energynomics ro Magazine Spring 2014 web issue

Q I 2 014

Ion Lungu: Contractele bilaterale sunt necesare Ion Lungu: Bilateral contracts are necessary 68

DANIELA LULACHE

Soarta reactoarelor 3 și 4 se decide în 2014

Cătălina Dragomir: Industria eoliană cere un mediu stabil

The fate of reactors 3 and 4 will be decided in 2014

Cătălina Dragomir: Wind industry asks for a stable environment

112

With the support of INSTITUTUL ASPEN ROMÂNIA

AMROMCO ENERGY

T h i s m a g a z i n e i s d e l i v e r e d e x c l u s i v e ly t o t h e m o s t i n f l u e n c i a l d e c i s o n - m a ke r s i n t h e e n e r g y i n d u s t r y

We consult in compliance issues in response to the evolving energy environmental, fiscal and technical regulations, providing dedicated counsel, documentation and assistance for incorporating subsidiaries or new ventures in Romania

Our market expertise enables us to see the changes of the success drivers of the energy sector and to assess how the industry will evolve over time, including the trends in the M&A deal flow.

RVR’s consultants are trained and experienced professionals who will work together with the Client to map out a sustainable strategy, immediate and long term growth prospective and alternative models for implementation.

13 Tudor Stefan Street, District 1, Bucharest, 011655 Tel.: +40 212 300 881; Fax: +40 212 300 882 email: office@rvrenergy.com rvrenergy.com; rvrenergy.ro

MBA Energy Management Tailor-made for energy executives.

Taught by key figures of the industry.

Duration: 15 months, 5 residencies (approx. 10 days each) Location: 4 residencies: Vienna, Austria 1 residency: e.g. in UAE, USA, Brazil WU Executive Academy Vienna University of Economics and Business (WU) pmba-em@wu.ac.at, +43-1-313 36-6510 executiveacademy.at/pmba-em

w Apply no s! rship for schola

Editorial

Invitaţie la Dialog

Invitation to Dialogue

A

Y

Persistăm în mobilizarea tuturor jucătorilor din acest sistem opac şi volatil.

We keep on pushing for the mobilization of all players in this opaque and volatile system.

nul 2014 - un an încă fraged, dar cu planuri importante, ear 2014 - not fully riped a year, but inflated with big plans ce ar putea să ne apropie mai mult ca niciodată de Vest. that might bring us closer than ever to the West. Bring us Să ne apropie de o lume cu nevoi de comunicare vitale încloser to a world in need of vital communication among all tre toţi actorii scenei energetice, fie că vorbim despre producţie, energy players, whether we are talking about production, consumpconsum, autorităţi sau factori legislativi şi tion, authorities or legislative and regulatreglementatori. În Vest - și tot mai mult în ing factors. In the West - and increasingly România, se cer şi se oferă aceleaşi lucruri so in Romania, it is needed and it is offered simple: transparenţă în comunicare, desthe same: transparency in communication, chidere în înţelegerea şi asimilarea noilor openess in understanding and assimilating practici. new practices.

Industria energetică din România conThe energy industry in Romania continuă să se reinventeze prin intrarea unor tinues to reinvent itself after new playnoi jucători în sistem. Ei vin cu tehnologii ers entering into the system. They bring greu de înţeles pentru o populaţie care in technologies difficult to understand for se informează strict pe baza emisiunilor a population that gathers its information realizate dintr-un platou de televiziune strictly from a political colored television colorat politic. Fără informații corecte și setting. Without accurate scientific justififără argumente ştiinţifice, consumatorul cations, the average consumer has difficulmediu reușește cu greu să se acomodeze ties in adjusting his world to such terms as cu termeni precum “liberalizare”. Iar inves“liberalization”. And much needed investors titorii de care avem atâta nevoie sunt din are increasingly reluctant to take on responce în ce mai rezervaţi în a-şi asuma ressibilities in an opaque and volatile system. ponsabilităţi într-un sistem opac și volatil.

Here at energynomics.ro we are striving Aici, la energynomics.ro, încercăm să to provoke a change of attitude. We keep on provocăm o schimbare de atitudine. Perpushing for the mobilization of all players in sistăm în mobilizarea tuturor jucătorilor this opaque and volatile system. We give the din acest sistem opac şi volatil. Le predăm stage and microphones for they to transmit Sergiu Spătaru scena şi microfonul pentru a-şi transmite their messages. The communication chanManaging Partner and Publisher mesajele. Canalul de comunicare pe care-l nels we provide are affordable, constructive punem la dispoziţie este accesibil, constructiv şi transparent - vaand transparent - simple values , still missing sometimes from the lori simple ce uneori lipsesc din bagajul unora dintre cei cu care portfolio of some of those we interact day by day. interacţionăm zilnic.

Therefore this invitation! Outspoken to those who in recent Adresăm așadar, o invitație! Deschisă, destinată celor care în years have preferred to communicate strictly through formal and ultimii ani au preferat să comunice strict oficial şi sporadic prin sporadic press conferences. conferinţe de presă.

There is an accent on Dialogue - and that’s because we launch Punem accent pe Dialog, pentru că lansăm un apel imperathis call to action in a moment when there is no room for indiffertiv, într-un moment care nu lasă loc de indiferenţă și nu permite ence and admits no delays. amânare.

Q1

2014

SUMAR

/ CONTENT

general interest

010

Povestea fără sfârșit a modernizării energetice românești

The never-ending saga of Romanian energy modernizing

034

Independența energetică înseamnă altceva decât reducerea importurilor

Energy independence means something else than reducing imports

044

010

România iese treptat din Marea Recesiune

Romania gradually emerges from the Great Recession

048

ONU a șchiopătat la Varșovia către un acord de mediu în 2015

UN has limped in Warsaw towards an environmental agreement in 2015

054

2013 Energy Oscars – 8 statuete pentru excelența în energie

2013 Energy Oscars – 8 statuettes for excellence in energyr“

034

electricitate / electricity

062

Daniela Lulache, Nuclearelectrica: Soarta reactoarelor 3 și 4 se decide în 2014

Daniela Lulache, Nuclearelectrica: The fate of reactors 3 and 4 will be decided in 2014

068

048

Ion Lungu: Contractele bilaterale sunt necesare, interdicția este excesivă și păgubitoare

Ion Lungu: Bilateral contracts are necessary, the ban is excessive and damaging

062

074

Daniel Pintilie (Statkraft): Condiții restrictive pe PCCB, dar acum avem OTC

Daniel Pintilie (Statkraft): Restrictive conditions on PCCB, but now we have the OTC

080

Responsabilizarea persoanelor - modelul britanic

068

People empowerment - the British way

084

CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti s-a făcut tot mai mare și mai scumpă

CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti – bigger and more expensive

6

080

088

Taxarea inversă pentru tranzacțiile cu energie

Reverse charge for energy transactions

096

Fuziunea nucleară - o promisiune tot mai apropiată

Nuclear Fusion - An ever closer promise regenerabile / renewables

104

Regenerabilele: o piață înghețată, industria grea încă nu-și regăsește ritmul

088

Renewable energy: a frozen market, the heavy industry still doesn’t find its pace

112

096 115

Industria eoliană cere un mediu stabil şi previzibil

Wind industry asks for a stable and predictable environment

116

Steven Borncamp: Clădirile nu sunt create la fel

Steven Borncamp: Buildings are not created equal

122

Emil Calotă (ANRE): Viitorul pentru regenerabile se află în capacități mici

Emil Calotă (ANRE): The future for renewable energy lies in small capacities

104

128

Băncile continuă să fie interesate de proiecte eoliene și fotovoltaice

Banks continue to be interested in wind and photovoltaic energy projects petrol și gaze / oil & gas

150 112

132

Chevron începe primul foraj de la Pungești

Chevron goes for drilling in Pungești

136

183 116

Modificare legislativă pentru acces la resursele de energie primară

Legislative change for access to primary energy resources

140

Investiții și repoziționări pe piața „downstream“

128

Investments and repositioning in the “downstream” market

Q1

2014

SUMAR

/ CONTENT

146

14 motive pentru care nu poate funcționa Bursa gazelor în România

Romanian Gas Exchange – 14 reasons why it will not work

154

Ajutorul de stat în UE şi sectorul energetic

EU state aid and the energy sector

158

Poluare la nivel redus, informatizare la nivel înalt

Low on NOx, High on information

146

162

Creșterea sustenabilității performanței prin intermediul evaluării costurilor de proces

Increasing performance sustainability by activity based costing

166

150 154

Îmbunătăţirea proceselor operaţionale – o perspectivă realistă

Business Process Improvement – a truthful view“ minerit / mining

170

162

CEO caută profit pe piața de echilibrare

Oltenia Energy Complex is looking for profit on the balancing market

174

Resurse interne pentru industria nucleară românească

174

Domestic resources for the Romanian nuclear industry

™

Chief Editor Gabriel Avăcăriței gabriel@wing-media.com

ISSN 2344 – 6447

a product by

Senior Editor Bogdan Tudorache bogdan@wing-media.com

Edited by

Wing Media Energy Consulting Address: 13 Tudor Stefan St, 4th floor, 1st District, Bucharest 011655 Tel.: +4 021 230 20 22 www.wing-media.com publicitate@energynomics.ro

8

Senior Editor Marius Lefter marius@wing-media.com

Art Director Florin Pătrașcu florin@wing-media.com

Strategic Partners

Business Development Manager Simona-Roxana Ene simona@wing-media.com

Business Developer Iulian Băbeanu iulian@wing-media.com

Client Service Manager Johanna Voicu johanna@wing-media.com

Photographer Bogdan Dancu INSTITUTUL ASPEN ROMÂNIA

Legal affairs Gabrielea Curelea Collaborators Mădălina Constantinescu Cătălin Stoica Managing Partner and Publisher Sergiu Spătaru sergiu@wing-media.com

Partner Varinia Radu varinia@wing-media.com

Printed at

012

022

039

030

044

050

general interest

General interest

| feature story

Povestea fără sfârșit a modernizării energetice românești The never-ending saga of Romanian energy modernizing Bogdan Tudorache

10

L

a 24 de ani de la Revoluția din 1989, Biblia energetică a României, planul multianual al strategiei de investiții și comerț a țării, este blamat pentru multe din deciziile, de multe ori controversate, ale autorităților. România are nevoie de o strategie energetică clară, adusă la zi, care să prevadă mixul optim de resurse pe termen lung și să confere stabilitate și predictibilitate, iar în lipsa ei nu se pot lua decizii clare, ferme, care să favorizeze investițiile statului, dar și pe cele private, pe termen lung- spun majoritatea specialiștilor. Dacă România avea nevoie, conform vechii strategii, de investiții de 20 de miliarde de euro pe termen lung, conform noii strategii necesarul a urcat la 34-36 de miliarde de euro, din care s-au realizat doar 40%.

Unul din riscurile majore care au afectat industria energetică de-a lungul anilor post-decembriști a fost instabilitatea politică.

Numirile în companiile-cheie controlate de stat s-au efectuat partinic și adeseori în interesul unor grupuri și în detrimentul unui joc egal pentru toți actorii pieței, acel mult-invocat ”levelplaying field”, dorit cu ardoare de către investitorii privați la fel de mult de-a lungul guvernărilor, indiferent de culoarea politică.

Criza unui an electoral 2014 a fost precedată de scăderi ale consumului și instabilitate legislativă, în pofida unui an hidro excelent și a unei creșteri economice peste așteptări, de 3,5%.

Scăderea consumului cu 6-7% și reducerea inflației (1,55%) au dus prețurile energiei în jos, iar marii jucători estimează o scădere sau cel puțin o stabilizare a prețului și în 2014, cu toate că facturile rămân încărcate din pricina supra-impozitării și noilor tarife, și în pofida calendarului de liberalizare. În același timp, programul privatizărilor statului este dat peste cap de criza politică profundă de la nivelul fostei coaliții social-liberale aflate la guvernare, și doar vânzarea Electrica mai rămâne în calendarul acestei veri, în urma reintrării Hidroelectrica în insolvență și a decalării termenului pentru oferta publică inițială a CE Oltenia.

2

4 years after the Revolution in 1989, Romania’s energy Bible, the multiannual investment and trade strategy of the country, is blamed for many of the authorities’ decisions, sometimes controversial. Romania needs a clear energy strategy, updated, which should provide the long-term optimal mix of resources and give stability and predictability, and in its absence no clear, firm decisions can be made, to favor the state’s investments, but also the private ones, in the long run - most specialists say. If Romania needed, according to the old strategy, investments of EUR 20 billion over a long term, according to the new strategy the demand has climbed to EUR 34-36 billionn, of which only 40% were made.

One of the major risks affecting the energy industry over the post-revolutionary years was political instability. Appointments in key-companies controlled by the state were made for interests and sometimes in the interest of certain groups and to the detriment of a fair game for all the market players, the so-much invoked „level-playing field”, fervently desired by private investors during various governments, regardless of the political color.

The crisis of the election year 2014 was preceded by declines in consumption and legal instability, despite an excellent hydro year and an economic growth above expectation, of 3.5%. Consumption decline by 6-7% and lower inflation (-1.55%) drove energy prices down and big players estimate a decline or at least a stabilization of prices in 2014 as well, although the bills stay high due to over-taxation and new tariffs and despite the liberalization calendar.

At the same time, the state’s privatization program is thwarted by the deep political crisis at the level of the former social-liberal coalition in power, and only Electrica sale stays in this summer’s calendar, following Hidroelectrica’s reentry into insolvency and delaying the deadline for CE Oltenia’s IPO.

Q1

2014

General interest

| feature story

Avem nevoie de investiții de 3-4 miliarde de euro anual We need annual investments of EUR 3-4bn

R

Vasile Iuga managing partner, PwC South-East Europe

omânia are nevoie de investiții în sistemul energetic în valoare de 3-4 miliarde de euro anual pentru a-și moderniza sistemul energetic, spune Vasile Iuga, managing partner, PwC South-East Europe. ”Avem nevoie de modernizare și retehnologizare. Astfel vor fi generate noi locuri de muncă și încasări la buget”, susține Iuga. În prezent, independența energetică a României este destul de mare, 78% din resurse fiind asigurate din surse interne, însă balanța energetică a României reflectă un declin și pe termen lung am putea fi nevoiți să importăm până la jumătate din necesarul energetic în lipsa investițiilor, spune Iuga. ”Declinul natural al producţiei de hidrocarburi este de aproximativ 10% pe an. Pentru a-l compensa, avem nevoie de investiții. Eforturile ar trebui direcționate atât către exploatări convenționale, însă dată fiind maturitatea zăcămintelor, va trebui să mergem și către offshore și exploatare de șist. România nu a extras până acum nici o moleculă de hidrocarburi din explorări de șist”, afirmă Iuga.

Costuri mari și producție mică Exploatările din gaze de șist sunt esențiale pe măsură ce rezervele convenționale îmbătrânesc sau scad, și asta nu înseamnă că România va debeni un El Dorado energetic.

Chiar dacă OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit în 2012 un zăcământ de gaze în Marea Neagră, exploatarea nu este estimată să înceapă mai devreme de sfârşitul acestui deceniu. Ponderea importurilor va creşte până în 2018-2020, când este prognozată începerea producţiei în Marea Neagră. ”Avem nevoie de o strategie energetică şi de implicarea sectorului de stat în această strategie. Nu există soluție miraculoasă și trebuie dialog între stat și privat pentru a creiona o strategie coerentă”, a mai spus Iuga.

România are unul din cele mai mari costuri de operare și una din cele mai mici producții la sondă din Eu-

12

R

omania needs investments in the energy system worth EUR 3-4 billion per year to modernize its energy system, Vasile Iuga, managing partner PwC South-East Europe, says.

“We need modernization and upgrade. Thus, new jobs will be generated, as well as incomes to the budget”, Iuga claims.

Currently, Romania’s energy independence is quite high, 78% of resources being provided from domestic sources, but Romania’s energy balance reflects a decline and in the long run we could be forced to import up to half of the energy demand without investments, Iuga says.

“Natural hydrocarbon production decline is approximately 10% per year. In order to offset it, we need investments. Efforts should be directed to conventional exploitations, but given the field maturity we will also have to go offshore and towards shale gas exploitation. Romania has not extracted so far any molecule of hydrocarbons from shale exploration”, Iuga says.

Shale gas exploitations are essential, as conventional reserves are aging or decreasing, and this does not mean that Romania will become an energy El Dorado. Even if OMV Petrom and ExxonMobil discovered in 2012 a gas reservoir in the Black Sea, exploitation is not estimated to start before the end of this decade. And the import share will increase by 2018-2020, when it’s expected to begin production in the Black Sea. “We need an energy strategy and the involvement of the state sector in this strategy. There’s no miraculous solution and we need dialogue between the state and the private sector to outline a coherent strategy”, Iuga also said.

High costs and low production Romania has one of the highest operating costs and one of the lowest productions per well in Europe. Romgaz exploits 31 boe/d, Petrom - 17 boe/d,

General interest

| feature story

Evoluția producției de gaze naturale (Mbep / an) The evolution of gas production (Mbep / year)

300 250

229

200 160

153

150

Pentru a compensa declinul natural sunt necesare investiții majore în capacitățile de producție To compensate for the decline, major investments in production units is required

100

71

50

2012

2010

2008

2006

2004

2002

2000

1998

1996

1994

1992

1990

1988

1986

1984

1982

1980

1978

1976

1974

1972

1970

0

Sursă / Source: BP Energy Statistical Yearbook 2013

Avem una din cele mai ridicate maturități ale zăcămintelor.

We have one of the highest field maturities.

14

ropa. Romgaz exploatează 31 barili echivalent petrol pe zi, Petrom - 17 barili echivalent petrol pe zi, în timp ce Israel are 4.804 barili echivalent petrol pe zi, iar din punct de vedere calitativ, prospectivitatea este medie sau sub medie. ”Chiar dacă România are 13.000 de sonde, o sondă din Irak sau Arabia Saudită exploatează cât toată producția României. În plus, avem una din cele mai ridicate maturități ale zăcămintelor, cu 87% grad de epuizare a zăcămintelor și 13% rezerve rămase.”

Chiar dacă găsim hidrocarburi în Marea Neagră, există provocări și riscuri foarte mari și neîntâlnite în alte zone, chiar dacă prospectivitatea este medie. Totodată, potențialul gazelor de șist este încă incert. În Polonia, de pildă, estimările referitoare la gazele de șist au fost reduse de 6 până la 15 ori . „În acest moment, în energie per total depindem de importuri în proporție de 21-22%. Pentru 2018-2020 se estimează că vom beneficia şi de producția de gaze din Marea Neagră, precum și de producția de gaze de șist. Astfel, pentru 2030 se estimează o dependență de importuri de 18-20%. În caz contrar, vom avea un grad de dependență de peste 50%, iar pentru sectorul de petrol și gaze valoarea va fi de 90%”, a adăugat Iuga.

Sectorul energetic poate reprezenta un motor de creștere economică și este necesară creșterea gradului de securitate energetică și transformarea într-un hub energetic regional. În același timp, un sistem de redevențe diferențiate poate aduce venituri stabile la buget. ”Politicile pe care ar trebui să le practice România trebuie să fie mai mult decât cele fiscale. Trebuie acționat acum. Altfel, în perioada 2018-2020, înainte să ne fie mai bine, s-ar putea să ne fie mai rău,” a conchis Iuga.

while Israel has 4,804 boe/d and qualitatively prospectivity is average or below average.

“Even if Romania has 13,000 wells, a well in Iraq or Saudi Arabia exploits as much as Romania’s entire production. Moreover, we have one of the highest field maturities, with a 87% field depletion rate and 13% reserves left.” we depend in total on imports at a rate of 21-22% Even if we find hydrocarbons in the Black Sea, there are great challenges and risks that are not encountered in other areas, even if the prospectivity is average. At the same time, the shale gas potential is still uncertain. In Poland, for example, estimates on shale gas were reduced by 6 to 15 times.

“Currently, in energy we depend in total on imports at a rate of 21-22%. For 2018-2020 it’s estimated to benefit from gas production in the Black Sea, am from shale gas production. Thus, for 2030 it’s estimated a reliance on imports of 18-20%.

Otherwise, we will have a dependence degree of over 50% and for the oil and gas sector the value will be 90%”, Iuga added.

The energy sector can represent an economic growth engine and it’s necessary to increase the degree of energy security and turn into a regional energy hub. At the same time, a system of differentiated royalties can bring stable incomes to the budget.

“Policies that Romania should practice must be much more than the fiscal ones. We must act now.

Thus, during 2018-2020, before being better, it could be worse”, Iuga concluded.

Energy Breakfast Club: Privatizarea în energie e bună, dar nu e de ajuns Energy Breakfast Club: Privatization in energy is good, but not enough

P

rivatizarea Electrica era așteptată de mediul privat încă din 2004, spune Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE. România are nevoie de o strategie energetică funcțională și de restructurarea reală a pieței pentru creșterea competitivității, susțin Președintele Institutului Ordoliberal, Valentin Ionescu, Alexandru Roșu (Ridgewood Advisors) și directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.

Fără strategie și restructurare, privatizările sunt mai greu de realizat, iar rezultatele imprevizibile- sunt concluziile Energy Breakfast Club (EBC), eveniment organizat de energynomics.ro, care a reunit la Palatul Cesianu-Racoviță peste 40 de experți din industria energetică și sectoarele conexe, interesați de perspectiva privatizărilor anunțate pentru 2014.

E

lectrica privatization was expected by the private environment since 2004, Silvia Vlăsceanu, General Manager of ACUE, says. Romania needs a functional energy strategy and the real restructuring of the market to increase competitiveness, President of the Ordoliberal Insti-

Electrica va avea șanse în plus față de CE Oltenia ”O regie de distribuție e mai ușor de privatizat”, spune Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). ”În 2004, așa cum vedeam la momentul respectiv procesul de privatizare – ne pregăteam să devenim membru al Uniunii Europene și să privatizăm ceea ce ni se cerea și Petrom; rețelele de distribuție erau cele mai tentante – poate că ar fi fost bine să se intre și pe producție, eventual și pe sectorul termo”, spune Vlăsceanu.

La momentul respectiv, însă, marile combinate miniere nu erau atât de tentante, și nici azi situația nu este prea roz. ”CE Oltenia va fi foarte greu de privatizat, pentru cine își asumă să-și ia în cârcă și câteva mii de mineri”, spune Vlăsceanu. În cazul CE Oltenia există riscul de a avea întotdeauna presiuni sociale și de a asigura locuri de munca pentru mineri. Un risc suplimentar e

tute Valentin Ionescu, Alexandru Roșu (Ridgewood Advisors) and Nuclearelectrica CEO Daniela Lulache claim.

Without strategy and restructuring, privatizations are more difficult to achieve and the results are unpredictable - these are the conclusions of Energy Breakfast Club (EBC), event organized by energynomics.ro, which reunited at Cesianu-Racoviță Palace over 40 experts in the energy industry and the related sectors, interested in the prospect of privatizations announced for 2014.

Q1

2014

General interest

| feature story

constituit de faptul că întotdeauna prețul energiei produse cu cărbune va fi mai mare decât cel produs din susrse hidro, nuclear sau regenerabile.

Cu toate acestea, există interes pentru companiile românești pe termen lung, iar Electrica, singura rămasă în graficul anunțat de guvern pentru 2014, ar putea fi cea mai atractivă. ”Electrica s-ar putea să aibă șanse de privatizare în plus față de Oltenia,” spune Vlăsceanu, admițând că Hidroelectrica ar fi avut cel mai mare grad de atractivitate.

Privatizarea pe bursă e un mod de a deshide companiile, spune Directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache. ”Privatizarea e bună. Privatizarea pe bursă e și mai bună. Pentru că toate problemele sistemului energetic își pot găsi soluția doar prin transparență.

Faptul că se pune presiune pe manager, că nu se mai poate schimba managerul în funcție de anotimp pentru că ai și alți acționari cărora trebuie să le răspunzi”, spune Lulache.

„Nu e momentul să privatizăm” Președintele Institutului Ordoliberal, Valentin Ionescu, demontează ideea vehiculată, în principal de către oficialii guvernamentali conform căreia: „Nu e momentul potrivit pentru a privatiza”.

Cifrele invocate de Valentin Ionescu arată că, la nivel global, în anii de după 2008 au fost atinse

16

Electrica has more chances than Oltenia Energy Complex “A state-owned distribution company is easier to privatize”, Silvia Vlăsceanu, General Manager of the Association of Energy Utilities in Romania (ACUE), says.

“In 2004, as we could see at the time the privatization process - we were getting ready to become an EU member and privatize what we were asked and Petrom; the distribution networks were some of the most tempting - maybe it was better to go on production too, potentially on the thermal power sector as well”, Vlăsceanu says.

At the time, however, large mining companies were not so tempting, and the situation today isn’t very good either.

“Oltenia Energy Complex will be very difficult to privatize, for those who dare to also take responsibility for several thousand miners”, Vlăsceanu says. In the case of Oltenia Energy Complex, there’s the risk of always having social pressures and ensure jobs for miners. An additional risk is represented by the fact that the price of energy produced with coal will always be higher than that produced from hydro, nuclear or renewable sources.

However, there is interest for Romanian companies in the long term and Electrica, the only one left in the schedule announced by the government for 2014, could be the most attractive.

“Electrica could have additional chances of privatization than Oltenia”, Vlăsceanu says, admitting that Hidroelectrica would have had the greatest degree of attractiveness.

Privatization on the stock exchange is a way to open companies, Nuclearelectrica General Manager Daniela Lulache says “Privatization is good. Privatization on the stock exchange is even better. Because all the problems of the energy system can find a solution only by transparency. The fact that pressure is put on the manager, that the manager cannot be changed depending on the season and that you have other shareholders that hold you accountable”, Lulache says.

“It’s not a good time for privatization” President of the Ordoliberal Institute Valentin Ionescu dismantles the idea brought especially by government officials, according to which: “It’s not a good

sume record din tranzacțiile în care au fost implicate companii energetice. Între performanțele notabile, el a amintit de privatizările din Brazilia, Portugalia sau Turcia, prin care au fost atrase peste 20 de miliarde de dolari. ”Ascult decidenți politici care susțin că nu e bine să privatizăm. Fals! Cele mai mari tranzacții globale au avut loc în domeniul financiar și al utilităților”, spune Ionescu.

Piața mondială a achizițiilor a urcat de la 94 de miliarde de dolari în 2012, la 189 de miliarde în 2012 și 75 miliarde în prima jumătate a anului trecut, iar pe utilități majoritatea tranzacțiilor au avut loc în Europa. ”Fiind în 2014, ar trebui să vedem ce s-a dorit cu aceste privatizări și unde s-a ajuns? Cernavodă e într-o situație bună, chiar dacă proiectul reactoarelor 3 și 4 este pe cale de a eșua, însă dacă se renunță la acest proiect să se spună și cine plătește”, susține Călin Vilt, consilier științific, World Energy Council, explicând că sarcina investițiilor de până acum va cădea pe umerii contribuabililor.

Valentin Ionescu spune că banii există, trebuie ca vânzătorul să știe să-i atragă. „Oferta secundară de la OMV Petrom a fost prost pregătită și a fost un eșec, oferta Romgaz a fost bine organizată și bine adaptată pieței locale, așa că a reușit.”

Aceeași opinie a fost exprimată și de către Alexandru Roșu - Partner, Ridgewood Advisors - care a atras atenția că investitorii vor să investească, dar au nevoie să cunoască din timp care sunt planurile autorităților. Cele 6 miliarde de euro investiți în sectorul regenerabilelor sunt o dovadă clară că, indiferent de criză, atunci când lucrurile sunt bine pregătite, se găsesc bani. Totuși, o dificultate în plus pentru vânzarea pachetelor de acțiuni la companiile de stat vine și din faptul că în prezent sunt numeroase proiecte pe piață, toate tranzacționabile în condiții favorabile. În funcție de deciziile strategice ale României, acestea riscă să se canibalizeze, a apreciat Roșu. ”Una din probleme e faptul că facem privatizare acum, când piața este jos”, a comentat profesorul Aureliu Leca.

Restructurarea pe verticală și orizontală, pe fondul liberalizării Valentin Ionescu spune că este mult mai importantă o restructurare a industriei pe verticală, prin

time for privatization”.

Figures invoked by Valentin Ionescu show that, at global level, in the years after 2008 record amounts were reached from transactions in which energy companies were involved. Among the notable performances, he recalled the privatizations in Brazil, Portugal or Turkey, by which over USD 20 billion were attracted.

“I listen to political decision-makers who claim it’s not good to privatize. False! The largest global transactions took place in the financial and utility sectors”, Ionescu says.

The world acquisition market climbed from USD 94 billion in 2012 to USD 189 billion in 2012 and USD 75 billion in the first half of last year, and on utilities most deals took place in Europe.

“Being in 2014, we should see what was the objective of these privatizations and what it has come to? Cernavodă is in a good situation, even if the project of reactors 3 and 4 is about to fail, but if project is given up they should also say who will pay”, Călin Vilt, scientific adviser, World Energy Council, says, explaining that the burden of investments so far would fall on taxpayers.

Valentin Ionescu says that money exists, but the seller must know how to attract it. “The secondary offering at OMV Petrom was poorly prepared and was a failure, Romgaz offering was well organized and adapted to the local market, so it succeeded.”

The same opinion was expressed by Alexandru Roșu - Partner, Ridgewood Advisors, who warned that investors are willing to invest, but they need to know in due time what are the authorities’ plans. The

Q1

2014

General interest

| feature story

separarea companiilor de producție de transmisie și distribuție, pentru a putea urma o restructurare orizontală a pieței, prin crearea unor poli concurențiali. ”Partea competitivă trebuie separată de cea necompetitivă, or la noi distribuția, un sector necompetitiv, e contopită cu partea de retail”, spune Ionescu.

Restructurarea pe verticală s-a produs extrem de greu în România, în timp ce pe orizontală n-am făcut nimic: ”Nu știm cum să creăm concurență pe partea de operatori. Or, luat individual, fiecare operator în parte, nu știu cum va supraviețui. Dacă nu avem o piață liberă, nu putem crea competiție”, a mai spus președintele Institutului Ordoliberal. El a oferit exemplul unui operator telecom, unde mai întâi s-a realizat privatizarea, după care a urmat liberalizarea pieței, iar

operatorul a suferit o cădere drastică, fiind insuficient pregătit.

Un alt aspect negativ al pieței energiei este și faptul că nu s-a renunțat la contractele administrate. ”Mai întâi trebuie liberalizate piețele, și apoi să aibă loc privatizarea. Dacă întârzii să iei măsuri înspre liberalizare atunci prețurile vor crește pe fondul apariției unor distorsiuni în piață. Noi ne-am gândit întotdeuna să avem costul marginal sub profitul marginal. Nu mai merge așa. E nevoie de competitivitate.

Lipsa liberalizării duce printre altele și la lipsa retehnologizării”. ”Există bani în piață, dar noi nu știm să-i atragem”, a conchis Ionescu.

18

EUR 6 billion invested in the renewable sector are a clear proof that, regardless of the crisis, when things are well prepared money can be found. However, an additional difficulty for selling the stakes in stateowned companies also comes from the fact that there are currently numerous projects in the market, all tradable in favorable conditions. Depending on Romania’s strategic decisions, they risk to cannibalize each other, Roșu said.

“One of the problems is that we make the privatization now, when the market is down”, Professor Aureliu Leca commented.

Vertical and horizontal restructuring, amid liberalization Valentin Ionescu believes that it’s much more important to make a vertical restructuring of the industry, by separating production companies from the transmission and distribution companies, so that a horizontal market restructuring can follow, by creating competitive poles.

“The competitive part must be separated by the uncompetitive one, but in our case, distribution, an uncompetitive sector, is merged with the retail segment”, Ionescu says.

Vertical restructuring was produced extremely difficult in Romania, while horizontally nothing has been done: “We don’t know how to create competition in terms of operators. But, each operator taken individually I don’t know how it will survive. If we don’t have a free market, we cannot create competition”, the President of the Ordoliberal Institute also said.

He offered the example of a telecom operator, where first the privatization was made, then market liberalization followed, and the operator suffered a dramatic decline, not being prepared enough.

Another negative aspect of the energy market is also the fact that managed contracts haven’t been given up. “First, the markets must be liberalized, then the privatization can take place. If you delay measures towards liberalization, prices will grow, amid the apparition of market distortions. We have always thought to have the marginal cost below the marginal profit.

It does not work that way. We need competitiveness.

The lack of liberalization leads, among others, to the lack of upgrade”.

“There is money in the market, but we don’t know how to attract it”, Ionescu concluded.

advertorial

De la precizie la emoţie, de la stil la rafinament - Helvetansa From precision to emotion, from style to sophistication - Helvetansa

C

u o precizie specifică ceasurilor elveţiene şi cu rafinamentul bijuteriilor, Helvetansa satisface şi cele mai diversificate gusturi, preferinţe şi aşteptări în materie de ceasuri, accesorii şi bijuterii! Reprezintă cu mândrie exclusivitatea celor mai prestigioase manufacturi de ceasuri: Vacheron Constantin, Cartier, Officine Panerai, Piaget, Baume & Mercier, Chanel, Carl F. Bucherer, Vulcain. Asta îi face unici în comercializarea ceasurilor de mâna pentru doamne şi domni. Clientul poate descoperi de asemenea, cea mai extinsă paleta de colecţii de la Longines, Tissot, Rado, Movado. În ambianţa deosebită a magazinelor, sunt prezentate cu bucurie şi bijuteriile cele mai preţioase: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, dar şi renumitele ceasuri de buzunar sau elegantele ceasuri de birou Elitismul accesoriilor este regăsit la diversele intrumente de scris, genţi, watchwindere, sau minunatele cutii muzicale.

Specialiştii de la Helvetansa în materie de ceasuri stau la dispoziţia clienţilor cu deosebită plăcere, să îi poarte prin fascinantă lume a ceasurilor elveţiene. Adaptându-se la tipurile şi la nevoile clienţilor, Helvetansa a dezvoltat un program special de vânzări Busines to Business (B2B), prin care companiile au posibilitatea de a achiziţiona ceasuri sau accesorii pentru diferite evenimente speciale, precum cea de-a 20-a aniversare, sau cadouri oferite angajaţilor cu performanţe.

O altă acţiune interesantă şi captivantă este cursul de orologerie. În aproximativ 2 ore clienţii vor fi purtaţi prin fascinantă lume a timpului.

La Helvetansa timpul are o altă dimensiune, cea a eleganţei, a rafinamentului şi a unui stil unic inedit pentru fiecare client!

Ceasuri din portofoliul

Watches from Helvetansa’s portfolio

W

ith precision of Swiss watches and with jewelery refinement, Helvetansa satisfies even the most diverse tastes, preferences and expectations in terms of watches, accessories and jewelry! Proudly represents the most prestigious watch manufactures: Vacheron Constantin, Cartier, Officine Panerai, Piaget, Baume & Mercier, Chanel, Carl F. Bucherer, Vulcain. This makes them unique in the commercialization of wristwatches for ladies and gentlemen. The customer can also discover the most extensive range of collections from Longines, Tissot, Rado, Movado. In the stores’ special atmosphere are also presented with joy the most precious jewels: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, as well as the famous pocket watches or elegant desk clocks.

The accessories’ elitism is found in various writing instruments, bags, watchwinders, or the wonderful music boxes. Helvetansa’s specialists in terms of watches are available for customers with great pleasure to take them through the fascinating world of Swiss watches. Adapting to costumer types and needs, Helvetansa developed a special Business-toBusiness (B2B) program, through which companies are able to purchase watches and accessories for special events such as the 20th anniversary or gifts to reward employees performances.

Another interesting and captivating action is the course of horology. In about 2 hours customers will travel through the fascinating world of time. At Helvetansa time has another dimension, that of elegance, refinement and a unique and novel style for each customer.

Calea Victoriei nr 88, Calea Victoriei nr 68-70, swisswatches@helvetansa.ro www.helvetansa.ro www.facebook.com/helvetansa

General interest

| feature story

Reformarea pieţei de capital pentru marile listări din 2014 The capital market reform for the great listings of 2014

C

20

E

hiar dacă problemele Hidroelectrica legate de insolvență aștern nesiguranță în rândul instituțiilor internaționale interesate de privatizare, perspectiva marilor listări, ajutată și de succesul dublei oferte a Romgaz, au determinat schimbări majore pentru piața de capital. Pentru prima oară, modificările cerute de grupul de lucru constituit din specialiști privați la cererea Bursei de Valori București (BVB) beneficiază de sprijinul guvernului și al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Un prim demers în vederea asigurării succesului viitoarelor listări l-a constituit turneul din SUA al BVB, sprijinit puternic de conducerea Fondului Proprietatea, unul din cei mai importanți deținători de titluri energetice la BVB, dar și de actori privați, precum Raiffeisen Bank.

ven if Hidroelectrica’s insolvency problems bring uncertainty among international institutions interested in privatization, the prospect of large listings, helped by the success of the double offering of Romgaz, determined major changes for the capital market. For the first time, changes asked by the working group consisting of private specialists at the request of the Bucharest Stock Exchange (BSE) benefit from support from the Government and the Financial Supervisory Authority (FSA). A first approach in order to ensure the success of future listings was the U.S. tournament of BSE, strongly supported by the management of Property Fund, one of the most important owners of energy titles on BSE, but also by private players, such as Raiffeisen Bank.

ASF sprijină modificările legislației pieței de capital

FSA supports changes in the capital market legislation

Grupul de lucru constituit în jurul BVB a identificat opt puncte majore de schimbare a legislației și regulamentelor pieței pentru facilizarea tranzacțiilor

The working group established around BSE has identified eight major points to change the legislation and market regulations to facilitate interna-

internaționale. Iar ASF este gata să sprijine modificătional transactions. And FSA is ready to support the rile, spune vicepreședintele Autorității, Daniel Dăianu. changes, the Vice-President of the Authority, Daniel Finanțarea pe piața de capital suferă în Europa, Dăianu, says. care s-a bazat primordial pe sistemul bancar pentru Financing on the capital market suffers in Europe, a atrage capital, față de SUA, unde bursele sunt cu which was primarily based on the banking system to mult mai dezvoltate. Iar piața românească este de attract capital, compared to the U.S., where the stock câteva sute de ori mai slabă decât cea poloneză, de exchanges are much more developed. And the Ropildă, ca volum al tranzacțiilor. În plus, piața locală manian market is several hundred times weaker than a fost lovită și de fraude precum cea de la Harinthe Polish one, for example, in terms of transaction vest, iar insider trading-ul este greu de detectat și volume. Moreover, the local market has been hit by sancționat. frauds, such as the Harinvest case, and insider trad”Malpraxisul e o mare problemă... mai ales la juing is difficult to detect and sanction. cătorii mari, unde etica ar trebui să fie exemplară... și “Malpractice is a big problem... especially at the vedem că nu e așa”, a spus Dăianu. large players, where ethics should be exemplary... and Și când vine vorba de transparență, ”raportarea we see that it’s not”, Dăianu said. And when it comes este o problemă”. to transparency, “reporting is a problem”. ”Trebuie sacționate fraudele și conduita rea pen“Frauds and bad conduct must be sanctioned in tru a evita malpraxisul”. Siguranța tranzacțiilor pe order to avoid malpractice”.

Bursă a fost pusă în pericol de cazul Harinvest, Safety of transactions on stock exchange has care ”a născut controverse și un întreg been endangered by Harinvest case, which lanț al slăbiciunilor”. “sparked controversies and a whole viÎn contextul în care listările cious circle”.

Gradul de subdezvoltare a mondiale nu rezolvă probleIn the context in which pieței de capital este dat mele economiei românești, global listings don’t solve the de impedimente de ordin iar cele mai mici companii nu problems of Romanian economy instituțional pot merge în occident după and the smallest companies canfinanțare, ”trebuie să avem not go to West for funding, “we The underdevelopment degree o piață de capital care să inneed to have a capital market that of the capital market is also given by institutional spire încredere, instituții care inspires confidence, institutions obstacles să inspire încredere, astfel încât that inspire confidence, so that the ininvestitorii să fie atrași”, a mai covestors are attracted”, Dăianu also commentat Dăianu. mented.

Gradul de subdezvoltare a pieței de capiThe underdevelopment degree of the capital martal este dat de impedimente de ordin instituțional, ket is also given by institutional obstacles, but also dar și de scăpări legate de guvernanța corporativă, by flaws related to corporate governance, both in the atât în cadrul instituțiilor mari, cât și la firmele prilarge institutions and at the private companies. “Marvate. ”Dezvoltarea pieței depinde de eliminarea ket development depends on removing the weeds. uscăturilor. Există uscături în piață. Dacă ele nu se There are weeds in the market. If they don’t improve... îndreaptă...avem o mare problemă. Dacă instituțiile we will have a big problem. If the large financial infinanciare mari nu se îndreaptă, avem o problemă”, a stitutions don’t improve, we have a problem”, Dăianu mai spus Dăianu. also said.

El a recunoscut că accesul la piață este dificil, He acknowledged that access to the market was atât din perspectiva regimului investitorilor, cât și al difficult, both in terms of the investors’ regime and taxelor și comisioanelor. ”Avem în plan să le facem taxes and commissions. “We plan to make them more mai prietenoase”, spune Dăianu. ”Este esențial să friendly”, Dăianu says. “It’s essential to attract players atragem jucători pe termen lung. Iar bunele practici in the long term. And the good practices need comau nevoie de reguli de conformare: transparență...și pliance rules: transparency... and fear pressure. If we fear pressure. Dacă nu avem fear pressure, ...ușor o don’t have fear pressure, ... one hand washes another mână spală pe alta”. Dăianu susține necesitatea creeasily.” Dăianu supports the need to create functional

Malpraxisul e o mare problemă, mai ales la jucătorii mari.

Malpractice is a big problem, especially at the large players.

Daniel Dăianu vicepreședintele Autorităţii de Supraveghere Financiară vicepresident Financial Supervisory Authority

Q1

2014

General interest

| feature story

ării unor vehicule funcționale sancționatoare la nivelul pieței și firmelor. Iar în preambulul listărilor majore, ASF va oferi sprijin pieței pentru înlăturarea celor opt bariere descoperite de specialiști. ”Listările vor continua, ASF le va sprijini, pentru că e evident că îmbunătățesc managementul, într-un sistem cu o lipsă cronică...Se va găsi o rezolvare și pentru Rasdaq și, în fine, pentru piața forex – care constituie o problemă. E mult de gândit în privința piețelor”, a mai spus vicepreședintele ASF.

sanctioning vehicles at the market and companies level. And in the preamble of major listings, ASF will offer support for the market to remove the eight barriers discovered by specialists.

“Listings will continue, FSA will support them, because they obviously improve management, in a system with a big gap... A solution will be found for Rasdaq and, finally, for the forex market - which is a problem. There’s a lot of thinking in terms of markets”, FSA Vice-President said.

Venirea lui Sobolewski la Bursă a atras schimbări majore Sobolewski’s arrival at BSE has brought major changes

N

oul CEO al Bursei de Valori București, Ludwik Sobolewski, adus în România printr-o miș­ care remarcabilă a președintelui BVB, Lucian Anghel, un experimentat macroeconomist, fost economist-șef al celei mai mari bănci din România, BCR, a reușit să polarizeze în jurul bursei locale interesul internațional.

22

T

he new CEO of the Bucharest Stock Exchange, Ludwik Sobolewski, brought in Romania by a remarkable move of BSE President Lucian Anghel, an experienced macro economist, former chief economist of the largest bank in Romania, BCR, managed to polarize around the local stock exchange international interest.

Turneul recent din Statele Unite al conducerii BVB, The recent tournament in the U.S. of BSE manageorganizat cu sprijinul Fraklin Templeton, administrator ment, organized with support from Fraklin Templeton, local al Fondului Proprietatea , dar și jucător global pe local manager of Romania Property Fund, but also a piața administratorilor de fonduri, cu active de miliarde global player in the fund management market, with de dolari în portofoliu, și al altor jucători privați precum assets of billions of dollars in portfolio, and from other Raiffeisen Bank, a reușit să atragă atenția investitoriprivate players such as Raiffeisen Bank, managed lor străini asupra privatizărilor din România. to draw attention of foreign investors on Romania’s Piața românească de capital a reușit să identifice privatizations. barierele din calea listărilor private și va putea, cu pași The Romanian capital market has managed to lenți, să atragă mai multe firme pentru care finanțările identify the barriers in the way of private listings bancare au devenit o povară. and will be able to slowly attract more companies for ”România este un conglomerat interesant de which bank financing has proven to be a burden. active și capital. Însă, citându-l pe prim-ministrul “Romania is an interesting conglomerate of assets Poloniei, «Este important pentru noi să stăm la and capital. But, citing Poland’s Prime Minister, “It’s immasa europeană, acolo unde se iau deciziile»”, spuportant for us to stay at the European table, where ne Sobolewski. the decisions are made”, Sobolewski says. „La New York am reușit să explicăm investitorilor, “In New York, we managed to explain to investors, atât printr-o conferință care a ținut zeci de oameni both by a conference that kept dozens of people for timp de câteva ore în sală, din care several hours in the room, of which 60% erau mari fonduri de investiții 60% were large foreign investment străine, dar și prin discuții face-tofunds, but also by face-to-face disface”, a declarat Sobolewski pentru cussions”, Sobolewski stated for enenergynomics.ro. ergynomics.ro.

La turneul de la New York ”Vor urma și alte roadshow-uri, au participat peste 45 de “Other roadshows will follow, probabil următorul va fi la Londra,” investitori instituționali probably the next one will be in Lonspune Greg Konieczny, vicepreședinte cu mai mult de 1 trilion de don”, Greg Konieczny, Deputy Vice executiv al Templeton Emerging Mar- dolari sub management.

President of Templeton Emerging kets Group și managerul Fondului Markets Group and manager of RoProprietatea. mania Property Fund, says.

At the New York roadshow, ”S-a discutat foarte mult despre over 45 institutional “There have been many discuslistările Hidroelectrica, CE Oltenia și investors participated, sions about Hidroelectrica, Oltenia Electrica, programate pentru acest an, with more than USD 1tn Energy Complex and Electrica listdar și despre toate marile companii din under management. ings, scheduled for this year, but România. Listările în străinătate sunt also about all the large companies in benefice pentru că aduc investitori străini în România”, Romania. Listings abroad are beneficial, because they a declarat pentru energynomics.ro, Greg Konieczny. bring foreign investors in Romania”, Greg Konieczny Pe măsură ce piețele și-au revenit în acest an, și apestated for energynomics.ro. As the markets have retitul investitorilor pentru piețele emergente și active covered this year, the investors’ appetite for emerging riscante s-a întors. markets and risky assets returned. ”La turneul de la New York au participat peste 45 “At the New York roadshow, over 45 institutional de investitori instituționali cu mai mult de 1 trilion de investors participated, with more than USD 1 trillion dolari sub management. Au fost peste 118 persoane under management. There were over 188 people in în sală, și au avut loc peste 120 de întâlniri face-tothe room and over 120 face-to-face meetings took face”, spune James Stewart, vicepreședinte Raiffeisen place”, James Stewart, Vice President of Raiffeisen Bank pentru Trezorerie și Piețe de Capital și membru Bank for Treasury and Capital Markets and Member of în Consiliul de Administrație al Camerei de Comerț the Board of Directors of the American Chamber of Americane în România (AmCham).

Commerce in Romania (AmCham), says. “Several years ”În urmă cu câțiva ani am fi avut noroc să strânago we would have been lucky if we could gather 10 gem în aceeași cameră 10 oameni”, spune Stewart. people in the same room”, Stewart says.

45

România este un conglomerat interesant de active și capital.

Romania is an interesting conglomerate of assets and capital.

Ludwik Sobolewski director executiv al BVB BSE, CEO

Q1

2014

General interest

| feature story

Electrica este singura rămasă în graficul privatizării Electrica is the only privatisation still on schedule

L

a sfârșitul lunii februarie, fostul ministru delegat pentru Energie, Constantin Niță, a devenit ministru interimar al Economiei, o funcție cel puțin plină de provocări pentru liderul energiei românești, care recunoaște că nu este ”pregătit în domeniul tehnic”. A doua zi, Hidroelectrica, perla coroanei energetice românești, care urma să fie scoasă la mezat în iunie, alături de CE Oltenia și Electrica, a reintrat în insolvență.

Una din problemele majore ale listării concomitente ar fi fost lipsa unui target concret a investitorilor. În urma unor probleme birocratice, nici CE Oltenia nu va putea fi listată în iunie. Singura companie rămasă în cursă este Electrica, unde statul va face o privatizare în adevăratul sens al cuvântului, prin vânzarea a 51% din acțiuni.

Contextului economic local i se adaugă, însă, un factor de risc de peste graniță: situația din Ucraina ar putea îndepărta investitorii din regiune, în așteptarea unor efecte de contagiune a piețelor emergente.

Totodată, în urma listării de succes a Romgaz de anul trecut, prețul acțiunii a scăzut cu până la 30%, însă Niță spune că astfel de investiții se fac pe termen lung. ”Sunt unele piețe în care peste 50% din

24

I

n late February, the ex-Minister for Energy Constantin Niță, also became interim Economy Minister, a position at least full of challenges for the leader of the Romanian energy market, who admits that he is not “trained in the technical area”. The next day, Hidroelectrica, the crown jewel of Romania’s energy, which was to be put up for sale in June, together with Oltenia Energy Complex and Electrica, reentered into insolvency.

One of the major problems of the simultaneous listing would have been the lack of a concrete target for investors. Due to bureaucratic problems, Oltenia Energy Complex cannot be listed in June either. The only company left in the race is Electrica, in which case the state will make a real privatization, by selling 51% of the shares.

Additionally to the local economic context, there’s also a foreign risk factor: the situation in Ukraine could drive away investors in the region, waiting for contagiousness effects of emerging markets.

At the same time, following the successful listing of Romgaz last year, the share price fell by up to

volumul intra-day de la bursă este efectuat de investitorii speculativi”, spune un broker. Cu toate acestea, acțiunile scăzute pot fi interesante pe termen lung, întrucât, odată cu creșterea prețului gazelor, și titlurile se vor aprecia.

Deocamdată, însă, Romgaz a înregistrat un profit în scădere cu aproape 17% în 2013, deși cifra de afaceri a producătorului de gaze naturale a crescut cu 1,5%.

Iată tot atâtea argumente pentru care investitorii pot să-și manifeste reticența pentru acțiuni românești în 2014. Ministrul Niță este, însă, optimist. ”Sunt mai multe companii la bursă al căror prețuri fluctuează...Azi prețul e mic, mâine e mare...”, comentează actualul ministru al Economiei.

Gheorghe Dumitrașcu, șeful Direcției de Privatizare din Departamentul Energiei, crede că Hidroelectrica va reuși să iasă din insolvență restructurată, și să ”arate așa cum și-ar dori orice investitor”. Singura problemă: nu se știe când va reuși să o scoată statul din insolvență. „Vom scoate Hidroelectrica din insolvenţă cât mai repede, vom pune în aplicare şi proiectele de restructurare a Hidroelectrica. În structura ei avem o parte de lucrări hidroelectrice, dar avem altele preluate de la Apele Române cu caracter preponderent hidrotehnic, care nu au ce căuta în portofoliul companiei”, a afirmat Dumitraşcu.

El a adăugat că Hidroelectrica este nevoită să investească 700 de milioane de lei pentru lucrări hidrotehnice care ar duce la producţia unei cantităţi infime de energie, pe lângă investiţii anterioare de alte 800 milioane de lei în acest obiective. „Vom scoate în afara Hidroelectrica acele lucrări care nu au legătură cu energia”, a spus el.

Electrica va obține peste 4-500 de milioane de euro, listarea CE Oltenia întârzie din cauza unei evaluări a rezervelor Dacă Hidroelectrica se zbate să scape de reintrarea în insolvență și a scăpat de divizare, nici la Electrica lucrurile nu sunt simple. Departamentul pentru Energie vrea să divizeze Electrica înainte de privatizare prin înfiinţarea unei noi societăţi care să preia participaţiile minoritare ale statului la filialele deja vândute unor investitori privaţi, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. În plus, Electrica se zbate în câteva procese, iar

30%, but Niță says these types of investments are for a long term. “There are some markets where over 50% of the intra-day volume on the stock exchange is made by speculative investors”, a broker says.

However, undervalued shares can be interested for a long term, because with the increase in gas prices the titles will appreciate as well.

For the moment however, Romgaz posted a profit down almost 17% in 2013, although the turnover of the gas producer increased by 1.5%. Again, as many arguments why investors can show reluctance for Romanian shares in 2014. Minister Niță is however optimistic.

“There are many companies on the stock exchange whose prices are fluctuating... Today the price is low, tomorrow it is high...”, the current Economy Minister comments.

Gheorghe Dumitrașcu, head of Privatisations in Department of Energy, believes Hidroelectrica will manage to exit from insolvency in a restructured form and “look like any investor would want it”. The

Statul român ar putea câştiga peste 400 de milioane de euro din listarea Electrica.

The Romanian state could win over EUR 400 million from Electrica’s listing.

Vom scoate Hidroelectrica din insolvenţă cât mai repede.

We will get Hidroelectrica out of insolvency as soon as possible.

Gheorghe Dumitrașcu șeful Direcţiei de Privatizare din Departamentul Energiei head of Privatisations in Department of Energy

only problem: it’s not known when the state manages to get it out of insolvency.

“We will get Hidroelectrica out of insolvency as soon as possible, we will also implement the restructuring projects of Hidroelectrica. In its structure, we have hydropower works, but we also have others taken over from the Romanian Waters, which have nothing to do in the company’s portfolio”, Dumitraşcu stated.

He added that Hidroelectrica is forced to invest RON 700 million for hydro-technical works which would bring the production of a small amount of energy, besides previous investments of other RON 800 million in these objectives.

“We will withdraw Hidroelectrica from those works that have nothing to do with energy”, he said.

Q1

2014

General interest

| feature story

Niță susține că are de recuperat sute de milioane de euro de la companiile cu care se judecă. ”Indiferent de cum se vor suluționa procesele, Electrica are de luat bani și nu de dat. Investitorii trebuie să știe”, spune Niță.

Statul român ar putea câştiga peste 4-500 de milioane de euro din listarea Electrica, însă această sumă depinde de riscurile pe care le văd investitorii cu privire la piaţa românească, cum ar fi instabilitatea politică, a declarat şeful Direcţiei de Privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu. ”Cu Electrica suntem în grafic, încă aplicăm câteva măsuri de restructurare”, spune Dumitrașcu. Electrica trece printr-un proces de segmentare a participațiilor

minoritare la unitățile deja privatizate și comasarea lor într-o singură entitate. Se pregătește scoaterea unor unități în afara Electrica, întrucât orice investitor ”e prudent când vede” provizioane și debite restante.

El estimează că Electrica va obține peste 400-500 de milioane de euro pentru cele 51% din acțiuni. ”În privinţa Complexului Energetic Oltenia, aşteptarea este mult mai mică, întrucât avem pe piaţa internă un excedent de producţie de energie”, a completat Dumitraşcu, explicând că va fi nevoie de o restructurare a CE Oltenia înainte de privatizare. ”Cel mai prost stăm la producția de cărbune...Probabil că vom începe un proces de retehnologizare în această vară...pentru ca prețul, costul de extragere a huilei să fie mult mai mic”, spune Niță, făcând referire și la retehnologizarea CE Hunedoara.

26

Electrica will get over EUR 4-500 million, while the listing of Oltenia Energy Complex will be delayed due to reserve assessment If Hidroelectrica struggles to get rid of reentry into insolvency and escaped division, in Electrica’s case things are not so easy. The Department for Energy plans to divide Electrica before privatization, by establishing a new company to take over the minority stakes of the state in subsidiaries already sold to private investors, according to a draft Government Decision.

Moreover, Electrica has several lawsuits and Niță claims it has to recover hundreds of millions of euros from the companies it is in dispute with. “Regardless how the lawsuits are settled, Electrica has to take money and not to give. Investors must know, Niță says.

The Romanian state could win over EUR 4-500 million from Electrica’s listing, but this amount depends on risks seen by investors regarding the Romanian market, such as political instability, the head of the Privatization Directorate of the Department for Energy, Gabriel Dumitraşcu, stated.

“With Electrica we are on schedule, we are still applying several restructuring measures”, Dumitrașcu says. Electrica is going through a process of segmentation of minority stakes in the units already privatized and their merger into a single entity. Preparations are being made to remove certain units from Electrica, because any investor is “cautious when it sees” provisions and outstanding debts. He estimates that Electrica will get over EUR 400-500 million for the 51% stake.

“In terms of Oltenia Energy Complex, the expectations are much lower, because we have internally a surplus of energy production”, Dumitraşcu added, explaining that it would be required to restructure Oltenia Energy Complex before privatization.

“The worst situation is with the coal production...

Probably we will begin an upgrade process this summer... for the price, black coal extraction cost to be much lower”, Niță stated, referring to the upgrade of Hunedoara Energy Complex as well.

The listing of Oltenia Energy Complex on the stock exchange could take place after the deadline set with the IMF, because coal reserve assessment will take at least by mid this year, according to the general manager of the company, Laurenţiu Ciurel.

General interest

1,5% Anul acesta impactul în facturi al taxei de 1,5% va fi zero, cel mai probabil efectele se vor vedea din 2015.

This year the impact in bills of the 1.5% tax will be zero, most likely the effects will be seen as of 2015.

| feature story

Listarea Complexului Energetic Oltenia (CE Oltenia) la bursă ar putea avea loc după termenul stabilit cu FMI, luna iunie, întrucât evaluarea rezervelor de cărbune va dura cel puţin până la jumătatea anului, potrivit directorului general al companiei, Laurenţiu Ciurel. „Suntem în grafic cu tot ce priveşte listarea la bursă. A fost o singură problemă, anume că brokerul ne-a cerut evaluarea rezervelor de cărbune. Unele rezerve sunt secrete sau confidenţiale. (...) Asta ar putea duce al prelungirea perioadei, să nu ne mai listăm în iunie”, a declarat Ciurel.

La rândul său, Dumitrașcu spune că instabilitatea politică ar putea influența prețul vânzărilor. ”Anul trecut am avut un mediu bun pentru listări. Am avut și stabilitate și predictibilitate politică. Cel mai important element e încrederea, mai ales în mediul în care operează o societate... Asta influențează prețul”, susține Dumitrașcu. În ceea ce privește CE Oltenia, Dumitrașcu susține că a fost pregătit un nou proiect de lege discutat și cu celălalt acționar, Fondul Proprietatea, pentru creșterea atractivității și scăderea numărului de angajați, ceea ce ar duce la eficientizarea costurilor.

Vor fi scoase din CE Oltenia cariere (mine de suprafață) precum cele de la Berbești (1.700 de angajați) și Pustnicioara (700 de angajați), unde există creanțe istorice, iar penalitățile se tot adună. Iar din datoria CE Oltenia de 700 de milioane de lei vor putea fi reduse 300 de milioane de lei printr-o reeșalonare, spune Lurențiu Ciurel. Reducerea costului va avea un impact de 10 lei pe tona de cărbune și 12-13 lei pe MWh produs. ”Niciodată nu e prea devreme sau prea târziu pentru o listare. De ani de zile managementul de stat e defectuos”, a conchis Dumitrașcu.

Guvernul nu renunță la taxa pe stâlp Niță spune că taxa ”pe stâlp” nu va afecta anul acesta companiile, dar că e benefică pentru că ”se strâng bani mulți”. ”Încă nu s-a stabilit care construcții vor fi taxate,” spune Niță, estimând că noul bir va fi impus abia din 2015. ”Anul acesta impactul în facturi al taxei de 1,5% va fi zero, cel mai probabil efectele se vor vedea din 2015”, a spus, la rândul său, Adrian Borotea, Director Afaceri Corporatiste & Membru al Directoratului CEZ Romania. ”Sunt mai mult îngrijorat de impactul libe-

28

“We are on schedule with everything that concerns listing on the stock exchange. There has been a single problem, namely that the broker asked us to assess our coal reserves. Some reserves are secret or confidential. (...) This could lead to a delay, it’s possible not to be listed in June”, Ciurel stated. In turn, Dumitrașcu says political instability could influence the price of sales.

“Last year, we had a good environment for the listings. We had political stability and predictability. The most important element is confidence, especially in the environment where a company operates... This is what influences the price”, DUmitrașcu claims.

In terms of Oltenia Energy Complex, Dumitrașcu claims a new bill was prepared, discussed with the other shareholder, Property Fund, for increasing the attractiveness and decreasing the number of employees, which would lead to a better cost effectiveness.

Quarries (surface mines) will be removed from Oltenia Energy Complex, such as those in Berbești (1,700 employees) and Pustnicioara (700 employees), where there are historical claims and penalties are piling up.

And from Oltenia’s debt of RON 700 million, RON 300 million can be reduced by rescheduling, Laurențiu Ciurel says. Cost reduction will have an impact of RON 10 per ton of coal and RON 12-13 per MWh produced.

“It’s never too soon or too late for a listing. For years the state management has been faulty”, Dumitrașcu concluded.

The Government will not give up the tax on special constructions Niță says that the “pole tax” will not affect companies this year, but that it is beneficial, because “a lot of money can be raised”. “We haven’t established yet which constructions will be taxed”, Niță says, estimating that the new tax will be implemented from 2015.

“This year the impact in bills of the 1.5% tax will be zero, most likely the effects will be seen as of 2015”, Adrian Borotea, Director of Corporate Affairs and Member of CEZ Romania Directorate, said in turn.

“I am much more concerned about the impact of gas liberalization on consumers than the pole tax”, Eric Stab, President and General Manager of GDF Suez Energy Romania, also claims, in turn. Currently, there are 170,000 corporate clients operating on regulated tariff that will soon enter the free market.

Stab says the impact of the pole tax will not be seen in bills, and his company will have to pay extra between EUR 6 million and EUR 12 million per year, depending on the calculation system to be chosen. ralizării gazelor asupra consumatorilor decât de taxa pe stâlp”, susține, la rândul său, Eric Stab, președinte și director general al GDF Suez Energy România. În prezent sunt 170.000 de clienți de business care lucrează pe tarif reglementat care vor intra curând pe piața liberă.

Stab spune că impactul taxei pe stâlp nu se va vedea în facturi, iar firma sa va trebui să plătească în plus între 6 și 15 milioane de euro anual, în funcție de sistemul de calcul ce va fi ales.

Importanța privatizărilor: independență managerială și transfer tehnologic Privatizările sunt importante pentru că, în viziunea FMI, e important să existe un management privat și transparență, pentru ca și contribuabilul să vadă pentru ce plătește. ”FMI nu este neapărat pentru privatizare, dar companiile au nevoie de transparență, independență managerială și transfer de tehnologie. E important să se continue să se facă privatizări”, declara anterior olandezul Erik de Vrijer, fostul şef al delegaţiei FMI pentru România. Iar de la numirea Andreei Schaechter în locul lui de Vrijer, FMI nu și-a schimbat poziția. În discuțiile ce vor urma cu guvernul României în luna aprilie vor fi foarte probabil făcute recomandări pentru accelerarea privatizărilor.

The importance of privatizations: management independence and technological transfer Privatizations are important because, in IMF vision, it’s important to have a private management and transparency, for the taxpayer to see what it pays for. “IMF is not necessarily in favor of privati-

Companiile au nevoie de transparență, independență managerială și transfer de tehnologie.

Companies need transparency, management independence and transfer of technology.

Erik de Vrijer fostul şef al delegaţiei FMI pentru România / former head of the IMF delegation for Romania

zations, but companies need transparency, management independence and transfer of technology. It’s important to continue to make privatizations”, Dutch Erik de Vrijer, former head of the IMF delegation for Romania, had previously stated. And at the appointment of Andreea Schaechter instead of Vrijer, the IMF did not change its position. During discussions to follow with the Government of Romania in April, recommendations will most likely be made to speed up privatizations.

Q1

2014

General interest

| analiza˘ / analysis

În România, chiar și cei mari au probleme In Romania, even the big ones have problems

A

naliza sectorului energetic pe trei ani (2010-2012) realizată de ICAP România evidențiază o îmbunătățire la nivel funcțional. Mă refer aici în principal la numărul de companii active în sector, la reducerea numărului companiilor cu probleme (radieri, lichidări sau de altă natură) și la transparența rezultatelor financiare prin publicare. Sub aspect financiar, însă, în cel mai bun caz am putut constata o stagnare a sectorului energetic, ba chiar un declin pe anumite segmente, afectați fiind și marii jucători.

Companiile de gaze sunt cele mai eficiente Studiul realizat de ICAP România divide sectorul energetic în trei mari categorii conceptuale: Energie Electrică, Gaze și Abur & Aer Condiționat, și ia în considerare activitățile de producție, transport, distribuție și comercializare. În urma cercetării, ICAP a descoperit că, în 2012, 2% din companiile din gaze au reușit să facă 28% din valoarea totală a vânzărilor, fiind cele mai eficiente companii din respectivele categorii. În cei trei ani analizați, se remarcă o consolidare a numărului de companii prezente în sectorul energetic.

Spre exemplu, între 2010 și 2012, numărul companiilor care produc și furnizează energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 35%, de la 3.776 companii în 2010 până la 5.145 companii

30

T

he analysis of the energy sector for three years (2010-2012) made by ICAP Romania highlights an improvement at functional level. I mainly refer here to the number of active companies in the sector, to the reduction in the number of companies with problems (deregistration, liquidation or of other nature) and to the transparency of financial results by publication. Financially however, in the best case scenario I could see a stagnation of the energy sector and even a decline on certain segments, affecting the large players as well.

Gas companies are the most efficient The study conducted by ICAP Romania splits the energy sector into three large conceptual categories: Electricity, Gas and Steam & Air Conditioning and takes into account production, transmission, distribution and trade activities. Following the research, ICAP discovered that, in 2012, 2% of the gas companies managed to achieve 28% of the total value of sales, being the most efficient companies in the respective categories.

In the three years analyzed, it can be noticed a consolidation of the number of companies present in the energy sector. For example, between 2010 and 2012, the number of companies producing and supplying electricity and heat, gas, hot water and air conditioning increased by 35%, from 3,776 companies in 2010 to 5,145 companies in 2012. Despite the consistent increase in the number of companies, the turnover increased by only 13% during the same period analyzed and the values of loans and the number of employees remained relatively constant.

Alexandra Predeanu country manager ICAP Rom창nia Alexandra Predeanu country manager ICAP Rom창nia

Micro-enterprises account for 92% of the sector Regarding the structure of the energy sector in terms of company type, ICAP determined that 92% of the companies in this sector in 2012 were micro-enterprises, a rate that remained almost constant since 2012. Small companies account for 4%, medium-sized companies 3% and large companies 1%. The increase in the number of companies was supported by small companies (119% increase), by the micro-enterprises (+79%) and the medium-sized companies (+47%), since the number of large companies fell significantly, by 28%. Evolution monitored since 2010 and subsequently exposed briefly made the structure of participants in the three categories to look in 2012, on organization type, as follows: 3,142 micro-enterprises,

Q1

2014

General interest

| analiza˘ / analysis

în 2012 . În ciuda creșterii consistente a numărului de companii, cifra de afaceri a crescut cu doar 13% pe același interval de timp analizat, iar valorile creditelor şi numărul de angajaţi au rămas relativ constante.

ICAP România este specializată în furnizarea de servicii de management al riscului de creditare, ajutând companiile și instituțiile financiarbancare să identifice și să gestioneze riscul implicat în tranzacțiile comerciale.

ICAP Romania specializes in providing credit risk management services, helping companies and financial-banking institutions to identify and manage the risk involved in commercial transactions.

32

149 small companies, 84 middle-sized companies and 34 large companies.

1% of the sector makes 75% of the turnover Micro-companiile reprezintă 92% din In the analyzed years, the number of energy comsector panies that declared the financial information increased În ceea ce privește structura sectorului energetic from 50% in 2010 to 66% in 2012, with a benefic efdupă tipul de companii, ICAP a stabilit că 92% dintre fect on increasing the transparency in the field. From this companiile din acest sector în 2012 erau micro-compoint of view, the number of companies that published panii, o proporție care a rămas aproape constantă financial data in 2012 increased by 77% compared to din 2010. Companiile mici reprezintă 4%, companiile 2010. In this context, the increase in turnover by only mijlocii 3% iar cele mari 1%. Creșterea numărului de 13% is not significant. Calculating the contribution of companii a fost susținută de companiile mici (creștere companies to the turnover value in the sector revealed de 119%), de cele micro (+79%) și de cele mijlocii that micro-companies, although they represented 92% (+47%), din moment ce numărul companiilor mari a of total companies, achieved in 2012 only 1% of the scăzut simțitor, cu 28%. Evoluția urmărită din 2010 turnover in energy. Almost asymmetrically, major comși expusă anterior pe scurt a făcut ca structura panies, although 1% of total companies in the sector, participanților din cele trei categorii să arate în felul achieved 75% of the turnover in the sector. However, următor în 2012 pe tip de organizație: 3.142 microthe evolution of the three years taken as sample recompanii, 149 companii mici, 84 companii mijlocii și 34 vealed that large companies suffered an erosion from companii mari. a share of 85% in the turnover of the energy sector in 2010 to the 75% mentioned earlier in 2012.

1% din sector face 75% din In terms of relation between the activcifra de afaceri ity of a company and its contribution to Între anii analizați, numărul the total turnover in the sector, the companiilor din energie care most important share (39%) și-au declarat datele finanbelonged in 2012 to the over de companii din sectorul ciare a crescut de la 50% 4,500 companies (89% of total energetic au raportat public rezultatele financiare. în 2010 la 66% în 2012, energy companies) that, according cu efect benefic asupra to NACE code, produce electricity. companies in the energy sector creșterii transparenței doBy far, the best share was held in have publicly reported their meniului. Din acest punct 2012 by electricity and gaseous fufinancial results. de vedere, numărul companiels trade companies, by pipelines. Comilor care au publicat date finanpanies that traded electricity (4% of the ciare în 2012 a crescut cu 77% față total) had a contribution of 24% to the total de 2010. În acest context, creșterea cifrei de turnover and companies that traded fuels (1% of the afaceri cu doar 13% este nesemnificativă. Calcutotal) had a contribution of 22%. larea contribuției companiilor la valoarea cifrei de afaceri a sectorului a scos la iveală că firmele mici, Between 2010 and 2012, the number of deși alcătuiau 92% din totalul companiilor, realizau large companies with profit was reduced în 2012 doar 1% din cifra de afaceri din energie.

The profit reported in 2012 increased by 35% comAproape asimetric, firmele majore, deși doar 1% din pared to that recorded in 2010, although the number of totalul companiilor din sector, făceau 75% din cifra profitable companies decreased from 681 in 2010 to de afaceri din sector. Totuși, evoluția din cei trei ani 647 in 2012. If we take into account that the number luați ca eșantion a scos la iveală că marile companii of companies that publicly reported the financial reau suferit o erodare de la o pondere de 86% în cisults increased by approximately 77% between 2010 fra de afaceri a sectorului energetic din 2010 la cei and 2012, from 1,928 to 3,409 companies, we believe 75% menționați mai devreme în 2012. that profit evolution was not satisfactory. An interest-

3.409

În ceea ce privește relația dintre activitatea unei companii și contribuția sa la cifra de afaceri totală din sector, cea mai importantă pondere (39%), o aveau în 2012 cele peste 4.500 de companii (89% din totalul companiilor din energie) care, potrivit codului CAEN, produc energie electrică. De departe, cea mai bună pondere o aveau în 2012 companiile de comerț cu energie electrică și cu combustibili gazoși, prin conducte. Companiile care comercializau energie electrică (4% din total) au avut o contribuție de 24% la cifra de afaceri totală, iar companii care comercializau combustibili (1% din total) au avut o contribuție de 22%. Între 2010 și 2012 s-a redus numărul de companii mari cu profit Profitul raportat în 2012 a crescut cu 35% față de cel înregistrat în 2010, deși numărul companiilor cu profit a scăzut de la 681 în 2010 la 647 in 2012. Dacă ținem cont că numărul de companii care au raportat public rezultatele financiare a crescut cu aproximativ 77% între 2010 și 2012, de la 1,928 la 3,409 companii, considerăm că evoluția profitului a fost nesatisfăcătoare. O trăsătură interesantă în relaționarea tipului de companie cu realizarea profitului a fost identificată din nou în ceea ce privește extremele, companiile mari și companiile mici. Am descoperit că numărul de companii mari cu profit a scăzut, la fel și contribuția lor la valoarea profitului net. În oglindă, companiile mici au înregistrat o evoluție opusă; a crescut numărul companiilor de acest tip profitabile, precum și ponderea lor în profitul net al sectorului.

Active finanțate din credite Valoarea medie a gradului de îndatorare a sectorului energetic a crescut de la 0,7 în 2010 la 0,9 în 2012, o valoare care poate cauza probleme în obținerea creditelor bancare. Sectorul în ansamblu a înregistrat valori ale Indicatorului de Îndatorare peste cele acceptate; doar companiile mari au coborât sub 0,66. Ca performanță, deși la mare distanță, sunt companiile mici, cu o îndatorare medie de 3,17 în 2012. Micro-companiile și companiile mijlocii au înregistrat în cei trei ani cele mai mari valori privitoare la îndatorare. Companiile mijlocii au ajuns de la 10.9 în 2010 la 11,71 în 2012, cu un minim de 5,3 în 2011.

Micro-companiile au urcat de la un grad mediu de îndatorare de 10,1 în 2010, la un maxim absolut de 53.5 în 2011, iar apoi au reușit să coboare la o valoare de 13,79 în 2012.

Contribuția companiilor din energie la cifra de afaceri totală din sector 100

95%

Energy companies’ contribution to the aggregated sector turnover

Număr companii 2012 (Number of companies 2012)

80

67%

Cifra de afaceri 2012 (Turnover 2012)

60 40

28%

20 0

2%

5%

3%

Producţia gazelor; distribuţia Producţia, transportul și distribuţia energiei electrice combustibililor gazoși prin conducte Generation, transmission Manufacture of gas and distribution and distribution of electricity of gaseous fuels through pipelines

Furnizarea de abur și aer condiţionat Provision of steam and air conditioning

Contribuția companiilor la valoarea totală a cifrei de afaceri

Companies’ contribution to the aggregated industry turnover 100

1%

80

75%

92%

60 40

14% 4%

20 0

Micro Micro

Mici Small

Număr companii 2012 (Număr companii 2012)

10% 2% Mijlocii Medium

1% Mari Big

Cifra de afaceri 2012 (Cifra de afaceri 2012)

ing feature in comparing the type of company with the profit achievement was identified again in terms of extremes, large companies and micro-enterprises. We discovered that the number of large profitable companies fell, as well as their contribution to the net profit value.

In comparison, micro-enterprises recorded an opposite evolution; the number of profitable such companies increased, as well as their share in the net profit of the sector.

Assets financed by loans The average value of the indebtedness degree of the energy sector increased from 0.7 in 2010 to 0.9 in 2012, a value that may cause problems in getting bank loans. The overall sector recorded values of the Indebtedness Indicator above the accepted ones; only large companies decreased below 0.66. As performance, although at great distance, are the small companies, with an average indebtedness of 3.17 in 2012. Micro-enterprises and middle-sized companies recorded in the three years the highest values in terms of indebtedness..

Q1

2014

General interest

| interviu / interview

Independența energetică înseamnă altceva decât reducerea importurilor Energy independence means something else than reducing imports

L

ecţiile ultimilor doi ani (2012 şi 2013) arată că agricultura (şi, legat de ea, industria alimentară) exporturile şi, eventual, turismul ar fi “motoarele” economiei României. Aceste “motoare” nu sunt intens consumatoare de energie, astfel că, pentru România, consumul intern de energie primară va fi în 2020 în zona celor înregistrate în 2008 şi 2009. Strategia energetică a României trebuie să pornească de la aceste date și de la o strategie economică generală, consideră Virgil Mușatescu, unul dintre cei mai reputați experți în sectorul energetic din România, consilier în cadrul Comitetului Român al Energiei (CNR-CME). În ce ar trebui să investească România cu prioritate: producţie proprie sau reţele de transport? Într-un studiu recent (decembrie 2012) realizat sub egida Comisiei Naţionale de Prognoza se afir-

34

L

essons of the past two years (2012 and 2013) show that agriculture (and, related to it, food industry), exports and - potentially - tourism are the “engines” of Romania’s economy. These “engines” are not energyintensive, so for Romania domestic consumption of primary energy will be in 2020 around those recorded in 2008 and 2009. Romania’s energy strategy must start from these data and from a general economic strategy, Virgil Mușatescu, one of the most famous experts in the Romanian energy sector, adviser in the Romanian Energy Committee (CNR-CME), believes.

What should Romania first invest in: own production or transmission networks?

In a recent study (December 2012) conducted under the auspices of the National Forecast Commission, it is correctly stated that the national power

mă – pe bună dreptate – că sistemul electroenergetic naţional este “masiv, dar nu robust. El deţine o capacitate importantă, însă nu există suficientă flexibilitate şi fiabilitate”. Aceasta e din pricina, în primul rând, a unui număr mare de echipamente cu vechime de peste 30 ani (32% din puterea instalată totală) şi, apoi, a ponderii destul de importante a grupurilor folosind surse regenerabile cu disponibilitate aleatoare (eoliene şi solare).

Sistemul electroenergetic naţional este masiv, dar nu robust De aici rezultă că – inevitabil – va exista o retragere graduală a grupurilor vechi - o putere instalată între 4 și 5 mii de MW, până la orizontul anului 2025. Evident, această putere trebuie înlocuită cu grupuri noi, moderne din punct de vedere tehnologic. În acest sens, există deja o serie de proiec-

system is “solid, but not robust. It has an important capacity, but there isn’t enough flexibility and reliability”. This is first caused by a large number of equipment more than 30 years old (32% of the total installed power) and, then, by a significant share of groups that use renewable sources with random availability (wind and solar).

The national power system is massive, but not robust It also shows that - unavoidably - there will be a gradual withdrawal of old groups - an installed power between 4 and 5 thousand MW, by 2025. Obviously, this power must be replaced with new groups, modern from a technological point of view. In this regard, there are already several important projects delayed and still not implemented (together with new ones) in the area of electricity production. Of these, nuclear groups (3

Q1

2014

General interest

Dr. Virgil Mușatescu, Membru al consiliului Fondului Român pentru Creșterea Eficienței Energiei și președinte al Asociației pentru Politici Energetice din România Virgil Mușatescu, PhD Member of the Romanian Energy Efficiency Fund and President of the Romanian Energy Policy Association

36

| interviu / interview

te importante întârziate şi încă nepuse în practică, (împreună cu altele noi) în domeniul producţiei de energie electrică. Dintre acestea, grupurile nucleare (3 şi 4 Cernavodă), centrala de acumulare prin pompare Tarniţa – Lăpuşteşti, şi un grup de 500 MW pe lignit în cadrul Complexului Energetic Oltenia sunt considerate a fi cele mai fezabile. Condiţiile de mediu pot aduce în prim plan o serie de alte proiecte folosind gazul natural şi bazându-se pe tehnologii moderne, cum ar fi cicluri mixte aburgaze sau cicluri supracritice, devansându-le pe cele deja amintite. Pentru acestea din urmă există încă mari probleme de realizare a schemelor financiare, inclusiv asigurarea setului de garanţii necesare. La acestea se adaugă necesitatea compensării producţiei interuptibile din surse regenerabile, ceea ce împinge spre grupuri hidro şi pe gaze. Să nu uităm că, potrivit datelor ANRE, capacitatea totală instalată a proiectelor existente în sistem a ajuns la 4.255 de MW în 2013, cu 82% mai mare decât la sfârşitul anului 2012.

Interconectarea cu statele membre ale UE este imperativă Pe de altă parte, interconectarea cu statele membre ale UE este imperativă pentru crearea acelei pieţe interne la care ne-am angajat şi noi. În plus, în cazul unui surplus de producţie de energie electrică, combinat cu un deficit de consum, pot fi gestionate prin exporturi în zonă, ceea ce solicită interconexiuni întărite.

De aceea, cred răspunsul la întrebarea dumneavoastră nu poate fi atât de net: ori producţie, ori interconexiuni. Mai degrabă: şi producţie şi – obligatoriu – interconexiuni.

Care este sectorul care merită să atragă cea mai mare parte a sprijinului statului în deceniile următoare?

Este clar că este nevoie de o strategie de dezvoltare economică a României, iar deciziile privind priorităţile de dezvoltare depind de factorul politic. Se declară că cele două sectoare care ar trebui impulsionate ar fi energia şi agricultura, ceea ce, în principiu, este corect. În sectorul energiei nu se vede nicio acţiune mai viguroasă. Ramurile industriale dispar pe rând, inclusiv cele producătoare de echipamente energetice, iar rezultatul este că, deşi s-au realizat capacităţi importante în domeniul regenerabilelor, aportul economiei româneşti la realizarea acestora a fost minor.

and 4 in Cernavodă), the pump-storage hydropower plant Tarniţa-Lăpuşteşti, as well as a group of 500MW based on lignite within the Oltenia Energy Complex, are considered to be the most feasible. Environmental conditions can bring to the first plan a number of other projects on natural gas and based on modern technologies, such as mixed steam-gas cycles or supercritical cycles, better than the ones already mentioned. For the latter, there are still great problems with the financial schemes, including ensuring the necessary set of guarantees. Additionally, there is a problem with the need to offset interruptible production from renewable sources, which pushes towards hydropower and gasfired groups. Let’s not forget that, according to ANRE data, the total installed capacity of projects existing in the system reached 4,255MW in 2013, by 82% higher than in late 2012.

Interconnection with EU Member States is imperative On the other hand, interconnection with EU Member States is imperative for creating the internal

market to which we have also committed. Moreover, in the event of electricity production surplus, together with a consumption deficit, it can be managed by exports in the region, which requires strengthened interconnections.

Therefore, I believe the answer to your question cannot be so clear: either production or interconnections. Rather: both production and, absolutely necessary, interconnections.

What is the sector that is worth attracting most of the state’s support in the next decades?

It is clear that it is necessary to draw up a strategy for Romania’s economic development, and decisions on development priorities depend on the political factor. It is stated that the two sectors that should be boosted are energy and agriculture, which is, in principle, correct. In the energy sector no vigorous action is seen, however. Industrial branches disappear one by one, including those producing energy equipment, and the result is that, although important capacities were achieved in the renewable segment, the contribution of Romanian economy to their achievement was minor.

Care ar trebui să fie poziţia statului român: creşterea producţiei sau reducerea consumului? În sectorul electroenergetic, unde nu există posibilitatea stocării producţiei, decât în măsură foarte mică, se vede cel mai bine importanța echilibrului între cele două talere ale balanţei: producţie, respectiv consum. În toate ţările dezvoltate, consumul de energie şi emisiile de gaze cu efect de seră cresc lent, într-o proporţie mult mai mică decât dezvoltarea economică.

Creşterea capacităţilor de producţie în cadrul unui asemenea trend poartă cu sine riscul neutilizării eficiente a acestor capacităţi, întrucât un eventual export depinde de capacităţile de interconexiune şi de necesităţile de import ale ţărilor învecinate, şi de dorinţa unora dintre aceste ţări să permită tranzitul de energie. În general însă, cred că ar trebui să ne îndreptăm către o nouă filozofie a consumului de energie, spre o eficientizare mai mare a utilizării sale, iar introducerea componentelor şi acţiunilor “smart” ar fi esenţială.

Această ar putea fi o cale de dezvoltare şi pentru economia României, iar creşterea consumului s-ar face sustenabil.

What should the Romanian state’s position be: increasing production or reducing consumption?

In the power sector,where there is no possibility to store production, except to a little extent, the importance of balance between the two segments, production and consumption, is better seen. In all the developed countries, energy consumption and emissions of greenhouse gases increase slowly, in a much lower proportion than economic development. The increase in production capacities within such a trend carries the risk of failing to effectively use these capacities, because a potential export depends on interconnection capacities and the import demands of neighboring countries, as well as on the desire of some of these countries to allow energy transit.

In general however, I believe we should focus on a new philosophy of energy consumption, on a greater efficiency of its use, and introducing the “smart” components and actions would be essential. This could be a way for Romania’s economic development, and the increase in consumption would be sustainable.

Ar trebui să ne îndreptăm către o nouă filozofie a consumului de energie, spre o eficientizare mai mare a utilizării.

We should focus on a new philosophy of energy consumption, on a greater efficiency of its use.

Q1

2014

General interest

Problema rămâne în definirea şi aplicarea corectă a schemelor de sprijin pentru regenerabile.

A problem remains in properly defining and implementing the support schemes for the renewable producers.

| interviu / interview

În ce fel poate avea energia din resurse regenerabile o contribuţie sigură şi predictibilă la sistemul energetic naţional?

Nu se poate nega importanța surselor regenerabile în mixtul energetic al ţării. De asemenea, nu se pot nega problemele pe care acestea le aduc sistemului electroenergetic de oriunde ar fi el: investiţii mari, interuptibilitate şi impredictibilitate sporite, necesar de centrale adiţionale care să asigure compensarea lor. Însă viaţa merge înainte şi se observă deja că apar soluţii la aceste probleme: costurile unitare se micşorează odată cu creşterea producţiei de masă a acestor tipuri de centrale, eficiență sporită prin implementarea unor tehnologii şi materiale noi, creşterea duratei de viaţă, un mai bun management al grupurilor eoliene şi solare, apariţia unor grupuri eoliene flexibile în exploatare (pale variabile) care permite folosirea unei părţi a puterii instalate pentru asigurarea serviciilor de sistem etc. Problema rămâne în definirea şi aplicarea corectă a schemelor de sprijin a acestor tipuri de producători pentru eliminarea eventualelor supracompensări.

Este independenţa energetică o componentă a siguranţei energetice?

Cărăm după noi conceptul de independenţă energetică din epoci trecute şi, în cele mai multe cazuri, îl utilizăm incorect. Sunt mai multe lucruri aici de luat în considerare. Cred că independenţa energetică înseamnă: 1) accesul fizic la pieţe concurenţiale de resurse energetice; 2) posibilitatea legală a acestui acces (contracte care să înlăture posibilitatea întreruperii accesului fizic)

De ce scade consumul de energie n Dispariţia unor companii importante din industriile energo-intensive n “Terţializarea” consumului n Țintele europene de eficientizare a utilizării energiei n Creşterea preţurilor, după liberalizarea pieţelor de energie electrică şi gaze naturale

Why is energy consumption decreasing nT he disappearance of important companies from the energy-intensive industries nO utsourcing consumption nT he European targets of energy use efficiency n I ncreasing prices, after the liberalization of electricity and natural gas markets.

38

How can energy from renewable sources have a safe and predictable contribution to the national energy system?

One cannot deny the importance of renewable sources in the energy mix of the country. Also, one cannot deny the problems they bring to the national power system, wherever it is: large investments, interruptibility and increased unpredictability, the need for additional power plants to ensure their compensation. But life goes on and it can already be noticed that solutions have appeared to these problems: unitary costs are decreasing with the increase in mass production of these types of power plants, increased efficiency by implementing new technologies and materials, increasing the lifespan, a better management of wind and solar power groups, the apparition of wind groups flexible in operation (variable blades), which allows the use of part of the installed power to ensure system services etc. A problem remains in properly defining and implementing the support schemes of these types of producers to eliminate potential overcompensation.

Is energy independence a component of energy safety?

We carry the concept of energy independence from past times and, most often, we use it incorrectly. There are several things here to be considered.

I believe energy independence means: 1) physical access to competitive markets of energy resources; 2) the legal possibility of this access (contracts removing the possibility of physical access interruption) 3) the financial access in the sense of fair prices on these markets and financial resources to pay those fair prices.

It is well-known that there are countries that could ensure 100% their consumption of energy resources from own production and, however, they don’t, because it would cost too much, either by slowing down their economic development and decreasing the standard of living in the event of willing contraction of consumption, either by the rapid exhaustion of these resources, or by exaggerated costs for opening new exploitations. It therefore results that there is, in each case, an optimal balance between domestic production and imports.

3) accesul financiar în sensul existenţei unor preţuri corecte pe aceste pieţe şi a resurselor financiare pentru a plăti acele preţuri corecte.

Este cunoscut că sunt ţări care şi-ar putea asigura 100% consumul de resurse energetice din producţia proprie şi totuşi nu o fac pentru că le-ar costa prea mult, fie prin încetinirea dezvoltării lor economice şi micşorarea nivelului de trai în cazul unei contracţii voite a consumului, fie prin epuizarea rapidă a acestor resurse, fie prin costuri exagerate în deschideri de noi exploatări. Rezultă că există în fiecare caz în parte un optim între producţia indigenă şi importuri.

Este independenţa energetică o ţintă utilă?

Dacă se urmăreşte găsirea acelui echilibru între producţia indigenă şi importuri, astfel încât efectul să fie pozitiv la nivelul întregii economii, da. Dacă se urmăreşte doar o reducere artificială a importurilor, indiferent de costurile sociale aferente, incluzând şi pe cele de mediu, atunci este de dorit să se renunţe la o asemenea ţintă.

Is energy independence a useful target?

If it aims at finding the balance between domestic production and imports, so that the effect is positive for the entire economy, yes. If it only aims at an artificial decrease in imports, regardless of related social costs, including the environmental costs, then it would be better to quit such a target.

Ce lecţii am putea învăţa din anterioara strategie naţională (cu toate neîmplinirile ei) astfel încât noua strategie să fie mai eficientă?

Cred că primul lucru ar fi că nu este suficient doar un document, el trebuie transpus în practică.

What lessons could we learn from the previS-ar putea argumenta că a apărut ous national strategy (with all its failures), so criza şi condiţiile s-au schimbat that the new strategy is more efficient? dramatic, însă de aici poate I believe the first thing would be that a apărea o altă lecţie: trebuie document is not enough, it must să se adâncească analibe put into practice. One can zele de risc şi să se deargue that the crisis occurred and din puterea instalată totală are o finească corespunzător conditions have changed dramaticalvechime de peste 30 ani. scenariile analizate. Aici ly, but a lesson can appear from this: merge foarte bine verisk analyses must be more thorough of the total installed power is more chiul proverb: “măsoară de and properly define the analyzed scethan 30 years old. şapte ori şi taie o dată”. În narios. An old proverb applies very well plus, în practica românească here: “score twice before you cut once”. nu prea se folosesc studiile de Moreover, in the Romanian practice impact impact, lucru pe care ar trebui să se studies are not used much, which should be the bazeze noua strategie. Un exemplu elocvent este base for a new strategy. A good example is that of cel al schemei de certificate verzi. the scheme for green certificates. În sfârşit, strategia trebuie să poată fi adaptată Finally, the strategy must be adaptable to pounor eventuale noi situaţii. Să nu uităm că direcţii tential new situations. Let’s not forget that major majore au trebuit să fie abandonate sau schimbate directions had to be abandoned or radically changed radical (cel mai recent exemplu îl reprezintă proiectul (the latest example is that of Nabucco project), with Nabucco) cu consecinţe legate de capacităţile de exconsequences on export capacities hoped to be port sperate a fi realizate în vechea strategie. achieved in the old strategy.

32%

Q1

2014

General interest

| stiri , / news

România crește peste așteptări Economia României a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Ritmul este semnificativ peste prognozele lansate de autorităţi (2,8%) şi de către analişti. Ultimul trimestru din 2013 a consemnat un avans de 5,2% faţă de octombrie-decembrie 2012. Comparativ cu trimestrul al treilea, economia românească a crescut cu 1,7% în ultimele trei luni ale anului trecut.

Atât creşterea anuală, cât şi cea trimestrială se plasează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent. Pentru 2014, guvernul şi FMI mizează pe un avans economic de 2,2%. La nivel european, Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, au înregistrat creştere economică peste aşteptări în ultimul trimestru al anului trecut, propulsând economia zonei euro.

Romania increases above expectation Romania’s economy last year grew by 3.5%, according to the first estimates of the National Institute of Statistics (INS). The pace is significantly above the forecasts launched by authorities (2.8%) and by analysts. The last quarter of 2013 posted an advance of 5.2% compared to October - December 2012. Compared to the third quarter, the Romanian economy increased by 1.7% in the last three months of last year.

Both the annual growth and the quarterly growth are at the highest values since 2008 to date. For 2014, the Government and the IMF rely on an economic growth of 2.2%. At European level, Germany and France, the largest European economies, posted an economic growth above expectation in the last quarter last year, propelling the economy of the Eurozone.

AOAR cere clarificări de la Finanţe Reprezentanţii oamenilor de afaceri din România cer Ministerului Finanţelor Publice să prezinte, înainte să angajeze noi împrumuturi, rapoarte privind sumele obţinute până acum de la Banca Mondială, considerând că cele mai multe fonduri au finanţat proiecte care nu au ajutat mediul de afaceri. Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că intenţionează să împrumute circa 500 de milioane de euro în acest an de la Banca Mondială, în scopul realizării mai multor obiective, de la managementul datoriei publice, la programarea bugetară şi managementul investiţiilor publice, până la îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, liberalizarea pieţei energiei şi gazelor, inclusiv listarea unor pachete de acţiuni, cadastru şi asistenţă socială.

AOAR demanding clarification from the Ministry of Finance Representatives of businessmen in Romania are asking the Ministry of Public Finance to present, before committing to new loans, reports on the amounts obtained so far from the World Bank, considering that most of the funds financed projects that haven’t helped the business environment. The Ministry of Public Finance announced that it was planning to borrow about EUR 500 million this year from the World Bank, in order to complete several projects, from the public debt management to budgetary scheduling and the management of public investments, to the improvement of state companies’ performances, liberalizing the energy and gas markets, including the listing of certain share packages, cadaster and social assistance.

40

General interest

Investiţiile străine directe au depășit 2,7 miliarde de euro

2004 2005 2006

Foreign direct investment exceeded EUR 2.7 billion

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 0

2

4

6

8

| stiri , / news

10

mld. (bln.) €

Investiţiile străine directe au totalizat anul trecut 2,71 miliarde de euro, în creştere cu 26,8% faţă de 2012.

Volumul total ajunge astfel la cotă maximă a ultimilor patru ani. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde de euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR şi INS, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 11% comparativ cu 2011. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, de 9,496 miliarde de euro.

Foreign direct investments totaled last year EUR 2.71 billion, climbing by 26.8% compared to 2012. The total volume thus reached the maximum level of the past four years. In 2012, net foreign direct investments increased for the first time since the crisis started, the advance being of 18.7%, to EUR 2.138 billion, according to final data published by NBR and INS, in conditions in which the initial estimates indicated a decline by 11% compared to 2011. The highest level of foreign direct investments was recorded in 2008, of EUR 9.496 billion.

3,5% - BNR a încheiat ciclul de reducere a dobânzii cheie Banca Naţională a României (BNR) nu va mai reduce dobânda de politică monetară, a anunțat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu într-un interviu acordat Wall Street Journal. Nivelul de 3,5% stabilit în februarie va fi menţinut pentru o perioadă “destul de lungă”. Cota de 3,5% pe an este un nou minim istoric, stabilit în urma a şase scăderi consecutive ale dobânzii de politică monetară.

3.5% - NBR ended the cycle of key interest rate reduction The National Bank of Romania (NBR) will no longer reduce the monetary policy rate, NBR Deputy Governor Bogdan Olteanu stated in an interview with Wall Street Journal. The level of 3.5% set in February will be maintained for a “quite long period”. The level of 3.5% per year is a new record low, following six consecutive decreases of the monetary policy rate.

Exporturile României au atins maximul istoric Romania’s exports reached the historical maximum

42

Deficitul comercial a scăzut în 2013 cu peste 41% faţă de 2012, la 5,7 miliarde de euro, în condițiile în care exporturile au crescut cu 9,1%, la aproape 50 de miliarde de euro. Este cel mai ridicat nivel al exporturilor României, în cadrul cărora ponderi importante deţin grupele de produse maşini şi echipamente de transport - 42% şi alte produse manufacturate - 32,5%.

Trade deficit fell in 2013 by over 41% vs. 2012, to EUR 5.7 billion, while exports increased by 9.1%, to almost EUR 50 billion. It is the highest level of Romania’s exports, within which important shares are held by groups of machinery and transport equipment products - 42% and other manufactured products - 32.5%.

The Largest

Energy Database

Online

news

debates jobs

opinions

interviews

content filtering by sector

more than 15 posts / day

analyses

newsletter

more than 400 profiles

companies | people | authorities | associations

™

General interest

| analiza˘ / analysis

România iese treptat din Marea Recesiune Romania gradually emerges from the Great Recession

44

C

ea mai severă criză economico-financiară mondială de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial a determinat o ajustare severă a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în perioada primului ciclu de economie de piaţă post-decembrist (perioada 20002008). Se poate spune că ajustarea macroeconomică a fost forţată, determinată de un cumul de factori externi şi interni. În primul rând, mă refer la ieşirile abrupte şi importante de capital care au caracterizat economia României în perioada 2008-2011. Fenomenul sudden stop al fluxurilor internaţionale de capital (determinat de falimentul Lehman Brothers) a rezultat în reorientarea capitalului către statele dezvoltate, cu un grad mai redus de risc.

Tabloul macroeconomic arată mai bine ca oricând Refluxul capitalului străin a determinat ajustarea cererii interne, fapt reflectat de corectarea deficitu-

T

lui de cont curent (de la un nivel de peste 10% din he most severe global economic and PIB înainte de criză, către un nivel apropiat de echilifinancial crisis from the end of World bru la final de 2013).

War II has determined a severe adjustÎn al doilea rând, acordurile de finanţare închement of macroeconomic imbalance iate cu Instituţiile Financiare Internaţionale au accumulated during the first cycle contribuit la evitarea colapsului economic în 2009 of post-revolutionary market economy (2000şi la ajustarea dezechilibrului finanţelor publice 2008). One can say that macroeconomic adjust(deficitul bugetar s-a redus de la un nivel de peste ment was forced, determined by a number of for9% din PIB în 2009,la 2,5% din PIB în 2013). Acest eign and domestic factors. proces a permis recâştigarea credibilităţii internaFirst, I refer to sharp and important capital ţionale a României, fapt reflectat printre altele de outflows that characterized Romania’s economy declinul costurilor de finanţare a statului către niduring 2008-2011. The sudden stop phenomeveluri minime istorice. non of international capital flows (determined by În al treilea rând, politica monetară a BNR din ultiLehman Brothers bankruptcy) resulted in refocusmii ani a contribuit la evitarea unui colaps în sectorul ing capital to developed states, with a lower risk. bancar, dar şi la conservarea şi întărirea stabilităţii financiare a României. Sectorul bancar intern se aproThe macroeconomic picture pie de finalul procesului de ajustare, fapt reflectat looks better than ever de rezultatul agregat din 2013, dar şi de semnalele Inflow of foreign capital resulted in the adjustde inflexiune a ratei creditelor neperformante. ment of domestic demand, reflected by a correcNu în ultimul rând, Guvernele au consolidat fition of the current account deficit (from a level of nanţele publice pe parcursul ultimilor ani (România over 10% of GDP before the crisis to a level close a ieşit din Procedura de Deficit Excesiv în 2013) şi to equilibrium at the end of 2013). au implementat gradual o serie de reforme econoSecondly, financing agreements concluded mice structurale, recomandate de FMI şi Comisia with the International Financial Institutions conEuropeană. tributed to avoid economic collapse in Astfel, la început de 2014 tabloul 2009 and adjust the imbalance of macroeconomic pe România arată public finances (budgetary deficit mai bine ca oricând în perioada was reduced from over post-Revoluţie! Declinul infla9% of GDP in 2009 to ţiei către niveluri minime isto2.5% of GDP in 2013). This Deficitul bugetar s-a redus la 2,5% rice (1,06% an/an în ianuarie) process allowed regaining din PIB, în 2013. coroborat cu ameliorarea perRomania’s international credThe budgetary deficit was reduced cepţiei de risc privind expuneibility, which was reflected to 2.5% of GDP in 2013. rea pe economia României au among others by the decline of determinat scăderea costurilor financing costs of the state, to de finanţare către valori minime historic lows. record.

Thirdly, National Bank of RomaDe asemenea, contul curent a continuat nia’s (NBR( monetary policy in recent years să se ajusteze în 2013, apropiindu-se de echilibru has contributed to avoid collapse in the banking (aproximativ 1% din PIB), evoluţie determinată şi de sector, but also to conserve and boost Romania’s nivelul record al exporturilor. financial stability. The domestic banking sector is Totodată, deficitul bugetar se situează sub praclose to the end of the adjustment process, which gul de 3% din PIB, iar ponderea datoriei publice în PIB is reflected by the aggregated result in 2013, but este cu mult sub nivelul de 60%. also by inflection signals of NPL ratio.

Nu în ultimul rând, climatul din piaţa forţei de Last but not least, Governments have consolimuncă s-a stabilizat şi pare să se amelioreze gradudated the public finances during the recent years al, iar sectorul bancar este solid şi pare pregătit să (Romania exited the Excessive Deficit Procedure reia creditarea. in 2013) and gradually implemented a number of

2,5%

Andrei Rădulescu este Senior Investment Analyst la SSIF Broker și profesor la Academia de Studii Economice din București.

Andrei Rădulescu is Senior Investment Analyst for SSIF Broker and profesor at Academy of Economic Studies in Bucharest.

Q1

2014

General interest

| analiza˘ / analysis

PIB (%, an/an, MA4)

GDP (%, year/year, MA4) 10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6

Q1 2002

Q4 2004

Q4 2007

Q4 2010

Q4 2013

Sursă / Source: Eurostat

Inflație (%, an/an)

Inflation(%, year/year)

structural economic reforms, recommended by the IMF and European Commission.

Thus, in early 2014 Romania’s macroeconomic picture looks better than ever in the post-Revolution period! Inflation decline to historic lows (1.06% y/y in January) together with an improvement in the risk perception on exposure on Romania’s economy have determined the decrease of financing costs to record minimum values.

Also, the current account continued to adjust in 2013, closing to a balance (approximately 1% of GDP), evolution also determined by the record export level.

At the same time, the budget deficit is below the threshold of 3% of GDP and the share of public debt in GDP is much below the level of 60%.

Not the least, climate in the labor market has stabilized and seems to gradually improve and the banking system is solid and seems to be ready to resume lending.

16 14 12 10 8 6 4 2 0

Q1 2004

Q4 2004

Q4 2007

Q4 2010

Q3 2013

Sursă / Source: Eurostat, INS

România se află la începutul unui nou ciclu investiţional Practic, în prezent, economia internă pare mai pregătită ca oricând să primească fluxuri investiţionale productive importante (atât din exterior, dar şi din interior). Altfel spus, economia României se află la începutul unui nou ciclu investiţional. În acest context, atrag atenţia cu privire la faptul că, mai mult ca oricând în ultimele decenii, este important ca mix-ul de politici economice pe plan intern să conserve şi să amelioreze acest tablou macroeconomic pe România, contribuind astfel la relansarea durabilă a economiei.

Din perspectiva termenului scurt, mix-ul de politici economice pare adecvat la început de an 2014.

46

Romania is at the beginning of a new investment cycle Basically, currently domestic economy seems to be more ready than ever to receive important productive investment flows (from both outside and inside). In other words, Romania is at the beginning of a new investment cycle.

In this context, I draw attention on the fact that, more than ever over the past decades, it’s important that the mix of economic polices is conserved domestically and that this macroeconomic picture of Romania improves, thus contributing to the sustainable economic recovery.

From a short-term point of view, the mix of economic policies seems adequate at the beginning of 2014. The NBR has implemented in recent months a number of measures to normalize the monetary policy: it gradually reduced the reference interest rate to the historic low of 3.5%; it initiated the process of gradual convergence of minimum mandatory reserves rates applicable to liabilities in RON and foreign currency of credit institutions to levels in the Euro-zone; it ensured Romania financial stability.

On the other hand, Government has adjusted the budget deficit in recent years, implemented a number of structural reform measures and, recently, announced some measures to support do-

Banca Naţională a implementat o serie de măsuri de normalizare a politicii monetare pe parcursul ultimelor luni: a redus gradual dobânda de referinţă către nivelul minim istoric de 3,5%; a iniţiat procesul de convergenţă graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON şi valută ale instituţiilor de credit către nivelurile din Zona Euro; a asigurat stabilitatea financiară a României.

Pe de altă parte, Guvernul a ajustat deficitul bugetar pe parcursul ultimilor ani, a implementat o serie de măsuri de reformă structurală şi, recent, a anunţat unele planuri de măsuri pentru susţinerea cererii interne.

Altfel spus, în acest moment se poate spune că principalele componente ale mix-ului de politici economice (politica monetară şi politica fiscal-bugetară) se situează în categoria neutrală/expansionistă, favorabilă pentru investiţiile productive.

Totodată, economia internă pare să recâştige gradual în termeni de independenţă a politicii economice, ceea ce constituie un aspect foarte important, îndeosebi pentru o mică economie deschisă.

Acest aspect trebuie utilizat cu prudenţă şi maxim de discernământ atât pe termen scurt, dar şi din perspectiva termenului mediu-lung, mai ales că în perioada recentă am asistat la intensificarea volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, iar 2014 este un an electoral.

De asemenea, după părerea mea, spaţiul de manevră de politică economică de care dispune România în acest moment trebuie utilizat pentru procesul de convergenţă (nominală şi reală către Zona Euro).

Mă refer la dezvoltarea durabilă a economiei interne, la materializarea potenţialului de care dispun unele ramuri economice.

Acest proces este dependent de un mix adecvat de politici economice pe termen mediu şi lung, care să se axeze pe: evitarea derapajelor economice; reducerea dependenţei de finanţarea din exterior prin generarea de capital în interior; un nivel sustenabil al fiscalităţii; crearea de fonduri de investiţii publice și/ sau publice-private orientate spre eternele probleme vitale cu care se confruntă economia: infrastructură, pensii, sănătate, învăţământ. În lipsa unui mix adecvat de politici economice pe termen lung economia României riscă să parcurgă aceeaşi traiectorie din ultimele decenii: o perioadă scurtă de creştere economică, urmată de o perioadă mai lungă de ajustare.

mestic demand.

In other words, at this point one can say that the main components of the mix of economic policies (monetary policy and fiscal-budgetary policy) are in the neutral/expansionary category, favorable for productive investments.

At the same time, domestic economy seems to gradually regain pace in terms of independence of economic policy, which is a very important aspect, especially for a small open economy.

This aspect must be used carefully and with maximum discernment, both over a short term, and over a medium-long term, especially since in the recent period we have witnessed an increased volatility in the international financial markets and 2014 is an election year.

Also, in my opinion, the space of economic policy maneuver currently available for Romania must be used for the convergence process (nominal and real to the Euro Zone). I refer to the sustainable development of the domestic economy, to materialize the potential of certain economic branches.

This process depends on a proper mix of eco-

3,5% BNR a redus gradual dobânda de referinţă până la nivelul minim istoric de 3,5% The National Bank of Romania has gradually reduced the reference interest rate to the historic low of 3.5%.

Principalele componente ale mix-ului de politici economice se situează în categoria neutrală/ expansionistă, favorabilă pentru investiţiile productive.

The main components of the mix of economic policies are in the neutral/expansionary category, favorable for productive investments. nomic policies for a medium and long term, focusing on: avoiding economic shortfalls; reducing the dependence on foreign financing by generating domestic capital; a sustainable taxation level; creating public and/or public-private investment funds focused on the eternal vital issues faced by the economy: infrastructure, pensions, health, education.

Without a proper mix of long-term economic policies, Romania’s economy risks going through the same trajectory in the past decades: a short period of economic growth, followed by a longer period of adjustment.

Q1

2014

General interest

| opinie / opinion

ONU a șchiopătat la Varșovia către un acord de mediu în 2015 UN has limped in Warsaw towards an environmental agreement in 2015 marius lefter

48

P

olonia a organizat în noiembrie 2013 Con­ ferința Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind Schimbările Climatice. A fost a doua oară în cinci ani când statul central-european a găzduit o astfel de întrunire, după cea de la Poznan din 2008. Încă dinainte de debutul discuțiilor, participanții erau conștienți că sunt încă departe de ajungerea la un nou acord global de mediu care ar trebui să fie semnat la Paris în 2015.

Totuși, după o negociere-maraton de aproape 38 de ore fără întreruperi, a fost stabilit un calendar care să ghideze negocierile pentru următorii doi ani, când va fi redactat și semnat un nou cadru global de mediu. Optimiştii speră ca acordul de la Paris din 2015 să fie ratificat de către toate statele membre ONU şi să fie mai de succes decât Protocolul de la Kyoto, care a avut rezultate mult sub aşteptări.

P

oland organized in November 2013 the United Nations (UN) Climate Change Conference. It was the second time in five years when the Central-European state hosted such a meeting, after that in Poznan in 2008. Since before the start of discussions, participants were aware that they were still far from reaching a new global environmental agreement that should be signed in Paris in 2015.

Speranţe mari și reușite modeste Liderii politici au ratat o ocazie de a ieşi în public şi de a enunţa progrese uimitoare, în urma conferinţei de la Varşovia. Merită totuși menţionate rezultatele obţinute în două domenii majore de negociere: textul de ghidare a negocierilor de la Lima din 2014 şi de la Paris din 2015 şi instrumentele de finanţare pentru adaptare la schimbările climatice.

Limbajul noului document care permite avansarea negocierilor pentru acordul din 2015 a fost supus multor runde de modificări. Un punct central However, after a marathon negotiation of ala fost renunţarea la termenul “angajamente de memost 38 hours without disruption, a calendar was diu” în favoarea celui de “contribuţii de mediu”. Ţinteset to govern negotiations for the next two years, le privind “contribuţiile” trebuie să fie făcute publice when a new global environmental framework is până la finalul primului trimestru din 2015, deşi UE drawn up and signed. Optimists hope that the Paris militase pentru prima parte a anului 2014. agreement in 2015 is ratified by all the UN MemÎn plus, limbajul permite statelor emergente, care ber States and is more successful than the Kyoto au militat mult pentru această modificare, să nu treaProtocol, which has performed well below expectacă în legislaţiile interne obiective de mediu. În acest tions. fel, contribuţia lor va fi voluntară, nu obligatorie, o ilustrare a noţiunii originale de “responsabilităţi istorice” High hopes and modest achievements pe care o susţin. În concepţia statelor în curs de dezPolitical leaders have missed an opvoltare, ele sunt îndreptăţite la un regim mult portunity to go public and state the mai relaxat în ceea ce priveşte mediul. amazing progress following the Liderii acestor state susțin că resconference in Warsaw. It ponsabilitatea majoră privind mais worth however men­ rile probleme ale modificărilor clitioning the results obmatice se află în curtea statelor SUA a promis un program în tained in two major negotiaputernic industrializate și nu în a valoare de 280 milioane de dolari tion areas: the text governing lor, care au început dezvoltarea U.S. promised a new program negotiations in Lima in 2014 economică doar de puţină vreme. worth a total of USD 280 million

Deschiderea celei de-a 19 ediții a Conferinței Părților, pe 11 noiembrie 2013 Opening of the COP19 on 11 November 2013

280

Q1

2014

General interest

| opinie / opinion

Militantismul agresiv al statelor emergente a dus la instituirea unui principiu al responsabilităţilor comune dar diferenţiate, principiu care le permite să ocolească natura juridică a ţintelor privind reducerea emisiilor. A fost eliminată din text şi fraza care ar da următorului acord global de mediu forţă juridică prin constituirea sa ca text de drept internaţional. Ținta de mediu se atinge cu suplimentarea fondurilor Contribuţiile financiare au fost în principal un subiect foarte drag ţărilor în curs de dezvoltare. Ca rezultat al acțiunilor lor, după Conferinţa din Varşovia Marea Britanie a anunţat că doreşte să organizeze un Summit dedicat problemele de finanţare a adaptărilor pe care ţările trebuie să le facă în economiile şi în societăţile lor pentru a face faţă schimbărilor de climă.

Unele dintre statele emergente au acţionat în front comun şi au reuşit să extragă concesii financiare suplimentare din partea unor state foarte dezvoltate. Astfel, pentru se acţiona pentru reducerea emisiilor după 2020, SUA a promis un nou program de stopare a despăduririlor în valoare totală de 280 milioane de dolari. Contribuţia SUA va fi de 25 de milioane de dolari, a Norvegiei de 135 de milioane de dolari şi a Marii Britanii de 120 de milioane de dolari.

Iniţiatorii cred că fondul dedicat reducerii emisiilor prin stoparea despăduririlor şi degradării pădurilor (programul REDD+ al ONU) va motiva ţările în curs de dezvoltare să acţioneze mai hotărât.

Semnale contradictorii din partea Poloniei Polonia a organizat Summit-ul Asociaţiei Mondiale a Cărbunelui simultan cu organizarea Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice. În plus, Ministrul Polonez al Mediului, președintele negocierilor de la Varșovia, a fost remaniat a doua zi după începerea lucrărilor. Ministrul era cunoscut pentru reticenţa sa privind gazele de şist. În locul său a fost adus ministrul adjunct de finanțe, un susţinător al gazelor de şist și cel care a pregătit cadrul de taxare pentru această resursă.

Contradictory signals from Poland Poland organized the Summit of World Coal Association at the same time with the organization of UN Climate Change Conference. Moreover, Poland’s Environmental Minister, President of negotiations in Warsaw, was reshuffled the second day after starting works. The minister was famous for his reluctance on shale gas. Deputy Finance Minister was brought in his place, a supporter of shale gas and the person who prepared the taxation framework for this resource.

50

and in Paris in 2015 and financing instruments for climate change adaptation.

The language of the new document which allows advancing negotiations for the 2015 agreement was subject to several rounds of changes. A central point was quitting the term “environmental commitments” in favor of the “environmental contributions”.

Targets for “contributions” must be made public by the end of the first quarter of 2015, although the EU had advocated for the first half of 2014.

Moreover, the language allows the emerging states, which have long campaigned for this change, not to include in the domestic legislation environmental objectives. In this way, their contribution will be voluntary, not mandatory, an illustration of the original notion of “historical responsibilities” they support. In the conception of developing countries, they are entitled to a much more relaxed regime in terms of environment. Leaders of these countries claim that the major responsibility on climate change issues belongs to strongly industrialized states and not to them, which have started economic development only recently.

Aggressive militancy of emerging states led to the establishment of a principle of common but differentiated responsibilities, principle allowing them to bypass the legal nature of emission reduction targets. The phrase that would give the following global environmental agreement the legal power

by its establishment as an international law text was also eliminated.

Alături de promisiunile pentru suplimentarea fondului pentru REDD+, şi pentru Fondul de Adaptare s-au promis alte 100 de milioane de dolari. Fondul de Adaptare a fost creat în 2008 pentru ca ţările sărace să poate beneficia de bani care să le permită să se adapteze schimbărilor climatice. Norvegia a promis că va suplimenta fondul cu 2,5 milioane de dolari, Suedia va acorda 30,2 milioane de dolari, Belgia a promis că va aloca 1,6 milioane de dolari şi Germania a promis că va da aproape 41 de milioane de dolari. În plus, reprezentanţii Suediei au declarat că ţara lor va acorda fondului Green Climate un surplus de 45 de milioane de dolari.

UE recunoaște eșecul strategiei 20-20-20 și publică o nouă țintă de mediu Potrivit Președintelui Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), Iulian Iancu, bilanțul nesatisfăcător al strategiei europene 20-20-20, a impus o modificare drastică de perspectivă. Mai exact, în loc de trei ținte asumate simultan, cu un cost estimat la 4 trilioane de euro, UE se va concentra în viitorul imediat pe atingerea unui singur obiectiv major: reducerea emisiilor de CO2 cu 40% până în 2030. O nouă țintă de atins prin două tipuri de mijloace: cel puțin 27% din consumul de energie să provină din regenerabile până în 2030 și întărirea eficienței energetice.

De această dată, politicile naționale vor avea

The environmental target is reached by supplementing funds Financial contributions were mainly a very dear topic for the developing countries. As a result of their actions, after the Conference in Warsaw, the UK announced that it wanted to organize a summit dedicated to problems with financing adaptations which countries must make in their economies and societies to cope with climate change.

Some of the emerging states acted together and managed to extract additional financial concessions from some very developed states. Thus, to act for reducing emissions after 2020, the U.S. promised a new program to stop deforestation, worth a total of USD 280 million. The U.S. contribution will be USD 25 million, Norway’s contribution will amount to USD 135 million and UK’s contribution will be USD 120 million. Initiators believe that the fund dedicated to

Vedem din ce în ce mai des evenimente extreme, iar cei săraci și vulnerabili sunt cei care plătesc prețul indeciziei.

We are witnessing ever more frequent, extreme weather events, and the poor and vulnerable are already paying the price.

Christiana Figueres

Expert de mediu ONU / Environment Expert with UN

reduce emissions by stopping deforestation and forest degradation (REDD+ program of the UN) will motivate developing countries to act more decisively.

Together with promises of supplementing the fund for REDD+ and for the Adaptation Fund, other USD 100 million were promised. The Adaptation Fund was created in 2008 for poor countries to benefit from money allowing them to adapt to climate change. Norway promised to supplement the fund with USD 2.5 million, Sweden will grant USD 30.2 million, Belgium promised to allocate USD 1.6 million and Germany promised to give almost USD 41 million. Moreover, Sweden’s representatives said their country would grant for the Green Climate fund an additional amount of USD 45 million.

Q1

2014

General interest

| opinie / opinion

libertatea de a proteja cât mai mult competitivitatea economică a statelor deoarece este inversată tendința de europenizare a politicii energetice. Comisarul european pentru Energie a declarat la câteva zile după ce UE a comunicat Pachetul Energie/Climă pentru 2030 că succesul nu poate fi asigurat dacă statelor europene nu vor mai acționa coordonat, așa cum se întrevede. În plus, dezindustrializarea europeană și costurile în creștere la energie au făcut termocentralele europene pe gaz necompetitive, au revigorat cărbunele și au condus la transferarea contribuțiilor majore de emisii de carbon către alte zone de pe mapamond. Prin urmare, este nevoie de consens global mai mult ca oricând atât în ce privește producția de energie, cât și în ceea ce privește eficiența, aplicațiile industriale și tratatele de investiții transregionale. Este de urmărit cât va rezista pachetul de mediu atunci când politica va fi introdusă în dezbaterile privind natura.

Când natura dă piept cu politica La jumătatea acestui an va avea loc o reuniune care să evalueze traseul pe care s-a angajat UE privitor la eficiența sa energetică până în 2020. Apoi, în decembrie va avea loc în Peru (Lima), Conferința ONU privind Schimbările Climatice, ultimul pas înainte de întrunirea de la Paris din 2015,

Responsabilitatea istorică nu poate fi o scuză pentru neasumarea responsabilității privind emisiile curente și viitoare.

Historical responsibility is no excuse for anyone to ditch their responsibilities over their current and future emissions.

Martin Kaiser

Delegaţia Greenpeace / Head of the Greenpeace Delegation

52

The EU admits the failure of the 20-20-20 strategy and publishes a new environmental target According to the President of the Romanian National Committee of the World Energy Council (RNC - WEC), Iulian Iancu, the unsatisfactory balance of 20-20-20 European strategy imposed a drastic change of perspective. More specifically, instead of three targets undertaken simultaneously, with an estimated cost of EUR 4 trillion, the EU will focus on a single major objective: reducing CO2 emissions by 40% until 2030. A new target to be reached by two types of means: at least 27% from energy consumption coming from renewables by 2030 and strengthening energy efficiency.

This time, national policies will be free to protect as much economic competitiveness of the states as possible, because the Europeanization trend of energy policy is reversed. The European Energy Commissioner stated, several days after the EU had communicated the Energy/Climate Package for 2030, that success could not be ensured if the European states wouldn’t act more coordinately, as foreseen.

Moreover, European deindustrialization and rising energy costs made the European gas-fired power plants uncompetitive, reinvigorated coal and led to the transfer of major contributions of carbon emissions to other areas.

Therefore, it takes global consensus more than ever both in terms of energy production and regarding efficiency, industrial applications and trans-regional investment treaties. We should see how long the environmental package will last when policy is introduced in the debates on nature.

When nature faces politics In mid this year, a reunion will take place to assess the route committed by the EU on its energy efficiency by 2020. Then, the UN Climate Change Conference will take place in December in Peru (Lima), a last step before the meeting in Paris in 2015, the place where the Protocol that will set

locul unde trebuie semnat Protocolul care va fixa acordul global asupra obiectivelor de climă Crucial pentru starea Pachetului Energie/Mediu al UE este totuși votul din Parlamentul European care va încadra discuția pentru Consiliul European. În februarie, o parte importantă a parlamentarilor europeni au catalogat propunerea Comisiei Europene ca fiind neclară și lipsită de ambiție. În plus, au criticat și lipsa forței juridice pentru propunere precum și faptul că nu există ținte naționale ori că nu a fost creionat un sistem care să răsplătească și să motiveze creșterea eficienței energetice.

Tot în februarie Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere pentru 2030 o reducere cu mai bine de 40% a emisiilor de gaze de seră prin

the global agreement on climate objectives has to be signed.

However, crucial for the state of the Energy/Environmental Package of the EU is the vote of the European Parliament, that will frame the discussion for the European Council. In February, an important part of the European lawmakers labeled the EC’s proposal as unclear and lacking ambition. Moreover, they criticized the lack of legal power for the proposal, as well as the fact that there are no national targets, or that no system had been drawn up to reward and motivate the increase in energy efficiency.

Also, in February the European Parliament adopted a resolution asking for 2030 a reduction by more than 40% of emissions of greenhouse gases,

Commitments lacking power

Angajamente lipsite de putere La Conferința ONU din Copenhaga (2009), nu a putut fi creat un acord privitor la abordarea integrată a schimbărilor climatice.

La negocierile din Cancun (2010) a fost creat fondul de finanțare rapidă numit Green Climate Fund. La Conferința din Varșovia una dintre ținte era acumularea a 100 miliarde de dolari până în 2020 în acest fond.

La negocierile din Doha (2012), unele state au luat angajamente de reducere a emisiilor, dar contribuția lor la emisiile mondiale era minoră (15%). La aceasta s-a adăugat setarea unor angajamente naționale atât de către state dezvoltate cât și în curs de dezvoltare.

Niciun amendament luat la Doha nu a avut forță juridică. raportare la emisiile din 1990, o țintă de eficiență energetică de 40% și ponderea energiei regenerabile în mixul de energie să atingă 30%. În plus, Parlamentul European cere ca aceste ținte să fie trecute în legislațiile statelor membre deoarece, spune unul dintre co-raportorii comitetului pentru mediu, lărgirea mix-ului de energie și creșterea eficienței energetice reprezintă cele mai bune opțiuni în acest moment pentru reducerea emisiilor și încurajarea inovării.

Parlamentul European nu trebuie însă judecat ca un monolit. Unul dintre co-raportorii comitetului pentru industrie a declarat că dublarea cotei de reduceri până în 2030 nu este deloc un țel realist. Acesta susține că adoptarea unor astfel de obiective înainte de discuțiile din 2015 de la Paris este o eroare și a criticat graba și lipsa de flexibilitate a propunerilor Parlamentului. În plus, a refuzat ca numele său să fie trecut pe textul rezoluției adoptate.

At the UN Conference in Copenhagen (2009), no agreement was reached regarding the integrated approach of climate change. At the negotiations in Cancun (2010), the rapid financing fund called Green Climate Fund was created. At the Conference in Warsaw, one of the targets was to raise USD 100mln by 2020 for this fund.

At the negotiations in Doha (2012), some states committed to reduce emissions, but their contribution to global emissions was minor (15%). Additionally, some national commitments were made, both by developed and developing countries. No amendment made in Doha had a legal force.

in relation to emissions in 1990, an energy efficiency target of 40% and a share of renewable energy in the energy mix reaching 30%. Moreover, the European Parliament asks that these targets be included in the legislation of Member States, because, one of the co-rapporteurs of the Environmental Committee says, widening the energy mix and increasing energy efficiency are the best options now for reducing emissions and encouraging innovation.

But he European Parliament must not be judged as a monolith. One of co-rapporteurs of the Industry Committee said that doubling the reduction share by 2030 was not a realistic target. He claims that adopting such objectives before the discussions in 2015 in Paris was an error and criticized the hurry and lack of flexibility of the Parliament’s proposals. Moreover, he refused to include his name in the text of the adopted resolution.

Q1

2014

General interest

| eveniment / event

8 statuete pentru excelența în energie 8 statuettes for excellence in energy

E

E

nergynomics.ro a premiat câștigătorii nergynomics.ro awarded the Energy premiilor Oscar pentru Energie 2013 Oscars 2013 winners within an event în cadrul unui eveniment prezentat presented and hosted by Varinia Radu, și găzduit de Varinia Radu, partner și partner, and Sergiu Spătaru, managing Sergiu Spătaru, managing partner în partner of the organizing media agencadrul agenției de media organizatoare, Wing cy, Wind Media Energy Consulting.

Media Energy Consulting.

The opening speakers were Dan Ioan GheoÎn deschidere au luat cuvântul Dan Ioan rghiu - honorary adviser for Energy to Prime MinGheorghiu - consilier onorific penister Victor Ponta and President since tru energie al premierului Victor 1992 of the Institute for Studies Ponta și președinte din 1992 and Power Engineering -, Iulian al Institutului de Studii și ProIancu, Chairman of the iectări Energetice -, Iulian Industries and Services Iancu, preşedintele Comisiei Committee of the ChamJuriul a selectat opt câștigători, pentru industrii şi servicii ber of Deputies, and Niculae din 44 de nominalizări. din Camera Deputaţilor și NiHavrileț, President of the The Jury selected 8 winners out of culae Havrileț, președintele National Energy Regulatory 44 nominees.

Autorității Naționale de ReAuthority. Seven of the most glementare în Energie. famous experts of the RomaȘapte dintre cei mai reputați nian energy industry selected eight experți ai industriei energetice winners, out of 44 nominees. The jury românești au selectat opt câștigători, din 44 weighted companies, ideas and people that best de nominalizări. Juriul a pus în cântar companii, fulfilled the selection criteria. The jury consisted idei și oameni care au îndeplinit cele mai bune of Valeriu Binig, Director of Financial Services for criterii de selecție. Juriul a fost alcătuit din VaEnergy and Resources of Deloitte Romania, Obie

44

54

Moore, senior counsel Dentons, Cristian Sporiș, Vice President of the Corporate Division Raiffeisen Bank, Roberto Musneci, Partner Serban & Musneci Associates, Marius Popescu, CEO Energy Brains Consulting, Nicolae Vasile, President of RNC-WEC Scientific Committee, and Sergiu Sebeși, President CSR Nest Association.

SOCIAL RESPONSIBILITY Hamza Karimov, CEO SOCAR Romania, handed the award for Social Responsibility to Adrem Invest, for Adrem Invest Innovation School.

FINANCING OF THE YEAR Gehrig Schultz, CEO Prospecțiuni, handed the award for the Financing of the year to the management company of Romania Property Fund, Franklin Templeton, for selling 1.2% in Petrom against EUR 57mln - one of the largest transactions of the year at the Bucharest Stock Exchange.

WASTE MANAGEMENT Raluca Dina, safety expert Viroti, handed the award for Waste Management to Constantin Dumitru, General Manager Petrotel-Lukoil, for completing the greening of the five historical pits, project in which the company invested USD 38mln.

Deasupra oricărui alt eveniment de gală organizat în România.

It was simply above any other gala event held in Romania.

DEAL OF THE YEAR Sorin Paul Suciu, Corporate Banking Director, head of the Oil&Gas Department of Raiffeisen Bank, handed the award for the Deal of the Year to Lucian Stancu, Director of the Corporate Management, Quality and Environment Division of Romgaz. The company was voted by the jury for the most important IPO of the year - the successful listing both on the Bucharest Stock Exchange and on the London Stock Exchange of 15% in the company.

OUTSTANDING DEVELOPMENT Alexander Damev, program manager WU (Vienna University of Economics and Business), handed the award for Outstanding Development to the Institute of Physics and Nuclear Engineering Horia Hulubei,

Q1

2014

General interest

Aurora Zanfir, Adrem Invest

Felicitări întregii echipe de la Wing Media pentru organizarea acestui eveniment minunat.

Congratulations to the whole Wing Media team for putting up this great event.

| eveniment / event

Ron Carpenter Amromco

Adrian Cighi, Fondul Proprietatea

leriu Binig, director de Servicii Financiare pentru Energie și Resurse Deloitte România, Obie Moore, senior counsel, Dentons, Cristian Sporiș, vicepreședinte Divizia Corporate, Raiffeisen Bank, Roberto Musneci, partener Serban & Musneci Associates, Marius Popescu, director executiv Energy Brains Consulting, Nicolae Vasile, președintele Comitetului Științific CNR-CME şi Sergiu Sebeși, președinte CSR Nest Association.

RESPONSABILITATE SOCIALĂ Hamza Karimov, director general SOCAR România, a înmânat premiul pentru Responsabilitate socială companiei Adrem Invest, pentru Şcoala de Inovaţie Adrem Invest.

FINANȚAREA ANULUI Gehrig Schultz, director general Prospecțiuni, a oferit premiul pentru Finanțarea anului companiei de management a Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, pentru vânzarea a 1,2% din Petrom pentru suma de 57 milioane euro - una din cele mai mari tranzacţii ale anului la Bursa de Valori Bucureşti.

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Raluca Dina, safety expert Viroti, a înmânat premiul pentru Managementul deșeurilor lui

56

Constantin Dumitru Petrotel Lukoil

for the Măgurele laser project, which will be the largest in the world.

BEST NEW-COMER / BEST TURN-AROUND Bogdan Popescu, country manager Zeta Petroleum and Vice-President of the Romanian Association of Oil Exploration and Production Companies ROPEPCA, handed the award for the Best New-Comer/Best Turn-Around to Amromco Energy, for bringing to Romania the energy trading firm Mercuria, the world’s fourth largest.

MANAGER OF THE YEAR Sergiu Iordache, general manager of DSV Solutions, offered the Executive of the year award to Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom, chosen for the increase in profit after last-year`s record-profit.

LIFE ACHIEVEMENT AWARD Alexandra Predeanu, deputy general manager of ICAP Romania, handed the Life Achievement award for the entire professional career to the university emeritus professor Eng. Aureliu Leca, PhD. With an excellent professional career, Aureliu Leca is recognized as one of the best experts of thermal engineering in Romania.

Lucian Stancu Romgaz

Luiza Tomescu OMV Petrom

Constantin Dumitru, director general PetrotelLukoil, pentru finalizarea ecologizării celor cinci bataluri istorice, proiect în care au fost investiți peste 38 de milioane de dolari.

TRANZACŢIA ANULUI Sorin Paul Suciu, director Corporate Banking, şef al Departamentului Petrol & Gaze al Raiffeisen Bank, a înmânat premiul pentru Tranzacţia anului lui Lucian Stancu, director al Direcţiei Management Corporativ, Calitate, Mediu, Romgaz. Compania a fost votată de juriu pentru cea mai importantă ofertă publică iniţială a anului - listarea cu succes atât pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi pe London Stock Exchange a 15% din companie.

PREMIUL PENTRU REUȘITE EXTRAORDINARE Alexander Damev, program manager WU (Vienna University of Economics and Business), a înmânat Premiul pentru reușite extraordinare Institutului de Fizica şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei pentru proiectul laserului de la Măgurele, care va fi cel mai mare din lume.

PREMIERA ANULUI Bogdan Popescu, country manager Zeta Petroleum şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petro-

Gheorghe Cătă Danil IFIN-HH

Aureliu Leca, prof. dr. inginer

PARTNERs Some of this year’s partners were: WU Executive Academy, Grup Servicii Petroliere, SOCAR, RVR Energy, ROPEPCA, Prospecțiuni, Viroti, DSV Solutions, Bridge, Audi, Raiffeisen Bank, ICAP, Marsay, Horvath & Partners, Serban & Musneci Associates and Artmark.

Energy Oscars 2013 enjoyed the support of many strategic partners, including ROEC, RNCWEC, UPG and CRE. For the best media exposure we have enjoyed the support of The Money Channel, Forbes, Nine O’Clock, Finanțiștii, Mesagerul Energetic and România Liber[.

Energy Oscars 2013 aim at recognizing and rewarding the success and good practices in the Romanian energy sector. The project launched by energynomics.ro takes the main role of offering the energy community in Romania success models, aspirational benchmarks and case studies from exceptional organizations and personalities.

At the same time, Energy Oscars 2013 plans to highlight the success in the energy sector for a better visibility before business partners and the general public. The awards enjoy the support and confidence of the most reputable institutions and associations in the local energy sector.

Q1

2014

General interest

| eveniment / event

lieră ROPEPCA, a înmânat premiul pentru Premiera Anului firmei Amromco Energy, pentru că a adus în România casa de trading de energie Mercuria, a patra ca mărime din lume.

MANAGERUL ANULUI Sergiu Iordache, general manager DSV Solutions, a oferit premiul pentru Managerul anului Marianei Gheorghe, CEO OMV Petrom, datorită creșterii profitului companiei raportat la rezultatul-record de anul trecut.

PREMIUL PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ Alexandra Predeanu, director general adjunct ICAP România, a înmânat premiul pentru întreaga carieră profesorului universitar emerit dr. inginer Aureliu Leca. Cu o excelentă carieră profesională, Aureliu Leca este recunoscut ca unul dintre cei mai buni experți în inginerie termică din România.

PARTENERI Printre partenerii din acest an s-au numărat: WU Executive Academy, Grup Servicii Petroliere, SOCAR, RVR Energy, ROPEPCA, Prospecțiuni, Viroti, DSV Solutions, Bridge, Audi, Raiffeisen Bank, ICAP, Marsay, Horvath & Partners, Serban & Musneci Associates şi Artmark. Premiile Energy Oscars 2013 s-au bucurat de sprijinul a numeroși parteneri strategici între care ROEC, CNR-CME, UPG și CRE. Pentru o bună expunere mediatică, premiile s-au bucurat de suportul The Money Channel, Nine O’Clock, Finanțiștii, Mesagerul Energetic, Forbes România şi România Liberă.

Premiile Energy Oscars 2013 au rolul de a recunoaște și răsplăti reușita și bunele practici în sectorul energetic din România. Proiectul lansat de energynomics.ro își asumă ca rol principal să ofere comunității energetice din România modele de succes, repere aspiraționale și studii de caz din partea unor organizații și personalități excepționale.

Totodată, premiile Energy Oscars 2013 își propun să scoată în evidență reușitele din domeniul energetic pentru o mai bună vizibilitate în fața partenerilor de afaceri și a publicului larg. Premiile se bucură de susținerea și încrederea celor mai reputate instituții și asociații profesionale din domeniul energetic autohton.

58

High-End Business Information Business Information

High-End High-End Personalities attracts

anticipates tendencies

in depth analyses

explains the actuality

shows the leaders

quarterly

bilingual

> 5.000 copies

attracts

Personalities

068

080

088

074

096

electricity

Electricity

| interviu / interview

Daniela Lulache, Nuclearelectrica: marius lefter

P

iața de energie s-a transformat repede și substanțial de când statul a listat pe Bursă un pachet minoritar de acțiuni ale Nuclearelectrica, ne-a explicat Daniela Lulache, directorul general al producătorului de stat. Deprecierea titlurilor în perioada de după listare și implicarea în proiecte strategice naționale, un dosar în instanță și o poziție contra-intuitivă privind piața OTC de pe Opcom, toate acestea sunt subiecte care au dominat interviul cu unul dintre primii manageri profesioniști ai unei companii energetice de stat.

Acțiunile Nuclearelectrica s-au ieftnit cu 30% în primele 5 luni de după listare. Ce factori au determinat scăderea prețului acțiunilor sale și la ce s-au folosit banii obținuți din IPO? Piața de energie are cu totul altă formă decât

Se întâmplă lucruri multe și vin rapid, dar asta este consecință a faptului că nu s-au întâmplat la timpul lor.

62

E

nergy market has rapidly and substantially changed since the state listed on the stock exchange a minority stake in Nuclearelectrica, Daniela Lulache, General Manager of the state-owned producer, explained.

Title depreciation in the period after the listing and involvement in national strategic projects, a case in court and a counter-intuitive position on the OTC market on OPCOM, all these are topics that dominated the interview with one of the first professional managers of a state-owned energy company.

Nuclearelectrica titles fell by 30% in the first 5 months after listing. What are the factors that determined the price decline and how was the money obtained from the IPO used?

The energy market has an entirely different form than that we were used to. I include here the expansion of renewable energy, moving transactions in a huge proportion from the Centralized Market for Bilateral Contracts to the Day Ahead Market, with a fantastic price volatility, which leads to the fear of concluding long-term contracts. Moreover, we have

Soarta reactoarelor 3 și 4 se decide în 2014 The fate of reactors 3 and 4 will be decided in 2014

cea cu care eram obișnuiți. Includ aici expansiunea regenerabilelor, mutarea tranzacțiilor într-o proporție uriașă de pe PCCB pe PZU, cu o volatilitate fantastică a prețurilor, care duce la frica de încheiere de contracte pe termen lung. În plus, avem căderi accentuate de prețuri de la peste 200 de lei/ MWh în prima parte a anului trecut, la 160 de lei/ MWh, cât avem acum.

Toate acestea, alături de multe altele, au influențat estimarea noastră de buget pentru 2014. Dacă am reușit să încheiem 2013 cu rezultate bune, căderea de piață ne va afecta cu peste 300 milioane de lei în acest an. La această cădere adăugăm un impact negativ de peste 100 milioane de lei al taxei de 1,5% pentru construcții speciale. În aceste condiții, este dificil sa avem o evoluție bună a cotațiilor acțiunilor noastre.

Cât despre fondurile acumulate prin ieșirea pe bursă, ele au fost utilizate pentru investiții, dar merită să ne amintim că scopul ofertei publice inițiale de vânzare nu a fost atragerea de bani. Obiectivul urmărit era unul de strategie pe termen lung, de privatizare și deschidere către piețe, de îmbunătățire

sharp price declines, of over RON 200/MWh in the first half last year, to RON 160/MWh, the current level.

All these, together with many others, have influenced our budget estimate for 2014. While we managed to end 2013 with good results, the market decline will affect us by over RON 300mln this year. To this decline, we add a negative impact of over RON 100 million of the 1.5% tax on special constructions. Under such circumstances, we cannot have a good evolution of our titles.

Many things are happening and they come rapidly, but this is the consequence of the fact that they did not happen in their time.

As for funds accumulated by listing the company, they were used for investments, but it is worth recalling that the purpose of the initial public offering wasn’t to attract money. The objective pursued was one of long-term strategy, of privatization and opening towards markets, of improvement of corpo-

Q1

2014

Electricity

Daniela Lulache directorul general al Nuclearelectrica Daniela Lulache Nuclearelectrica’s General Manager

64

| interviu / interview

a guvernanței corporative și de creștere a transparenței. Iar din acest punct de vedere, oferta publică inițială și-a atins scopul.

rate governance and increase in transparency. And from this point of view, the initial public offering has achieved its purpose.

Ce spun acționarii despre aceste schimbări neașteptate?

Sunt preocupați de ce se întâmplă și ne pun constant întrebări. Atât acționarii cât și compania au intrat într-un proiect care avea alți parametri.

Acum facem o readaptare a strategiei, o reașezare a obiectivelor, și vom vedea în timp ce am reușit.

Pe termen scurt, dorim să contrabalansăm, măcar parțial, efectele negative. Pe termen lung, vrem să putem ajunge la o evoluție precum cea promisă, absolut posibilă.

What do the shareholders say about these sudden changes?

They are concerned about what is happening and they constantly ask questions. Both the shareholders and the company have entered in a project which had different parameters. Now, we readjust the strategy, rearrange our objectives, and we will see in time what we have managed. Over a short term, we plan to offset, at least partially, the negative effects. In the long run, we plan to reach the promised evolution, absolutely possible.

Ca unic acționar al Energonuclear, care este As sole shareholder of Energonuclear, what contribuția concretă din partea Nuclearelectriis the actual contribution brought by Nuclearca pentru demararea construcției reactoarelor? electrica to start the construction of reactors?

Bugetul alocat pentru acest an pentru EnerBudget allocated for this year for Energonuclear gonuclear este în negociere, dar nu este mare, is in negotiation, but it’s not high, for several readintr-o multitudine de considerente. Totuși, sons. However, something important is happening: se întâmplă ceva important: proiectul the project is placed on new foundations, este așezat pe noi fundamente as the negotiations advance with the pe măsură ce negocierile avanChinese partners. These operations Nuclearelectrica este obligată să vândă energia sează cu partenerii interesați consume many resources către populaţie la un preţul în proiect. Aceste operațiuni and it’s not an easy process, mediu de 145,88 lei/MWh. consumă multe resurse și but we manage to stick to the nu este un proces facil, dar calendar assumed at the takeNuclearelectrica is obliged to reușim să rămânem în caover of my mandate as General sell energy to households at an lendarul asumat la preluarea Manager and of the Board of Diaverage price of 145.88 lei/ mandatului meu ca director rectors. By the end of this year, we MWh. general și al actualului Consiliu undertook to have a final decision de Administrație. Până la sfârșitul on reactors 3 and 4. We believe that we acestui an ne-am asumat să avem o decan reach this obligation, especially since all cizie finală privind reactoarele 3 și 4. Considerăm că those involved in the project are ready to support putem atinge această obligație asumată, mai ales the established deadlines. că toți cei implicați în proiect sunt gata să susțină termenele limită stabilite.

How will the foreign partner be integrated in Energonuclear? What do the shareholders say Cum va fi integrat partenerul străin în Energoabout the participation to the construction of nuclear? Ce spun acționarii despre participaa rival company? rea la construcția unei companii concurente?

Various scenarios are being explored, as well as Sunt explorate diverse scenarii și metode de methods to include the partner in the project, but includere a partenerului în proiect, dar decizia fithe final decision will depend on the project strucnală va depinde de structura proiectului. Noi va ture. First, we will need a sustainable and attractive trebui în primul rând să avem un proiect sustenabil project, from several points of view. As for the posiși atractiv din multe puncte de vedere. Cât despre tion of our shareholders regarding the participation poziția acționarilor noștri referitoare la participația in Energonuclear, none of them believes we contrib-

în Energonuclear, nici unul dintre ei nu crede că noi contribuim la construirea unui concurent, așa cum nu credem nici noi, cei din companie.

Cu siguranță că vom folosi toată cunoașterea acumulată din operarea celor două reactoare pe care le avem și vom promova mai departe același model pentru că el s-a dovedit sustenabil și de succes, dacă ținem cont de performanțele noastre. În ceea ce privește numărul de angajați, modalitățile și relațiile de lucru, aceste chestiuni au fost stabilite de când Energonuclear avea structura veche a acționariatului, cu ceilalți investitori. Tot ce s-a stabilit în aceea etapă a rezultat dintr-o analiză și o fundamentare foarte serioase.

Cei din Transelectrica spun că sistemul riscă să intre în avarie din pricina racordărilor multor unități de producție. Este cazul și pentru cele două noi reactoare?

Din câte știu, Transelectrica spune aceste lucruri despre energia provenită de la producătorii de energie regenerabilă. Cât despre reactoarele propuse, Energonuclear dispune de studiile de racordare, iar Transelectrica nu s-a opus. Nu cred că unitățile 3 și 4 erau cele vizate de compania de transport

ute to the construction of a rival, as we don’t either, those from the company.

We will definitely use all the knowledge accumulated from the operation of the two reactors that we have and we will further promote the same model, because it has proven to be sustainable and successful, if we consider our performances. In terms of the number of employees, the working modalities and relations, these matters have been established since Energonuclear had the old ownership structure, with the other investors. Everything that has been set in that stage resulted from very serious analysis and substantiation.

Transelectrica representatives say that the system risks failure due to the connection of many production units. Is it the case for the two new reactors?

As far as I know, Transelectrica says these things about energy coming from renewable energy producers. As for the planned reactors, Energonuclear has connection studies and Transelectrica had no objection. I don’t believe the units 3 and 4 were those targeted by the transmission operator as introducing distortions in the system. Moreover, I see Transelectri-

Q1

2014

Electricity

| interviu / interview

ca inducând distorsiuni în sistem. Eu văd altfel declarațiile Transelectrica referitoare la investițiile care ar fi suficiente în producție: sistemul de transport și distribuție trebuie să țină cont de nevoia de consum și de capacitățile de producție existente, iar acestea trebuie dezvoltate în corelație.

Vulnerabilitățile sistemului sunt induse de regenerabile; rețeaua nu este pregătită pentru intermitențele introduse de ele. Aici nu este vorba de producătorii în bandă. În plus, există un alt element care trebuie considerat și care poate nu a fost interpretat corect: diferențierea producției în sine cu puterea de producție. Pe hârtie știm că puterea de producție instalată este foarte mare, dar de fapt nu se produce atât de mult. Oricum, trebuie să ai o capacitate instalată mai mare decât consumul. Indiferent de tehnologiile folosite, există opriri, revizii ori diverse evenimente care îți pot afecta siguranța alimentării.

ca’s statements regarding investments in production, which will be enough: the transmission and distribution system must take into account the consumption needs and the existing production capacities, and they must be developed in correlation.

I insist that the vulnerabilities of a system are caused by renewable energy; the network is not ready for the discontinuity they produce. Here, it’s not about baseload producers. Moreover, there’s another item that must be considered and which hasn’t been properly interpreted: differentiating the actual production and production power. On paper, we know that the installed production power is very high, but in fact it’s not produced so much. Anyway, we need a higher installed capacity than consumption. Regardless of technologies used, there are shutdowns, overhauls or various events that can affect the supply safety.

Sunt stocarea de la Tarnița și cablul submarin România-Turcia opțiuni viabile pentru eliberarea sarcinii suplimentare?

Când a fost întocmit prospectul de listare pentru Nuclearelectrica, la nivelul Consiliului de Administrație am considerat că este absolut necesar pentru dezvoltarea pe termen lung a companiei diversificarea activităților, unde enumeram și Tarnița. Ambele proiecte menționate au fost documentate în urmă cu ceva timp și nu avem studii de fezabilitate actualizate astfel încât să putem considera pe baza lor dacă proiectele pot fi sustenabile.

Are the projects of Tarnița hydropower plant and Romania-Turkey submarine cable viable options for releasing the additional charge?

When Nuclearelectrica’s listing prospectus was drawn up, at the level of the Board of Directors we considered that it was absolutely necessary for the long-term development of the company to diversify the activities, including Tarnița. Both projects mentioned have been documented a while ago and we don’t have updated feasibility studies as to be able to consider based on them whether the projects can be sustainable or not.

Nuclearelectrica a acţionat în instanţă ANRE pentru că obligă compania să livreze energie populaţiei la un preţ fixat de instituţie, mai mic decât costurile de productie.

Producătorul cere să fie anulată parţial decizia ANRE, în sensul modificariia preţului de livrare.

Daniela Lulache: „Mergem înainte cu acțiunea de la tribunal.

Este pentru prima dată când Nuclearelectrica dă în judecată ANRE, alți producători au o istorie în acest sens și știu că au pierdut. Noi așteptăm să avem câștig de cauză, deși știm că ne asumăm un proces lung. Doleanța noastră este ca ANRE să-și respecte propria metodologie. Ni se pare inacceptabil, în condițiile de piață de acum, să acceptăm pur și simplu o decizie care nu este argumentată și nu-și respectă propria reglementare. Între timp, ne vom conforma deciziei ANRE de a vinde pe reglementat la prețul fixat de instituție.“

66

Nuclearelectrica has sued the National Energy Regulatory Authority for forcing the company to supply energy to the population at a price set by the institution, lower than the market price. The producer asks to partially cancel ANRE decision, reducing the amount of energy sold by regulated contracts, as well as changing the supply price.

Daniela Lulache: „We will go ahead with the court action. It's for the first time when Nuclearelectrica sues ANRE, other producers have a history in this regard and I know they lost.

We expect a favorable decision, although we know that we assume a long lawsuit. Our desire is that ANRE complies with its own methodology. It seems unacceptable, in the current market conditions, to simply accept a decision that is not properly explained, failing to comply with its own regulation.

Meanwhile, we will comply with ANRE decision to sell on the regulated market at the price set by the institution.“

Pe de altă parte, ambele sunt proiecte discutate de mult timp și sunt extrem de necesare pentru România. Reglajul, stocarea și exportul sunt critice pentru sistem. Noi vrem să ne asigurăm că aceste două proiecte vor fi dezvoltate cum trebuie, prin urmare trebuie să ne implicăm. Vrem să ne asigurăm o poziție în cadrul lor pentru că le considerăm interesante, mai ales în contextul transformărilor pe care le observăm în piața de energie; ar trebui să fie și atractive financiar.

Teoretic, echilibrarea cu energie de la Tarnița s-ar face la niște tarife bune. Teoretic, în momentul în care ai pe unde exporta către o piață care are nevoie, acele exporturi se fac la tarife ce-ți dau rentabilitate. Pentru o dezvoltare corespunzătoare, am decis să participăm la ridicarea lor. Și alți producători de stat procedează la fel, pentru că este vorba de strategia energetică națională. Este vorba de companii solide, care prin faptul că sprijină aceste proiecte le dau consistență și atrag finanțări în timp ce securizează sistemul și-și securizează producția pe termen lung.

Cum priviți deschiderea platformei OTC pe Opcom?

Va ajuta ea producătorii?

Deschiderea acestei platforme este un mare pas înainte din moment ce piața centralizată bilaterală pe care ne-o oferea Opcom până la introducerea OTC nu era varianta optimă. Pe de altă parte, este o platformă pentru care am dubii că producătorii mari de stat sunt pregătiți intern. Să poți să funcționezi serios pe acea platformă înseamnă să ai alte mecanisme de funcționare, să ai un risk management bine pus la punct, un sistem de compliance bine pus la punct, ceea ce istoric la noi nu s-a întâmplat.

Pe termen scurt, va fi o provocare readaptarea organizației pe tronsonul ăsta. Urmează un proces de învățare astfel încât producătorii mari să poată activa bine pe noua piață centralizată. Se întâmplă lucruri multe și vin rapid, dar asta este consecință a faptului că nu s-au întâmplat la timpul lor și acum dau năvală.

On the other hand, both projects have been long discussed and they are extremely necessary for Romania. The control, storage and export are critical for the system. We want to make sure that these two projects will be properly developed; therefore, we need to get involved. I want to ensure a position in these projects, because we consider them interesting, especially from a financial point of view.

In theory, balancing with energy from Tarnița would be achieved at good tariffs. Theoretically, when you have an export possibility to a market that needs it, those exports are made at profitable tariffs. As we see that they don’t develop properly, we decided to participate in their construction.

Other state-owned producers are doing the same, because it’s about the national energy strategy. It’s about solid companies, which by the fact that they support these projects give them consistence and attract funding, while securing the system and securing their long-term production.

63 În septembrie 2013, Nuclearelectrica a vândut 10% din acţiuni pe Bursa de la Bucuirești, pentru 63 de milioane de euro.

Nuclearelectrica obtained EUR 63 million, for 10% of shares on Bucharest Stock Exchange, in September 2013.

How do you see the opening of OTC platform on OPCOM? Will it help producers?

Opening this platform is a big step forward, since the bilateral centralized market offered by OPCOM until the introduction of OTC was not a very good option. On the other hand, it’s a platform for which I have doubts that large state-owned producers are internally prepared. In order to operate seriously on that platform, it means having other operating mechanisms, a good risk management, a good compliance system, which historically did not happen in Romania‘s case.

Over a short term, it will be a challenge to readjust the organization for that segment. A learning process follows, so that large producers are able to better activate on the new centralized market. Many things are happening and they come rapidly, but this is the consequence of the fact that they did not happen in their time and now they burst in.

Q1

2014

Electricity

| interviu˘ / interview

Ion Lungu: Contractele bilaterale sunt necesare, interdicția este excesivă și păgubitoare Ion Lungu: Bilateral contracts are necessary, the ban is excessive and damaging marius lefter

68

P

rețurile energiei electrice se vor stabiliza anul acesta, după o scădere de aproximativ 25-30%, în 2013, față de 2012. Reducerea prețurilor nu poate fi însă resimțită imediat în piață, iar marii consumatori nu vor beneficia imediat de aceste reduceri, inclusiv pe fondul creșterii unor tarife și taxe. ”Probabil că trebuie făcută o analiză mai serioasă a evoluției întregului sistem de prețuri, nu numai pe energie pură, ci și pe costurile de rețea, taxe, impozite, accize”, spune Ion Lungu, președinte al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unui interviu exclusiv acordat energynomics. ro. Asociația salută introducerea contractelor OTC și așteaptă reintroducerea contractelor bilaterale, cel puțin între jucători privați.

Care a fost evoluția prețului energiei pe 2013 și la ce ne putem aștepta pe acest an?

Anul trecut prețul a fost în scădere cu 25-30% față de 2012. Au fost patru motive care au determinat scăderea prețului: în primul rând, reducerea consumului- de aproape 6%, o reducere dramatică. Apoi, spre deosebire de 2012 am avut un an hidro bun, cu o producție foarte bună. Un al treilea motiv, apariția multor regenerabile. Apoi, există acțiunile de creștere a eficienței energetice. Reducerea s-a consemnat nu doar în piața românească, ci în toată Europa, cam în același ritm.

Anul 2014 a debutat cu o continuare a scăderii, fără scăderile spectaculoase din 2013, doar 1-2 procente. Cred că vom asista la o stabilizare a prețurilor, nu vor mai fi decât absolut accidental evoluții accentuate. Din punctul meu de vedere, prețul pur al energiei este acum ceva cam mic, pentru că nu prea mai asigură fondurile necesare pentru producători pentru retehnologizare și investiții. Și în Europa prețurile sunt în scădere, iar piețele din România simt influența și se pliază imediat celorlalte prețuri, chiar dacă nu suntem o piață integrată, cuplată. Dacă în Ungaria prețul este mare, imediat traderii sunt atenți și exportă în Ungaria. Crește cererea pe PZU și imediat crește prețul și în România. Ungaria este o țară net importatoare, interconectată cu piețele europene. Și atunci, prețul din România preia tendințele europene. Și totuși, marii producători industriali se plâng de prețurile foarte mari.

E

lectricity prices will stabilize this year, after a decrease of approximately 25-30% in 2013 compared to 2012. Price decrease cannot be felt however immediately in the market, and large consumers will not benefit from these reductions immediately, including amid increases in tariffs and taxes. “Probably a more serious analysis of the entire pricing evolution is required, not only for pure energy, but also on network costs, taxes, fees, excise duties”, Ion Lungu, President of Romanian Energy Suppliers Association (AFEER), said in an interview with energynomics.ro. The association welcomes the introduction of OTC contracts and expects the reintroduction of bilateral contracts, at least among private players.

What was the energy price evolution for 2013 and what can we expect for this year?

The price decreased by 25-30% compared to 2012. There were four reasons that determined the price decrease: first, reduced consumption - of almost 6%, a dramatic reduction. Then, unlike 2012, we had a good hydrological year, with a very good production. A third reason, the apparition of many renewable capacities. Then, there are the actions to increase energy efficiency. Reduction was posted not only in the Romanian market, but in the entire Europe, at approximately the same pace.

2014 started with further decline, but without the spectacular decreases in 2013, only 1-2%. I believe we will witness price stabilization, exacerbated evolutions will only happen accidentally.

From my point of view, the pure energy price is now slightly lower, because it no longer ensures the necessary funds for producers for upgrade and investments.

In Europe prices are falling too, and Romanian markets feel the influence and immediately align to the

Ion Lungu președinte al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) Ion Lungu president of Romanian Energy Suppliers Association (AFEER)

După știința mea, în nicio țară și pentru nicio marfă (serviciu) firmele nu sunt obligate să tranzacționeze la bursă tot ce produc.

As far as I know, in no country and for no good (service) the companies are forced to trade on the exchange everything they produce.

Jean Constantinescu

Director RO-ENP / RO-ENP Manager

Q1

2014

Electricity

| interviu / interview

Ei spun că deși prețurile în piața en-gros au scăzut, factura la consumator n-a scăzut în aceeași proporție. Ei se întrebă de ce să nu simt într-un mod mai direct această scădere. Pe de o parte nu e posibil să o simți imediat, ci cu oarecare întârziere, pe de altă parte este adevărat că au crescut o serie de taxe, tarifele de rețea. Probabil că trebuie făcută o analiză mai serioasă a evoluției întregului sistem de prețuri, nu numai pe energie pură, ci și pe costurile de rețea, taxe, impozite, accize.

Cum se prezintă piața în acest moment și cu ce perspective?

Piața reglementată cuprinde consumatorii casnici și consumatorii mici industriali, iar consumatorii mari industriali sunt complet liberalizați. În 2013, piața reglementată s-a situat în jurul a 35-40% și cea concurențială la 60-65%, iar destinația este deschiderea totală a pieței. Pentru consumatorii casnici, momentul prevăzut este 2017. Cred că va merge destul de greu, cred că vor mai rămâne consumatori cu tarife reglementate.

Piața en-gros este complet liberalizată și se desfășoară pe platformele OPCOM. Până de curând, exista și zona de contractelor bilaterale, negociate direct. Printr-o lege de acum doi ani, aceste contracte bilaterale nu mai sunt permise.

AFEER militează pentru reintroducerea contractelor bilaterale. Care sunt argumentele?

Contractele bilaterale negociate direct se încheie mult mai repede, iar marile companii fac aceste contracte pe un tip de contract relativ standard, reglementat de Asociația traderilor de energie elecPlatforma pentru consumatorii mari este o chestiune pe hârtie, care n-a funcționat niciodată. Nu cred că va funcționa vreodată. Eu am spus de la început că în România nu cred că era necesară, pentru că singurele contracte bilaterale negociate direct erau ale consumatorilor, care aveau posibilitatea să-și negocieze contractele, să organizeze ei licitații la ei acasă. A fost aprobată în decembrie 2012, nu s-a făcut nici un contract și nici nu se va face.

The platform for large consumers is a matter on paper, which has never worked. I don't believe it will ever work. I said from the start that in Romania I don't think it was necessary, because the only directly negotiated bilateral contracts belonged to consumers, which had the possibility to negotiate their contracts, to organize auctions at home. It was approved in December 2012, no contract was concluded and it never will.

70

other prices, even if we are not an integrated, coupled market. If in Hungary the price is high, traders are immediately careful and export to Hungary. The demand on DAM increases and the price in Romania increases immediately as well. Hungary is a net importing country, interconnected with the European markets. And then, the price in Romania fall within over the European trends.

However, large industrial producers complain that prices are very high.

They say that although prices in the wholesale market decreased, the consumer bill was not reduced in the same proportion. They wonder why they don’t feel more directly this decrease. On the one hand, it’s not possible to feel it immediately, but with a certain delay; on the other hand, it’s true that a number of taxes, the network tariffs, have increased. Probably a more serious analysis of the entire pricing is required, not only for pure energy, but also network costs, taxes, fees, excise duties.

What is the current market situation and what are the prospects?

The regulated market includes household consumers and small industrial consumers, and large industrial consumers are entirely liberalized. In 2013, the regulated market was around 35-40%, and the competitive market - 60-65%; the destination is the total opening of the market. For households, the estimated moment is 2017. I believe it will be quite difficult and I believe

there will be consumers with regulated tariffs left.

The wholesale market is fully liberalized and is carried out on OPCOM platforms. Until recently, there was also the area of bilateral contracts, directly negotiated.

Under a law issued two years ago, these bilateral contracts are no longer allowed.

trică la nivel european - EFET (European Federation of Electricity Traders), care armonizează legislația la nivelul Uniunii Europene. Se vede prețul din piață, se obține acordul prin telefon, iar semnăturile vin mai târziu. Totul se rezolvă foarte repede și există și limite de creditare... În al doilea rând, nu se mai plătesc comisioanele brokerilor. Este deci nevoie de prețuri de referință, care se stabilesc în toată lumea prin burse și care dau prețul de referință. Sunt însă și alte nevoi. Spre exemplu, companiile din interiorul aceluiași grup să zicem un grup cu foarte mulți consumatori, dar și un producător - nu pot să tranzacționeze direct, ci trebuie să meargă trader, care să cumpere de la producător și să vândă consumatorilor finali, prin OPCOM. Plătesc taxele pe OPCOM și consumă timp. În condițiile în care toate operațiunile din interiorul unui grup (privat) sunt supuse unor controale financiare extrem de stricte, nu se pot face erori: fie e utilizat prețul pieței, fie are loc un studiu de transfer pricing foarte clar, avizat de un consultant independent. Mai ales că autoritățile fiscale sunt foarte atente să nu se facă transfer de profit sau alte mișcări.

Pe de altă parte, există investițiile noi, care au nevoie de contracte de vânzare pe termen lung pentru a deveni bancabile și pentru a obține co-finanțare bancară. Contractele acestea nu se pot încheia pe OPCOM, pentru că potențialul producător nu are încă licența de producție – aceasta este obținută doar în momentul în care intră în exploatare comercială.

AFEER is campaigning for the reintroduction of bilateral contracts. What are the arguments?

Directly negotiated bilateral contracts are concluded much faster and large companies make these contracts for a relatively standard contract, regulated by the European Federation of Electricity Traders, which also harmonizes the legislation at EU level. The market price is seen, the approval is obtained by telephone and signatures come later. It is all resolved very quickly and there are also credit limits... Secondly, commissions for brokers are no longer paid.

So reference prices are necessary, which are established all over the world by exchanges, which give the reference price. There are also other needs however.

For example, companies within the same group - let’s say a group with many consumers, but also a producer cannot trade directly, but they have to go to the trader, which would buy from the producer and sell to endconsumers, through OPCOM. They pay taxes on OPCOM and consume time. In conditions in which all oper-

Cred ca este anormal ca noi (Hidroelectrica) să nu putem încheia contracte bilaterale pe termen lung.

I believe it's not normal for us (Hidroelectrica) to be unable to conclude long-term bilateral contracts.

Constantin NiŢă Ministrul delegat pentru energie / Minister for Energy

ations within a (private) group are subject to extremely rigorous financial controls, no errors are possible: either the market price is used, or a very clear pricing transfer study takes place, endorsed by an independent consultant. Especially that tax authorities are very careful not to transfer the profit or other moves.

On the other hand, there are new investments, which need long-term sale-purchase contracts to become bankable and to obtain bank co-financing. These contracts cannot be concluded on OPCOM, because the potential producer does not have a production license

Q1

2014

Electricity

| interviu / interview

Mai mult, nu e nevoie să interzici prin lege contracyet - it is obtained only when it starts commercial tele bilaterale. Este suficient ca proprietarul, care este operation. Moreover, there is no need to ban bilateral statul român, să decidă modul în care își face politica contracts by law. It’s enough if the owner, which is the de vânzări. El poate decide, printr-o hotarâre de guRomanian state, decides the manner in which it makes vern sau ordin al ministrului: “Nicun producător de stat its sales policy. It can decide, by Government Decision nu are voie să vândă decât pe OPCOM.” De ce să obligi or Order of the Minister: “No state producer is allowed un jucător privat să vândă pe numai OPCOM? to sell, except on OPCOM.” Why force a private player to În plus, atâta timp cât există guvernanță corposell only on OPCOM? rativă, niște limite clare de competență într-o comMoreover, as long as there is corporate governance, panie, nu se pot face contracte greșite. O decizie some clear limits of competence in a company, no este luată, apoi aprobată de membrii wrong contracts can be concluded. It’s a decision CA (Consiliului de Administrație), made, then approved by the Board memcu altă limită, apoi, mergem în bers, with a different limit, then it goes AGA (Adunare Generală a through the General Meeting Acționarilor). Există deci liof Shareholders. So, there are Anul a debutat cu o continuare mite clare. Și avem exemplul clear limits. And we have the rea scăderii prețurilor, cu 1-2 cu cei doi arestați recent în cent example with the two people procente. legătură cu Hidroelectrica: arrested in connection to Hidroelecnu s-a putut semna un contrica: an illegal contract couldn’t be The year started with more tract ilegal, fără aprobările signed without the necessary apdeclines in electricity prices 1-2 percent. necesare în spate. provals behind it.

Pe de altă parte, resticția inOn the other hand, restriction introtrodusă prin lege nu împiedică vânduced by law does not prevent sales at low zările la prețuri mci. A existat un contract prices. There was a contract between Hidroelecîntre Hidroelectrica și Mittal Steel, în care li s-a vândut trica and Mittal Steel, under which they received a la un preț mai mic decât cel al pieței, Contractul a fost much lower price than the market price. The contract încheiat pe OPCOM și este acum sub investigarea was concluded on OPCOM and is currently investigated Comisiei Europene. Deci nu cu obligativitatea de a te by the European Commission. So the problem can be duce pe OPCOM rezolvi problema, ci prin reguli foarte solved not with the obligation to go on OPCOM, but by clare, prin obligații, printr-un control al oamenilor, alclear rules, by controlling people, otherwise, no matter tfel, orice ai face, tot se găsește o portiță. what, there’s a gap anyway.

2014

Poziția ANRE

1 2 3 4 5

Platformele Opcom permit încheierea de contracte pe termene lungi.

Volatilitatea crescută a prețurilor vine din producția de energie regenerabilă, nu din migrația tranzacțiilor de pe termen lung pe termen foarte scurt.

Referințele de preț sunt cu atât mai solide cu cât se bazează pe tranzacții transparente, mai degrabă decât pe declarațiile benevole ale operatorilor Blocarea investițiilor ține mai curând de faptul că nu poți încheia contracte înainte de a obține licență, și nu de restricția legată de contractele bilaterale Interzicerea prin lege a contractelor negociate bilateral este singura soluție identificată pentru evitarea unor contracte netransparente, care au condus în trecut la distorsiuni pe piață.

72

ANRE position

1 2 3 4 5

OPCOM platforms allow the conclusion of long-term contracts.

High price volatility comes from the renewable energy production, not from the migration of transactions from the long-term to a very short term.

Price references, the more solid, the more they rely on transparent transactions, rather than on voluntary statements of operators Blocking investments is rather related to the fact that it's impossible to conclude contracts before obtaining the license, not to the restriction on bilateral contracts.

Banning bilaterally negotiated contracts by law is the only solution identified to avoid non-transparent contracts, which led in the past to market distortions.

Electricity

| interviu / interview

Daniel Pintilie (Statkraft): Condiții restrictive pe PCCB, dar acum avem OTC Daniel Pintilie (Statkraft): Restrictive conditions on PCCB, but now we have the OTC

E

popeea interzicerii tranzacționării energiei electrice prin contracte bilaterale pe termen lung, negociate in mod direct, ar trebui să se încheie odată cu deschiderea pe Opcom a pieței centralizate tip OTC. Am încercat să deslușim împreună cu Daniel Pintilie, Country Manager al Statkraft România, câteva dintre efectele pe care le-au avut asupra tranzacționării și asupra consumatorilor dispariția acestui tip de contracte și la ce anume să ne așteptăm de la noua piață centralizată.

181 Numărul contractelor bilaterale tranzacționate în decembrie pe OPCOM Number of Bilateral Contracts Traded in December (OPCOM)

74

Sunt contractele bilaterale negociate direct atât de nocive pe cât spun autoritățile că sunt?

Este esențial a se face distincția între două scenarii în care ar putea fi încheiate aceste contracte bilaterale: - contracte bilaterale în care statul este contraparte prin producătorii săi de energie -contracte bilaterale încheiate între producători și furnizori exclusiv privați Întrucât povestea contractelor bilaterale expusă publicului larg a fost prezentată și tratată exclusiv din perspectiva primului scenariu, toate ecourile au fost legate strict de situația în care statul ca producător de energie ar fi fost dezavantajat de acele contracte. În acest caz, fiind vorba de cel mai important producător de stat (Hidroelectrica), e interesant de analizat ce anume ar putea fi considerat nociv: poate felul în care au fost încheiate aceste contracte în acel moment, fără licitație publică, pe termene foarte lungi și în niște condiții considerate dezavantajoase. Toate acestea au produs atunci anumite efecte negative, aruncând în același timp o umbră de neîncredere asu-

pra pieței de energie din România și asupra statului ca manager.

Ca strategie comercială, un contract bilateral pe termen lung ar trebui sa fie avantajos pentru un producător. El și-ar securiza vânzarea unei anumite cantități de energie, la un anumit preț, pe o perioadă determinată, indiferent de cum ar putea evolua ulterior piața. Asigurarea unui cash flow stabil și protejarea față de oscilațiile negative ale prețului pieței ar trebui să fie prioritățile comerciale ale oricărei companii.

Felul în care s-au încheiat acele contracte au fost de fapt principalul motiv de nemulțumire publică și care a stat la baza modificărilor legislative.

Neînțelegerea complexității situației și măsurile în incercarea de a regla rapid acest fenomen au afectat

T

he saga of banning trading electricity by long-term bilateral contracts, negotiated directly, should end with the opening on OPCOM of the centralized OTC market.

We tried to discover, with Daniel Pintilie, Country Manager of Statkraft Romania, some of the effects that the disappearance of such contracts had on trading and consumers and what to expect from the new centralized market.

Are directly negotiated bilateral contracts as harmful as the authorities say they are?

It’s very important to make the difference between two scenarios in which these bilateral contracts could be concluded: - bilateral contracts where the state is a party through its energy producers - bilateral contracts concluded between exclusively private producers and suppliers Because the story of bilateral contracts exposed to the general public was presented and treated only from the prospect of the first scenario, all echoes were strictly related to the situation in which the state, as energy producer, would be disadvantaged by such contracts.

In this case, the most important state producer being involved (Hidroelectrica), it’s interesting to analyze what could be considered harmful: maybe the manner in which these contracts were concluded at the time, without a public tender, for very long terms and in some conditions considered disadvantageous.

All these produced at the time certain negative effects, while casting a shadow of doubt on the energy market in Romania and on the state as manager.

As a commercial strategy, a long-term bilateral contract should be advantageous for a producer. It would secure the sale of a certain amount of energy, at a certain price, for a determined period, regardless of how the market evolves subsequently. Providing a stable cash flow and protection against negative oscillations of market price should be the commercial priorities of any company. The way in which those contracts were concluded was in fact the main reason of public discontent and was the base of legislative changes. By misunderstanding the complexity of the situation and measures in the attempt to quickly solve this phenomenon, transactions in which the parties were only private companies and had a different legislative approach were also affected.

Daniel Pintilie Country Manager al Statkraft România. În ultimii 8 ani a lucrat pentru Statkraft și în divizia de gaze a OMV Petrom.

Daniel Pintilie Country Manager al Statkraft România. În ultimii 8 ani a lucrat pentru Statkraft și în divizia de gaze a OMV Petrom.

Q1

2014

Electricity

| interviu / interview

și tranzacțiile în care părțile ar fi fost exclusiv companii private și care ar fi avut nevoie de o abordare legislativă diferită.

Statul este cel care a nu rezistat tentației. Dar a fost interzicerea lor totală cea mai bună abordare?

Impactul asupra opiniei publice a încheierii acestor contracte bilaterale a fost atât de puternic încât, în graba de a clarifica și de a rezolva această situație,

Statkraft are condiții stricte în care poate intra în anumite relații comerciale. Din pricina limitărilor de pe PCCB, acum ne este foarte dificil să participăm pe această piață.

Statkraft has stringent conditions under which it can start certain commercial relations. Due to these limitations, currently it's very difficult for us to participate in CMBC.

The state is the one that failed to resist the temptation. But was their total ban the best approach?

Impact on the public opinion of concluding these bilateral contracts was so strong that, in the rush to clarify and solve this situation, the long-term impact of such a decision and the best solution were no longer analyzed. Thus, it was preferred to entirely ban the conclusion of all bilateral contracts without taking into account that renewable energy, in full expansion, depended on the existence of an OTC (bilateral) market.

Attracted by the support scheme by green certificates, investors in renewable energy needed bilateral contracts in relation to banks to finance their projects. Selling their production in advance, they would have secured the sale of energy produced for a determined period, ensuring financing and return on investment.

Regulations in that period unfortunately made no difference between the need to solve a problem in the energy system at the time and keeping a market mechanism allowing the development of this market according to its natural needs. Subsequently, some measures were taken to recalibrate those legal provisions, but not enough. Two years after blocking the OTC market, its reopening is seen as a step towards normality. However, the time will prove at what extent the liquidity of this market will be entirely regained.

nu s-a mai analizat care ar fi impactul unei asemenea decizii pe termen lung si care ar fi soluția optimă. Astfel, s-a preferat interzicerea în totalitate a încheierii tuturor contractelor bilaterale fără a se mai ține cont de faptul că energia regenerabilă, în plină expansiune, depindea de existența unei piețe OTC(bilaterală).

Atrași de schema de susținere prin certificate verzi, investitorii în regeneAFEER stated that the disappearrabile aveau nevoie de contracte ance of such contracts has disbilaterale în relația cu băncile torted the reference pentru finanțarea proiectelor price on the wholesale lor. Vânzându-și producția market. Is the opening Condițiile de participare în avans, ei și-ar fi securizat of a market for OTC aimed la PCCB sunt foarte restrictive. vânzarea energiei produsă at solving the suppliers’ repentru o perioadă determinaquest to reintroduce directly The conditions of participation tă, asigurându-și finanțarea și negotiated bilateral conin CMBC are very restrictive. recuperarea investiției. tracts?

Reglementarea nu a făcut, din Banning bilateral contracts affectpăcate, diferența între nevoia de rezoled the wholesale energy market in many vare a unei probleme în sistemul energetic ways. In any functional European market, the din acel moment și menținerea unui mecanism de existence of a spot market is doubled by a forward piață care să permită dezvoltarea acestei piețe conmarket. In Romania, we currently have a spot market form nevoilor sale naturale. Ulterior s-au luat măsuri (DAM - Day Ahead Market), where we can trade (sell/ de recalibrare a acelor prevederi legislative, totuși buy) energy for a short term (from one day to anothinsuficiente. După doi ani de la blocarea pieței OTC, er), but we cannot trade over a long term.

PCCB

76

redeschiderea sa este privită ca un pas către normalitate. Totuși, timpul ne va demonstra în ce măsură lichiditatea acestei piețe va fi recâștigată în totalitate.

AFEER a afirmat că dispariția acestor contracte a distorsionat prețul de referință pe piața angro. Deschiderea unei piețe pentru OTC vrea să rezolve cerința furnizorilor de reintroducere a contractelor bilaterale negociate direct?

Interzicerea contractelor bilaterale a afectat piața angro de energie în multe feluri. În orice piață europeană funcțională, existența unei piețe spot este dublată de o piață forward. În Romania avem acum o piață spot (PZU - Piața Zilei Următoare), unde putem tranzacționa(vinde/cumpăra) energie pe termen scurt (de pe o zi pe alta), dar nu mai putem tranzacționa pe termen lung.

Existența unei piețe pe termen lung (forward) este esențială pentru o piață lichidă. Opcom a pus la dispoziție piața alternativă PCCB, unde se poate tranzacționa la termen, dar condițiile de participare sunt foarte restrictive. Nu ai libertatea să-ți alegi partenerii și nici nu poți negocia bilateral contractele.

Ca multe alte companii, Statkraft are condiții stricte în care poate intra în anumite relații comerciale. Din pricina acestor limitări, ne este foarte dificil să participăm pe această piață. Sperăm ca aceste lucruri se vor schimba odată cu deschiderea noii piețe OTC.

The existence of a long-term (forward) market is essential for a liquid market. OPCOM has made available the alternative market CMBC (Centralized Market for Bilateral Contracts), where forward transactions can be made, but the conditions of participation are very restrictive. You don’t have the liberty to choose your partners and you cannot negotiate the contracts bilaterally. As many other companies, Statkraft has stringent conditions under which it can start certain commercial relations. Due to these limitations, it’s very difficult to participate in this market. We hope that these things will change with the opening of the new OTC market.

The unique European energy market, market coupling, the elimination of transmission tariffs - are only some of the objectives to which we aspire and seem to be in the authorities’ attention. It’s a matter of time until the neighboring markets synchronize with the Romanian market as to operate with an optimal liquidity.

In this context, we have to appreciate the way in which the Romanian energy market has evolved.

We had some of the first spot markets in the region, which from the very start was benchmark in terms of price, transparency and liquidity for the Balkan region. We already have an officially open intra-day market, but which still waits for participants to gen-

Q1

2014

Electricity

| interviu / interview

Piața europeană unică de energie, market coupling, eliminarea tarifelor de transport – sunt doar câteva dintre obiectivele la care aspirăm și care par a fi în atenția autorităților. E o chestiune de timp până când piețele vecine se vor sincroniza cu piața din România astfel încât să funcționeze cu o lichiditate optimă. În acest context trebuie apreciat felul în care a evoluat piața de energie din România. Am avut printre primele piețe spot din regiune, care încă de la început a fost un reper de preț, transparență și lichiditate pentru regiunea balcanică. Avem deja și o piață intra-zilnică oficial deschisă, dar care încă își mai așteaptă participanții care să genereze lichiditate. Piața OTC va ușura mult viața producătorilor și consumatorilor de energie. Aceștia își vor putea gestiona mult mai eficient resursele și se vor putea proteja mult mai bine față de volatilitatea prețului pieței, putând intra în relații comerciale bilaterale de până la 2 ani.

201,59 Prețul mediu de bază (RON/MWh), PZU a urcat cu 28,7%.

Day Ahead Maket Base Price (RON/ MWh), rose by 28,7%.

La finalul lunii decembrie au avut loc fluctuații importante ale prețului energiei electrice pe PZU. Ce anume cauzează asemenea variații?

Prețul energiei electrice e determinat de ceea ce noi în trading numim „fundamentals/fundamentale” și care cuprind o serie de elemente distincte: consumul și producția țării în acel moment, starea tehnică a unităților de producție, factorii meteorologici (vânt, temperatură, precipitație), prețul energiei din piețele vecine. În anumite momente ale zilei pot să apară în aceste elemente diferite anomalii. Provocarea traderilor e să intuiască, pe baza experienței și a analizei, impactul modificărilor fundamentalelor în prețul energiei din piața respectivă, și să decidă o poziție de vânzare sau de cumpărare în funcție de aceste posibile modificări.

Schimbările pot părea uneori fără logică, dar dacă analizezi cu atenție informațiile pot rezulta anumiți factori care să te ajute să înțelegi cum au influențat prețul și cum poți beneficia de acest lucru. Nu poți știi niciodată cu exactitate ce influențează prețul; poate fi un factor dominant sau mai mulți factori cumulați.

Cum poate un trader de energie să reducă riscul tranzacțiilor sale?

Una dintre tehnicile frecvent utilizate este hedgingul, care te ajută să-ți optimizezi operațiunile astfel încât să reduci fie riscul de a nu putea livra energia promisă, fie riscul de preț. Spre exemplu, te

78

erate liquidity. The OTC market will make the life of energy producers and consumers much easier. They will be able to manage in a much more effective manner their resources and achieve a better protection against the volatility of market price, being able to start bilateral commercial relations of up to 2 years.

Important fluctuations in energy price took place in late December on DAM. What causes such variations?

Electricity price is determined by what we call in trading “fundamentals”, and which include a number of different elements: the country’s consumption and production at the moment, the technical state of production units, the weather factors (wind, temperature, precipitation), energy price in the neighboring markets. In certain moments of the day, various abnormalities may occur in these elements. Traders’ challenge is to intuitively perceive, based on experience and analysis, the impact of fundamentals’ changes in the

afli în postura de producător și ai încheiat un contract bilateral prin care te obligi să livrezi energia produsă pe un an de zile. De-a lungul anului ești conștient că există riscul să apară anomalii care pot afecta posibilitatea ta de a livra energie conform contractului.

Ca trader, trebuie să iei măsuri pentru limitarea riscurilor de a nu putea onora contractul și de a te proteja de prețurile crescute din piața spot. Dacă din diverse motive tehnice nu mai poți produce și livra energia promisă prin contract, vei fi obligat să cumperi acea energie din piața spot ori de la alt furnizor, bilateral. Or, variațiile de preț dintre piața pe termen lung și cele din piața spot te pot afecta financiar pe termen lung.

O variantă optimă poate fi și încheierea unui contract financiar cu un alt partener/producător prin care cumperi opțiunea ca în cazul în care ajungi în situația de a nu mai putea produce/livra cantitatea contractată, să-ți livreze el cantitatea ce-ți lipsește, în schimbul unui fee negociat. Și din acest motiv e așa importantă și existența unei piețe OTC.

Interzicerea contractelor bilaterale a afectat piața angro de energie în multe feluri.

Banning bilateral contracts affected the wholesale energy market in many ways. energy price of the respective market and decide a selling or buying position, depending on these potential changes.

Changes can sometimes seem illogical, but if you carefully analyze the information, certain factors may result that can help you understand how they influenced the price and how you can benefit from it. The fact is that you can never know exactly what influences the price; it can be a dominant factor or several cumulative factors.

How can an energy trader reduce the risk of his transactions?

One of the techniques frequently used is hedging, which helps you optimize your operations as to mitigate either the risk to be unable to deliver the promised energy, or the price risk. For example, if you are a producer and have concluded a bilateral contract by which you undertake to deliver energy produced for a year. Throughout the year, you are aware that there is a risk of abnormalities that may affect your possibility to deliver energy according to the contract.

As trader, you must take measures to limit the risks of not being able to comply with the contract and to protect yourself against high prices on the spot market. If for various technical reasons you can no longer produce and deliver the energy promised under the contract, you will be forced to buy that energy from the spot market or from another supplier, bilaterally. But price variations between the longterm market and the spot market may financially affect you in the long run.

Another optimal version can be to conclude a financial contract with another partner/producer under which to buy the option that, in the event when you reach the situation not to be able to produce/ deliver the contracted amount, it delivers your missing quantity, in exchange for a negotiated fee. This is another reason why the existence of an OTC market is so important.

Q1

2014

Electricity

| opinie / opinion

Responsabilizarea persoanelor modelul britanic People empowerment - the British way Households can switch from one supplier to another, but they are still subject to unpredictable variations in price.

Households can switch from one supplier to another, but they are still subject to unpredictable variations in price.

P

iaţa de energie din Marea Britanie se află la un moment de răscruce. Facturile de consum au explodat - cei şase mari furnizori ai noștri de energie, care domină 98% din piaţa de retail de energie, au crescut prețurile cu 37% între octombrie 2010 și decembrie 2013. Iar încrederea în industria energetică a scăzut - șase din zece consumatori nu au încredere în prezent în companiile energetice - aproape de două ori mai mult faţă de încrederea în bănci. „Energia” a fost prezentată de puţine ori atât de des în ziarele noastre ca în ultimele câteva luni. Problemele de cost şi transparenţă au ajuns în rândul consumatorilor din Marea Britanie şi nu sunt semne deocamdată că s-ar clinti în afara ştirilor.

Transfer colectiv Ca răspuns, unele autorităţi locale şi consumatori casnici au participat la scheme de „transfer colectiv”, prin care consumatorii se adună pentru a negocia un acord în grup cu furnizorii lor de gaze şi energie electrică. Acest lucru asigură o reducere a facturii lor obişnuite de combustibil, însă şi oportunitatea de a se transfera de la un furnizor în care nu mai au încredere.

Cu toate acestea, astfel de scheme sunt limitate şi în realitate oferă consumatorului puţin loc de manevră şi control. De fapt, singurul control pe care îl au în acest caz este în legătură cu cine îi va factura pentru energia consumată. Consumatorii casnici se pot muta de la un furnizor la altul, însă asta-i tot ce pot face: încă mai sunt supuşi unor variaţii imprevizibile de preţ.

Comunitatea energetică Un răspuns mult mai radical apare în comunităţile

80

T

he UK’s energy market is at a turning point. Consumer bills have rocketed – our ‘big six’ energy suppliers, which dominate 98% of the energy retail market, increased their prices by 37% between October 2010 and December 2013. And trust in the energy industry has plummeted – six in ten consumers now distrust energy companies – almost twice as much as they distrust banks.

Very rarely has ‘energy’ featured so heavily in our newspapers than it has in the past few months.

The issues of cost and transparency have resonated amongst consumers across the UK, and don’t yet show signs of budging from the news.

Collective switching In response, some local authorities and households have participated in ‘collective switching’ schemes, where consumers get together to negotiate a group deal with their gas and electricity suppliers. This offers a reduction in their typical dual fuel bill, but also the opportunity to switch away from a supplier that they no longer trust.

However, such schemes are limited and in reality offer the consumer very little by way of power and control. In fact, the only control they have in this

case is over who will bill them for their power. Hodin Marea Britanie, unde grupurile de consumatori aleg useholds can switch from one supplier to another, să devină producători şi proprietarii propriei energii: vor but that is all that they can do: they are still subject să participe la piaţa lor de energie, mai degrabă decât to unpredictable variations in price. să fie obiectul acesteia. Deoarece mulţi contestă acum şi se mută de la marile companii energetice, o astfel de Community-Owned Energy oportunitate a atras şi mai multă atenţie.

A much more radical response is emerging from În prezent, există aproximativ 600 de grupuri communities across the UK, where groups of conenergetice descentralizate în Marea Britanie care se sumers are choosing to become producers and concentrează pe energia din surse regenerabile, din owners of their own power: they want to particicare peste 150 sunt deţinute de comunitate. Deşi în pate in their energy market, rather than be subject prezent reprezintă 0,4% din capacitatea de energie reto it. As many are now challenging generabilă a Marii Britanii, energia produsă and switching away from larger la nivelul comunității este un sector cu creşenergy companies, such an opportere rapidă, cu estimări că ar putea creşte de tunity has received even more at89 de ori faţă de dimensiunea actuală. tention.

Deţinerea şi construcţia producţiei de There are now There are now around 600 energie deţinută de comunităţi a fost reali- around 600 zată în Marea Britanie mai ales prin modelul community groups in community groups in the UK that cooperativ de afaceri, în care persoanele fi- the UK that give focus give focus to renewable energy, over 150 of which are ‘communityzice sunt invitate să achiziţioneze o acţiu- to renewable energy. owned’. Although only constituting ne, să devină membru şi să culeagă profitul.

0.4% of the UK’s renewable energy Afacerea este înfiinţată, deţinută şi admi- There are now around capacity, community energy is a nistrată de membrii săi şi funcţionează pe 600 community fast growing sector, with estimabaza principiului „o acţiune, un vot”. Acesta groups in the UK tes that it could grow 89 times its este un model bun prin care comunităţile se that give focus to renewable energy. current size. pot asocia pentru a realiza ceva.

600

Caroline Julian este Director de Cercetare la ResPublica din Marea Britanie și gestionează programul de cercetare şi strategia think tank-ului.

Printre altele, ea e co-autorul și editor al publicației din 2012 „Reenergizarea comunităților noastre: Transformarea pieţei de energie prin producţia locală de energie”.

Caroline Julian is Head of Research at UK’s ResPublica, and manages the think tank’s research programme and strategy. Among others, she has coauthored and edited the 2012 publication „Re-energising Our Communities: Transforming the energy market through local energy production”.

Q1

2014

Electricity

| opinie / opinion

Cooperativa Baywind Energy din Cumbria, înfiinThe ownership and construction of communityţată în 1996, a fost una dintre primele care a deţinut owned power production has mostly been realised turbine eoliene în Marea Britanie. De atunci, numărul in the UK via the co-operative business model, wheproiectelor de energie regenerabilă din cadrul comure individuals are invited to purchase a share, beconităţilor care au fost finanţate integral sau parţial prin me a member and reap the returns. The business is oferte locale de acţiuni a crescut rapid, în prezent fiind funded, owned and governed by its members, and emise 40 de oferte de acţiuni, adunând 17 milioane de operates on a ‘one share, one vote’ basis. It offers a lire sterline de la aproape 10.000 de investitori. great model by which communities can club Cooperativa Westmill Wind Farm, din Oxtogether to make something happen. fordshire, este acum una dintre cele Baywind Energy Co-operative mai mari, cu 2.500 de investitori şi o in Cumbria, established in capacitate de 6,5MW. 1996, was one of the first Westmill Wind Farm Coto own wind turbines in the operative, in Oxfordshire has 2,500 Foarte puţine bănci sunt UK. Since then, the number of investors and a capacity of 6.5MW. deschise să finanțeze community renewable energy Westmill Wind Farm Co-operative, proiecte mici projects that have been funin Oxfordshire has 2,500 Cu toate acestea, astfel de ded or part funded by local shainvestors and a capacity of re offers has rapidly increased, proiecte nu sunt lipsite de riscuri şi 6.5MW.. with to date over 40 share offers provocări. Rămân două mari bariere issued, raising £17 million from nearly pentru multe comunităţi cu ambiţii simi10,000 investors. Westmill Wind Farm Colare: finanţarea şi planificarea. Nu tot capitalul poate fi strâns doar prin oferte de acţiuni. Finanţarea operative, in Oxfordshire, is now one of the largest, prin datorii va fi necesară pe parcurs, însă foarte puţine with 2,500 investors and a capacity of 6.5MW. bănci şi intermediari de investiţii sunt deschişi să crediteze astfel de proiecte mici. very few banks are open to finance Faza de planificare este momentul când se fac such small projects toate investiţiile de timp şi capital expuse riscului (şi Such projects, however, are not without their risks and challenges. Two major barriers remain for The appetite for communities to own and run many communities with similar ambitions: finance and planning. Not all equity can be raised through their means of producing energy is there, and it is share offers alone. Debt finance will be needed growing. along the way, but very few banks and investment intermediaries are open to lending to such small The appetite for communities to own and run their projects.

The planning phase is where all of the at-risk means of producing energy is there, and it is growing. (and potentially non-recoverable) investments potenţial nerecuperabile); toate aporturile aduse proof time and capital will be made; all inputs to the project at this stage are completely at risk. Many iectului în această fază sunt supuse riscului în întregicommunities have found this to be a significant me. Multe comunităţi au considerat că acesta este un hurdle, if not an end to their project entirely. obstacol semnificativ, dacă nu sfârşitul întregului lor Despite this, the appetite for communities to proiect. own and run their means of producing energy is În ciuda acestui lucru, apetitul comunităţilor să dethere, and it is growing. The UK Coalition Governţină şi să administreze producţie de energie există şi ment has made positive strives toward supporeste în creştere. Guvernul de Coaliţie al Marii Britanii s-a ting this movement further and breaking down străduit să sprijine mai mult această mişcare şi să dărâthe major barriers that many communities face. In me barierele principale întâmpinate de multe comunidue course, we might find that communities betăţi. În timp util, am putea descoperi cum comunitățile come a significant and vital ingredient to the UK’s devin un ingredient important și vital pentru mixul de energy mix. energie din Marea Britanie.

6.5MW

82

Electricity

| analiza˘ / analysis

CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti s-a făcut tot mai mare și mai scumpă CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti – bigger and more expensive

C George Constantin Masterand la UPB Facultatea Energetică, membru VLER, CNRCME, coordonator al echipei de lucru Smart Grids George Constantin MSc student, Faculty of Power Engineering, Polytechnic University of Bucharest, member of VLER, CNR-CME, Smart Grids Work Group Coordinator

84

onsiderat dintotdeauna o prioritate, proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare Tarniţa-Lăpuşteşti este prezent în toate strategiile energetice elaborate după 1990. Beneficiile unei asemenea ample amenajări hidrologice sunt numeroase: stocarea energiei, integrarea facilă a noilor capacităţi regenerabile şi crearea de locuri de muncă, dar mereu umbrite de costurile estimate. După toate studiile realizate avem o singură certitudine: cu fiecare nouă întârziere, valoarea investiţiei creşte.

Un proiect reinventat Ideea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare datează de mult timp şi s-au studiat numeroase amplasamente. Încă din 1975, se identificaseră 17 locaţii favorabile, iar în 1982 s-a decis: Lăpuşteşti este soluţia! Elaborat în cadrul Ministerului Energiei Electrice (MEE), proiectul a trecut mai departe la RENEL şi CONEL, pentru a deveni moştenirea companiei Hidroelectrica. Chiar şi moneda de referinţă a studiilor s-a schimbat de mai multe ori: leul a fost înlocuit de dolar, în perioada 1990-2000, pentru a lăsa acum locul monedei unice europene.

Primele studii prevedeau o putere instalată de 500 MW, capacitate utilizată pentru asigurarea producţiei la vârf de sarcină, acoperirea consumului de energie în continuă creştere şi integrarea a 2-3 unităţi nucleare, în cadrul CNE Cernavodă. În

A

lways considered a priority, the pump-storage hydropower plant Tarniţa-Lăpuşteşti is present in all the energy strategies drawn up after 1990. The benefits of such an extensive hydrological planning are numerous: energy storage, facile integration of the new renewable capacities and creating jobs, but always overshadowed by estimated costs. After all the studies conducted, we have a single certainty: with each new delay, the investment value increases.

A reinvented project The idea of a pump-storage hydropower plant dates way back and numerous locations have been studied. Since 1975, 17 favorable locations had been identified, and in 1982 it was decided: Lăpuşteşti is the solution! Prepared within the Ministry of Electricity (ME), the project went further to RENEL and CONEL, becoming Hidroelectrica’s legacy. Even the reference currency of studies has repeatedly changed: the national currency was replaced by USD in 1990-2000, now leaving room for the European currency.

The first studies provided an installed power of 500MW, capacity used to ensure peak load production, to cover the growth energy consumption and integrate 2-3 nuclear units, within CNE Cernavodă. In various scenarios, energy necessary for pumping would have come from thermal power plants (coal or natural gas) or even the nuclear power plant in Cernavodă. For an energy price of USD 22/MWh in off-peak hours and USD 86.4/MWh in peak hours, it would result an inter-

Tot mai scumpă More and more expensive

2008 1,164 mld.€

2014 1,3 mld.€ 1.3 bln.€

1.164 bln.€

1994 700 mil. $

2000 783 mil. $

Q1

2014

Electricity

| analiza˘ / analysis AHAP Firiza

CHEAP în lume În prezent, pe plan mondial sunt în exploatare circa 200 de astfel de centrale, cu 100 GW instalaţi. Alte 60 sunt în faza de proiect sau în construcţie. Dintre ţările Europei care dispun de condiţii favorabile unui astfel obiectiv, numai România nu dispune de o centrală hidroelectrica cu acumulare prin pompare.

global cheap Currently, there are approximately 200 such power plants operating worldwide, with 100GW installed.

Other 60 are in the project phase or under construction.

Of Europe’s countries with favorable conditions for such an objective, Romania is the only one that does not have a pump-storage hydropower plant.

86

AHAP Cibin-Pisc

AHAP Grădița

AHAP Giumalău

AHAP Tarnița-Lăpușești

AHAP Iud-Sebișel

17 amplasamente luate în considerare pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompare AHAP Bălan-Hășmașul Mare

17 potential locations for the pump-storage hydropower plant.

AHAP Argeș-Limpedea

AHAP Lotrișor-Olt

AHAP Greci

AHAP Dubova AHAP Oltina

diverse scenarii, energia necesară pentru pompare ar fi provenit de la centrale termoelectrice (cărbune sau gaze naturale) sau chiar de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă.

Pentru un preţ al energiei de 22 de dolari pe MWh la gol şi 86,4dolari pe MWh la vârf, ar rezulta o rată internă de rentabilitate de 5%. S-au luat în calcul atât studii comune între România şi Ungaria, în perspectiva exportului de energie, precum şi variante cu o capacitate de 600, 700 şi chiar 1000 MW. Cea din urmă opțiune a câștigat, iar valoarea totală a investiţiei urcat de la 700 de milioane de dolari în 1994, la 1,3 miliarde de euro în prezent. Înfiinţarea unei pieţe centralizate, separarea activităţilor din energie, dezvoltarea accelerată a surselor regenerabile, declinul consumului intern, precum şi recenta perioadă de insolvenţă a Hidroelectrica, au condus la previziuni pesimiste sau cel mult neutre din punct de vedere economic, iar singurii investitori dispuşi să-şi asume riscurile în aceste condiții vin tocmai din China. În 2000 încă se mai afirma că „în orice variantă de recuperare a investiţiei [...] aceasta este sigură şi aducătoare de profit”. Anul 2014 nu mai permite afirmaţii atât de optimiste. Întârzierea a însemnat creşterea necesarului investiţional, precum şi actualizarea studiilor de fezabilitate anterioare, efectuate pe termen scurt şi fără

nal rate of return of 5%. Both common studies between Romania and Hungary were taken into account, in terms of energy export, and versions with a capacity of 600, 700 and even 1000MW. The last version won and the total investment value climbed from USD 700 million in 1994 to EUR 1.3 billion to date.

The establishment of a centralized market, unbundling of energy activities, accelerated development of renewable sources, decline of domestic consumption, as well as the recent insolvency of Hidroelectrica led to pessimistic or neutral at the most economic forecasts, and the only investors willing to take risks under such circumstances come all the way from China.

In 2000 it was still stated that “in any version of return on investment [...] it is safe and profitable”. 2014 no longer allows such optimistic statements. The delay meant the increase in investment needs, as well as updating the previous feasibility studies, performed over a short term and without consideration of future external, and especially internal influences.

Benefits - barriers What could the main benefits be? First, by building CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti, the favorable framework for units 3 and 4 in Cernavodă is created, the two large projects currently being interdependent. The available power reserve, as well as the possibility to store energy will facilitate the sustainable development

considerarea viitoarelor influenţe externe, cât mai ales interne.

Beneficii – bariere Care ar fi principalele beneficii? În primul rând, prin realizarea CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti se creează un cadrul favorabil pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, aceste două mari proiecte fiind în prezent interdependente. Rezerva de putere disponibilă, precum şi posibilitatea de stocare a energiei vor facilita dezvoltarea sustenabilă a producţiei de energie regenerabilă şi vor asigura o parte a necesarului de servicii tehnologice de sistem. De asemenea, se pot anticipa aplatizarea curbei de sarcină, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurarea rezervei de avarie, îmbunătăţirea participării sistemului energetic național la piaţa unică europeană de energie şi, indirect, optimizarea funcţionării pentru grupurile mari din CNE Cernavodă, centralele termoelectrice sau centralele electrice de termoficare.

Merită amintite şi beneficiile de ordin non-tehnic: crearea de noi locuri de muncă (până la 4000 în timpul etapei de realizare a amenajării) şi o dezvoltare pe mai multe planuri a economiei locale, regionale şi naţionale.

Care sunt barierele? Costurile. Investiţia de 1,3 miliarde de euro nu poate fi asumată de către Hidroelectrica și nici măcar de un grup de companii energetice de stat, ceea ce impune prezența unor investitori străini. În plus, interdependenţa CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti – CNE Cernavodă se menţine și în acest plan; în ambele situații este necesară o considerabilă finanţare externă. Un alt mare impediment este incertitudinea cadrului legislativ şi de reglementare, precum şi absenţa unor garanţii cu privire la gradul de preluare a electricității produse.

of renewable energy production and ensure part of the needs for technological system services. Also, it can lead to an anticipation of load curve flattening, reducing emissions of greenhouse gases, ensuring the emergency reserve, improving the participation of the national power system to the unique European energy market and, indirectly, optimizing the operation for large groups in CNE Cernavodă, thermal power plants or CHPs. It is worth reminding the non-technical benefits: the creation of new jobs (also up to 4000 during the planning stage) and a development on several levels of the local, regional and national economy.

What are the barriers? Costs. The investment of EUR 1.3 billion cannot be incurred by Hidroelectrica and not even by a group of state-owned energy companies, which requires the presence of foreign investors.

Moreover, the interdependence between CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti CNE Cernavodă is also maintained in this plan; in both situations, a significant external financing is necessary. Another great impediment is the uncertainty of the legislative and regulatory framework, as well as the absence of guarantees regarding the takeover degree of electricity generated.

Cum se stochează energia la Tarnița-Lăpuștești Hidrocentrala reglează consumul şi producţia electrică, la nivelul sistemului național: consumă energie ieftină, cumpărată pe gol de sarcină şi vinde energie scumpă, atunci când consumul depășește producţia. Noaptea, când consumul este la minimum, apa este pompată la deal din lacul Tarniţa în lacul de acumulare care se va construi pe păşunea din Lăpuşteşti.

La momentele de cerere mare, apa revine în lacul Tarniţa, prin cădere, acţionând turbinele şi producând energie ieftină.

Energy storage at Tarnița-Lăpuștești The hydropower plant adjusts consumption and electricity production at the level of the national system: it consumes cheap energy, bought in off-peak hours, and sells expensive energy, when consumption exceeds production. By night,when consumption is at minimum, water is pumped uphill, from Tarniţa lake to the reservoir that will be built on Lăpuşteşti pasture.

In times of high demand, water return to Tarniţa lake by falling, acting the turbines and producing cheap energy.

Q1

2014

Electricity

| analiza˘ / analysis

Taxarea inversă pentru tranzacțiile cu energie Reverse charge for energy transactions

O

biectivul numărul 1 al introducerii taxării inverse, pentru orice livrare de bunuri sau prestare de servicii, este combaterea fraudei TVA. La nivel naţional, frauda TVA duce la pierderi considerabile în ceea ce priveşte veniturile bugetare şi afectează condiţiile de concurenţă între companii şi, prin urmare, funcţionarea corectă şi eficientă a pieţei interne. Acest fenomen negativ este resimţit cu atât mai puternic în această perioadă de criză economică şi de austeritate fiscală. În ultimii ani, autorităţile fiscale din România au luat o serie de măsuri împotriva fenomenului fraudei fiscale: înregistrarea companiilor în scopuri de TVA ca urmare a îndeplinirii anumitor criterii, anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA pentru operatorii care nu şi-au respectat obligaţiile declarative, legiferarea Registrului operatorilor intracomunitari, creşterea plafonului de TVA, amplificarea numărului de inspecţii fiscale. Practica dovedeşte, totuși, că o măsură care s-a dovedit eficientă pe piaţa internă a fost instituirea taxării inverse (ex. tranzacţiile cu cereale, cu masă lemnoasă, cu deșeuri). Având în vedere nivelul şi complexitatea fraudei TVA, taxarea inversă reprezintă un instrument eficace pentru combaterea acesteia şi poate avea ca efect o reducere imediată a nivelului fraudei fiscale.

Reducerea fraudei TVA Potrivit sistemului de taxare inversă, TVA este datorată de client şi nu de furnizor. Mecanismul are avan-

88

T

he no.1 objective of introducing reverse charge, for any delivery of goods or service provision, is combating VAT fraud. At national level, VAT fraud leads to considerable losses in terms of budgetary incomes and affects the conditions of competition between companies and, therefore, the proper and effective operation of the domestic market. This negative phenomenon is felt even stronger in this period of economic crisis and fiscal austerity.

In the recent years, tax authorities in Romania took a number of measures against the fiscal fraud phenomenon: registering companies for VAT purposes as a result of fulfilling certain criteria, canceling the registration code for VAT purposes for operators that haven’t fulfilled their statement obligations, regulating the Register of IntraCommunity Operators, increasing the VAT ceiling, increasing the number of fiscal inspections. The practice proves, however, that a measure that has

proved to be efficient in the domestic market was the establishment of reverse charge (for example transactions with grain, timber, waste).

Given the level and complexity of VAT fraud, reverse charge is an efficient instrument to combat it and can result in an immediate reduction of fiscal fraud.

tajul că anulează posibilitatea comiterii de fraude de tipul celor cu societăţi fantomă, desemnând cumpărătorul ca fiind persoana responsabilă pentru plata TVA şi eliminând din sistem accesul la surse de finanţare.

Implementarea măsurii taxării inverse şi-a dovedit eficienţa prin faptul că, în respectivele sectoare în care a fost introdusă, s-au înregistrat scăderi ale fraudei TVA, în primul rând prin diminuarea tentaţiei furnizorilor de a nu declara vânzările pentru care trebuiau să colecteze TVA. Astfel, nu mai există nici interesul de a introduce în circuitul economic facturi false sau facturi emise de firme inexistente doar în vederea solicitării rambursării TVA sau a diminuării nejustificate a TVA de plată. De asemenea, prin taxarea inversă, se reduce tentația intercalării pe circuitul comercial de firme fantomă ale căror date de identificare nu sunt reale precum și a emiterii de facturi pentru cantități mai mici de energie în scopul diminuării taxei colectate.

Un motiv în plus pentru care autoritățile preferă introducerea taxării inverse, atunci când legislația comunitară permite acest lucru, este că un efect colateral al

Reducing VAT fraud According to the reverse charge system, VAT is owed by clients and not by suppliers. The mechanism has the advantage of canceling the possibility of committing frauds such as those with dummy companies, appointing the buyer as the person in charge to pay VAT and eliminating from the system the access to financing sources. Implementing the reverse charge measure has proven its efficiency by the fact that in the respective sectors where it was introduced a reduction of VAT fraud was recorded, first by diminishing the suppliers’ temptation not to declare sales for which they had to collect VAT. Thus, there is no interest to introduce in the economic circuit false invoices or invoices issued by non-existing companies, only to request VAT reimbursement or to unjustifiably diminish VAT payment. Also, reverse charge reduces the temptation to introduce in the commercial circuit dummy companies whose identification data are not real, as well to issue invoices for smaller amounts of energy in order to reduce the collected tax.

An additional reason why the authorities prefer introducing reverse charge, when the community legislation allows it, is that a collateral effect of this measure is represented by the lower number of reimbursement requests, which is a real advantage for the tax authorities.

In terms of the business environment, we also must admit that this mechanism for VAT self-liquidation allows a higher efficiency of cash flows variation during a month, which is an important financial advantage for companies.

Bianca Vlad Senior Manager PWC Bianca Vlad Senior Manager PWC

Budgetary effects It is difficult, if not even impossible to estimate the exact amount by which the state budget of Romania would be prejudiced by VAT fraud in the energy sector. It is obvious however that giving up reverse charge for local supplies would have

Q1

2014

Electricity

| analiza˘ / analysis

acestei măsuri îl reprezintă scăderea numărului de cereri de rambursare, ceea ce reprezintă un avantaj real pentru autoritățile fiscale. În ce privește mediul de afaceri, trebuie de asemenea recunoscut faptul că acest mecanism de autolichidare a TVA permite eficientizarea variației fluxurilor de numerar în decursul unei luni, ceea ce reprezintă pentru companii un important avantaj financiar.

Efecte bugetare Este dificil, dacă nu chiar imposibil de estimat suma exactă cu care bugetul de stat al României ar fi prejudiciat de frauda TVA în domeniul energetic. Este evident însă că renunțarea la taxarea inversă pentru livrările locale ar avea o influență negativă semnificativă asupra veniturilor bugetului de stat, fapt ce nu este dorit nici de mediul de afaceri și cu atât mai puțin de autoritățile fiscale.

Tranzacții intracomunitare Directiva europeană în domeniul TVA reglementează faptul că TVA aferentă unei operațiuni care implică state membre diferite se datorează în statul membru în care se află cumpărătorul (fie el comerciant sau consumator final). Concret, Directiva TVA precizează că furnizorul de energie nu datorează TVA, ci doar

90

a significant negative influence on the incomes to the state budget, which is not desired by the business environment, not to mention by the tax authorities.

Intra-community transactions The European VAT Directive regulates the fact that VAT related to an operation that involves various Member States is due in the Member State where the buyer is located (either trader or endconsumer). Specifically, the VAT Directive specifies that the energy supplier does not owe VAT, but only the buyer does. Moreover, according to VAT system rules, for such transactions, in order to “pay” VAT to the budget of the Member State where the energy buyers are found (taxable persons, registered for VAT purposes), the reverse charge mechanism is applied. More simply put, VAT is not actually paid to the budget, but only a formal record is operated by the energy buyer that includes at the same time both the collected VAT and the deductible VAT. It is important to mention that the VAT payment mechanism by reverse charge does not involve cash flow, but only the registration with

cumpărătorul. Mai mult, potrivit regulilor sistemului de TVA, pentru astfel de tranzacții, în vederea “plății” TVA la bugetul statului membru în care se regăsesc, cumpărătorii de energie (persoane impozabile, înregistratate în scopuri de TVA) aplică mecanismul taxării inverse.

Simplist spus, nu se plătește efectiv TVA la buget, ci doar se operează de către cumpărătorul de energie o înregistrare scriptică ce cuprinde în mod simultan atât TVA colectată, cât și TVA deductibilă.

Important de subliniat este faptul că mecanismul plății TVA prin taxare inversă nu implică un flux de numerar, ci doar înregistrarea cu plus și minus a sumei de TVA aferentă acestor tranzacții.

Bineînțeles, în practică apar tot felul de probleme legate de data când trebuie emisă factura de către furnizor și conformitatea acesteia cu cerințele legale, data când trebuie efectuată taxarea inversă de către cumpărător etc. Mai mult, problemele cu adevărat complexe apar atunci când în sectorul energetic se utilizează diverse instrumente financiare (derivate) precum contractele de tip futures, forward sau option și care, la rândul lor, fie pot fi decontate doar prin virament (numerar) sau prin furnizarea efectivă a mărfii (energiei) care stă la baza acestora.

Așadar, implicațiile TVA ale tranzacțiilor intracomunitare cu energie sunt reglementate la nivel comunitar; prin urmare, în toate cele 28 de state membre, pentru astfel de tranzacții, cumpărătorul înregistrează taxarea inversă la cota de TVA aplicabilă acestor tranzacții în respectivele țări.

plus and minus of the VAT amount related to these transactions.

It looks simple, but in practice all kinds of problems occur on the date when the invoice must be issued by the supplier and its compliance with the legal requirements, the date when the reverse charge must be performed by the buyer etc.

Moreover, really complex problems occur when in the energy sector various financial instruments (derivatives) are used, such as futures, forward or option contracts and which, in turn, can be settled only by transfer (in cash) or by the actual delivery of the good (energy) they are based on.

Furnizor SM 1 Supplier

Taxare inversă Reverse charge Sistem de distribuție Distribution system

Cumpărător SM 2 Buyer

Thus, VAT implications of intra-community transactions with energy are regulated at community level; therefore, in all the 28 Member States, for such transactions, the buyer records the reverse charge at the VAT rate applicable to these transactions in the respective countries.

Local transactions In terms of domestic operations with energy, it is up to the authorities of each Member State to decide whether they are subject to the general VAT rules (i.e. the supplier collects and pays VAT Tranzacții locale to the budget, the buyer deducts the În ce privește operațiunile domestice cu respective VAT, if it has the reenergie, este la latitudinea autorităților lated supporting documents) din fiecare stat membru să decidă dacă or if simplified VAT acestea se supun regulilor generale payment measures În toate statele membre se de TVA (i.e. furnizorul colectează și are applied - i.e. VAT aplică taxarea inversă la cota de TVA din respectivele țări. plătește TVA la buget, cumpărătorul payment by the reverse deduce respectivul TVA, dacă are docharge mechanism exIn all the 28 Member States, the cumentele justificative aferente) sau plained above - but this buyer records the reverse charge dacă aplică măsuri simplificate de platime locally. at the VAT rate applicable in tă a TVA – adică plata TVA prin mai sus At community level, in the respective countries. explicatul mecanism al taxării inverse – de July 2013 a Directive was isdata aceasta la nivel local. sued that includes a predeterLa nivel comunitar, a fost emisă în iulie 2013 o mined list of goods and services for Directivă care conține o listă prestabilită de bunuri și which the Member States can apply the reverse servicii pentru care statele membre pot să aplice mecharge mechanism for a limited period of time. canismul de taxare inversă pentru o perioadă limitată The rationale of regulating this “list” of goods de timp. and services for whose transactions reverse

28

Q1

2014

Electricity

Din perspectiva legislației TVA, energia electrică, gazul, căldura, agentul frigorific și altele asemenea, sunt tratate ca bunuri corporale, premisă în baza căreia s-a stabilit și tratamentul TVA al tranzacțiilor cu astfel de “bunuri”.

From the perspective of VAT legislation, electricity, gas, heat, coolant and other such are treated as tangible goods, based on which the VAT treatment of transactions with such “goods” was set.

92

| analiza˘ / analysis

Raționamentul reglementării acestei “liste” de bunuri și servicii pentru a căror tranzacții se poate introduce taxarea inversă nu a fost unul aleatoriu, ci a fost generat de dorința legiuitorului comunitar de a pune la dispoziția statelor membre soluții legale de a lupta eficient împotriva fraudei fiscale înregistrate în anumite sectoare.

Conform experienței statelor membre, piața tranzacțiilor cu electricitate este una deosebit de expusă la riscul de fraudă, motiv pentru care livrările de electricitate se regăsesc în această listă.

charge can be introduced was not random, but generated by the desire of the community legislator to make available for Member States legal solutions to effectively fight against fiscal fraud recorded in certain sectors.

According to the experience of Member States, the market of electricity transactions is one particularly exposed to the fraud risk, which is why electricity deliveries are found on this list.

Reverse charge till 2018 When applying the reverse charge mechanism, Taxare inversă până în 2018 the Member States have the liberty to set the conÎn aplicarea mecanismului de taxare inversă, statele ditions for applying the reverse charge mechanism, membre au libertatea de a stabili condițiile pentru apliincluding setting value thresholds, categories of carea mecanismului de taxare inversă, inclusiv stabilisuppliers and beneficiaries to which the respective rea unor praguri valorice, a categoriilor de mechanism can be applied. furnizori și de beneficiari cărora li se poate Thus, Romania chose to introduce aplica mecanismul respectiv. Astfel, Roreverse charge for electricity delivermânia a optat să introducă taxarea inveries in the conditions stipulated by the să pentru livrările de energie electrică în Dacă furnizorul Fiscal Code (for example, both supplicondițiile stipulate de Codul fiscal (ex. atât nu are în posesie er and beneficiary must be registered furnizorul, cât și beneficiarul trebuie să fie documentele for VAT purposes in Romania and the înregistrați în scopuri de TVA în România, prevăzute de lege buyer must have the quality of eleciar cumpărătorul trebuie să aibă calitatea pentru a putea aplica tricity trader). de comerciant de energie electrică).

More specifically, in Romania, actaxarea inversă, va Mai exact, în România, potrivit regle- trebui să emită factura cording to the regulations in force, mentărilor în vigoare, taxarea inversă cu TVA de 24%. reverse charge for electricity deliverpentru livrările de energie electrică se ies applies as of September 1st 2013 aplică începând cu 1 septembrie 2013 If the supplier does not and until December 31st 2018 incluși până la 31 decembrie 2018 inclusiv, și have the documents sively and only for deliveries between doar pentru livrările între traderi (adică nu stipulated by law to traders (i.e. reverse charge does not se aplică taxarea inversă pentru livrările apply reverse charge, apply for electricity deliveries bede energie către consumatori). Mai mult, it will have to issue the tween consumers). Moreover, in order în vederea aplicării taxării inverse, furni- invoice with 24% VAT. to apply reverse charge, the supplier zorul va trebui să obțină de la cumpărător will have to obtain from the buyer anumite documente, stipulate de lege, din care să reiacertain documents, stipulated by law, showing its să calitatea acestuia din urmă de comerciant. quality of trader. În general, aplicarea taxării inverse pentru livrăIn general, applying reverse charge for domestic rile domestice presupune următoarele practicalități: deliveries involves the following practicalities: both atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în supplier and beneficiary must be registered for VAT scopuri de TVA în România; furnizorul nu înscrie TVA purposes in Romania; the supplier must not include pe facturile emise către beneficiari, dar menționează VAT in the invoices issued to beneficiaries, but it “taxare inversă”, iar beneficiarii vor înregistra 4426 = must mention “reverse charge” and the beneficia4427 cu suma TVA aferentă valorii energiei electriries will register 4426=4427 with the VAT amount ce achiziționate. Dacă însă furnizorul nu are în poserelated to the value of the electricity acquired. But sie documentele prevăzute de lege pentru a putea if the supplier does not have the documents stipuaplica taxarea inversă, va trebui să emită factura cu lated by law to apply reverse charge, it will have to TVA de 24%. issue the invoice with 24% VAT.

24%

stiri , / news | Electricity Firmele de stat vor finanţa cablul submarin România-Turcia Miniştrii Energiei din România şi Turcia au semnat un memorandum privind construcţia unui cablu submarin de interconectare şi transport a energiei electrice în valoare de 500 milioane de euro.

Producătorii de electricitate controlaţi de stat vor finanţa compania de proiect. România intenționează să devină exportator de energie, mai ales după ce reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi construite.

State companies to finance the Romania Turkey submarine cable Energy Ministers in Romania and Turkey signed a memorandum on the construction of a submarine cable of electricity interconnection and transmission worth EUR 500 million. State-owned power producers will finance the project company. Romania plans to become an energy exporter, especially after the reactors 3 and 4 in Cernavodă will have been built.

Preţurile la energie pentru gospodării au rămas neschimbate Comitetul de Reglementare al ANRE a decis menținerea şi după 1 ianuarie a tarifelor reglementate aplicate clienților casnici și a celor asimilați care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate. Decizia a fost luată pe baza rezultatelor analizei efectuate conform prevederilor Metodologiei de stabilire a prețurilor și tarifelor la clienții finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate.

Energy prices left unchanged for households The Regulatory Committee of ANRE decided to keep after January 1st the regulated tariffs charged to household customers and those assimilated that haven’t exercised their eligibility right. The decision was made based on the results of analysis made according to the Methodology for setting prices and tariffs for end-customers that don’t use the eligibility right.

Q1

2014

Electricity

| stiri , / news Nuclearelectrica estimează un profit infim în 2014 Nuclearelectrica a estimat pentru acest an un profit net de doar 6,2 milioane de euro, de 16,3 ori mai mic faţă de câştigul din 2013, şi o scădere a veniturilor cu peste 20%. Nuclearelectrica a precizat că bugetarea cheltuielilor a fost făcută ţinând cont de nevoile de operare în condiţii de securitate nucleară, şi că austeritatea bugetară ţine cont de evoluţia anticipată negativă a veniturilor care se vor obţine în 2014.

Nuclearelectrica estimates a small profit in 2014 Nuclearelectrica estimated for this year a net profit of only EUR 6.2 million, by 16,3 times lower compared to the gain posted in 2013, and a decrease in incomes by over 20%. Nuclearelectrica mentioned that expenditure estimate had been made taking into account the needs of operation in nuclear safety conditions and that budget austerity kept in mind the anticipated negative evolution of incomes to be achieved in 2014.

România ar putea furniza electricitate Moldovei din 2015 România ar putea livra energie electrică Republicii Moldova din 2015, în urma unor investiţii în interconexiunea IsacceaVulcăneşti şi a construcţiei liniei StrăşeniUngheni-Iaşi. Oficiali din cele două guverne au discutat şi despre construirea unor staţii de cuplare în curent continuu de tip backto-back pe aceste linii, iar România ar putea finanţa Staţia Back&Back Vulcăneşti cu aproape 65 de milioane de euro.

Romania could supply electricity to Moldova as of 2015 Romania could supply electricity to the Republic of Moldova as of 2015, following investments in Isaccea-Vulcăneşti interconnection and the construction of Străşeni-Ungheni-Iaşi line. Officials of the two governments also discussed about building back-to-back DC coupling stations on these lines and Romania could finance the Back & Back Vulcăneşti Station with almost EUR 65 million.

94

Investiţii de 400 de milioane de lei ale CEZ Distribuţie în Oltenia CEZ Distribuţie a investit anul trecut peste 200 de milioane de lei în reţelele de distribuţie şi alte 198 de milioane de lei pentru punerea în funcţiune a unor instalaţii, a anunţat compania din grupul ceh CEZ. Răspunsul companiei vine după ce Departamentul Energiei, Electrica şi vicepremierul Liviu Dragnea au acuzat compania că nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale privind investiţiile făcute în reţea după privatizare.

Investments of RON 400 million of CEZ Distribuţie in Oltenia CEZ Distribuţie last year invested over RON 200 million in the distribution networks and other RON 198 million to commission certain facilities, the company, part of the Czech group CEZ, announced. The company’s response comes after the Department for Energy, Electrica and Deputy Prime Minister Liviu Dragnea accused the company of failure to meet its contractual obligations on investments made in the network after privatization.

Microhidrocentralele României, pericole pentru ecosistem Romania’s small hydropower plants, dangers for the ecosystem Mai mult de 500 de microhidrocentrale funcțio­nează sau sunt în diferite stadii de construcție și planificare în Carpații Meridionali, în mare măsură în arii protejate și parcuri naționale, scrie theguardian.com. Asemenea construcţii se înmulţesc din pricina inacţiunii autorităților față de construcțiile ilegale.

O microhidrocentrală deviază albia râului de munte şi până la 90% din fluxul de apă este mutat prin țevi, cu consecințe grave asupra ecosistemului, spune cotidianul britanic.

More than 500 small hydropower plants are operating or are in various stages of construction and planning in the Southern Carpathians, largely in protected areas and national parks, theguardian.com writes. Such constructions are proliferating because of inaction of authorities against illegal constructions.

A small hydropower plant deviates the mountain riverbed and up to 90% of the water flow is moved through pipes, with serious consequences on the ecosystem, the British daily says.

Taxa de cogenerare, redusă cu 20% Contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă a scăzut cu 20% de la 1 ianuarie şi a ajuns de la 23,1 lei/MWh la 18,3 lei/MWh. Taxa de cogenerare de înaltă eficienţă a fost introdusă la 1 aprilie 2011, este plătită de toţi consumatorii şi este evidenţiată separat pe factură. Banii sunt daţi drept bonus către producătorii de energie în cogenerare care au o eficienţă de peste 70% a instalaţiilor pentru a stimula investiţiile în modernizarea echipamentelor.

The cogeneration tax, reduced by 20% Contribution for high-efficiency cogeneration fell by 20% from January 1st, from RON 23.1/MWh to RON 18.3/MWh. The high-efficiency cogeneration tax was introduced on April 1st 2011 and is paid by all consumers and separately highlighted in the invoice. Money is given as bonus for energy producers in cogeneration with an efficiency of more than 70% of installations, in order to boost investments in equipment modernization.

A fost inaugurată CHE Racoviţa La finalul anului trecut a fost inaugurată Centrala Hidroelectrică Racoviţa, din judeţul Sibiu, a cărei construcţie a fost începută în 1990 și care a necesitat o investiţie de aproape 163 de milioane de euro. Centrala face parte din Amenajarea Hidroenergetică a râului Olt, are o putere instalată de 31,5 MW şi o energie medie de proiect, în anul hidrologic mediu, de 74 GWh/an.

CHE Racoviţa was inaugurated Racoviţa HydroPower Plant (CHE Racoviţa) was inaugurated late last year in Sibiu County, the construction being started in 1990 and requiring an investment of almost EUR 163 million. The power plant is part of the Hydropower Development of Olt River, it has an installed power of 31.5MW and an average project energy, in an average hydrological year, of 74GWh/year.

Q1

2014

Electricity

| analiza˘ / analysis

Fuziunea nucleară - o promisiune tot mai apropiată Nuclear Fusion An ever closer promise

96

C

ererea de energie la nivel mondial este de aşteptat să se dubleze până în 2050 şi să crească de patru ori până în 2100, ca efect combinat al creşterii populaţiei şi creşterii consumului în ţările în curs de dezvoltare.

Combustibilii fosili satisfac în prezent 80% din cerere, cu preţul unor efecte negative asupra mediului.

Strategia Europeană are ca scop producerea energiei electrice pe baza fuziunii termonucleare în plasmă confinată magnetic la nivelul anului 2050. Pe lângă producerea unei mari cantităţi de energie, fuziunea nucleară are multe alte avantaje potenţiale.

Combustibilul, constând în izotopi ai hidrogenului, este relativ abundent. Mai dificilă este asigurarea necesarului de tritiu care poate fi însă obţinut utilizând neutronii generaţi în însăşi reacţia de fuziune.

Producerea de energie nu este însoţită de emisia de CO2 sau a altor poluanţi atmosferici. În privinţa deşeurilor radioactive, diferenţele faţă de reactorii de

fisiune sunt majore. Produșii radioactivi se găsesc aproape în totalitate în miezul reactorului şi sunt de viaţă scurtă. Ei pot reprezenta un pericol pentru o perioadă de 50 de ani, ceea ce trebuie comparat cu cazul reactorilor de fisiune unde această perioadă este cu câteva ordine de mărime mai mare. Posibilitatea producerii de accidente catastrofice este exclusă, spre deosebire de reactorii de fisiune, care pot elibera material radioactiv în mediul înconjurător.

Principala explicaţie rezidă în faptul că realizarea reacţiei de fuziune necesită un control strict al multor parametri (câmp magnetic, temperatură, presiune), iar în cazul unei avarii, modificarea valorilor acestor parametri are ca efect oprirea reacţiei de fuziune.

Legătura cu proliferarea armelor nucleare este slabă. Producţia colosală de neutroni ar putea fi utilizată în principiu pentru realizarea bombei atomice, dar aceasta ar necesita o reproiectare a reactorului, practic imposibil de realizat într-un orizont de timp previzibil. Instrumentele teoretice şi de calcul pentru realizarea bombei cu hidrogen sunt legate de fuziunea inerţială, dar au puţine în comun cu fuziunea bazată pe confinarea magnetică a plasmei.

Stelele de laborator Reacţiile de fuziune nucleară constituie sursa principală de energie în stelele active şi de asemenea reprezintă mecanismul de sinteză a tuturor elementelor chimice. Originea energiei eliberate prin fuziunea a două elemente uşoare îşi are originea în jocul dintre forţele nucleare şi cele Coulombiene. Prin ciocnirea a două nuclee uşoare, la viteze foarte mari, are loc formarea unui nou tip de nucleu, simultan cu eliberarea unei cantităţi considerabile de energie.

Cercetările ştiinţifice privind fuziunea nucleară au început practic odată ce F.W. Aston a descoperit, în 1920, că masa a patru atomi de hidrogen este mai mare decât cea a unui atom de heliu. Această diferenţă a putut fi explicată prin faptul că, în urma reacţiei de fuziune, o parte din masa reactanților este transformată în energie. Acest proces este valabil, în principiu, pentru toate nucleele mai uşoare decât fierul. Pentru elementele mai grele, dimpotrivă,

G

lobal energy demand is expected to double by 2050 and to increase fourfold by 2100, on the combined effect of population and consumption growth in developing countries. Fossil fuels currently meet 80% of demand, with damaging impact to the environment. The European strategy aims at producing electricity based thermonuclear fusion based on magnetic confined plasma by the year 2050. Adding to the production of large amounts of energy, nuclear fusion has many other potential advantages.

The fuel - consisting of hydrogen isotopes - is relatively abundant. More difficult is providing the necessary tritium; this can however be obtained by using neutrons generated in the fusion reaction itself. Energy production is not accompanied by the emission of CO2 or other pollutants. Compared with the radioactive waste produced by fission reactors, the advantages are huge. Almost all radioactive products remain inside the reactor core and are short-lived.

They can pose a danger for a period of 50 years, compared with the fission reactors where this period is few orders of magnitude higher. The risk of a catastrophic accident which can release radioactive material into the environment is eliminated, in contrast to fission reactors.

The explanation is that achieving fusion reaction requires strict control of many parameters (magnetic field, temperature, pressure), and in case of damage, the changes occuring into these parameters leads to effectively stopping the fusion reaction. Links with nuclear weapons proliferation are poor if any. In principle, the colossal production of neutrons could be used for an atomic bomb, but it would require such a redesign of the reactor that it is practically impossible in a foreseeable future. Theoretical and computational tools for producing the hydrogen bomb are related with the inertial fusion, but have little in common with the fusion based on magnetic confined plasma.

Florin D. Buzatu Director General Institutul de Fizică Atomică Florin D. Buzatu General Manager, Institute of Atomic Physics

Q1

2014

Electricity

Experimentul realizat la NIF este cu siguranţă un pas semnificativ şi necesar, dar rămâne încă un drum lung de străbătut.

The experiment conducted at NIF is certainly a significant and necessary step, but there’s still a long way to go.

98

| analiza˘ / analysis

Lab-stars Nuclear fusion reactions are the main source of energy in active stars and also the mechanism of synthesis of all chemical elements. The origin of energy released by the fusion of two light elements originates in the interplay between nuclear and Coulomb forces.

By the collision of two light nuclei at very high speeds, a new type of nucleus is formed, simultaneously with the release of a considerable amount of energy.

Scientific research on nuclear fusion basically began once F.W. Aston discovered, in 1920, that the mass of four hydrogen atoms is greater than that of a helium atom. This difference was explained by the fact that, due to the fusion reaction, part of the mass of reactants is turned into energy. This process is valid, in principle, for all nuclei lighter than iron.

For heavier elements, on the contrary, an energy consumption takes place following the fusion. From the historical point of view, the first practical application of nuclear fusion is relate to military applications.

Prima cale: iradiere cu laseri The hydrogen bomb is based on a chain fusion reacPrimul principiu se concretizează în realizarea retion resulting in the release of a large amount of neuacţiei de fuziune prin implozia şi încălzirea unei mitrons which, in turn, are used to initiate an extremely crocapsule de combustibil (un amestec de deuteriu şi efficient fusion reaction. tritiu) în urma iradierii cu laseri de mare putere.

Research on controlled thermoIdeea a fost pentru prima dată sugerată nuclear fusion, as a sustainable în 1962 la Lawrence Livermore Nasource of energy for manţional Laboratory (SUA). Cea mai kind, began after World mare parte a eforturilor a fost War II. Currently, the main concentrată pentru obţinerea Combustibilii fosili satisfac în prezent 80% din cererea de approaches are based on two de laseri de putere adecvată. Cu energie globală.. principles: the rapid comprestoate progresele remarcabile obsion of fuel at high densities ţinute, la începutul anilor ’80 se Fossil fuels currently meet 80% (inertial fusion) and, respecpărea că energiile necesare sunt of global energy demand. tively, the use of low densities of mult prea mari, fapt ce a condus la fuel but which is maintained in conreorientarea cercetărilor cu precădere finement for longer periods (fusion with către aplicaţiile militare. Principalele centre magnetic confinement of plasma). care au continuat cercetările prin realizarea unor instalaţii la scală mare sunt National Ignition Facility Firstly: Irradiation with (NIF) din SUA şi Laser Mégajoule din Franţa. Ulterior high power lasers s-a demonstrat că se poate obţine o reducere imporThe first principle materializes in fusion reaction tantă a energiei laserilor dacă se realizează o decuby implosion and heating of a fuel microcapsule (a plare a proceselor de compresie şi încălzire. În lumina mixture of deuterium and tritium) following the irradiacestei idei fuziunea inerţială a devenit din nou inteation with high power laser. The idea was suggested resantă pentru producerea de energie. for the first time in 1962 at Lawrence Livermore National Laboratory (U.S.). Most efforts were focused to Un pas mare pe un drum foarte lung achieve laser with appropriate power.

Recent la NIF a avut loc primul experiment în care Despite the remarkable progress achieved, in the energia obţinută în urma reacţiei de fuziune este mai early 80s it seemed that necessary energies were mare decât energia absorbită de nucleele reactante. în urma fuziunii are loc un consum de energie. Din punct de vedere istoric, prima aplicaţie practică a fuziunii nucleare se leagă de aplicaţiile militare. Bomba cu hidrogen se bazează pe realizarea unei reacţii de fuziune în lanţ care conduce la eliberarea unei mari cantităţi de neutroni care, la rândul lor, sunt utilizaţi pentru iniţierea unei reacţii de fisiune extrem de eficiente.

Cercetările privind fuziunea termonucleară controlată, ca sursă de energie durabilă a omenirii, au început după al doilea război mondial. În prezent, principalele abordări se bazează pe două principii: compresia rapidă a combustibilului la densităţi foarte mari (fuziunea inerţială) şi respectiv utilizarea unor densităţi scăzute ale combustibilului, dar care este menţinut în stare de confinare pentru durate de timp mai lungi (fuziunea cu confinare magnetică a plasmei).

80%

Trebuie ţinut cont că nu toată energia furnizată de fasciculele laser poate fi transferată combustibilului.

Pulsul de energie dat de 192 de fascicule laser care atacă microcapsula de combustibil din toate direcţiile a avut aproximativ 1,8 MJ, în timp ce energia rezultată din reacţia nucleară a fost de 14 kJ. Prin urmare, raportul dintre energia rezultată şi cea furnizată de laseri este de doar 0.0078. Experimentul realizat la NIF este cu siguranţă un pas semnificativ şi necesar, dar rămâne încă un drum lung de străbătut până la obţinerea unui bilanţ energetic mult mai bun, care să facă posibilă realizarea de sisteme energetice comerciale.

Asigurarea unei rate de repetiţie a fasciculelor laser de 10-15 ori într-o secundă (faţă de câteva ori pe zi în prezent) reprezintă o serioasă provocare. De asemenea, tehnologia producerii microcapsulelor de combustibil în cantităţi masive reprezintă o altă provocare. În prezent este posibilă producerea a câteva zeci de microcapsule pe an la un preţ care se apropie de un milion de dolar pentru o bucată. Trebuie ţinut cont însă că rata progreselor tehnologice este în continuă accelerare. În plus, este semnificativ faptul că eforturile NIF sunt urmate de cele franceze şi chineze.

too high, which led to a refocus of research mainly on military applications. The main centres that continued research by building large-scale installations are National Ignition Facility (NIF) in the U.S. and Laser Mégajoule in France. Subsequently, it was proven that it can be achieved an important reduction in laser energy when performing a decoupling of compression and heating processes. In the light of this idea, inertial fusion became again interesting for producing energy.

A big step on a long road The first experiment in which energy obtained by fusion reaction is greater than energy absorbed by reactant nuclei has recently taken place at NIF. It should be kept in mind that not the entire energy provided by laser beams can be transferred into fuel. The additional energy given by 192 laser beams attacking the fuel microcapsule from all directions had approximately 1.8 MJ, while energy resulting from nuclear reaction was 14 kJ. Therefore, the ratio between energy resulted and that supplied by lasers is of only 0.0078.

The experiment conducted at NIF is certainly a significant and necessary step, but there’s still a long way to go until obtaining a much better energy bal-

Q1

2014

Electricity

2.000 În China sunt acordate anual circa 2.000 de diplome de doctorat în domeniul nuclear.

In China about 2,000 doctoral degrees are granted in China every year in the nuclear field.

100

| analiza˘ / analysis

Se apreciază că există un decalaj de doar 5 ani între nivelul NIF şi cel de la Laser Megajoule. De asemenea, decalajul dintre nivelul NIF şi cercetările chineze s-a redus la jumătate în ultimii cinci ani, aceştia din urmă fiind interesaţi în construcţia unei facilităţi proprii. În China sunt acordate circa 2.000 de diplome de doctorat în domeniu pe an, ceea ce cu siguranţă certifică un interes serios pentru fuziunea nucleară în general. Rolul actualelor sisteme de fuziune inerţială este de a elucida teoriile fizicii care să susţină dezvoltarea ulterioară a unor sisteme capabile să producă energie în regim comercial. Este astfel foarte important faptul că rezultatele recentului experiment de la NIF concordă foarte bine cu predicţiile teoretice privind energia rezultată în urmă reacţiei de fuziune. Dezvoltarea unor modele fizice realiste constituie baza progresului spre următoarea generaţie de sisteme de fuziune inerţială.

A doua cale: instalațiile tokamak Cea de a doua abordare se concretizează în instalaţiile tokamak, care utilizează o combinaţie de câmpuri magnetice pentru confinarea plasmei în formă toroidală. Confinarea are rolul să împiedice contactul plasmei, încălzită la temperaturi înalte (peste 100 millioane de grade Celsius) cu pereţii reactorului. Încălzirea plasmei se realizează prin tehnici multiple: încălzirea ohmică (plasma este un conductor, deci poate fi încălzită prin inducerea unui curent), injecţia de atomi de energie mare, compresie magnetică a plasmei prin creşterea câmpului magnetic de confinare şi injectarea de unde electromagnetice de înaltă frecvenţă, generate în afara torului).

Primele cercetări în domeniu au fost iniţiate la Institutul Kurceatov din Moscova în anii ’50, iar primul tokamak cu rezultate notabile a fost construit la Novosibirsk, la sfârşitul anilor ’60. Ulterior, instalații tokamak au fost construite în mai multe ţări europene, SUA, Japonia, India şi China. Cel mai mare tokamak existent în prezent este JET (Joint European Torus) de la Culham, Anglia. El este utilizat de 40 de laboratoare, din 28 de ţări, membre ale Asociației EURATOM, din care face parte şi România. Un succes notabil a fost obţinut la JET în 1997, când s-a obţinut o putere de fuziune de 16,1 MW, reprezentând 65% din puterea de intrare.

ance, which makes possible the achievement of commercial energy systems. Providing a rate of repetition of laser beams of 10-15 times per second (compared to several times a day, currently) is a serious challenge. Also, the technology of producing fuel microcapsules in massive amounts is another challenge. Currently it is possible to produce several dozens of microcapsules per year at a price close to USD 1 million per piece. It should be taken into account however that the rate of technological progress continues to accelerate. Moreover, the fact that NIF efforts are followed by those in France and China is significant. It is estimated that there is a gap of only 5 years between NIF level and the level from Laser Megajoule. Also, gap between NIF level and Chinese research halved in the past five years, the latter being interested in the construction of its own facility. In China about 2,000 doctoral degrees are granted annually in China in the field, which definitely certifies a serious interest in nuclear fusion in general. The role

of the current inertial fusion systems is to elucidate physics to support the further development of systems able to produce energy on a commercial basis.

It is therefore very important that the results of the recent experiment at NIF fit the theoretical predictions on energy resulting from a fusion reaction. The development of realistic physical models is the basis of progress toward the next generation of inertial fusion systems.

Se lucrează la gigantul ITER Recent, a început construcţia ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), care este un gigant faţă de JET, dimensiunea torului fiind cu un ordin de mărime mai mare. Proiectul ITER are şapte parteneri (Uniunea Europeană, China, Coreea de Sud, India, Japonia, Rusia, SUA) şi reprezintă cea mai mare investiţie în infrastructura de cercetare. Europa a câştigat plasarea acestui mare centru internaţional de cercetare pe teritoriul sau (în sudul Franţei, la Cadarache) şi s-a implicat cu 55% din cost. Construcţia a început în 2007 şi se prevede obţinerea primei plasme în 2018 şi începerea experimentelor cu tritiu în 2026. ITER este pasul esenţial pentru demonstrarea fezabilităţii ştiinţifice şi tehnice a fuziunii în plasmă tokamak. Se are în vedere demonstrarea posibilităţii de a obţine o putere de 500 MW în urma utilizării unei puteri de intrare de 50 MW, pentru cel puţin 500 secunde. ITER îşi propune să furnizeze cunoştinţele fizice, tehnologiile şi experienţa nece-

Secondly: Tokamak instalations The second approach is reflected in tokamak installations, which use a combination of magnetic fields for plasma confinement in toroid form. Confinement is intended to prevent contact of plasma, heated at very high temperatures (over 100 million degrees Celsius) with the reactor walls. Plasma heating is achieved by multiple techniques: joule heating (plasma is a conductor, so it can be heated by inducing a current), injection of high-energy atoms, magnetic compression of plasma by increasing the magnetic confinement field and injecting high-frequency electromagnetic waves, generated outside Torus).

The first research in the field was initiated at the Kurchatov Institute of Moscow in the ‘50s and the first tokamak with significant results was built in Novosibirsk, in the late ‘60s. Subsequently, tokamak installations were built in several European countries, U.S., Japan, India and China. The largest existing tokamak is JET (Joint European Torus) from Culham, UK. It is used by 40 laboratories, in 28 countries, member of the EURATOM Association, which includes Romania. A notable success was obtained at JET in 1997, when a fusion power of 16.1MW was obtained, accounting for 65% of the input power.

Cel mai mare tokamak existent în prezent este JET (Joint European Torus) de la Culham, Anglia.

The largest existing tokamak is JET (Joint European Torus) from Culham, UK..

The ITER giant is under way Recently, it has started the construction of ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), which is a giant compared to JET, Torus size being by an order of magnitude higher. ITER project has seven partners (EU, China, South Korea, India, Japan, Russia, U.S.) and is the largest investment in research infrastructure. Europe won the placement of this large international research centre on its territory (in the south of France, at Cadarache) and it contributed with 55% of the total cost. Construction began in 2007 and it is expected to obtain the first plasma in 2018

Q1

2014

Electricity

| analiza˘ / analysis

sare realizării primului reactor cu caracter demonstrativ - DEMO. Acesta are ca scop producerea unei puteri de cel puţin patru ori mai mare, în regim continuu. DEMO va fi primul reactor de fuziune care va produce energie electrică. Prin producerea a 2-4 GW putere termică, DEMO se va situa la scara centralelor electrice moderne.

Cel mai puternic laser din lume, European Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) se construieşte acum, la Măgurele şi va fi funcţional în 2018. Platforma de cercetare caută să angajeze peste 200 de specialişti în fizică: cercetători ştiinţifici, asistenţi de cercetare, tehnicieni sau ingineri.

The most powerful laser in the world, European Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) is being constructed at Măgurele and will be operational in 2018. The research platform seeks to hire more than 200 specialists in physics: scientists, research assistants, technicians or engineers.

102

and begin the experiments with tritium in 2026. ITER is the essential step to demonstrate the scientific and technical feasibility of fusion in tokamak plasma. It is planned to prove the possibility to obtain a power of 500MW from the use of an inlet power of 50MW, for at least 500 seconds. ITER aims to provide the necessary physical knowledge, technologies and experience to achieve the first demonstration reactor – DEMO. It aims at producing a power at least four times higher, in continuous regime. DEMO will be the first fusion reaction to produce electricity. By producing 2-4GW of thermal power, DEMO will reach the scale of modern power plants.

Numeroase provocări științifice și tehnologice Pentru atingerea acestor obiective trebuie depăşite o serie de provocări ştiinţifice şi tehnologice.

Un control al instabilităţilor plasmei, care pot avea efecte distructive serioase asupra peretelui reactorului este necesar să fie realizat prin variate moNumerous scientific and technological dalităţi. Complementar, este necesară realizarea de challenges materiale adecvate pentru construcţia peretelui, ca In order to achieve these goals, a number of scienşi conceperea unor regimuri de operare robuste. Testific and technological challenges must be overcome. tarea soluţiilor convenţionale de transfer al căldurii A control of plasma instability, which can have serious şi validarea diferitelor concepte privind reprodudamaging effects on the reactor wall, must be obtained cerea tritiului, împreună cu dezvoltarea by various means. Additionally, it’s necessary to de materiale care să suporte fluxuri use proper materials for building the wall, puternice de neutroni constituie as well as to conceive robust operation de asemenea obiective de priregimes. Testing of convenmă importanță. tional heat transfer solutions Raportul dintre energia Realizarea unui reactor and validating various concepts rezultată şi cea furnizată de laseri de fuziune producător de on tritium breeding along with the este de doar 0,0078. energie electrică trebuie să development of materials supportaibă în vedere şi alte câteva ing powerful flows of neutrons are The ratio between energy resulted and that supplied by componente de bază: sisteme also important objectives. Obtaining lasers is of only 0.0078. de magneţi bazate pe supraconan electricity generating fusion reacductori de temperatura scăzută, tor must also consider several other basic sisteme de alimentare cu combustibil, components: magnet systems based on lowsisteme de vid, schimbătoare de căldură, sistetemperature superconductors, vacuum systems, heat me de diagnostic şi control. O atenţie specială va fi exchangers, diagnostic and control systems. acordată dezvoltării de noi materiale compatibile cu A special attention will be paid to the developcondiţiile de operare ale DEMO: oţeluri avansate, mament of new materials compatible with DEMO operteriale structurale (în special bazate pe wolfram şi ating conditions: advanced steels, structural matericompuşii acestuia), materiale funcţionale (în special als (especially based on wolfram and its compounds), acoperiri ceramice cu rol protector pentru materialele functional materials (especially ceramic coatings mantalei reproducătoare de tritiu). Evaluarea experiwith protective role for the materials of the tritium mentală a acestor materiale (stabilitatea structurabreeding mantle). Experimental evaluation of these lă, apariţia şi evoluţia defector, transmutaţii, schimmaterials (structural stability, emergence and evolubarea proprietăţilor fizice şi mecanice) va trebui să tion of defects, transmutation, changing physical and certifice comportarea corespunzătoare a acestor mechanical properties) will have to certify the proper materiale în condiţii de iradiere cu fluxuri extrem de behaviour of these materials in conditions of irraputernice de neutroni. Este limpede că, în mod inediation with extremely powerful neutron fluxes. It’s rent, cercetările ce se vor desfăşura în anii următori clear that, inherently, research to be carried out in the au un preponderent caracter interdisciplinar. coming years is mostly interdisciplinary.

0.0078

106

122

116

128

renewables

renewables

| analiza˘ / analysis

A

u trecut aproape un an și trei luni de la primele știri legate de reducerea subvențiilor generoase oferite energiei regenerabile. Prevederile privind scăderea numărului certificatelor verzi au intrat în vigoare cu hopuri.

Aproape un an de tergiversări au întârziat intrarea legii în Parlament; a fost respinsă de președintele Traian Băsescu în două rânduri: prin retrimiterea către legislativ și, mai recent, prin contestarea ei la Curtea Constituțională.

Birocrația excesivă din România, alături de cea a Uniunii Europene au făcut ca schema de suport să fie inaplicabilă pentru unii jucători, care s-au trezit după doi ani fără nici un certificat verde, în urma unor investiții majore.

Presiunile celor mai mari consumatori de energie din România, dar și tendințele statelor europene de

Regenerabilele: o piață înghețată, industria grea încă nu-și regăsește ritmul Renewable energy: a frozen market, the heavy industry still doesn’t find its pace bogdan tudorache

104

A

lmost one year and three months have passed since the first news on cutting the generous subsidies for renewable energy. Provisions on decreasing the number of green certificates hasn’t entered into force with bumps on the road.

Almost a year of delays prevented the law to be discussed in the Parliament; it has been rejected by President Traian Băsescu two times: by sending it back to the Parliament and, more recently, by challenging it in the Constitutional Court.

Excessive bureaucracy in Romania, as well as in the European Union, caused the support scheme to be unenforceable for some players, who saw themselves after two years without any green certificate, following major investments.

Pressures of the largest consumers of energy in Romania, but also the trends of European states to

eliminare totală sau parțială a subvențiilor au încurajat Guvernul să reducă drastic numărul certificatelor verzi (CV) oferite producătorilor de energie verde.

O țintă coborâtă la 15% pentru 2014 Anul acesta, regenerabilele care beneficiază de CV-uri vor ajunge la 15% din consumul brut de energie electrică, spune Ionel David, președinte al Asociației producătorilor de Energie Eoliană din România (RWEA). ”În 2013 am avut cam 11,5%. Diferența e dată de proiectele autorizate în a doua jumătate a anului 2013, plus câteva proiecte noi”, spune David.

Conform țintei naționale pentru anul 2020, 38% din electricitatea consumată trebuie să provină din surse regenerabile, dintr-o cotă verde de 24% din totalul energiei produse, raportat la 1990. În plus, marii consumatori de energie au cerut guvernului coborârea nivelului de CV achiziționate

entirely or partially eliminate subsidies encouraged the Government to drastically reduce the number of green certificates offered to green energy producers.

A target lowered to 15% for 2014 This year, renewable energy benefiting from green certificates will reach 15% of the gross electricity consumption, Ionel David, President of the Romanian Wind Energy Association (RWEA), says.

“In 2013 we had about 11.5%. The difference is given by projects authorized in the second half of 2013, plus several new projects”, David says.

According to the European Strategy for 2020, 38% of electricity must be produced from renewable sources, from a total green quota of 24% of total energy, reported to 1990.

Moreover, large energy consumers asked the Government to lower the level of green certificates acquired by up to 85% and the former Minister for Energy Constantin Niță says he has already submitted a file in this regard to the Competition Council, which must approve it before sending the proposal to the European Commission. The proposal was made based on an EC recommendation, Niță says.

“We are not aware of such a recommendation.

The guide drawn up by the DG Competition within the EC is working at a project, but the respective guide will be prepared after the subjects that want state aids are notified... It’s a difficult process, which has been lasting for approximately 22 months”, David says.

“The parameters must be defined, from which consumption they are entitled, and how the aid works... A question arises: if the green certificates are cut from here, who pays for the remaining green certificates? Where from?”, David says.

Investors will also accept lower profits Romanian green energy producers say they expect a legislative stabilization and they can accept lower profit margins. Romania still has potential for new projects, despite the legal difficulties from 2013. Restrictions in Romania are in line with the new EU policy, less friendly with projects from renewable sources.

The European Commission (EC) has recently decided that EU states cut 40% of carbon emis-

Q1

2014

renewables

| analiza˘ / analysis

sions by 2030, reported to the baseline in 1990.

At the same time, EC proposals include a green energy target of 27%, without imposing national limits, according to Reuters. EC proposals relax environmental policies, in the context in which some countries focus more on cutting subsidies for renewables and conserving coal exploitations or launching new nuclear projects.

“Romania needs to balance its energy production.

Balancing is a major long-term problem, otherwise the entire production risks to be diminished”, Adrian Goicea, Country Manager Iberdrola, comments. “We need major projects such as the Tarnița hydropower plant”, Goicea says. In the context in which most governments in Europe, with little exception, plan to reduce subsidies for renewable energy producers, it’s difficult to believe that the measures of Ponta Government to cut subsidies for green energy will Investitorii vor accepta be rejected by the EC. și profituri mai mici The European Union has set new objecProducătorii români de energie verde spun tives on climate and energy for 2030 că așteaptă o stabilizare legislativă și pot accepta marje mai mici de profit. and proposes less stringent objecRomânia încă prezintă potențial tives than in the past, pentru noi proiecte, în pofida reflecting the rougher dificultăților legale din 2013. economic circumstances Propunerile CE includ o țintă Restricțiile din România sunt and the desire to limit the comunitară de energie verde de în ton cu noua politică a Uniurising cost of energy. The 27%, fără a impune limite naționale. nii Europene, mai puțin prietecurrent national objectives, The Commission recommends a noasă cu proiectele din surse conceived to increase the modest target of 27%, for the regenerabile. share of energy from renewentire Union, without Comisia Europeană (CE) a staable sources to 20%, will not national targets. bilit recent ca statele Uniunii să taie be renewed after 2020. In turn, cu 40% emisiile de carbon până în 2030, the Commission recommends a modraportat la nivelul de bază din 1990. În același est target, of 27%, at the level of the entire timp, propunerile CE includ o țintă de energie verde Union, without national targets. de 27%, fără a impune limite naționale, conform Reuters. Propunerile CE relaxează politicile de mediu, în Often legislative changes contextul în care unele țări marșează mai mult spre shutter investors tăierea subvențiilor pentru regenerabile și conservaIn Romania, investors were shuttered by much rea exploatărilor de cărbune sau lansarea unor noi too frequent changes of legislation in the renewproiecte nucleare. able energy sector. “In the past four years, there ”România are nevoie să-și echilibreze producția de were eight major changes of legislation in terms of energie. Echilibrarea reprezintă o problemă majoră pe the support-scheme, without including the changes termen lung, altfel toată producția riscă să fie dimiof the secondary legislation”, Alina Stancu Bîrsan, nuată”, comentează Adrian Goicea, country manager, Partner at Peli Filip, says.

Iberdrola.˝”Avem nevoie de proiecte majore precum “The capital cost has become burdensome, and hidrocentrala de la Tarnița,” spune Goicea. getting financing is extremely difficult”, Bîrsan says. În contextul în care majoritatea guvernelor Euro“The most important consequence was losing conpei, cu mici excepții, au în plan reducerea subvențiilor fidence”. cu până la 85%, iar fostul Ministru delegat pentru Energie, Constantin Niță, spune că a depus deja un document în acest sens către Consiliul Concurenței, care trebuie să își dea avizul înainte de a remite propunerea către Comisia Europeană. Propunerea a fost făcută pe baza unei recomandări a CE, spune Niță. ”Nu știm să fi fost emisă o astfel de recomandare. Ghidul elaborat de Direcția pentru Concurență (DG Competition) din cadrul CE are în lucru un proiect însă ghidul respectiv va fi elaborat după ce se va trece la notificarea subiecților care doresc ajutoare de stat...

E un proces anevoios, care durează de vreo 22 de luni,” spune David. ”Trebuie definiți parametrii, de la ce consum încolo au dreptul și cum decurge ajutorul...

Se ridică o întrebare: dacă se taie de aici CV-urile, cine plătește restul de CV-uri? De unde?”, spune David.

România are nevoie să-și echilibreze producția de energie.

Romania needs to balance its energy production.

Adrian Goicea country manager, Iberdrola

106

27%

pentru producătorii de energie regenerabilă, este greu de crezut că măsurile guvernului Ponta de reducere a subvențiilor pentru energia verde vor fi respinse de CE. Uniunea Europeană a stabilit noi obiective privind clima și energia pentru 2030 și propune obiective mai puțin stricte decât în trecut, ce reflectă circumstanțele economice mai dure și dorința de a limita creșterea costurilor de energie. Obiectivele naționale actuale concepute pentru a crește cota de energie din surse regenerabile până la 20% nu vor fi reînnoite după 2020. În schimb, Comisia recomandă un obiectiv modest, de 27%, la întregul întregii Uniuni, fără ținte naționale.

Schimbările legislative dese bulversează investitorii În România, investitorii au fost bulversați de modificările mult prea frecvente de legislație în domeniul energiei regenerabile. ”În ultimii patru ani au existat opt schimbări majore de legislație în ceea ce privește schema-suport, fără a include schimbările legislației secundare”, spune Alina Stancu Bîrsan, partener, Peli Filip. ”Costul de capital a devenit împovărător, iar obținerea finanțării extrem de dificilă”, spune Bîrsan. ”Cea mai importantă consecință a fost pierderea încrederii”.

Investitorii se lovesc încă de propuneri legislative considerate absurde, venite din partea unor parlamentari neinițiați în domeniu, cum ar fi și ultima inițiativă de reducere a prețului maxim al certificatelor verzi (CV) de la 55 la 30 de euro. ”În condițiile lipsei de predictibilitate și schimbărilor majore din ultima perioadă, de ce am mai investi în România?”, se întreabă Ion Lungu, director general CEZ Trade. ”Când ne-am început afacerile din România, în 2008, speram ca lucrurile să meargă într-o direcție mai bună. Acum ne lovim de incertitudine, avem nevoie de cel puțin un an pentru a pune la punct un proiect eolian și devine din ce în ce mai dificil să finanțezi și să construiești proiecte în România”, afirmă Markus Lesser, director operațional (COO) al PNE Wind. ”Avem nevoie de predictibilitate și stabilitate. Și investitorii din alte domenii ezită să vină în România când privesc la ce s-a întâmplat în acest sector”, spune Lesser. ”Schema inițială de sprijin a fost prea generoasă. În prezent avem un guvern socialist care va face

Investors still hit on legislative proposals considered absurd, coming from lawmakers who are not initiated in the field, such as the last initiative to reduce the maximum price of green certificates (GC) from EUR 55 to EUR 30.

“In conditions of lack of predictability and major changes in the recent period, why would we invest in Romania” Ion Lungu, General Manager of CEZ Trade, wonders.

“When we started our business in Romania, in 2008, we hoped things would go in a better direction. Now, we hit uncertainty, we need at least a year to implement a wind project and it becomes increasingly difficult to finance and build proj-

ects in Romania”, Markus Lesser, COO of PNE Wind, says.

“We need predictability and stability.

Investors in other fields also hesitate to come to Romania when they see what happened in this sector”, Lesser says.

“The initial support scheme was too generous. Currently, we are dealing with a socialist government which will make everything to reduce the pressure on consumers. The situation will not be very good in the future either”, Andrei Dînga, Presi-

Q1

2014

renewables

Proiectele începute anul trecut vor fi terminate, dar nu văd noi proiecte în piață.

Projects started last year will be completed, but I don’t see new projects in the market.

Andrei Dînga președinte Holrom president Holrom

108

| analiza˘ / analysis

totul pentru a reduce presiunea asupra consumatorului”, a spus Andrei Dînga, președinte Holrom.

Reducerea numărului certificatelor verzi de către guvernul Ponta, efectuată și ca urmare a lobby-ului marilor producători industriali care resimt noi costuri și înregistrează pierderi în urma lansării a tot mai multe proiecte solare și eoliene în piață, este însă în ton cu politica recentă a CE. Motiv pentru care, deși unii investitori vorbesc despre un nou lobby organizat și acțiuni în instanță, alții s-au resemnat. ”Din toate țările Europei de est, România este singura în care mai există potențial de dezvoltare”, admite Dînga. ”Odată ce legislația va deveni stabilă, poate că ar trebui să mergem înainte și să acceptăm marje mai mici”, spune Markus Lesser.

Lipsa unor estimări certe cu privire la valoarea subvențiilor a înghețat multe proiecte. ”În piață predomină incertitudinea: Devine foarte dificil să finanțezi proiecte. Mulți investitori ezită. Avem nevoie de predictibilitate și stabilitate”, a mai spus Lesser. ”Schema inițală de sprijin a fost prea generoasă. Trebuie să producem energie la un preț mai mare decât cel normal. Diferența trebuie să fie acoperită de cineva, să fie transmisă consumatorilor. Întrebarea e în ce măsură”, a mai spus Dînga. ”Cel mai rău lucru care s-ar fi putut întâmpla anul trecut s-a întâmplat: au început să circule zvonuri pe piață (despre scăderea subvențiilor). Practic, anul trecut n-am putut face nimic pentru că nu am mai știut care sunt regulile”, spune Dînga. ”Astfel, eram atât de obosiți de incertitudini, încât când am văzut că Parlamentul pregătește un nou set de reguli la sfârșitul anului trecut, am spus: OK, regulile s-au schimbat, dar măcar avem reguli noi. Însă acum nici măcar ceea ce acceptasem nu mai este valid”, a adăugat el. ”Perspectivele pentru 2014 nu sunt tocmai roz.

Proiectele începute anul trecut vor fi terminate, dar nu văd noi proiecte în piață”, a conchis Dînga.

dent of Holrom, says.

Reducing the number of green certificates by Ponta Government, also made as a result of lobby of large industrial producers that incur new costs and post losses as a result of launching increasingly more solar and wind projects in the market, is in line with the recent policy of the EC. Which is why, although some investors speak of a new lobby organized and actions in court, others have resigned.

“Out of all the East European countries, Romania is the only one that still has potential for development”, Dînga admits.

“Once the legislation becomes stable, maybe we should move forward and accept lower margins”, Markus Lesser says.

The lack of certain estimates on the value of subsidies has frozen many projects. “Uncertainty prevails in the market: It becomes very difficult to finance the projects. Many investors hesitate. “We need predictability and stability”, Lesser also said.

“The initial support scheme was too generous. We must produce energy at a higher price than the normal one. The difference must be covered by someone, be transferred to consumers. The question is at what extent”, Dînga also said.

“The worst thing that could have happened last year happened: market rumors (about decreasing subsidies). Basically, last year there was nothing we could do, because we did no longer know what the rules were”, Dînga says.

“Thus, we were so exhausted by uncertainties, that when we saw that the Parliament was preparing a new set of rules at the end of the last year, we said: OK, the rules have changed, but at least we have new rules. But now not even what we had accepted is valid anymore”, he added.

“Prospects for 2014 are not very good. Projects started last year will be completed, but I don’t see new projects in the market”, Dînga concluded.

stiri , / news | renewables Windfarm a vândut energie eoliană la un preț mai mic cu 35%

Singurul producător român de panouri PV își dublează capacitatea Fabrica de panouri solare Altius Fotovoltaic, parte din grupul Bomax, își va dubla capacitatea de producție după încheierea lucrărilor de extinderie a fabricii din Zona Liberă Giurgiu, a declarat directorul general al companiei, Ion Murgescu. „În una-două luni ne dublăm capacitatea de producţie, la 220.000-230.000 de panouri pe an. Investiţia este de 3-4 milioane de euro”.

Firma a început să producă panouri fotovoltaice în 2012, în urma unei investiţii de 8 milioane de euro, din care jumătate a fost ajutor de stat. “Avem o fabrică în Zona Liberă Giurgiu, în care am investit 8 milioane de euro.“

The only Romanian producer of PV panels doubles its production capacity Solar panels factory Altius Fotovoltaic, part of Bomax group, will double its production capacity after completing the expansion works at the factory in Giurgiu Duty Free Zone, General Manager Ion Murgescu stated. „Within one or two months we will double our production capacity, to 220,000-230,000 panels per year. The investment amounts to EUR 3-4 million”.

The company started producing PV panels in 2012, following an investment of EUR 8 million, of which half was state aid. „We have a factory in Giurgiu Duty Free Zone, in which we invested EUR 8 million, of which half was state aid.“

Windfarm MV I a reuşit să vândă energie pe bursă la preţul de 110 lei/MWh, mult sub preţul mediu al pieţei, de 170 de lei/MWh, şi sub precedentul record de 130 de lei/MWh, stabilit de o firmă ce activează în domeniul energiei din surse eoliene.

Contractul are drept cumpărător compania germană Statkraft Markets GmbH, un jucător important de pe piaţa de trading locală. Contractul are o durată de trei ani, de la 1 februarie 2014 la 31 decembrie 2016, iar cantitatea maximă ce urmează a fi livrată este de 236.520 de MWh. Considerând cantitatea maximă livrată, contractul ajunge la puţin peste 30 de milioane de lei.

Windfarm sold wind energy at a record price by 35% lower Windfarm MV I managed to sell energy on the exchange at the price of RON 110/MWh, much below the average market price, of RON 170/MWh, and below the previous record of RON 130/MWh, set by a company activating in wind energy.

The buyer of the contract is Statkraft Markets GmbH, an important player on the local trading market. The contract has a duration of three years, from February 1st 2014 to December 31st 2016 and the maximum amount to be delivered is 236,520MWh.

M&A: Tranzacțiile cu regenerabile cresc cu 25%, pe o piață în scădere cu 10% în 2013- PwC

M&A: Transactions with renewables increase by 25%, on a market declining by 10% in 2013 - PwC

Un studiu global al PricewaterhouseCoopers (PwC) relevă faptul că volumul total al tranzacțiilor firmelor din energie de tipul fuziunilor și achizițiilor (mergers and aquisitions, M&A) a scăzut cu 10% anul trecut, la 141 de miliarde de dolari. Cea mai intensă activitate din domeniul fuziunilor și achizițiilor a fost raportată de zona Asia-Pacific, cu 36% din total, iar singurul domeniu unde s-a înregistrat o creștere de volum a fost cel al regenerabilelor. Și numărul total al tranzacțiilor din energie a scăzut cu 6%.

A global study of PricewaterhouseCoopers reveals that the total volume of transactions of energy companies of mergers and acquisitions type (M&A) decreased by 10% last year, to USD 141 billion. The most intense activity in the M&A area was reported in the Asia-Pacific region, with 36% of the total, and the only area in which a volume growth was recorded was that of renewables. The total number of energy transactions also fell by 6%.

Q1

2014

renewables

| stiri , / news

Parc solar Lukoil pe fostele bataluri ale Petrotel Compania Lukoil Energy&Gas România, din grupul petrolier Lukoil, va construi un parc solar cu o putere de producție de 9 MW pe un teren de lângă rafinăria Petrotel din Ploieşti. Lukoil a primit autorizaţia de construcţie a unităţii de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) la sfârşitul anului trecut. Valoarea proiectului este estimată la aproximativ 13,5 milioane de euro.

Lukoil solar park on the former oil pits of Petrotel Lukoil Energy&Gas Romania, part of oil group Lukoil, will build a solar park with a production capacity of 9MW on a land near Petrotel refinery, in Ploieşti.

Lukoil received the permit to build the unit from the National Energy Regulatory Authority (NARE) late last year. The project value is estimated at approximately EUR 13.5 million.

Hidroelectrica a vândut doar trei microhidrocentrale din 14 Hidroelectrica a vândut anul acesta doar trei microhidrocentrale din cele 14 scoase la licitaţie, pentru care a obţinut 11,2 milioane de lei (2,5 milioane de euro), un sfert din suma totală vizată, de 10,4 milioane de euro. Două microhidrocentrale, amplasate în judeţul Neamţ, au fost cumpărate de firma ThreePharm din Târgu Mureş, iar una a fost preluată de firma italiană Idroenergia, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica.

Compania a vândut alte 14 microhidrocentrale în iunie 2013, pentru suma totală de 46,8 milioane de lei (10,5 milioane de euro). Hidroelectrica şi-a propus să vândă, în perioada 2013-2014, un număr total de 88 de microhidrocentrale.

Hidroelectrica sold only three small hydro-power stations out of 14 Hidroelectrica this year sold only three small hydro-power plants out of 14 put up for auction, for which it obtained RON 11.2 million (EUR 2.5 million), a quarter of the total amount targeted, of EUR 10.4 million.

Two small hydro-power stations, located in Neamţ County, were bought by ThreePharm, based in Târgu Mureş, and one was taken over by Italy’s Idroenergia, according to a communique of Hidroelectrica.

The company sold other 14 small hydro-power stations in June 2013, for the total amount of RON 46.8 million (EUR 10.5 million).

Hidroelectrica plans to sell, during 2013-2014, a total of 88 small hydropower stations, accounting for less than 1% of the total installed power, because they register every year significantly higher operating and maintenance costs.

110

Garanti finanțează un parc solar de 5 MW lângă București Smart Energy Group a anunțat că Garanti Bank a acordat finanțare subsidiarei sale SC Energy Natural Prod SRL pentru construirea unui parc PV de 5MW în România.

Smart Solar a furnizat serviciile de inginerie, procurement și construcții (EPC) la cheie pentru parcul solar, care a fost conectat la rețeaua ENEL în decembrie și este situat la aproximativ 37 km sud de București.

Garanti to finance a solar park of 5MW near Bucharest Smart Energy Group announced that Garanti Bank had granted financing to its subsidiary SC Energy Natural Prod SRL, for building a photovoltaic power plant of 5MW in Romania.

Smart Solar provided the turnkey engineering, procurement and construction services (EPC) for the solar park, which was connected to ENEL network in December and is located approximately 37km south to Bucharest.

În 2013 s-au vândut panouri solare de peste 30 de miliarde de dolari

Subvenții pentru energia verde de 416 milioane de euro în 2013 Volumul subvențiilor plătite în contul energiei regenerabile din 2013 s-a ridicat la 415,8 milioane de euro, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, în pofida scăderii preţului certificatelor verzi (CV) cu 25%, reiese din datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012, potrivit ANRE. Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3%.

Subsidies for green energy of EUR 416 million in 2013 The volume of subsidies paid in the account of renewable energy in 2013 amounted to EU 415.8 million, by 33.7% more than the level reached in 2012, of EUR 310.8 million, despite the decrease in green certificates price by 25%, according to the National Regulatory Authority (ANRE) data.

Average price of a green certificate last year was EUR 42, compared to EUR 56 in 2012, according to the ANRE. Last year, 9.9 million green certificates were traded, up 78.3%.

După o contracție de 20 de miliarde de dolari în 2012, veniturile obținute din vânzarea de panouri solare (PV) la nivel mondial a crescut cu 8% în 2013, ajungând la 30,5 miliarde de dolari în vânzări, arată estimările preliminare ale GTM Research, divizia de cercetare a firmei de consultanță Green Tech Media.

Prețurile panourilor PV au scăzut în ultimii trei ani.

Potrivit cercetării menționate, veniturile obținute în 2011 din vânzarea acestora au atins 47,5 de miliarde de dolari, un maxim istoric, urmat de o contracție de piață uriașă. Acum, prețurile panourilor PV sunt la mai puțin de jumătate față de nivelul din urmă cu trei ani. Prognoza de referință a GTM Research arată pentru 2014 venituri de 35,7 miliarde de dolari, cu o potențială creștere adițională de 10 miliarde de dolari, tot puțin față de vârful din 2011.

China și Japonia, cele mai mari două piețe finale pentru instalarea panourilor solare în 2013, au fost cele mai mari două piețe de desfacere pentru panourile PV, cu achiziții combinate de 15 miliarde de dolari.

In 2013, solar panels worth over USD 30 million were sold After a contraction of USD 20 billion in 2012, revenues obtained from selling photovoltaic panels increased at world level by 8% in 2013, reaching USD 30.5 billion in sales, according to preliminary estimates of GTM Research, the research division of the consulting firm Green Tech Media. Prices of PV panels fell in the past three years. According to the mentioned research, incomes obtained in 2011 from their sale reached USD 47.5 billion, a historical maximum, followed by a huge market contraction.

Currently, prices of PV panels are less than half compared to three years ago. The reference forecast of GTM Research shows for 2014 incomes of USD 35.7 billion, with a potential additional growth of USD 10 billion, increasingly less compared to the peak in 2011.

China and Japan, the two large end-markets for installing PV panels in 2013, were the largest two marketplaces for PV panels, with total acquisitions of USD 15 billion.

Q1

2014

renewables

| interviu / interview

Industria eoliană cere un mediu stabil şi previzibil Wind industry asks for a stable and predictable environment

bogdan tudorache

C

ătălina Dragomir, Director General al Vestas CEU România, spune că firma este lider în piaţa eoliană, cu o cotă de piaţă de peste 40%, şi speră să îşi întărească poziţia printr-o creştere mai rapidă decât piaţa în sine. Având în administrare peste 120 de angajaţi, Dragomir spune că investitorii au nevoie de o strategie energetică axată pe integrarea regională şi un mediu de afaceri şi legislativ stabil, previzibil şi transparent.

Care sunt principalele provocări cu care vă confruntaţi ca director general şi care sunt obiectivele pentru perioada următoare?

Administrarea unei organizaţii în creştere într-o nouă piaţă emergentă este dificilă, însă provocatoare.

Spectrul merge de la integrarea noilor angajaţi la imaginea şi poziţia companiei pe piaţă.

Obiectivul principal pe termen scurt este consolidarea organizaţiei locale şi construirea de sinergii între departamentele funcţionale. Pe termen mediu, încercăm să aducem plus valoare în piaţă şi pentru clienţii noştri.

112

C

ătălina Dragomir, managing director, Vestas CEU Romania, says that the company is the leader of the wind market with more than 40% overall market share and intends to strengthen its position by growing faster than the market. Having under management more than 120 employees, Dragomir says that investors need an energy strategy focusing on regional integration and a stable, predictable and transparent business and legal environment.

What are the main challenges that you’re facing as a general manager and what are your goals for the next period?

Managing a growing organization into a new emerging market is challenging, but provocative.

The spectrum goes from new employees’ integration to company image and position on the market.

Short term main goal is to strengthen the local organization and to build up synergies between

Cătălina Dragomir Director General, Vestas CEU România

Percepţia şi satisfacţia clienţilor noştri sunt foarte importante pentru Vestas pe termen lung.

Care sunt rezultatele activităţii dumneavoastră de care sunteţi cu adevărat mândră?

Construirea unei organizaţii locale puternice, capabilă să înţeleagă şi să dovedească valoare pentru piaţă.

Care sunt principalii indicatori de performanţă pe care îi urmăriţi pentru anul acesta? Dar pentru perioada următoare?

Cifrele Vestas CEU România sunt parte a Vestas CEU, informaţii care sunt prezentate oficial, fiind o companie listată public, aşa încât cifrele locale nu pot fi dezvăluite. În prezent, Vestas CEU România are peste 120 de oameni angajaţi direct în departamentele de vânzări, construcţii şi servicii, pe lângă funcţiile de suport realizate la sediul central şi câteva centre regionale. În 2014, compania a devenit un important contribuabil din punctul de vedere al Ministerului de Finanţe, demonstrând stabilitatea şi

the functional departments. On medium term perspective we are looking to bring added value on the market and to our customers. Our customers’ perception and satisfaction are very important for Vestas for the long term.

Cătălina Dragomir Managing director Sales, Vestas CEU Romania

Which are the results of your work that you’re really proud of?

Building up a strong local organization, capable to understand and proof value for the market.

What are the main KPI’s that you’re following for this year? How about the next period?

Vestas CEU Romania figures are part of Vestas CEU that are officially presented been a stock listed company therefore no local numbers can be revealed. Currently Vestas CEU Romania directly employs more than 120 people in sales, construction and service departments beside supporting functions deployed in HQ and several regional hubs. In 2014 the company became a large contributor

Q1

2014

renewables

| interviu / interview

dezvoltarea pe termen lung a companiei.

Care sunt lucrările principale pe care le-aţi contractat/în care aţi investit până în prezent şi care sunt principalele lucrări pentru anul acesta?

Vestas CEU România este lider în piaţa eoliană, cu o cotă de piaţă de peste 40%, şi speram să ne întărim poziţia pe piaţă printr-o creştere mai rapidă decât piaţa în sine. În 2014, am devenit un important contribuabil din punct de vedere al veniturilor şi impozitelor, demonstrându-ne angajamentul pentru construirea de relaţii pe termen lung. Feedback-ul clienților arată că îndreptăm compania în direcția cea bună, fiind percepută ca un partener puternic și de încredere pentru angajamente pe termen lung.

România este o piaţă emergentă în care cadrul legislativ este actualizat sau modificat încontinuu.

Romania is an emerging market on which the legislative framework is continuously updated or modified.

114

from Ministry of Finance perspective showing the stability and long term development of the company.

Which are the main work that you’ve contracted/invested in so far, and which are the main works for this year?

Vestas CEU Romania is the leader of the wind market with more than 40% overall market share and we intend to strengthen our market position by growing faster than the market. We became in 2014 a large contributor from the revenues and taxes perspective showing our commitment to build up long term relations. Customer feedback shows that we are moving the company into the right direction been perceived as a strong and reliable partner for long term commitments.

Care sunt principalele diferenţe în legătură cu România, comparativ cu alte ţări, în ceea ce priWhat are the main differences regarding Roveşte resursele sale principale, modul de a admania, as compared to other countries, in ministra lucrurile şi a face afaceri? terms of its main resources, way of managing Din perspectiva sectorului energiei regenerabile, things and doing business?

România este o piaţă emergentă în care cadrul From RES perspective, Romania is legislativ este actualizat sau modificat an emerging market on which the încontinuu. Orice piaţă are nevoie legislative framework is de stabilitate şi claritate pentru a continuously updated putea creşte şi atrage investitori. or modified. Any market Din această perspectivă, RoVestas CEU România are peste 120 needs stability, predictabilmânia mai are de lucru pentru de oameni angajaţi direct. ity and clarity in order to a maximiza resursele naturale grow and to attract invesde care beneficiază. Afacerea Vestas CEU Romania directly tors. From this perspective, necesită o atenţie constantă şi employs more than 120 people.

Romania still has a path to implicare atât la nivel intern, cât şi go in order to maximize natural în legătură cu părţile interesate din resources it benefiting from. Busiexterior. ness requires constant attention and implication both internally and in relation to Pe ce ar trebui să se concentreze strategia external various market stakeholders. energetică a României? Cum ar trebui realizată strategia energetică pentru a exploata mai bine What should be Romania`s energy strategy resursele? focusing on? How should the energy stratStrategia energetică ar trebui realizată, adaptată egy be made to better exploit the resources? şi implementată ca urmare a aportului adus de toţi Energy strategy should be created, adapted jucătorii din piaţă şi toate părţile interesate, printr-o and implemented following all market players and continuă cooperare. Integrarea regională ar trebui să stakeholders inputs throughout continuous coopfie factorul - cheie pentru succes, în afară de schimbul eration. Regional integration should be a key factor celor mai bune practici. for success beside best practices sharing.

Ar trebui să ne temem de Rusia, în ceea ce priShould we be afraid of Russia, in energy veşte energia? Care sunt principalii rivali ai Roterms? Which are Romania’s main global mâniei la nivel global? Ar trebui să ne concen-

120

trăm pe a deveni un exportator de energie? Dacă da, de ce?

Integrarea regională este parte a strategiei energetice a României care ne va permite mai multă flexibilitate în comercializarea energiei, cu beneficii de venit suplimentare.

Care ar fi sfatul dvs. pentru un antreprenor de tip greenfield în sectorul dvs?

Să evalueze toate aporturile de tip greenfield necesare pentru un proiect de succes şi să treacă, cu atenţie, la dezvoltarea acestuia. Un proiect curat care beneficiază de condiţii de vânt optime, acces facil la reţea şi rute de transport, împreună cu parteneri de furnizare de mare încredere şi recunoscuţi ar creşte mult viabilitatea proiectului.

competitors? Should we focus on becoming an energy exporter and why?

Regional integration as part of Romania’s energy strategy will allow us more flexibility in energy trading with additional revenue benefits.

What would be your advice for a greenfield entrepreneur in your field?

To evaluate all the greenfield necessary inputs for a successful project and to carefully go through its development. A clean project benefiting of optimum wind conditions, convenient access to grid and transportation routes together with strong reliable and acknowledged supplying partners would strongly increase the project viability.

Ce vă place şi ce nu vă place la România? Îmi plac oamenii cu care lucrez şi capacitatea acestora de a găsi răspunsuri şi soluţii la fiecare problemă cu care ne confruntăm şi nu apreciez schimbările continue şi incertitudinea cu care trăim în fiecare zi.

What do you like and dislike about Romania?

I like the people I’m working with and their capacity to find answers and solution to each and every problem we are facing and I don’t appreciate the continuous changes and uncertainties we are living daily.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă piaţa în prezent şi cum pot fi rezolvate?

Principala problemă cu care se confruntă piaţa se referă la cadrul legislativ, stabilitatea şi previzibilitatea acestuia, pentru care o parte din soluţie o reprezintă transparenţa şi procesul de consultare publică.

Which are the main issues that the market faces now and how can they be solved?

The main issue the market is facing refers to the legislative framework, its stability and predictability for which part of the solution are transparency and public consultation process.

40% Vestas CEU România are o cotă de piață de 40%.

Vestas CEU Romania has more that 40% overall market share.

Q1

2014

renewables

| interviu / interview

Steven Borncamp: Clădirile nu sunt create la fel Steven Borncamp: Buildings are not created equal

Î

n România şi prin toată Uniunea Europeană, cei mai importanţi consumatori de energie sunt clădirile. În plus, o mare parte din emisiile de dioxid de carbon provin din modul în care clădirile noastre sunt iluminate, încălzite şi folosite. Mici schimbări în performanța energetică și modul în care folosim fiecare clădire vor avea un efect semnificativ în reducerea consumului total de energie. Pentru a afla mai multe despre sistemul inteligent de management al clădirilor, “construcția verde” și eficiența energetică, am decis să discutăm cu Steven Borncamp, președintele Romania Green Building Council,

116

I

n Romania and across the EU, the most important energy consumers are our buildings. In addition, a major part of carbon emissions come from how buildings are lit, heated and used.

Small changes in energy performance and the way we use each building will have a significant effect in reducing total energy consumption. To learn more about smart building management, “green construction” and energy efficiency, we’ve decided to talk to Steven Borncamp, President of Romania Green Building Council, an entrepreneur turned NGO leader.

You have come to Romania years ago to help put into law and into practice the building energy performance and environmental responsibility.

Tell us about Romania Green Building Council’s mission in this field.

We’ve started in 2006 a project to mobilize the entire real estate and construction industry on the subject of energy performance and environmental responsibility for buildings. We launched formally as a non-profit, non-political industry association in 2008 now reaching 140 member companies. While there were certainly Romanian groups dedicated to improving the environment and architecture, we are pioneers in Romania for bringing a multidisciplinary and systemic approach to creating greener buildings. Here we include not just the architectural or the engineering point of view, which are of course very important, but also we start to ask what is the banking and legal systems, investors and building owners, materials, technology, and service providers doing to support green buildings.

un antreprenor devenit lider de ONG-uri.

Aţi venit în România acum mai mulţi ani pentru a introduce în legislaţie şi a pune în practică performanța energetică a clădirilor şi responsabilitatea față de mediu. Care este misiunea Romania Green Building Council în acest domeniu?

Am început în 2006 un proiect pentru mobilizarea întregii industrii imobiliare şi de construcţii în ceea ce priveşte performanța energetică şi responsabilitatea faţă de mediu pentru clădiri. Ne-am lansat oficial ca o asociaţie non-profit şi apolitică pentru industrie în

Since you mentioned the banks, what kind of financing tools do you propose to be adopted?

We focused on creating tools that use primarily the energy audit to really show how the best performing buildings are much different financial assets compared to the worst buildings and to encourage people to do energy certifications. Moreover, we started to look into green building certifications, to basically show that all buildings are not created equal; each building having a different impact on society. Beyond energy efficiency there is toxicity of the building materials, reduction of construction waste going to landfills, and carbon emissions impact of where we source our products and materials to start with a few green topics. The location of the building site is essential as, for instance, if your building is near a public transit line, you will have a smaller impact on traffic, fossil fuel use, pollution and parking problems.

During our analysis of buildings we started to look at what fiscal incentives we could promote to encourage better behavior of the building industry. One example is a green mortgage. We know that if you have a home that is energy efficient you are a much smaller risk for the bank than the person whose home is not energy efficient due to the dramatically lower cost of energy and inherent improvement of building values of a higher quality building. Over the many years of the loan, the bank should offer you better terms if

Steven Borncamp președintele Romania Green Building Council,

Steven Borncamp President of Romania Green Building Council

Q1

2014

renewables

| interviu / interview

2008, ajungând în prezent la 140 de companii membre.

Deși au existat cu siguranță grupuri românești dedicate îmbunătățirii mediului și arhitecturii, suntem pionieri în România prin faptul că am adus o abordare multidisciplinară și sistematică de creare a unor clădiri ecologice.

Aici includem nu numai un punct de vedere arhitectural sau ingineresc, care sunt, bineînţeles, foarte importante, dar începem şi să întrebăm care sunt măsurile luate în sistemul bancar şi juridic, de investitori şi proprietarii de imobile, materiale, tehnologie şi furnizorii de servicii pentru a sprijini clădirile ecologice.

Deoarece aţi menţionat băncile, ce fel de instrumente de finanţare propuneţi?

Ne-am concentrat pe crearea de instrumente care folosesc în primul rând auditul energetic pentru a arăta cu adevărat cum cele mai performante clădiri sunt active financiare cu mult diferite faţă de cele mai proaste clădiri şi pentru a încuraja oamenii să obţină certificate energetice. În plus, am început să verificăm certificatele verzi ale clădirilor, pentru a demonstra practic că nu toate clădirile sunt create la fel; fiecare clădire are un impact diferit asupra societăţii. Pe lângă eficienţa energetică, există toxicitatea materialelor de construcţie, reducerea deșeurilor din construcții care merg la gropile de gunoi și impactul emisiilor de dioxid carbon al sur-

118

you make the right decision in the beginning on how to build your home.

We’ve proven it is actually cheaper to have a house with an Energy Performance Certificate of “A” than “C” because the monthly energy savings offsets the small, incremental difference in the mortgage payment on the initial energy efficiency investments. With an extra investment at the beginning of the process you will have 20 to 30 or more years of benefits due to better design, engineering, insulation, windows, heating and cooling installations. Because you are financing the investment over time, you never pay for these essential improvements because the energy savings are immediate, leaving your “total cost of ownership” reduced while owning a higher quality house.

We are working with a major bank in Romania and have a product that falls entirely within the current banking regulations and thus can be implemented immediately. We are also looking to extend the impact by working with the National Bank of Romania (NBR) to ask that energy savings could be equivalent to income.

Therefore, on your mortgage application, you would be able to add the estimated energy savings from your green home and those savings should be included as income so you could access more money to make the

sei de produse și materiale pe care le folosim, pentru necessary investments. BNR could thus mitigate the a începe cu câteva subiecte ecologice. Amplasamentul effect of energy price increases which is a major comclădirii este esenţial deoarece, de exemplu, în cazul în ponent of inflation. care clădirea dvs. este lângă o linie publică de tranzit, The green mortgage uses the home’s Energy Perveţi avea un impact mai mic asupra traficului, asupra formance Certificate and this is not an additional cost folosirii combustibililor fosili şi nu veți avea probleme de because it is already a legal requirement. We thought parcare. also about requiring a green building certificate could În timpul analizei noastre a clădirilor, am început be more cost-prohibitive for the single or multifamily să căutăm care facilităţi fiscale ar putea fi promovate pentru a încuraja mai bine comportamentul industriei În cinci ani, celor cu clădiri care nu sunt ecologice de construcţii. Un exemplu este ipoteca verde. Ştim că ar trebui să li se aplice majorări ale impozitului pe dacă aveţi o casă eficientă energetic reprezentaţi un proprietate. risc mult mai mic pentru bancă decât persoana a cărei casă nu este eficientă energetic, din cauza unui cost mult mai redus cu energia şi îmbunătăţirea inerentă a In five years those with non-green buildings valorii clădirii, printr-o construcţie de mai bună calitate. should get a small increase on their property tax.

Pe parcursul creditului, banca ar trebui să vă ofere condiţii mai bune dacă luaţi decizia potrivită de la început despre cum să vă construiţi casa. residential, so we have created a specific check list of Am dovedit că de fapt este mai ieftin să ai o casă cu green criteria to apply before qualifying a project to be un Certificat de Performanţă Energetică “A” decât “C”, included in the Green Mortgage program. deoarece economiile lunare cu energia compensează mica diferenţă graduală a plăţii ipotecii la investiţiile iniYet another idea of yours is the property tax deţiale în eficienţă energetică. Cu o investiţie adiţională la duction for green buildings. What exactly is that începutul procesului, veţi avea beneficii timp de 20 - 30 and how does it work? de ani sau mai mult datorită instalațiilor de proiectare, We’ve started working four years ago to create a de inginerie, de izolare, de ferestre, de toolkit that explains the economic încălzire și de răcire mai bune. Deoarece benefits a property tax deduction finanţaţi investiţia în timp, nu plătiţi niciowould bring to a municipality and dată aceste îmbunătăţiri esenţiale, deoabegan promoting it through the rece economiile cu energia sunt imediate, Am dovedit că de fapt Romanian Association of Municilăsându-vă “costul total al proprietăţii” este mai ieftin să ai o palities and directly to municipalities redus, în timp ce veţi deţine o casă de mai casă cu un Certificat de expressing an interest. Cluj took the bună calitate. pioneering decision to reduce from Performanţă Energetică Lucrăm cu o bancă importantă din “A” decât “C”.

1.25% to 0.25% the tax on A rated România şi avem un produs care se încommercial buildings which are also cadrează în întregime în reglementările We’ve proven it is green certified buildings. Until now actuale din sistemul bancar şi, astfel, poa- actually cheaper to have we’ve offered it to 12 municipalities te fi implementat imediat. De asemenea, a house with an Energy and a few are quite close to announcîncercăm să extindem impactul, lucrând Performance Certificate ing the implementation of their own cu Banca Naţională a României (BNR), of “A” than “C”. property tax incentives. pentru a cere echivalarea economiilor cu We are very convinced these inenergia cu venitul. Astfel, în cererea de ipotecare, aţi centives are good for government, community and putea adăuga o estimare a economiilor din energie la creating an industry that can compete in the comcasa dvs. verde şi aceste economii ar trebui să fie ining era of dramatically higher building standards. The cluse ca venit, aşa încât să puteţi accesa mai mulţi bani incentives require the private sector to first invest pentru a face investiţiile necesare. BNR ar putea redutheir money in upgrading their buildings so we get ce astfel efectul majorării preţului energiei, care este o an instant economic benefit from creating a variety componentă majoră a inflaţiei. of green jobs. Money flows into the local economy

A/C

Q1

2014

renewables

| interviu / interview

Ipoteca verde foloseşte Certificatul de Performanţă Energetică al casei şi acesta nu este un cost adiţional, deoarece este deja o cerinţă legală. Ne-am gândit de asemenea că cererea unui certificat de clădire ecologică ar putea fi prea scump pentru un rezident singur sau cu familie, aşa încât am creat o listă specifică de verificare a criteriilor ecologice care trebuie implementate înainte de calificarea unui proiect pentru includerea în programul Ipotecii Verzi.

Există facilităţi fiscale care ar putea fi promovate pentru a încuraja un comportament mai adecvat al industriei construcţiilor.

The are fiscal incentives we could promote to encourage better behavior of the building industry.

120

Totuşi, o altă idee a dvs. este deducerea impozitului pe proprietate pentru clădirile ecologice. Care este aceasta mai exact şi cum funcţionează?

Am început să lucrăm acum patru ani pentru a crea un set de instrumente care explică beneficiile economice ale deducerii impozitului pe proprietate pentru o municipalitate şi am început să îl promovăm prin intermediul Asociaţiei Municipiilor din România şi în mod direct la municipiile care şi-au exprimat interesul. Cluj a luat decizia de pionierat de a reduce de la 1,25% la 0,25% impozitele pentru clădirile comerciale de clasă A, care sunt şi clădiri certificate ecologic. Până în prezent, l-am oferit la 12 municipii şi câteva sunt chiar aproape de a anunţa implementarea propriilor facilităţi la impozitul pe proprietate.

Suntem foarte convinşi că aceste facilităţi sunt bune pentru guvern şi comunitate şi creează o industrie care poate concura în epoca viitoare cu standarde mult mai înalte de construcţie. Facilităţile cer sectorului privat să investească mai întâi bani în modernizarea clădirilor, pentru a obţine un beneficiu economic imediat prin crearea unei varietăţi de locuri de muncă în industria ecologică. Banii intră în economia locală, în timp ce dvs. reduceţi rata impozitului, însă valoarea clădirii impozitate creşte.

Acest lucru stimulează proprietarii de clădiri să acţioneze. Și am introdus o fereastră de oportunitate. Începem să aplicăm acum legislaţia şi în 48 de luni dispare automat. Aveţi 48 de luni pentru a proiecta, implementa şi certifica proiectul, astfel acest lucru va avea cu siguranţă un efect stimulativ într-o perioadă încă provocatoare pentru industria de construcţii. Dacă oamenii fac un lucru bun în legătură cu clădirile lor, primesc în schimb o bună deducere şi o reevaluare a clădirii. Vom recompensa imediat cele mai ecologice clădiri şi le vom pedepsi, încet-încet, pe cele care nu sunt foarte bune, pentru a stimula proprietarii acestora să acţioneze. În cinci ani, celor cu clădiri care nu sunt ecologice ar trebui

while you are lowering the tax rate but the building’s value that is being taxed goes up. This is stimulating building owners to take action. And we have a „sunset clause“. We start applying this legislation now and in 48 months it automatically disappears. You have 48 months to design, implement and certify your project therefore this will certainly have a stimulus effect in a still challenging time for the building industry. If people do something good about their buildings they get in return a very nice deduction and a re-evaluation of the building. We will reward the greenest buildings instantly and we punish slowly the not so very good buildings to stimulate their owners to take action. In five years those with non-green buildings should get a small increase on their property tax.

I would add that every project that we’ve looked is viable with its own strong business case, so the property tax is really just a “sweetener” to get owners investing in improvements and move us toward a green economy.

EU legislation is renewing and studies show that the European economies could gain more than 7 billion Euros a year from lowering energy consumption, especially from buildings, through

smart management. What is your take on this?

There is European legislation that says that by 2018 for the public sector and 2020 for the private sector all buildings must be nearly “net-zero energy”; basically any electricity consumed must be offset substantial by the production of green energy.

We created a program called “2020 today” to make Legislaţia UE se reînnoieşte, iar studiile sure legislation stays on track and the arată că economiile europene ar pudefinition of net-zero energy buildtea câştiga peste 7 miliarde de ings is ambitious. To do that, Cluj a redus de la 1,25% euro pe an reducând consumul we have launched la 0,25% impozitele pentru energetic, în special al clădiriand will launch more clădirile comerciale de clasă lor, prin management intelinet-zero energy building A, care sunt şi clădiri certificate gent. Cum priviți aceste dezdemonstration projects in ecologic. voltări? countries that don’t have Cluj reduces from 1.25% to 0.25% Există o legislație europeană the best record of energy the tax on A rated commercial care arată că până în 2018 penefficiency, which is actually buildings which are also green tru sectorul public și 2020 pentru most of Europe. We all know certified buildings. sectorul privat toate clădirile trebuie that with 9 billion people on să fie aproape “net-zero energy” (cu un the planet in the next few deconsum net de energie zero); practic, orice cades, energy concerns will drive us energie consumată trebuie să fie compensată subto think much more about how to use our stanţial prin producţia de energie verde. Am creat un limited resources more skillfully. program numit “2020 azi”, pentru a ne asigura că leThis “2020 today” campaign is focused on showgislaţia rămâne pe drumul cel bun şi că definirea clădiricasing net-zero energy building projects across differlor “net-zero energy” este ambiţioasă. Pentru a obţine ent building types in Romania and in neighboring counacest lucru, am lansat şi vom lansa mai multe proiecte tries so that we can prove 3 to 4 years ahead of when demonstrative de clădiri “net-zero energy”, în ţările care this legislation is supposed to come into force, that the nu au cel mai bun nivel de eficiența energetică, adică industry is ready and accepting of higher standards. în majoritatea Europei de fapt. Ştim cu toţii că, cu 9 miWe have today all of the skills, materials and technolliarde de oameni care vor apărea pe planetă în urmăogy to build now a net-zero buildings in an economitoarele câteva decenii, preocupările legate de energie cally viable way and we just need to break through the ne vor face să ne gândim mult mai mult să ne folosim mental barrier of the first few projects to show what resursele limitate într-un mod mult mai abil. we can do.

Aceasta campanie “2020 azi” se concentrează pe prezentarea de proiecte de clădiri “net-zero energy” de diverse tipuri în România şi în ţările vecine, aşa încât să putem demonstra peste 3-4 ani, când această legislaţie ar trebui să intre în vigoare, că industria este pregătită şi acceptă standarde mai înalte. Avem în prezent toate abilităţile, materialele şi tehnologia pentru a construi clădiri “net-zero energy” într-un mod mult mai viabil din punct de vedere economic şi trebuie doar să doborâm bariera mentală prin primele proiecte pentru a demonstra ceea ce putem face. să li se aplice majorări ale impozitului pe proprietate.

Aş adăuga că fiecare proiect verificat de noi este viabil cu propriul studiu de caz puternic, aşa că impozitul pe proprietate este cu adevărat doar un “îndulcitor” pentru a determina proprietarii să investească în îmbunătăţiri şi să meargă către o economie mai verde.

Q1

2014

renewables

| perspective / perspectives

Emil Calotă (ANRE): Viitorul pentru regenerabile se află în capacități mici Emil Calotă (ANRE): The future for renewable energy lies in small capacities

122

C

E

alitatea energiei, liberalizarea prețului și nergy quality, liberalizing the competition a competiției, retehnologizarea și sincroand price, upgrade and synchronizing Ronizarea României la dezvoltările tehnomania to the technological development logice care pot îmbunăți funcționarea that can improve the operation of its power sistemului său electroenergetic sunt system are some of the files that require a câteva dintre dosarele care trebuie să fie abordate professional approach. In this context, we discussed cu profesionalism. În acest context am discutat with ANRE Vice, President Emil Calotă, about one of cu vicepreședintele ANRE Emil Calotă una dintre today’s trends: decentralized energy production. tendințele momentului: producția descentralizată Renewable energy was not designed on the de energie. logic of giant parks, Emil Calotă says. The renewable Energia regenerabilă nu a fost gândită pe losource must cover the local demand, not turn into gica parcurilor gigant, spune Emil Calotă. Sursa power plants of dozens and hundreds of MW. regenerabilă trebuie să acopere cererea locală, nu “Country analysis for Romania indicated the exsă se transforme în centrale de zeci și sute de MW. istence of two resources that deserved to be capi“Analizele de țară pentru România indicau talized: water and biomass. But the evolution of existența a două resurse care merită să fie varenewable energy sector led to the giant wind and lorificate: apa și biomasa. Dar evoluția sectophotovoltaic parks. It’s a speculative formula of usrului regenerabilelor s-a dus spre ing a certain context”, ANRE Vice parcurile gigant eoliene și fotovolPresident says. taice. E o formulă speculativă de foThe support scheme recorded a losire a unui anumit context”, spune fulminating growth, from EUR 98 vicepreședintele ANRE. million in 2011 to EUR 313 million in Schema de sprijin Schema de sprijin a crescut ful- pentru regenerabile a 2012 and EUR 416 million in 2013. minant, de la 98 milioane de euro în urcat la 416 milioane Although the overcompensation me­ 2011, la 313 de milioane de euro în de euro, în 2013. cha­nism has entered into force, the 2012 și 416 de milioane de euro în algorithm of operation and continuing 2013. Cu toate că mecanismul de su- The support scheme accreditation will make this “support pra-compensare a intrat în vigoare, al- grew to EUR 416 budget” to grow, as Emil Calotă calls it. goritmul de funcționare și continuarea million, in 2013.

Romania must recover the initial acreditărilor va face să crească acest reason for renewable energy exis“buget de sprijin”, cum îl numește Emil Calotă. tence, micro-capacities and the distributed genRomânia trebuie să recupereze rațiunea eration, ANRE official mentioned. “The future for inițială de existență a energiei regenerabile, renewable energy lies in small capacities. 2014 is microcapacitățile și generarea distribuită, precithe year when the approach on renewable energy zează în continuare oficialul ANRE. „Viitorul pentru capacities, which could supply tens of thousands of regenerabile se află în capacități mici. 2014 este houses, changes towards micro-capacities of proanul când se schimbă abordarea dinspre capacități duction for self-consumption”, Emil Calotă also said. de energie regenerabilă care ar putea alimenta zeci de mii de locuințe spre microcapacități de Romania can benefit producție pentru autoconsum”, a mai afirmat Emil from the distributed generation Calotă.

Thermal power plants and the support through the cogeneration bonus of some that are nonRomânia poate beneficia performing on other reasons than efficiency are de pe urma generării distribuite sometimes obstacles to developing the microTermocentralele și susținerea prin bonusul de capacities. cogenerare a unora neperformante pe alte consi“Some of them (thermal power plants - Ed.) fulfill derente decât cel de eficienţă reprezintă uneori partially the conditions for receiving the cogenerapiedici pentru dezvoltarea microcapacităților. tion bonus, but that is how the law was drawn up, “Sunt unele (termocentrale – n.r.) care îndepliunfortunately. That was done to operationally sup-

416

Emil Calotă Vicepreşedintele ANRE, de profesie inginer chimist. A lucrat până în 2000 în domeniul petrolier şi a avut 2 mandate ca primar al Ploieştiului.

Emil Calotă ANRE Vice President, chemical engineer Worked until 2000 in the oil sector and had 2 terms as mayor of Ploieşti.

Q1

2014

renewables

| perspective / perspectives

nesc parțial condițiile de primire a bonusului de cogenerare, dar așa a fost făcută legea, din păcate.

Asta s-a făcut pentru a susține operațional unele termocentrale, pentru că ele erau conectate prin sisteme de alimentare centralizată cu consumatorii urbani din marile orașe”, spune Emil Calotă.

Emil Calotă a abordat frontal și modelul extinderii cu orice preţ a rețelelor de electricitate și gaz pentru a identifica rolul pe care generarea distribuită îl poate juca. “ANRE a emis anul trecut un ordin prin care autoritățile locale și județene au posibilitatea să oblige distribuitorii și furnizorii să facă extindere de rețele, dar numai în condiții de eficiență, pe baza unui studiu de fezabilitate și pe rațiunea economică a extinderii rețelei.”

Pentru consumatorii izolați trebuie gândită însă o soluție alternativă. Aici intervin sistemele descentralizate de producție, a subliniat Emil Calotă, care pot crește eficiența energetică a agenților economici și gospodăriilor din mediul rural și din orașele mici. „De exemplu, în Toplița, polul frigului în România, gazul ar ajunge iarna prin conducte la comunitate consumatori la presiuni care îl fac de nefolosit. O resursă energetică la îndemână pentru aceea zonă este biomasa, și totuși sunt puține astfel de centrale acolo”.

Un impediment în acest moment este preţul execuţiei unui astfel de sistem. Potrivit lui Emil Calotă, “investiția este de 1.500-2.000 de euro pe KW instalat, la care se adaugă costurile de operare.

La o putere de 10 KW, dacă ai un consum de 500 de euro pe an, recuperezi investiția în 40 de ani, un orizont de timp care nu te încurajează. În plus, niciun producător nu garantează o operare de peste 10-15 ani fără reparații.”

Transelectrica deține controlul În ultima vreme, Transelectrica a reclamat atingerea limitei posibilităţilor tehnice ale rețelei după integrarea într-un timp scurt a marilor unităţi de energie regenerabilă. Vicepreşedintele ANRE a explicat că “dosarele de obţinere a acreditării trebuie să conţină şi un ATR (Acord Tehnic de Racordare – n.r.) de la Transelectrica. După ATR se face studiu de soluție de racordare care se transformă în contract de racordare. Fără aceste documente nu acordăm licența. Transelectrica, dacă nu mai poate susține o nouă investiție, are drept de veto prin neacordarea documentelor privind racordarea”.

124

port some thermal power plants, because they were connected through centralized supply systems with the urban consumers in the large cities”, Emil Calotă says.

Emil Calotă also addressed directly the model of expansion at any price the electricity and gas networks in order to identify the role that distributed

Transelectrica has the control Transelectrica has lately claimed reaching the technical capacities of the network after integrating in a short time large renewable energy units. ANRE Vice President explained that “files for getting the authorization must also contain a technical connection permit (TCP) from Transelectrica. After the TCP, a study will be performed for the connection solution, which will be turned into a connection contract. Without these documents we will not give the license. Transelectrica, if it cannot support a new investment, has the voting right by not granting the documents on connection”.

generation may play. “ANRE last year issued an order by which the local and county authorities have the possibility to force distributors and suppliers to extend the networks, but only in conditions of efficiency, based on a feasibility study and on the economic reason of expanding the network”.

For the isolated consumers, an alternative solution must be found. Decentralized production systems intervene here, Emil Calotă stressed, which can increase the energy efficiency of economic operators and households in the rural environment and in the small towns. “For example, in Toplița, the cold pole in Romania, gas would reach the community in winter via pipelines at pressures that make it unusable. A handy energy resource for that area is biomass and however there are few such power plants there.”

An impediment at this point is the price of executing such a system. According to Emil Calotă, “the investment is 1,500-2,000 euro per KW installed, plus the operating costs. At a power of 10KW, if you have a consumption of euro 500 euro per year, you recover the investment in 40 years, a time horizon that is not encouraging. Moreover, no producer guarantees an operation of over 10-15 years without repairs”.

Susținere feed-in pentru mici capacități de producție În 2013, ANRE a aprobat metodologia de stabilire a prețurilor pentru capacități de sub 1 MW și pe bază de cogenerare până la 2 MW în care sistemul de susținere investițională este de tip feed-in (preț fix). “Sperăm ca proprietarul de microcapacitate să fie recunoscut drept producător autorizat. El nu este licențiat, dar este autorizat să interacționeze cu operatorul zonal într-o relație comercială astfel încât excedentul de producție să fie recunoscut și plătit.”, a menţionat Emil Calotă.

Metodologia nu a luat însă în calcul şi posibilitatea ca micul producător să fie susţinut pentru achiziţionarea unui sistem propriu de stocare. “Metodologia nu sprijină și obținerea sistemului de stocare pentru deţinătorul de microcapacități. Aşa ceva este strâns legat de conceptele de “e-city” (electric city – n.r.) și „smart integrated grid” (rețele inteligente integrate – n.r.), aplicate în principal de statele nordice.

La început am vrut să încurajăm asfel de unități, de

Feed-in support for small production capacities In 2013, ANRE approved the methodology for setting prices for capacities of less than 1MW and based on cogeneration up to 2MW in which the investment support system is of feed-in type (fixed price). “We hope that the owner of micro-capacity will be recognized as an authorized producer. It is not licensed, but is authorized to interact with the zonal operator in a commercial relation so that the production surplus is recognized and paid for”, Emil Calotă mentioned on this topic.

The methodology however did not take into account the possibility for the small producer to be supported for the acquisition of its own storage system. “The methodology does not support the owner of micro-capacities to obtain the storage system. It is closely related to “e-city” (electric city - Ed.) and “smart integrated grid” concepts, mainly applied by northern states. At first, we wanted to encourage such production units. Then, we will see...”

In terms of the type of micro-capacity for the future, “biomass and biogas mean the land of de-

Biomasa și biogazul vor fi terenul dezvoltărilor în următorii 2-5 ani.

Biomass and biogas will be the land for developments for the next 2-5 years.

Q1

2014

renewables

| perspective / perspectives

producție. Apoi, vom vedea...” În ceea ce priveşte tipul microcapacităţii de viitor, “biomasa și biogazul înseamnă terenul dezvoltărilor pentru următorii 2-5 ani în generarea descentralizată”, crede Emil Calotă, atât separat cât și în formulă combinată. În ceea ce privește biomasa, “deșeul lemnos rezultat din întreținerea și curățarea parcului silvic este suficient pentru dezvoltarea sistemului cu condiția ca valorificarea să fie gestionată local și regional.”

Consumul urban pentru încălzire şi gătit ar trebui să treacă preponderent pe electric.

Urban consumption for heating and cooking should use electricity mostly.

126

Micul producător și marele distribuitor, David și Goliat ai energiei? Între micul producător și distribuitorul de energie pot exista disensiuni, dar pot și înțelege că nu vor putea trăi unul fără celălalt. “Cooptarea distribuitorului mare este necesară pentru că sistemul presupune racordarea la o rețea”, a spus Emil Calotă. În ceea ce-l privește pe micul producător, “PFA (Persoană Fizică Autorizată – n.r) este singura modalitate posibilă acum.

Cei care sunt mici producători fac auto-consum și livrează în prezent cu titlu gratuit în rețea excedentul de energie”.

Pe viitor, există riscul să apară congestii de transport. Legat de această chestiune, oficialul a precizat: „În funcție de configurația rețelei, operato­ rul va stabili mo­ mentul în care in­ tră fiecare. Pa­ sul de început este con­­ tractul de rețea bazat pe acordul tehnic de rețea, iar distribuitorul va spune că poate sau nu poate racorda la rețea.”

Deşi mulţi distribuitori au propriile parcuri şi pierd un client, ei au și obligația legală de a susține astfel de investiții în condiții de siguranța sistemului și de costuri, mai spune Emil Calotă. În ciuda obstacolelor de piaţă, este necesară regândirea structurii producţiei şi consumului de energie, consideră Emil Calotă. “Consumul urban pentru încălzire şi gătit ar trebui să treacă preponderent pe electric, chiar prin normativ de proiectare și de aprobare urbanistică.” Această reconfigurare a consumului poate fi legată de masterplanul energetic pe care comunitățile mai mari de 20.000 de locuitori sunt obligate să-l aibă, a conchis oficialul.

velopments for the next 2-5 years in decentralized generation”, Emil Calotă believes, both separately and in a combined formula. In terms of biomass, “wood waste resulting from the maintenance and cleaning of forests is enough to develop the system, provided that capitalization is managed locally and regionally”.

Small producer and large distributor, David and Goliath of the energy sector?

Between the small producer and energy distributor there could be disagreements, but they can also understand that one cannot live without the other. “Coopting the large distributor is necessary, because the system involves connection to a network”, Emil Calotă said. As far as the small producer is concerned, “the self-employed person is the only way possible at this point. The small producer makes self-consumption and currently supply the energy surplus into the network free of charge”.

In the future, there is the risk of transmission bottlenecks. Regarding this issue, the official mentioned: “Depending on network configuration, the operator shall determine the time when each one enters.

The starting step is the network contract based on the technical connection permit and the distributor will say if it can connect to the network or not”. Although several distributors have their own parks and lose a customer, they also have the legal obligation to support such investments in conditions of system safety and cost efficiency, Emil Calotă also says.

Despite obstacles in the market, it is necessary to review the structure of energy production and consumption, Emil Calotă believes. “Urban consumption for heating and cooking should use mostly electricity, even by regulatory design and town planning approval”. This reconfiguration of consumption can be linked to the energy master plan that large communities of 20,000 inhabitants are forced to have, the official continued.

renewables

| interviu / interview

Băncile continuă să fie interesate de proiecte eoliene și fotovoltaice Banks continue to be interested in wind and photovoltaic energy projects bogdan tudorache

Î

n urma scăderilor succesive ale dobânzii de politică monetară până la 3,5%, bancherii pot acorda credite ceva mai avantajoase și în lei.

Garanti a oferit credite de 67 de milioane de euro industriei regenerabile în 2013. Impredictibilitatea rămâne, însă, factorul care reprezintă cea mai mare provocare în analizarea proiectelor finanțabile din energie, spune Radu Popa, Corporate Banking Area Manager, Garanti Bank.

BNR a scăzut dobânda de politică monetară semnificativ. Cum vedeţi evoluţia dobânzilor şi marjelor la credite şi la depozite în următoarea perioadă? În sistemul bancar românesc, diferența între dobânzile în lei și cele în euro pentru companii este de doar 2 puncte procentuale (în decembrie 2013).

Cele în lei se situează la o medie de 6,8%. Pe parcursul anului 2013, au scăzut cu aproape 3 puncte procentuale, implementând deja reducerile de dobândă cheie. Prin urmare, nu ne așteptăm la scăderi sem-

128

A

s a result of successive decreases of the monetary policy interest rate to 3.5%, bankers can give slightly more advantageous loans in RON. Garanti offered loans of EUR 67 million to the renewable industry in 2013. Unpredictability remains, however, the fact representing the biggest challenge in analyzing the financing of energy projects, Radu Popa, Corporate Banking Area Manager of Garanti Bank, says.

NBR has significantly lowered the monetary policy interest rate. How do you see the evolution of interests and margins of loans and deposits in the following period?

In the Romanian banking system, the difference between interest rates in RON and EUR for companies is of only 2 percentage points (in December 2013). Those in RON are at an average of 6.8%. During 2013, they decreased by almost 3 percentage points, already implementing the reductions of key

nificative în perioada următoare, având în vedere că dobânda-cheie va rămâne cel mai probabil la 3,5% până la sfârșitul anului.

Care sunt cele mai mari proiecte energetice la care ați fost parte?

Am oferit finanțare în sectorul energiei regenerabile, precum în zona eolinelor și fotovoltaicelor, finalizând proiecte însumând 45 MW și cu o valoare totală de aproximativ 67 de milioane euro. Unul din cele mai importante proiecte în 2013 a fost acordarea unei refinanțări în valoare de 10 milioane euro companiei Tinmar, unul din cei mai mari comercianți privați de electricitate din România. Refinanțarea a fost acordată pentru o centrală fotovoltaică de 10 MW putere instalată în Bucșani, Giurgiu. Acest proiect face parte dintr-un parc solar de 18,5 MW - unul dintre cele mai mari din România, inaugurat în iunie 2013. Creditul refinanțează 70% din investiția totală de 15 milioane euro și a fost acordat pe o perioadă de aproape 10 ani.

interest rates. Therefore, we don’t expect significant declines in the following period, given that the key interest rate will most likely remain at 3.5% until the end of the year.

Radu Popa Corporate Banking Area Manager, Garanti Bank

What are the largest energy projects you were part of?

We provided financing in the renewable energy sector, such as in the area of wind and photovoltaic energy, completing projects totaling 45MW and with a total value of approximately EUR 67 million. One of the most important projects in 2013 was granting refinancing worth EUR 10 million to Tinmar, one of the largest private electricity traders in Romania. Refinancing was granted for a photovoltaic power plant of 10MW installed power in Bucșani, Giurgiu. This project is part of a solar park of 18.5MW - one of the largest in Romania, inaugurated in June 2013. The loan refinances 70% of the total investment of EUR 15 million and was granted for almost 10 years.

Q1

2014

renewables

Transparența crescută a companiilor listate și presiunea pentru profit din partea investitorilor va duce la un management mai bun și mai eficient..

In the long run, the increased transparency of listed companies and the investors’ pressure for profit will bring a better and more efficient management.

| interviu / interview

Care sunt motoarele creșterii (2013, 2014) din domeniul energetic și cum a evoluat segmentul finanțării în acest domeniu în criză?

Sectorul energiei regenerabile a fost unul din motoarele creșterii noastre. În plus, deși bonusul de cogenerare a scăzut și accizele la carburanți ar putea crește în 2014, noi vedem în continuare oportunități în schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării și în distribuția și vânzarea cu amănuntul a carburanților.

Cum vor evolua în continuare provizioanele şi How will the provisions and profit evolve furprofitul din segmentul energetic? ther in the energy segment?

Investițiile de tip finanțare în sectorul energetic Investments of financing type in the energy reprezintă un angajament pe termen lung (cel puțin sector are a long-term commitment (for at least 10 10 ani) și, în consecință, este dificil să facem preyears) and, consequently, it’s difficult to make estiviziuni în ceea ce privește evoluția segmentului pe mates regarding the evolution of the segment in the termen lung. În ceea ce privește proiectelong term. le finanțate de noi, ele nu urmează In terms of projects financed by us, o schemă simplă de tip “finanțare they don’t follow a simple scheme Impredictibilitatea proiect”. Prin urmare, structuof “project financing” este factorul care reprezintă cea mai mare ra acestor credite ne dau un type. Therefore, the provocare atunci când analizăm o confort sporit și putem să structure of these loans investiție pe termen lung în sectorul facem provizioane scăzute. gives us an increased comfort energetic. and we can establish low proCum va influența creditavisions.

Unpredictability is the factor that represents the greatest challenge rea decizia de reducere a when we analyze a long-term subvenționării la regeneraHow will the decision to reinvestment in the energy bile? duce subsidies for renewable sector.

Impredictibilitatea este factorul energy influence lending? care reprezintă cea mai mare provocaUnpredictability is the factor that re atunci când analizăm o investiție pe termen represents the greatest challenge when we lung în sectorul energetic. Trebuie să luăm în consianalyze a long-term investment in the energy secderare faptul că există fluctuații în ceea ce privește tor. We must take into consideration that there are atât cantitatea, cât și prețul, energiei produse / vânfluctuations in terms of both amount and price of dute, consumul ar putea înregistra scăderi și, chiar the produced/sold energy, consumption may regdacă ne putem descurca cu toate aceste aspecte, ister declines and, even if we can handle all these problema majoră continuă să fie schimbările frecaspects, the major problem continues to be reprevente de legislație în domeniu sau taxele suplimensented by frequent changes of legislation in the tare neprevăzute (precum taxa pentru construcții field or unforeseen additional taxes (such as the tax speciale). on special constructions).

Cum vedeți listările statului din energie, ca efecte pe termen lung?

Momentul listării este unul de bun augur atât pentru investitori, cât și pentru stat. Pe termen lung, transparența crescută a companiilor listate și presiunea pentru profit din partea investitorilor va duce la un management mai bun și mai eficient.

130

What are the growth engines (2013, 2014) in the energy sector and how did the financing segment evolve in this area during the crisis period?

The renewable energy sector was one of our growth engines. Moreover, although the cogeneration bonus decreased and fuel excise duties could increase in 2014, we continue to see opportunities in the support scheme for promoting cogeneration and in the retail distribution and sale of fuels.

How do you see the state’s listing in energy, as long-term effects?

The listing moment is good for both investors and State. In the long run, the increased transparency of listed companies and the investors’ pressure for profit will bring a better and more efficient management.

130

136

140

148

162

Oil & Gas

oil & Gas

| perspective / perspectives

Chevron începe primul foraj de la Pungești Chevron goes for drilling in Pungești

G

igantul american Chevron a venit în România în 2010. A avut nevoie de încă trei ani pentru ratificarea concesiunilor și obținerea tututor autorizațiilor obligatorii înainte de începerea operațiunilor de explorare. S-au schimbat între timp 7 miniștri ai Economiei, plus un ministru delegat pentru Energie. După trei prim-miniștri, patru guverne și un moratoriu informal asupra gazelor de șist, compania a reușit să adune cele 13 autorizații necesare pentru amplasarea primei sonde de explorare de la Pungești.

Terenul de 20.000 de metri pătrați este acum aproape gata pentru instalarea sondei. Solul fertil a fost excavat (va fi refăcut!), suprafața a fost îndreptată și acoperită cu un strat impermeabil. Deasupra au fost amplasate peste 60 de dale de beton care garantează că sonda de forare va rămâne în picioare, pe un amplasament stabil.

132

U

.S. giant Chevron came to Romania in 2010. It took other three years for the ratification of concessions and getting all the mandatory permits before starting the exploration operations. 7 Economy Ministers have changed in the meantime, plus a Minister for Energy. After three Prime-Ministers, four Governments and one informal moratorium on shale gas, the company managed to collect the 13 permits necessary to install the first exploration well in Pungești.

The land, of 20,000sqm, is now almost ready to install the well. The fertile soil was excavated (to be restored!), the surface was leveled and covered with a waterproof layer. Above, over 60 concrete slabs were placed, ensuring that the well will stand on a stable establishment.

For several weeks, the well provided by Dafora is

Oțeleni

Stănița

Între 2007 și 2010, compania Regal Petroleum a realizat mai multe foraje de explorare în zona Bârladului. Astăzi, puțini localnici din satele Stănița (47 de kilometri de Pungești), Oțeleni (60 de kilometri) și Vlădnicele (57 de kilometri) își mai amintesc de lucrările realizate. Terenul utilizat s-a refăcut complet, iar amplasamentul exact al sondelor este sesizabil numai pentru specialiști.

Between 2007 and 2010, the company Regal Petroleum has performed several exploratory drilling operations in Bârlad area. Today, few locals from villages Stănița (47 km from Pungești), Oțeleni (60 km) and Vlădnicele (57 km) can still recall the works executed. The used land was restored entirely and the exact location of the wells can be noticed only by specialists.

Vreme de câteva săptămâni, sonda furnizată de compania Dafora este transportată, bucată cu bucată de la Mediaș, la Pungești. Sonda va fi asamblată și elevată pe durata unor alte câteva săptămâni. Va începe apoi forajul propriu-zis, care va dura câteva luni.

Ce vrea să afle Chevron Compania americană are deja la dispoziție datele geofizice pe baza cărora a selectat locul de amplasare a sondei de explorare. Studiile arată poziția exactă și grosimea stratului de argilită interesant din punct de vedere gazeifer. De asemenea, cercetările amănunțite deja efectuate au evidențiat zonele de evitat: faliile seismice. Este procedura obișnuită, familiară deja întro industrie experimentată cum este cea din România.

Forajele de explorare programate să înceapă în prima parte a anului 2014 au rolul să extragă probe de rocă din straturile de interes, pentru ca experții ge-

transported, piece by piece, from Mediaș to Pungești.

The well will be assembled and erected during other several weeks. Then, the actual drilling will begin, which will take several months.

What does Chevron plan to find out The U.S. company already has available the geophysical data based on which it selected the place to install the exploration well. Studies show the exact position and thickness of the clay layer interesting in gas terms. Also, detailed research already made has revealed the areas that must be avoided: the seismic faults. It is the usual procedure, already familiar in an experienced industry as that in Romania.

Exploratory drilling scheduled to start in the first half of 2014 is meant to extract rock samples from the interest layers, for geologists to analyze the hy-

Q1

2014

oil & Gas

| perspective / perspectives

60 În ultimele săptămâni, au fost realizate peste 60 de interviuri pentru angajare.

In recent weeks, Chevron have been conducted over 60 hiring interviews.

ologi să analizeze tipul și potențialul de hidrocarburi existent și proprietățile fizice ale rocii. Încă de la începutul forajelor - realizate la această etapă exclusiv cu tehnologie convențională - vor fi săpate simultan alte patru puțuri, pentru monitorizarea calității apei din subteran. Înainte de începutul lucrărilor, în timpul acestora și după aceea, probe de apă vor fi trimise periodic la autoritatea de mediu pentru verificări încrucișate cu cele efectuate în laboratoarele companiei.

drocarbon type and potential and the physical properties of the rock.

From the beginning of drilling operations - performed in this stage exclusively with conventional technology - other four wells will be drilled simultaneously, in order to monitor groundwater quality.

Before starting the works, during them and after them, water samples will be sent periodically to the environmental authority for crossed checks with those performed in the laboratories of the company.

Comunicare din ușă în ușă Protestele de la finalul anului 2012 au obligat compania să suplimenteze eforturile de comunicare.

Pe lângă cele 23 de întâlniri organizate în sediile primăriilor din regiunile unde Chevron deține concesiuni, a fost desfășurată o campanie susținută de discuții din ușă în ușă. Au fost vizitate peste 2.200 de gospodării din zonă.

Rămân în continuare localnici care refuză să asculte orice argumente. Sunt însă mai numeroși, potrivit Chevron, cei care au înțeles că temerile sunt exagerate, iar beneficiile palpabile. Compania americană este pregătită să opereze sondele de gaze vreme de 30 de ani în zonele concesionate, iar activitatea curentă va presupune câteva sute de locuri de muncă nou create.

Deja, în ultimele săptămâni, au fost realizate peste 60 de interviuri pentru angajare.

Pentru viitor, beneficiile cele mai vizibile vor fi drumurile de acces în zonele de lucru, care vor fi reparate și întreținute de către companie. Chevron caută, de asemenea, soluții pentru dezvoltarea accesului populației din zonă la apă potabilă de adâncime, mai potrivită decât cea oferită de puțurile din prezent.

Door to door communication Protests at the end of 2012 forced the company to boost communication efforts. Besides the 23 meetings organized at the headquarters of city halls in the regions where Chevron owns concessions, a sustained campaign of door-to-door communication was carried out. Over 2,200 houses were visited in the area.

There are still locals who refuse to listen to any argument Those who understood that fears are exaggerated and benefits - tangible are however more numerous, according to Chevron. The U.S. company is ready to operate the gas wells for 30 years in the concession areas, and the current activity will involve several hundreds of newly created jobs. Already, in recent weeks, over 60 interviews have been made for hiring.

For the future, the most visible benefits will be the access roads in the work areas, which will be repaired and maintained by the company. Chevron also seeks for solutions to develop the access of the population in the area to deep potable water, more appropriate than that offered by the current wells.

Cronologie Chevron în România

Chevron’s timeline in Romania

2010 câștigă licitația pentru trei blocuri pe uscat, în județul

2010 wins the auction for three onshore blocks, in Constanţa

Constanţa (perimetrul 17, perimetrul 18 și perimetrul 19) 2011 p reia concesiunea EV-2, în Bârlad, pe care o deține și operează (6.350 km pătrați) 2011 d efinitivează studiu de colectare de date seismice 2D, pe zona Bârlad 2012 o bține concesiuni pentru perimetrele din Constanța (2.700 km pătrați) 2013 a început realizarea unui studiu de colectare a unor date seismice bidimensionale (2D), pe zona Constanța

134

County (blocks 17, 18 and 19) 2011 takes over the EV-2 concession, in Bârlad, which it

owns and operates (6,350sq km) 2011 completes the 2D seismic data acquisition, for Bârlad

region 2012 obtains concessions for the blocks in Constanța

(2,700sq km) 2013 started a 2D seismic data acquisition, for Constanța

region

RO PEP CA

Romanian Petroleum Exploration and Production Companies Association

13th Tudor Č˜tefan Street, 2nd floor, district 1, Bucharest, 011655 office@ropepca.ro www.ropepca.ro

oil & Gas

| opinie / opinion

Modificare legislativă pentru acces la resursele de energie primară Legislative change for access to primary energy resources

136

R

esursele de energie primară care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român se pun în valoare prin activități miniere (cărbuni, minereu de uraniu) sau operațiuni petroliere (țiței și gaze) care se concesionează persoanelor juridice române sau străine, potrivit Legii minelor 85/2003, respectiv Legii petrolului 238/2004.

Concesiunea îi conferă concesionarului dreptul şi obligaţia de a efectua, pe risc şi cheltuială proprii, activități miniere, respectiv operațiuni petroliere ce cad sub incidenţa legilor menționate şi dreptul de a utiliza bunurile aflate în proprietate publică, necesare realizării activităților miniere sau operaţiunilor petroliere, în schimbul unei redevenţe.

Dreptul obţinut prin concesionare este un drept distinct de cel de proprietate asupra terenurilor, iar concesionarul, odată ce a obținut concesiunea trebuie să dobândească dreptul de folosință a terenurilor pe care urmează să efectueze activitățile miniere sau operațiunile petroliere, terenuri aflate în proprietatea statului, a unităților administrative sau a persoanelor fizice și juridice.

P

rimary energy resources subject to public property exclusively belonging to the Romanian state are capitalized by mining activities (coal and uranium) or petroleum operations (oil and gas) that are leased to Romanian or foreign legal entities, according to the Mining Act 85/2003 and the Petroleum Law 238/2004.

Concessions gives the concessionaire the right and obligation to perform, at its own risk and expense, mining activities, respectively petroleum operations covered by the mentioned laws and the right to use the public property goods necessary to perform the mining activities or petroleum operations, in exchange for royalties.

The concession right is a right distinct from the ownership of land and the concessionaire, once it has obtained the concession, must acquire the right to use the land where it will conduct mining or petroleum operations, land owned by the State, the administrative units or the legal or natural persons.

Întârzieri semnificative Significant delays Modalitățile de dobândire a dreptului de Ways to gain the right to use lands where the folosință a terenurilor pe care urmează să se efecmining activities or petroleum operations will be tueaze activitățile miniere sau operațiunile petroliperformed are explicitly mentioned in Chapter 2 ere sunt menționate explicit în capitolul 2 al legilor of the aforementioned laws and involve an agreemenționate anterior și presupun un acord al părților ment between the parties (sale-purchase, (vânzare-cumpărare, închiriere, schimb, conlease, exchange, concession, associacesionare, asociere) sau exproprierea tion) or expropriation for a public pentru cauza de utilitate publică, în utility cause, under the law. condițiile legii.

Gaining the right 2 Dobândirea dreptului de to use lands is a laboPentru suprafețele mari, se folosință a terenurilor este o rious operation, which ajunge la imposibilitatea efectuării operațiune laborioasă, care nerequires significant exlucrărilor de explorare. cesită cheltuieli semnificative și penses and especially a mai ales foarte mult timp, ceea lot of time, which leads to In the case of large areas, situation ce conduce la o întârziere sema significant delay in mincomes to the impossibility to nificativă a activităților miniere și ing activities and petroleum perform exploration works operațiunilor petroliere. Aceste înoperations. These delays are târzieri se datorează numărului mare de due to the large number of ownproprietari, procedurilor greoaie și în ultimul ers, cumbersome procedures and timp refuzului proprietarilor de terenuri (persoane lately due to landowners’ (natural and legal fizice și juridice, și mai nou unități administrative) de persons and more recently administrative units) a permite accesul la terenurile necesare efectuării refusal to allow access to the land necessary to activităților miniere sau operațiunilor petroliere. perform the mining activities or petroleum operaMajoritatea lucrărilor de explorare (prospecțiuni tions.

1,000 km

Dr. ing.

Alexandru Pătruți Președinte al ANRM între 2009 și 2013, a urmat cursurile Facultății de Geologie și Geografie, la Universitatea București, specializat în minerit, inginerie geologica și geofizică.

Phd. in Engineering Alexandru Pătruți NAMR President between 2009 and 2013, attended the classes of the Geology and Geography Faculty, at Bucharest University, specializing in mining, geological engineering and geophysics.

Q1

2014

oil & Gas

Dobândirea dreptului de folosință a terenurilor este o operațiune laborioasă, care necesită cheltuieli semnificative.

Gaining the right to use lands is a laborious operation, which requires significant expenses.

138

| opinie / opinion

geologice, geochimice, geofizice, inclusiv seismice) au o durată redusă (câteva săptămâni, până la câteva luni) și necesită doar traversarea terenurilor de către utilaje și personalul de specialitate. Pentru fazele de exploatare care necesită suprafețe relativ reduse, aceste probleme pot fi în general soluționate prin acordul părților și uneori prin expropriere pentru cauză de utilitate publică (vezi exploatările de lignit din Oltenia). În cazul explorării care se desfășoară pe suprafețe mari, de până la o mie de kilometri pătrați, pentru acordurile petroliere aceste probleme nu pot fi soluționate și se ajunge la imposibilitatea efectuării lucrărilor de explorare și ulterior de valorificare a resurselor de energie primară.

Extinderea dreptului de servitute O posibilă soluție pentru rezolvarea acestei situații o reprezintă o modificare legislativă, prin care dreptul de servitute asupra terenurilor necesare accesului în perimetrele de explorare și exploatare, drept stipulat in alin(1), art.7 din legile petrolului și minelor, să se extindă și asupra terenurilor necesare lucrărilor de explorare, cu menținerea celorlalte prevederi ale celor două legi, care prevăd plata unei rente către proprietarii terenurilor afectate și respectarea principiilor egalității de tratament, echității și celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.

Most exploration works (geological, geochemical, geophysical and seismic prospecting) have a low duration (several weeks, up to several months) and require only the crossing of lands by equipment and specialized staff. For the exploitation phases requiring relatively reduced areas, these problems can generally be settled by the agreement of the parties and sometimes by expropriation for public utility cause (see the lignite exploitations in Oltenia). In the case of exploration performed on large areas, of up to one thousand square kilometers, for the petroleum agreements these problems cannot be settled and the situation comes to the impossibility to perform exploration works and subsequently to capitalize primary energy resources.

Extended Easement Rights A potential solution for solving this situation is a legislative change, by which the easement right on land necessary for access to the exploration and exploitation blocks, right stipulated under paragraph (1) art. 7 of the Petroleum and Mining Laws, would be extended to the land necessary for exploration works, by keeping the other provisions of the two laws, which provide for the payment of annuity to owners of affected land and compliance with the principles of equal treatment, fairness and the slightest touch to property rights.

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Investiții și repoziționări pe piața „downstream“ Investments and repositioning in the “downstream” market bogdan tudorache

Î

n piața combustibililor și a marilor rețele de benzinării se ”învârt” aproape 9,5-10 miliarde de euro, sau aproape 7% din produsul intern brut (PIB) al României, cifrat anul trecut la aproximativ 140 de miliarde de euro.

Industria marilor jucători pe piața producției și furnizării produselor petroliere generează numeroase

140

I

n the market of fuels and large networks of filling stations, the turnover is almost EUR 9.5-10 billion, or nearly 7% of Romania’s Gross Domestic Product (GDP), last year amounting to approximately EUR 140 billionn.

The industry of large players in the petroleum products production and distribution market gener-

ates numerous jobs, constitutes an enviable lobbying group and has the key to streamlining costs and road freight traffic flow.

While 2013 was a year of stagnation and even declines, 2014 is not expected to be a very happy one either. The political crisis in Ukraine overlaps a local election year and increases in excise duties and royalties that will bring an increase in fuel prices.

Petrom: EUR 1 billion profit and a Minister for Energy Petrom keeps investments at over EUR 1 billion in 2014, although the total sales will decrease due to lower demand and higher prices. In 2013, the profit was almost EUR 1.1 billion and investments reportedly reached approximately EUR 1.18 billion.

2013 meant a decrease by 8% in sales, to EUR 5.47 billion, with a share of crude oil and petroleum products sales of 79% of total sales - which could mean a substantial decrease in the fuel demand. However, investments will climb to over EUR 1 billion in 2014 and Petrom has already reached EUR 10 billion in the past nine years, Mariana Gheorghe, CEO of OMV Petrom, says.

“Investments are those that create jobs... in the past nine years we invested EUR 10 billion and generated taxes and dividends to the state of EUR 1 billion. Last year, we generated EUR 3.5 billion for the Romanian economy”, Mariana Gheorghe said.

Petrom currently has 20,000 employees, or 0.5% of the country’s total employed popCriza ulation, and indirectly provides other politică din Ucraina 5% by jobs in horizontal industries. se suprapune unui an The network of filling stations electoral local și unor creșteri de accize și de redevențe care could suffer small changes, without vor duce la majorarea prețului seriously affecting the sales. Last combustibililor. . year, Petrom closed two units and opened another, and more recently The political crisis in Ukraine overlaps there are rumors in the market of poa local election year and increases tential small transactions for selling cerin excise duties and royalties that will bring an increase tain stations to other companies, such as in fuel prices.

NIS. NIS has recently acquired four units of locuri de muncă, constituie un grup de lobby de invidiat și deține cheia fluidizării costurilor și traficului de mărfuri rutier. Dacă anul 2013 a fost un an al stagnării sau chiar al scăderilor, nici 2014 nu se anunță unul prea fericit. Criza politică din Ucraina se suprapune unui an electoral local și unor creșteri de accize și de redevențe care vor duce la majorarea prețului combustibililor.

the almost 90 owned by OMV in Bulgaria.

At the same time, Răzvan Nicolescu, aged 35, former Corporate Affairs Director of Petrom, became the second youngest member of the Government, being appointed this month head of the Department for Energy - a key-point in relations with the financial troika and investors.

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Petrom: un miliard de euro profit New negotiations of royalties și un ministru al Energiei “The important thing is not the taxation level, Petrom ține investițiile la peste un miliard de but taxation that stimulates production. The state’s euro și în 2014, deși vânzările totale scad din cainterest is to collect as much as possible, while the uza cererii mai mici și a creșterii prețurilor. În 2013 producers’ interest is to have a predictable system”, profitul a fost de aproape 1.1 miliarde de euro, iar Mariana Gheorghe said at an event organized by investițiile ar fi atins, conform unui raport, aproxiZiarul Financiar. mativ 1,18 miliarde euro. Anul 2013 a însemnat With the arrival of Răzvan Nicolescu at the o scădere cu 8% a vânzărilor, la 5,47 miliarde de Department for Energy, many people expect him euro, cu o pondere a vânzărilor de țiței to have a strong say in setting the și produse petroliere de 79% din totanew royalties. But Nicolescu says lul vânzărilor, ceea ar putea însemna o the issue of oil and gas royalties diminuare substanțială a cererii de combelongs to the Ministry of Finance bustibil. Cu toate astea, investițiile vor and the National Agency for Minurca peste un miliard de euro și în 2014, 1,1 miliarde de euro a eral Resources, not directly to the iar Petrom a atins deja pragul de 10 mi- fost profitul Petrom Department for Energy. liarde de euro în ultimii nouă ani, spune în 2013 Nicolescu was a Public Affairs DiMariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom. rector at the oil company OMV Pet”Investițiile sunt cele care creează 1.1 billion euro was rom, the largest company in Romania, locuri de muncă... în ultimii nouă ani am Petrom’s profit in 2013 and represented Romania in the EU investit 10 miliarde de euro și am geneon energy issues during 2006-2008, rat taxe și dividende la stat de 1 miliard de euro. currently being Vice-President of the Board of DiAnul trecut am generat 3,5 miliarde de euro pentru rectors of the European Agency for the Cooperaeconomia românească”, a spus Mariana Gheorghe. tion of Energy Regulators.

Petrom are în prezent 20.000 de angajați, sau This year the new excise duty of 7 eurocents 0,5% din totalul populației angajate a țării și asiguper liter of fuel will be introduced, which will inră indirect încă 5% prin locurile de muncă ale indusflate the pump price by other RON 0.38 per liter, triilor orizontale. on average. In 2015, the tax on special construcRețeaua de benzinării ar putea suferi mici motions, the so-called “pole tax”, will also enter into dificări, fără a fi în măsură să afecteze serios vânforce, amounting to 1.5% of the book value of a zările. Anul trecut Petrom a închis două unități și construction, but it is unknown yet how it will be a deschis o alta, iar mai nou se vorbește în piață applied. de posibile mici tranzacții de vânzare a anumiHowever, there will also be growths, on certor stații către alte firme, precum NIS. Recent NIS tain market segments.

1,1

142

a achiziționat patru unități din cele aproape 90 deținute de OMV în Bulgaria. În același timp, Răzvan Nicolescu, 35 de ani, fost director Corporate Affairs al Petrom a devenit al doilea cel mai tânăr membru al guvernului, fiind numit luna aceasta șef al Departamentului pentru Energie - un punct-cheie în relațiile cu troika financiară și investitorii.

Noi negocieri de redevențe ”Cel mai important nu e nivelul taxării, ci taxarea care stimulează producția. Interesul staului este să încaseze cât mai mult, al producătorilor să aibă un sistem predictibil”, a spus Mariana Gheorghe la un eveniment organizat de Ziarul Financiar.

Odată cu venirea lui Răzvan Nicolescu la Departamentul pentru Energie, mulți se așteaptă să constituie o voce puternică în stabilirea noilor redevențe. Însă Nicolescu spune că problema redevenţelor pentru producţia de petrol şi gaze revine Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, nu direct Departamentului pentru Energie.

Nicolescu a fost director de afaceri publice în compania petrolieră OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi a reprezentat România în UE pe probleme de energie în perioada 2006 2008, în prezent fiind vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei.

Anul acesta va fi introdusă noua acciză de 7 eurocenți pe litrul de combustibil, care va inflama prețul cu încă 38 de bani pe litru la pompă, în me-

Moderate optimism Although the retail market decreased or stagnated in 2013, MOL increased the sales volume by 505 kilotons, or 8% for diesel and 6% for gasoline, Kinga Daradics, Country Chairman of MOL Romania, says.

“Consumption has not returned to the volumes before the crisis”, Daradics says, but in Europe a stagnation was recorded in the best case scenario.

Cel mai important nu e nivelul taxării, ci taxarea care stimulează producția. Interesul staului este să încaseze cât mai mult, al producătorilor să aibă un sistem predictibil”

The important thing is not the taxation level, but taxation that stimulates production. The state’s interest is to collect as much as possible, while the producers’ interest is to have a predictable system Mariana Gheorghe

CEO OMV Petrom

“Even if the market in the recent years has recorded a stagnation, in the following years, in the short and medium term, we believe the growth pace will exist in small shares. But there will be growth, through a competitive system, by taking over market shares currently owned by other players. In the retail segment there are still many independent players in the market. It’s a possibility to take over part of their activity”, says Cătălin Dumitru, Vice President of Rompetrol, company that

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis die. În 2015 va intra în vigoare și taxa pe construcții speciale, așa-numita ”taxă pe stâlp”, de 1,5% din valoarea contabilă a unei construcții, însă nu se știe exact cum va fi aplicată. Cu toate acestea, vor exista și creșteri, pe anumite segmente de piață.

Optimism moderat Deși piața de retail a fost în scădere sau stagnare în 2013, MOL și-a crescut volumul vânzărilor cu 505 kilotone, sau 8% la motorină și 6% la benzină, spune Kinga Daradics, country chairman, MOL România. ”Consumul nu s-a întors la volumele de dinainte de criză”, spune Daradics, însă nici în Europa nu s-a consemnat decât o stagnare în cel mai bun caz. ”Chiar dacă piața în ultimii ani a înregistrat o stagnare, în următorii ani, pe termen scurt și mediu, considerăm că ritmul de creștere va exista în cote

Consumul nu s-a întors la volumele de dinainte de criză.

Consumption has not returned to the volumes before the crisis.

Kinga Daradics

Country Chairman MOL România

mici. Dar va fi creștere, printr-un sistem concurențial, prin preluarea unor cote de piață deținute la ora actuală de alți jucători. Pe segmentul de retail există în continuare mulți independenți pe piață. E o posibilitate preluarea unei părți din activitatea lor”, susține Cătălin Dumitru, vicepreședinte Rompetrol, companie care își va schimba în perioada următoare denumirea în KazMunayGas Internaţional.

O creștere pe termen scurt este direct dependentă de prețul combustibililor. ”Este foarte greu de estimat unde va ajunge prețul benzinei. El depinde de foarte multe elemente, inclusiv de taxare, dar și de cursul de schimb, fluctuația prețului petrolului pe piețele globale și la produsele rafinate. Având în vedere acest mix, împreună cu taxarea produsului finit la pompă, e grea estimarea...Anul trecut am constatat o tendință de creștere în prima parte, urmată de o tendință accentuată de scădere”, a mai spus Kinga Daradics.

144

will change in the following period the name into KazMunayGas International.

A short-term increase is directly dependent on fuel prices.

“It’s very difficult to estimate where the gasoline price will go. It depends on many elements, including taxation, but also on the exchange rate, oil and refined products price fluctuation on the global markets. Given this mix, together with the taxation of the finished product at the pump, estimating is difficult... Last year we noticed a growth trend in the first half, followed by an accentuated downward trend”, Kinga Daradics also said.

NIS and SOCAR increase rapidly NIS, a subsidiary of Gazprom Neft, will double its retail network this year. Thus, NIS will invest EUR 15-20 million and will open other 15 stations by the end of the year, keeping in the medium term a market share of 10%, Ileana-Sorina Bălțatu, Executive Director NIS Petrol (Romania), says.

“We currently have 15 stations opened in Romania, especially in the west of the country, closer to our refinery in Serbia. This year, we will most likely double our number of filling stations, which will require an investment of approximately EUR 15-20 million and we don’t exclude takeovers from other companies”, Bălțatu says.

The company explores the market for potential acquisitions, and the investment required to open a new station is similar with the acquisition price, amounting to over EUR 1 million.

NIS could also open the first tank farms in Romania, currently most fuel being bought from local suppliers and only approximately 10% being delivered from Serbia.

This year, NIS will reach the breakeven, targeting towards the end of the year a turnover of EUR 20-25 million. Filling stations bear the Gazprom brand as a result of market studies that showed a better recognition of this brand at customer level.

SOCAR plans to reach a network of 35 filling stations in Romania this year. The Azerbaijani company currently has a network of 27 filling stations in Romania, after the recent opening of stations in Bucharest, Oradea and Timişoara, each following an investment of around EUR 1 million.

“We started the year with many investments completed and we are about to increase SOCAR

NIS și SOCAR cresc accelerat NIS, subsidiară a Gazprom Neft, își va dubla rețeaua de retail în acest an. Astfel, NIS va investi 15-20 de milioane de euro și va deschide încă 15 stații până la finalul anului, țintind pe termen mediu o cotă de piață de 10%, spune spune Ileana-Sorina Bălțatu, executive director NIS Petrol (România). ”În prezent avem 15 stații deschise în România, în special în partea de vest a țării, mai aproape de rafinăria noastră din Serbia. Vom dubla anul acesta, cel mai probabil, numărul de stații, fapt ce va necesita o investiție de aproximativ 15-20 de milioane de euro și nu excludem preluări de la alte companii”, spune Bălțatu.

Compania studiază piața în vederea unor posibile achiziții, iar investiția necesară deschiderii unei noi stații este similară prețului de achiziție, cifrându-se la peste un milion de euro. NIS ar putea deschide și primele depozite în România, în prezent majoritatea combustibilului fiind cumpărat de la furnizorii locali și doar aproximativ 10% fiind livrat din Serbia.

Anul acesta NIS va ajunge către punctul de amortizare a investițiilor, țintind spre finalul anului o cifră de afaceri de 20-25 de milioane de euro. Benzinăriile poartă marca Gazprom în urma unor studii de piață care au reliefat o mai bună recunoaștere a acestei mărci la nivelul clientelei. Totodată, SOCAR vrea să ajungă la reţea de 35 de benzinării în România în acest an. Compania azeră are în prezent o reţea de 27 de benzinării în România, după deschiderea recentă a unor staţii în București, Oradea şi Timişoara, fiecare în urma unei investiţii de circa un milion de euro.

“Am început anul cu multe investiţii finalizate şi suntem pe cale să mărim şi mai mult reţeaua SOCAR. Suntem în plină construcţie cu noi staţii în oraşele Bacău, Cluj, Sibiu, Arad, Bistriţa şi Iaşi. De asemenea, suntem concentraţi să redimensionăm reţeaua SOCAR în centre în care suntem deja prezenţi, cum este cazul Capitalei. Inclusiv în Oradea şi în Timişoara avem în plan noi benzinării”, a declarat Hamza Karimov, directorul executiv Socar România.

Atât NIS, cât și SOCAR sunt în creștere accelerată și pot avanasa și pe baza unor achiziții ale unor lanțuri mici de benzinării. ”Piața va deveni mai competitivă.

Va fi o reașezare a celor prezenți.

Noi considerăm că există loc pentru oricine oferă servicii premium”, a conchis Ileana-Sorina Bălțatu.

network even further. We are in full construction with new stations in the cities of Bacău, Cluj, Sibiu, Arad, Bistriţa and Iaşi. Also, we focus on resizing SOCAR network in centers where we are already present, such as the Capital. We also plan new filling stations in Oradea and in Timişoara”, Hamza Karimov, CEO of SOCAR Romania, stated.

Both NIS and SOCAR are in a quick growth and can also increase based on acquisitions of small chains of filling stations.

“The market will become more competitive.

There will be a resettlement of those present. We believe there is room for anyone offering premium services”, Ileana-Sorina Bălțatu concluded.

Q1

2014

oil & Gas

146

| analiza˘ / analysis

14 motive pentru care nu poate funcționa 14 reasons why it will not work

Bursa gazelor în România Romanian Gas Exchange

Instituțional vorbind, România nu dispune în prezent de toate pârghiile, instrumentele și cultura necesare pentru o piaţă liberă de gaze. Astfel încât instituirea obligației tranzacționării integrale a gazelor pe bursă este o încercare himerică. Mai mult, odată introdusă o asemenea obligație poate aduce costuri enorme pentru toți jucătorii implicați, cu efecte inclusiv la nivelul consumatorilor.

Institutionally speaking, Romania currently does not have all levers, instruments and culture necessary for a free gas market. Thus, the establishment of the obligation to trade all gas on the exchange is a chimerical attempt.

Moreover, once such an obligation introduced, it can bring huge costs for all the players involved, with effects including at consumer level.

Dumitru Chisăliță Expert tehnic extra judiciar și consultant in domeniul petrol si gaze (Asociația Experților Europeni Agreați din Paris).

Extra judicial technical expert and consultant for Oil & Gas (Association of Agreed European Experts, Paris).

Q1

2014

oil & Gas

Ce lipsește pieței gazelor

| analiza˘ / analysis Mecanismele de alocare a cantităţilor Inexistența unor mecanisme de alocare a cantităților vândute face ca volumele vândute exclusiv prin bursă să nu poată fi individualizate în condițile legii.

Apare riscul de a nu le putea regăsi ulterior, ceea ce duce la neîncredere și îndepărtarea consumatorilor.

1

1

2

2

Codul reţelei de transport și distribuție Gazele achiziționate trebuie să ajungă fizic la un punct de consum, ceea ce presupune parcurgerea sistemelor de transport și distribuție. Codul reţelei este un set de reguli prin care se stabilesc responsabilitățile și drepturile părților, dar și modul în care trebuie asigurată continuitatea curgerii gazelor, penalitățile percepute sau de care beneficiază clientul. Dacă pentru sistemul de transport există un Cod de rețea, nefuncțional, pentru sistemele de distribuție nu există un astfel de set de reguli. În sistemul de distribuție, nu există nici măcar impunerea principiului binomial - rezervare de capacitatecantitate distribuită - care să impună operatorul de distribuție că va garanta livrarea la punctul de consum. În lipsa acestor reguli, apare pericolul ca gazele achiziționate exclusiv prin sistemul bursier să nu ajungă la punctul de livrare fizică la nivelul, periodicitatea şi calitatea stabilite în contractul de tranzacţionare.

Mechanisms for allocating quantities Absence of mechanisms for allocating the quantities sold makes volumes sold exclusively through the exchange unable to be individualized under the law.

A risk occurs of not being able to retrieve them later, which leads to distrust and withdrawal of consumers.

Transmission and Distribution Network Code Purchased gas must physically reach a consumption point, which involves going through the transmission and distribution systems. The network code is a set of rules by which the responsibilities and rights of the

3

Codul depozitelor de înmagazinare Lipsa unor reguli detaliate privind procesul de injecţie/extracţie din depozitele de înmagazinare face să nu se poată respecta programele contractuale de injecţie/extracţie. Ca urmare, anumite contracte tranzacţionate pe bursă, care implică inclusiv preluarea-livrarea gazelor din/în depozite, nu pot fi respectate.

4

Codul pieţei gazelor naturale (lipsa modelului de piaţă) Piaţa de gaze din România funcţionează la întâmplare, în lipsa unui model care să includă reguli, proceduri şi instrucţiuni clare pentru tranzacţionarea gazelor. În prezent, lipsa regulilor privind corelaţia dintre acţiunile de tranzacţionare şi acţiunile de transport, distribuţie şi înmagazinare face imposibilă urmărirea

148

parties are set, as well as the manner in which gas flow continuity must be ensured, penalties charged or from which the client benefits. If for the transmission system there is a nonfunctional Network Code, for the distribution systems there are no such rules.

In the distribution system, there isn’t even the obligation of the binomial principle - reservation of ca-

fluxurilor de gaze de la punctul de achiziţie la punctul de livrare. Între aceste instrucţiuni este necesară şi detalierea procedurilor de SWAP. În lipsa regulilor, nu se pot aplica procedurile de matching, procedură esenţială în funcţionarea corectă a pieţei.

5

I nformație despre capacităţile ferme / intreruptibile / backhaul, în punctele sistemelor de transport, distribuţie şi înmagazinare La 10 ani de la introducerea noţiunii de capacitate pe piaţa gazelor naturale, situaţia se prezintă astfel: - la nivelul punctelor de intrare/ieşire din sistemele de transport nu s-a determinat de către operatorul de transport capacitatea fermă şi intreruptibilă. Nu s-a determinat capacitatea de backhaul pe punctele de intrare/ieşire din SNT, deşi pe piaţa gazelor din România se foloseşte SWAP-ul gazelor; în realitate pe o piaţă de gaze SWAP ul gazelor nu poate fi folosit fără existenţa backhaul-ului!

- la nivelul sistemelor de distribuţie nu s-a introdus noţiunea de capacitate; - la nivelul depozitelor de înmagazinare nu s-a introdus noţiunea de capacitate de injecţie/extracţie, ci doar capacitate în depozitul de înmagazinare. Se ajunge astfel în situaţia să nu-ți poți extrage propriile gaze din depozite; programele de extracţie nu sunt o garanţie, ci doar un plan, pe care operatorul poate să nu îl aplice în anumite condiţii Ca urmare, evaluarea ofertelor la nivelul consumatorului final este dificilă şi produce pierderi atunci când aceştia sunt obligaţi la tranzacţii exclusiv pe bursă, tranzacții rigide prin definiție.

6

Operatorul de echilibrare Legea gazelor prevede ca operatorul de transport să realizeze operatorul de echilibrare. Totuși, acesta încă nu există, ca urmare, în lipsa regulilor şi a unei entităţi responsabile, piaţa funcţionează impredictibil, în funcție de temperatura exterioară şi nu după ceea ce se semnează în contracte.

7

Mecanismele de flexibilitate Orice contract are nevoie de mecanisme secundare, prin care să se admnistreze derularea efectivă: - piaţa secundară de capacitate (bineînţeles, după determinarea capacităţii de transport şi distribuţie şi după introducerea mecanismelor de rezervare de capacitate în sistemele de distribuţie şi pe punctele

pacity - distributed amounts - to make sure that the distribution operator will guarantee the delivery to the consumption point. Without these rules, there’s a danger for gas acquired exclusively through the exchange system not to reach the physical delivery point at the level, periodicity and quality set under the trading contract.

3

Storage facilities code Absence of detailed rules on the process of injection/extraction from storage facilities makes it impossible to comply with the contractual injection/ extraction programs. Therefore, certain contracts traded on the exchange, which also involve the takeover - delivery of gas from/to storage facilities, cannot be observed.

4

Natural Gas Market Code (the lack of a market model) Romanian gas market operates randomly, without a model that includes clear rules, procedures and instructions for gas trading. Currently, the lack of rules on the correlation between trading actions and transmission, distribution and storage actions makes it impossible to follow the gas flows from the acquisition point to the delivery point. Between these instructions, it is also necessary to detail the SWAP procedures. Without the rules, matching procedures cannot be applied, an essential procedure in the proper functioning of the market.

What is missing from the gas market

5

Information about firm/ interruptible/backhaul capacities, in points of transmission, distribution and storage systems 10 years after the introduction of the capacity notion in the natural gas market, the situation is as follows: - at the level of inlet/outlet points into/from the transmission systems, the firm and interruptible capacity hasn’t been determined by the transmission operator. The backhaul capacity for the inlet/outlet points of the NTS hasn’t been determined, although the Romanian gas market uses gas SWAP; in reality, in a gas market gas SWAP cannot be used without backhaul!

- at the level of distribution systems, the capacity notion hasn’t been introduced; - at the level of storage facilities, the notion of injection/extraction capacity hasn’t been introduced, only

Q1

2014

oil & Gas

Înființarea platformelor de tranzacționare a gazelor este un angajament al Guvernului în fața organismelor internaționale - FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Fostul ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță a avansat, în 2013, ideea ca întreaga cantitate de gaze naturale produsă în România să fie vândută pe bursă.

The establishment of gas trading platforms is a Government commitment before international bodies - IMF, World Bank and European Commission. Former Minister for Energy Constantin Niță brought, in 2013, the idea that the entire amount of gas produced in Romania be sold on the exchange.

150

| analiza˘ / analysis de injecţie/extracţie din înmagazinare), - înmagazinarea gazelor în conductele de transport şi distribuţie, - introducerea Titlului de gaze şi tranzacţionarea pe bursă a acestor titluri, care să permită schimbul mai rapid şi legal al gazelor, chiar şi înaintea individualizării lui prin măsurare.

- introducerea unor mecanisme de împrumut sau depozitare virtuală a gazelor Fără aceste mecanisme, contractele tranzacţionate pe bursă nu vor putea fi derulate efectiv, putând crea pierderi părţilor semnatare.

8

Sistemele de garantare accesibile Piaţa românească, în general, şi cea gazelor, în mod special, din cauza sumelor mari de bani şi a marjei comerciale mici, introduce un risc extrem de ridicat aferent fiecărei tranzacţii. Tranzacţionarea exclusiv pe bursă ar accentua semnificativ acest risc.

Instrumentele de garantare tradiţionale sunt extrem de scumpe şi multe din ele sunt greu de executat, la momentul unui eveniment. De aceea, este obligatorie introducerea unor mecanisme simple, ieftine, uşor de executat. De exemplu, warrantul şi recipisa sunt elemente simple şi foarte utile pe piaţa gazelor naturale. Warrantul este o adeverinţă specială de depozit de gaze cu caracter de dispoziţie asupra mărfii.

Recipisa dovedeşte că marfa se află în depozit, iar warrant-ul este documentul cu care se poate garanta o tranzacţie.

9

Casa de Compensaţii Alături de sistemele de garantare ieftine, bursa trebuie să funcționeze alături de o Casă de Compensaţii, care să garanteze cel puţin tranzacţiile mici.

Lipsa acestui instrument poate aduce multe probleme şi mari pierderi pe piaţă, dar cu siguranță introduce aversiune faţă de bursă.

10

Sistemele de transmitere şi stocare a informaților România derulează activităţile pe piaţa gazelor, ante şi post încheiere contract, prin intermediul informaţiei manipulate de operatori. Aceștia transmit datele telefonic, cu nenumărate omisiuni, întârzieri, greşeli etc. Corelaţia dintre datele vânzătorilor, cumpărătorilor și operatorilor se tot pierde astfel și sunt necesare zeci de „artificii” pentru a închide balanţa lunară.

Lipsa sistemelor informatice, care să permită urmă-

the capacity of the storage facility was. We are thus in the situation that we cannot extract our own gas from storage facilities; extraction programs are not a guarantee, but only a plan, which the operator cannot apply in certain conditions Therefore, assessing the offers at the level of endconsumer is difficult and produces losses when they are forced to trade only on the exchange, rigid transactions by definition.

6

Balancing operator The gas law stipulates that transmission operator shall establish the balancing operator. However, it does not exist yet and, therefore, without the rules and a responsible entity, the market works randomly, depending on the outside temperature, and not considering the contract provisions.

7

Flexibility mechanisms Any contract needs secondary mechanisms, by which to manage the actual execution: - the secondary capacity market (of course, after determining the transmission and distribution capacity and after introducing the capacity reservation mechanisms in the distribution systems and in the injection/extraction points of storage facilities), - gas storage in the transmission and distribution pipelines, - introducing the Gas Title and trading these titles on the exchange, allowing a quicker and legal exchange of gas, even before its individualization by measurement.

- introducing certain mechanisms for borrowing or virtual storage of gas Without these mechanisms, contracts traded on the exchange cannot be efficiently executed, with potential losses for the signatory parties.

8

Accessible guaranteeing systems The Romanian market, in general, and the gas market, especially, due to large amounts of money and low commercial margins, introduces an extremely high risk related to each transaction. Trading only on the exchange could significantly increase this risk.

Traditional guaranteeing instruments are extremely expensive and many of them are difficult to enforce, when an event occurs. Therefore, it is mandatory to introduce simple, cheap and easy to execute mechanisms. For example, warrant and certificates of de-

rirea continuă - cel puţin zilnică - va face imposibilă derularea corespunzătoare a contractelor semnate în sistem bursier. (În ţările europene, urmărirea se realizează la nivel orar şi există sisteme funcţionale pentru aceasta.)

11

Planurile preventive/reactive pentru situaţii de urgenţă Legislaţia europeană şi naţională stabileşte cadrul legislativ pentru întocmirea unor proceduri de acţiune în situaţii de urgenţă. Astfel, o situaţie de urgenţă poate fi determinată de temperatură, dar numai

posit are simple and very useful elements in the natural gas market. Warrant is a special certificate of gas storage with ordering character on the commodity.

The certificate of deposit proves that the commodity is in the deposit and warrant is the document that can guarantee a transaction.

9

Clearing House Together with cheap guaranteeing systems, the exchange should operate with a Clearing House, to guarantee at least the small transactions. The lack of this instrument may bring many problems and big losses in the market, but it definitely introduces aversion to the exchange.

10

Systems for transmitting and storing information Romania carries out activities in the gas market, before and after concluding the contract, through information manipulated by operators. They send data by phone, with numerous omissions, delays, mistakes etc. Correlation between data of sellers, buyers and operators is made in the same way, dozens of “artifices” being necessary to close the monthly balance.

The lack of IT systems, which allow continuous monitoring - at least daily - will make impossible the proper development of contracts signed in the exchange system. (In European countries, monitoring is made on an hourly basis and there are functional systems for this).

11 dacă aceasta atinge o anumită valoare negativă. În prezent, la orice variație de 10 grade Celsius se poate declanşa o „situaţie de urgenţă”. Tranzacţionarea obligatorie prin sistem bursier se poate face abia după stabilirea cu precizie a ceea ce poate conduce la nefuncţionarea contractelor pentru situaţie de urgenţă, când se poate întâmpla, care sunt consecinţele etc.

12

Stabilirea liberă a prețurilor În prezent, numeroase restricții juridice permit manipularea directă sau indirectă a prețului:

Preventive/reactive plans for emergency situations The European and national legislation sets the legal framework to prepare certain procedures of action in emergency situations. Thus, an emergency situation can be determined by temperature, but only if it reaches a certain negative value. Currently, at any variation of 10 degrees Celsius, an “emergency situation” can be triggered. Mandatory trading through the gas exchange can only be implemented after setting precisely what can lead to the malfunction of contracts for an emergency situation, when it can happen, what are the consequences etc.

12

Free pricing Currently, numerous legal restrictions allow direct or indirect price manipulation: the gas basket,

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis coşul de gaze, obligaţia producătorilor de a pune la dispoziţie gazele la consumatorii reglementaţi (indiferent de circumstanţe / indiferent de contracte), intervenţia statului în stabilirea preţului la producătorul intern. Piaţa liberă poate funcţiona doar prin eliminarea subvenţiilor, restricţiilor, manipulării, intervenţiei arbitrare, statuate astăzi în Legea gazelor.

13

13

14

14

istemul de transport, S distribuţie, interconectare și înmagazinare învechit Sistemul de gaze românesc, construit în urmă cu 50 de ani, într-un context tehnic total diferit de cel de astăzi, este total neadaptat pieţei liberalizate, în care drepturile şi obligaţile trebuie să fie de ambele părţi.

Acest re-enginering a fost dispus în urma unui studiu realizat în perioada 1998 -2000, dar care nu s-a aplicat.

I mplicarea statului în promovarea culturii, cunoştinţelor şi a diseminării informaţiei specifice pieţei de gaze Bursa este o instituţie care permite desfăşurarea tranzacţiilor, dar tranzacţiile sunt desfăşurate de persoane şi instituţii. Activitatea tranzacţionării gazelor pe bursă are nevoie, dincolo de o legislaţie corespunzătoare, de o cultură specifică, de metode de comunicare, de transparenţă, activităţi care nu sunt promovate, întreţinute și conduse de nici una dintre instituţiile statului român.

Lipsa modelului de piaţă, dar şi a celorlalte elemente semnalate, fac ca piaţa să funcţioneze predominant informal.

Tranzacţiile cu gaze în România se fac pe baza relaţiilor personale, iar contractul este doar o formalitate. Înţelegerile interumane răspund la toate problemele din piaţă, acoperă lipsa instrucţiunilor şi procedurilor clare. Relațiile personale fac ca o soluție să fie rapid agreată verbal şi formalizată apoi printr-un contract nou sau act adițional la contract. Înaintea impunerii obligaţiei tranzacţionării gazelor pe bursă, este necesară eliminarea acestor lipsuri. Altfel, preţul gazului va crește prin interpunerea unui nou cost administrativ: comisionul obligatoriu plătit burselor de gaze. După rezolvarea chestiunilor semnalate, bursele vor putea funcţiona și vor fi atractive fără a fi nevoie de impuneri legale asupra companiilor.

152

the producers’ obligation to make available gas for regulated consumers (regardless of circumstances/ of contracts), state intervention in setting the price for the domestic producer. The free market can only work by eliminating subsidies, restrictions, manipulation, arbitrary intervention, today stipulated under the Gas Law. bsolete transmission, O distribution, interconnection and storage system The Romanian gas system, built 50 years ago, in an entirely different technical context than today, is entirely unsuitable for the liberalized market, in which the rights and obligations must be on both sides.

This re-engineering was ordered following a study conducted in 1998-2000, but which wasn’t implemented.

State involvement in promoting the culture, knowledge and dissemination of information specific to the gas market The exchange is an institution allowing the development of transactions, but transactions are carried out by people and institutions. Gas trading activity on the exchange needs, besides a proper legislation, a specific culture, communication and transparency methods, activities that are not promoted, maintained or led by any of the Romanian state institutions.

The lack of a market model, but also of the other elements signaled, make the market to work mostly informally. Gas transactions in Romania are made based on personal relations, and the contract is only a formality. Agreements between people address all the problems in the market, cover the lack of instructions and clear procedures. Personal relations make a solution to be quickly agreed verbally and then formalized by a new contract or an addenda to the contract. Before imposing the obligation to trade gas on the exchange, it’s necessary to eliminate these deficiencies.

Otherwise, gas prices will grow, with the interposition of a new administrative cost: the mandatory commission paid to gas exchanges. After solving the signaled problems, the exchanges will be able to operate and will be attractive without the need for legal obligations on companies.

Eric Stab (GDF): Piața gazelor este nepregătită pentru dereglementare Eric Stab (GDF): The gas market is not ready for deregulation

N

u există o bursă a gazelor și nici mecanisme de piață pentru formarea prețului, avertizează Eric Stab, directorul general al GDF Suez Energy România. „Suntem îngrijorați pe segmentul consumatorilor industriali, unde autoritățile vor să finalizeze liberalizarea cu șase luni mai devreme decât calendarul agreat cu FMI. Adică la 30 iunie 2014, față de 31 decembrie 2014”, a declarat Stab.

Măsura va afecta circa 170.000 de consumatori de gaze, care de la 1 iulie nu vor mai plăti prețuri reglementate, ci vor trebui să-și cumpere gaze pe piața concurențială. „Nu se știe ce cantități de gaze vor fi disponibile pe piața concurențială pentru ei la acea dată și la ce preț. Sunt îngrijorat pentru că piața nu este încă gata pentru acest pas, nu avem o piață reală, nu avem o bursă și nici mecanisme de realizare a echilibrului.

Sunt îngrijorat de ceea ce se va întâmpla în ziua de după liberalizare”, a declarat oficialul GDF Suez.

T

here is no gas exchange or market mechanisms to form the price, Eric Stab, General Manager of GDF Suez Energy Romania, warns. We are concerned however for the segment of industrial consumers, where the authorities plan to complete liberalization six months earlier than stipulated in the calendar agreed with the IMF. I mean on June 30th 2014, compared to December 31st 2014”, Stab stated.

The measure will affect about 170,000 gas consumers, which from July 1st would no longer pay regulated prices, but will have to buy gas from the competitive market.

“It is not known what amounts of gas will be available on the competitive market for them at the time and at what price. I am concerned because the market is not ready yet for this step, we don’t have a real market, we don’t have an exchange or balancing mechanisms. I am concerned of what will happen the day after liberalization”, GDF Suez official said.

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Ajutorul de stat în UE şi sectorul energetic EU state aid and the energy sector

154

L

egislația europeană permite, în anumite situații, acordarea ajutorului de stat. Pentru protecția mediului de pildă, ajutorul e aprobat fie în temeiul liniilor directoare ale Comisiei Europene (Guidelines), fie a General Block Exemption Regulation (GBER) sau direct în baza Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE). Deşi Art. 107(1) din Tratat interzice ajutorul de stat, Articolele 107 (2), 107 (3) (b) şi 107 (3)(c) îl admit în anumite condiții. Analiza oferă cateva exemple a modului în care statele europene utilizează această oportunitate oferită de legislația europeană pentru a face investiții în sectorul energetic (realizate mai ales în baza TFUE) şi trece succint în revistă principalele zone de interes ale Comisiei în ceea ce priveşte acordarea ajutorului de stat pentru energie şi mediu în perioada 2014-2020.

I

n certain situations, European law allows granting state aid. For environmental protection, for instance, this is done on the basis of the European Commission’s Guidelines, or based on General Block Exemption Regulation (GBER) or directly under the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU). Although Art. 107 (1) of the TFEU forbids state aid as “incompatible with the internal market”, Articles 107 (2), 107 (3) (b) and 107 (3)(c) allow it under certain conditions. The analysis zooms on several examples of the way in which European Member States utilize this opportunity offered by the European legislation to make investments in the energy sector (most of which are approved directly under the Treaty) as well as briefly presents the key areas that shall constitute the priExemple de succes mary focus of the state aid Guidelines in 2014-2020.

Anul trecut Polonia a primit aprobarea Comisiei Under certain circumstances, state aid is deemed a suitable instrument to correct market failures, bepentru acordarea unui ajutor de stat în valoare de 465 ing a selectively acceptable public policy tool to de milioane de euro pentru construirea de gazoducaddress what is called “residual market te noi care vor pune bazele coridorului de failures” (failures caused by the abgaz Nord-Sud în interiorul Poloniei şi va permite accesarea gazului din sence of other policy measures CE a aprobat ajutor de stat în Nord (e.g.: gazul din Norvegia si or issues unsolved by valoare de 465 milioane euro din Qatar prin terminalul de Gaze the measures currently pentru construirea de gazoducte Naturale Lichefiate (GNL) de la in place). Therefore, state noi în Polonia.

Swinoujscie). aid is directed at those situaGrecia a primit toamna tretions where the aid “can bring EC approveda state aid in amount of cută aprobarea Comisiei pentru a material improvement that EUR 465 million for the construction of new gas pipelines inside un ajutor de stat în valoare de the market cannot deliver itPoland.

134 de milioane de euro (finanţat self” and where benefits clearly atât de statul elen cât şi prin fonduri outweigh the potential distortions structurale) pentru 4 proiecte de infraof competition. structură gazieră: creşterea capacităţii de We shall present below several exstocare a terminalului GNL de la Revithoussa, instalare amples of the way in which EU Member States use staţie de compresie gaze naturale la Nea Messimvria, European state aid legislation to make investments alimentarea cu gaze naturale a două zone fără acces in the energy infrastructure. în prezent la gaze (Aliveri şi Ag Theodoroi Megalopoli).

Valoarea totală a acestor 4 proiecte se ridică la 414 miSuccessful projects lioane de euro .

Last year Poland received approval from the ComLa 20 noiembrie 2013, Comisia a autorizat acordamission to grant state aid in amount of EUR 465 milrea unui ajutor de stat în valoare de 448 de milioane de lion for the construction of new gas pipelines that euro (sub formă de garanţii de stat pentru împrumushall build the North-South gas corridor inside Poland turi) pentru construirea terminalului de GNL de la Klaiallowing to access the Northern gas (e.g: Norwegian peda din Lituania. La finalizarea proiectului, operatorul and Qatari gas that will arrive at the LNG terminal in terminalului va oferi servicii de regazificare terţilor în Swinoujscie). mod ne-discriminatoriu.

Greece received the Commission’s approval last Anul acesta, la 4 februarie, Comisia a aprobat un fall for EUR 134 million worth of state aid (financed ajutor în valoare de 14,725 milioane de euro (sub by both, the Greek state and through structural formă de grant direct) pentru construirea unei uzine funds) for the following 4 natural gas infrastructure În anumite condiţii, ajutorul de stat poate corecta eşecul pieţei, fiind un instrument de politică publică, acceptat în mod selectiv, pentru a soluţiona un eşec rezidual al pieţei (cauzat fie de absenţa altor măsuri de politică publică sau de ineficienţa măsurilor existente).

Astfel, ajutorul de stat e direcţionat în mod special către acele situaţii care “pot aduce o îmbunătăţire materială pe care piaţa pe cont propriu nu o poate furniza” şi în care beneficiile sunt considerate mai mari decât posibilele distorsiuni aduse competiţiei. În continuare, oferim câteva exemple pentru modul în care ţările membre ale Uniunii Europene folosesc legislaţia europeană privind ajutorul de stat pentru a realiza investiţii în infrastructura energetică.

Eugenia Gușilov Director și fondator al ROEC. Experiența sa include analiză politică, consultanță în energie, cercetare academică și de afaceri și strategie de afaceri Eugenia Gușilov Director and Founder of ROEC. Her work experience includes political analysis, energy consulting, academic and business research, and business strategy

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis de gazificare din deşeuri în Finlanda. Proiectul reduce necesitatea de a folosi gropile de gunoi în viitor şi contribuie la gestiunea sustenabila a deşeurilor. În toate cele patru cazuri, acordarea ajutorului de stat a fost considerată compatibilă cu legislaţia europeană, în baza Art. 107 (3) (c) din Tratatul de Funcţionare a UE (TFUE), conform căruia Statele Membre pot să acorde ajutor de stat pentru dezvoltarea anumitor activităţi economice.

Modernizare Între 18 decembrie 2013 și 14 februarie 2014, Comisia Europeană a desfăşurat o nouă consultare publică pe marginea draftului Principiilor călăuzitoare pentru acordarea ajutoarelor de stat în sectorul energie şi mediu în perioada 2014-2020 (denumite Environmental and Energy Aid Guidelines). Prevederile care sunt în vigoare acum (State aid Guidelines on Environmental Protection) au fost adoptate în 2008 şi se aplică până la sfârșitul lui 2014, dar vizează energia doar în măsu-

ra în care are legătură cu protecţia mediului şi serveşte obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice. Întrucât legătura dintre politicile de energie şi cele de mediu s-a intensificat, miza Orientărilor 2014-2020 este de a extinde măsurile care se aplică în prezent sectorului mediu şi asupra infrastructurii energetice. Revizuirea face parte dintr-o iniţiativă amplă de modernizare a regulilor europene privind acordarea ajutorului de stat, cu scopul de a le simplifica şi a facilita dezvoltarea durabilă, în concordanţă cu obiectivul de decarbonatare a alimentării cu energie şi integrare a pieţei energetice unice. În ceea ce priveşte Liniile Directoare 2014-2020, conform draftului supus consultării, Comisia a identifi-

156

projects: to increase the storage capacity of the LNG terminal in Revithoussa, to install a natural gas compressor station at Nea Messimvria, to bring natural gas supplies to two areas currently not connected to the gas infrastructure (Aliveri and Ag Theodoroi Megalopoli). The total value of these 4 projects amounts to EUR 414 million.

On November 20, 2013, the Commission authorized a state aid of EUR 448 million (as state guarantees for loans) for the construction of the LNG terminal at Klaipeda, Lithuania. Upon completion, the operator of the facility shall supply regasification services to third parties on a non-discriminatory basis.

As recent as February 4, the Commission has cleared a state aid of EUR 14,725 million (as direct grant) for the construction of a waste-to-energy gasification plant in Finland, a project that shall reduce the need for future landfill use and will contribute to sustainable waste management.

In all the cases presented above, state aid was found compatible with EU legislation based on Art. 107 (3) (c) of the Treaty on the Functioning of EU (TFUE), which allows Member States to grant state aid for development of certain economic activities.

Modernization A few words about the recent public consultation by the Commission (December 18, 2014 to February 14, 2014) on the Draft version of the Environmental and Energy Aid Guidelines for 20142020. The current provisions (State aid Guidelines on Environmental Protection) were adopted in 2008 and are valid until the end of 2014, yet they target energy only inasmuch as it is related to the topic of environmental protection and serves the goals of combating climate change. However, because energy and environment policies have grown more intertwined lately, the aim of the 20142020 Guidelines is to broaden the scope of the measures currently applicable to environment to include energy infrastructure as well. The revision is part of a larger initiative to modernize European rules on state aid with a view to simplify them and facilitate sustainable growth, aligned with the goal of decarbonizing the EU energy supply and of further integrating the common European energy market.

cat zonele compatibile cu acordarea ajutorului de stat Concerning the Guidelines for 2014-2020, it is (în conformitate cu prevederile Art. 107 (3)b sau cu worth mentioning that the Commission has identiArt.107 (3)c ca fiind: fied several areas of compatibility with provisions of n Proiectele care merg mai departe de standardele Art. 107(3)b and Art.107 (3)c which, according to the Uniunii/cresc nivelul de protecţie a mediului în absenţa draft document, shall be the primary focus of state standardelor (inclusiv ref. la vehicule de transport); aid granted for energy and environment: n Investiţiile pentru conformarea timpurie la n Aid for going beyond Union standards or instandardele viitoare a UE; investiţiile în sisteme de creasing the level of environmental protection in the încălzire/răcire centralizată; în efi­cienţa resurselor; absence of Union standards (incl. transport vehicles); managementul deşeurilor şi remedien Investment aid for early adaptation to rea siturilor contaminate; în studii future Union standards; for district heatde mediu; ing and cooling; for the remediation of Orientările 2014-2020 n Investiţiile şi ajutorul contaminated sites; for re- miza este de a extinde operaţional pentru enersource efficiency and waste măsurile care se aplică în gie regenerabilă, eficienţă management; for environmental prezent şi asupra infrastructurii energetică şi instalaţii de studies; for CO2 capture, transport energetice cogenerare; and storage (CCS); 2014-2020 Guidelines - the aim is to n Ajutorul operaţional n Investment and operating aid broaden the scope of the measures sub formă de permise tranfor energy from renewable sources; currently applicable to include zacţionabile; for energy efficiency; for cogeneraenergy infrastructure as well n Investiţiile pentru captation installations; rea, transportul şi stocarea geolon Operating aid in the form of tradable gică a carbonului (CCS); permits; n Ajutorul operaţional sub formă de ren Operating aid in the form of reductions in or exduceri ale / exceptarea de la plata taxelor de mediu și emptions from environmental taxes; and in the form reducere a sprijinului financiar pentru electricitate din of reductions in funding support for electricity from surse regenerabile; renewable sources; n Investiţiile în infrastuctura energetică; n Investment aid for energy infrastructure; n Investiţiile şi ajutorul operaţional pentru capacin Investment and operating aid for generation tate de producţie electrică adecvată. adequacy measures.

Detaliile, principiile si implicaţiile acestor prevederi, The details, principles and implications of each cât şi criticile pe care unele propuneri le-au atras vor as well as the criticism that some measures have atface obiectul unui viitor articol. tracted are to be the subject of the next article.

Ajutor de stat aprobat de Comisie pentru proiecte energetice State Aid approved by the Commission for selected energy projects ţara Country

Beneficiar Beneficiary

Ajutor aprobat la Aid approved on:

Tip proiect Project type

Sumă ajutor (milioane euro) Aid amount (millions of euros)

Polonia Poland

GAZ SYSTEM

16 Oct. 2013

Construcţie gazoducte noi şi modernizare reţea Construction of new gas pipelines and network upgrade

465

Grecia Greece

DESFA

16 Oct. 2013

4 proiecte de extindere infrastructură transmisie gaz 4 projects to extend the gas transmission infrastructure

134

Lituania Lithuania

AB “Klaipedos nafta”

20 Nov. 2013

Construcţie terminal GNL la Klaipeda Construction of the Klaipeda LNG terminal

448

Finlanda Finland

Lahti Energia

4 Febr. 2014

Uzină de gazificare din deșeuri Waste-to-energy gasification plant in Lahti

14,72

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Tehnologie avansată, în acord cu exigențele de mediu Avanced technology, in accordance with environmental requests

E

voluția tehnologică, susținută de platformele industriale prin implementarea programelor de creștere a capacităților de producție și de modernizare a proceselor de prelucrare, asigură un impact pozitiv asupra calității mediului înconjurător, în zonele în care combinatele industriale își desfășoară activitatea, în acord cu exigențele normelor europene în domeniu.

Rafinăria Petromidia, operată de Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, a decis să meargă mai departe, hotărând să investească nu numai în echipamentele pentru respectarea normelor de mediu, dar și în noi sisteme de automatizare pentru a îmbunătăți siguranța și funcționarea instalațiilor.

Compania a modernizat, în cadrul amplului program de investiții, 11 cuptoare cu un număr total de 92 de arzătoare.

Lucrările au vizat, pe lângă retehnologizare, reducerea emisiilor de NOx din gazele arse în toate condiţiile de operare, pornire la distanţă a arzătoarelor şi operarea

Electro-Total este o companie de automatizări industriale fondată în 1991, care oferă soluţii complete de proiectare, livrare de echipamente, uzinare dulapuri de automatizare, punere în funcţiune şi service post-garanţie.

Electro-Total is an industrial automation company established in 1991, offering complete solutions including design, field equipment delivery, electrical and automation cabinets, commissioning, training and service.

158

T

he technological evolution, sustained by industrial platforms through implementing capacity increase programs and modernizing refinery processes, ensures a positive impact on the quality of the environment in the areas of operation of industrial plants, in accordance with the relevant European regulations.

The Petromidia Refinery, operated by Rompetrol Rafinare, member company of the Rompetrol Group, went further, deciding to invest not only in equipment to satisfy the environmental regulations, but also in new automation systems to improve the safety and operation of its plant. The company modernized, part of a large scale investment program, 11 heaters with a total number of 92 burners. The operations involved, besides modernization, lowering NOx emissions for all burners in all operating conditions, remote burner start-up and automatic operation and remote heater start-up and automatic operation.

Electro-Total installed the burners designed with two stage gas NOx reduction, adapted for the same power, combustion gas composition, mounting

Rând de 12 arzătoare, ventile de control al gazului arzătoarelor și piloților și monitorizare UV a flăcării Row of 12 burners, gas control valves, pilot valves and UV flame monitoring automată, pornirea la distanţă a cazanelor şi operarea automată.

Electro-Total a instalat arzătoarele proiectate cu două etape de reducere a emisiilor de NOx, adaptate pentru aceeași putere, compoziție a gazelor de ardere, dimensiuni de montaj, caracteristici ale aerului de ardere și tirajului ca arzătoarele vechi.

Dezvoltarea funcționalității de automatizare necesară a avut loc în strânsă colaborare cu echipele de operare și întreținere ale Rompetrol. Au fost prezentate simulări ale diferitelor scenarii către factorii-cheie de decizie ai Rompetrol, pentru a asigura o potrivire optimă a practicilor și strategiilor de securitate și control.

Deoarece unul din cele 11 cuptoare a fost oprit cu mult timp înainte de începerea programului de mentenanţă în întreaga rafinărie, modernizarea a început cu acesta, cu rezultate foarte bune și o perspectivă practică cu privire la modul de optimizare a fluxului de lucru.

Modernizarea tuturor cuptoarelor Lucrările la faţa locului la celelalte cuptoare au început în timp ce rafinăria era încă în funcțiune, prin

dimensions, draft and combustion air characteristics as the old burners.

The development of the required automation functionality took place in close collaboration with the Rompetrol operating and maintenance teams.

Simulations of various scenarios were presented to Rompetrol’s key decision makers, to assure an optimum fit for the safety and control practices and strategies.

All heaters in modernization process Since 1 of the 11 heaters was not in operation well before the rest of the Refinery would enter maintenance, work started on this initial one, with very good results and practical insight on how to optimize the workflow.

The work on site for the other heaters started while the Refinery was still in operation, by laying and posing the required electrical cables. As areas of the Refinery were stopped and isolated, all heaters entered the modernization process. The old burners and the gas pipelines were taken down and new burn-

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis ers were mounted. Matching the dimensions of the new burner so that the firing hole, air and gas intakes could be perfectly aligned with the old positions was a challenging task, requiring dummy burner hulls and precision measurements, due to limited metal-to-metal tolerance. As the mechanical works were finished, electrical and automation teams started tests for all hardware and control loops, fine-tuning timing, pressure set-points and PID loops. Before any flame was lit, all ignition and flame detection systems passed a throughout cold check.

One of after the other, all areas of the Refinery started operation. Since the old heater starting procedure was manual, the new fully automatic one, which involved a single push of a button, was a major improvement for all operating teams. On-site training was conducted with all maintenance and operating shifts, to ensure the new equipment is fully understood.

Cabină locală lângă cuptoare Local cabin next to heater

160

pozarea cablurilor electrice necesare. Pe măsură ce unele zone ale rafinăriei erau oprite şi izolate, toate cuptoarele au început procesul de modernizare. Arzătoarele vechi şi conductele de gaze au fost înlocuite de noile arzătoare. Potrivirea dimensiunilor noului arzător, astfel încât ambrazura, admisiile de aer şi gaz să fie perfect aliniate cu pozițiile vechi, a fost o sarcină dificilă, care a necesitat machete ale arzătoarelor și măsurători de precizie, datorită toleranței limitate de metal pe metal.

Pe măsură ce lucrările mecanice au fost finalizate, echipele de electrice și automatizări au început testele pentru toate echipamentele și buclele de control, parametrizarea temporizării, pragurile de alarmă și declanșare şi regulatoarele PID. Înainte de aprinderea flacării, toate sistemele de aprindere și detectare a flăcării au trecut printr-o verificare minuţioasă.

With a simple push of a button All on-site safety PLCs are now connected through Modbus to the Refinery’s DCS system, so the Control Center’s operators can monitor all the modernized heaters from distance. A fault of any of the equipment is reported instantly, any procedure that should have been done by the operator is now done fully automatic, allowing a minimum downtime. The operating risks are dramatically reduced, all on-site operations are done from a control panel mounted in safe range from the heater. With a simple one button operation for all start-up procedures, the operator has just the task to open the main valve and press start, which reduces human error probability.

The UV cells monitoring the flame condition are giving the Control Room operators a quick view of how the burners are operating. This allows scheduling maintenance well ahead of problems like burner nozzle clogging or incomplete burning, which gives a greatly reduced down-time.

Overall, - 92 burners, requiring 6 heavy load trucks to be transported on site - 269 MW total installed power - 11 heaters in 7 units (Crude and Vacuum Distillation, Delayed Coker, Naphta Hydrotreater, Platformer, Diesel Hydrotreater, Kero Hydrotreater and VGO Hydrotreater ) of the Rompetrol Refinery - 8 new BMS systems

Toate zonele rafinăriei au intrat în funcționare. Deoarece procedura de pornire a cuptorului vechi era manuală, cea nouă, complet automatizată, ce implica doar apăsarea unui buton, a fost o mare îmbunătăţire pentru toate echipele de lucru. Instructajul la fața locului a fost realizat cu toate schimburile de mentenanţă şi operare, pentru a se asigura că noul echipament este înţeles în întregime.

Cu o simplă apăsare de buton Toate automatele programabile de securitate sunt conectate acum prin protocol Modbus la sistemul de control distribuit al Rafinăriei, aşa încât operatorii de la Centrul de Control să poată monitoriza de la distanță toate cuptoarele modernizate. Defectarea oricărui echipament este raportată imediat, orice procedură care ar fi trebuit făcută de către operator se face acum complet automat. Riscurile de operare sunt reduse semnificativ, toate operaţiunile sunt efectuate de la un tablou de control instalat la o distanţă sigură de cuptor.

Prin simpla apăsare a unui buton pentru toate procedurile de pornire, operatorul are doar sarcina de a deschide ventilul general şi să apese start, ceea ce reduce probabilitatea unei erori umane.

Celulele UV ce monitorizează prezența flăcării oferă operatorilor din Camera de Control o vizualizare rapidă a modului de operare a arzătoarelor. Acest lucru permite programarea mentenanţei cu mult înainte de probleme precum colmatarea duzei arzătorului sau arderea incompletă, ceea ce oferă timpi morţi cu mult reduşi.

Per total, - 92 de arzătoare, transportate în 6 camioane - 269MW putere instalată totală - 11 cuptoare în 7 secţiuni (Distilare Atmosferică și în Vid, Coxare, Reformare Catalitică, Hidrofinare Benzină, Hidrofinare Petrol Motorină, Hidrofinare Petrol Reactor, Hidrofinare Distilat de Vid) ale Rafinăriei Rompetrol; - 8 sisteme noi de control al arzătoarelor; - 2287 de puncte de normale de intrare/ieşire, din care 1281 puncte de intrare - ieşire fail-safe; - 309 de noi ventile de control a gazelor de ardere ; - peste 10.000 de semnale comunicate pe Modbus; sunt cifrele din spatele unei aplicaţii de succes, care a dus la o creştere semnificativă a siguranţei de operare şi la emisii de noxe mult reduse. În plus, deoarece condiţiile de operare ale noilor arzătoare sunt la 3% sau mai puţin oxigen în gazele arse, eficienţa de ardere a crescut substanţial, ceea ce a dus la un randament suplimentar al investiţiei.

Rând de 14 arzătoare cu putere de 3,2MW într-un cuptor de distilare Row of 14 3.2MW burners in distillation heater

Curba randamentului vs. oxigen în gaze arse Efficiency vs. oxygen in exhaust gases [%] Randament teoretic [%] Calculated efficiency 92 91 90 89 88 87 86 85 84 1

2

3

4

5

6

7

8

9

[%] Oxigen în gazele arse [%] Oxygen in exhaust gases

- 2,287 regular IO points, out of which 1,281 failsafe IO points - 309 new combustion gas control valves - Over 10.000 signals exchanged on Modbus communication are the figures behind a successful application, which led to a dramatic increase in operating safety and much lower hazardous emissions.

Moreover, since the operating conditions of the new burners are at 3% or less Oxygen in exhaust gases, the burning efficiency has increased substantially, which lead to an additional return of investment.

Q1

2014

10

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Creșterea sustenabilității performanței prin intermediul evaluării costurilor de proces

Increasing performance sustainability by activity based costing

D

E

e fiecare dată când problema reducerii cosach time the issue of cost-cutting arises turilor apare în discuție se pun două întretwo questions are mainly asked: “Where bări: ,,Unde se mai pot optimiza costurile?” else can we optimize costs?” and “How can și ,,Cum se poate crea o reducere sustenawe create sustainable cost reduction?”. bilă a costurilor?”.

The ,,where“ and ,,how” may be different Deși la început răspunsurile la întrebările de mai sus for each energy company, but in fact the principle is par a fi diferite pentru fiecare companie în parte, ele the same: What we implement today with considerarată în principiu la fel: Ce se va crea astăzi cu un efort able effort must have a positive effect at the right spot considerabil trebuie să producă mâine efecte pozitive without creating bottlenecks in the organization. în momentul potrivit în cadrul procesului fără să creeze The perspective of processes is winning more and blocaje în organizație. more ground. In addition to the fundamental question În multe cazuri situația va fi analizată din perwhether the service level and content would spectiva procesului. Pentru analiză este imremain as before, the costs and responportant de știut dacă un anumit nivel sibilities connected to the processes de calitate poate fi atins, care sunt have to be considered costurile implicate în procese și with priority. A quick and care sunt persoanele responsabiusually top-down process le. O analiză rapidă a costurilor de cost analysis will reveal poUnde se mai pot proces poate scoate la suprafață tentials that will be turned into optimiza costurile? potențiale de îmbunătățire. Cu measures. However, success Where else can we toate acestea se întâmplă foarte of the implementation is rarely optimize costs? rar să existe o supraveghere permamonitored on a continuous basis nentă a procesului de implementare și and we seldom find these potena influenței potențialului de îmbunătățire tials anchored in financial statements. asupra rezultatului financiar.

It is in fact as simple as that. Costs occurring along processes are categorized and optimization poEvaluarea costurilor de proces: tentials are defined and allocated according to cost transparență sustenabilă types.

Obiectivul principal al evaluării costurilor de proces este transparența costurilor implicate. Acestea includ Activity based costing: sustainable atât costurile actuale cât și evoluția lor și impactul transparency rezultat în urma deciziilor luate. Costurile sunt strucThe main objective of activity based costing is turate pe categorii, de ex. costuri de personal, costuri transparency of costs along the process chain. These de materiale, costuri pentru servicii externe, etc. și sunt include not just as-is costs but also their future dealocate proceselor. (vezi figura „Principiul de bază în velopment and the impact of optimization measures. evaluarea costurilor de proces“) Costs are categorized e.g. personnel costs, material

?

S.C. Horváth & Partners Management Consulting S.R.L. 12 Cretei Street 014154 Bucharest Tel: +40 31 62018-88 Fax: +40 31 62018-89 bucharest@horvath-partners.com www.horvath-partners.com

162

Pentru companiile din sectorul energetic evaluarea costurilor de proces a devenit esențială datorită presiunii de a reduce costurile în general și de a crește performanța financiară.

Evaluarea costurilor de proces completează modelul clasic de calcul al costurilor prin includerea proceselor care se află la intersecția mai multor departamente.

Două aspecte sunt esențiale în acest sens: n Evaluarea costurilor prin alocarea resurselor estimate tuturor centrelor de cost care sunt incluse în proces, ceea ce implică definirea subproceselor / activităților n Calculul contribuției marginale pe mai multe niveluri prin transferul costurilor de proces ale unor beneficiari din cadrul altor departamente către un produs, către un proces dependent de un produs sau către un segment din contul (P/L) de profit și pierdere (client, produs / grup de servicii, segment de piață) (vezi figura „Principii de bază și flux de informații rezultate din integrarea evaluării costurilor de proces prin intermediul SAP“) În sectorul industrial acest procedeu este folosit ca metodă adițională pentru planificarea, coordonarea și alocarea costurilor serviciilor indirecte cum ar fi aprovizionarea, departamentul de logistică, planificarea și controlul producției, mentenanță, asigurarea calității,

costs, external services, etc. and allocated to the processes. (see figure „Basic principles of activity based costing“) For companies in the energy sector activity based costing represents an addition to the available cost accounting by including cross-departmental processes.

There are two aspects to be considered: n Calculation of costs by allocation of estimated resources to all cost centers contributing to the process, i.e. define sub-processes/activities n Transfer of calculated process costs of service recipients from other divisions (in case of a Service Center) to a product, to a service connected to a product or to objects of the P/L statement (client, product/service group, market segment etc.) when computing multi-level contribution margins. (see figure „Basic principles and value stream by integrating activity based costing with SAP“) In the industrial sector this approach is used for as an additional method for planning, steering and allocating costs of indirect services, such as procurement, logistics, production planning and controlling, maintenance, quality assurance, sales, etc. In service companies, logistics and trading, banks, insurance, in

Q1

2014

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Principiul de bază în evaluarea costurilor de proces Basic principles of activity based costing Evaluarea costurilor de proces identifică nu numai...

Activity based costing determines not only...

Determinarea capacităţilor Capacity measurement

...UNDE apar costurile... ...WHERE costs occur...

Centrul de cost Cost center

Centrul de cost Cost center

Centrul de cost Cost center

Personal: Personnel:

0,9 M €

A 1,0 mil,. €

B 2,0 mil,. €

C 2,3 mil,. €

Materiale: Material:

0,6 M €

Servicii ext.: Ext. services:

0,8 M €

...ci și DIN CE MOTIVE ...but also FOR WHAT PURPOSE Centrul Centrul Centrul de cost de cost de cost Cost Cost Cost center center center e.g. mentenanţă (reţea de distribuţie Ae.g. maintenance B (network)C 0,2 mil,. €

1,2 mil,. €

Contabilitate / SAP Accounting / SAP

0,9 mil,. €

vânzare, etc. În cadrul firmelor prestatoare de servicii, de logistică si comerț, bănci, asigurări, instituții de stat, evaluarea costurilor de proces va fi folosită ca metodă principală atât pentru determinarea prețurilor serviciilor cât și pentru asigurarea transparenței.

Pentru companiile din domeniul energetic implementarea metodei costurilor de proces trebuie diferențiată. Pentru departamentele în care există deja o transparență bună a costurilor (de ex. calcularea ordinelor de întreținere ale rețelei în sistemul ERP) există deja o referință pentru evaluarea costurilor de proces. În cazul celorlalte departamente (de ex. rețea de distribuție), unde costurile nu sunt transparente, evaluarea costurilor de proces va fi instrumentul de bază pentru managementul organizației.

Aplicații și beneficii ale evaluării costurilor de proces Pentru companiile din sectorul energetic evaluarea costurilor de proces poate avea mai multe aplicații: n Optimizarea proceselor: Evaluarea costurilor de proces poate contribui la optimizarea proceselor din cadrul firmei. Analiza costurilor de proces asigură transparență, de ex. ce resurse sunt alocate proceselor. De asemenea, metoda este un instrument foarte important în luarea măsurilor de optimizare. Impactul fiecărei măsuri asupra unui subproces sau centru de cost se poate cuantifica și include în planul țintă de cost sau planul de stabilire a capacităților n Testul de performanță al proceselor:

164

public institutions activity based costing is the general method to calculate costs and prices of products and services, as well as to provide transparency of within business processes.

For energy companies, the implementation of the activity based costing must be differentiated. In areas where there is already a high transparency of costs (e.g. cost accounting of network maintenance orders in a ERP system) there is already an important basis for activity based costing. In all other areas (e.g. distribution network) there is usually no such transparency of costs. In these cases activity based costing will be the basic instrument for business steering.

Application and benefits of activity based costing For energy companies activity based costing has to some extent different applications: n Process optimization: An analysis can be part of a business process optimization project. The activity based costing provides transparency i.e. shows how many resources are used in which processes. Last but not least it supports the definition of the optimization measures. The impact of the optimization measures on sub-processes and cost centers can thus be quantified and included in a target cost plan or capacity plan. n Process benchmarking Process benchmarking, unlike functional benchmarking, compares data based on business processes (e.g. process of capacity planning), instead of organizational units (e.g. entire planning team from HR). Activity based costing serves here as an instrument for calculating costs, capacity and efficiency KPIs based on a predefined process model. For energy companies process benchmarking plays an important role in the context of strong competition and strict regulatory framework. n Personnel / cost allocation and simulation Activity based costing is the perfect instrument in implementation of capacity planning, cost planning, for simulations and performance analysis. Capacity planning (required personnel) and budgeting can be as simple as “click of the mouse”. Finally, consequen­ ces of strategic decisions affecting processes can be simulated at any time. n Internal cost allocation and steering To increase the efficiency of internal services departments are organized into service centers

Testul de performanță al proceselor spre deosebire de testul de performanță al funcțiilor se bazează pe procese (de ex. planificarea capacității) și nu pe unități organizaționale (de ex. întreaga echipă de planificare din HR). Evaluarea costurilor de proces este folosită în cazul de față pentru calcularea costurilor, capacităților și indicilor cheie de performanță (KPI). Pentru companiile din sectorul energetic testul de performanță al proceselor este foarte important în contextul unei competitivități crescute și a unei piețe puternic reglementate. n Alocarea de personal / costuri și simulare Evaluarea costurilor de proces este instrumentul perfect pentru planificarea capacităților, pentru simulări cât și pentru analize de productivitate. Planificarea capacităților și calculul de buget pot fi realizate cu mare ușurință, iar consecințele deciziilor strategice pot fi simulate oricând. n Alocarea și coordonarea costurilor interne Pentru a crește eficiența serviciilor interne departamentele sunt organizate pe centre de servicii iar costurile lor sunt alocate unor clienți interni. Evaluarea costurilor de proces este instrumentul recomandat atât pentru calculul costurilor ce vor fi alocate cât și pentru analiza de profitabilitate. n Stabilirea prețurilor Mai ales în cazul serviciilor pentru piața externă, un produs poate fi rezultatul unor procese / activități care se află la intersecția mai multor departamente. Evaluarea costurilor de proces este instrumentul perfect pentru calcularea costurilor într-o manieră sustenabilă. n Analiza de profitabilitate a clientului și a produsului Toate companiile își pun întrebări dacă anumite produse, grupuri de produse, clienți, grupuri de clienți înregistrează pierderi sau profituri. O asemenea analiză presupune ca procesele implicate să fie atribuite produselor sau clienților. Ca o alternativă la cheltuielile generale, evaluarea costurilor de proces face posibilă o analiză a profitabilității.

Concluzii Evaluarea costurilor de proces contribuie la managementul companiei prin creșterea transparenței și asigură o alocare corectă a costurilor. Astfel, se poate exercita o influență semnificativă asupra costurilor de proces implicate. O singură analiză a costurilor de proces poate aduce beneficii companiei. Cu toate acestea, potențialul maxim poate fi atins doar dacă procesele sunt analizate conform standardelor companiei.

and their costs are allocated to internal clients.

Activity based costing is the recommended instrument to calculate costs and transfer prices, in order to enable internal cost allocation and profitability analysis. n Pricing Especially in case of services for an external market, a product is often the result of different crossdepartmental processes / activities. Activity based costing is the right instrument for calculating the cost of a product in a sustainable manner. n Product and client profitability Almost every company asks the question whether certain products, product groups, clients, clients groups, regions etc. produce profit or loss. Such a calculation requires that the respective processes are

Principii de bază și flux de informații rezultate din integrarea evaluării costurilor de proces prin intermediul SAP Basic principles and value stream by integrating activity based costing with SAP Calcularea costurilor de proces Calculation of activity based costs Elemente de cost Cost objects

Alocarea costurilor de proces Allocation of activity based costs

Procese, Alternative Processes, Alternatives

Elemente din P/L, Unităţi de cost P/L objects, Cost units,

Costuri de proces Activity based costs

Centru de cost Cost center Produs Product

Centre de cost, tipuri de cost Cost centers, cost types

Clienţi / Centru Customer / Center Ordin intern Internal order

Planificare, Simulare Planning, Simulation

Planificare, Simulare Planning, Simulation

assigned to the products or clients. As an alternative or in addition to overhead calculation activity based costing provides data for profitability analysis.

Conclusions Activity based costing supports business steering by enhancing transparency, provides for fair cost allocation and for stronger influence over the costs.

A single process costing analysis can boost positive achievements. The full benefits however, can only be reaped if the processes are analyzed according to business standards.

Q1

2014

oil & Gas

| opinie / opinion

Îmbunătăţirea proceselor operaţionale – o perspectivă realistă Business Process Improvement – a truthful view

E 13 Expert Petroleum finanţează şi operează activitatea aferentă a 13 zăcăminte de ţiţei şi gaze din zona Timişoarei.

Expert Petroleum SRL finances and successfully operates 13 oil and gas fields in the region of Timisoara.

166

dwards Deming, unul dintre marii gânditori ai domeniului economic, a afirmat despre fluxurile operaţionale dintr-o companie că “un proces rău iese învingător de fiecare dată în faţa unui angajat bun”. Pornind de la această idee, o să expun în continuare beneficiile, dar şi obstacolele în ceea ce priveşte eficientizarea operaţională, prin prisma experienţei personale.

După mai bine de 12 ani petrecuţi în una din cele mai mari companii în domeniul auditului şi consultanţei în management, am decis să fac pasul către industrie sau către “lumea reală”, cum se spune. Am pornit la drum alături de echipa Expert Petroleum, anticipând oarecum provocările industriei petroliere atât de complexe.

Multe companii atrag angajaţi foarte buni, însă pentru a-i păstra trebuie să le ofere un mediu de lucru plăcut, altfel aceştia pleacă sau rămân nemulţumiţi şi nu ajung la performanţă. Expert Petroleum a înţeles pe deplin beneficiile de a avea o funcţie dedicată îmbunătăţirii operaţionale şi astfel a ales ca eficientizarea fluxurilor activităţii să fie un proces continuu şi susţinut. Începând cu 2013, compania noastră finanţează şi operează cu succes activitatea aferentă a 13 zăcăminte de ţiţei şi gaze din zona Timişoarei şi este dedicată dezvoltării viitoare în vederea maximizării producţiei, simultan cu îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a standardelor de calitate, sănătate, siguranţă şi mediu. O bună parte din suc-

E

dwards Deming, a great visionary in economics, referring to operational flows within companies, rightfully stated that “a bad process will beat a good person every time”. Starting from this quote, I will further expose the benefits and obstacles regarding the approach for operational efficiency, through my personal experience.

After more than 12 years spent in one of the biggest audit and management consulting companies, I decided to step out towards industry or to “the real world”, informally speaking. I joined the team of Expert Petroleum anticipating somehow the challenges of the complex oil industry.

Many companies attract very good employees but in order to keep them they need to offer a pleasant working environment, otherwise these employees either leave either are not happy and thus, do not reach performance. Expert Petroleum fully understood the benefits of having a dedicated function for operational improvement and decided to make the efficiency activity flows, a continuous and sustained approach. Starting 2013, Expert Petroleum SRL finances and successfully operates 13 oil and gas fields in the region of Timișoara and commits to their future development in order to maxi-

cesul înregistrat de compania noastră se datorează atenţiei şi importanţei acordate îmbunătăţirii continue a proceselor, atât prin prisma design-ului, cât şi a operării efective, îmbunătăţire ce în final conduce la reducerea costurilor.

Ce câștig din asta?

Una din întrebările frecvente este cum putem evalua în bani beneficiul în urma re-modelării proceselor. Răspunsul unui consultant poate fi “prin monitorizarea atentă a rezultatelor” sau “prin calcule complexe de impact”. Experienţa din lumea reală ne arată că succesul se vede mai degrabă în satisfacţia celor implicaţi în activitatea respectivă, fie că vorbim de manageri, furnizori sau de personalul operativ.

Dincolo de aspectele măsurabile, există o serie de avantaje calitative indiscutabile în a avea fluxurile corect dimensionate şi definite, precum: • Echilibrarea corectă a gradului de încărcare pe oameni şi reducerea timpilor morţi • Minimizarea riscurilor de eroare sau fraudă, prin eliminarea unor controale redundante şi implementarea de noi controale, preventive sau detective • Diminuarea dependenţei faţă de personal, prin formalizarea fluxurilor de lucru

mize production while improving QHSE and operations efficiency – a substantial factor of our success, it’s the due care and importance granted to continuous process improvement, both at design and operating effectiveness levels, which will ultimately lead to cost reductions.

What’s in it for me?

One frequently asked question is how can we evaluate in monetary terms the benefits of process re-engineering. A consultant may reply “through rigorous monitoring of results” or “through complex impact computation”. The real life experience shows that the success it’s rather visible in the satisfaction of those involved in that activity, managers, suppliers or operational staff. Besides these measurable aspects, there are unquestionable advantages in having the flows correctly sized and defined, such as: • Proper work loading on people and reducing of idle time • Error and fraud risks mitigation by removing redundant controls and implement new preventive or detective controls • Decrease dependence on personnel by formalizing working flows

Cristian Itu PMP, CGEIT, CISA, ACCA Business Services Manager, Expert Petroleum SRL

Q1

2014

oil & Gas

Succesul unei companii e dat de profesioniştii săi valoroşi, care se sprijină pe un bun design al activităţilor.

The success of a company is ensured by trusted professionals relying on appropriate design of activity.

168

| opinie / opinion • Raportare rapidă şi corectă în vederea facilitării deciziilor manageriale • Exploatarea mai bună a sistemelor ERP şi a tehnologiei informatice în general A analiza un proces înseamnă în primul rând să asculţi, să înţelegi compania, direcţiile şi strategia stabilite de management. Urmează apoi înţelegerea modului actual de lucru, aşa numită situaţie “as-is”, identificarea zonelor de îmbunătăţire şi în final reproiectarea proceselor, situaţia “to-be”.

• Prompt reporting to facilitate management decisions • Better use of ERP systems and of information technology, in general

Deschişi la schimbare În astfel de analize, mulţi consultanţi se raportează la metodologii cu nume interesante sau folosesc foarte elaborate aplicaţii IT pentru mapare şi reprezentare. Experienţa îmi spune, însă, că succesul într-un astfel de proiect nu e dat nici de metodologie, nici de sistemele IT folosite, ci de modul în care îţi

Open to changes Assessing a process requires firstly to listen, to understand the organization, directions and strategy set up by management; then it is the understanding of the current way of working, the so called “asis” situation, identifying improvement opportunities and finally, the process re-engineering, the “to-be” situation.

In such analysis, many consultants refer to fancy named methodologies or use elaborated IT applications for mapping and presentation. Experience tells me that the success of the such project is not given by methodologies or the IT systems

foloseşti “bunul simț profesional”, de modul în care îţi apropii oamenii pentru a fi deschişi la schimbare.

Nu în ultimul rând, contează flexibilitatea pe care eşti gata să o demonstrezi tu însuţi.

O altă mare provocare o reprezintă implementarea efectivă a recomandărilor. În timp, adeseori, un consultant extern se opreşte la a furniza sfaturi, un profesionist din cadrul companiei trebuie să ducă lucrurile până la capăt, până când acestea funcţionează la modul concret, fie că vorbim de procese financiare, de achiziţii sau administrarea resurselor umane.

Cred sincer că succesul unei companii e dat de profesioniştii săi valoroşi, care se sprijină pe un bun design al activităţilor. Procesele operaţionale pot fi pedala de acceleraţie sau pedala de frână, în funcţie de cum sunt percepute şi întreţinute în interiorul organizaţiei.

used, but the way you use “professional common sense”, the way you get familiar to people so they are open to changes, and last but not least, the flexibility you are ready to demonstrate by yourself.

Another big challenge is the actual implementation of recommendations. Whilst many times, an external consultant limits to only advice-giving, an internal professional within a company should go all the way in making things done, in a concrete manner, no matter it’s about financial, procurement or human resources processes.

I honestly believe that the success of a company is ensured by trusted professionals relying on appropriate design of activity. The operational processes in a company can be either the acceleration pedal or the footbrake, depending on how they are perceived and sustained within organization.

170

174

179

mining

mining

| perspective / perspectives

CEO caută profit pe piaČ›a de echilibrare

Oltenia Energy Complex is looking for profit on the balancing market marius lefter

170

L

a doi ani de la înființare, Complexul Energetic Oltenia (CEO) rămâne un colos cu picioare de lut. Este unul dintre principalii producătorii de energie electrică, acoperind o cotă de 20% din consumul total al României. Paradoxal, energia verde, cea care ar urma să-l scoată din joc, este pentru moment cea care îi pune în evidență atuurile. Indispensabil pe piața de echilibrare, Complexul Energetic Oltenia încă nu beneficiază suficient de pe urma serviciilor pe care le face sistemului. Din contră, problemele par a nu se mai sfârși: datorii în creștere, necesitatea excluderii unor perimetre din structura sa, o lege a minelor care nu mai apare, taxa pe construcții speciale și o eternă restructurare a sectorului termo.

T

wo years from establishment, Oltenia Energy Complex remains a colossus with feet of clay. It is one of the main electricity produces, covering a 20% share of Romania's total consumption. Paradoxically, green energy - which would take it out of the game - is for the moment the one highlighting its strengths. Indispensable in the balancing market, Oltenia Energy Complex still does not benefit enough from services provided for the system. On the contrary, problems seem to drag: rising debt, the need to exclude certain blocks from its structure, a mining law which does not appear, special construction tax and the eternal restructuring of the thermal power sector.

Pushed into the competitive market Împins pe piața concurențială For 2014, the National Energy Regulatory AuthoPentru 2014, Autoritatea Națională de Reglerity (ANRE) has set that no MWh produced by Oltementare în Energie (ANRE) a stabilit că niciun MWh nia Energy Complex will reach the regulated market. produs de CEO nu va ajunge pe piaţa reglementată.

General Manager Laurențiu Ciurel says he hasn't been Directorul Complexului, Laurențiu Ciurel, afirmă că consulted for this decision. Hidroelectrica and Nuclenici nu a fost consultat în legătură arelectrica are the only companies becu această decizie. Hidroelectrica neficiary of this segment, with questiși Nuclearelectrica rămân singureonable advantages: low, but predictable le companii beneficiare ale acestui incomes. The regulated market shrinks, segment, cu avantaje discutabile: CEO acoperă o cotă however, slowly, but surely, for everyovenituri mici, dar previzibile. Piaţa re- de 20% din consumul ne, not only for those excluded under glementată se restrânge, însă, încet, total de electricitate ANRE Order. In 2013, in the "basket" of dar sigur, pentru toți, nu doar pentru al României. electricity production reserved for the cei excluși prin ordinul ANRE. În 2013, regulated market, Oltenia Energy Comîn “coşul” producţiei de electricitate CEO covers a 20% plex had a 16% share, with deliveries of rezervat pentru piaţa reglementată, share of Romania's 2.4 million MWh, at an average price of CE Oltenia a avut o cotă de 16%, cu total electricity RON 190/MWh. livrări de 2,4 milioane de MWh, la un consumption.

Laurențiu Ciurel believes that keepreț mediu de 190 de lei/MWh. ping the complex in the regulated segLaurențiu Ciurel consideră că menținerea complement "would have been advantageous for the comxului pe segmentul reglementat “ar fi fost avantapany, in conditions in which the amounts and prices joasă pentru companie în condițiile în care cantitățile were similar those in 2013". In turn, a telephone conși prețurile ar fi fost asemănătoare celor din 2013”. firmation came: "You cannot participate in the regulaÎn schimb, a primit o informare din partea unor terți ted market". că nu mai poate participa la piața reglementată.

Energy mix - an impossible dream Mix-ul energetic - un vis imposibil Therefore, plans for 2014 were quickly changed, Ca urmare, planurile pentru 2014 au fost modiwhich is not easy for a company of Oltenia Energy ficate rapid, lucru deloc ușor pentru o companie de Complex's size and structure. And the first obligatimărimea și cu structura CEO. Iar prima obligație este on is to speed up efforts to reduce energy productiaccelerarea eforturilor pentru reducerea costurilor on costs. The ideal measure, but apparently illusory, de producere a energiei. is forming an "effective energy mix by reorganizing

20

Q1

2014

mining

| perspective / perspectives Măsura ideală, dar aparent iluzorie, este formarea unui “mix energetic eficient prin reorganizarea producătorilor”, care să țină cont de “evoluția neașteptată a mecanismelor de intrare în piață a producătorilor de energie”. E un punct sensibil pentru Laurențiu Ciurel, ale cărui opinii devin deodată mai tranșante: “Nu poate fi piață concurențială reală în actuala organizare a producătorilor din România.

Spre deosebire - în restul lumii există numai mix de surse pentru producerea energiei electrice”.

Nu poate fi piață concurențială reală în actuala organizare a producătorilor din România.

It cannot be a real competitive market in the current organization of producers in Romania.

172

Costuri de producție sub media din sistem Întrebat de ce societatea pe care o conduce nu a reușit pentru o perioadă importantă de timp să vândă pe piața concurențială în 2013, Laurențiu Ciurel a indicat că firma pe care o conduce a avut peste 150 de oferte în perioada aprilie-august 2013, deci nu se pune problema că nu poate face față acolo.

La momentul interviului (februarie 2014), directorul complexului afirma că realizează un cost de producție sub medie, “în condițiile în care au fost alocate sume considerabile pentru ca toate centralele să aibă îndeplinite condițiile de mediu”. În plus, “CEO nu primește subvenții, dimpotrivă; contribuie substanțial la fondul de mediu și la bugetul statului”.

Câștig din echilibrare și servicii de sistem În cee ce privește prețul de vânzare, CEO a vândut și cu 5 lei peste prețul mediu al MWh pe Opcom, ne-a indicat Laurențiu Ciurel, și chiar a reușit vânzări și cu 20 de lei peste prețul de vânzare al MWh al momentului. ”Eventualele pierderi financiare se compensează prin maximizarea câștigurilor din Piața de Echilibrare și serviciile de sistem asigurate de CE Oltenia”, spune directorul complexului.

Pentru 2014, CEO estimează o producție de 14 TWh, din care 70% este deja contractată. În ceea ce privește structura unităților de generare raportată la piețele pe care va vinde, “CEO are asigurată o funcționare cu 5 grupuri energetice pe PCCB, la o putere medie de 1.100 MW, și contează pe circa 4 TWh în PZU și PE.” Laurențiu Ciurel a menționat și că, ”din 1 august 2013, CEO s-a înscris la piața de alocare a capacităților de interconexiune pentru încheierea de contracte pentru export de energie electrică.”

producers", which would take into account the "unexpected evolution of market entry mechanisms for energy producers". It's a sensitive point for Laurențiu Ciurel, whose opinions suddenly become more straightforward. "It cannot be a real competitive market in the current organization of producers in Romania. In comparison - in the rest of the world there is only a mix of sources for electricity generation."

Production costs below the average in the system Asked why the company he runs failed for an important period of time to sell on the competitive market in 2013, Laurențiu Ciurel said the company he runs had over 150 offers during April - August 2013, so there was no question of not being able to deal with it.

At the moment of the interview [February 2014], the director of the complex said the production cost was below average, "in conditions in which significant amounts had been allocated for all the power plants to fulfill the environmental conditions". Moreover, "Oltenia Energy Complex receives no subsidies, on the contrary; it substantially contributes to the environmental fund and to the state budget".

Gains from balancing and system services In terms of the selling price, Oltenia Energy Complex sold even at RON 5 above the average price per MWh on OPCOM, Laurențiu Ciurel said, and even managed sales at RON 20 above the selling price per

MWh of the moment. "Potential financial losses are offset by maximizing gains on the Balancing Market and system services provided by Oltenia Energy Complex", the manager of the complex says.

For 2014, Oltenia Energy Complex estimates a production of 14TWh, of which 70% is already contracted. In terms of the structure of generation units in relation to markets where sales will be made, "Oltenia Energy Complex's operation is ensured with 5 energy groups on the Centralized Market for Bilateral Contracts (CMBC), at an average power of 1,100MW, and relies on approximately 4TWh on the Day Ahead Market (DAM) and the Balancing Market (BM)."

Laurențiu Ciurel also mentioned that "from August 1st 2013, Oltenia Energy Complex registered in the market for allocating interconnection capacities for concluding electricity export contracts."

Listing will be delayed Listarea va întârzia The last form of the agreement with the IMF Ultima formă a acordului cu FMI prevede lansarea provides launching IPOs, at the end of June, for 15% unor oferte publice iniţiale, la finele lunii iunie, penof the state's shares in Oltenia Energy Complex. tru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic The IPO is not necessarily meant to raise capital, Oltenia. IPO-ul nu are neapărat scopul de a strânLaurențiu Ciurel says, because the company has ge capital, spune Laurențiu Ciurel, deoarece firma access to money and there are investors willing to are acces la bani și se găsesc investitori dornici să finance it. In the past six years, Oltenia Energy Como finanțeze. În ultimii şase ani, Complexul Energeplex invested EUR 1 billion in environmental works, tic Oltenia a investit un miliard de euro în lucrări de most of the funds coming from bank loans. mediu, cea mai mare parte a fondurilor provenind din "There is potential to exist for 10 more years to be credite bancare. able to reimburse the bank debts. But if no legal mea“Există potenţial să mai existăm 10 ani ca să pusures are taken so that the coal segment tem plăti băncile înapoi. Dar dacă legislativ nu becomes predictable for financial se iau măsurile ca zona cărbunelui să fie institutions, it will be extremely predictibilă pentru finanţatori, va fi exdifficult to survive over a trem de greu de supravieţuit pe termedium and long term", men mediu şi lung”, a spus Ciurel.

Ciurel said.

Complexul Energetic OlteExistă potenţial Oltenia Energy Complex nia a fost înfiinţat în 2012 prin să mai existăm 10 ani. was established in 2012 by fuziunea Societăţii Naţionale a merging the National ComLignitului Oltenia cu complexuriThere is potential to exist for 10 more years. pany of Lignite Oltenia with the le energetice Turceni, Rovinari şi energy complexes Turceni, RoviCraiova. Compania are 13 grupuri nari and Craiova. The company has energetice, care cumulează o capa13 energy groups, with a total installed citate instalată de 3.900 MW. Complexul capacity of 3,900MW. The energy complex energetic poate produce anual peste 34 milioacan produce over 34 million tons of lignite per year, ne tone lignit, din 15 perimetre miniere de supraof 15 surface perimeters and three underground pefaţă şi trei perimetre subterane. Statul deţine, prin rimeters. The state owns, through the Department for Departamentul pentru Energie, 77% din acţiunile Energy, a 77% stake in Oltenia Energy Complex, while Complexului Energetic Oltenia, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 21,5%.

Romania Property Fund has a 21.5% stake.

Compensăm prin maximizarea câștigurilor din Piața de Echilibrare și serviciile de sistem.

We offset loses by maximizing gains on the Balancing Market and system services.

10

Q1

2014

mining

| analiza˘ / analysis

Resurse interne pentru industria nucleară românească Domestic resources for the Romanian nuclear industry gelu agafiel mărăcineanu

E

nergia electrică produsă la centrala nucleară Cernavodă, grupurile energetice 1 şi 2, va reprezenta pentru România, în următorii 25 de ani, o sursă de energie sigură, sustenabilă şi competitivă. Pentru a obține necesarul de combustibil necesar, autoritățile române au încercat să concesioneze zăcăminte de uraniu din străinătate, în țări precum Iordania sau Kazakhstan. Acţiunile întreprinse între 2009 și 2011 pentru exploatarea şi transportarea în ţară a concentratelor tehnice de uraniu rezultate, s-a confruntat cu două probleme majore

174

E

lectricity produced by Cernavodă nuclear power plant, energy groups 1 and 2, will represent for Romania, in the next 12 years, a safe, sustainable and competitive energy source.

In order to get the necessary fuel, Romanian authorities have tried to lease uranium deposits abroad, in countries such as Jordan or Kazakhstan.

Actions taken between 2009 and 2011 for the operation and transportation to the country of technical uranium concentrates resulted, faced two major pro-

Necesarul de uraniu la Cernavodă Centrala nuclearo-energetică de la Cernavodă este echipată cu două grupuri de reactoare, respectiv: Grupul I - operaţional comercial la 02.12.1996, cu o capacitatea proiectată de 706 MWe, capacitatea netă 650 MWe, sistem CANDU 6, proces tehnologic PHWR, durata normală de funcţionare 1996–2025 (poate fi extinsă cu 10 ani, până în 2035), necesarul de consum anual de uraniu 92,4 tone; Grupul II - operaţional comercial la 31.10.2007, având capacitatea proiectată de 706 MWe, capacitatea netă 650 MWe, sistem CANDU 6, proces tehnologic PHWR, durata normală de funcţionare 2008–2037, necesarul de consum anual de uraniu 92,4 tone.

Necesarul previzionat până la scoaterea din funcţiune a celor două grupuri nuclearo-energetice este de circa 4.500 de tone de uraniu sub formă de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu.

Resursele de uraniu autohtone cantonate în zăcăminte subterane pot asigura necesarul de combustibil nuclear pentru cele două grupuri nuclearo-energetice de la Cernavodă pentru următorii circa 50 de ani.

Uranium needs at Cernavodă The nuclear power plant in Cernavodă is equipped with two groups of reactors, respectively: Group I - commercially operational from 02.12.1996, with a designed capacity of 706MWe, net capacity 650MWe, CANDU 6 system, PHWR technological process, normal operation between 1996 - 2025 (it can be extended by 10 years, to 2035), annual consumption demand of uranium 92.4 tons; Group II - commercially operational from 31.10.2007, with a designed capacity of 706MWe, net capacity 650MWe, CANDU 6 system, PHWR technological process, normal operation between 2008 - 2037, annual consumption demand of uranium 92.4 tons; The estimated demand until the decommissioning of the two nuclear energy groups is approximately 4,500 tons of uranium in the form of sintered uranium dioxide powder. Domestic uranium resources clustered in underground reservoirs can provide enough nuclear fuel for the two Cernavodă nuclear energy groups over the next 50 years.

insurmontabile până astăzi: n zăcămintele uranifere cu conţinuturi de uraniu exploatabile din punct de vedere comercial şi care permit accesul la acestea (prin realizarea unei infrastructuri în condiţii investiţionale rezonabile) au fost concesionate de marii operatori mondiali: Areva, Cameco, Rio Tinto, BHP Billion etc; n zăcămintele lipsite de sarcini (concesiuni) sunt fie sărace, fie asociate cu fosfaţi şi astfel sunt extrem de dificil de procesat.

Ca urmare, se impun reevaluarea resurselor proprii

blems insurmountable until today: n uranium deposits with commercially exploitable content and allowing access (by achieving the infrastructure in reasonable investment conditions) were leased by leading global operators: Areva, Cameco, Rio Tinto, BHP Billion etc.; n lien-encumbered deposits (concessions) are either poor or associated with phosphates, thus being extremely difficult to process.

Therefore, it's necessary to reassess our own resources and reorganize the National Uranium

Q1

2014

mining

| analiza˘ / analysis și reorganizarea Companiei Naţionale a Uraniului, în sensul echilibrării sistemului, pe traiectoria mină  uzină de preparare  uzină de rafinare  fabricare combustibil  fabricare apă grea  producere energie

Este necesară realizarea unei entităţi energetice noi în domeniul nuclear.

Dată fiind liberalizarea pieţei de energie electrică este necesară realizarea unei entităţi energetice noi, organizaţie de interes strategic naţional, care să includă: S.C. Compania Naţională a Uraniului S.A., S.N. Nuclearelectrica S.A. (inclusiv F.C.N. Piteşti), R.A.A.N. Halânga şi o parte din colectivele institutelor de cercetare şi proiectare din domeniul explorării geologice, mineritului, procesării mineralurgice (inclusiv hidrometalurgice) şi al energeticii cu aplicaţii în domeniul nuclear.

Această entitate va concesiona şi gestiona în interes propriu - pentru prospecţiune, explorare geologică şi exploatare - toate perimetrele autohtone ce includ resurse şi rezerve de minereuri uranifere şi me-

Company, in order to balance the system, on the following route: mine - processing plant - refining plant - fuel production - heavy water production energy production trajectory.

Given the liberalization of the electricity market, it's necessary to establish a new energy entity, organization of national strategic interest, which would include: The National Uranium Company S.A., Nuclearelectrica S.A. (including F.C.N. Piteşti), R.A.A.N. Halânga and part of the teams of research and design institutes in the area of geological exploration, mining, mineral processing (including hydrometallurgical) and nuclear power engineering applications.

This entity will lease and manage for its own interest - for prospecting, geological exploration and exploitation - all the domestic perimeters that include resources and reserves of uranium ore and rare/dispersed metals (uranium, niobium, tantalum, yttrium, beryllium, lithium, tungsten, titanium etc.).

They have been previously investigated in prospecting and geological exploration phases, with public funding.

Zăcămintele de uraniu ale României Zăcămintele de uraniu din România au unele caracteristici geologico–miniere nefavorabile privind evaluarea rezervelor şi condiţiilor de exploatare (dezvoltare neregulată, tectonizare intensă, mineralizaţie dispersă, adâncimi mari de exploatare, paletă diversă de minerale de gangă, etc.).

Crucea-Botuşana Din evaluarea potenţialului geologic rezultă că zăcământul uranifer Crucea-Botuşana, aflat în exploatare, este cel mai cercetat şi cunoscut, dar perspectiva sa de dezvoltare este limitată la un orizont temporal de 5–6 ani.

Tulgheş-Grinţieş Zăcământul Tulgheş-Grinţieş, din aceaşi provincie metalogenetică a Carpaţilor Orientali, este evaluat ca cel mai important zăcământ uranifer în acest moment, având un potenţial global de 6.000 t U, dar resursele potenţial valorificabile sunt cca.

50% din total.

Carpaţii Orientali Provincia metalogenetică a Carpaţilor Orientali necesită cercetări geologice de detaliu în continuare şi pe celelalte obiective

176

miniere din zonă. Abandonate din lipsă de fonduri, acestea pot constitui surse suplimentare de compensare a epuizării rezervelor de la zăcământul Crucea-Botuşana.

Banat Minele aferente zăcămintelor uranifere din Banat, exploatate circa 30 de ani, sunt în curs de închidere prin inundare subterană (-700 m). Rezerva abandonată, de circa 1000 t U/an la nivel de resurse asigurate rezonabil şi resurse deduse, va fi dificil de repus în circuitul de valorificare, dar nu imposibil.

Avram Iancu (Munții Apuseni) În zona Munţilor Apuseni există şi unele zăcăminte uranifere cu potenţial mediu de resurse, care ar putea fi valorificabile în viitor (Rănuşa, Arieşeni–Valea Galbenă, Padiş, Milova) şi care însumează circa 3.900 t U şi un potenţial dublu de resurse prognozate. Şi la aceste zăcăminte lucrările de explorare geologică şi exploatare industrială/experimentală au fost abandonate şi s-au demarat activităţile de închidere-ecologizare. În mod normal aceste zăcăminte ar trebui să fie conservate şi să se execute studii de prefezabilitate privind evaluarea posibilităţilor reale de valorificare şi continuarea a cercetărilor geologice.

tale rare/disperse (uraniu, niobiu, tantal, ytriu, beriliu, litiu, wolfram, titan etc). Acestea au fost investigate anterior în faze de prospecţiune şi explorare geologică, cu finanțare din bani publici.

Odată încheiată această restructurare și în contextul liberalizării preţului la energie electrică, se vor evita derapajele de genul: S.N. Nuclearelectrica S.A. înregistrează profit, iar C.N. a Uraniului S.A. lucrează în pierdere.

Obiectivele strategice ale României, duse la îndeplinire de CNU, pentru asigurarea (menţinerea) accesului la resursa energetică primară uraniu ar fi următoarele: n Exploatarea până la epuizare a rezervelor în condiţii de eficienţă acceptată a zăcământului uranifer Crucea–Botuşana (judeţul Suceava); n Construirea unei noi uzine de preparare a minereurilor de uraniu - Uzina TG Feldioara, judeţul Braşov; n Cercetarea, proiectarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii pentru prelucrarea, prepararea produsului rezidual minier din haldele miniere şi iazul de decantare Cetăţuia II; n Construirea unei noi uzine de rafinare a concen-

Once this restructuring is completed and in the context of electricity price liberalization, slippages such as S.N. Nuclearelectrica S.A. posting profit and the National Uranium Company operating in losses will be avoided.

Romania's strategic objectives, fulfilled by the National Uranium Company, for ensuring (maintaining) access to the primary uranium energy resource would be the following: n Exploitation until depletion of reserves in con-

A new energy entity is required for the nuclear industry. ditions of accepted efficiency of the uranium deposit Crucea-Botuşana (Suceava County); n Building a new uranium ore processing plant Plant TG Feldioara, Braşov County; n Research, design and commissioning of a facility for the processing and preparation of the residual mining product of mining dumps and tailings management facility Cetăţuia II; n Building a new refining plant for technical con-

România's Uranium Deposit Uranium deposits in Romania have some adverse geological and mining features regarding the assessment of reserves and operating conditions (uneven development, intense tectonization, dispersed mineralization, high operating depths, large variety of gangue minerals etc.).

Crucea-Botuşana By assessing the geological potential, it results that the uranium deposit Crucea-Botuşana, under exploitation, is the most researched and known, but its development prospect is limited to a time horizon of 5-6 years.

Tulgheş-Grinţieş Tulgheş-Grinţieş deposit, of the same Metallogenetic Province of Eastern Carpathians, is assessed as the most important uranium deposit at this point, with the global potential of 6,000 t U, but potentially recoverable resources are of approximately 50% of the total.

Carpaţii Orientali The Metallogenetic Province of Eastern Carpathians requires further detailed geological research on the other mining objecti-

ves in the area. Abandoned due to the lack of funds, they can be additional sources to offset the depletion of reserves of CruceaBotuşana deposit.

Banat Mines related to uranium deposits in Banat, exploited for about 30 years, are being closed by underground flooding (-700m). The abandoned reserve, of approximately 1000 t U/year at the level of reasonably ensured resources and inferred resources, will be difficult to brought back in the recovery circuit, but not impossible.

Avram Iancu (Munții Apuseni) In the area of Apuseni Mountains there are also some uranium deposits with average resource potential, which could be recoverable in the future (Rănuşa, Arieşeni - Valea Galbenă, Padiş, Milova) and which total approximately 3,900 t U and a double potential of estimated resources. At these deposits, geological exploration and industrial/experimental exploitation works have also been abandoned and closing - greening activities have been started. Normally, these deposits should be conserved and shall be executed pre-feasibility studies on the assessment of real recovery possibilities and continuing geological research.

Q1

2014

mining

| analiza˘ / analysis Resursele uranifere interne al României cu costuri de producţie sub pragul de 130 $/kg U Romania's domestic uranium resources with production costs of less than 130USD/kg U Total resurse identificate Total identified resources

Total resurse nedescoperite Total undiscovered resources

6.700 t U (cca. 0,12% din totalul mondial) 6.000 t U (cca. 0,10% din totalul mondial) 6,700 t U (approximately 0.12% of the world total) 6,000 t U (approximately 0.10% of the world total)

3.600 t U 3.100 t U (cca. 0,19% din totalul mondial) Gelu Agafiel Mărăcineanu, ec. dr. ing.

Fost președinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gelu Mărăcineanu este autorul studiului “Situaţia actuală şi de perspectivă privind accesul României la resursele energetice nucleare”.

Gelu Agafiel Mărăcineanu, PhD ec. ing.

Former President of the National Agency for Mineral Resources, Gelu Mărăcineanu is the author of the study "Current and future situation on Romania's access to nuclear energy resources".

178

3,600 t U (approximately 0.19% of the world total)

(cca. 0,09% din totalul mondial)

3,100 t U (approximately 0.09% of the world total

Resurse deduse (Resurse deduse) Resurse asigurate rezonabil Reasonably ensured resources

tratelor tehnice de uraniu - Uzina YC Feldioara, judeţul Braşov; n Deschiderea şi exploatarea zăcământului uranifer din Carpaţii Orientali (Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani şi Zona V).

Aceste acțiuni reprezintă soluţii elegante la o problemă inginerească folosind o cantitate minimă de tehnologie pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale României: asigurarea accesului la resurse energetice primare de uraniu.

Valorificarea resurselor proprii de uraniu va permite României să adopte o poziţie ofensivă, eficientă şi echitabilă în interiorul spaţiului (graniţelor) comunităţii zonale şi regionale. Uraniul, ca resursă energetică primară, poate reprezenta pentru România un scut protector în calea existenţei şi menţinerii relaţiilor bilaterale în materie de energie între unele state membre (Germania, Austria, etc) şi ţări furnizoare sau de tranzit (Rusia). Asemenea relații contribuie la fragmentarea pieţei interne comunitare şi nu la consolidarea aprovizionării cu energie a UE şi la sporirea competitivităţii sale.

3.000 t U 3.000 t U (cca. 0,11% din totalul mondial)

(cca. 0,08% din totalul mondial)

3,000 t U 3,000 t U (approximately 0.11% of the world total)

(approximately 0.08% of the world total

Resurse prognosticate (Estimated resources) Resurse speculative (Speculative resources)

centrates of uranium - Plant YC Feldioara, Braşov County; n Opening and operating the uranium deposit of Eastern Carpathians (Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani and Area V).

These actions are elegant solutions for an engineering problem using a minimum amount of technology to fulfill Romania's strategic objectives: ensuring access to primary uranium energy resources.

The recovery of own uranium resources will allow Romania to adopt an offensive, effective and fair position within the space (borders) of the zonal and regional community. Uranium, as primary energy resource, can represent for Romania a protective shield in the way of existence and maintenance of bilateral energy relations between certain Member States (Germany, Austria etc.) and supplying or transit countries (Russia). Such relations contribute to the fragmentation of the internal community market, but not to the consolidation of EU's energy supply and to the increase of its competitiveness.

stiri , / news | mining

Renegocieri între sindicalişti și CE Oltenia Reprezentanţii Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME) sunt de acord să renegocizeze clauzele cu efect periodic convenite cu liderii CE Oltenia. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de faptul că managerii CE Oltenia nu vor să negocieze contractul înainte de aprobarea bugetului, deși directoratul societății a putut semna Contractul Colectiv de Muncă înainte de aprobarea bugetului.

Renegotiation between unionists and CE Oltenia Representatives of the National Mine Energy Federation (FNME) agree to renegotiate the clauses with periodical effect agreed with CE Oltenia leaders.

Unionists are unhappy because CE Oltenia managers don’t want to negotiate the contract before budget approval, although the company’s directorate was able to sign the Collective Labor Agreement before budget approval.

Cotaţia aurului, la minimul ultimilor trei ani Preţul aurului a atins la finalul anului trecut cel mai redus nivel din ultimii trei ani, 1.193,6 dolari pe uncie, după ce Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni. Analiştii băncii Goldman Sachs spun că preţul aurului va coborâ în acest an la 1.050 dolari pe uncie, cea mai abruptă scădere anuală din ultimii 32 de ani.

Gold quotation, at the minimum of the past three years Gold price reached at the end of the last year the lowest level in the past three years, USD 1,193.6 per ounce, after the U.S. Federal Reserve had announced the reduction of the bond acquisition program.

Goldman Sachs analysts say the gold price will decrease this year to USD 1,050 per ounce, the sharpest annual decline in the past 32 years.

Este propus un nou complex energetic Parlamentarii vâlceni şi CJ Vâlcea au iniţiat în decembrie 2013 un proiect legislativ privind crearea Complexului Energetic Vâlcea, care să includă CET Govora şi minele Berbeşti şi Alunu, care aparţin acum CE Oltenia. Sindicatele miniere din cele două bazine carbonifere au declarat că se opun transferului către CET Govora. Funcţionarea centralei din Govora este condiţionată de cele 2,1 milioane tone de lignit livrate de la Berbeşti şi Alunu.

A new energy complex is proposed Parliamentarians in Vâlcea and Vâlcea County Council initiated in December 2013 a bill to create Vâlcea Energy Complex, including CET Govora and Berbeşti and Alunu mines, which now belong to CE Oltenia. Mining unions of the two coal basins said they did not agree with the transfer to CET Govora. Govora power plant functioning is conditioned by the 2.1 million tons of lignite supplied from Berbeşti and Alunu.

Q1

2014

mining

| analiza˘ / analysis

Prelucrarea minereurilor, întârziată Primăria din Baia Mare refuză să elibereze autorizaţia pentru procesarea minereurilor de către Romaltyn Mining deoarece uzina e amplasată într-o zonă locuită la marginea oraşului. Consiliul Local a recomandat proprietarilor să caute un alt loc pentru reamplasarea uzinei. Romaltyn Mining a acţionat în instanţă Consiliul Local pentru refuzul eliberării autorizaţiei. Primarul orașului spune că firma nu a dovedit că-și poate securiza activitatea la un nivel corespunzător cu cerințele de mediu.

Ore processing, delayed Baia Mare City Hall refuses to issue the permit for ore processing by Romaltyn Mining, because the plant is located in an inhabited area in the outskirts of the city. The Local Council recommended the owners to seek another place to relocate the plant. Romaltyn Mining sued the Local Council for refusal to issue the permit. The mayor said the company has not shown that it could secure work at a level appropriate to the environmental requirements.

180

Ajutor de stat pentru închiderea minelor Guvernul vrea să acorde Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului 39 de milioane de euro pentru închiderea minelor de cărbune neviabile Petrila, Paroşeni şi Uricani.

Majoritatea banilor vor fi direcționați spre acoperirea pierderilor legate de producția de huilă. Alte destinații ale banilor privesc plățile compensatorii, facilitățile pentru pensionari, reconversia profesională și închiderea minelor.

State aid for closing the mines Government plans to grant to the National Company for Mine Closure Valea Jiului EUR 39 million to close the nonviable coal mines Petrila, Paroşeni and Uricani.

Most money will be directed to cover losses related to black coal production. Other destinations for money are for severance payments, facilities for pensioners, professional reconversion and mine closure.

Mineritul ar putea crea mii de locuri de muncă în Maramureș Mining could create thousands of jobs in Maramureș Redeschiderea în Maramureş a mineritului neferos precum şi dezvoltarea unor servicii conexe pentru această industrie ar putea crea cel puțin 2.000 de locuri de muncă, spune senatorul Liviu Titus Paşca. Senatorul subliniază că pot fi redeschise patru mine și că subsolul maramureșean deține rezerve semnificative de minereuri neferoase ce pot fi exploatate în beneficiul tuturor.

Senatorul PNL a indicat și că în județ există oameni calificați pentru această meserie, și aceștia pot fi reactivați. Liberalul a adăugat: “mineritul neferos poate deveni rentabil atât pentru stat cât şi pentru investitor dacă sunt luate în calcul toate aspectele ce decurg din legea minelor. O lege încă aflată în discuţie, dar trebuie să vedem în primul rând beneficiile mineritului, efectul social, contribuţia la bugetul local şi cel naţional, perspective domeniului cât şi componenta de mediu”.

Reopening in Maramureş non-ferrous mining, as well as the development of related services for this industry could create at least 2,000 jobs, Senator Liviu Titus Paşca says. The Senator stresses that four mines can be reopened and that the Maramureş subsoil has significant reserves of nonferrous ores that can be exploited to everyone’s benefit.

The Senator has indicated that there are people in the county qualified for the job, and they can be reactivated. He added: "non-ferrous mining can become cost-effective both for the state and the investor if all issues arising under the Mining Law are taken into account. A law still under discussion, but we need to see first the benefits of mining, the social effect, the contribution to local and national budget, the prospects and the environmental component."

BERD finanţează modernizarea termocentralei Turceni BERD se numără printre băncile care au semnat un acord de finanţare cu CE Oltenia pentru modernizarea unui grup energetic al termocentralei Turceni în următorii patru ani. Împrumutul contractat este de aproape 200 de milioane de euro şi nu a necesitat garanţii de stat. În ultimii şase ani, CE Oltenia a investit 540 de milioane de euro pentru a se alinia standardelor de mediu ale UE. Reducerea emisiilor impune modernizarea grupurilor termo din România.

EBRD to finance the modernization of Turceni thermal power plant EBRD is one of the banks that have signed a financing agreement with CE Oltenia to modernize an energy unit of Turceni thermal power plant in the next four years. The contracted loan is of almost EUR 200 million and did not require state guarantees. In the past seven years, CE Oltenia has invested EUR 540 million to align with EU’s environmental standards. The lowering of emission requires the refurbishment of Romania’s thermal units.

Q1

2014

Editorial

Planurile s-au risipit, au rămas taxele

G

uvernele dintotdeauna și de peste tot insistă cu intervențiile menite să “îmbunătățească” industria energetică. În România este vorba acum despre prețuri - prea mari pentru pensionari și pentru companiile locale. Apoi e despre producători, care au nevoie de subvenții pentru a produce energie verde, pentru a cogenera sau pentru a produce, pur și simplu, eficient. Apare după aceea nevoia unor consumatori suficient de mari pentru a echilibra sistemul energetic național, supradimensionat, fără flexibilitate și debușeuri externe. Să construim Tarnița! Să întindem cablul submarin!

Să-i aducem pe chinezi să termine reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă!

Tot timpul prea târziu, tot timpul pe a-i salva pe unii îngropând pe alții! Tot timpul astăzi, cu bani adevărați, pentru câștiguri iluzorii, mâine - sau niciodată!

Ce rămâne? Taxa pe construcții speciale. Accizele suplimentare pe carburanți.

Scumpiri nebune de prețuri administrate botezate liberalizare. Accize pentru gazele furnizate consumatorilor casnici. Estimările cele mai rezervate vorbesc despre un miliard de lei extrași din economie și direcționați către... alte planuri.

Plans were scattered, more fees in place

Tot timpul astăzi, cu bani adevărați, pentru câștiguri iluzorii, mâine - sau niciodată!

Every time today with real money, in exchange for illusory gains tomorrow or never!

A

ll governments from anywhere they keep on intervening in order to “improve” the energy industry.

For Romania, right now it is the prices - to high for the pensioners and for the local companies as well. Then it is the production sector asking for intervention, and then again authorities have to find out or to build some consumers large enough to balance the system - oversized, rigid and devoid of external outlets. Let’s build Tarniţa! Let’s have the submarine cable laid! Let’s bring up the Chinese investors to finish reactors 3 and 4 at Cernavoda!

Always too late, always for saving some by burying others! Every time today with real money, in exchange for illusory gains tomorrow - or never!

What remains? Some special construction taxes. Additional excise duties on fuels. Some wild increase in administered prices called “liberalization”. Excise duty on gas supplied to households. The shyest estimates calculated about a billion lei will be extracted from the economy and directed towards... more plans.

Gabriel Avăcăriței Redactor-șef energynomics.ro Magazine Chief editor energynomics.ro Magazine

The Only Broadcasted TV Series On The Romanian Energy Industry

Minutul energie 4 headlines / minute 10 runs / day 5 days / week

Powered by

™

inspection, verification, testing and Certification

www.sgs.com

when you need to be sure