Prevenirea recidivei un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

European Forum for Urban Security

PREVENIREA RECIDIVEI: UN SET DE INSTRUMENTE DE INSTRUIRE PENTRU FACTORII INTERESAลขI DE LA NIVEL LOCAL

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

Prezentul set de instrumente de instruire a fost realizat de Forumul European pentru Securitate Urbană (Efus) şi de partenerii din proiectul FALPREV, care a beneficiat de finanţare de la Comisia Europeană, Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii, programul secundar de formare profesională şi educaţie pentru adulţi GRUNDTVIG. Principalii autori sunt Nils Pagels, cercetător la Zoom e.V, Göttingen, Germania, şi Mark Burton-Page, manager de proiect la Efus, Franţa.

Această publicaţie reflectă opiniile Efus; Comisia Europeană nu îşi asumă răspunderea nici pentru conţinutul ei şi nici pentru modul în care ar putea fi utilizate informaţiile pe care le cuprinde.

Publicaţia este disponibilă în limbile engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană şi română, pe internet la adresa www.stop-reoffending.org . Poate fi folosită şi reprodusă gratuit în scopuri necomerciale, cu condiţia specificării sursei.

Editare grafică www.databaz.com Tipărit de Imprimerie Roques, Paris - Februarie 2012 Traducerea M. Negulescu ISBN: 2-913181-39-2 EAN: 9782913181397 Depozit legal Februarie 2012

Publicat de European Forum for Urban Security - Efus 10, rue des Montiboeufs, 75020, Paris, FRANŢA Tel.: + 33 (0) 1 40 64 49 00 Fax.: + 33 (0) 1 40 64 49 10 contact@efus.eu www.efus.eu

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaĹŁi de la nivel local

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

CUPRINS p.6

Mulţumiri

p.7

Introducere

p.9

1. Evaluare

p.13

2. Concepere

p.17

3. Dezvoltare

p.21

4. Implementare

p.25

5. Bilanţ

P.27

Concluzii

Mulţumiri Acest set de instrumente destinat instruirii factorilor locali în domeniul prevenirii recidivei a fost elaborat de Efus şi este finanţat în principal de Comisia Europeană. Nu ar fi putut fi realizat fără contribuţia valoroasă a partenerilor din consorţiul FALPREV. Le mulţumim pentru timpul acordat şi efortul depus de-a lungul întregului proces.

Mulţumirile noastre speciale se îndreaptă către: Urte Böhm pentru impulsul extraordinar pe care ni l-a transmis în elaborarea acestui set de instrumente; Nathalie Bourgeois pentru activitatea sa importantă de prelucrare a textului şi corectură.

NOTĂ CĂTRE CITITORI: Prezentul set de instrumente de instruire a fost conceput pentru a fi utilizat împreună cu platforma de învăţare la distanţă E-learning. www.efus.eu/stop-reoffending_module Acolo veţi găsi materiale care vin în completarea publicaţiei de faţă: materiale didactice, exemple şi practici din diferite perimetre locale, care vă pot ajuta la pregătirea propriilor cursuri de instruire.

5

6

Cuvânt înainte / O politică locală pentru prevenirea recidivei În ultimii 25 de ani, oraşele membre ale Forumului European pentru Securitate Urbană s-au angajat să elaboreze politici de securitate globale şi cuprinzătoare, care să vizeze toate nivelurile de prevenire. Astfel, reabilitarea infractorilor şi prevenirea recidivei fac parte integrantă din politica locală de securitate: în vreme ce sistemele de justiţie penală gestionate de administraţia centrală se ocupă în principal de stabilirea şi aplicarea de sancţiuni, municipalităţile joacă un rol important în oferirea de sprijin şi alternative comunitare, străduindu-se să răspundă în mod echilibrat nevoilor individului şi ale comunităţii, nevoilor victimei şi ale infractorului.

Principiile directoare din acest domeniu au fost recent reiterate în cadrul unei rezoluţii a Comitetului Executiv1 al Forumului European. Potrivit unuia dintre aceste principii „Trebuie recunoscut rolul esenţial al municipalităţilor în găsirea de soluţii alternative detenţiei şi în reintegrarea foştilor deţinuţi, în coordonare cu instituţiile judiciare şi penale. Pentru a reuşi, procesul de reintegrare trebuie să înceapă în momentul în care infractorul este arestat şi să continue pe parcursul detenţiei şi ulterior acesteia.”

Punerea în practică a acestui principiu presupune încheierea unor parteneriate specifice. Există discrepanţe serioase care trebuie depăşite în relaţia dintre penitenciar şi municipalitate, iar soluţiile se pot găsi doar printr-o abordare cuprinzătoare, care să implice cât mai mulţi factori interesaţi. Având deseori echipe şi bugete reduse, factorii locali implicaţi în procesul de reintegrare şi reabilitare tind să se reîntoarcă la funcţiile lor de bază, or cooperarea trebuie să permită depăşirea nu doar a obstacolelor legate de lipsa de resurse, ci şi a celor ce ţin de înţelegerea reciprocă a unor factori ce provin din sisteme foarte diferite, cu o organizare distinctă.

Loiali misiunii Efus de a susţine acţiunile locale, în special prin conceperea de instrumente şi metodologii, autorităţile locale şi experţii implicaţi în proiectul FALPREV au elaborat o metodologie care vizează în mod expres prevenirea recidivei şi ale cărei rezultate sunt prezentate în publicaţia de faţă şi în platforma internet aferentă. Organizarea de cursuri de instruire pentru factorii locali devine un instrument de lucru pentru activitatea desfăşurată în parteneriat, un instrument pentru oferirea de servicii mai bune, un instrument de prevenire a recidivei. Astfel, organizarea în mod grupat de cursuri de instruire specializată pe tema prevenirii recidivei va duce la sporirea cunoştinţelor trans-disciplinare ale partenerilor locali şi la consolidarea mecanismelor de cooperare formale şi informale.

Sperăm că această publicaţie şi platforma internet cărei îi este asociată vă vor fi de folos şi aşteptăm cu interes reacţiile dumneavoastră, în vederea continuării activităţii noastre comune în domeniul prevenirii recidivei la nivel local..

Elizabeth Johnston Director Executiv Efus

1. Rezoluţie adoptată de Comitetul Executiv al Forumului European pentru Securitate Urbană, la întâlnirea de la Nantes (Franţa), din perioada 13-14 octombrie 2011.

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

7

Introduzione Tranziţia de la detenţie la lumea exterioară Ideea elaborării acestui set de instrumente de instruire a pornit de la nevoile exprimate peste tot în Europa de factorii implicaţi în prevenirea recidivei, în special de cei care au dificila misiune de a-i ajuta pe foştii deţinuţi să se reintegreze în comunitate şi societate. Procesul de tranziţie de la viaţa din închisoare la viaţa în libertate presupune întradevăr multe provocări. O dată eliberaţi, foştii deţinuţi se confruntă cu probleme precum găsirea unui loc de muncă, a unei locuinţe, stabilirea de relaţii sociale, obţinerea accesului la servicii medicale, probleme ce le afectează capacitatea de a deveni cetăţeni care respectă legea.

Ratele ridicate de recidivă înregistrate în Europa sunt foarte costisitoare pentru societate. Unul dintre principalele obiective ale sistemului judiciar penal este reducerea riscului de recidivă şi, deci, a costului aferent acesteia.

Dar factorii locali şi, în primul rând, autorităţile locale cu atribuţii în domeniul securităţii sunt, de asemenea, vizaţi.

Este foarte important ca structurile locale ale instituţiilor centrale, administraţia locală şi prestatorii de servicii din rândul societăţii civile să lucreze în mod coordonat şi transversal, în vederea asigurării unei cât mai bune reintegrări a foştilor deţinuţi. Aleşii locali care au rolul de a menţine coeziunea şi pacea socială în comunitate, pot iniţia şi sprijini iniţiativele menite să reducă recidiva. Care sunt aceste strategii? Cum pot fi implementate şi evaluate?

Identificarea de strategii inovatoare pentru prevenirea recidivei Aceste întrebări au determinat Forumul European pentru Securitate Urbană (Efus) să constituie, între 2007 şi 2009, un grup de lucru format din cinci oraşe europene - Braşov (România), Göttingen (Germania), Le Havre (Franţa), Opava (Cehia) şi Valencia (Spania) – cărora li s-a alăturat Institutul de Cercetare şi Formare din Torino (Italia). Grupul a lucrat la proiectul SIPREV, care a beneficiat de finanţare de la Comisia Europeană şi a vizat centralizarea, implementarea şi evaluarea „strategiilor inovatoare pentru prevenirea recidivei”. Sferele în care acest proiect a identificat practici interesante2 sunt cele care au un impact mai mare asupra vieţilor foştilor deţinuţi.

Puteţi afla mai multe informaţii despre aceste strategii consultând platforma de învăţare la distanţă E-learning.

Drumul spre reintegrare nu începe în ziua în care deţinutul este pus în libertate, ci mai degrabă în ziua în care este încarcerat. Un plan coordonat de prevenire a recidivei trebuie să ţină seama de nevoile individuale ale deţinuţilor şi să acopere aspecte legate de locuinţă şi angajare, pregătire profesională, acces la servicii medicale – mai ales în caz de probleme cu drogurile -, relaţii sociale şi de familie şi alţi factori importanţi, cum ar fi gestionarea propriilor resurse financiare. Toate aceste acţiuni pot fi implementate individual şi adaptate necesităţilor şi specificului perimetrului local vizat sau pot fi incluse într-o abordare integrată şi cuprinzătoare. Aceste strategii necesită, întradevăr, resurse umane şi financiare semnificative, însă înregistrează, în acelaşi timp, şi cele mai promiţătoare rezultate în materie de prevenire a recidivei.

O astfel de abordare, care ţine seama de diferitele nevoi ale foştilor deţinuţi, presupune o acţiune concertată a factorilor locali interesaţi, în cadrul unui parteneriat local. Realizarea unui astfel de parteneriat, funcţionarea efectivă şi durabilitatea acestuia constituie provocări ce pot fi depăşite prin înţelegerea comună a problemei şi asumarea unui angajament comun pentru soluţionarea ei.

Este, de asemenea, important să se ştie atribuţiile fiecărui partener şi să fie înţelese misiunea şi modul de organizare şi funcţionare al fiecăruia dintre aceştia.

Instruirea factorilor locali în domeniul prevenirii recidivei De aceea Efus a lansat un al doilea proiect (2010-2012), la care au luat parte aproape aceeaşi parteneri – cu excepţia oraşului Opava, înlocuit de Agenţia pentru locuinţe sociale din Irlanda de Nord, NIHE, cu sediul în Belfast. Proiectul s-a numit FALPREV (potrivit acronimului din limba franceză), adică „Instruirea personalului implicat în prevenirea recidivei”. S-au organizat şi testat douăzeci şi patru de sesiuni de formare, ţinându-se seama de necesităţile şi contextul local, specifice partenerilor din proiect.

Setul de instrumente pentru instruire a fost elaborat pe baza experienţei acumulate pe parcursul acestor sesiuni de instruire, desfăşurate la Belfast, Braşov, Göttingen, Le Havre, Torino şi Valencia. Respectivul set de instrumente de instruire nu îşi propune să recomande numai un tip de instruire. Acest lucru ar fi inadecvat, având în vedere varietatea realităţilor locale. −− De pildă, în anumite zone s-au stabilit deja parteneriate pentru prevenirea recidivei, iar factorii implicaţi de acolo sunt întru totul capabili

2. A se vedea raportul Strategii inovatoare pentru prevenirea recidivei, Practici şi recomandări pentru factorii locali, publicat de Efus - Noiembrie 2009.

8

să facă faţă provocărilor zilnice ale cooperării. În alte zone, însă, nu s-au creat încă astfel de parteneriate. −− În unele oraşe, cooperarea dintre autorităţile locale, sistemul judiciar, penitenciar şi ONG-uri este bine împământenită, în timp ce în altele mai trebuie consolidată. −− În unele locuri există suficiente condiţii prealabile pentru asigurarea accesului la locuinţe pentru deţinuţii recent eliberaţi, însă nu şi cele pentru accesul la un loc de muncă. În alte locuri, lucrurile stau tocmai invers. Iar în anumite zone, nu există nicio iniţiativă în vederea reintegrării lor în societate. −− Situaţia este, de asemenea, foarte diferită de la o zonă la alta în privinţa mecanismelor de consiliere individuală post-eliberare: în anumite oraşe, consilierea este asigurată în închisoare şi continuată fără sincope după eliberare, în timp ce în altele astfel de mecanisme nu au fost încă implementate. În orice caz, parteneriatul local trebuie condus de o structură capabilă să alieze diferitele părţi interesate. În cazul proiectului nostru, era vorba de trei oraşe (Le Havre, Consiliul Local Braşov şi municipalitatea din Göttingen), două instituţii locale (Poliţia Locală din Valencia şi Consiliul Director al Agenţiei pentru locuinţe sociale din Irlanda de Nord) şi un institut de cercetare şi formare (SRF din Torino). Din varii motive, care ţin de contextele locale, aceste instituţii au fost la vremea respectivă cele mai în măsură să înfiinţeze, consolideze şi dezvolte parteneriate locale în domeniul prevenirii recidivei şi să asigure instruirea în acest domeniu.

Elaborarea unui program de instruire în cinci etape - Modelul ADDIE În următoarele capitole vom trece în revistă diferitele etape de planificare şi realizare a cursurilor de instruire.

Acest set de instrumente de instruire se bazează pe un model de dezvoltare de sistem foarte simplu, dar eficient, numit ADDIE, acronim ce semnifică Evaluare, Concepere, Dezvoltare, Implementare şi Bilanţ.

Modelul ADDIE poate fi aplicat cu uşurinţă în conceperea de cursuri de instruire în domeniul prevenirii recidivei, prin intermediul parteneriatelor locale. Astfel, cele cinci etape 3. A se vedea Molenda, 2003.

ale sale permit planificarea, implementarea şi evaluarea cursurilor de instruire. Aceste etape sunt „secvenţiale, dar şi iterative”3. Ceea ce înseamnă că trebuie să se înceapă cu prima etapă şi să se continue cu următoarele, dar şi să se sisteze procesul în desfăşurarea sa pentru a se ţine seama de orice fel de informaţii nou apărute, relevante pentru etapa anterioară. În acest caz, se recomandă revenirea la etapa anterioară. Aceasta înseamnă că atunci când se planifică un program de instruire ce cuprinde mai multe sesiuni, este important să se prevadă şi un moment în care să se verifice dacă obiectivele stabilite iniţial mai sunt valabile sau dacă este nevoie să se modifice ipotezele de plecare. În capitolele următoare vom oferi mai multe informaţii referitoare la modul de utilizare a acestei metode.

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

9

1

EVALUAREA

În faza de evaluare, principala întrebare este: tt Cine sunt potenţialii beneficiari ai instruirii? tt Ce trebuie să cunoască aceştia pentru a-şi îndeplini mai bine sarcinile zilnice?

În domeniul specific la care ne referim – prevenirea recidivei –, înainte de planificarea programului de instruire, mai trebuie pusă şi următoarea întrebare: tt Care este situaţia parteneriatului local? Într-adevăr, este necesar să se răspundă la această întrebare pentru a se putea stabili publicul ţintă al instruirii şi obiectivele acesteia. De asemenea, aţi mai putea verifica dacă: tt Autorităţile locale din zona dvs. au încheiat deja un parteneriat de lucru în domeniul prevenirii recidivei? tt Dacă acesta include toţi partenerii care ar trebui să participe în opinia dvs.? tt Dacă partenerii au aceeaşi părere cu privire la aspectele care trebuie soluţionate cu prioritate sau îmbunătăţite? tt Dacă aceştia s-au angajat să contribuie la o abordare comună a prevenirii?

Evaluarea poate fi inclusă în Planul local de audit în domeniul securităţii, îndrumări interesante referitoare la auditarea în domeniului specific al „Infractorilor şi reintegrării lor” putând fi găsite în Ghidul pentru auditul securităţii locale – Un compendiu de practici internaţionale4. De asemenea, în raportul Strategii inovatoare pentru prevenirea recidivei5 puteţi găsi sfaturi privind crearea de parteneriate locale.

Cum unele dintre oraşele partenere în cadrul proiectului FALPREV nu dispuneau de parteneriate (în sensul celor descrise mai sus), a trebuit mai întâi să încheie un astfel de

parteneriat. Altele au încercat să introducă noi abordări în cadrul parteneriatelor existente sau au procedat la instruirea unor grupuri ţintă specifice. Iată câteva exemple referitoare la evaluarea nevoilor în cazul a doi dintre parteneri, exemple care ilustrează aspectele susmenţionate.

Belfast

În ultimele decenii, organizaţii precum NIACRO (Asociaţia nord-irlandeză pentru asistarea şi reabilitarea infractorilor) au acumulat experienţă în lucrul cu foştii deţinuţi şi în identificarea programelor adecvate nevoilor individuale, dar înainte de proiectul FALPREV, în Belfast nu a existat vreun parteneriat extins în acest domeniu. Prima etapă a proiectului a permis constituirea unui parteneriat RIO (pentru reintegrarea infractorilor), ce regrupa reprezentanţi ai tuturor factorilor relevanţi, inclusiv din sistemul penitenciar, precum şi ai unei palete largi de grupuri comunitare şi de voluntari, care nu mai participaseră până atunci la discuţiile oficiale. Pe baza experienţei dobândite pe plan local, echipa din Belfast a ajuns la concluzia că era necesar un angajament în favoarea unei abordări de gestionare individualizată a cazurilor, care să reprezinte preocuparea centrală a planului RIO. În acest sens, s-a considerat necesar ca toţi membrii RIO să înţeleagă mai bine cum funcţionează diferiţii parteneri din proiect. Pe baza cunoştinţelor şi experienţei celor din sectorul servicii, s-a făcut o evaluare a nevoilor colective. Apoi, s-a elaborat un program de instruire care a avut următoarele obiective: −− Să permită fiecărui partener o mai bună înţelegere a rolului şi atribuţiilor celorlalţi parteneri în domeniul susţinerii reintegrării, prin includerea de reprezentanţi din fiecare sector, cum ar fi sistemul judiciar penal, serviciile de stat, de voluntariat şi cele

4. 2007, Ghid pentru auditul securităţii locale – Un compendiu de practici internaţionale, Publicat de Efus p. 57-59. A se vedea extrasul pe platforma de învăţare la distanţă E-learning.

5. 2009, Strategii inovatoare pentru prevenirea recidivei, publicat de Efus p. 17 - 26.

10

comunitare. −− Să elimine barierele (în special obstacolele de comunicare) dintre autorităţile din sistemul judiciar penal şi structurile care asigură serviciile, în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora. Mai exact, la cursurile de instruire au participat magistraţi, adică reprezentanţi ai sistemului judiciar, care le-au permis partenerilor să cunoască mai bine instituţia pe care o reprezintă, încurajându-se astfel dialogul. −− Să organizeze, pentru grupul ţintă, vizite la Penitenciarul pentru tineri Belfast Hydebank (activitate realizată în premieră) şi la alte instituţii, cum ar fi Serviciul de Poliţie din Irlanda de Nord şi Consiliul de Probaţiune din Irlanda de Nord.

Mai multe informaţii privind programul RIO şi experienţa de la Belfast se găsesc pe platforma de învăţare la distanţă E-learning: modulul 2 „Colaborarea cu factorii specifici”.

Brasov

Oraşul Braşov a început să pună bazele unui parteneriat în domeniul prevenirii recidivei în 2008, în timpul proiectului SIPREV („Strategii inovatoare pentru prevenirea recidivei”), obiectivul general fiind acela de a îmbunătăţi calitatea primirii deţinuţilor, integrarea lor în viaţa penitenciarului şi condiţiile de viaţă carcerală. Parteneriatul a mai urmărit îmbunătăţirea relaţiilor dintre deţinuţi şi reţeaua de servicii, precum şi ceilalţi factori implicaţi. Toate aceste măsuri vizau combaterea recidivei şi pregătirea deţinuţilor pentru momentul eliberării.

Pentru perioada 2010-2011, s-au stabilit trei obiective specifice: −− Extinderea parteneriatului pentru a include şi serviciul de probaţiune, −− Dezvoltarea şi consolidarea culturii parteneriatului în Braşov, −− Identificarea de modalităţi pentru o mai bună susţinere a deţinuţilor recent eliberaţi în vederea reintegrării lor în societate, în special prin: motivarea acestora, sporirea simţului lor de răspundere şi sprijinirea lor în situaţii precum obţinerea unui act de identitate, căutarea unei locuinţe, dobândirea unei calificări şi a unor competenţe profesionale şi găsirea unui loc de muncă.

Pornind de la aceste obiective, Municipiul Braşov a evaluat necesarul de instruire de la nivelul

parteneriatului şi a concluzionat că viitorii cursanţi ar avea nevoie de informaţii privind modul în care au fost îndeplinite aceste obiective în cadrul altor parteneriate similare, desfăşurate cu succes în Europa. În urma evaluării a mai rezultat că partenerii trebuie să-şi împărtăşească informaţii şi practici referitoare la ceea ce s-a realizat la Braşov şi să se gândească împreună la viitoarele etape şi idei care ar putea fi puse în practică. Evaluarea a condus şi la ideea constituirii de întreprinderi sociale în penitenciar, astfel încât deţinuţii să aibă posibilitatea să lucreze şi astfel să-şi sporească şansele de angajare după eliberare.

Tot în cadrul evaluării s-a constatat că este necesar să se afle mai multe despre metodele de evaluare aplicate în alte zone, în vederea unei mai bune analize a practicilor de la Braşov, şi să se folosească evaluarea pentru a evidenţia importanţa cooperării.

Mai multe informaţii legate de experienţa de la Braşov se găsesc pe platforma de învăţare la distanţă E-learning: modulul 1 „Realizarea de parteneriate”.

Dacă vă aflaţi într-o situaţie asemănătoare, astfel de practici vă pot oferi un răspuns la întrebarea principală a „primei etape de evaluare” din cadrul modelului ADDIE. Pentru a crea un parteneriat (aşa cum s-a întâmplat la Belfast) sau pentru a-l consolida (aşa cum s-a întâmplat la Braşov) şi pentru a lucra mai eficient, trebuie definit clar publicul ţintă al cursurilor de instruire şi trebuie văzut de ce au nevoie cursanţii pentru a lucra mai bine şi mai eficient.

Evaluarea trebuie să fie cât se poate de precisă. În caz contrar, este posibil ca forma şi implementarea programului de instruire să nu corespundă necesităţilor şi situaţiei partenerilor locali şi, deci, să nu se bucure de succesul scontat. În funcţie de situaţia specifică oraşului dumneavoastră, evaluarea se poate realiza în mai multe moduri. Se pot organiza întâlniri la care să participe toţi partenerii (aşa a făcut în prima etapă grupul de lucru din proiectul RIO din Belfast) sau se pot realiza interviuri cu toţi factorii relevanţi, pe tema necesităţilor lor. În cadrul proiectului FALPREV, majoritatea partenerilor au folosit un chestionar care a cuprins aspecte referitoare la situaţia penitenciarului din zonă, serviciile disponibile pentru deţinuţi, activităţile implementate deja în vederea pregătirii momentului eliberării din penitenciar.

Chestionarul se găseşte pe platforma de învăţare la distanţă E-learning.

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaĹŁi de la nivel local

11

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

2

CONCEPEREA

Odată ce aţi stabilit publicul ţintă, i-aţi evaluat nevoile şi aţi fixat obiectivele programului de instruire, puteţi trece la etapa de concepere a acestuia. tt Ce formă va îmbrăca programul de instruire?

Acestea este întrebarea fundamentală a celei de-a doua etape. Înainte de planificarea detaliată a programului, trebuiesc luate o serie de decizii de ordin general. De pildă, trebuie stabilit dacă instruirea se va face într-o singură sesiune sau va fi împărţită în module şi pe mai multe sesiuni şi care va fi durata medie a unui modul.

Trebuie să ţineţi cont de doi factori: −− Nevoile grupurilor ţintă (pe care le-aţi stabilit anterior), −− Obiectivele pe cate le-aţi fixat.

Timpul necesar depinde de obiectivele instruirii. De exemplu, dacă obiectivul este realizarea unui nou parteneriat – situaţie în care aţi putea prezenta diferite modele de parteneriate şi abordări –, veţi avea nevoie de mai mult timp decât în cazul în care obiectivul este trecerea în revistă a informaţiilor privind diferiţii membri ai parteneriatului şi activitatea acestora. De asemenea, trebuie să alocaţi destul de mult timp atunci când aveţi ca obiectiv să concepeţi abordări noi, comune, în cadrul unui parteneriat existent, în această situaţie fiind posibil să fie nevoie de mai multe sesiuni de câte două zile. Însă, dacă obiectivul este oferirea de informaţii generale cu privire la un singur subiect, ar putea fi suficientă o singură sesiune care să dureze între două şi patru ore.

Torino

În Torino, există o reţea constituită din diferite organisme care activează în domeniul prevenirii recidivei şi se aplică diferite metode de sprijinire a foştilor deţinuţi în găsirea unei locuinţe, dobândirea de calificări profesionale, găsirea unui loc de muncă,

obţinerea accesului la servicii medicale etc. Cu toate acestea, la Torino s-a simţit nevoia unei mai bune înţelegeri a modului de funcţionare a altor structuri, în special a modului în care asistenţii sociali din penitenciare şi organizaţiile exterioare se pot susţine reciproc în activitatea lor. Mai mult, factorii locali din Torino s-au confruntat şi continuă să se confrunte cu probleme legate de resurse financiare reduse, o rată ridicată de încarcerare şi penitenciare supraaglomerate.

SRF (Societá da Ricerca e Formazione sau Societatea pentru Cercetare şi Formare) şi-a intitulat programul de instruire „Tehnici de triere aplicate în domeniul social”. Programul şi-a propus să îi înveţe pe participanţi cum să utilizeze cât mai bine resursele limitate de care dispun, prin selectarea deţinuţilor eligibili pentru mecanismele de asistenţă, fie pentru că au cel mai mult nevoie de sprijin, fie pentru că prezintă cel mai mare potenţial de reuşită posteliberare. Cursurile de instruire au urmărit să sporească competenţele personalului penitenciarului, astfel încât, pe baza experienţei de zi cu zi şi cu ajutorul participanţilor externi, acest personal să poată adapta, implementa şi testa mai bine procedura de selecţie a deţinuţilor îndreptăţiţi să beneficieze de programele de integrare socială, şi, de asemenea, să poată aloca mai eficient resursele limitate avute la dispoziţie.

Resursele au fost repartizate către patru sectoare diferite: −− Integrarea în programele de muncă din penitenciar, −− Integrarea în sisteme care permit accesul la măsuri alternative, −− Sisteme de sprijin în momentul eliberării, destinate celor care nu au avut acces la măsurile alternative, −− Integrarea într-un program de asistenţă pentru repatriere, destinat imigranţilor ilegali.

13

14

În momentul conceperii programului de instruire, partenerii italieni au constatat că o serie de participanţi din diferite structuri dispuneau de un interval de timp limitat, că erau necesare informaţii suplimentare referitoare la diferitele domenii de activitate şi că trebuia alocat un interval de discuţii şi elaborare de idei noi.

S-a decis organizarea un program de instruire alcătuit din opt sesiuni, de câte patru ore fiecare. Grupul a fost împărţit în două, ceea ce înseamnă că fiecare sesiune de instruire s-a desfăşurat de două ori, cu excepţia celei introductive şi a celei de concluzii, care au fost organizate cu participarea întregului grup.

Mai multe informaţii referitoare la experienţa din Torino se găsesc pe platforma de învăţare la distanţă E-learning: modulul 3 „Implementarea de acţiuni specifice”.

Structura cursurilor de instruire poate fi adaptată în funcţie de necesităţile grupului ţintă. De pildă, va trebui probabil să prevedeţi cursuri cu o durată mai scurtă, dacă publicul căruia vă adresaţi ocupă posturi de conducere în instituţiile sau administraţia pe care o reprezintă. Concizia este foarte importantă în implicarea în acest proces a factorilor de decizie de la nivel înalt. În acest sens, ar putea fi util să se prevadă, de exemplu, o sesiune la care managerii să participe doar la început, iar personalul implicat efectiv în activitatea respectivă să rămână pe durata întregului curs.

(PLV este o instituţie foarte mare, cu multe atribuţii şi competenţe, numărând aproximativ 1 700 de angajaţi). A doua sesiune s-a adresat poliţiştilor comunitari şi a vizat instruirea viitorilor formatori. Un alt curs, intitulat „Conceperea de programe eficiente pentru prevenirea recidivei şi a violenţei în rândul tinerilor”, s-a adresat unui public mai numeros (214 participanţi). Această sesiune interdisciplinară a vizat toţi factorii locali implicaţi în prevenirea recidivei şi s-a concentrat pe conceperea de activităţi eficiente şi pe dobândirea abilităţilor necesare în prevenirea recidivei.

Durata întregului program de instruire a fost de 40 de ore: 16 destinate ofiţerilor de poliţie şi 24 alocate unui public mai larg, împărţite în patru sesiuni, de câte două zile fiecare (două sesiuni pentru fiecare grup ţintă). Cursurile au fost susţinute de specialişti din diferite domenii, cum ar fi experţi europeni, asistenţi sociali, criminologi etc. Programul a inclus şi prezentări ale programelor comunitare de prevenire şi mediere derulate de PLV. S-a pus accentul pe programele de „Muncă în folosul comunităţii” (sau TBC, potrivit acronimului sintagmei din limba spaniolă „trabajos en beneficio de la comunidad”). În fine, s-a elaborat un curs interdisciplinar la distanţă, pentru platforma Webpol E-learning a PLV.6 Mai multe informaţii despre experienţa din Valencia se găsesc pe platforma de învăţare la distanţă E-learning: modulul 2 „Cooperarea cu factorii specifici”.

Valencia

Poliţia locală din Valencia (PLV, potrivit acronimului din limba spaniolă) a conceput un program de instruire al cărui obiectiv era să ofere soluţii locale la probleme generale, prin cooperarea cu alţi actori locali, cum ar fi autorităţile penitenciare, judiciare, serviciile educaţionale şi sociale. Programul şi-a propus să nu se concentreze pe deţinuţi sau pe deţinuţii eliberaţi, ci pe tineri în general, deoarece recidiva poate interveni chiar şi atunci când faptele nu au fost pedepsite cu închisoarea, de exemplu în cazul contravenţiilor sau al altor infracţiuni minore.

S-au prevăzut două sesiuni de instruire. Prima s-a adresat exclusiv ofiţerilor de poliţie şi a fost dedicată „instruirii ofiţerilor de poliţie în domeniul prevenirii recidivei”. Au fost invitaţi douăzeci şi cinci de participanţi, în principal ofiţeri superiori

6. WebPOL este instrumentul folosit ca platformă de învăţare la distanţă de către Poliţia locală din Valencia.

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

15

Tabelul de mai jos prezintă modul în care partenerii din cadrul FALPREV şi-au conceput programele de instruire în funcţie de necesităţile identificate în prealabil.

Partener

Belfast

Necesităţi

Structură

Favorizarea abordării unei gestionări individualizate a cazurilor, aşa cum s-a propus în proiectul RIO

Patru sesiuni de instruire de câte o jumătate de zi pentru prezentarea abordării şi obţinerea mai multor informaţii despre activitatea diferiţilor parteneri

Implicarea partenerilor specifici O mai bună înţelegere a rolului şi atribuţiilor fiecărui partener Extinderea parteneriatului, dezvoltarea şi consolidarea „culturii” parteneriatului la Braşov

Braşov

Göttingen

O sesiune finală pentru sintetizarea practicilor şi discutarea următorilor paşi O serie de patru sesiuni de instruire, de câte două zile fiecare

Identificarea de modalităţi pentru acordarea unui sprijin mai eficient deţinuţilor recent eliberaţi în vederea reintegrării lor în societate, în special prin susţinerea sporirii competenţelor lor profesionale (munca în penitenciar) Oferirea de informaţii despre diferitele abordări de lucru şi prezentarea de noi abordări

Patru sesiuni de instruire de o zi, adresate unor grupuri ţintă diferite

Identificarea problemelor de cooperare

Menţinerea şi consolidarea parteneriatului O serie de patru sesiuni de instruire de câte local existent două zile fiecare Sensibilizarea instituţiilor vizate

Le Havre

Obţinerea de informaţii despre abordările adoptate în alte oraşe Îmbunătăţirea sprijinului în materie de locuinţă, servicii medicale şi integrare profesională O mai bună înţelegere a modului în care pot coopera organizaţiile care activează în penitenciar şi în afara acestuia

Torino

Valencia

O serie de opt sesiuni de instruire de câte patru ore, vizând două grupuri de cursanţi.

Cele două grupuri au fost reunite pentru sesiunea introductivă şi pentru cea finală.

Îmbunătăţirea gestionării resurselor în contextul reducerii finanţării, al unei ratei mari de încarcerare şi al supraaglomerării penitenciarelor Sensibilizarea ofiţerilor de poliţie în privinţa eficienţei prevenirii recidivei

Două programe de instruire, în funcţie de necesităţile a două grupuri ţintă distincte

Instruirea ofiţerilor de poliţie, împreună cu alţi factori interesaţi, în vederea elaborării de activităţi eficiente şi dobândirii de competenţe în prevenirea recidivei

40 de ore de instruire Programul a fost structurat în patru sesiuni de instruire de câte două zile, fiecare grup ţintă participând la două sesiuni.

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

17

3

DEZVOLTAREA

Odată stabilite obiectivele şi structura programului de instruire, se poate trece la planificarea sa detaliată. Potrivit modelului ADDIE, întrebarea aferentă acestei etape este:

este cu atât mai important să se conceapă un program de instruire care să corespundă nevoilor şi aşteptărilor fiecărui participant.

tt Care sunt conţinutul şi metodele de învăţare potrivite pentru realizarea programului de instruire potrivit obiectivelor şi structurii lui?

Experienţa din cadrul proiectului FALPREV a arătat că este important să li se permită tuturor participanţilor să îşi prezinte propriile metode de lucru şi să se discute în grup pe marginea acestora. Astfel, unul dintre cele mai pozitive aspecte ale acestor sesiuni constă în faptul că permit fiecărui participant să înţeleagă mai bine perspectiva celorlalţi, ceea ce are un efect foarte pozitiv asupra parteneriatului însuşi.

Ar trebui să se ţină seama de acest aspect în cazul fiecărei sesiuni de instruire.

Această întrebare aduce cu sine alte întrebări: tt Ce conţinut corespunde obiectivelor stabilite în etapele anterioare? tt Care sunt metodele de predare cele mai potrivite pentru grupul dumneavoastră ţintă şi obiectivele fixate? −− Va fi o metodă participativă sau se vor ţine prelegeri? −− De ce materiale de lucru veţi avea nevoie pentru punerea în practică a metodei de predare alese? −− Sub ce formă se va prezenta conţinutul? (prezentări power-point, vizite pe teren, documentaţie tipărită)? tt Este necesar să invitaţi experţi care să abordeze anumite subiecte? −− Dacă da, aceşti experţi pot fi găsiţi în cadrul parteneriatului sau trebuie să apelaţi la persoane din afară? −− Dispuneţi de un buget pentru onorariile experţilor? tt Veţi avea nevoie de un moderator?

Participanţii vor proveni cel mai probabil de la: −− Autorităţile municipale sau locale: servicii de siguranţă şi pază, servicii sociale −− Instituţii: judiciare sau penitenciare, poliţie −− ONG-uri: care activează în domenii precum sănătatea, locuinţele, relaţiile de familie…

Publicul este unul foarte divers, format din persoane obişnuite cu metode de lucru şi de învăţare diferite. Atunci,

În cazul în care, ca şi la Braşov, obiectivul dumneavoastră este extinderea şi consolidarea unui parteneriat existent, atunci trebuie să începeţi prin a-i convinge pe participanţi că această acţiune este, într-adevăr, o idee bună. Veţi avea, deci, nevoie de suficient timp pentru a prezenta ideea principală şi pentru a explica ce presupune activitatea de parteneriat şi care sunt avantajele ei. În acest sens, este foarte util să recurgeţi la experţi externi care lucrează deja în oraşe unde astfel de parteneriate funcţionează de multă vreme. Aceştia vor fi probabil mai convingători decât dumneavoastră pentru că pot răspunde la întrebări pe baza experienţei concrete acumulate. Aceasta poate presupune un cost suplimentar în bugetul cursurilor, însă este o cheltuială făcută cu folos.

Odată ce toată lumea este convinsă în privinţa scopului principal, veţi avea nevoie de un anumit timp pentru a discuta pe larg despre modul cum poate fi acesta realizat. În etapa de faţă, coordonatorul cursului trebuie să prevadă toate întrebările la care trebuie să se răspundă înainte să se meargă mai departe. (Această persoană poate să facă parte din structura care coordonează instruirea sau să fie un moderator din afară). Aceeaşi persoană va trebui, de asemenea, să propună o metodă de desfăşurare a diferitelor sesiuni.

18

Le Havre

Ca şi la Braşov, în Le Havre crearea unei reţele locale în domeniul prevenirii recidivei a făcut obiectul unui proiect anterior. În momentul în care Le Havre a aderat la proiectul FALPREV, au fost identificate mai multe aspecte necesare în cadrul parteneriatului, cum ar fi necesitatea menţinerii respectivei reţele (crearea unei culturi a parteneriatului), necesitatea sensibilizării anumitor instituţii şi necesitatea îmbunătăţirii serviciilor din domeniul rezidenţial, sanitar şi al integrării profesionale. În sprijinul acestui proces, au fost prevăzute patru sesiuni de câte două zile fiecare.

Prima sesiune a fost dedicată creării unui mediu favorabil relaţionării în reţea: diferite structuri implicate s-au prezentat, şi-au prezentat abordarea specifică activităţii lor şi dificultăţile cu care se confruntă. A fost proiectat un film, iar în cadrul sesiunii s-a alocat un important interval de timp discuţiilor dintre participanţi.

La cea de-a doua sesiune a fost invitat un expert extern străin, pentru a vorbi despre propria experienţă în soluţionarea problemelor legate de obţinerea unei locuinţe, după eliberarea din penitenciar. În cadrul acestei a doua sesiuni au mai intervenit şi alţi experţi, unii din regiunea Le Havre, iar alţii care activează în Franţa, la nivel naţional. Aceste discuţii au permis compararea situaţiei din Le Havre cu cea din alte zone şi abordarea modalităţilor de consolidare a nivelului local.

Având o structură similară (expert extern, discutarea situaţiei din Le Havre şi găsirea de idei noi), cea de-a treia sesiune s-a concentrat pe nevoia de informaţii precise cu privire la populaţia carcerală, în vederea îmbunătăţirii serviciilor destinate acesteia, în special a celor medicale.

Cea de-a patra sesiune a cuprins, de asemenea, intervenţia unor experţi externi şi discuţii. S-a urmărit punerea la dispoziţia cursanţilor a unor instrumente care să le permită să ofere o mai bună asistenţă publicului vizat (definirea dependenţelor şi consecinţele acestora asupra comportamentului, stabilirea unei relaţii benefice...). S-a abordat, de asemenea, subiectul violenţei conjugale. În sfârşit, grupul a elaborat o propunere de plan de acţiune pentru abordarea aspectelor discutate de-a lungul instruirii.

Mai multe informaţii cu privire la experienţa din Le Havre se găsesc pe platforma de învăţare la distanţă E-learning: modulul 2 „Cooperarea cu factorii specifici”.

Dacă obiectivul dumneavoastră este gestionarea unei probleme concrete cum ar fi acordarea unui sprijin sporit deţinuţilor recent eliberaţi pentru găsirea unei locuinţe, aveţi la dispoziţie mai multe posibilităţi. Se poate organiza o sesiune de instruire pe această temă, dacă toată lumea a convenit că domeniul respectiv necesită îmbunătăţiri şi dacă participanţii au sugerat efectuarea unor schimbări.

Prin diverse metode didactice, grupul poate stabili care sunt schimbările prioritare şi posibilele soluţii practice. În acest caz, în condiţiile în care cineva coordonează sesiunea şi îi ghidează pe participanţi spre găsirea unei soluţii la problema respectivă, nu este nevoie de participarea unui expert extern.

O altă situaţie posibilă evidenţiată în urma evaluării poate fi lipsa consensului între parteneri cu privire la necesitatea îmbunătăţirii accesului la o locuinţă, chiar dacă autoritatea locală manifestă disponibilitate în acest sens. Este posibil ca pentru unii parteneri aceasta să nu reprezinte o prioritate, iar alţii să nu fi avut în vedere respectiva problemă. În acest caz, este nevoie de un alt tip de instruire. Astfel, aţi putea începe, de exemplu, cu prezentarea evaluării care a dus la concluzia că „accesul la locuinţe trebuie îmbunătăţit”, pentru ca apoi să prezentaţi soluţiile implementate în alte oraşe, să faceţi o comparaţie cu situaţia din zona dumneavoastră şi să organizaţi o dezbatere din care să rezulte un consens referitor la primii paşi ce trebuiesc întreprinşi în vederea îmbunătăţirii accesului la o locuinţă pentru deţinuţii eliberaţi. În cazul în care obiectivul general este dezvoltarea capacităţii, se poate opta pentru alte soluţii, cum ar fi o serie de sesiuni de informare cu sau fără participarea unor experţi externi, completate de sesiuni practice în care să fie testate metodele sau abordările pe care aţi dori să le implementaţi în cadrul parteneriatului dumneavoastră.

Pe lângă conţinutul instruirii şi chestiunile legate de metodologie, în etapa de dezvoltare trebuie acordată atenţia cuvenită unor aspecte practice de bază cum sunt cele legate de program, locaţie, dotări şi echipamente, întrucât acestea au consecinţe importante asupra calităţii sesiunilor.

Stabilirea unei date Unele dintre oraşele partenere în cadrul proiectului FALPREV au avut nevoie de circa patru luni pentru a stabili o dată pentru sesiunile de instruire, întrucât a trebuit ca participanţii să fie contactaţi fiecare în parte pentru găsirea unei date convenabile tuturor. De aceea, cel mai bine este să fie desemnat un coordonator experimentat care să se ocupe de planificarea sesiunilor de instruire, astfel încât să existe certitudinea că toată lumea va participa.

Dacă nu se poate stabili o dată convenabilă pentru toţi participanţii, o soluţie ar fi includerea sesiunii de instruire în cadrul unei şedinţe deja programate, la care membrii grupului ţintă participă cu regularitate.

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

Göttingen

În Göttingen, persoanele responsabile de programul de instruire au decis să organizeze patru sesiuni diferite, de câte o zi fiecare.

Cea de-a doua sesiune s-a desfăşurat cu ocazia Zilei Justiţiei Juvenile, în landul Saxonia Inferioară, zi dedicată schimburilor de opinii între serviciile regionale de protecţie judiciară a tinerilor. Sesiunea s-a concentrat pe analiza gradului de cooperare dintre serviciile de protecţie judiciară a tinerilor şi ONG-uri, în special în cazul tinerilor condamnaţi la muncă în folosul comunităţii şi nu la pedepse cu închisoarea.

S-a mai urmărit, de asemenea, punerea în discuţie a unui nou model de îndrumare individuală pentru tinerii deţinuţi recent eliberaţi. S-a pus accentul în principal pe găsirea răspunsului la întrebarea: „Cine trebuie să intervină acum?». Întrebarea pare destul de uşoară, dar răspunsul este dificil, deoarece parcursul unui tânăr infractor de la penitenciar la lumea din afară presupune numeroase etape. Întrebarea i-a determinat pe participanţi să discute despre modul în care ar putea coopera mai bine în cadrul parteneriatului.

Mai multe informaţii cu privire la experienţa din Gottingen se găsesc pe platforma de învăţare la distanţă E-learning: modulul 3 „Implementarea de acţiuni specifice ”.

Aspecte materiale ale organizării instruirii Trebuie ţinut seama de faptul că succesul unei sesiuni de instruire depinde şi de atmosfera creată. Oamenii sunt mai deschişi şi mai dornici să se implice, dacă sunt avuţi în vedere şi factorii de natură organizatorică, precum calitatea locaţiei, numărul de pauze şi catering.

19

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

21

4

IMPLEMENTAREA

Implementarea constă în punerea în practică a tuturor planurilor concepute în primele trei etape. Trebuie reţinut totuşi faptul că rar se întâmplă ca lucrurile să se petreacă exact cum s-a planificat. Prin urmare, personalul care asigură instruirea, cum ar fi vorbitorii şi moderatorii, trebuie să dea dovadă de o anumită flexibilitate, pentru a se asigura că obiectivele generale sunt îndeplinite. Câteva exemple de instruiri realizate de partenerii din cadrul proiectului FALPREV, la Belfast (Irlanda de Nord) şi Torino (Italia), ilustrează cel mai bine această etapă. Alte exemple se găsesc pe platforma internet.

Belfast

Necesităţi

Structură

Favorizarea abordării unei gestionări individualizate a cazurilor, aşa cum s-a propus în proiectul RIO Implicarea partenerilor specifici

Patru sesiuni de instruire de câte o jumătate de zi pentru prezentarea abordării şi obţinerea mai multor informaţii despre activitatea diferiţilor parteneri

O mai bună înţelegere a rolului şi atribuţiilor fiecărui partener

O sesiune finală pentru sintetizarea practicilor şi discutarea următorilor paşi

În momentul realizării instruirii de la Belfast, reţeaua coordonată de NIACRO (Asociaţia nord-irlandeză pentru asistarea şi reabilitarea infractorilor) era implicată în crearea proiectului RIO (Reintegrarea infractorilor), care îşi propune să prevină recidiva în rândurilor tinerilor deja recidivişti care sunt puşi în libertate, fără a beneficia de vreun sprijin prevăzut de lege. RIO pune accentul pe maximizarea resurselor existente în penitenciare şi în comunitate, şi pe intensificarea şi îmbunătăţirea cooperării, astfel încât aceste servicii să le ofere persoanelor respective un sprijin mai integrat, mai global. Reţeaua din Belfast cuprinde 29 de parteneri.

Au fost elaborate şi realizate cinci sesiuni de instruire: patru s-au axat pe prezentarea detaliată a abordării RIO,

dar şi pe discuţiile dintre participanţi pe marginea activităţii lor. Ultima a permis sintetizarea experienţelor şi discutarea următorilor paşi. În prima sesiune, au fost prezentate abordarea RIO, justificarea şi finalitatea acesteia. Obiectivul primei sesiuni a fost să îi încurajeze pe participanţi să adere la această abordare. Astfel, partenerilor li s-a arătat cu ce poate contribui fiecare dintre ei la proiectul RIO. În cea de-a doua sesiune, au intervenit patru vorbitori care au prezentat diferitele domenii de activitate. Un judecător de la o instanţă regională a descris sistemul judiciar, explicând care sunt competenţele diferitelor instanţe, în funcţie de tipul de infracţiunii, care este aria de jurisdicţie a fiecăreia şi principalele probleme cu care se confruntă majoritatea infractorilor. Directorul regional al Consiliului de probaţiune din Irlanda de Nord a explicat care este rolul Consiliului, precizând cum şi când se poate recurge în mod eficient la probaţiune. Printre altele, acesta a vorbit despre raportul întocmit înainte de pronunţarea hotărârii judecătoreşti, raport menit să vină în sprijinul instanţei după constatarea sau recunoaşterea vinovăţiei.

Un responsabil din cadrul Mecanismului de măsuri alternative pentru tineri a prezentat acest sistem, creat în Irlanda de Nord cu scopul de a-i descuraja pe tineri să mai participe la săvârşirea de infracţiuni. Persoana respectivă a vorbit despre numeroasele probleme cu care se confruntă tinerii în prezent şi despre lipsa lor de perspective. Cel deal patrulea vorbitor a prezentat Mecanismul britanic de recurgere la adulţi adecvaţi situaţiei; prin acest mecanism, atunci când se află în detenţie, tinerii de cel mult 17 ani sau adulţii cu tulburări psihice sunt asistaţi de personal calificat şi voluntari care le explică sensul termenilor juridici, le oferă consiliere, iau legătură cu rudele şi se asigură că beneficiază de îngrijirea la care au dreptul.

A treia sesiune de instruire a constat în vizitarea, împreună cu un ghid, a unui penitenciar, prilej cu care au fost prezentate la faţa locului diferitele servicii oferite deţinuţilor, cum ar fi programele de responsabilitate socială şi sprijin pentru reintegrare după punerea în libertate.

22

Cea de-a patra sesiune s-a desfăşurat la NIACRO, la ea participând şi 13 membri ai unor organizaţii comunitare, de voluntariat şi de stat. Participanţii au vizionat un film despre activitatea comunitară desfăşurată de NIACRO cu copii, tineri, deţinuţi, familiile acestora şi infractori. Toate organizaţiile participante şi-au prezentat activitatea, după care s-au purtat discuţii în grup pe marginea conţinutului prezentărilor.

A cincea sesiune de instruire a fost dedicată proiectului RIO: ce s-a realizat până în momentul respectiv, probleme comune, constatări în urma activităţii cu grupul destinatar şi obiective pentru viitorul apropiat.

Principalul scop al instruirii a fost să le ofere membrilor parteneriatului local ocazia de a se cunoaşte mai bine, de a-şi cunoaşte mai bine activitatea, atribuţiile, restricţiile şi motivele care stau la baza acţiunii lor. Într-adevăr, coordonatorul proiectului a remarcat faptul că unul dintre principalele beneficii ale instruirii a fost că i-a apropiat pe parteneri, favorizând astfel o cooperare mai strânsă între diferitele organizaţii implicate în proiect.

Torino

Instruirea din Torino a fost concepută în ideea raţionalizării cheltuielilor şi a creşterii eficienţei acţiunilor implementate pe plan local, în contextul unei incertitudini sporite legate de criza economică acută, şi pe fondul creşterii abrupte a populaţiei carcerale.

Obiectivele şi structura sesiunilor de instruire (a se vedea mai sus, capitolul III) au fost: Necesităţi

Structură

O mai bună înţelegere a modului în care pot coopera organizaţiile care activează în interiorul şi în afara penitenciarului.

O serie de opt sesiuni de instruire de câte patru ore, pentru două grupuri de cursanţi. Cele două grupuri au fost reunite pentru sesiunea introductivă şi pentru cea finală (concluzii, în sesiunea nr. 8)

Îmbunătăţirea gestionării resurselor în contextul unei reduceri a finanţărilor, al unei rate mari de încarcerare şi al supraaglomerării penitenciarelor.

Numele programului de instruire a fost „Tehnici de triere aplicate în domeniul social”, obiectivul său fiind de a-i învăţa pe participanţi cum să utilizeze cât mai bine resursele limitate de care dispun, prin selectarea deţinuţilor eligibili pentru mecanismele de asistenţă, fie pentru că au cel mai mult nevoie de sprijin, fie pentru că prezintă cel mai mare potenţial de reuşită post-eliberare.

La instruire au participat în total 40 de persoane, împărţite în două grupuri de câte 20 de participanţi. (Întrucât un grup de 40 de persoane ar fi fost imposibil de gestionat, s-a luat decizia împărţirii lui în două grupuri, ceea ce a înlesnit discuţiile şi a stimulat înfiriparea unui spirit de echipă).

Participanţii au fost: a. Educatori din cadrul a două penitenciare b. Asistenţi sociali externi c. Psihologi, psihiatri şi alţi specialişti d. Inspectori din cadrul poliţiei penitenciarelor e. Manageri zonali Pentru fiecare grup au fost organizate opt sesiuni de câte o jumătate de zi. Cele două grupuri au fost reunite pentru prima şi ultima întâlnire.

Prima întâlnire a fost dedicată descrierii contextului general legat de recidivă în Europa, reducerea resurselor, suprapopularea penitenciarelor, profilul populaţiei carcerale, precum şi prezentării obiectivelor şi diferitelor etape ale proiectului FALPREV. Toţi participanţii au avut ocazia să se prezinte rând pe rând, prezentările fiind urmate de discuţii generale pe marginea necesităţilor participanţilor.

A doua sesiune a vizat măsurile de prevenire alternative.

Au fost analizate instrumentele şi abordările aplicate de instanţele de supraveghere. Întâlnirea a fost moderată de un fost judecător de la o astfel de instanţă, care a explicat condiţiile sociale şi legale pentru aplicarea de măsuri alternative.

A treia sesiune s-a axat pe „Legea italiană privind străinii” şi consecinţele acesteia asupra deţinuţilor străini.

Moderată de un avocat expert în materie de imigraţie, întâlnirea a permis discutarea şi clarificarea problemelor legate de eliberarea deţinuţilor străini şi integrarea lor în comunitatea de origine după repatriere.

A patra sesiune a fost dedicată politicilor active de ocupare a forţei de muncă şi a fost moderată de un funcţionar din cadrul primăriei oraşului Torino şi de doi asistenţi sociali responsabili de coordonarea programelor de plasare a forţei de muncă destinate deţinuţilor.

A cincea sesiune s-a concentrat pe problema locuinţelor, fiind coordonată de doi responsabili din cadrul primăriei oraşului Torino şi respectiv din cadrul Agenţiei teritoriale pentru locuinţe din provincia Torino. S-a discutat despre necesităţile deţinuţilor recent eliberaţi şi despre posibilităţile acestora de a-şi găsi o locuinţă.

A şasea sesiune s-a axat pe aspecte legate de sănătatea mintală şi dependenţe. Instruirea a fost moderată de şeful departamentului de psihiatrie al penitenciarului, care a

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

prezentat în primul rând o cercetare privind dependenţa de droguri în rândul deţinuţilor.

Cea de-a şaptea sesiune a vizat cu precădere formarea profesională şi educaţia adulţilor destinată publicului larg şi deţinuţilor. Cursul a fost moderat de un responsabil de la departamentul de educaţie a adulţilor din cadrul Institutului regional pentru cercetări în domeniul educaţiei.

La cea de-a opta şi ultima întâlnire, s-au făcut un rezumat şi o evaluare a sesiunilor anterioare. Participanţii au discutat despre cum pot folosi în activitatea lor zilnică cu deţinuţii informaţiile acumulate în cadrul instruirii şi despre cum poate fi îmbunătăţită cooperarea între diferiţii factori şi instituţii implicate. În cadrul unei reflecţii comune, s-a venit cu idei pentru un plan de acţiune.

Preşedintele Società Ricerce e Formazione, partener în cadrul proiectului FALPREV, a afirmat: „Este greu să vorbeşti despre o instruire de succes, în contextul înrăutăţirii cadrului general. Oamenii au senzaţia că trebuie făcut mai mult, dar cu resurse mai puţine. Cu toate acestea, participanţii au învăţat cum să se descurce în aceste împrejurări şi să le ofere servicii de asistenţă de calitate deţinuţilor incluşi în mecanismul de prevenire a recidivei.”

23

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

25

5

BILANTUL

Etapa de bilanţ este esenţială în cadrul acestui proces. Este important să se primească feed-back de la participanţi: tt Ce au învăţat la instruire? tt S-a ridicat aceasta la aşteptările lor? tt Ce se poate îmbunătăţi?

Nu este neapărat necesar să se apeleze la un auditor extern, însă trebuie stabilită o metodă structurată de obţinere a feed-back-ului după etapele premergătoare ale modelului ADDIE. Astfel, veţi putea verifica dacă deciziile luate în fiecare etapă au fost corecte şi care sunt elementele ce trebuie modificate în vederea îmbunătăţirii programului de instruire.

Există mai multe metode pentru a face acest lucru. Vă vom prezenta pe scurt patru dintre ele: −− −− −− −−

Chestionarul pentru feed-back Metoda bliţ Galeria de evaluare Panoul cu aşteptări

Chestionarul pentru feed-back este una dintre cele mai răspândite metode. La sfârşitul sesiunii de instruire, fiecare participant completează un chestionar, fără să-şi dea numele. Participanţilor li se cere să evalueze conţinut, elementele didactice şi gestiunea timpului, folosind calificative care merg de la „deosebit de mulţumit” la „deloc mulţumit”. Pot, de asemenea, adăuga scurte comentarii şi sugestii. Prin această metodă, coordonatorul primeşte un feed-back în scris. Avantajul este că răspunsurile sunt individuale, participanţii neştiind ce răspund ceilalţi. Pe de altă parte, dezavantajul acestei metode este că nu permite o discuţie de grup.

Metoda bliţ încearcă să compenseze acest dezavantaj prin faptul că este o metodă orală, care le permite tuturor să urmărească feed-back-ul celorlalţi. Fiecare participant are la dispoziţie maximum un minut pentru a-şi împărtăşi impresiile cu privire la sesiunea de instruire. tt Consideră că a meritat să participe? tt Care a fost partea cea mai bună?

tt Dar cea mai slabă? tt Ce se poate îmbunătăţi?

Avantajul acestei metode este că participanţii îşi pot spune părerile în cadrul grupului. Dezavantajul este că se poate întâmpla ca mai mulţi participanţi să formuleze comentarii asemănătoare, ceea ce poate deveni plictisitor.

De asemenea, este posibil ca aceia care răspund primii să îi influenţeze pe ceilalţi. De pildă, dacă primii spun că sunt mulţumiţi, s-ar putea ca următorii să nu mai facă niciun comentariu negativ.

Galeria de evaluare este o altă metodă deschisă, care îi permite fiecărui participant să vadă feed-back-ul celorlalţi.

Moderatorul sau gazda trebuie să pregătească un panou pe care să prindă cu ace întrebări sau simboluri ale unor întrebări, cum ar fi: tt Cu ce plec de la această sesiune? (experienţă, cunoştinţe, parteneri de reţea). Simbolul pentru această întrebare este o valiză. tt Ce doresc să las aici (experienţe neplăcute, aşteptări neîndeplinite)?

Simbol: un coş de gunoi tt Ce mi-a plăcut cel mai mult? tt Ce mi-a plăcut cel mai puţin? tt Ce altceva mai am de spus?

Fiecare participant îşi scrie comentariile pe o hârtie care este apoi prinsă pe panou şi văzută de întregul grup.

Trebuie reţinut că această metodă preţioasă necesită ceva mai mult timp decât cele menţionate anterior.

Panoul cu aşteptări este cea mai cuprinzătoare metodă din cele patru prezentate aici. Evaluarea începe o dată cu instruirea. Fiecare participant trebuie să-şi scrie pe un cartonaş părerea cu privire la următoarele aspecte: −− Această sesiune de instruire ar fi reuşită dacă... (partea A) −− Această sesiune de instruire nu ar fi reuşită dacă... (partea B)

26

Cartonaşele sunt prinse cu ace pe un panou aflat în sala unde se desfăşoară cursul. La sfârşitul sesiunii sunt folosite ca punct de pornire pentru feed-back şi evaluare. Moderatorul trece în revistă cartonaşele şi apoi întreabă grupul dacă condiţiile din partea A au fost sau nu îndeplinite. În funcţie de răspunsuri, trece la partea B. Dacă toate condiţiile din partea A au fost îndeplinite, nu mai este nevoie să se treacă la partea B. Mai sunt şi alte metode de evaluare, iar dumneavoastră o puteţi alege pe cea pe care o preferaţi. Important este să se facă o evaluare şi un feed-back. Având în vedere că instruirea în cadrul unui parteneriat local destinat prevenirii recidivei este un proces continuu, va trebui să planificaţi mereu noi sesiuni de instruire. Ceea ce înseamnă ca va trebui să faceţi întotdeauna această evaluare, indiferent de tema şi structura programului, pentru a putea răspunde cât mai bine aşteptărilor grupului ţintă.

Prevenirea recidivei: un set de instrumente de instruire pentru factorii interesaţi de la nivel local

27

Concluzie După etapele de evaluare, concepere, dezvoltare, implementare şi bilanţ, s-ar mai putea adăuga două aspecte importante: diseminarea şi durabilitatea, pentru ca modelul să fie complet. Diseminarea rezultatelor este întotdeauna o parte importantă a politicilor locale, pentru că le arată cetăţenilor, plătitori de taxe şi alegători, ce se face în direcţia unei societăţi mai unite şi mai sigure. Nu este uşor să explici publicului larg în ce fel contribuie la binele comun sesiunile de instruire vizând realizarea de parteneriate şi acţiuni specifice, mai ales când este vorba de reabilitarea foştilor deţinuţi, împotriva cărora încă persistă multe prejudecăţi.

Diseminarea rezultatelor este şi primul pas în vederea asigurării durabilităţii muncii dumneavoastră. Atunci când observă că activitatea lor este promovată şi bine văzută de cetăţeni, partenerii respectivi se vor simţi încurajaţi şi motivaţi să o continue.

Durabilitatea poate fi asigurată şi prin identificarea unor surse diversificate de mijloace financiare şi umane. Iată câteva exemple: −− În Belfast, datorită susţinerii promotorilor, sistemul judiciar penal din Irlanda de Nord are acum în vedere asigurarea finanţării principale a următoarelor acţiuni din cadrul proiectului RIO. −− La Braşov, cu ajutorul unui lider local, care este şi parlamentar, se elaborează un proiect de lege care să evidenţieze necesitatea parteneriatelor ce pot conduce la relaţii mai strânse între penitenciare şi autorităţile locale. −− În Göttingen, programul de instruire s-a prelungit cu un proiect de îndrumare în cadrul căruia studenţi de la universitate le oferă îndrumare individuală deţinuţilor eliberaţi în apropierea oraşului. După testarea sa cu succes, această idee va fi aplicată şi dezvoltată în lunile şi anii următori. −− În Le Havre, două dintre activităţile desfăşurate în cadrul instruirii în domeniul asigurării de locuinţe şi servicii medicale, au căpătat un caracter periodic şi au primit sprijin financiar din partea autorităţilor locale şi a unei agenţii naţionale de programe din Franţa.

−− În Torino, după o fază de proiect pilot, metoda „trierii” a devenit o practică obişnuită de selecţie aplicată în sfera penitenciarelor. Programul de instruire şi abordarea organizatorică inovatoare experimentată în cadrul proiectului, au fost prezentate cu prilejul unor sesiuni de formare naţionale, care au avut loc la Roma. −− La Valencia, programul de instruire a fost prezentat în presa locală şi în cercuri academice, fiind, de asemenea, adaptat pentru a fi inclus într-o platformă mai vastă de învăţare la distanţă, destinată forţelor de poliţie locale şi accesibilă în viitor.

După cum aţi putut constata parcurgând publicaţia de faţă, există multe căi de realizare a sesiunilor de instruire adresate factorilor locali din domeniul prevenirii recidivei.

Exemplele strânse în urma proiectului nostru sunt toate relevante pentru condiţiile, evoluţiile şi contextele locale diferite, dar toate ne-au permis să evidenţiem o metodă comună, care sperăm că va fi folosită drept cadru de referinţă. Dincolo de această metodă comună, sperăm că factorii care elaborează politicile locale în oraşele europene se vor convinge de eficienţa parteneriatelor şi de importanţa organizării de sesiunii de instruire adresate factorilor locali din domeniul reintegrării şi reabilitării foştilor infractori, în vederea prevenirii recidivei.

www.efus.eu/stop-reoffending_module