Avertisment
EURO2008: citiþi în pagina 6
Dragi cititori, acesta e primul numãr. Ce ne propunem pentru viitor? Mai multe pagini de ziar. Mai multe rubrici. ªi, mai ales, programul principalelor canale TV aflate pe satelit si care prezintã interes pentru cititorul român... Redacþia ZN-NG
IL NOSTRO GIORNALE Periodico bilingue dell’associazione socio-culturale “Ovidius” per la comunità romena in Italia Aut. Tribunale di Viterbo nr. 4/08 del 30/5/2008
1° luglio 2008 l anno 1° l numero 0
edizione gratuita ! 1 iulie 2008 anul 1 | numarul 0
editie gratuita
Periodic bilingv al asociaþiei social-culturale “Ovidius” pentru comunitatea româneascã din Italia | www.ovidius.it
EDITORIAL
CITIÞI IN PAGINA 3
EURO-DEPUTATUL NOSTRU
Renate Weber Sorin Pavel
la Roma rromilor
La început de drum...
A
sociaþia socio-culturalã OVIDIUS s-a nãscut, din iniþiativa unui grup de români stabiliþi în provincia Viterbo, în luna februarie a anului 2008. Câteva luni mai târziu aceea?i ideali?ti, cu sprijinul lui George Stanca, venit special din ?arã, au înfin?at acest ziar. De ce asociaþie socio-culturalã ºi nu asociaþie de prietenie româno-italianã? Pentru cã românii ºi italienii nu sunt numai prieteni ci mai mult decât atât: rude! Ne unesc atât rãdãcinile latine cât ºi religia creºtinã. Ne-am decis sã nu mai lãsãm pe al?ii sã ac?ioneze pentru noi ºi am ieºit din anonimat pentru a ne face auzit glasul ºi respectatã prezenþa. De ce Viterbo ºi nu Roma, Milano sau alt mare oraº italian? Pentru cã în Provincia Viterbo trãim ºi muncim peste 8.000 de români, ne sim?im ca acasã ?i suntem, în marea noastrã majoritate, locuitori respectabili. De ce OVIDIUS? Pentru cã marele poet al antichitãþii ne e comun ?i este un latin care ºi-a petrecut sfâr?itul vieþii exilat în vechea Dacie. Ca ºi noi, a trãit departe de ai lui dar s-a gândit mereu la ei. Credem cã suntem demni sã ne reprezinte.
P
rima impresie este cã este foarte curat. Nu seamãnã deloc cu imaginile acelea apocaliptice pe care le-am mai vãzut pe televiziunile noastre sau italiene. Oamenii sunt clar cu toþii oameni muncitori. Muncesc, sunt chemaþi la muncã. Stau de mulþi ani aici ºi sunt chemaþi sa facã anu-mite treburi în mod legal. Ceea ce e important. Chiar ei spuneau: eu nu mã duc la cerºit, eu mã duc ºi spãl
pe jos, eu fac curat, eu mai fac ºi de mâncare la grãdiniþã”. Aceasta a fost ceea ce europarlamentarul român Renate Weber, prezent la Roma, la invitaþia câtorva asociaþii de români, a declarat în urma unei vizite scurte fãcute într-o tabãrã legalã de cetãþeni rromi din zona Nomentana. În respectivul campus trãiesc în jur de 500 de persoane din România ºi din Bosnia.
Assicurazioni PRESTITI & MUTUI OTTIME CONDIZIONI IMPRUMUTURI IN BUNE CONDITII
AL.VE.RE.SE SRL Via S.Maria Le Quinte 00040 Montecompatri (RM)
SCONTO R.C. AUTO FINO AL 35% REDUCERI R.C. AUTO PANA LA FINO 35%
Tel. 06.9476053
2
30/06 -15/07
2008
ZIARUL NOSTR
NOTIZIE
Una nuova associazione Promossa dalla comunità romena del Viterbese è stata costituita nei mesi scorsi l'associazione Ovidius. Non la solita associazione di amicizia tra due Paesi ma una vera e propria organizzazione socio culturale con sede a Viterbo, in via San Faustino 5.
T
ra gli iscritti Nicolae Rãcean, ex nazionale romeno di rugby e più volte allenatore dell'Isa Prime Viterbo. Primo presidente è stato eletto Sorin Pavel, imprenditore edile e proprietario di una catena di negozi alimentari sparsi per la provincia. Per saperne di più sulla singolare iniziativa gli abbiamo rivolto alcune domande. Perché un'associazione socio-culturale e non una di amicizia romenoitaliana? “Perché romeni e italiani sono di più: sono parenti. Ci uniscono radici latine, la religione cristiana, secoli di cultura comune e di recenti interessi economici. Purtroppo ci sono anche cose che ci separano: la poca conoscenza reciproca che porta alcuni di noi ad una sorta di incapacità ad adattarsi al un nuovo ambiente di vita. Il nostro desiderio è rimediare a questa difficoltà proprio
tramite l'associazione. Vogliamo far conoscere agli italiani la nostra cultura e le nostre tradizioni e ai romeni la cultura e le tradizioni italiane. Cercheremo di aiutare i nostri connazionali ad integrarsi, ad imparare la lingua e, per primo, le leggi del Paese che li ospita. Vogliamo aprire un ponte tra i nostri due Paesi adesso che abbiamo una grande casa comune ovvero l'Europa”. Perché a Viterbo e non in una grande città? “Perché qui, in questa stupenda città, la nostra piccola comunità ha trovato una seconda patria. Ci siamo integrati benissimo, abbiamo trovato degli amici con cui lavoriamo insieme, rispettiamo e siamo rispettati. In provincia di Viterbo vivono e lavorano più di 8000 romeni”.
La visita del delegato dell'Ambasciata Romena
Come è avvenuta la scelta del nome Ovidius? “Perché Publio Ovidio Nasone, il grande poeta latino, ci assomiglia e ci rappresenta. Nato a Sulmona (Abruzzo) ha vissuto la maggior parte della sua vita lontano dalla sua casa, da emigrante, proprio in Romania. Il nostro scopo è dare un supporto a tutti coloro che ci contatteranno per qualsiasi ragione. Stiamo predisponendo uno staff di professionisti in grado di dare risposte esaurienti per quanto concerne consigli legali, medici, problemi domestici e altro ancora. Un momento importante della nostra attività sarà l'organizzazione di eventi culturali e di appuntamenti musicali”. La nuova associazione è stata presentata ufficialmente il 1° marzo scorso al Teatro San Leonardo di Viterbo con uno straordinario concerto a cui hanno preso parte parte i più noti artisti romeni quali Ducu Bertzi, Marius Batu, Mihai Nenita, Benone Sinulescu e il gruppo dei Directia 5. Numerose le autorità presenti in sala: dal vice ambasciatore Radu Horumba, al presidente della Provincia di Viterbo Ales-sandro Mazzoli, dal console Cosmin Dumitrescu alla poetessa Daniela Crasnaru, direttrice dei programmi dell'Accademia di Romania in Roma, all'addetto alle politiche culturali e immigrazione dell'Ambasciata romena in Italia, George Bologan. Nell'occasione, abbiamo rivolto a quest'ultimo alcune domande sull'iniziativa. Cosa pensa della nuova associazione Ovidius? “Avrà un ruolo importantissimo, quello di assicurare un'interfaccia tra le is-
CONSORZIO DEGLI IMPRENDITORI ITALIA-ROMANIA S.C.R.L. TORINO, Tel./Fax: +39/0112229668 www.consorziodegliimprenditoriitaliaromania.eu
IMPORT-EXPORT-DISTRIBUTIE PRODUSE ROMANESTI Cautam noi parteneri pentru activitate de distributie-desfacere produse romanesti in diverse zone ale Italiei
tituzioni pubbliche dello Stato italiano, ma anche dello Stato romeno, e la comunità romena. La presenza sul territorio di un'associazione significa il raggiungimento di un certo grado di maturità della comunità romena che dimostra finalmente di sapersi organizzare e di sapere cosa vuole ottenere: una chiara intenzione di volontà di integrazione nella società di accoglienza”. In che modo l'Ambasciata intende essere di supporto alle attività associative? “Sul piano dei rapporti istituzionali abbiamo avviato dei contatti con il Comune di Viterbo e con la Provincia i quali hanno visto di buon grado il nascere di questa associazione. E' importante poi organizzare dei momenti culturali e artistici come quello di questa sera proprio per aiutare romeni e italiani a conoscersi meglio. Tramite questo tipo di eventi culturali si diffonde la conoscenza reciproca, si stabiliscono dei rapporti umani e si rafforza la coscienza europea, non dimentichiamo che stiamo parlando di due popoli membri dell'Unione europea. Se nel recente passato ci sono stati dei momenti di tensione tra la comunità romena e la stampa e l'opinione pubblica italiana, momenti tra virgolette di “cortocircuito”, questo è ciò che normalmente avviene in ogni buona famiglia, quale romeni e italiani intendono sicuramente diventare”.
Giancarlo Guerra
George Bologan con Alessandro Mazzoli e il presidente della “Ovidius” Sorin Pavel
O
rganizzati dalla associazione socio culturale Ovidius, si sono svolti venerdì 6 giugno una serie di incontri tra l'addetto alle politiche culturali e immigrazione dell'Ambasciata Romena in Italia, George Bologan, e i rappresentanti di alcune della più importanti istituzioni locali. Il delegato dell'ambasciatore romeno ha incontrato, nell'ordine, il presidente della Provincia, Alessandro Mazzoli, il sindaco di Viterbo, Giulio Marini, il sindaco di Ronciglione, Massimo Sangiorgi e il presidente della pro-loco di Ronciglione Luciano Camilli. Soddisfazione per l'esito dei colloqui è stata espressa da tutti gli interlocutori ognu-no dei quali ha tenuto a sottolineare l'estremo interesse per i rispettivi enti di allacciare dei rapporti ufficiali con la rappresentanza diplomatica romena in Italia al fine di migliorare la convivenza tra le due comunità. In particolare, in merito al pro-getto di cooperazione tra Romania, Italia, Belgio, Francia e Spagna, che prevede corsi di lingua romena per i bambini romeni con lo scopo di mantenere vive le tradizioni e gli usi
commento del presidente Mazzoli: “Abbiamo accolto con piacere il progetto che ci è stato presentato - ha affermato il presidente della Provinca. Il prospetto, di cui abbiamo preso visione solo oggi, sarà girato anche all'Ufficio scolastico provinciale perché possa collaborare con le proprie competenze”. I corsi saranno tenuti da insegnanti madrelingua e stipendiati dal ministero romeno. Alla Provincia è stato chiesta la disponibilità per le aule. “Integrazione e accoglienza in qualunque società significa prima di tutto rispettare le leggi e le tradizioni della comunità ospitante - ha affermato Bologan introducendo i vari incontri. Siamo due popoli accumunati dalla storia e dal senso di appar-tenenza alla famiglia neolatina e europea. La dinamica della mobilità sociale nell'Unione europea presenta una situazione complessa in cui si mescolano valori e stereotipi, fiducia e diffidenza, bisogni e trasformazioni. Se proviamo ad eliminare, solo per un mese, dai quotidiani e dai tg gli aspetti
Giulio Marini tra Giorge Bologan e Sorin Pavel
negativi di sicuro la presenza delle nostre comunità, italiana in Romania e romena in Italia, sarebbe vista in modo più costruttivo e sereno”. Ulteriori incontri con le istituzioni locali sono previsti nelle prossime settimane.
Giancarlo Guerra
Buffetti & Guerra arti grafiche Via Piave,16 • 01100 Viterbo 0761.340076 393.3766912 • 393.3765791 e-mail: info@artigrafichebeg.it
3
30/06 -15/07
2008
ZIARUL NOSTR
SOCIAL
Renate Weber la Roma “
Sincer, în afarã de faptul cã, sigur, condiþiile de trai sunt gre-le, pentru cã în rulotele acestea mici e greu sã trãieºti cu atât de multe suflete înãuntru, dar dincolo de asta nu pot sã spun cã am avut un sentiment rãu.” Referitor la acest program de integrare al cetãþenilor de etnie rromã aplicat de Primaria Romei de ceva vreme, europarlamentarul roman considerã cã nu este suficentã implicarea italianã. “Într-un anumit sens, acesta este un proiect de integrare parþial bine rezolvat. Sigur cã întotdeauna este loc de mai bine ºi, sigur, cã mi-ar plãcea sã-i vãd în altfel de locuri decât în rulotele acelea; ºi lor le-ar plãcea, chiar dacã aici sunt, aºa, un pic în sânul naturii. Dar nimeni nu stã iarna - vara numai afarã, pentru cã în interior spaþiul e foarte mic. Important este cã sunt oameni care muncesc. Au însã cu ei ºi un mediator social. Foarte important sã ai de fapt o persoanã care sã-þi reprezinte comunitatea ºi în numele ei sã poatã discuta cu autoritãþile”. “La nivelul Parlamentului european s-a discutat ºi se discutã despre o strategie europeanã privind integrarea rromilor, dar cred cã e nevoie de lucruri mult mai aplicate, cred cã se stã foarte mult la nivelul unor retorici ºi ILIE MOSCU*
mai puþin le vãd eu transpuse în practicã. Sigur, e o dorinþã ca în viitoarea comisie europeanã sã avem un comisar care sã rãspundã, de exemplu, de chestiunea aceasta a integrarii rromilor. Integrarea asta trebuie vãzutã într un mod mult mai interactiv, în sensul de oferire a unor locuri de muncã, de creare de proiecte în care sã fie aduºi împreunã ºi rromi indiferent de naþionalitatea lor, proiecte care sã fie, într-adevãr, de dezvoltare comunitarã integratã. Când îi pui sã munceascã împreunã, oamenii se cunosc altfel, încep sã aibã încredere. În plus, este vorba de sentimentul acela de stimã faþã de tine însuþi pentru
cã dacã eºti asistat tot timpul social, imaginea pe care o ai despre tine e cã tu nu meriþi de fapt un loc de muncã unde sã munceºti ºi ce câºtigi sã fie rezultatul contribuþiei tale, ci faptul cã tu eºti o persoanã care creazã probleme ºi atunci statul trebuie sã te asiste. Asta este o mare eroare. Cred cã Italia a fãcut aceastã eroare ºi nu e de mirare cã lucrurile au ajuns la un moment dat sã fie scãpate de sub control. Pãrerea mea este cã, ei nu au avut o abordare nici coerentã, nici corectã cu privire la comunitãþile de rromi care trãiesc pe teritoriul italian”. Ella Vornicu
JURNAL DE EMIGRANT
Un popor de muncitori pentru alþii ? L
a Roma se aflã un edificiu foarte important construit prin anii 40 pe care, definind Italia, stã scris: “UN POPOLO DI POETI, DI ARTISTI DI EROI DI SANTI DI PENSATORI DI SCIENZIATI DI NAVIGATORI DI TRASMIGRA-TORI” . Noi, românii, am început sã fim din ce în ce mai mult un popor de emigranþi, dar ce altceva am mai avea de scris pe un edificiu simbolic ce s-ar putea construi, eventual, în România? Cine a gustat din pâinea emigrantului pentru mulþi ani, începe sa re-flecteze la lucruri care nu þin numai de grija zilei de mâine sau de necesitaþi de supravie-þuire! Apar întrebãri de tipul: de ce am plecat noi de acasã? Am plecat noi în lume ca sã împãr-tãþim altora spiritualitatea noastrã? Am plecat noi în lume ca sã ne îmbogãþim spiritual? Ca sã ne întoarcem
ducând cu noi numai banul câþtigat cu orice sacrificiu ? Sau, ne-am sacrificat pentru ca ai noþtri, cei dragi de acasã sã trãiascã fãrã griji þi sã nu cunoascã valoarea banului muncit? Sau am lãsat totul numai ca sã muncim pentru alþii? Întrebarile pot continua la nesfârþit, dacã nu le-am pune ca-pãt prin rãspunsuri foarte clare! E de la
sine înþeles cã fiecare dintre noi, ca individ izolat, poa-te rãspunde în parte la aceste întrebãri, fiecare are motivarea lui; dar a mai încercat cineva sã se raporteze la un interes colectiv? Numãrul de români care muncesc peste hotare a devenit impresionant ! În aceste condiþii nu se poate vorbi despre expe-rienþe personale izolate, noi re-prezentãm o bucatã seriosã din poporul român, nu putem lãsa sã se iroseasca toate sacrificiile fãcute departe de patrie! Dacã noi nu punem împreunã experienþele noastre, chiar si prin intermediul unui mic jurnal ca acesta, vom continua sã pier-dem pe terenul istoriei, nu vom mai avea nicicând o identitate! Vom fi nevoiþi sã scriem pe edi-ficiul nostru simbolic : “ROMÂNII: UN POPOR DE MUNCITORI PENTRU ALÞII ! “
*Dl. Ilie Moscu este arhitect, trãieþte la Ladispoli - Cervetteri din anul 1990, când era arhitect al Televiziunii Române Libere (pe atunci...)
EDITORIAL
George Stanca
Cel mai bun poliþist !
S
ã faci un ziar, o publicaþie în Italia, pentru românii de aici, specialmente, mi se pare o nebunie. Cãci, dragii moþului, eu nu stau, nu trãiesc, nu-mi câþtig banul în Italia, sã fie clar. Eu stau acolo, acasã, la cutie, în Giuleþti Sârbii de Bucureþti, scriu pe româneþte, trãiesc pe româneþte, mãnânc pe româneþte. Cu multe E-uri în pãpicã, cu vitamine rebotezate, cu politicieni sforãitoori, unii corupþi (eh, câþiva!) alþii mincinoþi(þi mai puþini!), cu fotbaliþti suficienþi þi deja îmbuibaþi. Eu nu plec din þarã ! Îmi e foarte bine, acolo fraþilor. Am diabet ! E bineee ! Am colesterol. E þi mai bineee! Am tensiune. Otttimisssimo, ce mama zmeului ! Am de toate ! De ce sã pãrãsesc þara sã muncesc afarã? Mereu e mai bine înãuntru, e cãlduþ, e plãcutuþ, e giorno. Zãu, cã nu vã înþeleg, fraþilor, de ce aþi lãsat voi munþii Carpaþi, Dunãrea, podiþul Transilvaniei þi Câmpia Bãrãganului, Moldova þi ”dulþea” Bucovinã de izbeliþte. Ce gãsiþi aci? Numai persecuþii, de ai crede ca suntem un popor de “mailaþi” !? Nu vedeþi cã din criminali, hoþi, bandiþi nu ne scot ? Fraþii noþtri de latinitate. Nu niscai veriþori, nu cumnaþi, nu cumetri! Þi au dreptate? Poate cã superficial, au. Românii, sau posesorii de paþaport românesc, au furat ? Da ! Au omorît ? Da ! Avem o imagine deformatã ? Da ! Ce trebuie sã facem? Sã plecãm acasã? Nu, cã e bine aici þi civilizat. Câinele nu pleacã de la mãcelãrie. Trebuie sã facem altceva. Civic. Sã fim atenþi la vecinul nostru român - fie cã e el alb, brunet sau tuciuriu de-a dreptul ardelean, moldav sau regãþean. Sã încercãm sã nu-l lãsãm a face ceva rãu , când vrea. Sã-l pleznim peste bot dacã ne face neamul de râs. Soluþia n-o dã nici UE cu programele de integrare, nici ”berlusconþii” Italiei cu acceþi bani europeni. Þi nici guvernul de la Bucureþti cu tot felul de promisiuni. Soluþia e la noi. Þi este una: fii atent la ce face vecinul ! Nu-l lãsa sã facã rele, sã ne facã de râs. Tu eþti cel mai bun poliþist ! Altfel, ni se va duce buhul de ceea ce se spune cã suntem azi. Un neam de hoþi, bandiþi, þigani, rãufãcãtori, criminali. Îþi place, frate !?
4
30/06 -15/07
2008
TIPURI & CHIPURI
ZIARUL NOSTR
Pui de român Ionela Calapod - Viterbo Ionela are 11 ani ºi trãieºte în Italia, la Viterbo de ºase ani, alãturi de pãrinþii sãi. A terminat clasa a 5 – a primarã ºi chiar dacã a început studiile aici, nu ºia uitat rãdãcinile care o leagã de naþionalitatea sa. Citeºte, scrie ºi vorbeºte româneºte la fel de bine ca un copil care ar studia limba românã acasã. Pentru a se menþine în formã, antrenatã, ea le citeºte seara pãrinþilor sãi, în limba românã, poveºti cu Fãt Frumos ºi Ileana Cosânzeana.
Cititorule
, presupun cã ai un fiu, o fiicã, un copil, un nepot, o prietenã, o soþie. Care trebuie musai, ca la orice român, sã fie superb/superbã. Ei bine, trimite-ne o fotografie sau mai multe prin poþtã sau la e-mailul redacþiei, adaugã câteva date despre el/ea: ce vrei tu sã se þtie. În cazul minorilor e obligatoriu sã adaugi acordul scris ºi semnat al unuia dintre pãrinþi, ca poza sã fie publicatã. Aºteptãm!
Româncuþa
Vali din Viterbo O cam þtie tot românul din provincia Viterbo. Fiindcã figura ei frumoasã, amabilã, plinã de solicitudine se regãseþte pretutindeni, prin magazinele alimentare româneþti. Când la Viterbo, când la Ronciglione. Ea e un fel de factotum þi vânzãtoare pe deasupra. Vrea sã rãmânã, totuþi la Viterbo, dar pânã nu se pun lucrurile la punct nu pleacã nici din Ronciglione. Are numai 29 de ani. E din Galaþi. Þi, mai este þi frumoasã. Þi ar mai fi ceva: nu are de gând sã se întoarcã prea curând acasã!
Minuni la români
O fatã de 11 ani
ZIARUL NOSTR Aut. Tribunale di Viterbo nr. 4/08 del 30/5/2008
Direttore responsabile: Giancarlo Guerra 01100@libero.it
CARROZZERIA FIORILLO di Fiorillo Maurizio e Marco
Direttore: Sorin Pavel Capo redattore: George Stanca gstanca@gmail.com
Art director: Marius Lupu excentricdesign@gmail.com
Collaboratori: Ilie Moscu, Adrian Leu, Cristina Ursarescu, Grande Amico, Geo Giulea Redazione: Via San Faustino 5, 01100 Viterbo tel/fax 0761 09 13 66 email: zn@ovidius.it Impaginazione e stampa: Buffetti & Guerra Arti Grafiche
Aderente accordo ANIA Auto sostitutive Soccorso stradale Sostituzione e riparazione cristalli parabrezza Ricarica aria condizionata Installazione pellicole oscuranti vetri
Via Piave 16, 01100 Viterbo Tel/fax 0761 340076
ADRIAN NICHIFOR AGENT AUTORIZAT-VANZARI BILETE AVION Cell. 3289513235 Tel. 0774375974 e-mail: adrian_carpati@yahoo.it
Strada Tuscanesde, 24 (km 1,300) 01100 VITERBO Tel. 0761.252028 - Fax 0761.271165 Cell. 338.1795157 - 338.1103935
va na?te o fatã…
Comisia ºi juristul de la Spitalul de Obstetricã ºi Ginecologie 'Cuza Vodã' din Iaºi au decis, ca sarcina fetei de 11 ani sã nu fie întreruptã, transmite corespondentul ROMPRES. Dr. Vicuþa Todosciuc, managerul spitalului, susþine cã respectiva comisie a motivat decizia prin faptul cã efectuarea unei întreruperi de sarcinã de 20 de sãptãmâni poate periclita viaþa mamei, cât ºi a copilului. La rândul sau seful sectiei susþine cã, cel mai probabil, copilul mamã va naºte prematur, motiv pentru care va fi necesarã efectuarea unei cezariene. Codul penal prevede cã o sarcinã poate fi întreruptã pânã la 14 sãptãmâni. În prezent, mama se aflã în 20 de sãptãmâni de sarcinã, fapt care îi poate pune în pericol viaþa', a spus prof.dr. Stamatin. Din primele investigaþii de specialitate s-a constatat cã fata de 11 ani va avea o fetiþã, care aratã a fi perfect sãnãtoasã. Dupã finalizarea investigaþiilor medicale, copilul-mamã va fi monitorizat de medicii din Neamþ, însã va naºte la Spitalul de Obstetricã ºi Ginecologie 'Cuza Vodã' din Iaºi, unde se aflã singura secþie de neonatologie din Moldova. Medicii spun cã, iniþial, pãrinþii au dezaprobat decizia luatã vineri de medici, dar, dupã ce li s-au explicat riscurile, au acceptat cu resemnare. Urmãtoarele controale medicale vor fi efectuate atunci când fata va ajunge la 22 de sãptãmâni de sarcinã. Dupã cum susþin medicii, atunci se va consta dacã fãtul are malformaþii. Decizia luatã de specialiºtii ieºeni o contrazice pe cea a medicilor din Neamþ, care au recomandat întreruperea sarcinii. Ultimii au afirmat cã fata este prea micã si e recomandabil sã facã avort. Fata, a fost adusã la spitalul ‘ din Iaºi, chiar de ziua ei. În urmã cu cinci luni, ea a fost violatã de un unchi, în vârstã de 19 ani.
5
30/06 -15/07
2008
CHIPURI & TIPURI
ZIARUL NOSTR George Stanca
Români de succes
Violeta Vidussoni - 35 ani în Italia E
ste poate persoana de origine românã din ora?ul Viterbo care are o considerabilã vechime de când locuie?te în Italia. Ba, chiar numai ?i numai în Viterbo. Cãci, se aflã aici din anul 1973. Deci, de 35 de ani. O via?ã de om. S-a nãscut la Tg Mure?, dar ora?ul ”fatal” al vie?ii sale a fost Sibiul. Pentru cã acolo s-a întâlnit cu Destinul, cu omul care avea sã devinã so?ul ei, iar ea, doamna lui. Massimo Fatiganti. ?i ea ?i el erau sosi?i într-o excursie la Sibiu. El , italian venit de pe litoralul românesc, ea, elevã de 14 ani, venitã din Tg Mure? sã viziteze celebrul ora? transilvan. S-au gãsit pe o terasã, el cu grupul, ea cu ni?te prieteni de familie, au intrat în vorbã, pe fran?uze?te, s-au plãcut, au schimbat adresele, au corespondat aproape patru ani. Au trebuit o dispensã ?i multe interven?ii, pile, la ministerele de externe din ambele ?ãri, pentru ca în 1973, ei doi sã se cãsãtoreascã, evident, cu aprobarea Consiliului de Stat, supravegheat chiar dacã nu direct, oricum cu ?tirea ?i vrerea lui, de Nicolae Ceau?escu. Casãtoria a fost în septembrie 1973, ?i la 1 noembrie, de ”Ziua
Mor?ilor” - zi extrem de importantã în Ardeal - doamna î?i aminte?te cã avea pa?aportul în mânã.
Nu terminase nici liceul. A trebuit sã ia totul de la început fiindcã aici e un fel de ”ufficio di collocamento” care te ajutã, dar a fost înregistratã ca ”analfabet care vorbea patru l i m b i ” : româna, maghiara d u p ã m a m ã , franceza din educa?ie ?i apoi italiana dupã bunic ? i s o ?. Studiile din România, câte erau, nu aveau valabilitate în Italia. A dat o serie de examene de ?coalã medie, apoi a luat o diplomã de educatoare la copii cu probleme psihice, ceea ce era deja factic. Finalmente, studiind temeinic, s-a specializat în limba italianã, a început sã facã traduceri pentru acte de tribunal. Vechile pasiuni, istoria artelor fãcuse la Tg, Mure? liceul de arte ?i pianul, au fost
cultivate în continuare. A dat ?i lec?ii de pian. Succese mici, le considerã doamna Violeta Vidussoni, cãci dumneaei crede cã cel mai mare succes, e bãiatul, Paolo, acum profesor de francezã la Viterbo. În ?arã, mai are doar o mãtu?ã doctori?ã la Reghin. Tatãl s-a prãpãdit acum ?ase sãptãmâni, acasã, la 79 de ani, dupã ce mama s-a stins în 2001 l a 6 9 . D i s p a r i ?i a tatãlui a surprins-o din pãcate, în spital la Pisa, fiindcã are ceva probleme cu inima. Cu toate astea, doamna mai lucreazã ?i acum cu handicapa?i adul?i cu disabilitã?i ?i continuã sã facã traduceri, dând continuitate cursurilor socio-interculturale pe care le-a fãcut în scopul de a-?i ajuta semenii. Face ?i acum traduceri de tribunal din românã în italianã ?i inves.
Apari?ia italianului în via?a Violetei nu e deloc singura mânã a Destinului, a întâmplãrii, ci mai degrabã este o continuare fireascã a lui. Cãci, Violeta era o Vidussoni de când s-a nãscut, bunicul ei patern fiind un imigrant italian venit la sfâr?itul veacului al XVIIIlea, din Friuli sã facã cee ce fac azi majoritatea românilor în Italia, sã caute de lucru. ? i, bunicul Beniamino, stabilit la Tg. Ocna în Moldova a gãsit de lucru: în construc?ii. Poduri, cãi ferate, viaducte, mãnãstiri a construit bunicul Violetei ca pînã la urmã sã se însoare cu o româncã.
Fiind foarte ata?atã de România, chiar a?a, dupã atâ?ia ani, are mul?i prieteni la Tg Mure? ?i tot viseazã la un col? romantic de ?arã, cu pãdurile dese ?i arborii seculari ai României, cu mãnãstirile moldave ?i cu via?a patriarhalã de odinioarã. Cãci, România de azi e schimbatã mult, se apropie repede de ceea ce se nume?te ”civiliza?ia europeanã”, de?i din punctul dumneaei de vedere ar vrea sã apuce o bucatã din ?ara aia cu cãru?e, cu drumuri de pubere, în care vrea sã se întoarcã pe calea cea de pe urmã. Geo Giulea
ZIARUL NOSTR
6 2008 SPORT EURO 2008 30/06 -15/07
Cum ne-au zburat olandezii zburãtori
N
u pot spune cu câtã amãrãciune am privit evolu?ia meciului , ultim, de mar?i seara . Urma chiar sã zbor a doua zi în Italia. Mã ?i ve-deam dis-dediminea?a, radios, într-un avion de români euforici, bucuro?i de victoria noastrã. Îmi fãcusem deja rost de un ?ort albastru, un tricou galben ca de ciclist victorios, adecvat, pe care cei de la ziarul“ Adevãrul“ ni-l puseserã pe scaune pentru fiecare redactor ?i o ?apcãjockeu ro?ie recuperatã din stocul de campanie electoralã a PSD. Eram gigea, cum zice românul. Dar asta din pãcate, numai în
imagina?ia mea. Cãci re-alitatea mã tot trãgea de mânecã: boule, idiotule, fraiere, a?i pierdut calificarea, Olanda v-a bãtut chiar cu echipa de rezervã, pe care voi vi-o dorea?i ! ?i, la cum am jucat, eu cred cã ne bãtea þi cu echipa rezervei-rezervelor, cu juniorii sau echipa de fete, de olandeze zburãtoare. Nu ?tiu ce le-a pus Pi?urcã în mâncare, în ghete, dar a gre?it ?i doza ?i substan?a. Cãci, dacã le-a pus ceva, apãi ar fi prostie, lentoare, nesim?ire, puturo?enie, indiferen?ã. Nu am vãzut de mult, ca sã nu zic niciodatã , un meci mai penibil ca al nostru, mai cretin, mai mãmãligar. Nema voin?a, nema puterin?a, cum ar zice impertinentul Stoicikov, apropo de mãmãligã. A?a cã, ne meritãm soarta. Mai avem o ?ansã la mondiale. Iar în privin?a preten?iilor ridicate de actualii jucãtori na?ionali, care contestau genera?ia lui Hagi (cum zicea dl. Chivu: “se bãgau cu pardon, n.n. - curu-n poartã ?i asta era <Genera?ia de Aur>“?) am o singurã vorbã. Celebrã: ciocu mic, tãticu’ !
P
ortugalia - Germania,- un meci superb cu goluri multe, a confirmat povestea cã fotbalul e un joc în care joacã toþi ºi câºtigã nemþii. Pãcat cã lusitanii nu au mers mai departe, mãcar în compensaþie pentru acum 4 ani, când au fost gazde ºi le-au luat grecii portocala din desert. Cristy Ronaldo, pa ! Cu „p” de la pãcat. În meciul cu Tucia, Croaþia a fost ca de obicei. A început tare ºi a fâsâit-o. Când am vãzut cã turcii i-au egalat în ultimissima se-cundã, am înþeles cã ambiþioºii croaþi vor pierde. La penaltiuri au fost jenanþi, ca un condamnat faþã cu scaunul
Greu e sã fii neamþ ! electric. Cu mo-ral au învins, de moral au murit! Vedeþi ce greu e sã fii neamþ? Sâmbãtã Olanda Rusia. În pri-ma reprizã, de la Olanda - Rusia nu am mai recunoscut para-leii ãia portocalmecaniciºti, care bãteau Italia, umileau Franþa ºi risipeau orice speranþã „piþur-carilor mãmãligomioritici”. O Rusie incredibilã, cu un aplomb de-i credeai oland-zei. Rusia a redevenit în fotbal, dacã nu puterea care era conglomeratul uresesist, ceva de care sã þii seama, nu sã treci aºa, nepãsãtor, ca pe lângã România, de pildã. Pavliucenko-gol, Arºavin genial ºi marcator decisiv, Denis Kalodin - ce bombe a tras ca de Rãzboi mondial, nu european. Pro memoria ! Olandezii storºi, ºterºi,
anonimi - s-aambiþionasã joace cu noi, boii. Cum i-au îngenunchiat ruºii, care au ratat cu o generozitate, un altruism ce le putea fi fatal. Olandezii au uitat parcã tot ce ºtiau: paralitici ! Ruºii i-au umilit surprinzãtor cu 3-1, fãrã drept de apel. ªi, totuºi, mã oftic la cât au putut sã rate-ze...! Sã le fi dat ºapte-opt, cã mritau nesãtuii portocalii! Ne mai rãcoream ºi noi. Aºa ca o frecþie la o protezã de alun. Cãci am ajuns sã ne rãzbune ruºii. Nu-i prea normal.
Moþi, aproape de un transfer la Lazio Fundaºul dinamovist Cosmin Moþi este foarte aproape de un transfer la echipa de fotbal Lazio Roma, dupã EURO 2008, conform presei italiene, care l-a citat pe Giovani Becali.”Mi-aº dori sã joc la Lazio, e normal acest lucru, dacã ar fi posibil, dar nu ºtiu nimic despre asta. Am vorbit ?i cu ªtefan Radu despre Lazio, dar voi mai reflecta la un posibil transfer. ªtiu ce a spus ºi Giovani Becali, agentul meu, a?a cã vom mai vedea”, a afirmat Moþi. Un alt fost dinamovist, ªtefan Radu, s-a transferat definitiv la Lazio, iar cei doi ar putea fi, din, nou coechipieri. ”Radu mi-a povestit despre Roma, despre Lazio, ar fi fantastic sã vin acolo. Radu se simte bine la Lazio, care este o echipã bunã”. (ROMPRES)
Ciao, ?i-un praz verde-ro?-alb! finita la commedia ! S-a dus ?i Italia ! Ciao, ?i-un praz ro?-alb-verde !
ÈDar chiar cã merita echipa asta penibilã a lui Donnadoni, jenantã. Am
mirosit to?i încã de la meciul cu noi cã italienii sunt kakao, varzã, zdren?e ?i alte materii mucilaginoase. Asta nu e însã ca la noi. Nu, nu vã bucura?i, nu egaliza?i cãci ei sunt Campionii lumii, nene, au rezerve de jucãtori, au ?i antrenori, dar aici cred cã au pierdut ei, la antrenorul nu cel mai indicat… Am sesizat duminicã seara, chiar din Italia, o echipã moale ca o mãmãligã - ei îi spun ”polenta” - ni?te ”polentani”, moi ca un vrej uscat, în cel mai urât meci vãzut de mine cu Italia. Un meci hidos, rãpãnos, slinos, lunecos, fãrã orizont, fãrã mai nimic. ?i, între cine? Între douã echipe reprezentative a douã ?ãri care au poate cel mai avansat campionat, care adunã marii fotbali?ti ai lumii ca la Mecca. Dar, la pomul
lãudat sã nu te duci ca la Mecca, spune un proverb. Sau, mai precis, chiar douã proverbe, combinate în mintea mea încinsã de soarele Italiei. A fost sfertul de finalã Spania - Italia unul dintre cele mai unsuroase partide de pânã acum, plicticoase, de-a dreptul somnifere. Ne-au mai trezit din toropealã momentele de prelungire ?i apoi ne-au sculat de-a binelea loviturile de departajare, unde Italia, cu un moral de-a dreptul imoral, a pierdut lamentabil. Dupã un meci inestetic, jenant, Spania merge în semifinale ?i se bate cu Turcia, cu care dacã joacã a?a pierde de data asta.
Paginã realizatã de George Stanca
I SAPORI DELLA TRANSILVANIA DISTRIBUZIONE PRODOTTI ALIMENTARI ROMENI Via Vale della Storta N.3 Tel.: +39/3285487252
CSeA S.r.l. sicurezza nei luoghi di lavoro igiene degli alimenti - HACCP analisi rumore, aria, acqua progettazione e realizzazione insonorizzazioni
Via L. Latini, 13, Viterbo, 01100 http://www.acusticablog.it
Impresa di pulizie
Tel. 340.8506685 329.0303703
7
30/06 -15/07
2008
D’ALE NOASTRE
ZIARUL NOSTR
Eveniment românesc la Ronciglione R
onciglione a fost luni martorul ?i gazda unui important eveniment românesc. Este vorba despre unul economic. Chiar pe strada principalã a localitã?ii, Umberto Primo, s-a mai deschis un magazin alimentar cu produse române?ti apar?inând firmei RO-MIXT. De ce spunem „s-a mai deschis”, pentru cã societatea a ajuns deja la al patrulea magazin alimentar din provincia Viterbo.
Interesant la momentul deschiderii nu a fost afluxul, oarecum firesc, de români - care au scãpat de grija de a veni pânã la magazinul din Viterbo sã cumpere un pachet de leu?tean, o bere ”Stejar”, o ciorbã de burtã la cutie sau ni?te foi de varzã muratã
pentru sarmale, ci invazia de gospodine apar?inând locului. Per curiosita’, per curiosita’, dar doamnele din Ronciglione au plecat cu saco?ele pline. Ce le-a impresionat au fost pachetele cu halva, dulcea?a de trandafiri, covrigeii sãra?i, etc. toate prezentate personal - cu spirit înãscut de negustor ?i într-o italianã impecabilã de dl. Sorin Pavel, patronul societã?ii. George Stanca
CONSULATUL IN DIRECT Dragi cititori, În aceastã paginã vom încerca sã vã furnizãm permanent informaþii utile cu privire la serviciile consulare de care mulþi avem nevoie, pentru a obþine programãrile, documentele necesare fiecãrui serviciu solicitat, taxele consulare, în mãsura posibilitãþilor. Informaþii generale cu privire la Consulat: Programãrile la Consulatul României din Roma sunt valabile numai dacã sunteþi rezident în zona de competenþã a consulatului de la Roma (Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Lazio, Marche, Molise, Puglia, Sardegna, Sicilia, Umbria). Adresã: Via del Serafico, 69 - 75, 00142 ROMA Telefoane: (0039) 06.51.53.11.55 (0039) 06.51.53.09.87 (0039) 06.51.95.68.09 (0039) 06.51.96.52.68 (0039) 06.51.93.447 (0039) 06.50.43.402 (0039) 06.51.53.03.15
Telefon de urgenþã: (0039) 345.230.24.89 (La acest numãr nu se fac programãri ºi nu se furnizeazã informaþii consulare) Fax: (0039) 06.51.53.11.51 E-mail: secretariat.consulara@roembit.org Program cu publicul: Luni vineri între 9.00 - 14.00 ºi 15.00 - 16.00. Foarte important: 1. Cetãþenii români sunt primiþi numai cu programare, de luni pânã vineri, între orele 9.00 - 14.00 ºi 15.00-16.00. Nu se lucreazã cu publicul în zilele de sãrbãtori legale române ºi italiene. 2. Avocaþii ºi operatorii sociali - fãrã programare, marþi ºi joi între orele 15.00 - 16.00. 3. Menþionãm cã nu se mai primesc cereri de servicii consulare prin agenþii de servicii sau alþi intermediari. 4. Vizele pentru cetãþenii strãini domiciliaþi în Italia: -luni, miercuri ºi vineri: orele 15.00 - 16.00, fãrã programare. Acelaºi program este prevãzut ºi pentru eliberarea vizelor.