Puntea 2013_1

2013 • 1

comunicării în afaceri

Cooperarea economică româno-ungară

2

comunicării în afaceri Apare în România Anul XV. Nr. 1.

Portal economic:

www.feliciter.net Editor: Editura Feliciter Kft. E-mail: feliciter@feliciter.hu www.feliciter.hu Editor responsabil: Dr. Kováts Judit Redactor şef: Kováts Dénes Sediu: H-4400 Nyíregyháza, Nyár u. 7., I. em.

Telefon: +36/42/506-824, 500-475, 500-474, 400-940, 506-823 Tel./fax: +36/42/504-930

Traducător Sámy Edit

Colaborator: Dankó Zsófia Duliczki Mária Kotán Fruzsina Kotrányi Anita Kováts Viktor Szanyi Ildikó Teski Szilvia

Parteneri: • Ministerul Economiei Naţionale (Budapesta) • Ministerul Afacerilor Externe (Budapesta) • Ambasada Republicii Ungare, Biroul Ataşatului Comercial (Bucureşti) • Oficiul Naţional pentru Economie Externă (Budapesta)

Design/grafică: Talpas Sándor Tipar: Grafit Nyomda "R" Kft.

Toate drepturile rezervate!

Este interzisă reproducerea integrală sau parţială a publicaţiei fără permisiunea în scris a editurei!

Editura nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul materialelor publicitare!

3

Stimate Cititor

tru fidel. Dacă sunteţi la prima întâlnire cu PUNTEA, solicitaţi abonamentul gratuit şi citiţi cu regularitate magazinul nostru! Trebuie să trimiteţi doar un e-mail, specificând numele şi adresa dvs. pe adresa feliciter@feliciter.hu, şi următorul număr îl veţi găsi deja în cutia poştală!

Vă doresc sănătate şi succese în afaceri şi în anul 2013, Dénes Kováts redactor şef

Am întocmit primul număr al celui de-al 15 an de apariţie al magazinului PUNTEA sub semnul expoziţiilor şi al industriei de construcţii. Desigur, şi cei implicaţi în alte sectoare industriale sau reprezentanţii firmelor din agricultură vor găsi articole interesante, şi nu în ultimul rând, puteţi cunoaşte activitatea, oferta acelor firme din Ungaria care caută perteneri de afaceri în România. Citiţi deci întreaga revistă!

Desigur este interesant şi util pentru cititorii noştri să cunoască cum vede domnul Ştefan Imre, consilierul economic al Ambasadei României în Ungaria situaţia şi viitorul relaţiilor economice româno-ungare, care se opreşte în detaliu asupra acestui subiect. În primul număr din acest an al revistei PUNTEA puteţi citi şi ştiri din economia ungară şi vă atragem atenţia şi asupra a numeroase expoziţii organizate în România. Aceste expoziţii constituie oportunităţi excelente pentru prezentare şi dezvoltarea de relaţii pentru expozanţii şi vizitatorii atât din R o ­m â n i a , c â t ş i d i n Un­g aria sau alte ţări, merită să le luaţi în considerare. Ca rezultat al acordurilor de colaborare pe care le-am încheiat cu organizatorii târgurilor, numerele actuale ale revistelor noastre PUNTEA sau Economia Ungară vor fi prezente la majoritatea expoziţiilor.

PUNTEA se străduieşte şi în 2013 să vă prezinte economia ungară, să facă o sinteză a principalelor evenimente din cadrul relaţiilor economice ungaro-române, a caracteristicilor economiei internaţionale, şi în final – totuşi poate în primul rând – să vă atragă atenţia asupra ofertei vechilor şi noilor noştri parteneri din Ungaria, care fac publicitate în magazinele noastre şi sunt potenţialii parteneri de afaceri ai dumneavoastră. Sperăm că în urma acestor contacte puteţi purta tratative cu succes şi veţi pune bazele unor relaţii de afaceri durabile. Aşteptăm cu interes veştile bune despre succesele înregistrate.

PUNTEA este deja de un deceniu şi jumătate magazinul comunicării în afaceri redactat în Ungaria şi destinat cititorilor din România. Dacă vă interesează relaţii de afaceri în Ungaria, fiţi şi pe mai departe cititorul nos-

NEMZETI KÜLGAZDASÁGI HIVATAL

Ungaria, poartă spre Europa

Agenţia Ungară pentru Comerţ Exterior (Hungarian Investment and Trade Agency – HITA), înfiinţată de Guvernul Ungar, are sarcina de a sprijini activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor mici şi mijlocii autohtone, iar pe de altă parte de a promova investiţiile firmelor străine în Ungaria.

Specialiştii în dezvoltare economică ai Agenţiei stau cu plăcere la dispoziţia companiilor străine care doresc să investească în Ungaria, cât şi a firmelor din ţară care doresc să exporte, cu informaţii la zi şi consultanţă în dezvoltarea afacerilor.

Căutaţi-ne cu încredere, aşteptăm interesul dumneavoastră!

W W W. H I TA . H U

Parteneri strategici În vederea întăririi cooperării, în perioada trecută guvernul ungar a încheiat acorduri strategice cu numeroşi mari investitori. În continuare facem o sinteză a scopului şi conţinutului acestora pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Economiei Naţionale.

În ultimii doi ani s-a reuşit obţinerea unor rezultate serioase în îmbunătăţirea situaţiei economice grave a ţării. Schimbările făcute în structura bugetului au contribuit la stabilizarea politicii economice, aceasta a devenit mai previzibilă, şi în ciuda condiţiilor internaţionale mai grele, s-a reuşit orientarea acesteia spre un curs de creştere. Dezvoltarea şi creşterea performanţelor de până acum şi de viitor se datorează şi faptului că întreprinderile mari prezente în Ungaria şi activitatea economică a acestora au jucat şi joacă un rol cheie, au contribuit în mare măsură – în afara celor amintite – la dezvoltarea relaţiilor economice, şi, în cadrul acestora, la creşterea

exportului, precum şi la îmbunătăţirea situaţiei ocupării forţei de muncă.

În lumina acestora, Guvernul acordă prioritate întăririi cooperării cu investitorii străini prezenţi în Ungaria, respectiv cu filialele acestora în Ungaria, şi în acest sens încheie acorduri de parteneriat strategic. Guvernul doreşte să încheie acorduri de cooperare strategică cu mari întreprinderi producătoare, respectiv prestatoare de servicii care contribuie în măsură însemnată la performanţele economiei ungare şi joacă un rol important şi în exportul ungar. Acordurile îşi propun să asigure durabilitatea investiţiilor marilor întreprinderi în Ungaria în vederea

extinderii activităţii lor în ţară. Un alt obiectiv al acordurilor strategice este de a creşte rolul asumat de marile întreprinderi în realizarea politicii economice a guvernului care vizează creşterea competitivităţii.

(Continuare in pagina 6-a)

4 Cadru instituţional Suplimentar faţă de legislaţia UE, este în vigoare Acordul de Coo­ perare Economică între Gu­vernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta, la 26 aprilie 2005, prin care se stabileşte înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei interguvernamentale românoungare de colaborare economică, a intrat în vigoare la 28 noiembrie 2005 (a fost aprobat cu HG nr.

579/23.06.05 si înlocuieşte Comisia mixtă guvernamentală de colaborare comercial-economică a cărei activitate a încetat odată cu aderarea Ungariei la UE). În afara cooperării bilaterale economice funcţionează coopera-

rea în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării intrat în vigoare din 24 iunie 2011, conform calendarului preşedinţiei Ungariei la Uniunea Europeană, Strategia a fost adoptată în cadrul Consiliului European.

În 2012, cooperarea economică transfrontalieră româno-ungară s-a manifestat la nivelul cooperării interguvernamentale prin semnarea acordului interministerial pentru infrastructura de transport pentru construcţia a 60 de drumuri care traversează graniţa comună, acordul pentru construcţia unei conducte de apă potabilă din zona Aradului la Bekescsaba.

Aceste acorduri definesc perspective importante pentru firmele din mediile de afaceri ale celor două ţări, în special în domeniul construcţiilor.

Mediul de afaceri Firmele din cele două ţări desfăşoară activităţi de cooperare economi-

Cooperarea economică româno-ungară Cooperarea economică ungară se desfăşoară în cadrul legislaţiei UE şi în cadrul bunei vecinătăţi între cele două state. Rezultatele activităţilor economice desfăşurate, în anul 2012, se înscriu în dinamica ultimilor ani, în special celor de după aderarea României la spaţiul economic al UE.

că greu de urmărit, în primul rând datorită libertăţilor fundamentale ale UE. Firmele pot înfiinţa filiale sau reprezentanţe în ţara vecină fără

restricţii şi fără obligaţia declarării actului. Comerţul exterior bilateral, după 2007, a devenit comerţ intern UE, exporturile denumindu-se livrări intracomunitare, iar importurile achiziţii intracomunitare. Con­ form legislaţiei UE, firmele au obligaţia raportării statistice a schimburilor comerciale externe ţării.

În acest context, afacerile sunt ghidate de economia de piaţă, orientate pentru obţinerea profitului şi creşterii afacerilor. Tratând comunitatea afacerilor ca un sistem viu de complexitate mare, în care domină multitudinea relaţiilor interoperaţionale, se poate enunţa, din punctul de vedere al teoriei managementului că, această structură complexă nu poate fi controlată. Continuând dezvoltarea acestei idei prin optica teoriei complexităţii, se poate afirma că, această structură (comunitatea afacerilor bilaterale) se auto conduce şi îşi creşte complexitatea. În mod concret, valoarea afacerilor cresc fără intervenţia autorităţilor, afacerile se diversifică şi se orientea-

Măsurarea dezvoltării cooperării bilaterale româno-ungare la nivelul afacerilor

ză spre valorificarea potenţialului în mod autonom.

Rolul autorităţilor în dezvoltarea afacerilor se limitează la iniţierea obiectivelor strategice în spiritul Uniunii Europene, prin care se doreşte armonizarea regională, diminuarea diferenţelor economico-sociale între regiuni, interconectivitatea infrastructurii (de trans­ port, telecomunicaţii, energie).

Câteva din aceste iniţiative finalizate în anul 2012 au fost arătate mai sus.

Pe de altă parte, autorităţile contribuie la dezvoltarea afacerilor prin susţinerea financiară a IMM în participarea la programele europene.

Este remarcabil numărul proiectelor transfrontaliere de peste 120 de proiecte în curs de desfăşurare pe programul HURO, unde aplicaţiile au fost depuse de autorităţile locale şi actorii din mediul de afaceri din cele două ţări vecine.

În conformitate cu cele descrise, dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale româno-ungare sunt măsurabile doar prin anumiţi indicatori prin care sunt cuantificate schimburile bilaterale de bunuri din statistică şi fluxul investiţional din contul curent naţional.

Studiul comerţului exterior bilateral, denumit după 2007, schimburi de bunuri intracomunitare, relevă creşterea volumului de bunuri comercializate între părţi cu o dinamică care depăşeşte media europeană şi subliniază schimbări în structura secţiunilor comerciale de bunuri. Aceste informaţii relevă faptul că, afacerile se desfăşoară în condiţiile economiei de piaţă,

Programele naţionale pentru creşterea competitivităţii firmelor, sau pentru clusterizare vizează, de asemenea, dezvoltarea afacerilor.

Dereglementarea actelor de comerţ între statele UE participă la formarea Pieţei unice europene şi creşterea competitivităţii firmelor UE.

maximalizând avantajele competitive, se auto conduc în baza competitivităţii şi eficacităţii, şi îşi cresc complexitatea.

Tabelul evoluţiei schimburilor comerciale bilaterale românoungare arată că, dinamica schimburilor a avut în perioada 2000-

Comerţ exterior RO-HU la 31.10.2012 EXPORT Ungaria

SOLD

SOLD

2011

2012

2012/ 2011

2011

IMPORT 2012

2012/ 2011

2011

TOTAL 2012

2012/ 2011

2011

2012

2108

2040

-3,25%

3902

4142

6,15

6011

6182

2,85%

-1794

-2102

5 2011 un trend ascendent cu procente mari, în afara anului 2009 când economiile celor două ţări au fost afectate de criza economică.

comerciale cu ţările UE, tabelul următor compară dinamica exporturilor, importurilor şi a realizării totale pentru anul 2010 şi 2011.

statistic de raportare care nu ţine cont de ţara de origine a mărfurilor, ci doar de ţara de expediţie.

Dinamica schimburilor bilaterale

cooperării economice în macro regiune, arată orientarea afacerilor pentru maximalizarea potenţialului şi profiturilor.

Tabel evoluţia schimburilor comerciale bilaterale româno-ungare (mil. euro) Total

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

799,0

970,8

1069,9

1311,5

1556,3

1999,9

4025,4

5170,8

5.885,0

4.518,4

5.842,84

7.295,02

21%

10%

22%

18%

28%

201%

28%

14%

-23%

29%

24%

Dinamica

Din tabel se poate observa că, în decursul celor 11 ani, volumul comerţul exterior româno-ungar a

Se observă faptul că, exporturile româneşti în Ungaria în 2011 au crescut cu 41,7% faţă de cele din 2010,

calculată după ţara de oricine ar fi doar 30,4% creştere. Din acest motiv se poate declara că, o parte

Dinamica evoluţiei comerţului exterior RO-HU şi RO-UE, pentru perioada 2010–2011.

EXPORT Livrări comunitare

IMPORT Achiziţii comunitare

RO-UE

+19,18%

RO-HU

+41,74%

2011/2010

crescut de 9 ori. După 2007, aderarea României la UE, volumul comerţului exterior a crescut în primul an cu 1.145 milioane euro.

Pentru anul 2012, evoluţia comerţului bilateral se arăta în comparaţie cu realizările anului precedent cu datele la 10 luni.

Din tabel se poate observa că, creşterea schimburilor totale s-a redus ( 2,85%), faţă de dinamica înregistrată în anii precedenţi, în primul rând datorită diminuării exporturilor româneşti în Ungaria cu un procent mai mare decât spre alte destinaţii geografice. Motivele acestui fenomen sunt multiple, cum ar fi schimbarea puterii de cumpărare, diminuarea cererii pieţei sau chiar fluctuaţia monedei naţionale în ţara de destinaţie.

Important însă este faptul că, prognoza pentru finalul anului 2012, arată că se va depăşi volumul schimburilor comerciale bilaterale din anul precedent.

TOTAL

Pondere comerţ total

+17,16%

+18,05%

72,11%

+17,97%

+25,22%

7,3%

până când exporturile spre ţările UE doar cu 19,18%. Dinamica importurilor din Ungaria este la nivelul dinamicii importurilor din UE de 17%.

Semnificativ este faptul că, ponderea comerţului exterior românesc cu Ungaria, în 2011, a repre-

însemnată din bunurile expediate de Ungaria spre România nu sunt fabricate în Ungaria, ci sunt reexportate.

Constatările de la punctul 3 arată rolul însemnat al comerţului exterior bilateral în dezvoltarea

Schimbări observate în ponderea bunurilor din sectoarele comerciale În perioada studiată, se observă schimbări însemnate în ponderea produselor exportate de cele două ţări. România a avut produse tradiţionale care au dominat sectoarele comerciale, denumite tradiţionale, cum ar fi produse din petrol, produse minerale, produse industriei chimice, produse de textile şi încălţăminte, produse din categoria maşini şi aparate electrice (industria grea). Ungaria a avut produse tradiţionale exportate derivate din industriile proprii, cum ar fi, produse din aluminiu, produse electronice, produse din categoria vehiculelor (autobuze), produse alimentare.

Analiza sectoarelor comerciale din schimburile de bunuri bilaterale româno-ungare, din 2012, au relevat schimbări importante în ponderea bunurilor din secţiunile comerciale denumite tradiţionale.

Astfel, produse româneşti care nu au avut tradiţie au pondere importantă în exporturi spre Ungaria, cum ar fi produse din aluminiu, produse din cauciuc.

Din tabelul următor se poate observa topul secţiunilor comerciale din exporturile româneşti în Ungaria. Se poate observa faptul că, pe primul loc sunt produsele

Evoluţiile comerţului exterior total ale RO şi HU RO Dinamica % HU Dinamica % Dinamica RO-HU

2001 19,2 71,4

2002 22,6 18 76,4 7% 10

Pentru urmărirea evoluţiei schimburilor comerciale românoungare în contextul schimburilor

2003 36,8 16 81,3 6,4 22

2004 45,2 22 93,1 14,5 18

2005 54,8 21 102,9 10,5 28

zentat 10% din totalul comerţului exterior românesc cu statele UE. Datele comerţului bilateral româno-ungar şi dinamica acesteia, comparate cu realizările comerţului exterior total a celor două ţări relevă diferenţele următoare:

Dinamica schimburilor comerciale bilaterale RO-HU a fost din 2002 mai mare decât dinamica comerţului exterior ungar şi din 2004 peste dinamica comerţului exterior românesc total.

Creşterea cu 201% a comerţului bilateral RO-HU din 2006 se datorează introducerii unui sistem

2006 66,6 21,5 120,2 16,8 201

2007 80,26 20,5 138,1 14,9 28

2008 89,7 11,7 147 6,4 14

2009 67,8 -24,5 114,5 -22 -23

2010 83,9 23,7 137,3 20 29

2011 99,7 19 152,8 11,2 24

6 top

Export RO în HU

2008

2009

2010

2011

1

Maşini, aparate, echipamente electrice

37,6%

36,9%

32,17%

37,48%

2

Mase plastice, cauciuc şi articole conexe

9,2%

12,0%

10,25%

10,40%

3

Metale comune şi articole metalice

15,1%

7,4%

8,11%

8,85%

4

Produse minerale

10,7%

12,4%

14,15%

8,60%

5

Prod. regnului vegetal

-

-

4,98%

6,85%

6

Produse ale industriei chimice şi conexe

5,8%

4,4%

4,35%

4,53%

7

Produse alimentare, băuturi, tutun

1,7%

3,3%

3,57%

3,81%

8

Prod regnului de orig. animala

-

-

1,90%

3,46%

9

Grăsimi, uleiuri

-

-

3,60%

3,36%

10

Vehicule

-

-

2,92%

2,72%

din categoria maşini, aparate şi echipamente elec trice, adică bunuri cu valoare adăugată mare.

Pe locul doi sunt produsele din mase plastice şi cauciuc, respectiv, pe locul trei mărfuri din secţiunea metale comune, unde produsele din aluminiu au sold excedentar.

În acelaşi fel, produsele ungare considerate tradiţionale în anii 90, nu au pondere însemnată în exporturile destinate României.

Pe primele trei locuri în topul secţiunilor comerciale sunt secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice cu ponderea de 28,29%, urmând secţiunea produselor chimice, din care domină produsele farmaceutice, şi pe locul trei sunt produsele minerale, în care domină produsele de petrol şi derivate. top

macro-regiune (RO-HU), se auto dezvoltă în baza legilor proprii şi se auto conduce în baza legilor proprii. Schimbările din cadrul sectoarelor comerciale exportate nu se datorează unor politici guvernamentale. Produsele din economiile naţionale se dezvoltă în baza eficienţei şi eficacităţii producţiei şi valorificării bunurilor, în baza competitivităţii lor, iar schimburile comerciale ref­lectă reaşezarea valorilor pe baze competitive.

Stefan Imre minister counsellor

Parteneri strategici (Continuare de la pagina 3)

Astfel cum s-a afirmat mai sus, produse româneşti tradiţionale din anii 90 nu sunt în topul bunurilor exportate 2009

în Ungaria, la fel cum şi bunurile tradiţionale ungare nu mai sunt în topul exporturilor ungare în România.

Export HU in RO

2008

2010

2011

1

maşini, aparate, echipamente electrice

29,7%

31,2%

30,60%

28,29%

2

produse ale industriei chimice şi conexe

8,8%

10,5%

12,97%

14,18%

3

produse minerale

4.1%

3.5%

6,17%

13,71%

4

mase plastice, cauciuc şi articole conexe

8,2%

8,9%

8,29%

7,67%

5

metale comune şi articole metalice

7.2%

6.1%

6,23%

5,39%

6

produse ale regnului vegetal

6,2%

6,6%

5,65%

5,33%

7

produse alimentare, băuturi, tutun

5,2%

5,6%

4,76%

4,17%

8

animale vii si produse ale regnului animal

4.9%

5.6%

4,63%

3,99%

9

pasta de lemn, hârtie, carton

2.0%

2.8%

2,92%

2,41%

10

Art. piatră,ipsos,ciment, sticlă, ceramică

3.6%

2,5%

1,93%

1,59%

Concluzii Schimbările în structura secţiunilor comerciale la exporturi se datorează reaşezării valorilor în funcţie de eficienţă şi competitivitatea produselor, venind să ateste caracteristicile structurii complexe ale macro regiunii (RO-HU), prin care s-a afirmat faptul că, structura complexă se auto conduce, adică funcţionează pe legile interne, şi se dezvoltă în baza legilor interne. În conformitate cu aceste afirmaţii, se poate spune că, realizările obţinute prin schimburile comerciale bilaterale româno-ungare se datorează activităţii mediului de afaceri din

În cadrul acordurilor au primit un rol important dezvoltarea colaborării în domeniul industriei în amonte, exportul produselor fabricate în Ungaria, crearea de noi locuri de muncă şi realizarea de noi investiţii.

Co­res­punzător acestora, datorită încrederii reciproce se îmbunătăţeşte mediul investiţional, se crează noi locuri de muncă, se dezvoltă activitatea de cercetare-dezvoltare în ţară şi cresc posibilităţile industriei în amonte pentru întreprinderile mici şi mijlocii din ţară.

Guvernul încheie cu aceste întreprinderi acorduri de parteneriat strategic pe lungă durată.

Pentru asigurarea cooperării, după semnarea acordului, fiecare întreprindere şi guvernul înfiinţează o grupă de lucru, care se întruneşte la fiecare jumătate de an şi stabileşte sarcinile, analizează şi face o evaluare a rezultatelor cooperării.

Până în prezent guvernul a asemnat acord strategic cu următoarele întreprinderi: Coca-Cola HBC Hungary Srl., Richter Gedeon SA.; AlcoaKöfém Srl.; Daimler AG; Magyar Suzuk i SA.; HankookTire Hungary Srl.; GE Hungary Srl.; Microsoft Hungary Srl.; Grupul Stadler Rail; Tesco; IBM şi TATA Consultancy Services.

Se poartă tratative pentru încheierea de acorduri strategice şi cu alte întreprinderi.

7

Industria de construcţii în centrul atenţiei Şi acest an promite să aducă provocări serioase în industria de construcţii în regiune, dar conform prognozei companiei de cercetare Buildecon există deja şi semne încurajatoare.

Masterplast se aşteaptă la o dezvoltare considerabilă în mai multe ţări învecinate în privinţa cerinţelor pentru materiale de izolaţii, şi firma prognostizează creştere şi în Ungaria.

Conform unei prognoze, comparativ cu 2012, în acest an, în Slovacia, producţia industriei de construcţii poate creşte cu 4,8 procente. La vecinii din nord ai Ungariei sectorul lucrărilor de geniu poate constitui forţa motrice a creşterii deoarece în acest segment se aşteaptă o creştere de 12,2 procente, iar în construcţiile civile şi industriale analiştii prognostizează o creştere de 1,8 procente.

Experţii Buildecon aşteaptă creştere şi în România, comparativ cu anul trecut în acest an producţia industriei de construcţii poate creşte cu 3,6 procente. Aici sectorul lucrărilor de geniu poate creşte cu 4 procente, iar cel al construcţiilor civile şi industrialecu 3,3 procente.

În cazul Serbiei, în industria de construcţii perspectivele se arată semnificativ mai grave, aici se aşteaptă în acest an o scădere de 7,7 procente. Scăderea se va datora în primul rând lucrărilor de geniu, în acest sector se prognostizează o scădere de 16,3 procente, în timp ce în segmentul construcţiilor civile şi industriale se aşteaptă o creştere de 3,9 procente.

În Ungaria, în acest an, comparativ cu 2012 se prognostizează o creştere de 0,6 procente. În rân-

Industria de construcţii în regiune dul populaţiei vor domina clar lucrările de recondiţionare, în acest segment specialiştii se aşteaptă la o creştere de 5 procente, în timp ce noileconstrucţii practic vor stagna. În sectorul construcţiilor civile şi industriale în acest an se prognostizează o reducere de încă cinci procente, în timp ce la lucrările de geniu se aşteaptă o creştere de proporţie similară.

Criza care a afectat industria de construcţii în ultimii ani a adus pro­ vocări serioase tu­turor actorilor implicaţi, afirmă Dávid Ti­bor, preşedintele-director general al Masterplast. A arătat: în acest an ne aşteptăm la creşterea vânzărilor pe majoritatea pieţelor noastre din regiune, valoareaacestei creşteri poate atinge în

Ucraina 11 procente. Dar şi în Slovacia ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor de 10 procente, iar în Serbia creşterea poatefi de 9 procente. În Ungaria ne aşteptăm la o creştere mai modestă, aici vânzările noastre pot creşte în acest an cu 1,5 procente.

8 „HŐTECHNIKA” CONSTRUCTOR DE CUPTOARE PENTRU INDUSTRIA ŢIŢEIULUI SRL. • Execuţie de construcţii metalice • Producţie de recipiente sub presiune • Lucrări de zidărie ignifugă • Execuţie/montaj de cuptoare complete

Societatea Hőtechnika Kőolajipari Kemenceépítő Kft. a fost constituită în 1993. În halele noastre de mari dimensiuni putem executa construcţii metalice, cuptoare complete, produce vase şi recipiente sub presiune, executa lucrările de zidărie ignifugă pentru acestea.

Putem executa şabloane refractare şi recoacerea în cuptor a profilelor rezistente la foc executate cu şablon. În 1998 am introdus sistemul de management al calităţii conform ISO 9001.

Din 2009 uzina de sudură este certificată de TÜV Rheinland conform standardului EN ISO 3834-2 pentru uzinele de sudură care produc structuri sudate.

ISO 9001

ISO 3834-2

Hőtechnika Kőolajipari Kemenceépítő Kft.

Sediu: H-8000 Székesfehérvár, Kálmos utca 2 Punct de lucru: H-Százhalombatta, Olajmunkás u. 1. • Adresa poştală: H-2443 Százhalombatta, Pf.: 20.

Tel.: +36/23/552-954 • Fax: +36/23/552-908 www.kemenceepito.hu • hotechnika@kemenceepito.hu

EXPO CONSTRUCT

UNIVERSUL CASEI TALE

Bacău, 21-24 martie Expoziţia materialelor şi tehnologiilor industriei de construcţii

Timişoara, 28-31 martie Expoziţie internaţională specializată înamenajâri, construcţii, instalaţii mobilă, energie şi electrice

Locul: Centrul de AfacerişiExpoziţiiBacău Materiale de construcţii; cimenturi, prefabricate; ceramică, marmură; materiale plastice; profile pentru construcţii; hidro, termo, fonoizolante; lacuri, vopsele; protecţii anticorozive. Instalaţii de apă, gaze; încălzire şi climatizare; ţevi, conducte; articole sanitare; instalaţii electrice; automatizări; aparate electrice, contoare; corpuri de iluminat.

Construcţii: arhitectură, proiectare; tehnologii; proiecte de urbanism; construcţii civile şi industriale; construcţii drumuri; maşini, utilaje; echipamente, scule. Amenajări: structuri metalice; tâmplărie Al, PVC, lemn; feronerie, accesorii; şarpante, izolaţii; sisteme de învelitori; coşuri de fum; finisaje, pardoseli; sisteme de siguranţă. ............................

Locul: Centrul Regional de Afaceri Tematica: Materialede construcţii,amenajâri interioare şi exterioare, mobilier şi decoraţiuni,electrice, instalaţii electronice şi IT, energii regenerabile şi inventicâ, plante şi amenajâri curte şigrădină, etc. ............................

CONFORT CONSTRUCT & INSTAL Arad, 21-24 martie Expoziţia materialelor şi tehnologiilor industriei de construcţii

Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FN La cea mai importantă expoziţie de specialitate şi având cel mai înalt nivel profesional în rândul expoziţiilor organizate în regiunea de vest a României, în afara firmelor cu sediul în România, expozanţii din Ungaria (şi alte ţări) au o prezenţă importantă an de an.

Categorii de produseexpuse: tehnologiişimateriale de construcţii, decoraţiuniinterioare, tehnologii, echipamenteşimaterialepentruinstalaţii de încâlzire, balustrade, scări, materiale izolatoare, construcţii metalice, porţi, uşi şi ferestre, tehnica încălzirii şi a climatizării, electricitate pentru construcţii, instalaţii, armături şi obiecte sanitare etc.

CONSTRUCT EXPO & AMBIENT EXPO & ROMTHERM

Bucureşti, 18-21aprilie Expoziţie internaţională a industriei de construcţii (tehnologii, echipamente, utilaje) ............................

Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67 Construct Expo este cea mai mare expoziţie a industriei de construcţii în România. Tematica: maşini legate de marile investiţii, hoteluri, spitale, drumuri, căi ferate, aeropoarte, diguri, echipamente, maşini, unelte, materiale de construcţii, servicii, tehnologii, proiectare, execuţie, tehnica răcirii şi a încălzirii. Prelucrarea metalelor, materiale de construcţii, maşini, unelte pentru construcţii, piese, accesorii. Unelte, materiale de construcţii, servicii, construcţii interioare, proiectare, execuţie legate de construcţia locuinţelor, a parcurilor rezidenţiale, echipamente, produse ale industriei sticlei, industria vopselelor. ............................

MOBIL-AR

Arad, 18-21 aprilie Expoziţie internaţională a industriei lemnului şi a mobilei Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FN Expoziţia deja tradiţională îi aşteaptă pe specialiştii şi vizitatorii interesaţi de industria mobilei şi a lemnului în spaţiul expoziţional al EXPO ARAD.

9

MOBEXPO & EXPO CASA

Bacău, 31 mai – 02 iunie Expoziţie internaţională a industriei lemnului şi a mobilei Locul: Central Plaza, Bacău Mobilier, dotâri pentru terase şi grâdini, feronerie, lacuri şi vopsele, câsuţe din lemn, scule pentru prelucrarea lemnului. Amenajâri interioare şi exterioare, articole decorative, confort ambiental, articole şi accesorii sanitare, corpuri de iluminat. ............................

BIFE

Bucureşti, 17-21 septembrie Expoziţie internaţională a industriei lemnului şi a mobilei Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67 Tematica: mobilă de interior şi de exterior, decoraţii interioare şi de exterior, case de lemn, saune, materiale de bază şi auxiliare pentru industria lemnului, maşini şi echipamente pentru gospodărirea pădurilor şi prelucrarea lemnului.

Industria de construcţii în criză Potrivit datelor furnizate de Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Construcţii, în ultimii cinci ani, ca efect al crizei, numărul celor angajaţi în sectorul construcţiilor în Ungaria a scăzut cu 85 de mii. După 2006 comenzile totale au scăzut cu 42 de procente, în cadrul acestora construcţiile de locuinţe cu 75 de procente. Potrivit estimării asociaţiei, datoriile în lanţ au o valoare totală de 400 de miliarde de forinţi, jumătate din această sumă se ştie deja în mod sigur că nu va fi achitată niciodată deoarece datornicii au dispărut de pe piaţă.

Industria de construcţii, care de ani de zile a luat-o pe pantă în jos, în luna noiembrie a a n u lu i t recu t a înregistrat un nou declin, producţia este sub nivelul anului 2001. Pro­ ducţia industriei de construcţii în luna noiembrie a anului trecut a scăzut cu 11,7 procente la nivel anual, s-au construit cu circa 17 procente mai puţineclădiri, iar la celelalte construcţii, care includ construcţia de drumuri, căi ferate şi conducte, scăderea a fost de peste 7 procente. Situaţia îngrijorătoare a sectorului este arătată de faptul că dacă luăm în considerare producţia din 2005 ca un procentaj de 100%, atunci performanţele de acum rămân în urma aceleia cu 40 de procente, şi totodată rămân şi în urma nivelului înregistrat în ianuarie 2001.

(Continuare in pagina 10-a)

10

Industrie, industria constructoare de maşini SALON TEHNIC Arad, 21–24 martie

Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FN Tematica: inginerie mecanicâ, angrenaje şi transmisii mecanice, echipamente pneumatice şi hidraulice, electronică şi automatizari, metalurgie, echipamente de sudură. ............................

EXPO TEHNICA Bacâu, 27–29 iunie

Locul: Central Plaza Bacau.

Maşini, utilaje, unelte, scule şi tehnologii industriale, elemente de ansamblare şi transmisie, instalaţii electrice şi automatizări. ............................

TIB & EEE

Bucureşti, 16–19 octombrie Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67. În acest an TIB se află deja la cea de-a 38-a ediţie, fiind unul din cele mai însemnate târguri din România, fiind structurat pe următoarele saloane: TOOLTECH (maşini-unelte, scule şi accesorii), FLUIDTECH (pompe, compresoare, hidraulică şi pneumatică), ELECTROTECH (electrică, electronică, automatizări), METALTECH (metalurgie şi sudură), energetică. www.mahe.hu Mahe in Germany

Calitate germană, pentru uzul marii undustrii, cu posibilitate unică de “chiptuning” pentru toate sectoarele industriale!

www.solter.hu Pentru uzul marii industrii, câteva tipuri proiectate pentru tensiuni de reţea de 120V-310V!

B.L.Metál Hungária Kft. ● H-1201 Budapest, Vágóhíd u. 55., Tel: +36 1 283 3614 ● Fax: +36 1 287 8047 ● www.blm.hu ● info@blm.hu

Ofertă uriaşă de materiale de adaos, electrozi de sudură, accessorii Tot ce ţine de tehnica sudării!

www.blm.hu

Încredere, precizitate, calitate în orice condiţii!

www.parweld.hu

Accesorii profesionale de tehnica sudării!

Industria de construcţii în criză (Continuare de la pagina 9)

Volumul noilor contracte încheiate în noiembrie 2012 a rămas cu 18,9 procente în urma valorii înregistrate cu un an înainte. În cadrul acestora, volumul contractelor vizând construcţia de clădiri a scăzut faţă de noiembrie 2011 cu 8,5 procente, în cazul contractelor încheiate pentru construcţia altor construcţii a scăzut cu un sfert, în primul rând datorită valorii de referinţă mari datorată contractelor de mare valoare încheiate cu un an înainte.

Portofoliul contractelor firmelor din industria de construcţii la finalul lunii noiembrie a anului 2012 a depăşit cu 12,5 procente valoarea de referinţă scăzută din anul precedent. În cadrul acestora, portofoliile de contracte la cele două grupe principale de construcţii au cunoscut un curs opus: la contractele referitoare la construcţia clădirilor a rămas cu 24,1 procente în urma valorii înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce la alte construcţii a depăşit-o cu 32,9 procente.

11

Industrie, industria autovehiculelor SALON AUTO & TRANSPORT AR Arad, 07–09 iunie

Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FN, Arad Salonul auto: autoturisme şi autoutilitare, motociclete, noutăţi. Servicii auto, piese auto, materiale de întreţinere, hi-fi, scule, îmbrăcăminte, accesorii.

Transporturi internaţionale pe cale rutieră şi cale ferată, logistică, servicii conexe, service. ............................

SALON AUTO BACAU

În atenţia cititorilor!

Locul: Centrul de Afaceri şi Expoziţii Bacău Autoturisme, autocamioane vehicule comerciale, piese şi accesorii, anvelope, lubrifianţi, servicii de transport.

Articolele referitoare la târguri şi expoziţii conţin informaţii actuale la închiderea ediţiei revistei PUNTEA.

Organizatorii evenimentelor îşi rezervă dreptul modificării, de aceea vă rugăm să urmăriţi cu atenţie paginile web ale organizatorilor expoziţiilor! www.romexpo.ro, www.expoarad.ro, www.expobacau.ro, www.cciat.ro

Bacau, 27–29 septembrie

............................

AUTOEXPOTEHNICA

Bucureşti, 30 octombrie – 03 noiembrie Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67.

Manifestarea expoziţionala se adreseaza producatorilor, distribuitorilor şi designerilor dintr-un domeniu deosebit de cuprinzator şi intr-o schimbare permanenţa ce cuprinde: componente şi sisteme auto; piese, echipamente electrice şi electronice; accesorii, tuning, IT & management, service-uri, spalatorii auto şi alte produse şi servicii pentru industria auto.

12

ROMENVIROTEC

Bucuresti, 09–12 martie

Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67.

Expoziţie internaţionala pentru tehnologii şi echipamente de protecţia mediului. ............................

ECOMEDIU

Arad, 16–18 octombrie

Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional Târg de mediu.

Căutaţi partener de afaceri din Ungaria?

Citiţi PUNTEA şi Economia Ungară !

PROTECT

Arad, 21­–24 martie

Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional Salon de echipamente şi servicii pentru protecţia muncii, sisteme de pază şi protecţie.

Dacă doriţi să citiţi regulat magazinul nostru, trimiteţi-ne adresa poştală, şi începând cu numărul următor vi-l trimitem în mod gratuit:

feliciter@feliciter.hu

13

Be where the digital future is revealed: at CeBIT 2013!

Plug into the hottest trends, topics and innovations the digital industry has to offer Get the inside track – straight from experts from around the globe See all the right solution providers thanks to targeted matchmaking Reserve your admission ticket today: www.cebit.de/en/ticket

Heart of the digital world Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană • Tel. +40 21 20 7 91 64 • constantin.luminita@ahkrumaenien.ro

RO_EN_CeBIT_175_130_3333.indd 1

30.01.13 17:40

Which innovations could boost your business?

At HANNOVER MESSE you’ll benefit from 11 leading trade fairs which span the entire value adding chain and offer insights into cutting-edge technology from all over the world.

See cutting-edge technology which spans the entire industrial value adding chain.

Access the latest know-how in the core sectors of industrial automation and IT, energy and green technology, power transmission and control technology, industrial supply, production technology and services, including research and development.

ENGINEER SUCCESS

Don’t miss the world’s most important technology event.

You can find out more at hannovermesse.com

New technologies New solutions New networks

ember: A date to rem 13 20 8 –12 A pril

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Tel. +40 21 20 7 91 64, constantin.luminita@ahkrumaenien.ro

RO_EN_HM_B_DACH_175_130_3333.indd 1

NEW TECHNOLOGY FIRST 8–12 April 2013 · Hannover · Germany

29.01.13 13:08

14

Agricultură, horticultură, industrie alimentară

Probleme în agricultură Economia agroalimentară a devenit în ultimele decenii un sector strategic la nivel mondial.

Această situaţie este dovedită şi de faptul că de la începutul noului mileniu preţurile la produsele alimentare au crescut brusc. Paralel cu aceasta, producţia produselor alimentare la nivel mondial a crescut cu 40 de procente.

Producţia sectorului agricol în Ungaria a scăzut însă cu 20 de procente, pentru dezvoltarea agriculturii ungare condiţia este ca producătorii să găsească nişele de pe piaţă, deoarece Ungaria dă numai 0,8 procente din exportul agricol al lumii, deci nu poate produce cantitatea care să impună preţurile.

În 2011 agricultura ungară a atins încă un venit record, care a asigurat 4,6 procente din PIB, dar în 2012 această pondere a scăzut la valoarea înregistrată înainte, de 3,1 procente.

Este adevărat că agricultura produce numai 3–4 procente din produsul naţional brut, dar împreună cu sectoarele aflate în aval asigură existenţa a 800 de mii de oameni, de aceea este o ramură strategică. Împreună cu industria alimentară, industria chimică pentru agricultură şi comerţ, sectorul asigură deja 11–12 procente din PIB.

Sectorul viţei de vie-al vinului a cunoscut de asemenea o regresie în ultimele două decenii, în timp ce producţia de vin la nivel mondial a stagnat. În prezent sectorul produce 60 de procente din nivelul anului 1989. Sectorul vinului din Ungaria reprezintă doar 0,3 procente din exportul de vin la nivel mondial, faţă de 1,6 procente înregistrate mai devreme, şi aceasta a dus la situaţia de azi, când Ungaria a devenit importator net de vin.

Educaţia fermierilor Specialiştii în protecţia mediului acordă sprijin fermierilor de pe ariile protejate şi siturile Natura 2000 în cadrul unei colaborări transfrontaliere ungaro-române.

În luna mai 2012 a demarat programul finanţat din fonduri europene în cadrul cooperării transfrontaliere ungaro-române cu titlul „Punerea în aplicare a educaţiei pentru reducerea terenurilor exploatate incorect” („Earth”). În ambele părţi ale frontierei se află teritorii agricole întinse. Mulţi fermieri nu dispun de mijloacele corespunzătoare şi de cunoştinţele necesare pentru exploatarea corectă a terenurilor, mulţi folosesc metode depăşite, nu cunosc legislaţia mediului din UE referitoare la exploatarea corectă a terenurilor agricole.

(Continuare in pagina 15-a)

15

Educaţia fermierilor (Continuare de la pagina 14)

Partenerii de proiect în cadrul programului „Earth” sunt autorităţile de mediu din Ungaria şi România, răspunzătoare sub aspectul mediului pentru respectarea, verificarea exploatării corecte a terenurilor agricole. Cel mai important obiectiv al programului este ca în cadrul educaţiei fermierilor, proprietarii pământurilor să poată cunoaşte cea mai bună practică în exploatarea terenurilor sub aspectul mediului şi acceptată în UE.

La cursul de formare profesională a fermierilor, care a ţinut trei zile şi a fost organizat la Hajdúböszörmény au participat proprietari de pământuri din judeţele Hajdú-Bihar şi Békés din Ungaria, respectiv Bihor şi Satu Mare din România. Printre altele, au fost informaţi cu privire la prevederile legale referitoare la protejarea pământului arabil, prevederile privind practicarea agriculturii pe terenurile din categoria zonelor vulnerabile la nitraţi, la aspectele de mediu legate de creşterea animalelor şi folosirea apei în agricultură.

Deschiderea pieţei Pentru Ungaria se arată noi posibilităţi de export în agricultură, în valoare de mai multe miliarde de euro, cu destinaţia Rusia. Tot mai multe firme recunosc că partenerii comerciali ruşi sunt de încredere, plătesc la termen şi achiziţionează produse alimentare de calitate în cantităţi însemnate, ceae ce reprezintă o mare oportunitate şi pentru industria cărnii din Ungaria.

16

EXPO FLOWERS & GARDEN Bucureşti, 18–21 aprilie

Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67.

Expoziţie de flori şi grădinărit ............................

GARDENIA

Arad, 18–21 aprilie Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FN Expoziţie de horticultură ............................

AGROMEXPO & ALIMENTEXPO & EXPO GRADINA Bacău, 28-30martie

Locul: Centrul de AfacerişiExpoziţiiBacău Expoziţie de agriculturăşi tehnica ambalării şi industrie alimentarăşiflori şi grădinărit. ............................

VINVEST

TIMIŞOARA, 25–28 aprilie Locul: Centrul Regional de Afaceri Saloninternaţional de vinuri. ............................

AGRARIA

Cluj-Napoca, 25–28 aprilie Locul: Centrul Expoziţional Expo Transilvania, str. Aurel Vlaicu F.N. Expoziţie internaţională de agricultură, tehnica ambalării

AGROMALIM

Arad, 12–15 septembrie Locul: Centrul Expoziţional Expo Arad Internaţional, Calea Aurel Vlaicu FN Produse alimentare, băuturi, produse şi echipamente de agricultură, maşini şi echipamente agricole, mijloace şi instalaţii, echipamente tehnologice pentru horticultură, nutreţuri, servicii, materiale de ambalare, maşini şi tehnologii de ambalare, animale vii. ............................

ALL PACK

Bucureşti, 30 octombrie – 03 noiembrie Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67.

Tematica expoziţiei: maşini, tehnologii, echipamente pentru ambalare, materiale pentru ambalaje, materiale de bază, produse finite ale tehnicii de ambalat. ............................

INDAGRA & ALIMENTA

Bucureşti, 30 octombrie – 03 noiembrie Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65–67.

Tematica expoziţiei: maşini agricole, echipamente de irigare, tehnologia serelor, echipamente de măsură, tehnologia furajării, îngrăşăminte chimice, creşterea animalelor de fermă. Maşini, echipamente pentru industria alimentară, echipamente de laborator, aparate de măsură, produse ale industriei alimentare, produse din legume şi fructe, produse de morărit, conserve, produse alimentare finite şi semipreparate, arome, condimente, conservanţi, aditivi, coloranţi pentru industria alimentară, detergenţi, dezinfectanţi pentru industria alimentară, tehnologii de răcire, transport şi depozitare în industria alimentară. ............................

EXPO DRINK & WINE

Bucureşti, 30 octombrie - 03 noiembrie Locul: Centrul Expoziţional ROMEXPO, Blvd. Mărăşti, nr. 65-67.

Expoziţie de vinuri şi bâuturi alcoolice.

17 Aşteptăm şi cumpărătorii din România la pepiniera noastră de 30 de hectare cu o ofertă bogată de conifere, arbuşti ornamentali, arbori pentru şiruri de pomi!

Oferim deopotrivă plante cu rădăcină nudă şi plante la container!

Pepiniera lui Horváth Gábor • H-8900 Zalaegerszeg, Rét u. 11.

Reprezentant: Horváth Bálint • Fax: +36 92/598-981 • Mobil: +36 30/313-9815 horvathfaiskola@gmail.com • www.horvathfaiskola.eu

Subvenţii în creştere Comparativ cu anul trecut, în acest an subvenţiile agriculturii şi dezvoltării rurale în Ungaria cresc cu 60 miliarde forinţi, a anunţat Ministerul Dezvoltării Rurale (MDR). În 2013 ministerul de resort pleacă de la o subvenţie totală de 691 miliarde de forinţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Din această sumă peste 561 miliarde de forinţi provind din fonduri europene şi 130 miliarde de forinţi din resurse naţionale.

György Czerván, secretar de stat la MDR pentru economia agrară a declarat: în 2013 nivelul schemei unice de plăţi pe suprafaţă (SAPS) atinge 100 de procente, se preconizează ca fermierii să poată primi 233 euro la hectar. Şi în 2013 se va acorda prima specială pentru produsele lactate care stă la dispoziţie din anul 2010. Fermierii producători de lapte primesc pe an circa 45 milioane de euro, adică 13 miliarde de forinţi. În 2012, prima a fost de 9,09 forinţi la kilogramul de lapte, în 2013 se preconizează din nou o sumă de circa 9,10 forinţi la kilogramul de lapte. Secretarul de stat a amintit şi alte subvenţii menite să-i ajute pe crescătorii de animale: crescătorii de vite de carne şi de oi vor primi în acest an în cadrul Programului de Transformare a Structurii la Vite Rumegătoare circa 12,6 miliarde de forinţi. În 2013 subvenţia programului „lapte în şcoli” creşte cu 300 milioane de forinţi. Astfel, asigurarea produselor lactate proaspete şi sănătoase pentru copiii de la şcolile generale şi grădiniţe are deja la dispoziţie o sumă- cadru de 1,5 miliarde de forinţi.

18

VOLÁNPACK SA Utilizînd experienţa i ţ acumulată l tă în î cursull deceniilor, d iil asigură deservirea completă în următoarele domenii: ■ Proiectarea şi fabricarea ambalajelor din: lemn, carton ondulat şi plastic ■ Ambalaje certificate UN, ISPM 15 ■ Gama de ambalaje THERMOBOX, JOLYBOX, TRI-SYS, KAYBOX ■ Livrarea acestora in funcţie de programul de producţie al beneficiarului H-1108 Budapest, Kozma u. 4. • H- 1475 Budapest, POBox. 76.

www.volanpack.eu • pack@volanpack.eu Tel:+36 1 431 6218 • Fax: +36 1 431 6260 • Mobil:+36 20 9278 777

Expo de succes Potrivit datelor preliminare, expoziţia AGROmash Expo-AgrárgépShow ţinută la Budapesta a avut 45 de mii de vizitatori, ceea ce depăşeşte cu circa 80 de procente cifra de anul trecut. Cea de-a 31-a ediţie a expoziţiei AGROmashExpo a fost organizată pentru prima dată împreună cu expoziţia maşinilor şi utilajelor agricole AgrárgépShow, la manifestarea de patru zile au participat toate firmele lidere pe piaţă.

Produs stimulator de plante pentru tratarea legumelor Esenţă naturală urală a 7 plante medicinale

Efectul asupra plantelor: Plante mai verzi, mai puternice, culturi mai sănătoase şi roade mai îmbelşugate.

SA VOLANPACK SA – SEDIU PERMANENT www.fitokondi.hu · marketing@volanpack.hu VOLANPACK FITOKONDI SRL IASI 700443, Nr. 9/A431 ROMANIA Tel: +36 1 431 6235Str. · RAMPEI Fax: +36 62 60

Producător şi distribuitor: VOLANPACK

www.volanpack.eu • paul.kemka@volanpack.eu • Tel.: (Ro) +40 (0)7575-64267

Despre piaţa laptelui

Volánpack_80x123_2011_RO.indd 1

Cei 200 de expozanţi au ocupat în 7 pavilioane 30 mii de metri pătraţi în interior şi două mii de metri pătraţi în aer liber. Expoziţiile Grădina Ungară şi Viticultură-Vinificaţie, ţinute în paralel, au avut 52 de expozanţi. În decursul celor patru zile au fost organizate şi mai multe consfătuiri de specialitate, evenimentele complementare – printre care ziua dedicată cultivării plantelor, conferinţa privind viitorul producţiei de maşini şi utilaje agricole, prezentările profesionale, ţinute de firme şi de cameră – au fost urmărite cu atenţie de mai multe sute de participanţi.

10 procente Producţia agriculturii ungare în 2012 (potrivit datelor preliminare) a crescut la 2183 miliarde forinţi de la valoarea realizată în anul precedent de 2168 miliarde. A crescut participarea economiei agricole în exportul economiei naţionale.

Economia agricolă asigură circa 10 procente din exportul total al economiei naţionale. Din 2004 ex­portul agricol s-a dub­ lat, 83 procente fiind îndreptate în Uniunea Europeană.

2/5/11 8:00:58 PM

După anul trecut, un an plin de contradicţii, în acest an Organizaţia şi Consiliul Producătorilor de Lapte din Ungaria aşteaptă o situaţie mai echilibrată pe piaţa laptelui. Sectorul laptelui din Ungaria a ajuns în vara trecută într-o situaţie deosebit de grea datorită faptului că preţurile de achiziţie la lapte nu au urmărit creşterea costurilor şi în acelaşi timp piaţa a fost invadată de produse lactate ieftine din import.

Cu coordonarea organizaţiei profesionale, ca rezultat al intrării în vigoare a noii reglementări referitoare la interzicerea comportamentului incorect al distribuitorilor şi a preţurilor discriminatorii, şi în urma participării Ministerului Dezvoltării Rurale, respectiv a colaborării actorilor pieţei laptelui, în toamnă această fluctuaţie între extreme a pieţei a devenit mai moderată. Începând din a doua jumătate a anului trecut, în Ungaria cunoaşte o creştere a cerinţelor pentru produsele lactate autohtone.

Ţările mari producătoare de lapte se pregătesc să producă o cantitate şi mai mare de lapte după încetarea sistemului cotei de lapte a Uniunii în 2015. La nivel naţional este necesar a se lua măsuri care să consolideze sectorul laptelui în Ungaria, dezvoltarea producătorilor şi a întreprinderilor de procesare. Potrivit planurilor, până în luna mai Consiliul Producătorilor de Lapte îşi va elabora concepţia referitoare la dezvoltarea sectorului laptelui, va face propuneri referitoare la perioada bugetară 2014–2020.

19