrochinonei nu a fost stabilită în timpul sarcinii și alăptării.

2. Retinoizii Retinoizii, derivați ai vitaminei A, sunt printre cele mai eficiente și utilizate frecvent substanțe topice în tratamentul hiperpigmentării. Retinoizii, precum tretinoinul, adapalena, trifaroten și tazarotenul, acționează prin mai multe mecanisme pentru a reduce pigmentarea pielii.

Aceștia stimulează turnover-ul celular și exfolierea stratului cornos, ceea ce duce la eliminarea celulelor pigmentare și la reducerea grosimii stratului pigmentar.

De asemenea, retinoizii inhibă activitatea tirozinazei și scad transferul melanozomilor către keratinocite, contribuind la uniformizarea tonului pielii.

www.revistamedicalmarket.ro

R1 Aesthetic Clinic

Oferă următoarele servicii Dermatologie medicală Dermatologie estetică Dermatologie chirurgicală Epilare laser Laser fracțional CO2 Estetică facială și corporală Chirurgie estetică www.ralucaharnagea.ro Tel: +40.746.935.554 Locatie centrală (lângă Piața Victoriei) Bld. Ion Mihalache 26-28, parter, sector 1, București

Articole de specialitate

Eficacitatea retinoizilor în tratamentul hiperpigmentării este bine documentată, numeroase studii clinice arătând îmbunătățiri semnificative ale melasmei și hiperpigmentării post-inflamatorii.

Totuși, efectele benefice pot apărea abia după câteva luni de utilizare regulată.

Pentru a optimiza eficacitatea și a reduce riscul de iritație, retinoizii sunt adesea folosiți în combinație cu alți agenți depigmentanți, cum ar fi hidrochinona, acidul azelaic sau acizii alfa-hidroxi (AHA).

Este esențială utilizarea protecției solare în timpul tratamentului cu retinoizi, deoarece pielea devine mai sensibilă la radiațiile UV, iar expunerea la soare poate exacerba hiperpigmentarea.

esențiali în tratamentul hiperpigmentării datorită capacității lor de a inhiba tirozinaza și de a promova reînnoirea celulară.

Acidul kojic inhibă tirozinaza și este eficient în reducerea melasmei și a altor forme de hiperpigmentare. Utilizarea pe termen lung poate provoca sensibilizare cutanată și dermatită de contact alergică. Acidul salicilic, un beta-hidroxi acid (BHA) utilizat în concentrații de 0.5-2%, exfoliază stratul superficial al pielii, având și proprietăți antiinflamatorii și antimicrobiene, fiind eficient în tratarea acneei și hiperpigmentării asociate. Acidul glicolic, un alfa-hidroxi acid (AHA) derivat din trestia de zahăr, exfoliază eficient pielea și stimulează sinteza de colagen și elastină.

3. Evaluarea ingredientelor disponibile fără prescripție medicală

3.5 Alte opțiuni topice pentru hiperpigmentare Tiamidolul inhibă tirozinaza și reduce eficient hiperpigmentarea, deși este relativ nou pe piață, studiile clinice arătând o reducere semnificativă a petelor pigmentare, necesitând însă monitorizare atentă pentru reacții adverse. Arbutinul, un derivat natural al hidrochinonei, este utilizat în concentrații de 2-4% pentru a trata hiperpigmentarea. Este considerat mai sigur decât hidrochinona, dar efectele sale pot apărea mai lent. Acidul tranexamic, un agent antifibrinolitic, este eficient în tratamentul melasmei prin reducerea activității plasminogenului și inhibarea producției de melanină. Deși este considerat sigur și bine tolerat, datele pe termen lung privind eficacitatea și siguranța sunt încă limitate.

3.1 Acidul Azelaic: Acidul azelaic este un acid dicarboxilic care inhibă tirozinaza, esențială în sinteza melaninei, având și proprietăți antiinflamatorii și antimicrobiene. Este eficient în tratamentul hiperpigmentării și acneei, reducând semnificativ hiperpigmentarea după câteva luni de utilizare regulată. Disponibil în concentrații de 10-20%, acidul azelaic poate provoca iritații și senzații de arsură, fiind recomandată utilizarea inițială a unei concentrații mai mici și creșterea treptată a acesteia.

3.2 Vitamina C: Vitamina C sau acidul ascorbic este un antioxidant puternic care protejează pielea de daunele oxidative. Frecvent utilizată în concentrații de 10-20%, vitamina C poate provoca iritații la concentrații mai mari de 30%. Stabilitatea vitaminei C poate fi problematică, necesitând formulări stabilizate pentru a preveni degradarea rapidă.

3.3 Vitamina B3 (Niacinamidă): Niacinamida, o formă a vitaminei B3, reduce transferul melanozomilor către keratinocite și are proprietăți antiinflamatorii, îmbunătățind funcția de barieră a pielii. Utilizată în concentrații de 2-10%, niacinamida este bine tolerată, însă efectele sale sunt mai lente comparativ cu alte tratamente.

3.4 Acizii exfolianți Acizii exfolianți, cum ar fi acidul kojic, acidul salicilic și acidul glicolic, sunt

42

Proceduri dermatologice pentru tratamentul hiperpigmentării 1. Peelinguri chimice Peelingurile chimice sunt o modalitate eficientă de tratare a hiperpigmentării prin exfolierea controlată a stratului superior al pielii. Există mai multe tipuri de peelinguri chimice, inclusiv cele bazate pe acid glicolic, acid salicilic, acid mandelic și acid tricloroacetic (TCA). Se recomandă mai multe ședințe pentru a obține rezultate optime.

• Acid glicolic: Folosit pentru hiperpigmentare ușoară până la moderată, exfoliază și stimulează regenerarea celulară. Concentrațiile variază de obicei între 20% și 70% în funcție de severitatea condiției pielii.

Dermatologie

• Acid salicilic: Ideal pentru pielea acneică și hiperpigmentare post-inflamatorie. Concentrațiile obișnuite sunt între 20% și 30%.

• Acid mandelic: Potrivit pentru toate tipurile de piele. Concentrațiile variază între 20% și 30%.

• Acid tricloroacetic (TCA): Utilizat pentru hiperpigmentare mai profundă și pentru tratamentul ridurilor fine.

Concentrațiile pot varia de la 15% până la 35% sau mai mult, în funcție de necesități.

2. Terapia cu Laser 3.6 Laserul CO2 (dioxid de carbon): Laserul CO2 emite impulsuri cu o lungime de undă specifică, absorbite de apa din celule, vaporizând stratul superficial al pielii și stimulând producția de colagen. Este eficient în tratarea hiperpigmentării epidermice profunde și a cicatricilor. Printre beneficii se numără reducerea semnificativă a pigmentării, îmbunătățirea texturii pielii și reducerea cicatricilor.

3.7 Laserul Pico (picosecunde): Laserul Pico emite impulsuri ultrarapide care fragmentează pigmentul în particule microscopice ușor de eliminat de către sistemul imunitar al organismului.

Reprezintă un tratament eficient pentru hiperpigmentare rezistentă, inclusiv pentru melasmă și pete solare.

3.8 Laserul vascular: Laserul vascular utilizează hemoglobina ca țintă specifică (cromofor), emițând o lungime de undă adaptată pentru a viza selectiv vasele de sânge care contribuie la hiperpigmentare. Este deosebit de eficient în tratarea leziunilor vasculare și a hiperpigmentării de origine vasculară.

3. Microdermabraziunea Microdermabraziunea este o procedură non-invazivă utilizată pentru exfolierea stratului superior al pielii, stimulând regenerarea celulară și reducând hiperpigmentarea. Utilizează cristale fine sau capete de diamant pentru a îndepărta celulele moarte și a netezi suprafața pielii, contribuind la uniformizarea tonului pielii. Tratamentul este eficient în îmbunătățirea aspectului general al pielii, reducerea petelor solare și a hiperpigmentării superficiale.

www.revistamedicalmarket.ro

Premium Filler

www.revanesse.ro 0751.015.015

FOTOPROTEZIONE PER LA PELLE

DEFENCE SUN

AGE·UV SPECIALIST SPF 50+ PRODUSE TESTATE PENTRU NICHEL |

FĂRĂ CONSERVANȚI · PARFUMURI · GLUTEN

Îngrijire zilnică, fotoprotectoare și eficientă în prevenirea fotoîmbătrânirii cu proprietăți anti-îmbătrânire și împotriva petelor hiperpigmentate

EFECT MAT°°

EFECT HIDRATANT°

FOTOPROTECȚIE • Împotriva razelor UVA, de asemenea lungi (320 - 400 nm) • Împotriva razelor UVA (280 - 320 nm) • Împotriva radicalilor liberi generați de razele IR

EFECTE CORECTIVE • Reducerea ridurilor la 85% dintre femei° : ridurilor la 80% dintre femei°° • Reducerea • Ameliorarea petelor pielii la 75% dintre femei°

Str.Viitorului, Nr. 180, Sector 2, București Tel: 0744 649 289 • office@bionike.ro • www.medicalmagazin.ro • www.bionike.ro °Evaluarea clinico-instrumentală a eficacității senzoriale pe 20 de subiecți cu piele uscată și foarte uscată; aplicare: o dată pe zi dimineața timp de 8 săptămâni. °°Evaluarea clinico-instrumentală a eficacității senzoriale pe 20 de subiecți cu piele normală și mixtă; aplicare: o dată pe zi dimineața timp de 8 săptămâni.

FĂRĂ CONSERVANȚI | FĂRĂ PARFUM FĂRĂ GLUTEN | TESTAT PENTRU NICHEL

Fără cortizon Ideal pentru sugari, copii și adulți

TRIDERM A.D Tratament de prevenție și întreținere pentru pielea cu dermatită atopică

TRIDERM A.D Cremă emolientă

TRIDERM A.D OLIGOZAHARIDE purificate din Ophiopogon Japonicus

AD- RESYL

®

TRIDERM A.D Balsam emolient

1 INGREDIENT CU 4 ACȚIUNI 1 Restabilește funcția de barieră a pielii 2 Reechilibrează microbiota pielii, diminuând aderența Stafilococului Auriu 3 Hidratează pielea 4 Atenuează răspunsul inflamator Th2

TRIDERM A.D Cremă de curățare păr și corp

TRIDERM A.D

Cremă pentru dermatita pleoapei Cremă adjuvant de îngrijire pentru roșeață, descuamare și mâncarime la nivelul pleoapelor FĂRĂ CONSERVANȚI | FĂRĂ PARFUM FĂRĂ GLUTEN | TESTAT PENTRU NICHEL

NOU! TRIDERM A.D Ulei emolient și calmant de curățare

TRIDERM A.D 50+ Cremă cu protecție solară

NOU!

Terra Distrimed SRL Str. Viitorului, nr. 180, Sector 2, Bucuresti Tel: 0744 649 289 • office@bionike.ro • www.bionike.ro • www.medicalmagazin.ro

Articole de specialitate

Noutăți în Boala Gură-Mână-Picior la pacientul pediatric Boala Gură-Mână-Picior reprezintă o patologie de natură virală, întâlnită frecvent la populația pediatrică sub vârsta de 5 ani, însă pot fi înregistrate cazuri inclusiv la adulți. Agentul etiologic incriminat este în majoritatea cazurilor virusul Coxsackie A, membru al familiei Picornaviridae; în cazuri mai restrânse, boala GMP poate fi cauzată de Enterovirusuri. După cum spune și numele, părțile corpului interesate de această infecție sunt gura, mâinile și plantele, însă poate fi afectată deopotrivă și regiunea anogenitală.

Dr. Adrian Neculai

Medic rezident Boli Infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” Secția Pediatrie, Colaborator pe activități sportive Centrul de Inovație și e-Health, București

I

nfecția nu este specifică unui areal particular, înregistrându-se cazuri pe întreg mapamondul. Studii desfășurate pe teritoriul Chinei au demonstrat faptul că peste 90% din cazurile de Boala GMP au fost diagnosticate în populația pediatrică sub 5 ani, iar mortalitatea a atins un nivel de 0,03%, cu o frecvență mai ridicată între sfârșitul primăverii și începutul verii. Un studiu realizat în Vietnam a identificat o posibilă corelație între temperatura și nivelul de umiditate ridicate și creșterea incidenței cazurilor de Boală GMP. Mecanismul de transmitere al bolii este reprezentat de ingestia de particule virale de la nivelul tractului gastrointestinal sau respirator superior al gazdelor, prin intermediul lichidului de contenție al veziculelor sau secrețiilor orale. Nivelul de infecțiozitate este maxim în prima săptămână de boală, iar perioada de incubație este în majoritatea cazurilor de 2-10 zile, având o medie de 3-5 zile.

Virusul începe să se replice la nivelul țesutului limfoid imediat după ingestie, existând astfel posibilitatea de a disemina la nivelul altor organe: sistem nervos central, cord, ficat, tegument.

Criteriile de diagnostic includ exa-

46

menul clinic, modul și debutul bolii și existența/absența contactului cu un pacient infectat. Manifestările clinice constau în apariția herpesului oral și rashului de tip maculo-papulo-eritematos pe mâini și picioare, simptomatologie ce se remite de obicei în mod spontan după câteva zile. Aceste leziuni au dimensiuni cuprinse între 2-6mm, sunt nepruriginoase și nedureroase, au o durată de viață de aproximativ 10 zile, iar în cazul rupturii, acestea cauzează ulcerații nedureroase și necicatrizante. Studii recente au arătat că pacienții cu forme severe ale bolii pot prezenta în timp sechele neurologice importante. Există însă cazuri izolate în care pacienții care au dezvoltat complicații neurologice sau cardiopulmonare au ajuns la exitus. Astfel, Boala GMP poate fi subclasată în 5 stagii (eruptivă, de disfuncție neurologică, de insuficiență cardio-respiratorie precoce, de insuficiență cardio-respiratorie și de recuperare). Dintre fenomenele atipice întâlnite în Boala GMP trebuie menționată meningita aseptică, encefalita cauzată de enterovirusuri, sindromul Polio-like, sindromul Guillain-Barre, mielita acută transversă, hipertensiunea intracraniană benignă sau ataxia cerebelară.

Singurul mod eficient de prevenție a bolii este identificarea la timp a indicatorilor de risc care pot provoca forme severe: febră înaltă, afectarea sistemului nervos, frecvență și ritm respirator anormale, tulburări circulatorii, leucocitoză, hiperglicemie, valori crescute ale lactatului. Ca diagnostic diferențiat, trebuie excluse adesea patologii precum urticaria, varicela, herpesul zoster, herpesul simplex, herpangina, rubeola,

Dermatologie

boala Kawasaki, necroliza toxică epidermică (TEN), sindromul Steven-Johnson sau faringita virală. De asemenea, nu trebuie tratată cu ignoranță nici variola Maimuței care interesează contextul epidemiologic actual.

Fiind o boală virală, nu există practic un tratament specific, medicația prescrisă pacienților suferinzi fiind strict simptomatică. În ciuda studiilor elaborate în cursul ultimului deceniu, niciun tratament țintit nu a fost aprobat, fie că vorbim despre terapii moleculare, antagoniști ai receptorilor, inhibitori ai translației sau replicării. Menținerea unei stări de hidratare optime a organismului este foarte importantă. Febra trebuie ținută sub control prin administrarea de medicație antitermică de tipul AINS sau Ibuprofen. Complementar, pot fi utilizate topic mixturi cu rol calmant pentru leziunile ulcerate. Medicația de tip steroidian este controindicată întrucât se asociază cu un risc crescut de a dezvolta forme severe de boală. În general, Boala GMP are un prognostic bun, majoritatea pacienților revenindu-și fără după infecție fără persistența sechelelor. Forma acută durează între 10 și 14 zile, persistența sau recurența bolii fiind fenomene rar întâlnite. În cazul pacienților cu forme severe de boală putem întâlni stomatită persistentă și ulcerații dureroase care să ducă la inapetență și să aibă drept consecință stări de deshidratare. Pe lângă complicațiile de tip neurologic amintite anterior, pneumonia, miocardita, pancreatita, edemul pulmonar acut și serozita sunt de asemenea complicații, desigur rare, dar asociate Bolii GMP. O meta-analiză a evidențiat că stările de letargie, edemul

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

pulmonar, pneumoragia, convulsiile, dispneea și starea comatoasă reprezintă factori de risc asociați decesului pacienților diagnosticați cu Boală GMP, cu o rată crescută de fatalitate la pacienții pozitivi pentru Enterovirusul 71.

Organizația Mondială a Sănătății monitorizează în prezent cazurile de polio la nivel global, însă nu s-a stabilit încă o strategie pentru Boala GMP, însă creșterea importantă a infecțiilor cauzate de către enterovirusuri și noile pattern-uri de recombinare ale acestora la pacienții cu această boală ne arată că trebuie să fim vigilenți pentru a evita progresia spre dezvoltarea de complicații, forme severe sau chiar exitus.

Bibliografie

1. Chang LY, Lin HY, Gau SS, Lu CY, Hsia SH, Huang YC, Huang LM, Lin TY. Enterovirus A71 neurologic complications and long-term sequelae. J Biomed Sci. 2019;26(1):57. doi: 10.1186/s12929-019-0552-7 2. Esposito S, Principi N. Hand, foot and mouth disease: current knowledge on clinical manifestations, epidemiology, aetiology and prevention. Eur J Clin Microbiol Infect Dis. 2018 Mar;37(3):391-398

48

3. Fang Y, Wang S, Zhang L, Guo Z, Huang Z, Tu C, Zhu BP. Risk factors of severe hand, foot and mouth disease: a meta-analysis.

Scand J Infect Dis. 2014;46(7):515–522. doi: 10.3109/00365548.2014.907929 4. Gonzalez G, Carr MJ, Kobayashi M, Hanaoka N, Fujimoto T. Enterovirus-associated hand-foot and mouth disease and neurological complications in Japan and the rest of the world. Int J Mol Sci. 2019;20(20) 5. Guerra AM, Orille E, Waseem M. Hand, Foot, and Mouth Disease. [Updated 2023 Mar 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan 6. Hsia SH, Lin JJ, Chan OW, Lin TY. Cardiopulmonary failure in children infected with Enterovirus A71. J Biomed Sci. 2020;27(1):53. doi: 10.1186/s12929020-00650-1 7. Lewis A, Josiowicz A, Hirmas Riade SM, Tous M, Palacios G, Cisterna DM. Introduction and Differential Diagnosis of Monkeypox in Argentina, 2022. Emerg Infect Dis. 2022 Oct;28(10):2123-2125 8. Li XW, Ni X, Qian SY, Wang Q, Jiang RM, Xu WB, Zhang YC, Yu GJ, Chen Q, Shang YX, Zhao CS, Yu H, Zhang T, Liu G, Deng HL, Gao J, Ran XG, Yang QZ, Xu BL, Huang XY, Wu XD, Bao YX, Chen YP, Chen ZH, Liu QQ, Lu GP, Liu CF, Wang RB, Zhang GL, Gu F, Xu HM, Li Y, Yang T. Chinese guidelines for the diagnosis and treatment of hand, foot and mouth disease (2018

Dermatologie

edition) World J Pediatr. 2018;14(5):437–447. doi: 10.1007/s12519-018-0189-8 9. Park B, Kwon H, Lee K, Kang M. Acute pancreatitis in hand, foot and mouth disease caused by Coxsackievirus A16: case report. Korean J Pediatr. 2017 Oct;60(10):333-336 10. Saguil A, Kane SF, Lauters R, Mercado MG. HandFoot-and-Mouth Disease: Rapid Evidence Review.

Am Fam Physician. 2019 Oct 01;100(7):408-414.

11. Woodland DL. Hand, Foot, and Mouth Disease. Viral Immunol. 2019 May;32(4):159 12. Wu CY, Lin FL. Hand-foot-and-mouth-disease-induced Koebner phenomenon in psoriasis. J Dtsch Dermatol Ges. 2019 May;17(5):549-551 13. Zhang D, Li Z, Zhang W, Guo P, Ma Z, Chen Q, Du S, Peng J, Deng Y, Hao Y. Hand-Washing: The Main Strategy for Avoiding Hand, Foot and Mouth Disease. Int J Environ Res Public Health. 2016 Jun 18;13(6) 14. Zhu L, Yin H, Sun H, Qian T, Zhu J, Qi G, Wang Y, Qi B. The clinical value of aquaporin-4 in children with hand, foot, and mouth disease and the effect of magnesium sulfate on its expression: a prospective randomized clinical trial. Eur J Clin Microbiol Infect Dis. 2019 Jul;38(7):1343-1349 15. Zhu P, Ji W, Li D, et al. Current status of hand-footand-mouth disease. J Biomed Sci. 2023;30(1):15.

Published 2023 Feb 24. doi:10.1186/s12929-02300908-4

www.revistamedicalmarket.ro

Cu ATOPFREE te simți bine în pielea ta!

Formule unice*, inovatoare, testate clinic, pentru o mai bună imunitate.

Bacterii lactice naturale vii, cu rol în suplimentarea florei intestinale (Lactobacillus sakei Probio 65 5x109 UFC / doză) și 5 mg Zinc elementar.

Cu doar 1 plic/zi, ATOPFREE FREE contribuie la menţinerea sănătăţii pielii și la funcţionarea normală a sistemului imunitar. *Conform analiză date de piață Cegedim în clasa A7F0, combinații A7F0, dec. 2021.

Aceste produse sunt suplimente alimentare. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj.

Articole de specialitate

Hipersensibilitatea Cutanată la Produsele Cosmetice și Dermato-cosmetice: Mecanisme, Manifestări și Prevenție Abstract: „Cutaneous Hypersensitivity to Cosmetic and Dermato-Cosmetic Products: Mechanisms, Manifestations, and Prevention” The global increase in the use of cosmetic and dermato-cosmetic products has led to a higher incidence of cutaneous adverse reactions, either through hypersensitization or inappropriate use of products with synergistic or antagonistic actions. This study specifically examines cutaneous allergic reactions caused by cosmetic products, which constitute a significant proportion of adverse reactions in European medical practice. The main objectives were: to analyze the mechanisms of cutaneous adverse reactions, identify common reactions and toxic or allergic compounds, establish differential diagnosis criteria between allergy and irritation, and propose a prevention guide.

The study was conducted at a dermatology clinic in Craiova, involving 47 patients, mostly women. Detailed clinical examinations were performed, and Romanian cosmetic products with potential hypersensitizing substances were identified using the database www.alegesanatos.ro. Cutaneous adverse reactions were classified into systemic drug-induced toxidermias and topical-induced cutaneous reactions, with manifestations ranging from irritative dermatitis to allergic dermatitis, involving substances such as nickel, neomycin, formaldehyde, and various fragrances. The main types of allergens in cosmetic products include fragrant substances, preservatives, colorants, antioxidants, excipients, emulsifiers, surfactants, humectants, and phytocompounds. The prevention guide suggests using fragrance-free products, preferably hypoallergenic ones, preliminary testing on a small skin area, and avoiding expired products. Public education on adverse effects and the importance of regular dermatological consultations is essential for preventing allergic reactions. We conclude that adequate information and preventive measures are necessary to minimize the risks associated with the use of cosmetic products.

As. Univ. Dr. Antonia Radu Specialist dermato-cosmetologie, Departamentul de Botanică Farmaceutică, UMF Craiova

Conf. Univ. Dr. Ludovic Everard Bejenaru Departmentul de Farmacognozie și Fitoterapie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Prof. Univ. Dr. Ion Țolea Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Conf. Univ.

Dr. Cornelia Bejenaru Departamentul de Botanică Farmaceutică, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Î

n contextul vieții cotidiene actuale, când consumul de produse cosmetice și dermato-cosmetice a crescut pe plan mondial, s-au înregistrat tot

52

mai multe reacții nedorite, ca urmare fie a hipersensibilizării, fie a unor abuzuri sau asocieri de produse cu acțiune sinergică sau antagonică, fără o indicație medicală.

Prin prisma acestor raționamente, am considerat interesant și de actualitate să studiem aceste reacții, oprindu-ne în mod special asupra manifestărilor alergice cutanate induse de produsele cosmetice, care ocupă mai mult de o jumătate din totalul reacțiilor adverse întâlnite în practica medicală la nivel european.

Obiective Studiul nostru și-a propus să facă o analiză teoretică a mecanismelor de declanșare a reacțiilor adverse cutanate la produsele cosmetice, pentru a putea concluziona tratamentul patogenic.

Material și metodă Studiul manifestărilor clinice cutanate s-a desfășurat în cadrul unui cabinet de dermatologie din Craiova, pe un număr de 47 de cazuri.

Pacienții, majoritatea de sex feminin, au fost examinați clinic, li s-a făcut o anamneză minuțioasă și și-au exprimat consimțământul informat pentru a fi fotografiați, respectându-se prevederile Declarației de la Helsinki (Organizația Medicală Mondială, 1964, cu revizuirile ulterioare).

Dermatologie

Pentru a identifica produsele cosmetice din România, care conțin anumite substanțe cu risc de hipersensibilizare cutanată, am accesat baza de date www.alegesanatos.ro, care permite căutarea oricărui ingredient cosmetic, folosind denumirea sa INCI (International Nomenclature Cosmetic Ingredient). Ca urmare, sunt afișate toate produsele comercializate pe teritoriul țării noastre, care au inscripționate pe etichetă denumirile substanțelor respective.

Astfel, am conceput un set de criterii pentru diagnosticul diferențial între alergie și iritație, pe baza observațiilor clinice. De asemenea, am alcătuit un ghid de prevenție a alergiilor cosmetice, în urma conversațiilor cu pacienții.

Reacții de hipersensibilitate la produsele cosmetice Reacțiile adverse cutanate se clasifică în două mari categorii: • reacții adverse cutanate induse de medicația sistemică (toxidermii); • reacții adverse cutanate induse de produsele aplicate topic.

Toxidermiile medicamentoase sunt efecte secundare toxice sau alergice, cauzate de administrarea sistemică a unor medicamente. Sunt mult mai frecvente decât reacțiile adverse cutanate date de

www.revistamedicalmarket.ro

Echipamente medicale și infrastructură Instrumentar și consumabile Consultanță specializată

Masă de operații RiEye R6 (RINI – SUEDIA) Pentru Dermatologie, Chirurgie Plastică și Estetică, Oftalmologie, Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: • Poate fi utilizată atât staționar, în sala de operație, cât și mobil, în sistem „roll-in roll-out”, datorită designului specific pentru microchirurgie.

• Oferă un nivel ridicat de confort pentru pacient, cu acces la înălțime redusă și mișcare lejeră între diferite faze de tratament.

• Asigură accesibilitate unică pentru chirurg în zona capului pacientului, cu mult spațiu liber sub spate și tetieră.

• Designul mesei și al accesoriilor îmbunătățește libertatea de mișcare a chirurgului și a personalului asistent.

• Favorizează poziționarea rapidă, sigură și confortabilă a pacientului datorită tetierei cu funcție patentată Rini „HandsFree” • Designul ergonomic unic reduce timpul de pregătire înainte de operație.

• Baza solidă cu sistem de ridicare cu 2 coloane ocupă o zonă restrânsă.

• Datorită suprafețelor netede, îmbinărilor inteligente și pernelor detașabile, masa este ușor de întreținut, curățat și igienizat.

• Masa de operație are un tip inovativ de suspensie pentru roți și rămâne stabilă chiar și pe podele neuniforme, cu șasiul său adaptiv unic.

• Poate fi deplasată cu ușurință în lateral și dispune de 4 roți pivotante cu sistem centralizat de frânare acționabil la picior și posibilitate de blocare direcțională a roților pentru deplasare pe distanțe mai lungi.

• Comanda manuală are un aspect intuitiv cu funcții simple ce reglează individual secțiunile pentru spate, picioare și șezut, precum și înălțimea.

• Până la patru poziții personalizate pentru diferite faze de tratament, cu butoane prestabilite pentru Trendelenburg și nivel zero.

Scaun pentru chirurg Carl R7 (RINI – SUEDIA) Proiectat pentru a fi cât mai ergonomic, ușor de utilizat de către chirurg și adaptabil mișcărilor acestuia: • Bază cu 3 roți (una în partea din față) pentru o poziționare comodă a picioarelor utilizatorului.

• Ajustarea înălțimii suporturilor de brațe prin acționarea unei clapete aflate sub fiecare suport de braț. De asemenea suporturile de brațe se pot roti și pot fi poziționate față-spate față de șezut.

• Reglarea înălțimii prin intermediul a 2 butoane poziționate de-o parte și de alta a bazei, acționate cu ajutorul călcâielor.

• Frână electrică pentru cele 2 roți din spate, acționabilă cu călcâiul.

• Înclinarea șezutului se face printr-un mâner galben, aflat sub șezut.

• Componentele prin care se realizează reglări și ajustări sunt de culoare galbenă pentru identificare rapidă.

București, Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10 sector 2, 020223 Tel.: +40 314 250226/27 Fax: +40 372 560250 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Lampă chirurgicală Starled 3 NX (ACEM – ITALIA) Lampă chirurgicală pentru mici intervenții, cu tehnologie LED: • Este o sursă de lumină excepţională datorită unui indice foarte bun de redare a culorilor, duratei lungi de viaţă, dimensiunilor reduse, consumului scăzut de energie.

• Lumina rece obţinută prin tehnologia LED nu conţine raze infraroşii şi nu încălzeşte zona de lucru sau zona operatorului.

• Configuraţie formată din 3 reflectoare, care produc un con de lumină omogenă, intensă şi foarte uşor focusabilă cu ajutorul sistemului de ajustare a diametrului fasciculului de lumină.

• Datorită designului compact, suplu şi practic, lampa este deosebit de ergonomică, uşor de mutat şi poziţionat şi, mai mult, are un design care nu interferă cu curgerea aerului laminar din sala de operaţii.

• Funcţiile lămpii pot fi selectate cu ajutorul unui dispozitiv inovativ tactil - panoul de afişaj 1-SENSE®: uşor de citit, ergonomic şi uşor de curăţat.

• Proprietăţi aseptice deosebite datorate formei şi materialului foarte uşor de curăţat, precum şi mânerului detaşabil, autoclavabil şi foarte confortabil la utilizare.

• Lampa este disponibilă în mai multe versiuni: mobilă pe podea (cu troliu, opţional cu acumulator), sau fixă (cu prindere de tavan sau de perete).

Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiș, 300361 Tel.: +40 720 393269 Fax: +40 356 110233 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317 Tel: +40 725 119393 Fax: +40 372 560250 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Articole de specialitate

medicația topică și pot avea manifestări clinice foarte grave, de genul șoc anafilactic, boala serului, sindrom Stevens-Johnson sau sindrom Lyell.

Efectele secundare cauzate de produsele cosmetice și de medicamentele topice au manifestări clinice complexe, cum ar fi: eczeme alergice de contact, urticarii de contact, dezechilibre ecologice, atrofii cutanate, erupții acneiforme, dermatite de contact iritative sau fotodermatite.

1. Dermatita de contact iritativă Este mai frecventă decât cea alergică (80% din cazuri). Nu necesită existența unui teren atopic și este declanșată de contactul direct dintre o substanță, posibil dermatotoxică, cu pielea. Reacția locală are margini corespunzător delimitate și nu are caracter difuz. Dermatita este localizată în straturile superficiale ale pielii (epiderm și derm), fără a exista infiltrarea hipodermului.

Cele mai frecvente substanțe incriminate în apariția acestui tip de dermatită sunt iritanții chimici: acetonă, alcool, latex, lauril-sulfat de sodiu (frecvent folosit în prepararea produselor cosmetice), substanțe alcaline, oxid de etilenă, detergenți, solvenți, mercur etc.

Fig. 1. Dermatită de contact iritativă la gelul de curățare

Fig. 2. În imagine se observă o dermatită de contact iritativă la leucoplast (cel mai probabil la clorura de benzalconiu (o sare cuaternară de amoniu) existentă în adeziv, substanță cunoscută ca factor puternic iritant). Leziunile sunt net demarcate, observându-se forma benzilor adezive cu care a fost fixată o branulă.

2. Dermatita de contact alergică Apare pe un teren specific, caracterizat prin atopie și prin alte alergii. Deși este mai puțin frecventă, comparativ cu

54

dermatita de contact iritativă, dermatita alergică este considerată cea mai comună reacție de imunotoxicitate a organismului. Pentru ca această reacție alergică să aibă loc, trebuie să existe un prim contact sensibilizant, în care alergenul să interacționeze cu celulele imune ale organsimului, crescându-le susceptibilitatea la viitoarele contacte.

Simptomatologia dermatitei alergice este asemănătoare celei din dermatita iritativă, însă există o importantă componentă sistemică: apar reacții urticariene, erupții mai extinse, tumefacția, eritemul și pruritul putând fi mai intense. Cel mai adesea sunt localizate la nivelul feței, buzelor, pleoapelor, urechilor, gâtului și regiunii decolteului (când sunt induse strict de produsele cosmetice).

Substanțele incriminate în apariția acestui tip de alergie sunt: nichel (prezent în bijuterii), neomicină (ingredient al unor produse dermato-cosmetice, deodorante, creme și unguente antibacteriene), formaldehidă (conservant cosmetic), clorură de cobalt (din vopseluri de păr, antiperspirante), quaternium 15 (substanță chimică prezentă în șampon, creme cu factor de protecție solară, lacuri de unghii), lanolină, ulei esențial de lavandă, parfumuri etc.

Fig. 7. Dermatită de contact alergică la antiperspirant și parfum

Fig. 8. Diferențele dintre iritație și alergie de contact Tipuri de alergeni din produsele cosmetice 1. Substanțele odorante Parfumul este un ingredient esențial în majoritatea produselor cosmetice. Cea mai mare cantitate se găsește în parfumuri ca atare, urmate de ape de toaletă, loțiuni after-shave, deodorante, însă nu trebuie neglijate nici numeroasele creme care conțin substanțe odorante și aromatizante. Industria cosmetică folosește aproximativ 3.000 de tipuri de arome, care sunt obținute din produse naturale sau de sinteză.

Fig. 3,4. Dermatită de contact alergică la crema de protecție solară

Fig. 5. Dermatită de contact alergică la nichel

Fig. 6. Dermatită de contact alergică la antiperspirant și parfum

Dermatologie

Fig. 9. Lista celor 26 de substanțe odorante alergene obligatoriu de inclus pe eticheta produselor cosmetice, conform legislației UE. 2. Conservanții Conservanții asigură durabilitate și protecție împotriva dezvoltării bacteriilor și fungilor, care degradează produsele cosmetice. Se găsesc frecvent în produse cosmetice pe bază de apă, precum geluri de curățare, produse de îngrijire a pielii și produse de machiaj. Conservanții din produsele de îngrijire a pielii sunt a doua cea mai frecventă cauză a reacțiilor cutanate. Exemple de conservanți cosmetici

www.revistamedicalmarket.ro

StrataMGT® - Un gel non-hormonal și nesteroidian pentru atrofia vaginală și dermatozele lichenoide www.stratamgt.com

StrataMGT a fost dezvoltat pentru a fi utilizat pentru toate tipurile de afecțiuni ale mucoaselor și pentru îngrijirea postprocedură în cazul în care epiderma mucoasei este deteriorată sau rănită, inclusiv pentru: • Escoriație vaginală • Episiotomie • Dermatită legată de incontinență • Erupții cutanate de scutec • Hemoroizi și fisuri anale • Dermatită alergică și iritantă • Sindromul Sjogren

• Sindromul genito-urinar al menopauzei, SGM (atrofie vaginală / vaginită atrofică) • Vulvovaginită (inclusiv în perioada prepubertară) • Vulvodinia • Lichen scleros • Lichen planus/simplex • Post rejuvenare vaginală

Potrivit pentru utilizare pe termen scurt și lung. "Ameliorare fără efecte secundare"1 StrataMGT este potrivit pentru utilizarea pe termen lung pentru a menține sănătatea mucoasei fără efectele secundare ale terapiei hormonale administrate pe cale vaginală și ale corticosteroizilor topici.1

Dovezi clinice pentru StrataMGT® 1 Au fost observate îmbunătățiri în primele 6 săptămâni, în care simptomele s-au ameliorat până la o remisiune de 100% pentru unii pacienți. Rezultatele favorabile s-au menținut și după 2 ani de la începerea tratamentului.

Dispareunia 8

Uscăciune

8

6.8

Prurit

8

8

Senzație de arsură

* p=<0,001

Scorul de severitate

6

3.3

4

p=<0,001

5.6

6

6

p=<0,001 4.3

4

4

p=<0,001

6

4.6

4 2.1

1.7

2

1.4

2

2

0

0

Baza de referință

6 săpt.

6 luni

2 ani

Baza de referință

6 săpt.

6 luni

*Erori strandard

2 ani

1.3

0.6

0.3 0

2

1.3

0.8

0.7

0.6 0

Baza de referință

6 săpt.i

6 luni

2 ani

Baza de referință

6 săpt.

6 luni

0.3

2 ani

Severitatea simptomelor: Pacienții au evaluat severitatea simptomelor folosind o scală de 10 puncte, de la 0=normal la 10=cel mai rău posibil.

Pentru mai multe informații despre produsele noastre vizitați site-ul STRAPHARMA ELVEȚIA, www.stratpharma.com

Referință 1. Date din dosar, 2022. (Spitalul Memorial de război St. Andrews, Australia). Stratpharma AG.

Produs de: Stratpharma AG Aeschenvorstadt 57 CH-4051, Basel, Switzerland.

StrataMGT este un dispozitiv medical de clasa I, înregistrat FDA.

SG-RO-022-1-0524

Acest produs va fi lansat în curând în România. Pentru mai multe informații legate de StrataMGT, vă rugăm să ne contactați folosind formularul de contact de pe site sau la adresa de e-mail: inquiries@stratpharma.com.

includ: parabeni, imidazolidinil uree, quaternium-15, fenoxietanol, hidantoină DMDM si formaldehidă.

3. Coloranții Pot provoca reacții fototoxice sau fotoalergice. Astfel de reacții apar sub expunerea la razele ultraviolete, care modifică substanțele de pe suprafața cutanată, astfel încât acestea devin fotoalergene. Eozina, colorant roșu intens, este un exemplu perfect de agent al reacției fotoalergice.

Ca parte a studiului individual, am căutat denumirea INCI a eozinei (Acid Red) în baza de date www.alegesanatos. ro și am gasit 7 tipuri de coloranți cosmetici (CI 45430, CI 45100, CI 18050, CI 17200, CI 16255, CI 16185, CI 14720), prezenți nu numai în vopselurile de păr, ci și în creme pentru conturul ochilor și paste de dinți.

4. Antioxidanții Deși nu au un efect alergogen atât de puternic, substanțele antioxidante utilizate în anumite produse, cum ar fi cremele cu protecție solară și cremele anti-aging pot cauza dermatite de contact alergice.

Unele studii au demonstrat acest lucru în cazul unor antioxidanți precum tocoferol (vitamina E) acetat, retinol (vitamina A) palmitat, acid ascorbic (vitamina C) sau hidroxidecil-ubiquinonă/idebenonă (un analog sintetic al coenzimei Q10).

Agenții chimici de protecție solară, precum methylbenzylidene camphor (INCI), acidul cinamic, phenylbenzimidazole sulfonic acid (INCI), octocrilina (cauzează reacții foto-alergice severe, mai ales la copii) sunt folosiți în majoritatea cremelor cu SPF și pot provoca dermatite alergice de fotocontact. Acestea sunt cel mai adesea confundate de către medicii dermatologi cu intoleranța la soare.

5. Excipienții, emulsifianții, surfactanții și umectanții Sunt ingrediente ale tuturor produselor cosmetice și dermato-cosmetice.

Alergenii clasici, care provoacă dermatite de contact, sunt lanolina, alcoolul cetilic, propilen-glicolul, însă au fost studiați și alții mai recenți, precum dicaprylyl maleate (INCI), isononyl isononanoate (INCI), trioleyl phosphate (INCI) și umectanții butilen-glicol și pentilen-glicol.

6. Fitocompușii În ultimii ani, extractele din plante au devenit extrem de folosite și au provocat numeroase cazuri de dermatită de contact. Din categoria plantelor cu mecanism de hiper-

56

sensibilizare fac parte: Melaleuca alternifolia (arbore de ceai), Lavandula angustifolia (levănțică), Rosa centifolia (trandafir), plantele din familia Asteraceae și speciile familiilor Apiaceae și Rutaceae – în special genul Citrus (conțin furanocumarine – care provoacă fitofotodermatită).

Tipuri de alergeni din produsele cosme�ce Substanțele odorante Conservanții Coloranții An�oxidanții Excipienții, emulsifianții, surfactanții și umectanții

Fitocompușii

18% 37%

5% 4% 9% 27%

Fig. 10. Clasificarea substanțelor alergene din produsele cosmetice, in funcție de numărul de cazuri întâlnite în cadrul studiului Ghid de prevenție a reacțiilor alergice În urma acestui studiu și a afirmațiilor făcute de pacienții consultați (majoritatea femei), am elaborat o serie de măsuri de prevenție a reacțiilor alergice provocate de produsele cosmetice și dermato-cosmetice, după cum urmează: • Se recomandă produse cosmetice fără parfum (în general, acestea sunt inodore), în special pentru față; • De elecție sunt produsele hipoalergenice. Trebuie reținut, însă, că „hipoalergenic” nu inseamnă „fără alergeni”, ci „cu număr redus de alergeni” – conține mai putine ingrediente susceptibile de a declanșa reacții de hipersensibilizare; • Este recomandat să alegem produsele cu cele mai puține ingrediente; • Sugerăm să se testeze inițial orice produs cosmetic pe o zonă redusă de piele – se aplică o cantitate mică de produs pe plica cotului (partea anterioară) și se așteaptă 48-72 de ore; • Este recomandată aplicarea parfumului pe haine, nu pe piele. Poate ajuta la reducerea riscului unei reacții alergice sau al interacțiunii cu ingredientele din alte produse cosmetice; • Este indicat să introducem în rutina de îngrijire câte un singur produs cosmetic la un moment dat și să așteptăm aproximativ o săptămână înainte de a adăuga un alt produs. În această perioadă, trebuie monitorizate simptomele de iritație sau alergie; • Este absolut interzisă utilizarea produselor cosmetice expirate;

Dermatologie

• Doar pentru că pe eticheta produsului cosmetic observăm termeni precum „hipoalergenic”, „testat dermatologic”, „pentru piele sensibilă” sau „neiritant”, acest lucru NU este o garanție că va fi potrivit pentru pielea noastră; • Este necesar un consult dermatologic periodic, mai ales pentru persoanele cu piele sensibilă; • Este extrem de important să citim cu multă atenție etichetele produselor de îngrijire folosite în rutina zilnică. Toate produsele cosmetice și dermato-cosmetice vândute în Uniunea Europeană (UE) trebuie să afișeze o listă completă de ingrediente pe recipient sau pe ambalaj. În ceea ce privește posibilii alergeni din cosmetice, cel mai bun mod de a preveni o reacție alergică este să cunoaștem la ce suntem sensibili și cum să evităm acel alergen.

Concluzii În contextul consumului crescut de produse farmaceutice și cosmetice pe plan mondial, reacțiile alergice cutanate sunt din ce în ce mai numeroase, la ora actuală reprezentând mai mult de jumătate din totalul reacțiilor adverse întâlnite în practica medicală.

Principalele tipuri de alergeni din produsele cosmetice sunt: substanțele odorante, conservanții, coloranții, antioxidanții, excipienții, emulsifianții, surfactanții, umectanții și fitocompușii.

Uneori, chiar și produsele cosmetice marcate ca „fără parfum” pot conține urme de diverse arome, pentru a acoperi mirosul neplăcut al unor substanțe active.

Trebuie precizat că produsele organice nu sunt lipsite de riscuri alergogene și că, în general, niciun produs cosmetic nu este complet sigur. Așadar, chiar dacă produsul cosmetic are inscripționat pe etichetă „100% din ingrediente naturale”, acest lucru nu înseamnă că substanțele care intră în componența sa sunt complet sigure pentru pielea noastră. Compușii fitochimici existenți în plante sunt de multe ori la fel de dăunători ca substanțele de sinteză preparate industrial.

Considerăm că este imperios necesar să existe o educare și o informare mai atentă a publicului asupra efectelor adverse pe care acestea le pot provoca. Din acest motiv, în urma acestui studiu și a afirmațiilor făcute de pacienții consultați, am elaborat o serie de măsuri de prevenție a reacțiilor alergice provocate de produsele cosmetice și dermato-cosmetice.

www.revistamedicalmarket.ro

Bibliografie pe: revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Testarea Patch

Esenţială în diagnosticul Dermatitelor de Contact

Testele Patch reprezintă un important instrument în investigarea și diagnosticarea dermatitelor de contact. Acest tip de testare este semnificativ mai relevantă pentru diagnostic deoarece se folosesc substanţe standardizate, de o foarte bună calitate. Substanţele utilizate au cea mai înaltă puritate.

Particule extrem de fine, din aceste substanţe, sunt incorporate în vaselina albă utilizată ca vehicul.

Substanţele, astfel preparate, sunt prezentate în seringi de polipropilen de 5 ml, pe când cele sub formă de soluţie lichidă sunt prezentate în flacoane de polipropilen de 10 ml cu picurator.

Vaselina utilizată ca vehicul este Penreco Snow White, considerată cea mai pură de pe piaţă conform An Dooms-Goossens (Allergic contact dermatitis to ingredients used in topical applied pharmaceutical products and cosmetics: Katholieke Universiteit, Leuven, 1982; Thesis).

Haptenele produse de Chemotechnique Diagnostics sunt dintre cele mai pure, mai omogene, fără contaminare externă.

Aceeași firmă furnizează Skin Marker-i speciali, pentru marcarea locurilor patch-testelor pe tegument - Chemo Skin Markers™ - Medium.

Acești markeri conţin violet de gențiană, care este non-toxică, non-iritantă și nu pătrunde în piele, oferind totodată persistenţa culorii pe tegument.

Chemotechnique Diagnostics mai produce un Nickel Spot Test (Dimethylglyoxime) pentru detectarea nickelului liber și Cobalt Spot Test (Nitroso R sare) pentru detectarea cobaltului liber în obiectele de metal.

Distribuitor autorizat: BALMED S.R.L. Tel/fax: +4 021 327 52 69 www.balmed.ro

SECRETOMES NOT JUST EXOSOMES

20 DE MILIARDE

DE EXOZOMI 20 FACTORI DE

CREȘ TERE FUNCȚ IONALI

Origine Non-Umană

Distribuitor exclusiv pentru România Tel: 0347 088 060 / Email: office@ortoplusph.ro

Nutri Complex

Skin Glow Complex

Hair & Scalp Complex

SISTEM PENTRU PRODUCEREA DE PLASMĂ AUTOLOGĂ CONCENTRATĂ PRP

Distribuitor exclusiv pentru România - ORTOPLUS PHARMA Pentru informaţii suplimentare: Tel: 0347 088 060 / Email: comenzi@ortoplusph.ro www.prpgel.ro

Articole de specialitate

Prurigo la Pacientul Pediatric: Etiologie, Tipuri și Tratament Prurigo este o afecțiune dermatologică frecvent întâlnită în populația pediatrică, caracterizată prin apariția papulelor pruriginoase. Acest articol analizează etiologia prurigo-ului la copii și abordările terapeutice disponibile, pe baza literaturii medicale recente. De asemenea, sunt descrise principalele tipuri de prurigo întâlnite în populația pediatrică.

Dr. Mona-Irina Matei

P

Medic rezident Pediatrie Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu“

rurigo-ul este o afecțiune dermatologică inflamatorie, caracterizată prin apariția de papule, noduli sau plăci intens pruriginoase. Prurigo trebuie distins de prurit (mâncărime), în care nu există leziuni primare ale pielii. Conform literaturii, prevalența prurigo-ului în rândul copiilor variază în funcție de regiunea geografică. O prevalență crescută este observată în America Latină, Africa Subsahariană, Asia de Sud și Sud-Est - în aceste zone, prurigo-ul este preponderent asociat mușcăturilor de insecte, purici și condițiilor climatice favorabile proliferării acestora[9]. Deși ambele sexe sunt afectate, un studiu efectuat de Brown et al.[2] a arătat că pacientele de sex feminin sunt ușor mai predispuse la a dezvolta prurigo comparativ cu pacienții de sex masculin, însă diferența nu a fost statistic semnificativă. Această deosebire ar putea fi atribuită factorilor hormonali, imunitari sau comportamentali, dar nu există un consens clar. În rândul populației pediatrice, această afecțiune poate avea un impact negativ semnificativ asupra calității vieții, în principal din cauza pruritului persistent. Înțelegerea etiologiei și a opțiunilor de tratament este esențială pentru gestionarea eficientă a acestei condiții. De asemenea, cunoașterea diferitelor tipuri de prurigo ajută la un diagnostic diferențial corect și la personalizarea tratamentului.

60

Etiologie

Factori de Mediu

Multiplii factori au fost citați în apariția și întreținerea acestei afecțiuni. Dintre aceștia, cele mai importante categorii sunt:

Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la substanțe iritante (detergenți, săpunuri dure) și schimbările climatice, pot exacerba simptomele prurigo-ului[3].

Umiditatea scăzută și temperaturile extreme sunt condiții care pot deteriora bariera cutanată și pot intensifica pruritul asociat.

Factorii Imunologici Chiar dacă nu este considerat ca fiind o boală autoimună, prurigo-ul este asociat cu disfuncții ale sistemului imunitar. Studiile sugerează că pacienții cu prurigo prezintă în general un răspuns imun exagerat de tip Th2. Celulele T helper de tip 2 (Th2) sunt responsabile pentru producerea de citokine precum IL-4, IL-5 și IL-13, care promovează inflamația alergică și producția de IgE[1]. Un astfel de răspuns imun anormal poate fi declanșat de expunerea la alergeni comuni, cum ar fi acarienii din praful de casă, polenul sau anumite alimente.

De asemenea, la copiii cu prurigo s-a mai observat un număr crescut de eozinofile în sângele periferic și în leziunile cutanate.

Factori Genetici Predispoziția genetică este, de asemenea, un factor important. Copiii cu antecedente familiale de atopie (eczema atopică, astm, rinită alergică) prezintă un risc mai mare de a dezvolta prurigo[2].

Studiile genetice au identificat mutații în genele care codifică proteinele implicate în bariera cutanată, care pot contribui la susceptibilitatea la prurigo. Un astfel de exemplu ar fi filagrina, o proteină cu rol esențial în menținerea integrității barierei cutanate (gena FLG, situată pe cromozomul 1, locusul 1q21).

Dermatologie

Infecții Infecțiile bacteriene și virale pot agrava prurigo-ul. Infecția cu Staphylococcus aureus este frecvent întâlnită la copiii cu prurigo, exacerbând inflamația și pruritul[4]. De asemenea, infecțiile virale, cum ar fi varicela, pot declanșa sau agrava prurigo-ul.

Tipuri de Prurigo în Populația Pediatrică Prurigo Infantum (Prurigo Strophulus): Afectează în special copiii mici, se manifestă prin apariția de papule pruriginoase și vezicule, în special pe membrele inferioare și trunchi. Este adesea asociată cu hipersensibilitatea la mușcăturile de insecte, cum ar fi țânțarii și puricii[6].

Prurigo Simplex (Prurigo Besnier): O formă ușoară de prurigo, caracterizată prin papule pruriginoase discrete.

Factorii declanșatori pot include alergiile alimentare, expunerea la alergeni de mediu, predispoziție genetică[2].

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Prurigo Nodularis: Caracterizat prin apariția de noduli sau papule ferme, intens pruriginoase, de obicei localizate pe suprafețele extensorii ale membrelor. Este o formă persistentă, rezistentă la tratament. Etiologia include factori imuni, neurogeni, boli sistemice, stres, iar trauma repetată prin scărpinare perpetuează ciclul prurit-scărpinare[5].

Prurigo Pigmentpsa: Papule pruriginoase, urmate de hiperpigmentare în zonele afectate. Factorii incriminați în apariția acestei forme sunt stresul, căldura, ocazional activitatea fizică intensă[4].

Prurigo Agminata (Papular Urticaria): O reacție hipersensibilă la mușcăturile de țânțari, pureci sau păianjeni, care se manifestă prin papule pruriginoase[6].

Tratament Tratament Topic: Tratamentele topice sunt adesea prima linie de terapie pentru prurigo. Corticosteroizii topici pot reduce inflamația și pruritul [5]. Inhibitorii calcineurinei topici, cum ar fi tacrolimusul, sunt o alternativă eficientă, mai ales pentru utilizare pe termen lung, datorită profilului de siguranță mai favorabil.

Concluzie Prurigo-ul la pacienții pediatrici este o afecțiune complexă, cu multiple etiologii implicate, inclusiv factori imunologici, genetici și de mediu. Abordarea terapeutică necesită o combinație de tratamente topice și sistemice, îngrijirea barierei cutanate și, în cazurile severe, fototerapie. Managementul adecvat al infecțiilor este, de asemenea, esențial pentru prevenirea complicațiilor. Este necesară o abordare individualizată, ținând cont de particularitățile fiecărui pacient, pentru a obține cele mai bune rezultate clinice. mentul prurigo-ului cronic. Aceasta poate reduce inflamația și pruritul și scădea proliferarea celulară, oferind o alternativă non-farmacologică pentru copiii cu simptome severe[3].

Managementul Infecțiilor Tratamentul infecțiilor secundare este crucial. Antibioticele topice sau orale pot fi necesare pentru a eradica infecțiile cu Staphylococcus aureus[8]. Este importantă monitorizarea atentă pentru a preveni dezvoltarea rezistenței bacteriene.

Bibliografie

1. Williams, H. C., et al. (2020). „Role of the immune system in prurigo.” Journal of Dermatological Science.

2. Brown, S. J., et al. (2019). „Genetic predisposition in pediatric prurigo.” Pediatrics Dermatology.

3. Smith, M. G., & Taylor, P. (2018). „Environmental factors in prurigo exacerbation.” Clinical Pediatric Dermatology.

4. White, L., et al. (2017). „Staphylococcus aureus and prurigo.”

Infectious Diseases in Children.

5. Johnson, M. L., & Roberts, J. (2016). „Pediatric Prurigo Nodularis: Clinical Features and Management.” Pediatric Dermatology Journal.

6. Nguyen, R., & Eichenfield, L. F. (2021). „Chronic Prurigo in Children: Advances in Pathogenesis and Treatment.” Pediatric Dermatology Advances.

7. Liu, A. Y., et al. (2015). „Systemic treatments for severe pediatric prurigo.” Journal of Clinical Dermatology.

8. Lee, Y. S., & Ha, S. K. (2018). „Management of secondary infections in prurigo.” Journal of Pediatric Infectious Diseases.

9. Decboe et al. (2019), Prurigo in Children of Tropical Zone

Tratament Sistemic: În cazurile severe de prurigo, tratamentele sistemice pot fi necesare. Antihistaminicele orale sunt frecvent utilizate pentru a reduce pruritul. În cazurile rezistente la tratament, imunosupresoarele sistemice, cum ar fi ciclosporina, pot fi luate în considerare[7]. Îngrijirea Barierei Cutanate: Întreținerea unei bariere cutanate sănătoase este piatra de temelie a tratamentului din prurigo. Emolienții trebuie utilizați zilnic pentru a hidrata pielea și a preveni uscarea acesteia[6]. Băile cu ovăz coloidal sau soluții de bicarbonat de sodiu pot ameliora pruritul și pot calma pielea iritată.

Fototerapie: Fototerapia, în special cu ultraviolete B cu bandă îngustă (Narrow-Band UVB), s-a dovedit a fi eficientă în trata-

Dermatologie

61

DERMLITE DL5

Vă prezentăm primul sistem de polarizare variabilă din lume într-un dermatoscop hibrid, DermLiteDL5, care vă permite să descoperiți un strat complet nou al dermatoscopiei portabile.

INOVAȚIE DE SENZAȚIE • sistem de lentile de 32 mm cu mărire de 10x, • sistem de polarizare variabilă, • 16 LED-uri albe, • 4 LED-uri UV, • 4 LED-uri PigmentBoost, • 1 LED Torch alb, • distanțier retractabil, • placa frontală detașabilă, cu reticul de 10 mm, • riglă de oțel de 100 mm, optimizată pentru măsurarea leziunilor.

DERMLITE DL5 VĂ SPRIJINĂ FLUXUL DE LUCRU CLINIC MAI BINE CA ORICE ALT DERMATOSCOP

OPTICA DERMATOSCOPULUI DL5 ESTE UIMITOARE LA APROPIERE ȘI REMARCABILĂ LA DISTANȚĂ Sistemul său de lentile de 32 mm cu o mărire reală de 10x dezvăluie cele mai mici detalii – mai bine ca niciodată.

La orice dermatoscop achiziționat, primiți un Hydrozid gratuit

Criochirurgie și crioterapie într-un singur dispozitiv spray Pentru un tratament simplu, rapid și eficient împotriva verucilor, leziunilor comune ale pielii și leziunilor speciale ale mucoasei.

HYDROZID® este o alternativă, portabilă și convenabilă la azotul lichid, cu eficacitate dovedită în tratarea verucilor, condiloamelor, keratozei seboreice, keratozei actinice și a altor leziuni benigne, pre-maligne și speciale ale mucoasei.

HYDROZID" este utilizat în întreaga lume de către medicil generaliști, pediatri, dermatologi, podologi, urologi și ginecologi.

Avantaje: * Fãră anestezice * Fără echipament de protecție * Fără pregătire înainte de utilizare Aplicații: * Crochordon * Keratoza actinica (non-faciala sau faciala) * Sângerare de contact cervical * Condilom acuminat * Hiperpigmentarea gingivalã - Keratoza seboreicä * Lentigo (non-facial sau facial) - Molluscum contagiosum - Veruca Plana * Veruca Plantarä - Veruca Vulgarä

www.grestetica.ro Calea București Nr. 74, 077180,Tunari, Ilfov +40 731.361.550 comenzi@grestetica.ro

Gata de utilizare. Sigur.

Eficient.

Articole de specialitate

Hemangioamele subglotice infantile - evaluarea metodelor de tratament disponibile în prezent Hemangioamele subglotice sunt leziuni cu risc vital raportate prima dată în istorie de către MacKenzie, în 1864[1]. Prima descriere a hemangioamelor infantile subglotice a fost făcută de Phillips și Ruh în 1912[2]. Leziunile apar cu precădere în rândul sexului feminin (2:1), și 80-89% dintre acestea sunt simptomatice în primele 6 luni de viață[3,4].

Dr. Miu Sânziana Medic rezident ORL, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S.Curie”, București

S

imptomele reprezintă grade variabile de insuficiență respiratorie acută (stridor, tuse, cianoză, disfonie, disfagie, emeză, hemoptizii).

Cel mai frecvent, acestea se manifestă printr-un stridor bifazic, exacerbat de plâns sau de infecții respiratorii. În mod caracteristic, aceste simptome fluctuează în funcție de perioadele de remisie - în faza proliferativă, acestea au o simptomatologie mai zgomotoasă, iar în perioadele de remisie acestea pot fi asimptomatice. Complicațiile includ: ulcerarea tumorii, sângerare, obstrucția căilor respiratorii, insuficiență cardiacă congestivă. Nu este cunoscut cu precizie procentul de cazuri amenințătoare de viață, dar se estimează că sunt în jur de 10% din hemangioamele subglotice[8]. Hemangioamele subglotice pot fi însoțite de hemangioame cutanate în 44-51% din cazuri, iar acestea adesea se găsesc în zona capului și a gâtului. În cazul copiilor ce prezintă hemangioame faciale sau cervicale, întotdeauna ar trebui să luăm în considerare și existența unor hemangioame subglotice - cu toate acestea, hemangioamele subglotice pot evolua în cazuri în care leziunile tegumentare sunt absente sau foarte restrânse[9].

Din punct de vedere histopatologic, hemangioamele pot fi clasificate în hemangioame capilare, cavernoase și mixte.

Majoritatea hemangioamelor subglotice sunt de tip capilar. Cu toate că natura leziunilor este imprevizibilă, majoritatea acestora involuează și regresează după vârstă de 18-24 luni.

Multiple metode de tratament au fost publicate în literatură, printre care și:

64

1. traheotomie, 2. radioterapie externă/internă, 3. crioterapie, 4. injectare intralezională de agenți sclerozați, 5. corticoterapie (sistemică și intralezională), 6. excizie laser, 7. excizie deschisă.

Scopul acestui articol este de a prezenta multiplele metode de tratament prezentate în variate studii din literatură și evidențierea avantajelor și dezavantajelor fiecărei metode. În perioada 1951-1960, în cadrul Childrens’ Medical Hospital în Boston, în departamentul de Otorinolaringologie au fost evaluați și tratați 17 copii cu hemangioame subglotice. Toți copiii au fost tratați și au avut o evoluție satifăcătoare - dar în perioada respectivă, patologia era puțin cunoscută. Prin urmare, în alte centre rezultatele erau dezamăgitoare. Mortalitatea era de aproximativ 50%, iar în 9 din 24 de cazuri, diagnosticul de hemangiom subglotic nu era suspicionat, și a fost relevat post-mortem în momentul autopsiei. În perioada anilor 50’, metoda de tratament de elecție era radioterapia prin radiografii seriate - metodă abandonată în prezent datorită emergenței metodelor inovative și mai puțin nocive de tratament. Riscul de apariție a tumorilor maligne ale tiroidei și regiunii cervicale au fost considerate motive întemeiate pentru abandonarea acestei metode de tratament[8].

Hughes și colaboratorii au publicat în 1999 un studiu efectuat pe 28 de pacienți în care au evoluat eficiența diferitelor metode de tratament: în cazul pacienților cu simptomatologie modestă, se poate tenta atitudinea de “watchful waiting” - până la vârstă de 5 ani, rezoluția simptomelor a avut loc în proporție de 50%, aceasta ajungând până la 100% la vârstă de 12 ani.

După cum am menționat anterior și prin studiul condus înainte de anii 60’, iradierea externă a fost abandonată ca metoda

Dermatologie

de tratament. De asemenea, iradierea localizată utilizând semințe radioactive de aur a fost abandonată deoarece necesita efectuarea traheotomiei concomitent. O altă metodă de tratament cu caracter istoric este și injectarea de agenți sclerozanți, parțial abandonată pentru că implica riscuri crescute de stenoză, hemoragie și traheobronșită. Utilizarea corticosteroizilor este încă utilizată în prezent: din nefericire, utilizarea corticosteroizilor sistemici are efecte întârziate, și necesită administrare pe termen lung (ce poate crește riscul de efecte secundare - întârzierea creșterii, susceptibilitatea la infecții), dar s-au constatat efecte benefice în injectarea intralezională de metil prednisolone sau triamcinolone acetat, cu intubare orotraheală timp de 1-3 zile post-operator.

Interferonul 2-alfa a mai fost utilizat în cazuri selecționate în care alte terapii au fost refractare, tratament rezervat datorită efectelor secundare pronunțate (febră, descuamare tegumentară, creșterea enzimelor hepatice, neutropenie). Traheotomia, crioterapia și electrocauterizarea sunt alte metode de tratament folosite în managementul hemangiomului subglotic. LASER-ul și LASER-ul CO2 nu fuseseră încă folosite la momentul publicării ca metode de tratament în hemangiomul subglotic, dar aveau prospecte promițătoare. Excizia deschisă a fost rezervată cazurilor care necesitau traheotomie sau cazurilor care prezentau risc mare de stenoză post excizie LASER. Embolizarea a fost propusă ca metodă complementară pentru a limita riscul de sângerare în excizia deschisă[9]. În cadrul studiului realizat de Gregg și colaboratorii (1995)[5], se analizează 3 cazuri: în primul caz, pacienta a beneficiat de o traheotomie temporară (ulterior fiind decanulată la vârsta de 23 de luni). În al doilea caz, s-a practicat injectare intralezională de triamcinolone acetat, și terapie sistemică cu solumedrol, pacientul

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

fiind intubat orotraheal timp de 8 zile - cu toate acestea, pacientul a prezentat complicații postoperatorii (pneumotorax ce a necesitat drenaj) și în momentul detubării, hemangiomul aparent remis s-a reexpansionat, obstruând 75% din calea aeriană și necesitând traheotomie. Eventual, și acest pacient a fost decanulat la vârsta de 18 luni. În al treilea și ultimul caz, s-a practicat inițial traheotomie de urgență (la vârstă de 6 săptămâni), apoi rezecție parțială submucoasă cu ajutorul LASER-ului la vârstele de 2 luni jumătate respectiv 5 luni jumătate, apoi la 10 luni jumătate s-a practicat rezecție parțială submucoasă cu LASER CO2.

Din cauza persistentei hemangiomului (ocupând >85% din spațiul respirator), la vârsta de 12 luni s-a practicat rezecția deschisă a hemangiomului prin cricotraheotomie - la 15 luni spațiul respirator a fost suficient și s-a decis decanularea. În cadrul studiului efectuat de Meeuwis, s-a demonstrat eficiența injectării intralezionale cu corticosteroizi și intubarea orotraheală pentru a oferi o decanulare precoce - majoritatea pacienților erau asimptomatici la vârsta de 7 luni[6]. În cadrul studiului efectuat pe parcursul a 17 ani de către Bitar și colaboratorii în care au fost analizate 372 de cazuri, LASER-ul CO2 a avut o rată de succes de 88.9% cu o rată de complicații de 5.5% (stenoză subglotică semnificativă), și cu o scurtare a duratei medii de menținere a canulei traheale de 13.7 luni. Corticosteroizii sistemici nu au avut o rată de succes atât de mare (doar 24.5%, cu o rată de complicații de 12.9%). Injectarea intralezională de corticosteroizi a fost de succes în 86.4% din cazuri cu o rată de complicații de 5.6%. Excizia deschisă (efectuată la vârste începând cu 2.5 luni) a fost de succes în 98% din cazuri, cu o rată de complicații de 10%, folosind grefe de cartilaj în 34% din cazuri[7].

Prima data când au fost publicate ghiduri terapeutice în tratamentul hemangiomului a fost în 2019. Acestea aveau rolul de a: 1) evalua riscurile bolii și recunoaște leziunile potențial amenințătoare de viață, 2) sublinia rolul important al monitorizării precoce frecvente, deoarece leziunea este în continuă evoluție/involuție, 3) evalua rolul imagisticii, 4) evalua metodele terapeutice existente[12].

Introducerea propranololului în tratamentul hemangiomului subglotic a avut succes, rolul acestuia fiind deja dovedit în tratamentul hemangioamelor cutanate. În

cazul prezentat de Baniya și colaboratorii în 2024, un copil în vârstă de 4 ani care s-a prezentat pentru tuse și dispnee cu tahipnee de la vârsta de 2 luni a fost internat în secția de terapie intensivă pediatrică. Analizele uzuale erau în limite normale. Ecografia cervicală a relevat o leziune nodulară heterogenă hiperecogenă adiacentă lobului stâng tiroidian. CT-ul cervical a relevat o leziune bine delimitată, heterogenă, ce comprima calea respiratorie, cu menținerea patentei acesteia. S-a practicat bronhoscopia pentru vizualizarea leziunii - o formațiune tumorală de consistență moale, roz-violacee, ce îngusta spațiul respirator.

Structurile supraglotice, corzile vocale și arborele traheobronsic aveau aspect normal. Pacientul a beneficiat de tratament cu propranolol 1 mg/kgc/zi și prednisolon 1 mg/kgc/zicu monitorizarea constantelor biologice. După 3 zile de tratament, starea pacientului s-a îmbunătățit, cu ameliorarea simptomatologiei. Pacientul a fost externat, cu tratament ambulator (propranolol și corticosteroizi). Controlul la 6 luni după internarea inițială a demonstrat eficiența terapiei, cu remiterea simptomatologiei, și RMN-ul cervical de control a arătat resoluția completă a leziunii. Autorul subliniază importanța imagisticii în hemangioamele subglotice. Atât CT-ul, cât și RMN-ul pot descrie cu acuratețe leziunea. Bronhoscopia este esențială pentru documentarea patologiilor glotice și subglotice și evaluarea concomitentă a arborelui respirator[11]. În concluzie, este necesară diagnosticarea precoce a hemangioamelor subglotice și mai ales inițierea tratamentului precoce pentru a preveni complicațiile bolii. În cazul hemagioamelor subglotice, cazurile în care nu se inițiază tratamentul precoce pot prezenta o mortalitate de până la 50%, prin urmare este imperios necesar ca specialistul pediatru sau ORL să identifice această patologie în rândul populației pediatrice, utilizând metodele imagistice disponibile la momentul actual (ecografie, CT, RMN și bronhoscopie). Multitudinea metodelor de tratament impune alegerea individualizată a conduitei terapeutice în funcție de gravitatea simptomatologiei, vârsta pacientului și experiența clinicianului.

10. Shikhani AH, Jones MM, Marsh BR, RJ: Infantile subglottic hemangiomas, an update. Ann Otol Laryngol 95:336-347,1986 11. Brodsky L, Yoshpe N, Ruben R: Clinical-patological correlates of congenital subglottic hemangiomasAnn Otol Rhinol Laryngol 205:4-18, 1983 12. Gregg, Wiatrack, Koopmann: Management options for infantile subglottic hemangioma, 1995 13. Meuwis J, Box CE, Hoeve LJ : Subglottic hemangiomas in infants: Treatment with intralesional corticosteroid injection and intubation. Int J Pediatr Otolaryngol 19: 145-150, 1990 14. Bitar MA, Moukarbel RV, Zalzal GH. Management of congenital subglottic hemangioma: Trends and success over the past 17 years. Otolaryngology– Head and Neck Surgery. 2005;132(2):226-231. doi:10.1016/j.otohns.2004.09.136 15. Rabdar DMD, Richard N, Gilles R: The Biology and Management of Subglottic Hemangioma: Past, Present and Future, The Laryngoscope 2004 16. Ferguson, C. F., & Flake, C. G. (1961). LXXX Subglottic Hemangioma as a Cause of Respiratory Obstruction in Infants. Annals of Otology, Rhinology & Laryngology, 70(4), 1095–1112. doi:10.1177/000348946107000414 17. Hughes, C Anthony; Rezaee, Ali; Ludemann, Jeffrey P; Holinger, Lauren D. Management of congenital subglottic hemangioma. The Journal of Otolaryngology Hamilton Vol. 28, Iss. 4, (Aug 1999): 223.

18. Baniya R, Chaudhary A, Upadhyaya A, Rijal P. Infantile Subglottic Hemangioma: A Case Report. JNMA J Nepal Med Assoc. 2024 Mar;62(271):211–3. doi: 10.31729/jnma.8500. Epub 2024 Mar 31. PMCID: PMC10924481.

19. Krowchuk DP, Frieden IJ, Mancini AJ, Darrow DH, Blei F, Greene AK, Annam A, Baker CN, Frommelt PC, Hodak A, Pate BM, Pelletier JL, Sandrock D, Weinberg ST, Whelan MA; SUBCOMMITTEE ON THE MANAGEMENT OF INFANTILE HEMANGIOMAS. Clinical Practice Guideline for the Management of Infantile Hemangiomas. Pediatrics. 2019 Jan;143(1):e20183475. doi: 10.1542/peds.2018-3475. PMID: 30584062

Bibliografie 8. MacKenzie, M: Essay on growths of the larynx. Philadelphia, PA, Lindsay and Blakeston, 1987 9. Phillips, J.Ruh HO: Angioma of the larynx. Especially its relationship to chronic laryngitis. Am J Dis Child, 1913

Dermatologie

65

Formula cu o experienţă clinică de 30 de ani în Italia Preţ de referinţă pentru DCI Sulodexide, decontat pe lista B

Coreflux 250 ULS capsule moi şi Coreflux 600 ULS/2 ml soluţie inj. (i.v./i.m.) sunt medicamente biologice autorizate pe bază de sulodexide.

• Sulodexide este un antitrombotic marcant, activ la nivel arterial și venos cu un profil farmacologic deosebit susținut de efecte pleiotropice: inhibarea aderării plachetare şi de activarea sistemului fibrinolitic tisular şi circulator.

• Sulodexide normalizează parametrii alteraţi ai vâscozităţii sanguine, această acţiune se manifestă în special prin scăderea concentraţiilor plasmatice ale fibrinogenului.

• Profilul farmacologic al sulodexidei descris anterior este completat şi cu acţiunea de normalizare a concentraţiilor plasmatice crescute ale lipidelor, realizată prin activarea lipoproteinlipazei.

Criteriile* de includere în tratamentul specific pentru Sulodexide/COREFLUX sunt:

• tromboza venoasă profundă (TVP)

• tratament al unei leziuni ischemice,

şi în prevenţia recurenţei TVP,

• tratamentul bolii ocluzive arteriale

• ameliorarea semnificativă a factorilor de risc pentru afecţiunile vasculare şi progresia bolii vasculare, recurenţa unor episoade ischemice fatale şi nonfatale,

• tratamentul insuficienţei cronice venoase (IVC) în oricare din stadiile CEAP,

periferice (BOAP), şi în alte patologii care pot fi considerate ca o consecinţă a unui proces aterosclerotic,

• tratamentul simptomatic al claudicaţiei intermitente, precum şi tratamentul durerii de repaus.

• Prevenţia şi stoparea complicaţiilor vasculare ale diabetului: nefropatia diabetică, retinopatia diabetică şi piciorul diabetic.

• Prin administrarea de Sulodexide poate fi evitată amputarea piciorului diabetic şi se poate opri evoluţia retinopatiei şi nefropatiei diabetice.

Siguranță la administrarea pe termen lung și în asocierile curente

Tratamentul antitrombotic cu Sulodexide/COREFLUX este un tratament de lungă durată, fiind destinat unor afecţiuni cronice şi de prevenţie a complicaţiilor diabetului.

RO/REV/02/2019 Data APP/Revizuirii textului 08. 2014

Eficacitatea sulodexide, ca medicament biologic, nu depinde de: vârstă, sexul pacientului şi nici de severitatea bolii, administrarea fiind benefică pentru toate aceste categorii de pacienţi.

Acţiunea antitrombotică este datorată inhibării, dependente de doză, a unor factori ai coagulării, în principal factorul X activat. Interferenţa cu trombina rămâne însă la un nivel nesemnificativ, coagularea nefiind astfel influenţată.

Monitorizarea parametrilor sistemici ai hemocoagulării nu este necesară la dozele sugerate. Terapia combinată cu medicamente cu potenţial hemoragice (AINS, antiagregante plachetare etc.) este sigură.

Astfel, antitromboticul Coreflux pe bază de sulodexide nu prezintă efecte secundare hemoragice, când este administrat oral şi are un risc hemoragic redus comparativ cu alţi glicozaminogligani terapeutici (GAGi, ca de ex. heparina şi heparina cu greutate moleculară mică) când se administrează pe cale parenterală.

Datorită toleranţei deosebite şi a procentului foarte redus al efectelor secundare (sub 1%), nu sunt date publicate ce ar recomanda scăderea dozelor, faţă de dozele recomandate uzual.

Aceasta este o consecinţă a unei interacţiuni mai reduse cu antitrombina III şi a inhibiţiei simultane a cofactorului II al heparinei, obţinându-se o inhibiţie semnificativă a trombinei cu o anti-coagulare sistemică minimă.

Inițierea tratamentului se face de către medicii specialiști care diagnostichează şi tratează boli vasculare cu risc de tromboză.

Continuarea se face de către medicul de familie în baza scrisorii medicale emise de specialist.