Medical Market - Boli Infectioase 2024

diagnosticul hepatic neinvaziv prin biomarkerii serici

Noninvasive Medical

Conf. Univ.

Dr. Florentina Dumitrescu

Preşedintele Conferinței Naționale de Boli infecțioase, Craiova

Boli Infecțioase

Prof. Univ.

Dr. Voichița Lăzureanu

Preşedintele Conferinței Naționale de Boli infecțioase, Timişoara

Prof. Univ.

Dr. Doina Azoicăi

Citește mai mult

Revista profesioniștilor din Sănătate • 2024 - 2025 • Publicație creditată B+ conform

Universitatea de Medicină și Farmacie„Grigore T. Popa” din Iași

Prof. Univ.

Dr. Victoria Bîrluțiu

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf. Univ.

Dr. Farm. Carmen Oancea

Strălucește în orice rol și la orice vârstă Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Șef de lucrări Adelina Raluca Marinescu

Universitatea de Medicină și Farmacie„Victor Babeș” din Timișoara As. Univ.

Dr. Anca Elena Duduveche

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

As. Univ.

Dr. Alice-Nicoleta Azoicăi

Pulbere și soluție pentru soluție orală L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină

SINGURA COMBINAȚIE DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT

UMF„Grigore T. Popa” din Iași,

Referinţă: 1. Rezumatul Caracteristicilor Produsului

Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.

Corectează disbioza prin modularea microbiotei intestinale!

Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului complet. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală-PRF. Administrare orală. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată sau reclamaţie cu privire la acest medicament la adresa de e-mail: Drugsafety.alfasigma@addenda.ro sau la Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România https://adr.anm.ro/. DAPP Alfasigma S.p.A.

Alfasigma România S.R.L. str. Cluceru Udricani, nr. 18, parter și etaj 1, sector 3, București tel.: 031.805.35.26, 031.805.35.27; fax: 031.805.35.28. e-mail: info.ro@alfasigma.com

Strălucește în orice rol și la orice vârstă

Referinţă: 1. Rezumatul Caracteristicilor Produsului

Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!

Indicat în stări de convalescenţă1: • După intervenţii chirurgicale • Ca tonic în stări de slăbiciune, anorexie, anemie, surmenaj fizic și intelectual (fenomen de Burnout) • După evenimente vasculare acute • În dereglări metabolice și ca adjuvant în terapia angiovasculară

Pulbere și soluție pentru soluție orală L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină

Asigură suportul organismului în boli cronice1: • Reglează metabolismul celular (toate maladiile sunt cauzate de disfuncţii ale metabolismului celular) • În boli neurologice • În boli cardiovasculare • Determină sinteza mediatorilor chimici

SINGURA COMBINAȚIE DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT

Chirurgie: DENUMIREA COMERCIALĂ Este un tonic pentru organism; se recomandă în A MEDICAMENTULUI convalescenţă după intervenţii chirurgicale.

TONOTIL-N pulbere şi soluţie pentru soluţie orală.

COMPOZIŢIA CALITATIVĂ CANTITATIVĂ Oftalmologie: Acest ŞI medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea Pulbere pentru soluţie dop) cuorală atenție(conţinută a prospectuluiîn sau a informațiilor de pe ambalaj.

Dacă miopie apar manifestări Oboseală oculară, progresivă, boli ale neplăcute, medicului sau farmacistului.

Medicamentele expirate și/sau 170 mg pulbere pentru soluţie adresați-vă orală conţin retinei datorate dereglărilor metabolice, irigare L-fosfotreonină 20 mg,neutilizate se consideră deșeuri periculoase. sangvină deficitară la nivel ocular, ambliopie L-glutamină 75 mg, clorură de datorată fumatului, atrofia nervului optic, şi ca aditiv în tratamentul combinat cu medicaţie hidroxocobalamină 0,5 mg. anticataractă, pentru a preveni cataracta senilă Soluţie orală (conţinută în flacon) (datorită efectelor asupra reglării metabolismu10 ml soluţie orală conţin L-fosfoserină 60 mg, lui celular şi aprovizionării organismului cu clorhidrat de arginină 150 mg. aminoacizi esenţiali).

Excipient cu efect cunoscut: sorbitol (E 420) Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi prospectul.

Obstetrică-ginecologie: FORMA FARMACEUTICĂ Convalescenţă, tensiune nervoasă, slăbiciune, Pulbere şi soluţie pentru soluţie orală. climacteriu.

Soluţie: limpede, de culoare roşu-cireaşă, cu Ortopedie-traumatologie: miros plăcut, caracteristic de vişine şi gust dulce.

Ca un tonic al organismului şi ca un tonic pentru Pulbere: granulată, de culoare albă. pacienţii ce urmează a fi operaţi. Convalescenţă (după intervenţii chirurgicale, traumatisme, etc.).

DATE CLINICE Medicină sportivă Indicaţii terapeutice Recuperarea psihosomatică a atleţilor.

Tonotil N este indicat în stări patologice, de exemplu: boli somatice şi psihice, demenţă DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE senilă, boli în care intervine o disfuncţie în Se îndepărtează sigiliul de metal al flaconului, metabolismul neuronal. Tonotil N stimulează prin extragere. Apoi se împinge dopul roşu în aşa activitatea cerebrală, producerea de energie şi posibilităţile de utilizare a oxigenului la nivel fel încât să se golească conţinutul acestuia în celular. Tonotil N completează componentele partea lichidă din flacon. Se agită bine flaconul. biologice celulare deficitare fără să genereze Se înlătură dopul şi se transvazează conţinutul flaconului într-un pahar. produşi de degradare. Tonotil N este folosit ca Tonotil N este uşor de administrat şi are gust plăcut. tonic în stări de slăbiciune, anorexie şi în Se poate dilua cu apă. convalescenţă. Datorită indicaţiilor de mai sus Tonotil N poate fi administrat şi la diabetici, deoarece Tonotil N poate fi administrat în următoarele nu conţine zahăr. Soluţia se administrează "Specialităţi Medicale": imediat după constituire.

Pediatrie: Retardare psihosomatică, convalescenţă, anorexie, Adulţi: doza recomandată este de 1-2 oboseală în urma unui efort intelectual prelungit. flacoane dimineaţa, înainte de micul dejun.

Medicină internă: Copii: doza recomandată este de 1 flacon Surmenaj fizic şi intelectual, convalescenţă, dimineaţa, înainte de micul dejun. stări de slăbiciune (anemie, anorexie).

CONTRAINDICAŢII Geriatrie: Hipersensibilitate la substanţele active sau la Depresie senilă sau demenţă senilă, dereglări oricare dintre excipienţi. Tumori maligne, psihosomatice ale vârstei a III-a, în pierderea stări neoplazice datorită prezenţei memoriei la persoane vârstnice, în scăderea hidroxocobalaminei. Pentru mai multe performanţelor intelectuale, în dereglări amănunte, citiţi cu atenţie prospectul. metabolice şi ca adjuvant în terapia angiovasculară.

Neurologie: ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE Tensiuni nervoase, oboseală asociată cu PENTRU UTILIZARE administrarea de medicamente sedative.

Produsul nu trebuie lăsat la vederea şi Ca supliment în tratamentul cu antidepresive şi îndemâna copiilor.

Se recomandă prudenţă la pacienţii cu anxiolitice.

insuficienţă renală sau hepatică severă sau cu acidoză metabolică sau la pacienţii cu tulburări ale metabolismului aminoacizilor. Deoarece conţine sorbitol, pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la fructoză, nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Tonotil N poate fi administrat în timpul sarcinii și în perioada de alăptare.

Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Tonotil N nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reacţii adverse Reacţii alergice în cazul hipersensibilităţii la unul dintre componenţii produsului.

Raportarea reacțiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/.

Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Supradozaj Nu au fost raportate cazuri de supradozaj.

DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ: VIANEX S.A. 8, Varibobi street, Nea Erythraia, 146 71 Kifisia, Greece Distribuitor/Reprezentant: S.C. IMEDICA S.A. Șoseaua București – Ploiești nr. 141 D, sector 1, București Tel: 021.301.70.10; 20; 30 / Fax: 021.319.77.51 office@imedica.ro / www.imedica.ro NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ: 9360/2016/01 VIZĂ DE PUBLICITATE: 6351/02.04.2024 Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

Articole Sumar de specialitate

„Rezistența la antimicrobiene este o «pandemie tăcută»!“ Interviu cu Conf. Univ. Dr. Florentina Dumitrescu

6

„Terapia cronică este o şansă pentru fiecare pacient, dacă este aderent la tratament!“ Interviu cu Prof. Univ. Dr. Voichiţa Lăzureanu

10

Dr. Luminița Ocroteală

Medic primar Hematologie, Clinica de Hematologie, Craiova

Dr. Ileana Brînză

Medic primar MF, Vicepreședinte AREPMF Președinte de Onoare APMF Brăila

Provocăriale patologiei infecţioase post pandemice şi oportunităţi de prevenţie prin vaccinare Prof. Univ. Dr. Doina Azoicai, As. Univ. Dr. Alice Nicoleta Azoicai

16

Rujeola și manifestările clinice la adult și copil As. Univ. Dr. Mirela Turaiche, Dr. Bianca Cerbu, Dr. Adela Teodora Benea, Dr. Mădălina Șuba

22

Cum a ales UMF Craiova să contribuie la educația sanitară a comunității…

Conf. Univ. Dr. Farm. Carmen Oancea

24

Stop infecțiilor la poarta de intrare în organism

26

Rujeola Dr. Adelina Raluca Marinescu

28

Hepatita E-rar diagnosticată?

Prof. Univ. Dr. Victoria Bîrluțiu

30

Infecții fungice invazive - principii cheie și management optim Dr. Luminița Ocroteală, Asist. Univ. Dr. Anca Elena Duduveche

34

Vaccinarea antigripală a adultului vârstnic Dr. Ileana Brînză, Farmacist Smărăndița Ileana Ștefan

40

Farmacist Smărăndița Ileana Ștefan

Formator, Institutul de Dezvoltare și Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino”, Afiliere AREPMF

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market și primești 10 puncte EMC.

4

Boli Infecțioase

Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie

Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

www.revistamedicalmarket.ro

Un act medical de cea mai bună calitate este dependent şi de aparatura şi consumabilele medicale utilizate. De aceea, la MedAZ vă punem la dispoziție o ofertă generoasă de produse şi consumabile consumabile medicale şi de laborator cu experiență. Echipa noastră vă oferă tot suportul necesar pentru achiziționarea produselor de Asigurăm calitatea şi diversitatea produselor, prețuri accesibile şi oferte avantajoase.

Suntem atenți la nevoile şi la dorințele tale şi venim în sprijinul actului medical cu o gamă variată de produse şi consumabile medicale de calitate excepțională. Răspundem cu promptitudine soluții pentru reuşita în activitatea desfăşurată.

La MedAZ – consumabile medicale de la A la Z, găsiți, aşa cum sugerează şi numele, consumabile medicale de la A la Z. Fie că sutură, produse chirurgicale, măşti de protecție, halate medicale, recipiente pentru prelevarea şi depozitarea probelor biologice, seringi, ace sau branule, aici găsiți soluția integrată. Dispunem de consumabile medicale pentru orice fel de spațiu, domeniu medical.

Asigurăm promptitudine în preluarea comenzilor, tot suportul de care ai nevoie la alegerea produselor şi realizarea comenzii, disponibilitatea produselor, seriozitate şi profesionalism.

Vă invităm să consultați portofoliul nostru de produse pentru a vă convinge de calitatea şi diversitatea produselor noastre şi vă aşteptăm cu drag comenzile.

Contact: www.medaz.ro 0771 449 961

Interviu

„Rezistența la antimicrobiene este o «pandemie tăcută»!“ Interviu realizat cu Doamna Conf. Univ. Dr. Florentina Dumitrescu, Medic șef de secție din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Craiova

tură cu vaccinarea, asistăm de exemplu la o creștere a numărului de cazuri de rujeolă, cazurile de gripă au fost de asemenea numeroase în acest sezon, populația este reticentă la vaccinare și ar trebui să fie luate măsuri în acest sens, cu intensificarea unor campanii de informare privind importanța prevenției prin vacccinare.

O provocare continuă, dar parcă mai apăsătoare în ultimii ani, este rezistența la antimicrobiene.

Stimată Doamnă Conf. Univ.

Dr. Florentina DUMITRESCU, în calitate de Președinte al Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase de la Craiova, vă rog să rezumați, care vor fi reperele științifice pentru anul 2024?

Conferința Națională de Boli infecțioase, ce se va desfășura la Craiova în perioada 11-13 aprilie 2024, își propune să aducă împreună specialiști din domeniul bolilor infecțioase și din alte specialități, pentru a discuta despre diverse patologii infecțioase, pentru a împărtăși cu colegii experiența și a propune demararea unor proiecte comune. Tematica este generoasă, vor fi secțiuni dedicate infecțiilor virale hepatitice și infecției cu HIV, vom dezbate despre stadiul cunoașterii actuale în legătură cu infecția cu SARS-CoV-2, vom aborda fenomenul rezistenței la antimicrobiene și, nu în ultimul rând, vom vorbi despre rolul echipei multidisciplinare în managementul pacientului cu boală infecțioasă.

Managementul pacienților cu boli infecțioase a fost permanent în atenția specialiștilor. Care sunt cele mai recente provocări în acest domeniu?

Bolile infecțioase reprezintă o provocare continuă, tocmai de aceea am ales acest titlu pentru întâlnirea de la Craiova: „Bolile infecțioase - o provocare continuă”. Și când vorbim despre provocări în

6

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este un aspect alarmant pentru sănătatea populației.

Cum descrieți fenomenul?

domeniul bolilor infecțioase, nu putem să nu o amintim pe cea mai recentă-pandemia de COVID-19, care a necesitat eforturi medicale și logistice impresionante.

Trebuie să fim permanent în alertă, migrația și călătoriile ne aduc provocări prin boli infecțioase emergente și re-emergente. Aș trage un semnal de alarmă în legă-

Boli Infecțioase

Rezistența la antimicrobiene este „pandemia tăcută” care ucide anual milioane de oameni de pe mapamond (se estimează că până în 2050 vor deceda anual 10 milioane de oameni datorită RAM, dacă nu se iau măsuri pentru diminuarea acestui fenomen), principalul factor determinant fiind consumul abuziv de antibiotice.

Conform datelor din raportul de țară CARMIAAM 2020 (Consumul de Antibiotice, Rezistența Microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale), România este în topul țărilor europene privind consumul de antibiotice (locul al 3-lea, după Grecia și Cipru) și RAM. Pentru mai multe bacterii patogene, ponderea izolatelor rezistente la antibiotice în România este în continuare una dintre cele mai ridicate din Europa (ex: P aeruginosa, Acinetobacter spp., Klebsiella pneumoniae, MRSA, VRE). Aceste valori au crescut și mai mult pentru rezistența la carbapeneme și rezistența extinsă în cazul a două specii implicate în special în eti-

www.revistamedicalmarket.ro

• Soluție flexibilă și complet automată.

• Testare la cerere, 1 monotest = 1 test raportabil.

• Timp de execuție excelent.

• Protocol simplu cu rezultate în 1 oră.

• Control de calitate individual pentru fiecare monotest, nu este nevoie de controale sau calibrări suplimentare.

• Cel mai amplu panel CLIA de monoteste pentru boli infecțioase: teste calitative, cantitative și teste de aviditate.

• Permite testarea simultană a diferiților parametri VirClia®.

90 de parametri în domeniul bolilor infecțioase

Interviu

ologia IAAM: K. pneumoniae (47,5% rezistență la carbapeneme) și Acinetobacter spp. (93,5% rezistență la carbapeneme).

Comisia Europeană a revizuit planurile naționale de tip „One health” în lupta împotriva RAM, luând în considerare impactul antibioticelor asupra mediului.

Un studiu de caz complex cu care v-ați confruntat?

Au fost multe cazuri complexe pe care le-am întâlnit pe parcursul activității mele, m-aș opri la cel al unui adolescent, pe care l-am primit într-o gardă, cu stare generală foarte gravă, cu meningoencefalită acută bacteriană. Cazul a necesitat management multidisciplinar, cu internare prelungită atât în spitalul nostru, cât și în secția de ORL, respectiv neurochirurgie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, cu tratament complex medicamentos și chirurgical. Evoluția a fost lent favorabilă, m-a impresionat faptul că tânărul a venit apoi să mulțumească tuturor cadrelor medicale care l-au îngrijit și în anul următor ne-a trimis o fotografie de la festivitatea lui de absolvire a liceului.

8

Ce ne puteți spune despre abordarea și perspectivele terapeutice ale hepatitelor virale și a infecției cu HIV/SIDA? Cred că atunci când vorbim despre o boală infecțioasă, trebuie să nu uităm măsurile de prevenție, apoi să abordăm stadiul cunoașterii actuale privind posibilitățile terapeutice. Iar dacă ne referim la hepatitele virale și la infecția cu HIV, managementul acestor infecții a cunoscut progrese remarcabile. Rămân de bază măsurile nespeficice de prevenție, atât pentru hepatitele cu transmitere digestivă (hepatitele A, E), cât și pentru hepatitele cu transmitere parenterală (B, C, D) și infecția cu HIV. Avem la îndemână profilaxia specifică, vaccinarea, pentru hepatita A și B și profilaxia pre-și postexpunere cu antiretrovirale pentru infecția cu HIV (recomandată anumitor categorii populaționale la risc). Pentru hepatita C există medicație antivirală cu acțiune directă ce are ca rezultat vindecarea acesteia, pentru hepatita B există actual mai multe opțiuni terapeutice, ce pot ține infecția sub control, iar pentru hepatita D avem acum opține terapeu-

Boli Infecțioase

tică, antiviralul numit bulevirtide. În cazul infecției cu HIV, domeniu în care au fost făcute cercetări și descoperiri continue de molecule antiretrovirale, de la o infecție care era în anii 1980-1990 o boală cu rată înaltă de mortalitate, astăzi vorbim despre o boală cronică, pacienții care își iau corect medicația având o speranță de viață similară cu cea a popualției generale. Iar dacă vorbim despre medicație antiretrovirală, îmi amintesc de începutul activității mele profesionale în cadrul spitalului „Victor Babeș” din Craiova, când pacienții infectați cu HIV aveau de luat câte 10-12 comprimate pe zi, iar astăzi, schemele terapeutice sunt formate dintr-o singură tabletă (ce conține mai multe antiretrovirale din clase diferite), îmbunătățindu-se astfel aderența la tratament și calitatea vieții pacienților. Și lucrurile nu se opresc aici, există medicație injectabilă cu acțiune de lungă durată, cu administrare periodică (cabotegravir, lenacapavir) și vom asista, cu siguranță, la noi abordări terapeutice pentru infecția cu HIV. Vă aşteptăm cu drag la Conferința din Bănie!

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

„Terapia cronică este o şansă pentru fiecare pacient, dacă este aderent la tratament!“ Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Voichiţa Lăzureanu - Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş”, Timișoara, Președintele Conferinţei Naţionale de Boli infecţioase 2024, Timișoara Stimată Doamnă Profesor Voichiţa Lăzureanu, medicaţia patologiilor infecţioase aduce molecule care transformă abordarea terapeutică.

Vor fi dezbătute aceste provocări medicale în cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase ce va avea loc în perioada 8-10 Mai 2024, la Timişoara?

Abordarea terapeutică în bolile infecţioase este în permanentă dinamică cu apariţia de molecule noi, inovative. În cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase de la Timişoara, 8-10 Mai 2024, vom aborda pe larg această temă, a medicaţiei antiinfecţioase noi: tipuri noi de antibacteriene; medicaţie nouă antivirală - inclusiv seruri şi vaccinuri; noi molecule antifungice şi antiparazitare.

Lupta cu microorganimele este extrem de dură: la fel cum noi ne adaptăm continuu la mediul înconjurător, la fel şi microorganismele se adaptează la medicamentele cu care ne tratăm, generând superbacterii/virusuri/fungi/paraziţi cu multirezistenţă, uneori chiar cu panrezistenţă - adică rezistenţa la toate clasele de medicamente antiinfecţioase. De aceea, se identifică noi molecule terapeutice, care să aibă un spectru de acţiune extrem de larg şi care să acţioneze şi asupra acestor supergermeni. Avem la dispoziţie noi medicamente care ne ajută în tratamentul infecţiilor severe cu germeni multiplu rezistenţi. În infecţiile bacteriene vorbim de microbi precum: Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas

10

Ce ne puteţi spune despre epidemia de Rujeolă din România de la începutul anului 2024? Cauze, efecte?

aeruginosa, Enterococi etc. Virusurile la rândul lor sunt extrem de dimanice şi generează permanent mutaţii cu potenţial de anihilare a medicaţiei antivirale. De asemenea, avem seruri şi vaccinuri noi, care ne ajută în profilaxia/terapia îmbolnăvirilor virale şi bacteriene, mai ales a formelor severe. Medicaţia antifungică s-a dezvoltat în ultimul deceniu extrem de mult, avem acum la dispoziţie un arsenal bogat împotriva acestor germeni (candida, aspergillius, cryptococcus, etc.). Paraziţii, de asemenea, ne ridică probleme de tratament, mai ales atunci când vorbim de infecţii de import, cum ar fi: malaria, schistosomiaza, criptosporidioza, etc.

Boli Infecțioase

Epidemia de rujeolă este încă în plină desfăşurare în vestul ţării. Avem în permanenţă cazuri noi, predominant de copii nevaccinaţi antirujeolic. Curentul antivaccinist determină această epidemie de rujeolă, cu suferinţă a copiilor. Contagiozitatea rujeolei este foarte mare, 9 din 10 copii expuşi nevaccinaţi fac boala. Febră mare, uneori însoţită de convulsii, starea generală alterată, inapetenţă, tusea, dispneea, disfagia sunt motivele principale de internare. Uneori pacienţii se externează după 2-3 zile, dar numărul copiilor care prezintă complicaţii (respiratorii sau de sistem nervos central) rămâne crescut.

De asemenea, rămâne de văzut care va fi procentul sechelelor pe termen lung (panencefalita sclerozanta subacut) la aceşti copii. Prevenirea îmbolnăvirii de rujeolă se face doar prin vaccinare, este gratuită şi intră în calendarul de vaccinare al Ministerului Sănătăţii.

Anul acesta, inovaţia este cuvântul cheie în cadrul Conferinţei Naţionale de Boli infecţioase de la Timişoara. Ce alte teme inovatoare vor fi abordate? În cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase de la Timişoara, 8-10 Mai 2024, vom aborda şi teme inovatoare: noi strategii terapeutice în infecţia cu HIV; noul standard terapeutic al pacienţilor

www.revistamedicalmarket.ro

Special dezvoltat pentru colonoscopia de calitate superioară!

a a a a

Volum redus (2L)

1,2

Curăţare excelentă1

Mai puţine bule

1,2

Gust de lime2

Clensia® conţine Macrogol 4000, sulfat de sodiu anhidru, simeticonă și electroliţi.

1-3

Clensia® este indicat în golirea intestinului înaintea oricăror proceduri clinice care necesită un intestin curat, de exemplu endoscopie intestinală sau examen radiologic.

Clensia® este indicat la adulţi.

Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului complet. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală-PRF. Administrare orală. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată sau reclamaţie cu privire la acest medicament la adresa de e-mail: Drugsafety.alfasigma@addenda.ro sau la Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România https://adr.anm.ro/. DAPP Addenda Pharmaceuticals S.R.L. Adaptat după: 1. Spada C. et al. Dig Liver Dis. 2017; 49(6): 651-656. 2. Rezumatul caracteristicilor produsului.

Alfasigma România S.R.L. str. Cluceru Udricani, nr. 18, parter și etaj 1, sector 3, București tel.: 031.805.35.26, 031.805.35.27; fax: 031.805.35.28. e-mail: info.ro@alfasigma.com

Interviu

cu infecţie cu virus hepatitic D; prevenţia prin vaccinare. În infecţia cu HIV vorbim despre terapii inovatoare: administrarea de injecţii antiretrovirale plus anticorpi neutralizanţi sau combinate cu medicaţie orală.

Vorbim despre noul concept al administrării prin injectare lunară/bianuală, care are avantajul de a oferi protecţie înaltă pe o perioadă lungă de timp. Pacienţii devin supresaţi virusologic şi nu mai transmit boala, atingând astfel dezideratul Nedetectabil = Netransmisibil (N=N). În tratamentul pacienţilor cu infecţie cu virus hepatitic D (coinfecţie sau suprainfecţie cu virus hepatitic B) vom vorbi despre o terapie nouă, injectabilă, destinată acestor pacienţi; care până în prezent beneficiază doar de terapie cu interferon, cu multe efecte secundare şi eficienţă redusă.

Vaccinarea reprezintă un capitol important în cadrul Conferinţei: se va vorbi despre vaccinarea antirujeolică, antiHPV, antigripală, antimeningococică etc., ca şi parte integrantă din strategia de luptă împotriva bolilor care pot fi prevenite/ tratate astfel.

Infecţiile nozocomiale rămân o preocupare permanentă; vârsta înaintată a pacienţilor, patologia tot mai complexă, coinfecţiile/comorbidităţile acestora fiind factori de risc în apariţia acestui tip de in-

12

fecţii. Infrastructura veche a ambulatoriilor şi spitalelor este factor suplimetar care contribuie la generarea acestor infecţii.

Igiena strictă, utilizarea materialelor de protecţie, dezinfecţia adecvată, administrarea judicioasă a antibioticelor şi terapia ţintită sunt paşii pe care îi facem în managementul infecţiilor nozocomiale.

Un capitol important în cadrul Conferinţei este dedicat microbiotei (acel ansamblu de microorganisme comensale, simbiotice sau patogene care populează ecosistemul uman). Microbiota intestinală este cea de interes maxim, ea fiind perturbată de administrarea tot mai frecventă de antibiotice şi inhibitori de pompă de protoni. Avem multiple preparate de refacere a florei intestinale, de tip probiotic, prebiotic sau mixt. Aceste medicamente ajută nu numai sănătăţii tractului intestinal, dar au şi efect benefic asupra funcţiei respiratorii, excretorii, endocrine, etc.

Interdisciplinaritatea şi multidisciplinaritatea sunt abordări obligatorii în medicina contemporană. Vorbim despre bolnav în ansamblul lui, cu particularităţi genetice şi coafecţiuni individuale. Colaborarea cu colegii din alte specialităţi este obligatorie: ATI, cardiologie, boli metabolice şi de nutriţie, neurologie, hematologie, imagistică, laborator, genetică, etc. Doar printr-o colaborare permanen-

Boli Infecțioase

tă şi dinamică putem diagnostica şi trata individualizat fiecare pacient.

Abordarea psihologică a pacienţilor cu patologie infecţioasă este importantă atât pe perioada spitalizării, dar şi în ambulatoriu la pacienţii cu boli cronice. Boala nu ridică doar probleme medicale ci şi probleme psiho-emoţionale, pacienţii fiind nevoiţi să facă faţă unor situaţii cu grad ridicat de stres emoţional. Unele persoane se pot adapta la starea de boală dar altele nu; şi din acest motiv au nevoie de suport psihologic. Trecerea prin diferite stări emoţionale, stres, tulburări de somn, anxietate, depresie, panică, sentiment de neputinţă etc. care se accentuează datorită bolii de fond, necesită consiliere sau terapie pentru ameliorarea/remiterea acestor stări.

Experienţele dificile prin care sunt nevoiţi să treacă pacienţii cu boli cronice aflaţi în evidenţa clinicii, necesită intervenţie centrată pe nevoile sale şi creşterea calităţii vieţii. Terapia cronică este o şansă pentru fiecare pacient, dar este un parteneriat pe viaţă şi chiar dacă ştiinţa oferă preparate noi iar medicii fac eforturi pentru a trata cât mai bine, este nevoie ca pacientul să fie aderent la tratament. Este utilă şi uneori necesară psihoterapia individualizată. Îngrijirea centrată pe nevoile pacientului este importantă şi necesară, dar în acelaşi timp şi deosebit de complexă.

www.revistamedicalmarket.ro

diagnosticul hepatic neinvaziv prin biomarkerii serici

Noninvasive Medical

FibroMax FibroTest Alternativa sigură la puncția-biopsie hepatică

Indicații • Hepatite cronice cu virus B și C, coinfecție VHB-Delta, VHB/VHC-HIV • Consum excesiv de alcool • Sindrom metabolic: insulinorezistență, obezitate, dislipidemie, HTA, diabet zaharat • Bilanț hepatic perturbat • Tranzaminaze normale, dar factori de risc metabolic prezenți • Steatoză sau ficat gras depistate ecografic FibroMax cuprinde 5 teste: FibroTest, ActiTest, SteatoTest, NashTest și AshTest

Rolul evaluării fibrozei hepatice în hepatita cronică cu VHC FibroMax este un instrument de valuare a fibrozei hepatice la începutul tratamentului fără interferon, ce ghidează medicul în alegerea schemei și a duratei de tratament, dar și în privința monitorizării ulterioare a pacientului.

(Aliment Pharmacol Ther. 2016)

FibroMax este un test pentru identificarea cirozei sau a unui stadiu de fibroză avansat în cazul pacienților recent diagnosticați, fără evaluări anterioare și fără semne clinice (pacienți la risc).

(BMJ Open 2015)

FibroMax este un instrument de evaluare a regresiei fibrozei sau a riscului de a progresa.

Chiar și după vindecarea virusologică a VHC, pacientul poate rămâne cu un risc de evoluție a fibrozei în prezența comorbidităților.

(Aliment Pharmacol Ther. 2018)

FibroMax este util în screeningul populației generale. La persoanele de 40 de ani, fără factori de risc identificați, prevalența observată a fibrozei hepatice avansate este de aproximativ 3%.

(Lancet Gastroenterol. Hepatol 2017)

Pacienții de sex masculin, cu ALD (boală hepatică alcoolică) sau NAFLD (ficat gras de cauză non-alcoolică), vârsta peste 30 ani, cu sau fără alte comorbidități, prezintă un risc crescut de progresie a fibrozei hepatice.

(J. Hepatol 2012)

BioPredictive | NONINVASIVE MEDICAL | office@noninvasive.ro | noninvasive.ro

diagnosticul hepatic neinvaziv prin biomarkerii serici

Noninvasive Medical

FibroMax FibroTest Alternativa sigură la puncția-biopsie hepatică

FibroMax la inițierea tratamentului fără interferon permite: Trierea pacienților cu VHC în vederea alegerii schemei terapeutice adecvate și a duratei tratamentului (stadiu F3F4 vs F0F1F2).

Identificarea pacienților cu fibroză avansată care necesită monitorizare post RVS. Identificarea pacienților cu steatoză metabolică care vor necesita monitorizare ulterioară cu FibroMax.

FibroMax pentru monitorizarea pacienților cu fibroză avansată: Scopul principal al terapiei fără interferon este vindecarea infecției, respectiv obținerea unui răspuns virusologic susținut (RVS).

Un RVS este în general asociat cu normalizarea rapidă a enzimelor hepatice, îmbunătățirea sau dispariția activității necrotico-inflamatorii hepatice (evaluată cu ActiTest) și regresia fibrozei (evaluată cu FibroTest).

Pacienții cu fibroză severă (scorul METAVIR F3) sau ciroză (F4) rămân cu risc de complicații majore, în principal cancerul primitiv hepatic, chiar și după RVS. (Aliment Pharmacol Ther. 2018)

În comparație cu pacienții netratați sau non-responderi, riscul de cancer primitiv hepatic și mortalitatea hepatică sunt reduse în mod semnificativ după obținerea RVS, dar nu complet eliminate pentru pacienții cu RVS la stadiul de ciroză.

(FibroTest stadiu F4 METAVIR).

Cofactorii de morbiditate hepatică cum ar fi sindromul metabolic, consumul excesiv de alcool și/sau infecția concomitentă cu virusul hepatitei B (HBV), adaugă un risc de persistență a fibrozei severe care poate fi reevaluată prin FibroMax.

BioPredictive | NONINVASIVE MEDICAL | office@noninvasive.ro | noninvasive.ro

Articole de specialitate

Provocăriale patologiei infecţioase post pandemice şi oportunităţi de prevenţie prin vaccinare Programele de sănătate publică, în special cele de vaccinare, au determinat înregistrarea unor scăderi semnificative ale incidenței bolilor infecțioase și contagioase în ultimul secol. Reemergenţele multiple a patru boli contagioase (rujeola, rubeola, parotidita și tusea convulsivă) au avut loc chiar în contextul derulării programelor de vaccinare. Golurile imunitare și acoperirea vaccinală scăzută au compromis beneficiile mecanismului de herd immunity (imunitatea comunitară), ducând astfel la fenomene epidemiologice ameninţătoare. (1) Africa de Vest - 2013-2014, epidemii cu virusul Zika - 2015 etc. (2)

Prof. Univ.

Dr. Doina Azoicai

Particularităţi epidemiologice în contextul evoluţiei pandemiei COVID-19

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași

As. Univ. Dr. Alice Nicoleta Azoicai UMF „Grigore T. Popa” din Iași,

Medic primar Pediatrie Clinica a II-a Pediatrie, Spitalul Clinic Universitar de Copii „Sfânta Maria” din Iași

Î

n ultimul secol, frecvența unor evenimente de tip pandemic (pandemia HIV/SIDA - 1980, gripa AH1N1 de tip nou - 2009, COVID-19 - 2019) cât și a celor cu risc de declanșare a unor epidemii importante ca extindere și gravitate a demonstrat dinamismul schimbărilor în apariția și manifestarea unor boli infecțioase emergente (epidemii de Encefalopatie spongiformă bovină și respectiv creșterea cazurilor de Boală Creutzfeldt - Jakob variantă nouă -1996; focare de gripă cu virus aviar AH5N1 1997 și virus aviar AH7N9 - 2013; emergența unor coronavirusuri cu risc pandemic și producerea cazurilor de SARS - 2002/2003 și MERS - 2012; epidemii determinate de virusul Ebola circulant în

16

Pandemia de COVID-19 a impus implementarea măsurilor de Sănătate publică și modificări ale stilului de viață cu consecinţe, inclusiv asupra epidemiologiei diverselor boli infecțioase la nivel mondial. Perioadele de lockdown au influenţat prezentarea persoanelor bolnave de alte boli infecţioase, altele decât COVID, în unităţile medicale ceea ce a generat subdiagnosticarea şi respectiv subraportarea acestora. S-a remarcat scăderea importantă a incidenţei infecţiilor respiratorii curente, mai frecvent răspândite în colectivităţi de copii, adolescenţi, adulţi tineri (virusul gripal, virusul sinciţial respirator - VRS, pneumococ și virusurile paragripale), fenomen datorat limitării contactului şi respectiv circulaţiei libere a populaţiei. Simultan, evitarea prezentării părinților la cabinetul medicului de familie pentru efectuarea imunizărilor din Programul Naţional de Vaccinare a

Boli Infecțioase

generat accentuarea golurilor imunitare în populaţie şi creşterea cohortelor de restanţieri la vaccinare. (3, 4, 5)

Particularităţi epidemiologice în contextul endemiei de COVID-19 Revenirea la activităţile şi comportamentele anterioare pandemiei nu a reprezentat şi o revenire la acelaşi pattern epidemiologic pentru numeroase boli infecţioase. Apărarea imună redusă (datoria imună) față de virusurile respiratorii, altele decât SARS-CoV-2, a contribuit la apariţia unor modelele epidemiologice variate de manifestări „în afara sezonului”, „de interpunere - în ferăstrău” și „amplificare” în cazul diferitelor boli infecțioase. Persistența circulaţiei SARSCoV-2, coexistența răspândirii altor virusuri sau reapariţia unor focare de infecţii bacteriene (ex: infecţia cu pneumococ), cu răspândire în colectivităţile de copii în mod special, au determinat accentuarea riscului de asocieri virale şi instalarea simultană a bi sau triendemiei (ex. COVID-19 şi gripă - FLURONA- sau COVID-gripă-VSR). (6, 7)

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Provocări postpandemice în relaţie cu contextul pandemiei COVID-19 1. Riscul reinfecţiei cu virusul SARS-CoV-2 Riscul reinfectării cu virusul SARSCoV-2 rămâne variabil odată cu apariția de noi variante şi poate genera o reducere a efectului imunităţii prin infecțiile anterioare sau vaccinare și crește odată cu vârsta la sugari, copii și adolescenți. Studiile au raportat un model de curbă în formă de „J” al titrurilor de anticorpi în funcție de vârstă, după prima infecție cu SARS-CoV-2. În acest context titrurile de anticorpi au fost cele mai scăzute în rândul adolescenților și adulților tineri, mai mari la copiii de vârstă mică și cele mai mari în rândul adulților maturi sau la vârstnici, ceea ce poate explica probabilitatea mai ridicată de reinfecție la anumite categorii cum ar fi adolescenții. (8 - 11) 2. „Datoria imunitară” și reapariția variatelor boli infecțioase Reapariția infecțiilor virale respiratorii, inclusiv în afara sezonului specific, a fost observată încă din anul 2021, odată cu implementarea pe scară largă a campaniilor de vaccinare SARS-CoV-2 și relaxarea măsurilor restrictive. Impactul măsurilor de limitare a cazurilor de COVID-19 a contribuit la reapariția bronșiolitei cu VSR „în afara sezonului” şi cu o succesiune în „ ferăstrău ” (interpunerea focarelor de infecţie cu VRS care alternează cu vârfurile epidemice de COVID-19). Modelul de „amplificare” s-a evidenţiat după ridicarea restricţiilor prin raportarea infecției cu VRS la valorile cele mai înalte ale incidenţei începând cu anul 2021 iar numărul cumulativ al infecțiilor cu VRS a crescut rapid, de 2 sau 3 ori, faţă de sezoanele anterioare. Asociat instalării precoce a vârfurilor epidemice de infecţie cu VRS (septembrie - octombrie) se semnalează creşterea vârstei copiilor preponderent afectaţi, ca urmare a întârzierii instalării infecţiei la aceste categorii, datorită pandemiei (peste 24 - 59 luni faţă de manifestările obişnuit frecvente la vârste mai mici). (12 - 15) Dinamica numărului de infecții gripale, după anii de scădere a circulați-

ei virusului în perioada pandemiei COVID-19, a prezentat o creştere începând cu anul 2022, concomitent cu scăderea celor produse de SARS-CoV-2. Relaxarea intervențiilor non-farmaceutice a determinat acumularea semnificativă a cazurilor de gripă şi constituirea de focare epidemice.

Incidența bolilor pneumococice invazive la copii a depășit nivelurile sezoniere obişnuite începând cu anul 2022, concomitent cu reluarea activităților postpandemice şi temporizarea vaccinărilor prin programele naţionale.

Creşteri importante au fost înregistrate după acelaşi model şi în cazul infecţiilor cu enterovirusuri ceea ce a generat focare de boală mână-picior-gură, identificându-se în multe ţări o circulaţie accelerată a virusului Coxsacki A-6.

Cazurile severe de hepatită acută de etiologie necunoscută la copiii cu particularităţi imunitare au fost corelate cu întreruperea tiparelor tipice de expunere și de instalare a răspunsului imun la agenţii patogeni circulanţi, ca rezultat al izolării populației din timpul pandemiei, fapt ce a crescut susceptibilitatea la variate coinfecții virale. (16 - 21) 3. Epidemii prin asocieri etiologice Triendemia (COVID- gripă-VRS) post pandemică a fost declanşată pe fondul prevalenței scăzute a infecțiilor cu VRS și virus gripal în perioada de lockdown. Utilizarea pe scară largă a testelor de diagnostic molecular (PCR rapid multiplex) a facilitat detectarea precisă şi concomitentă a diferiților agenți patogeni virali, ceea ce a permis înţelegerea particularităţilor de evoluţie clinică şi a permis implementarea strategiilor de management epidemiologic adecvat. (22, 23)

Provocări postpandemice în relaţie cu alte cauze Impactul COVID-19 asupra acoperirii vaccinale Reemergenţa unor boli infecţioase prevenibile prin vaccinare reprezintă o consecinţă a disfuncţionalităţilor în aplicarea programelor naţionale de vaccinare şi a refuzului vaccinării ca urmare a diverselor motivaţii. Rujeola este boala care a înregistrat, după perioada pandemică, o revenire în actualitate ca urmare a cumu-

lării unui număr mare de persoane susceptibile, în absența acoperirii vaccinale adecvate. Anul 2023 se remarcă prin creșteri semnificative ale numărului de cazuri și a focarelor de rujeolă la nivel global, inclusiv în 40 din cele 53 de țări ale regiunii europene. (24) România în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023, a prezentat cea mai mare rată de notificare a cazurilor de rujeolă din Europa (92,16 cazuri la 1 milion de locuitori). (24, 25, 26) În acest context, soluțiile nu trebuie să întârzie, ele urmărind atingerea următoarelor obiective: • Reducerea diferențelor de imunizare a populaţiei (diferențe pe regiuni, urban-rural) prin obținerea și menținerea unei acoperiri vaccinale de >95% cu a doua doză.

• Identificarea prin diverse metode, inclusiv cele informaţionale, a persoanelor nevaccinate sau parțial vaccinate și oferirea oportunităților de vaccinare (atenție deosebită în cazul cohortelor de restanțieri!).

• Creșterea calității supravegherii rujeolei și asigurarea capacității adecvate de răspuns rapid prin măsuri de Sănătate publică, ca urmare a detectării precoce, diagnosticării și controlului focarelor la nivel local, regional și național.

• Creșterea gradului de conștientizare a profesioniștilor din domeniul sănătății pentru diagnosticarea promptă a rujeolei mai ales în grupurile atipice ca susceptibilitate cum ar fi copiii mai mari și adulții.

• Identificarea factorilor care conduc la scăderea numărului celor vaccinați pentru a fi asigurate intervenții personalizate.

• Creșterea gradului de conștientizare, formare și oferirea sprijinului pentru promovarea mesajelor care să stimuleze vaccinarea. (27)

Concluzii Bolile infecțioase au un tipar epidemic și de sezonalitate particular. Măsurile de Sănătate publică aplicate în timpul pandemiei de COVID-19 au generat modificări ale acestor tipare specifice anumitor boli infecţioase.

Reglementările limitative privind circulația sau contactul interuman din perioada pandemiei au dus la o scădere

Boli Infecțioase 2024 - 2025

17

Articole de specialitate

a incidenței diferitelor maladii cum ar fi gripa, infecția cu VRS, infecţiile cu pneumococ, enterovirus și virusurile paragripale.

Este de remarcat faptul că fenomenul de „datorie imunitară” față de virusurile respiratorii, altele decât SARS-CoV-2 generat în timpul pandemiei, a contribuit la instalarea unor modele epidemiologice speciale prin manifestări ale diferitelor boli infecțioase „în afara sezonului”, în „ferăstrău” și prin „amplificare”. Persistența circulaţiei SARS-CoV-2 s-a produs pe fondul coexistenței răspândirii şi altor virusuri sau a instalării unor focare de infecţie bacteriană ceea ce a generat în etapa postpandemică producerea de bi sau triendemii.

Prevenirea reemergenţei unor boli infecțioase va fi posibilă numai prin vaccinarea și revaccinarea sistematică, aceasta reprezentând o prioritate pentru limitarea fenomenului post pandemic de „datorie imunitară” dar şi a tendinței de scădere continuă a complianţei populației la imunizare.

Bibliografie: 1. Willem G. van Panhuis, John Grefenstette, Su Yon Jung. Contagious Diseases in the United States from 1888 to the Present. N. Engl. J. Med. 2013, 28; 369(22): 2152–2158.

2. Oswalia J, Vasdev K. Emerging and re-emerging infectious diseases - past, present and beyond, MOJ Biol Med. 2021; 6(1):5-8.

3. Moynihan R, Sanders, Michaleff ZA et al.

Impact of COVID-19 pandemic on utilisation of health care services: a systematic review BMJ Open, 2021, 11, Article e045343.

4. Redlberger-Fritz M, Kundi M, Aberle SW, et al. Significant impact of nation wide SARS-CoV-2 lockdown measures on the circulation of other respiratory virus infections in Austria. J Clin Virol, 2021, 137, Article 104795.

5. Huang Y B., Lin Y R., Hung S K., Chang YC et al. Pediatric training crisis of emergency medicine residency during the COVID-19 pandemic. Children (Basel) , 2022, 9 (1), 32. doi: 10.3390/children9010032.

6. Yang MC, Su YT, Chen PH et al. Changing patterns of infectious diseases in children during the COVID-19 pandemic. 2023, Front. Cell. Infect. Microbiol.

13:1200617.

18

7. Maison, N., Omony, J., Rinderknecht, S. et al. Old foes following news ways?-Pandemic-related changes in the epidemiology of viral respiratory tract infections.

Infection 52, 209–218 (2024). https://doi. org/10.1007/s15010-023-02085-w.

8. Milne, G., Hames, T., Scotton, C., et al.

Does infection with or vaccination against SARS-CoV-2 lead to lasting immunity? Lancet Respir. Med., 2021, 9 (12), 1450–1466.

9. Mensah, A. A., Campbell, H., Stowe, J., et al. Risk of SARS-CoV-2 reinfections in children: a prospective national surveillance study between January, 2020, and July, 2021, in England.J. Adolesc. Health, 2022, 6 (6), 384–392.

10. Maier, H. E., Kuan, G., Saborio, et al. Clinical spectrum of severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 infection and protection from symptomatic reinfection. Clin. Infect. Dis.2022, 75 (1).

11. Medić , S., Anastassopoulou, C., Lozanov-Crvenković , et al. Incidence, risk, and severity of SARS-CoV-2 reinfections in children and adolescents between march 2020 and July 2022 in Serbia.

JAMA Netw. Open, 2023, 6 (2).

12. Ujiie, M., Tsuzuki, S., Nakamoto, T., Iwamoto, N. Resurgence of respiratory syncytial virus infections during COVID-19 pandemic, Tokyo, Japan. Emerg. Infect.

Dis.2021, 27 (11), 2969–2970.

13. Hatter, L., Eathorne, A., Hills, T., Bruce, et al. Respiratory syncytial virus: paying the immunity debt with interest. Lancet Child Adolesc. Health, 2021, 5 (12), e44– e45.

14. Nygaard, U., Hartling, U. B., Nielsen, J., et al. Hospital admissions and need for mechanical ventilation in children with respiratory syncytial virus before and during the COVID-19 pandemic: a Danish nationwide cohort study. Lancet Child Adolesc. Health, 2023, 7 (3), 171– 179.

15. Rao, S., Armistead, I., Messacar, K et al..

Shifting epidemiology and severity of respiratory syncytial virus in children during the COVID-19 pandemic. JAMA Pediatr, 2023, e231088.

16. Miron, V. D., Bar, G., Filimon, C., and Craiu, M. From COVID-19 to influenza-real-life clinical practice in a pediatric hospital.

Diagnostics (Basel), 2022, 12 (5), 1208.

17. Lei, H., Yang, L., Yang, M., et al. Quantifying the rebound of influenza epidemics after the adjustment of zero-COVID

Boli Infecțioase

policy in China. PNAS Nexus, 2023, 2 (5).

18. Carmona, R.., Machado, B. , Reis, F. C., et al. Hand, foot, and mouth disease outbreak by coxsackievirus A6 during COVID-19 pandemic in 2021, São Paulo, Brazil. J. Clin. Virol., 2022, 154.

19. Matthews, P. C., Campbell, C., Săndulescu, O., Matič ič, M., Ruta, S. M., RiveroJuárez, A., et al. Acute severe hepatitis outbreak in children: a perfect storm. what do we know, and what questions remain? Front. Pharmacol.2022, 13.

20. Namakin, K., Naserghandi, A., Allameh, S. Severe acute hepatitis of unknown etiology in children in 2022: a narrative review. New Microbes New Infect., 2023, 51.

21. Perniciaro, S., van der Linden, M., and Weinberger, D. M. Reemergence ofinvasive pneumococcal disease in Germany during the spring and summer of 2021.

Clin. Infect. Dis., 2022, 75 (7), 1149–1153.

22. Clark, T. W., Lindsley, K., Wigmosta, T. B., Bhagat, A., Hemmert, R. B., Uyei, J., et al.

Rapid multiplex PCR for respiratory viruses reduces time to result and improves clinical care: results of a systematic review and meta-analysis. J. Infect. 2023, 86 (5), 462–475.

23. Yang M-C, Su Y-T, Chen P-H, et al. Changing patterns of infectious diseases in children during the COVID-19 pandemic.

Front. Cell. Infect. Microbiol., 2023, 13.

24. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Communicable disease threats report, 14-20 January 2024, week 3. Stockholml: ECDC; 2024.

Available at: https://www.ecdc.europa. eu/en/publications-data/communicable-disease-threats-report-14-20-january-2024-week-3.

25. European Centre for Disease Prevention and Control. Measles on the rise in the EU/EEA: considerations for public health response. 16 February 2024. Stockholm: ECDC; 2024.

26. Romania Ministry of Health. Measles epidemiological reports. Bukarest; 2023.

Available at: https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/informari-saptamanale/ 27. World Health Organization (WHO). Childhood immunization begins recovery after COVID-19 backslides. Geneva: WHO; 2023. Available at: https://www. who.int/news/item/18-07-2023-childhood-immunization-begins-recovery-after-covid-19-backslide

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Rujeola și manifestările clinice la adult și copil Rujeola (pojarul) este o patologie infecțioasă, de etiologie virală, foarte contagioasă.

Apare la persoanele neimunizate anterior prin boală sau vaccinare. Rujeola se transmite pe cale respiratorie, prin picăturile Flugge și are o perioadă de incubație de 10 zile. Se manifestă prin simptomatologie nespecifică (febră, tuse, cefalee, etc.), erupție tegumentară cu caracter progresiv și semnul Koplik - patognomonic rujeolei. Diagnosticul se poate stabili atât clinic cât și serologic. Terapia constă în tratarea simptomatologiei și ulterior dispensarizarea posibilelor complicații apărute.

As. Univ.

Dr. Mirela Turaiche Clinica de Boli Infecțioase - Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, Timișoara; UMF „Victor Babeș” din Timișoara

Dr. Bianca Cerbu Medic primar, Clinica de Boli Infecțioase - Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, Timișoara

Dr. Adela Teodora Benea Medic rezident, Clinica de Boli Infecțioase -Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, Timișoara

Dr. Mădălina Șuba Medic rezident, Clinica de Boli Infecțioase - Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, Timișoara

R

ujeola este produsă de virusul rujeolic, un virus cu ARN, care face parte din genul Morbilivirus, familia Paramyxoviridae.

22

Incubație de aproximativ 10 zile.

Această perioadă este urmată de faza preeruptivă, care durează 3-4 zile și se poate manifesta prin febră, frison, cefalee, tuse, coriză, conjunctivită, simptomatologie digestivă. Pe parcursul celor 4 zile, severitatea simptomatologiei crește.

Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă și constă în apariția unor mici leziuni alb-albăstrui înconjurate de eritem. Petele pot implica întreaga mucoasă bucală și se estompează odată cu apariția exantemului, rămânând în locul acestora mici ulcerații numite „rest de Koplik”. Urmează perioadă eruptivă, moment în care apare erupția maculo-papulo eritematoasă nepruriginoasă. Erupția are caracter progresiv: apare inițial la nivelul feței și a gâtului, apoi la nivelul trunchiului, a brațelor și spre sfârșit la nivelul membrelor inferioare. Exantemul pălește lent în a 3-a sau a 4-a zi de la debut, în ordinea apariției acestuia.

nalului medical. Virusul rujeolic poate rămâne contagios în aer până la 2 ore.

Rujeola se transmite interuman, în majoritatea cazurilor pe cale respiratorie, picăturile Flugge. Focarele de boală se pot răspândi în comunități cu mai puțin de 10% dintre persoane sensibile. Cele mai frecvente cazuri apar între persoanele care locuiesc împreună, între copiii din aceeași unitate școlară și în cazul perso-

Rujeola poate fi diagnosticată pe baza caracteristicilor clinice, în special în perioada epidemiilor. Semnul Koplik este patognomonic rujeolei și apare devreme în boală. În ceea ce privește diagnosticul serologic, cele mai utilizate teste sunt cele de tip ELISA. Acestea diferențiază anticorpii antirujeolici de tip IgM de cei de tip IgG.

Boli Infecțioase

Contagiozitatea este foarte ridicată, aproximativ 95% dintre persoanele neimunizate anterior vor dezvolta boala după un contact cu o persoană cu rujeolă. Contagiozitatea maximă este atinsă în faza preeruptivă a bolii, cu 4 zile înainte de apariția erupției.

Bolnavul este contagios inclusiv în primele 5 zile după apariția exantemului.

Imunitatea dobândită prin boală este solidă și durabilă pentru toată viața, în timp ce imunitatea obținută prin vaccinare este epuizabilă în timp, fiind recomandat un rapel de vaccin antirujeolic.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Anticorpii antirujeolă de tip IgM indică o infecție acută cu virusul rujeolic. Aceștia sunt detectabili după aproximativ 5 zile de la apariția erupției și devin nedetectabili în următoarele 4-8 săptămâni de la apariția exantemului. Anticorpii antirujeolici de tip IgG indică imunizarea anterioară împotriva virusului rujeolic, dobândită fie prin boală, fie prin vaccinare antirujeolică.

Diagnosticul diferențial al rujeolei include alte boli manifestate prin exantem, febra, precum: rubeola, scarlatina, rozeola, boala Kawasaki, mononucleoza infecțioasă, enteroviroze, adenoviroze, alergodermii, primoinfecția HIV, leptospiroze, ricketsioze, sifilis secundar, etc.

Persoanele care prezintă un risc mare de a dezvolta complicațiile rujeolei sunt: copiii cu vârstă mai mică de 5 ani, adulții cu vârstă de peste 20 ani, femeile însărcinate și persoanele cu sistemul imunitar compromis. Cele mai des întâlnite complicații ale rujeolei interesează sistemul respirator. Printre complicațiile cauzate de virus, reamintim: pneumonia interstițială, laringita, bronșiolita capilară, complicații neurologice. Complicațiile date de imunodepresia indusă de rujeolă sunt: suprainfecții bacteriene din sfera ORL, tract respirator, reactivări de infecții virale, tuberculoză, candidoze, parazitoze.

Profilaxia nespecifică: izolarea pacientului cu rujeolă timp de 5 zile de la debutul exantemului şi supravegherea clinică a contacților.

Profilaxia specifică: imunizarea activă prin vaccinarea antirujeolică: vaccinul antirujeolic este un vaccin cu virus viu atenuat care asigură o protecție postvaccinală de 90-95%.

Din 1976, în România, vaccinarea antirujeolică a fost introdusă în programul național de vaccinare la sugarii de 1 an. În prezent, în programul național de vaccinare din România se utilizează vaccinul trivalent anti-rujeolă-rubeolă-oreion (ROR sau MMR) cu virus viu atenuat: prima doză la 1 an, urmată de un rapel la vârsta de 6-7 ani (la intrarea la școală).

Fiind un vaccin cu virus viu atenuat, vaccinul antirujeolic este contraindicat în sarcină și la imunodeprimați.

Concluzii În perioada 01.01.2023 17.03.2024, în România au fost notificate 8845 de cazuri confirmate cu rujeolă, din care 9 decese (4 în județul Brașov, 3 în Municipiul București, 1 în județul Giurgiu și 1 în județul Mureș). În continuare, recomandarea pentru pacienți rămâne vaccinarea ca singură metodă eficientă de prevenție pentru anumiți patogeni respiratori, cu scăderea riscului de co-infecție și forme severe.

Bibliografie:

1. Adrian Streinu-Cercel, Victoria Aramă, Petre Iacob Calistru. Boli Infecțioase – curs pentru studenți și medici rezidenți. Volumul 1, Editura Universitară „Carol Davila”.

2. Dennis L. Kasper, Anthony S. Fauci. Harrison Boli Infecțioase. Ed 2. Editura All. 2020.

3. Healthcare Professionals: Clinical Resources. (2024, March 7). Centers for Disease Control and Prevention. https://www.cdc.gov/measles/hcp/index.html.

Tratamentul în formele necomplicate constă în izolarea pacienţilor la domiciliu cu repaus la pat în perioada febrilă. Se păstrează o riguroasă igienă a tegumentelor și mai ales a mucoaselor pentru a evita suprainfecțiile bacteriene. Terapia constă în medicație simptomatică (antipiretice, antialgice, antitusive, antiemetice) și hidratare corespunzătoare. În cazul complicațiilor apărute prin suprainfecții bacteriene, tratamentul de primă intenție este antibioterapia. Aceasta este inițiată în funcție de etiologia infecției, ulterior fiind ajustată în funcție de rezultatele culturilor și a antibiogramelor.

Boli Infecțioase 2024 - 2025

23

Articole de specialitate

Cum a ales UMF Craiova să contribuie la educația sanitară a comunității…

Conf. Univ. Dr. Farm. Carmen Oancea Compartimentul Programe Comunitare, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Ce este Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova?

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova este o instituție formatoare de profesioniști în domeniul medical.

Nimic neadevărat, însă este doar o sintetizare grosieră a ceea ce cuprinde de fapt instituția cu toate ramurile ei de activitate.

Nu cu foarte mult timp în urmă, am realizat că o universitate de învățământ cu specific medical deține toate pârghiile necesare pentru a produce un impact major în educația sanitară la nivelul comunității. Începând cu anul 2020, universitatea noastră și-a propus dezvoltarea unor proiecte care, prin complexitatea lor, să ofere: conturarea unor echipe multidisciplinare, posibilitatea dezvoltării cercetării, educarea comunității, susținerea studenților în dezvoltarea abilităților de comunicare, dar și crearea unor circuite funcționale în regiunea Oltenia în ceea ce privește depistarea unor afecțiuni și drumul până la diagnosticare și tratare.

Am construit echipe multidisciplinare formate din medici specialiști, asistenți medicali, rezidenți, studenți, farmaciști care, prin deplasările în teren, au înțeles

24

că realitatea oamenilor este dură, că empatia și comunicarea pot salva vieți, că avem multe de învățat din necesitățile oamenilor și că sunt încă multe minusuri în ceea ce privește prevenția și cunoștințele medicale considerate de bază. Știind că anual peste 1800 de femei își pierd viața din cauza cancerului de col uterin, un tip de cancer întrutotul prevenibil prin prevenție primară (vaccinare) sau secundară (citologia, colposcopia, screening al tipurilor HPV cu risc oncogenic înalt), totuși acesta rămâne al treilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la femei, după cancerul de sân și cel colorectal... Oare unde greșim sau ce ne lipsește în această eră a digitalizării și a posibilităților de informare la fiecare pas?

În anul 2022 am creat și implementat campanii de informare și conștientizare a infecției cu Human Papilloma Virus (HPV) în licee, școli, universități, campanii care au vizat creșterea prevenției primare prin vaccinare, în conformitate cu programele naționale existente la vremea respectivă (vaccinarea fetelor cu vârsta între 11-19 ani prin solicitarea către medicul de familie a vaccinului). (Foto 1) Proiectele noastre de susținere a prevenției au presupus chestionare anonimizate de evaluare a nivelului de cunoștințe ale participanților la sesiunile de comunicări, prezența specialiștilor din domenii asociate infecției cu HPV (ginecologi, medici de familie, oncologi, farmaciști), broșuri întocmite de aceștia în vederea

Boli Infecțioase

diseminării informațiilor din surse științifice și chiar model de cerere în vederea solicitării vaccinului anti-HPV prin intermediul medicului de familie, potrivit prevederilor OMS privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică de la momentul respectiv.

Campaniile precum Ai grijă de fiica ta sau #Un act de prevenție #O viață sub protecție au răsunat nu doar în sălile de conferințe. Echipe de specialiști, rezidenți, studenți au ales să informeze sute, mii de persoane în mall-uri, în școli sau licee. Aceștia au transmis informații corecte, au dezmințit mituri și au răspuns întrebărilor comunității. (Foto 2) Solicitările primite ulterior pentru a ne alătura unui număr din ce în ce mai mare de școli și licee, dar și statisticile în creștere în ceea ce privește vaccinarea în regiunea noastră ne-au validat munca și ne-au bucurat sufletele. În același timp, toate acestea ne-au determinat să conturăm și un nou proiect, un Program de conștientizare a impactului meningitei meningococice. (Foto 3) Meningita, o afecțiune caracterizată de inflamația membranelor meningeale care învelesc țesutul cerebral și măduva spinării, se manifestă prin simptome variate, dar care includ adesea dureri de cap severe, rigiditatea gâtului, febră, vărsături, sensibilitate la lumină și confuzie. Întrucât toate aceste simptome pot fi confundate până într-un punct cu cele ale unei răceli banale. Ne-am dorit să fim parte a celor care au reușit poate să salveze o viață, să spunem oricărui părinte, fiu, fiică, participanți la campaniile noas-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Foto 1: Conștientizarea riscului asociat infecțiilor cu HPV (noiembrie 2022)

Foto 2: Ai grijă de fiica ta sau #Un act de prevenție #O viață sub protecție (mai 2023)

Foto 3: Campania #Contratimp (februarie - aprilie 2024)

Foto 4: Campania Să prevenim regretele; Aula Magna UMF Craiova, (14 decembrie 2023)

tre, că de la diagnosticarea meningitei și până la deces pot fi mai puțin de 12 ore și că această luptă contratimp este esențială.

În cadrul programului au fost organizate workshop-uri dedicate specialiștilor implicați direct în procesul de prevenție prin vaccinare (medici de familie, medici pediatri, infecționiști) care au dat naștere unor dezbateri ce au consolidat: idei noi de abordare a pacienților, schimburi de experiențe esențiale lumii medicale în beneficiul pacienților și actualizarea cunoștințelor cu privire la posibilitățile conferite de programele naționale de vaccinare.

Ne-am adaptat mereu la schimbările legislative și am căutat să facilităm comunica-

rea între instituțiile implicate, dar și dinspre acestea către beneficiarii reali - oamenii.

Astfel, 14 decembrie 2023 a marcat și campania Să prevenim regretele, o campanie dedicată programelor naționale de vaccinare și a schimbărilor legislative apărute în acest sens începând cu 1 decembrie 2023. (Foto 4)

timentele: Programe comunitare și Studii clinice în cadrul UMF din Craiova, departament care își propune standardizarea acestor proiecte, continuarea și dezvoltarea constantă a acestora, conturarea unor echipe variate și dedicate temelor abordate și crearea unor circuite de informare din ce în ce mai eficiente.

Au fost prezenți peste 350 de specialiști cu rol în procesul de prescriere și eliberare a rețetelor compensate cărora reprezentanți ai autorităților direct implicate în procesul de compensare, dar și specialiști ai căror pacienți pot beneficia acum de prevenție prin vaccinare în regim de gratuitate sau compensare parțială a costurilor, le-au expus toate noutățile și le-au clarificat toate nedumeririle privind schimbările survenite.

Încercăm astfel să continuăm să ne îndeplinim misiunea de promovare a sănătății și a educației pentru sănătate a populației prin colaborarea cu instituții non-guvernamentale și cu organizații de pacienți, să aducem în sistemul de sănătate nu doar specializarea personalului calificat, ci și generații educate în spiritul prevenției, conștiente de faptul că prevenția poate fi salvarea fiecăruia dintre noi, dar chiar și a sistemului de sănătate din România.

Ca o consecință firească a succesului proiectelor comunitare a fost înființat Departamentul de Cercetare, cu Compar-

Un mesaj „de luat acasă”: Schimbarea vine de la fiecare dintre noi. Alege și tu să te implici!

Boli Infecțioase 2024 - 2025

25

Articole de specialitate

Stop infecțiilor la poarta de intrare în organism În sezonul rece, în perioada schimbărilor de temperatură, când numărul virozelor respiratorii și faringitelor crește semnificativ, dar și în sezonul cald, când apar infecţii virale cu un grad mare contagiune, zona gurii și a nasului reprezintă principala poartă de intrare a virusurilor în organism, iar absorbţia prin mucoasa bucală se face foarte rapid.

ESBERITOX N pentru funcționarea normală a sistemului imunitar, cu 3 substanțe active extrase din plante, care se completează în acțiune una pe cealaltă.

Acestea sunt Thujae occidentalis herba 2 mg, Echinaceae radix 7,5 mg, Baptisae tinctoriae radix 10 mg.

Adjuvant în • Tratamentul infecțiilor respiratorii acute (virale sau bacteriene) la copil sau adult; • Infecții respiratorii recurente;

26

• Infecții favorizate de imunodeficiența temporară; • Boli contagioase în colectivități; • În perioada schimbării anotimpurilor, pentru prevenția infecțiilor respiratorii.

ESBERITOX N Tablete de la primele simptome de răceală, cu doză corespunzătoare grupei de vârstă. Administrarea concomitentă cu produsul a unor preparate simptomatice precum spray nazal, analgezice sau produse de tuse și răceală este posibilă și adesea eficientă.

Boli Infecțioase

SPRAY-UL ANTIVIRAL Folosirea spray-ului ANTIVIRAL de la primele semne ale inflamației mucoasei bucale și faringiene susţine apărarea naturală a organismului conţine o combinaţie de extracte naturale din scoarţă de stejar (Quercus cortex) şi rădăcină de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) care calmează iritația mucoasei bucale şi ajută la regenerarea acesteia. În plus, dexpanthenolul din compoziția spray-ului stimulează cicatrizarea şi vindecarea mucoasei bucale.

www.revistamedicalmarket.ro

DEZINFECȚIE AER & SUPRAFEȚE

cu lumină UVC

Roboți mobili și autonomi | Dispozitive smart Servicii Abonament "DAaaS" | Platformă integrată Consultanță proiectare | Sesiuni Demo

Wolf-e Robotics S.R.L. Jud. Prahova, România +40 733 263 259 office@wolfe.ro

CoBOT-Ultra WolfBOT WolfBOT-Mini CoBOT-Lite AER AER S AER 500+ Breez Beam Lift Wolf-SENSE

www.wolfe.ro

Articole de specialitate

Rujeola Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă foarte contagioasă ce poate să apară la persoanele neimunizate anterior prin boală sau vaccin, produsă de virusul rujeolic.

Dr. Adelina Raluca Marinescu

Medic primar, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, Timișoara, Secția Boli Infecțioase II, Șef de lucrări-UMF „Victor Babeș” din Timișoara

C

onform datelor Institutului Național de Sănătate Publică la ultima raportare în perioada 01.01-31.12.2023 au fost raportate 2805 cazuri confirmate cu rujeolă din care 3 decese.

Chiar dacă vaccinarea împotriva virusului rujeolic a condus la o scădere semnificativă a mortalității și a morbidității bolii, ea își menține caracterul endemo-epidemic cu izbucniri epidemice. Nivelul optim de imunizare colectivă, care previne apariția unei epidemii de rujeolă este asigurat de o acoperire vaccinală antirujeolică de peste 95%. În România, conform Institutului Național de Sănătate Publică acoperirea ROR cu 2 doze este sub nivelul optim de imunizare.

Sursa de infecție este strict umană, fiind reprezentată de omul bolnav de rujeolă sau suprafețe contaminate cu virus rujeolic, nu există purtător sănătos iar cazurile asimptomatice sunt rare.

28

În majoritatea cazurilor calea de transmitere este respiratorie, în special în faza catarală.

Contagiozitatea infecției este foarte ridicată, 95% din cazurile expuse virusului rujeolic fără imunitate anterioară vor dezvolta boala dacă vin în contact cu virusul. Din cauza contagiozității ridicate, cei mai afectați sunt copii nevaccinați sau vaccinați incomplet.

Grupele populaționale la risc pentru dezvoltarea unei forme severe de boală sunt copii sub vârsta de 1 an, gravide, adulții peste 20 de ani și imunodeprimații. În ceea ce privește patogenia, virusul pătrunde pe cale respiratorie, se multiplică la nivelul epiteliului respirator, fiind responsabil de apariția catarului respirator. După multiplicare la nivel respirator, virusul pătrunde în sânge determinând apariția primei viremii cu virus rujeolic lucru ce permite diseminarea în țesuturile limfoide din plămân și tub digestiv. În aceste structuri virusul își continuă replicarea virală determinând apariția celui de-al 2-lea val viremic.

Incubația este relativ fixă și are o durată de 10 zile. În această perioadă pacienții sunt asimptomatici.

Perioada pre-eruptivă durează în medie 4 zile și este caracterizată clinic prin manifestări generale nespecifice: febră, curbatură, frison, cefalee. În această perioadă caracteristic este apariția triplului catar: respirator (rinoree, disfonie, tuse și alte tulburări

Boli Infecțioase

respiratorii), conjunctival (conjunctivită bilaterală, cu aspect de „facies plâns”) și digestiv (grețuri, vărsături, diaree). Enantemul poate să curpindă aspect de angină eritematoasă, picheteu hemoragic (leziuni peteșiale de mici dimensiuni la nivelul boltei palatine) și semnul Koplick (leziuni sub forma unor grăunțe de griș localizată în dreptul premolarilor pe mucoasa jugală). În momentul de invazie sau pre-eruptiv, pot apărea fenomene neurologice de tipul iritabilitate, cefalee sau chiar encefalită.

Rujeola intră în perioada de stare odată cu apariția erupției pe tegumente cunoscută sub numele de exantem.

Exantemul din rujeolă se extinde progresiv în 2-3 zile descendent, începe inițial la nivelul feței, gâtului, ulterior se distribuie până la nivelul degetelor de la picioare. Erupția este eritematoasă, cu aspect maculo-papulos, catifelată la atingere, are tendință la confluare care lasă însă tegument indemn și este nepruriginoasă (poza 1). În medie, în 5 zile începe să pălească iar în convalescență erupția trece printr-un stadiu de hiperpigmentare care poate să persiste până la o săptămână. În perioada de stare mai pot apărea manifestări respiratorii de tip crup rujeolic, bronșiolită acută sau pneumonie rujeoloasă.

Există și câteva forme particulare de rujeolă printre care amintesc: rujeola mitigată (apare la pacienți cu imunitate incompletă, este o formă cu

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Poza 1. Exantemul din rujeolă (poze curs boli infecțioase pentru studenți-colecție proprie-nepublicat) erupție discretă și fugacee, cu fenomene catarale minime și complicații rare), rujeola la imunodeprimat (formă extrem de severă de boală, deseori fatală), rujeola la gravide (în primele 3 luni de sarcină poate duce uneori la avort spontan, moarte fetală în utero, malformații congenitale), rujeola la adult (este în general mai severă ca la copil și asociază frecvent pneumonia rujeoloasă și afectare hepatică).

Diagnosticul etiologic se pune prin teste serologice. Cele mai utilizate sunt cele de tip ELISA, care pot diferenția anticorpi antirujeolici de tip IgM de cei de tip IgG. Prezența anticorpilor antirujeolici de tip IgM semnifică infecție acută cu virus rujeolic și confirmă diagnosticul de rujeolă. Prezența anticorpilor antirujeolici de tip IgG arată existența unei imunizări împotriva rujeolei dobândite în trecut, fie după vaccinarea antirujeolică fie după boală.

Diagnosticul diferențial în rujeolă trebuie făcut cu alte boli virale manifestate cu exantem (exemplu: rubeolă, enteroviroze, mononucleoza infecțioasă, primoinfecția HIV, etc.) și cu alte boli generale ce pot manifesta exantem (exemplu: leptospiroza, sifilis secundar, ricketsioze, alergodermie, etc.).

Complicațiile în rujeolă sunt vaste și pot afecta mai multe aparate și sistem. Explicația acestui fapt este gradul de imunosupresie produs de rujeolă

lucru ce va crește susceptibilitatea paicientului la infecții.

Complicațiile produse de virusul rujeolic sunt laringita sau crupul rujeolic, bronșiolita, pneumonia rujeolică interstițială (ce apare în stadiu precoce de boală, poate merge până la insuficiență respiratorie acută și deces), encefalita și meningita rujeolică.

Complicațiile cauzate de imunosupresia din rujeolă sunt frecvente cele de tipul suprainfecții bacteriene (otite, sinuzite, angine, sepsis, pneumonie bacteriană), reactivarea unor infecții virale latente (herpesivirusuri în prin plan), candidoze, deces, etc.

Cele mai severe complicații în rujeolă rămân cele din sfera neurologică.

Aceste complicații de cele mai multe ori sunt severe și uneori invalidante. Din afecțiunile frecvent întâlnite în practica medicală amintesc: encefalita acută primară (raport 1-3 cazuri encefalită la 1000 cazuri de rujeolă), encefalita acută post-rujeolică (în general este produsă prin mecanism autoimun, apare mai târziu decât encefalita primară, de obicei în primele 30 de zile post rujeolă).

Există și o formă rară de encefalită-panencefalită sclerozantă subacută (PESS) ce apare de obicei la mai mult de 5-6 ani de la episodul de rujeolă, fiind o formă de complicație ce duce la deces prin deficitele motorii, degradarea progresivă a stării de conștiență și convulsii.

În rujeolă nu există o terapie etiologică specifică. Nu a fost până în prezent descoperit un antiviral activ pe virusul rujeolic. Tratamentul este strict simptomatic iar tratamentul complicațiilor se ajustează în funcție de suprainfecția bacteriană. Antibioticoterapia de primă intenție va fi inițiată în funcție de etiologia probabilă a suprainfecției respective, urmând ca după sosirea rezultatelor culturilor și antibiogramelor, antibioticoterapia să fie ajustată.

Măsurile de profilaxie sunt cele de manieră specifică și nespecifică.

Măsurile nespecifice sunt: imunizarea pasivă a contacților prin administrare de imunoglobulină standard, este o măsură rar utilizată în practica medicală fiind rezervată doar cazurilor cu risc de dezvoltare a unor forme severe de rujeolă și imunizarea activă. Imunizarea activă se face cu vaccin antirujeolic (vaccin cu virus viu atenuat), fiind introdus în progamul național de vaccinare încă din anul 1976. Schema de vaccinare cuprinde două doze (I doză 9-12 luni cu rapel la 6-7 ani) iar vaccinul este trivalent ROR (rujeolă-oreon-rubeolă).

Profilaxia nespecifică, constă în izolarea pacientului cu rujeolă timp de 5-7 zile de la debutul exantemului și supravegherea clinică a tuturor contacților.

Bibliografie: 1. Voiculescu M. Boli Infecțioase ediția a III-a. Editura Medicală. 1981.

2. Kasper D. Fauci et all. Harrison´s Principles of Internal Medicine, 19 th Edition. Mc Graw Hill Education 2015.

3. Mandell, Douglas, and Bennett’s.

Principles and Practice of Infectious Diseases 9th edition. Elsevier, 2020.

4. Anthony S. Fauci, Dennis L. KasperHarrison Boli Infecțioase. Editura ALL, 2020.

5. Streinu-Cercel A., Aramă V. Boli Infecțioase volumul 1. Editura universitară „Carol Davila” București, 2019.

6. https://insp.gov.ro/ 7. Curs de boli infecțioase pentru studenții anului VI Medicină Generală (prezentare powerpoint-disciplina Boli Infecțioase II).

Boli Infecțioase 2024 - 2025

29

Articole de specialitate

Hepatita E-rar diagnosticată?

Hepatita E, este produsă de un virus (VHE) inclus în familia Hepeviridae, genul Ortohepevirus, virus ARN, de dimensiuni mici, cu un diametru de 27-34 nm, cu transmitere pe cale fecal-orală, responsabil de forme acute de boală dar cu risc de cronicizare la persoanele imunodeprimate. Se recunosc 4 genotipuri, dintre care primele două, sunt transmise prin alimente sau apă contaminată, în țări din Africa, America de Sud, Asia, Orientul Mijlociu, genotipurile 3 și 4 fiind asociate mai ales consumului de carne de porc insuficient preparată termic (1) deci au transmitere zoonotică. Aceste ultime genotipuri se regăsesc în SUA, Japonia, China, dar și în Australia (2).

Genotipurile 3 și 4 au fost identificate și la câini, pisici, caprine, ovine, cabaline, căprioare, mistreți și iepuri. (3,4) La nivel mondial, VHE genotip 1 și 2 sunt responsabile de 20,1 milioane de cazuri anual, soldate cu 3,4 milioane de cazuri simptomatice și aproximativ 70 000 decese (5). Cazurile care evoluează cu insuficiență hepatică, se asociază cu o rată de fatalitate de 0,5-3%. (6) Prof. Univ. Dr. Victoria Bîrluțiu Facultatea de Medicină Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Î

n comparație cu hepatita A, hepatita E are o evoluție potențial severă mai frecvent la femeia gravidă precum și la persoanele imunodeprimate, ca de exemplu pacienții cu hepatopatii cronice sau transplantați. La gravide, în special genotipul 1, se asociază cu eclampsie, hemoragii, insuficiență hepatică și decese în aproximativ 20% dintre cazuri, constatându-se atât nivele viremice importante cât și eliberare de citokine proinflamatorii la nivele înalte, ca de exemplu IL-6, responsabile de distrucții tisulare semnificative (7). În zonele endemice, există riscul transmiterii transfuzionale în cursul viremiei. Într-un studiu efectuat în Marea Britanie, 0,035% dintre transfuzii au fost viremice pentru VHE, 42% dintre recipienți prezentând viremie sau anticorpi anti-VHE (8). Transmiterea verticală este responsabilă de moartea fetală sau creșterea riscului de deces perinatal.

Manifestările clinice ale hepatitei E sunt similare altor hepatite acute virale, diagnosticul serologic fiind susținut de anticorpii IgM VHE (sub rezerva pacienților imunodeprimați care nu dezvoltă anticorpi), PCR sau NAT (nucleic acid amplification technique). Identificarea VHE în scaun sau ser peste 6 luni, confirmă cronicizarea infecției.

30

În comparație cu celelalte hepatite acute virale, manifestările extrahepatice mai ales pentru genotipul 3, sunt frecvent neurologice, ca de exemplu encefalite, ataxie, polinevrite, sindrom Guillan-Barre (9). Sunt posibile asocieri ale VHE și cu pancreatite, trombocitopenie, tiroidite, miocardite, glomerulonefrite, criogobulinemie, anemie hemolitică (la pacienții cu deficit în G6-PDH, purpura Henoch-Schönlein, miastenia gravis, limfoame etc.), fie prin mecanism citopatic direct fie prin mecanism imunalergic.

Măsurile terapeutice sunt nespecifice, suportive, boala fiind în mod obișnuit autolimitată. Cazurile fulminante, pot beneficia de transplant hepatic. Pentru cazurile apărute la imunodeprimați sau formele cronice, ribavirina 600 mg/zi cu durata de 3 luni și peginterferon sunt de luat în considerare (10).

Am readus în prim-plan acest subiect în condițiile în care în clinica noastră am confirmat în ultimele 2 luni 6 cazuri de hepatită virală acută E, sugerând o tendință la creștere a cazurilor diagnosticate în România.

Bibliografie: 1. European Association for the Study of the Liver. Electronic address: easloffice@easloffice.eu; European Association for the Study of the Liver. EASL Clinical Practice Guidelines on hepatitis E virus infection. J Hepatol.

2018 Jun; 68(6):1256-1271.

2. Hoofnagle JH, Nelson KE, Purcell RH. Hepatitis E. N Engl J Med. 2012 Sep 27; 367(13):1237-44.

Boli Infecțioase

3. Doceul V, Bagdassarian E, Demange A, Pavio N. Zoonotic Hepatitis E Virus: Classification, Animal Reservoirs and Transmission Routes.

Viruses. 2016; 8.

4. Izopet J, Dubois M, Bertagnoli S, Lhomme S, Marchandeau S, Boucher S, Kamar N, Abravanel F, Guérin JL. Hepatitis E virus strains in rabbits and evidence of a closely related strain in humans, France. Emerg Infect Dis. 2012; 18:1274–1281.

5. Rein DB, Stevens GA, Theaker J, Wittenborn JS, Wiersma ST. The global burden of hepatitis E virus genotypes 1 and 2 in 2005. Hepatology. 2012; 55:988–997.

6. Centers for Disease Control (CDC). Enterically transmitted non-A, non-B hepatitis--East Africa. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 1987 May 01; 36(16):241-4.

7. Gouilly J, Chen Q, Siewiera J, Cartron G, Levy C, Dubois M, Al-Daccak R, Izopet J, Jabrane-Ferrat N, El Costa H. Genotype specific pathogenicity of hepatitis E virus at the human maternal-fetal interface. Nat Commun.

2018; 9:4748.

8. Hewitt PE, Ijaz S, Brailsford SR, Brett R, Dicks S, Haywood B, Kennedy IT, Kitchen A, Patel P, Poh J, Russell K, Tettmar KI, Tossell J, Ushiro-Lumb I, Tedder RS. Hepatitis E virus in blood components: a prevalence and transmission study in southeast England. Lancet.

2014; 384:1766–1773.

9. Kamar N, Bendall RP, Peron JM, Cintas P, Prudhomme L, Mansuy JM, Rostaing L, Keane F, Ijaz S, Izopet J, Dalton HR. Hepatitis E virus and neurologic disorders. Emerg Infect Dis. 2011 Feb; 17(2):173-9.

10. Waqar S, Sharma B, Koirala J. Hepatitis E. [Updated 2023 Jun 26]. In: StatPearls.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Infecții fungice invazive - principii cheie și management optim Infecțiile fungice invazive (IFI) reprezintă o provocare semnificativă în domeniul sănătății, în special în rândul pacienților imunocompromiși, cum ar fi cei supuși chimioterapiei, primitorii de transplant și persoanele cu HIV/SIDA. Aceste infecții sunt cauzate de o varietate de fungi, genurile Candida, Aspergillus și Cryptococcus fiind printre cei mai răspândiți agenți patogeni. Managementul și tratamentul IFI sunt complexe, necesitând o abordare multidisciplinară care să includă diagnostic precis, terapie antifungică eficientă și abordarea afecțiunilor subiacente care predispun la infecție. Ne propunem aici să subliniem principiile cheie și strategiile optime de management pentru infecțiile fungice invazive.

Epidemiologie și factori de risc

Dr. Luminița Ocroteală Medic primar hematologie, Clinica de Hematologie, Craiova

Asist. Univ. Dr. Anca Elena Duduveche Medic rezident boli infecțioase, UMF din Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș”, Craiova

Definiții Cu aproximativ 1,5 milioane de specii de ciuperci în întreaga lume, fungii sunt organisme heterotrofe eucariote, uni- sau pluricelulare, ubicuitare, prezenți în sol, apă, aer, în organismele vii. Domeniul fungilor cuprinde o diversitate biologică extraordinară, cu membri care se întind pe o gamă largă de stiluri, forme, dimensiuni, habitate.

Există trei tipuri principale de fungi: filamentoși (’moulds’), levuri-formi (’yeast’) – cu dimensiunea unui leucocit, dismorfici – cu forme diferite în funcție de mediu. În funcție de localizare, infecțiile fungice sunt împărțite în infecții fungice muco-cutanate și infecții fungice invazive (IFI).

34

IFI sunt recunoscute drept cauze majore de morbiditate și mortalitate, în special la pacienții spitalizați și cei cu sisteme imunitare compromise.

Creșterea incidenței acestor infecții se corelează cu populația în creștere de indivizi imunocompromiși, atribuită progreselor în tratamentele medicale care prelungesc viața, dar afectează apărarea gazdei. Factorii de risc obișnuiți pentru IFI includ imunodeficiențele dobândite (infecția cu HIV, leucemii, limfoame), neutropenia prelungită, terapia cu corticosteroizi și utilizarea antibioticelor cu spectru larg. În plus, prevalența tot mai mare a HIV/SIDA la nivel global contribuie la susceptibilitatea la infecții fungice oportuniste, cum ar fi pneumonia cu Pneumocystis și criptococoza. Expunerea mediului la agenți patogeni fungici, transmiterea asociată asistenței medicale și procedurile medicale invazive joacă, de asemenea, roluri critice în riscul și distribuția IFI. (1) Pacienții cu afecțiuni maligne hematologice, cum ar fi leucemia și limfomul, sunt adesea supuși unor trata-

Boli Infecțioase

mente care induc imunosupresie profundă, inclusiv chimioterapie și transplant de celule stem hematopoietice (HSCT). Aceste tratamente pot duce la perioade prelungite de neutropenie, un factor de risc critic pentru IFI, în special infecții cauzate de Aspergillus spp. și Candida spp. Mai mult decât atât, ruperea barierelor mucoase din cauza chimioterapiei crește vulnerabilitatea la candidoza invazivă, o cauză principală de morbiditate și mortalitate la această populație. (2) Chimioterapia și HSCT pot duce, de asemenea, la leziuni ale barierei mucoasei, o afecțiune denumită mucozită. Această condiție complică și mai mult scenariul clinic, oferind fungilor un punct de intrare în fluxul sanguin, facilitând astfel diseminarea infecției. Mucozita poate varia de la ușoară la severă și afectează gura, gâtul și tractul gastrointestinal, severitatea afecțiunii fiind influențată de tipul și doza de chimioterapie sau radioterapie primită (3). De asemenea, primitorii de transplant de celule stem hematopoietice au un risc crescut de reactivare a infecției fungice latente.

Aspergiloza este în primul rând o preocupare pentru pacienții cu neutropenie prelungită după HSCT sau

www.revistamedicalmarket.ro

Gestionarea bolilor în caz de epidemie locală, pandemie sau epidemie globală.

Răspândirea rezistenței antimicrobiene "RAM"

Diagnostic pentru managementul pacientului.

Mai mulți factori noi contribuie la creșterea transmiterii și gravității bolilor infecțioase.

Creșterea amenințării datorată organismelor rezistente la multiple medicamente din mediul înconjurător.

Accesul la teste IVD (diagnostice in vitro) precise și la costuri reduse rămâne încă o provocare majoră în multe țări subdezvoltate.

Tehnologiile Illumina - un avantaj unic împotriva bolilor infecțioase.

Soluții flexibile și extensibile pentru a permite accesibilitatea la nivel mondial.

For Research Use Only. Not for use in diagnostic procedures.

Revoluția Microbiologiei Clinice este aici!

MALDI Biotyper® MALDI Biotyper® este soluția laboratoarelor clinice din întreaga lume pentru o identificare fiabilă, rapidă și eficientă a unei game largi de bacterii gram-negative și gram-pozitive, drojdii și fungi, printr-un sistem de lucru ușor de utilizat, dar puternic.

Mai rapid, mai precis, rentabil.

Transformarea culturilor în colonii lichide într-o clipă FAST System – Prepară o Colonie Lichidă în câteva minute Pregătiți o colonie lichidă dintr-o cultură de sânge pozitivă în câteva minute. Sistemul FAST utilizează cartușul de pregătire FAST PBC, proiectat să scurteze timpul procedurii clasice prin izolarea și concentrarea celulelor patogene direct dintr-un PBC în aproximativ 30 de minute.

Identificare și testare rapidă pentru fungi cruciali

Explorează microbiomul pentru diagnosticul personalizat

Integral System Yeasts Plus – ID & AST

Liofilchem® Integral System YEASTS Plus, un panel cu 24 de godeuri ce conțin substraturi biochimice și antimicotice pentru identificarea și testarea sensibilității antifungice a celor mai importanți fungi din punct de vedere clinic.

office@elta90mr.ro

GA-map® Dysbiosis Test Lx v2 IVDdiagnosticul microbiomului Generează profiluri ale microbiotei intestinale conectate la starea de sănătate a pacienților si află gradul de disbioză cu un singur kit, GA-map® Dysbiosis Test Lx v2.

www.elta90mr.ro

+4 021 232 26 94

Articole de specialitate

chimioterapie intensivă. Aspergillus spp., omniprezent în mediul înconjurător, poate provoca o serie de manifestări, de la reacții alergice la boli invazive. Aspergiloza invazivă afectează în 80% din cazuri plămânii, dar se poate disemina în alte părți ale corpului, inclusiv în creier, inimă și rinichi (4). Rata mortalității asociată cu aspergiloza invazivă rămâne ridicată, subliniind necesitatea monitorizării vigilente, a diagnosticului precoce și a terapiei antifungice agresive.

Candidoza la pacienții cu afecțiuni hematologice maligne se prezintă adesea ca o candidoză invazivă sau candidemie, aceasta din urmă fiind o infecție semnificativă a fluxului sanguin. Candida albicans a fost în mod tradițional cea mai frecventă cauză a candidozei invazive. Cu toate acestea, există o epidemiologie în schimbare, cu o incidență tot mai mare a infecțiilor cauzate de speciile de Candida non-albicans, cum ar fi Candida glabrata și Candida krusei, care pot prezenta rezistență intrinsecă sau dobândită la agenții antifungici utilizați în mod obișnuit, cum ar fi fluconazolul (5).

Criptococoza, cauzată de Cryptococcus neoformans, este o infecție oportunistă semnificativă la pacienții cu HIV/SIDA, în special la cei cu un număr foarte scăzut de celule T CD4+. Meningita criptococică, cea mai gravă formă a infecției, necesită un tratament prompt și agresiv pentru a preveni mortalitatea.

Mucormicoza, deși mai puțin frecventă, este o infecție devastatoare cauzată de fungi din ordinul Mucorales. Se prezintă cel mai frecvent la pacienții cu diabet zaharat necontrolat, afecțiuni hematologice maligne, neutropenie prelungită sau cei care primesc profilaxie antifungică cu voriconazol. Progresia sa rapidă și rezistența la mulți agenți antifungici fac ca diagnosticarea precoce și tratamentul agresiv să fie cruciale.

Diagnosticul infecțiilor fungice Diagnosticul infecțiilor fungice invazive este complex și depinde de integrarea evaluării clinice cu o serie de teste diagnostice, din cauza simp-

36

tomelor adesea nespecifice asociate cu aceste infecții. Diagnosticul precoce și precis este esențial pentru gestionarea eficientă și îmbunătățirea rezultatelor pacientului.

Evaluarea clinică presupune recunoașterea semnelor și simptomelor care ar putea sugera o IFI, care poate varia foarte mult de la febră care nu răspunde la antibiotice la pacienții imunocompromiși la simptome mai specifice, cum ar fi detresa respiratorie în cazurile de aspergiloză pulmonară.

Dintre metodele convenționale amintim – examinarea microscopică directă ce poate orienta diagnosticul către o infecție fungică, cultivarea pe medii de cultură cu izolarea fungilor (6).

Limitările metodelor convenționale de cultură, inclusiv timpii lenți de răspuns și incapacitatea de a crește toți fungii relevanți din punct de vedere clinic, au condus la dezvoltarea și adoptarea metodelor de diagnosticare noncultură. Tehnici precum detectarea antigenului (de exemplu, testul galactomananului pentru aspergiloză, testul 1,3-β-D-glucan) și metodele bazate pe PCR oferă potențialul de diagnosticare mai rapidă a IFI. Aceste metode pot fi deosebit de benefice în identificarea agenților patogeni greu de cultivat sau în situațiile în care pacienții au început deja terapia antifungică, care poate inhiba creșterea fungilor în culturi (7).

Progresele recente în tehnologiile de diagnosticare includ introducerea de noi teste de reacție în lanț a polimerazei (PCR), panoul T2 Candida, secvențierea de ultimă generație, biosenzori, instrumente bazate pe nanotehnologie și modele bazate pe inteligență artificială (AI). Aceste inovații au mutat domeniul diagnosticului fungic de la dependența de cultură și histopatologie la metode de detectare mai precise și în timp util, care sunt cruciale pentru gestionarea eficientă a IFI (8). În ciuda acestor progrese, provocări semnificative rămân în diagnosticarea IFI. Gama diversă de fungi implicați, limitările testelor de diagnostic actuale și necesitatea unei identificări rapide și precise pentru a ghida terapia antifungică adecvată complică diagnosticul de laborator al IFI.

Boli Infecțioase

Histopatologia rămâne o piatră de temelie în diagnosticul IFI, oferind dovezi directe ale invaziei tisulare de către elemente fungice. Această metodă poate fi deosebit de informativă în cazurile în care metodele de cultură și noncultură sunt negative sau neconcludente. Detectarea elementelor fungice în probele de țesut prin tehnici speciale de colorare, cum ar fi argintul cu metanamină Gomori (GMS) sau acidul periodic Schiff (PAS), poate oferi un diagnostic definitiv de IFI (9).

Diagnosticul bazat pe serologie, deși rapid și neinvaziv, poate prezenta rezultate fals negative la pacienții imunocompromiși sau imunosupresivi care nu sunt capabili să obțină niveluri adecvate de anticorpi.

Strategiile de diagnosticare mai includ tehnici imagistice, cum ar fi tomografia computerizată pentru infecții pulmonare (de exemplu aspergiloza și mucormicoza pulmonară).

Principii de tratament Alegerea terapiei antifungice depinde de agentul patogen specific, de locul infecției, de terenul pacientului și de proprietățile farmacocinetice și farmacodinamice ale antifungicului.

Principalele clase de agenți antifungici utilizați în tratamentul IFI includ azoli (de exemplu, fluconazol, voriconazol), poliene (de exemplu, amfotericină B), echinocandine (de exemplu, caspofungin) și flucitozină. Tratamentul trebuie deseori inițiat empiric, pe baza agentului patogen suspectat și a sindromului clinic, și apoi ajustat pe baza constatărilor microbiologice și a răspunsului clinic. Diagnosticul precoce permite inițierea în timp util a unei terapii antifungice adecvate (1).

Utilizarea terapiei combinate pentru IFI devine din ce în ce mai răspândită. Combinarea medicamentelor cu diferite mecanisme de acțiune poate spori eficacitatea, poate reduce riscul de dezvoltare a rezistenței și poate reduce toxicitatea, permițând doze mai mici din fiecare medicament. Terapia combinată este deosebit de benefică în tratarea infecțiilor provocatoare, cum ar fi cele cauzate de ciuperci rezistente la multidrog (10).

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

În ceea ce privește agenții antifungici noi și țintele pentru medicamente, compușii emergenți pentru tratarea infecțiilor cu agenți patogeni fungici dimorfi abordează provocări precum rezistența naturală la echinocandine și lipsa unor metode optimizate de testare a sensibilității la medicamente.

Acești noi agenți oferă speranță pentru tratamente mai eficiente împotriva unei game de fungi (11).

Pentru anumite IFI, cum ar fi aspergiloza invazivă, poate fi necesară debridarea chirurgicală a țesutului infectat, mai ales atunci când există un loc localizat de infecție care este accesibil și starea pacientului este suficient de stabilă pentru a tolera intervenția chirurgicală. Intervenția chirurgicală poate crește eficacitatea terapiei antifungice (1).

Managementul eficient al IFI implică, de asemenea, abordarea condițiilor de bază care predispun la infecție.

Aceasta poate include reducerea terapiei imunosupresoare atunci când este posibil, îmbunătățirea numărului de neutrofile prin utilizarea factorilor de creștere și gestionarea diabetului sau a altor afecțiuni care afectează funcția imună. Abordările imunoterapeutice, inclusiv utilizarea anticorpilor mo-

38

noclonali, terapia cu citokine și transferul de celule adoptive, urmăresc să întărească capacitatea pacientului de a lupta împotriva infecțiilor fungice. Aceste strategii pot fi deosebit de avantajoase pentru pacienții cu sisteme imunitare slăbite, oferind un mecanism de apărare suplimentar alături de tratamentele antifungice tradiționale (10).

Monitorizarea regulată a răspunsului clinic al pacientului și a potențialelor efecte secundare este esențială pe tot parcursul tratamentului. Acest proces asigură eficiența terapiei împotriva agentului patogen, cât și siguranța pacientului. Este posibil să fie necesară ajustarea terapiei în funcție de starea pacientului sau de efectele secundare. Monitorizarea concentrațiilor plasmatice ale acestor medicamente poate ajuta la optimizarea eficacității minimizând în același timp toxicitatea.

Concluzie Infecțiile fungice invazive reprezintă provocări semnificative în managementul clinic, necesitând diagnosticare în timp util, terapie antifungică eficientă și îngrijire cuprinzătoare care

Boli Infecțioase

abordează factorii predispozanți de bază. Colaborarea dintre specialiștii în boli infecțioase, hematologi, oncologi, echipele de transplant și alți furnizori de asistență medicală este esențială pentru gestionarea eficientă a IFI și pentru reducerea impactului acestora asupra pacienților imunodeprimați.

Cu toate acestea, cercetarea și dezvoltarea continuă a noilor modalități de diagnostic și terapeutice sunt esențiale pentru a îmbunătăți și mai mult managementul și prognosticul acestor infecții grave.

Bibliografie:

1. Xess I, Pagano L, Dabas Y. Invasive Fungal Infections 2021. J Fungi (Basel). 2022 Jul 22; 8(8):760. doi: 10.3390/jof8080760. PMID: 35893128; PMCID: PMC9330019.

2. Ahn H, Lee R, Cho S, Lee D. Advances in prophylaxis and treatment of invasive fungal infections: perspectives on hematologic diseases. BR 2022;57:S101-S111. https://doi.org/10.5045/ br.2022.2022036 3. Volpato LE, Silva TC, Oliveira TM, Sakai VT, Machado MA. Radiation therapy and chemotherapy-induced oral mucositis. Braz J Otorhinolaryngol. 2007 Jul-Aug;73(4):562-8. doi: 10.1016/ s1808-8694(15)30110-5. PMID: 17923929; PMCID: PMC9444544.

4. In: Kasper DL, Fauci AS. eds. Harrison’s Infectious Diseases, 3e. McGraw-Hill Education; 2017. Accessed March 24, 2024.

5. Soriano A, Honore PM, Puerta-Alcalde P, Garcia-Vidal C, Pagotto A, Gonçalves-Bradley DC, Verweij PE. Invasive candidiasis: current clinical challenges and unmet needs in adult populations. J Antimicrob Chemother. 2023 Jul 5; 78(7):1569-1585. doi: 10.1093/jac/dkad139.

PMID: 37220664; PMCID: PMC10320127.

6. Ceaușu E, Tratat de boli infecţioase. Bucureşti: Editura Medicală, 2020. ISBN 9789733908470 7. Yeo, S.F. and Wong, B. (2002) Current status of nonculture methods for diagnosis of invasive fungal infections. Clinical Microbiology Reviews, 15, 465-484.

8. http://dx.doi.org/10.1128/CMR.15.3.465484.2002 Fang, W., Wu, J., Cheng, M. et al. Diagnosis of invasive fungal infections: challenges and recent developments. J Biomed Sci 30, 42 (2023). https://doi.org/10.1186/s12929-02300926-2 9. Slavin G, Pathologic Diagnosis of Fungal Infections. Journal of ClinicalPathology 1989; 42:333.

10. Loreto, É. S., Tondolo, J. S. M., Alves, S. H., & Santurio, J. M. (2017). Immunotherapy for Fungal Infections. InTech. doi: 10.5772/66164 11. Kristie D. Goughenour & ChadA. Rappleye (2017) Antifungal therapeutics for dimorphic fungal pathogens, Virulence, 8:2, 211-221, DOI: 10.1080/21505594.2016.1235653

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Vaccinarea antigripală a adultului vârstnic Vaccinarea antigripală este recomandată de OMS să acopere 75% din populația peste 65 de ani. Vaccinurile cu doză mare de antigen (HD) sunt noul standard în vaccinarea antigripală a adultului vârstnic, demonstrând protecție dincolo de gripă.

Dr. Ileana Brînză Medic primar MF, Vicepreședinte AREPMF Președinte de Onoare APMF Brăila

Farmacist Smărăndița Ileana Ștefan Formator, Institutul de Dezvoltare și Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino”, Afiliere AREPMF

1. Gripa este o boală infecțioasă, sezonieră, cu un potențial epidemic crescut, produsă de virusurile gripale-virusuri ARN din familia Orthomixoviridae-care conține 4 tipuri: A, B, C și D. (1) Gripa confirmată de laborator sau gripa manifestă clinică este doar vârful iceberg-ului. (2) Sezoanele gripale nu seamănă între ele! (3,4) a) Consemnări istorice Primele relatări despre gripă sunt făcute de Hippocrates în 412 îHr. Louis Pasteur este cel care emite ipoteza etiologiei virale a gripei iar Andrew, Smith şi Laidlaw, izoleză virusul gripal în 1933. b) Însemnătatea patologiei la nivel mondial este confirmată de existența Structurilor globale de superaveghere și informare: 1947 GIP (Programul Global Gripa) Al 5-lea cel mai vechi program de control al bolilor - efort coordonat global pentru supravegherea, studierea și controlul acestei afecțiuni.

1952 GISRS (Global Influenza Surveillance &Response System) - Axul principal al supravegherii globale a gripei.

1997 FluNet – platformă globală de raportare și analiză: schimb săptămânal de date de supraveghere de laborator, epidemiologice, virusologice, atât între ele cât și cu OMS.

40

c) Repere generale Virusul gripal suferă modificări antigenice în fiecare sezon. Imunoprofilaxia cu vaccinuri gripale - redefinite în fiecare an pentru a reflecta modificările de antigenitate ale tulpinilor circulante de virus – este o necesitate.

Calea de transmitere aerogenă crește contagiozitatea bolii: adulţii pot transmite virusul gripal cu o zi înainte, până la aproximativ 5 zile după debutul simptomelor, iar copiii sunt contagioşi pentru mai mult de 10 zile. În Europa gripa reprezintă 30% din povara celor 31 de boli infecțioase. (5) În România în sezonul gripal 20222023, incidența crescută a fost la grupele de vârstă 2-4 ani; 5-14 ani; 15-49 ani dar complicațiile și decesele au fost înregistrate în proporție de 80% în grupele de vârstă 50-64 ani și >65 ani. (6) Gripa poate provoca distrugeri în aproape toate aparatele, sistemele și organele importante din corp, impactul bolii fiind diferit funcție de vârstă și eventualele comobidități: • la copii<14 ani riscul de pneumonie crește de 8 ori. (7) • la adulții cu diabet riscul de hiperglicemie creștere cu 74%. (8) • la adulții peste 40 de ani probabilitatea unui prim accident vascular cerebral crește de 8x și apariția unui prim infarct miocardic are probabilitate de 10x mai mare de apariție. (9) • adulții vârstinici (peste 65 de ani) au un risc de 23% de a nu-și recăpăta, complet, independența. (10) Concluzie de etapă: peste 40% din persoanele între 55-64 de ani au cel puțin o boală cronică iar după 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare.

2. Adultul vârstnic (peste 65 de ani) conform ECHI (European Community Health Indicators) va reprezenta 30% din populația UE până în 2050, an în care România se va plasa pe locul 9, ținând cont de scăderea şi îmbătrânirea dramatică a populaţiei. a) Îmbătrânirea globală este în atenția OMS și a ONU pentru că efectele medico-sociale sunt multiple.

Boli Infecțioase

Știm că îmbătrânirea este echivalentă cu erodarea cumulativă a organelor și sistemelor, ceea ce duce la: • mai multe boli cronice la adultul vârstnic; (11,12) • fragilitate: noțiune multidimensională care cuprinde elemente fizice, psihologice, sociale, emoţionale, spirituale care au abordări terapeutice diferite și prognosticul diferit pe termen lung; (13,14,15) • imunosenescența: duce la scăderea capacități acestuia de a răspunde la infecții și de a dezvolta memorie imună de durată. (16) b) Îmbunătățirea stării de sănătate a adultului vârstnic Creșterea capacității imune pentru încetinirea procesului de imunosenescență se face prin: • Optimizarea stilului de viață • Vaccinare „Includerea vaccinării antigripale în profilaxia de rutină a BCV necesită o schimbare de paradigmă a practicii clinice” spunea încă din 2016 MacIntyre, (17) arătând că vaccinarea antigripală contează la fel de mult ca renunțarea la fumat în prevenția secundară a infarctului miocardic acut! c) Vaccinarea antigripală este recomandată de OMS să acopere 75% din populația peste 65 de ani! În România, în ultimi cinci ani, rata de vaccinare antigripală a fost doar între 21 și 35%! (18) Vaccinarea antigripală a persoanelor peste 65 de ani scade: • riscul de spitalizare pentru decompensări/acutizări, • mortalitatea de orice cauză, • riscul de dependență post-convalescență.

Concluzie de etapă: vaccinurile cu doză mare de antigen (HD) sunt noul standard în vaccinarea antigripală a adultului vârstnic, demonstrând protecție dincolo de gripă.

3. Vaccinul gripal cu doză mare de antigene (HD) - Vaccin gripal tetravalent (virion fragmentat, inactivat) 60 micrograme HA/tulpină a) Generarea datelor pentru vaccinurile cu doză mare de antigene (HD) a început încă din 2001. Până în prezent s-au desfășurat numeroase trialuri de imunogenicitate, pre și post autorizare, studii randomizate și observaționale care au confirmat că vaccinul HD este indicat pentru prevenirea gripei la persoane cu vârsta de minimum 60 de ani. Formula tetravalentă (0,7 ml) a fost autorizată în SUA (noiembrie 2019), Canada (2020), Europa (aprilie 2020), inclusiv România (mai 2020), Aus-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

lia) toate subliniind eficacitatea și protecția crescută a vaccinului HD comparativ cu SD. b) Argumente pro vaccinarea cu vaccinul antigripal HD sunt prezentate de mai multe specialități medicale. Studiile efectuate stau la baza recomandărilor apărute în revistele de specialitate și prezentate la congresele societăților profesionale.

The Journal of Infectious Diseases Comparative Immunogenicity of Enhanced Seasonal Influenza Vaccines in Older Adults: A Systematic Review and Meta-analysis. Tiffany W Y Ng, Benjamin J Cowling, Hui Zhi Gao, Mark G Thompson (24) Société Française de Gériatrie et Gérontologie (SFGG) The DRIVEN Study: quaDRivalent Influenza Vaccines patient description and Efluelda® relative vaccine effectiveNess – 2021/22 season in France. H. Bricout, M.C. Levant, O. Launay, A. Mosnier, L. Watier, B. Grenier, N. Assi, J. Gaillat, P. Crépey, G. Gavazzi, A. Chit (25,26) European Society of Cardiology (ESC), American Heart Association (AHA), American College of Cardiology (ACC) DANFLU-1: High-Dose vs. Standard-Dose Influenza Vaccine in Elderly Adults.

Dr. Niklas Dyrby Johansen, Centre for Translational Cardiology and Pragmatic Randomised Trials, University of Copenhagen, Denmark. (27) High-dose influenza vaccine in older adults by age and seasonal characteristics: Systematic review and meta-analysis update.

Jason K. H. Lee, Gary K.L. Lam, J. Kevin Yin, Matthew M. Loiacono, Sandrine I. Samson (22) Influenza vaccination in older adults and patients with chronic disorders: A position paper from the Portuguese Society of Pulmonology, the Portuguese Society of Diabetology, the Portuguese Society of Cardiology, the Portuguese Society of Geriatrics and Gerontology, the Study Group of Geriatrics of the Portuguese Society of Internal Medicine, and the Portuguese Society of Infectious Diseases and Clinical Microbiology F.Froesa, A.Timoteo, B.Almeida, J. F. Raposo, J. Oliveira, M. Carrageta, S. Duque, A.Morais (28) Portugalia a atins rata de vaccinare de 75%, pentru pacienții peste 65 de ani, recomandată de OMS! Vaccinarea antigripală cu HD la persoanele peste 65 de ani are o eficacitate crescută. Recomandările medicilor, supravegherea epidemiologică, campaniile naționale de

conștientizare și alfabetizarea în domeniul sănătății alături de accesibilitatea vaccinării antigripale contribuie la creșterea acoperirii vaccinale. c) Prescrierea și efectuarea vaccinării ORDIN nr. 3.987/1.156/2023 permite tuturor specialităților medicale să prescrie vaccinul. Este un avantaj important atât pentru medic cât și pentru pacientul aflat în grija acestuia.

Vaccinarea o pot face medicii de familie, epidemiologii, infecționiștii, pediatrii dar și medicii din orice altă specialitate care au un atestat de vaccinologie.

Vaccinul antigripal HD se administrează cu prioritate la persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: 1. vârsta peste 65 de ani, 2. cel puțin 2 boli cronice distincte care fac parte din cele menționate la criterii de eligibilitate.

- boli cardio-vasculare cronice; boli respiratorii cronice; boli renale cronice; boli hepatice cronice; boli neurologice cronice; boli metabolice; boli oncologice; boli autoimune; malformații congenitale; obezitate; asplenie; persoane cu infecţie HIV/SIDA; terapie imunosupresoare; transplant; imunosupresia congenitală.

Concluzie de etapă: recomandarea medicului este factor important în vaccinare și a fost cuantificat încă din 1988! (29) Ratele de vaccinare sunt diferite în lume.

Un studiu efectuat în 16 țări a arătat că principalul promotor al vaccinări este încrederea populației în sistemul medical! (30) Atitudine pacient

Recomandare medic

Pacienți vaccinați (%)

Pozitivă

Da

87

Negativă

Da

70

Pozitivă

Nu

8

Negativă

Nu

7

Concluzii 1. Triada FRAGILITATE, IMUNOSENESCENȚĂ și COMORBIDITĂȚI face ca adulții vârstnici să fie o grupă populațională vulnerabilă, cu un risc crescut de a dezvolta gripă severă și complicații asociate gripei.

2. Acești pacienți au nevoie de un vaccin gripal dedicat, cu doză mare de antigene (HD).

3. Eficacitatea vaccinului cu doză mare de antigene (HD) a fost recunoscută de autorități sanitare internaționale pe baza studiilor făcute de numeroase societăți profesionale.

Boli Infecțioase 2024 - 2025

Bibliografie pe: revistamedicalmarket.ro

tralia, Elveția, Argentina & Israel (2021).

Un studiu randomizat efectuat pe 31989 de pacienți în 126 de centre de studii a demonstrat că eficacitatea relativă a vaccinării cu HD, comparativ cu SD este cu 24% mai mare. La o eficacitate absolută pentru SD la vârstnici de 30%, la care adăugăm 24% eficacitate relativă pentru HD vs SD, eficacitatea absolută a HD este estimată la 47%. (20) Importanța eficacității absolute este confirmată și de studiul efectuat de STIKO (German Standing Committee on Vaccinations) care arată că o creștere de doar 15% a eficacității absolute a vaccinului HD duce la scăderea numărului de consultații medicale cu peste 42.000, a spitalizărilor cu peste 580 și a deceselor cu peste 280 într-un sezon gripal. (21) Eficiență și eficacitate O meta-analiză (2023) care a realizat revizuirea sistematică a 12 sezoane gripale, 45 de milioane de persoane peste 65 de ani vaccinate astfel: 29 milioane cu vaccin HD și 16 milioane cu vaccin SD, a arătat o scădere a spitalizărilor la cei cu HD, astfel: • 8,2% - pentru toate cauzele • 11,2% - pentru gripă • 27,8% - pentru pneumonii • 14,4% - pentru gripă și pneumonii • 12,8% - pentru evenimente cardio-vasculare. (22) Profilul de siguranță evidențiat în studiile clinice a fost demonstrat și după punerea pe piață a peste 243 millioane de doze.

ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) și CDC (Centers for Disease Control and Prevention) ca furnizori independenți de date au arătat că vaccinurile HD sunt asociate cu o frecvență mai mare a reacțiilor locale și sistemice, dar aceste simptome sunt de obicei ușoare și tranzitorii.

Studiile efectuate folosind VAERS (Vaccine Adverse Event Reporting System) nu au înregistrat modificări în profilul de siguranță la persoanele ≥65 de ani. (23) Evaluări GRADE au fost publicate de Autorități Sanitare Independente, astfel: 2018 – NACI (National Advisory Committee on Immunisation in Canada) 2020 – ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) 2021 – STIKO (German Standing Committee on Vaccinations) 2022 – US CDC (Centers for Disease Control and Prevention) 2022 NCIRS (National Center of Immunization Research and Surveillance Austra-

41

S.P.R.I.Z.

Aspirator cu circuit închis pentru volume mari de

Aparat de curățat cu abur 100% prietenos cu mediul înconjurător în curățarea și dezinfecția suprafețelor

021 348 52 72

www.tehnoplus.ro tehnoplus@tehnoplus.ro